ASAMBLARI FILETATE. I. Definitii, elemente geometrice, clasificarea filetelor

Σχετικά έγγραφα
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul 14. Asamblari prin pene

LACATUSERIE GENERALA MECANICA. Tanaviosoft Fig Tarozi şi filiere

2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14]

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 2 MÃSURAREA DIAMETRULUI MEDIU AL FILETULUI PRIN METODA SÂRMELOR CALIBRATE

2. ASAMBLĂRI [1, 2, 4, 6]

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Subiecte Clasa a VII-a

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

MARCAREA REZISTOARELOR

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Organe de mașini I. Tiberiu Laurian

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Subiecte Clasa a VIII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MECANIC CU ŞURUBURI DE MIŞCARE

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

riptografie şi Securitate

BARDAJE - Panouri sandwich

Capitolul 10. Asamblari prin sudare, lipire si încleiere

Curs 4 Serii de numere reale

Departamentul de Ingineria Fabricatiei INDRUMAR 3 VALENTIN TABACARU. ANEXA Programe CNC Aplicatii MILL 55 C N C

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Cap. 2. ORGANE DE MASINI FILETATE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Tehnologia materialelor 69 PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Precis, sigur, economic

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

1. Prelucrarea CNC a pieselor

3. ARCURI [1, 2, 4, 6]

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

CUPRINS Frezare WALTER PROTOTYP SCULE DE FREZARE DIN CARBURĂ METALICĂ, PCD ŞI HSS. INFORMAŢII TEHNICE Regimuri de aşchiere E 230.

n = π D PRELUCRAREA PRIN FREZARE Tehnologia materialelor 79 LUCRAREA NR Scopul lucrării.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII METALICE CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ PRETENSIONATE. Faza 2 Redactarea II

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

PROIECT Instruc iuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construc ii metalice cu uruburi de înalt rezisten pretensionate , Indicativ C


SIGURANŢE CILINDRICE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

TERMOCUPLURI TEHNICE

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

1. ASAMBLARI DEMONTABILE. 1.1 Asamblari filetate. Suruburi de miscare Generalitati

V O. = v I v stabilizator

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

5.1. Noţiuni introductive

Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 1

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Determinarea momentului de inerţie prin metoda oscilaţiei şi cu ajutorul pendulului de torsiune. Huţanu Radu, Axinte Constantin Irimescu Luminita

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Lungime utilă tijă fil. după montaj n [mm] M MF-SKD-M 8/200 25

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Transcript:

ASAMBLARI FILETATE I. Definitii, elemente geometrice, clasificarea filetelor Filetul totalitatea spirelor dispuse pe o suprafata cilindrica sau conica, exterioara sau interioara si uneori pe o suprafata plana. Ansamblurile filetate îmbinari demontabile formate dintr-o piesa cu filet exterior (surub) si o piesa cu alezaj filetat (piulita). Fig10.27 a desen Elementele geometrice ale filetului Profilul filetului forma sa geometrica într-o sectiune axiala a piesei; Pasul filetului (p); Unghiul profilului (α ); Diametrul exterior al filetului (d pentru surub si D pentru piulita) Diametrul interior al filetului (d 1 pentru surub si D 1 pentru piulita) ; Diametrul mediu al filetului (d 2 pentru surub si D 2 pentru piulita). Prin desfasurarea elicei cilindrice corespunzatoare diametrului mediu d 2 se obtine unghiul de înclinare a spirei ( β ). m Clasificarea filetelor Dupa rolul functional

De fixare De strângere etansare De miscare De reglare De masurare Cu destinatie speciala Dupa sectiunea profilului Triunghiulara Patrata Ferastrau Trapezoidala Rotunda Dupa sensul de înfasurare al spirei Spre dreapta Spre stânga Dupa numarul de începuturi Cu un singur început Cu mai multe începuturi Dupa pas Cu pas normal (mm / inch) Cu pas fin (mm / inch) Dupa unghiul profilului ο α = 60 - filet metric α ο = 55 - filet Whitworth II. Feed back 1 1. Identificati denumirea fiecarui tip de profil din cele prezentate: -profil patrat (fig c) -profil triunghiular (fig a) -profil rotund (fig b) Fig a Fig b Fig c 2. Alegeti denumirea corecta a fiecarui tip de filet, având în vedere sensul de înfasurare. -spre dreapta (fig a) -spre stânga (fig b) Fig a Fig b III. Clasificarea suruburilor, piulitelor, saibelor a) Clasificarea suruburilor

Dupa destinatie Suruburi pentru fixare Suruburi pentru asigurarea etansarii Suruburi de transmitere a miscarii Suruburi de reglare Suruburi pentru masurare Dupa forma capului Cap hexagonal (c) Cap striat (g) Cap hexagonal interior Cap semirotund crestat (d) Cap patrat Cap triunghiular Cap înecat crestat (a) Cap cilindric cu canal de siguranta (f) Cap cilindric cu locas cruciform (h) Cap dreptunghiular (b) a b c d e f g h Dupa destinatie Speciale o Pentru lemn o Autofiletante o Autoburghietor De uz general b) Clasificarea piulitelor Se face în principal dupa forma constructiva (cilindrica cu gauri radiale (a), hexagonala înalta (b), cilindrica cu gauri cu gauri frontale de strângere (c), cilindrica striata si cu gât (d), cilindrica striata (e), cu mâner (f), înfundata (g), cilindrica zimtata si cu canal de siguranta (h), fluture (i), crenelata (j).

