L13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului

L13. Studiul sistemelor de reglare a nivelului 1. Obiectul lucrării constă în studiul construcţiei şi funcţionării unor sisteme de reglare automată a nivelului lichidelor în instalaţii tehnologice (S.R.A-N). 2. Instalaţii in care apare necesitatea reglării nivelului Reglarea automată a nivelului lichidelor în instalaţiile tehnologice este necesară în următoarele situaţii: a) Instalaţia poate funcţiona corespunzător numai în cazul asigurării unui stoc constant de lichid într-un rezervor. De exemplu: nivelul apei în tamburul unui cazan de abur, nivelul lichidului într-un separator de fază din care aspiră un compresor, nivelul de lichid în baza unei coloane de fracţionare etc. b) Pentru realizarea funcţionării instalaţiei tehnologice apare necesitatea modificării nivelului lichidului. De exemplu: condensatoarele, la care suprafaţa activă a lichidului este modificată în funcţie de sarcina de vapori, prin modificarea nivelului lichidului într-un rezervor cu secţiunea tranversală tronconică. c) În scopul asigurării unui debit constant la intrarea unei instalaţii tehnologice chiar în situaţia în care acest debit rezultat la ieşirea unei instalaţii tehnologice din amonte variază în limite foarte largi. În acest caz, între cele două instalaţii tehnologice se intercalează un vas tampon în care se reglează nivelul, astfel încât debitul de ieşire din vasul tampon să fie constant. Procesele de reglare a nivelului se desfăşoară în general în rezervoare deschise sau în rezervoare închise. Un rezervor deschis este un obiect cu autoreglare având o comportare de tipul P 1. Atunci când scurgerea unui vas aflat la presiunea atmosferică se face în altul aflat tot la presiunea atmosferică, debitul de ieşire depinde direct de nivelul lichidului din vas. În cazul rezervoarelor închise, în mod obişnuit, debitul de ieşire nu depinde de nivelul lichidului. Rezervorul închis în care se reglează nivelul 280

devine un element integrator, fiind un obiect fără autoreglare. Ipoteza independenţei debitului de ieşire de nivelul lichidului este asigurată fie prin prezenţa unei pompe care extrage lichidul din vasul închis la debit constant, fie prin acţiunea unei presiuni importante deasupra lichidului din rezervor. În figura 1 este prezentat un rezervor cu principalele mărimi caracteristice. Qi(t) S = cst H(t) Qe(t) Fig. 1 Mărimi caracteristice unui rezervor Viteza de variaţie a nivelului H, al lichidului din rezervor, este proporţională cu diferenţa dintre debitul de intrare Q şi debitul de ieşire Q e şi invers proporţională cu secţiunea rezervorului S considerată constantă: dh dt () t 1 = [ Qi () t Qe () t ]. (1) S Performanţele unui sistem de reglare a nivelului sunt satisfăcătoare dacă se menţine nivelul în limitele de ±5% faţă de nivelul prescris. Modificări ale nivelului lichidului de ±1% faţă de valoarea impusă, practic nu perturbă cu nimic majoritatea proceselor tehnologice. În sistemele de reglare automată a nivelului, drept mărime de execuţie se poate utiliza fie debitul de intrareq fie debitul de ieşire Q. i i e 281

Atunci