c) Clasificarea saibelor Se face dupa scopul tehnologic urmarit. De a mentine fortele de frecare în filet Saibe Grover (fig a) Saibe elastice (fig b) Fig b Fig a de a împiedica desfacerea asamblarii saibe de siguranta de a micsora presiunea de contact a capului surubului cu piesa asamblata, prin marirea suprafetei pe care se distribuie forta saibe plate Materialele utilizate se aleg în functie de solicitarile ce apar în exploatare. Suruburile se pot confectiona din : -oteluri laminate obisnuite (OL 37, OL 50) -oteluri laminate de calitate (OLC 35, OLC 45) -oteluri aliate (AUT 30, 18 MoCN 06) -materiale plastice -lemn -aliaje neferoase (alama) Piulitele se vor confectiona din : -otel fosforos laminat la cald pentru piulite -otel laminat obisnuit (OL37, OL 50, OL 60) -otel laminat de calitate (OLC 45) -bronz -fonte antifrictiune V. Feed back 2 Precizati elementele componente ale asamblarii cu filet de mai jos : 1 surub 2 piulita 3 saiba

VI. Scule si dispozitive folosite la filetare Filetarea operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere realizata în scopul obtinerii unui filet pe suprafata interioara sau exterioara a unei piese. Filetarea se poate realiza manual sau mecanic. Pentru realizarea filetelor interioare se folosesc tarozi, iar pentru filete exterioare filiere. Tarozii sunt scule aschietoare standardizate pentru filetarea interioara. Se folosesc în seturi de doua sau trei bucati (pentru degrosare, mediu si pentru finisare). a tarod b,c dispozitive de actionare a tarozilor Filierele sunt prevazute cu filet interior cu elemente taietoare. Se utilizeaza filiere patrate, rotunde, hexagonale, prismatice.

VII. Feed back 3 1. Alegeti denumirea corecta a sculelor prezentate, folosite la filetare. Fig b Fig a = tarod Fig b = filiera Fig a 2. Indicati elementele componente ale sculei din fig1. -parte utila -coada -antrenor -con de atac -parte de calibrare VIII. Tehnologia filetarii interioare În timpul filetarii scula (tarodul) executa o miscare combinata, formata dintr-o rotatie si o translatie. În practica s-a stabilit ca la filetarea interioara diametrul alezajului va fi mai mic decât diametrul exterior al filetului cu pâna la 1,5 mm. Daca diametrul alezajului este prea mic se poate produce griparea filetului sau ruperea tarodului, iar daca este prea mare filetul va avea spirele incomplete. Filetarea manuala interioara presupune urmatoarea ordine de utilizare a tarozilor: 1. tarodul de degrosare 2. tarodul mediu 3. tarodul de finisare Dupa executarea a 1 2 rotatii se executa o jumatate de rotatie în sens invers, pentru ruperea aschiilor metalice. Filetarea mecanica se poate realiza pe masini de gaurit, strunguri sau masini de filetat. În timpul filetarii sunt necesare operatii de racire si lubrifiere. La piesele din otel se utilizeaza emulsie de ulei de in, ulei mineral sau seu topit. La piesele de aluminiu se foloseste petrol, la cele din cupru terebentina, în timp ce piesele din fonta sau bronz (care au aschii casante) nu au nevoie de racire. IX. Feed back 4 a. Ordonati, în ordinea utilizarii, urmatoarele tipuri de tarozi : -tarozi de finisare (3) -tarozi de degrosare (1) -tarozi medii (2) b. Precizati care din lichidele urmatoare sunt utilizate pentru racire si lubrifiere în timpul filetarii : Apa, benzina, seu topit, acid acetic, ulei de in, petrol.

X. Controlul filetelor Presupune : Controlul calitatii suprafetelor prelucrate Controlul elementelor geometrice (pasul, unghiul profilului, diametre) Metode de control Metoda complexa se aplica pieselor realizate în productia de serie. Se realizeaza folosind calibre inel si calibre tampon filetate. Metoda diferentiata se aplica la piesele de precizie. Se masoara dimensiunile efective ale diametrului mediu, pasului, semiunghiului flancurilor si se compara cu dimensiunile din documentatia tehnica. XI. Tipuri de asamblari filetate Sunt cele mai raspândite dintre asamblarile demontabile. Daca asamblarea este solicitata numai axial atunci suruburile se monteaza cu joc (fig a). Când asamblarea este solicitata si transversal se va adopta una din urmatoarele solutii : -constructie cu praguri (fig b) -stifturi paralele cu suruburi (fig c) -suruburi cu pene paralele (fig d) -suruburi pasuite cilindrice sau conice (fig e) -bucse (fig f) a Elemente si masuri de asigurare împotriva autodesurubarii Între piulite si suruburi exista autofrânare. Totusi în timp, piulitele se pot autodesuruba, proces care este cu atât mai rapid atunci când fortele care actioneaza sunt variabile si frecventa mare. Masuri de asigurare : -asigurarea piulitei împotriva desurubarii -asigurarea surubului împotriva desurubarii -asigurarea piulitei si surubului împotriva desurubarii -insertii introduse între spire

XII. Feed back 5 1. Suruburile se monteaza cu joc atunci când asamblarea este solicitata numai de forte (axiale)..,iar atunci când exista si solicitari (transversale).se va folosi constructia cu praguri. 2.Folosind cunostintele asimilate, completati rebusul urmator :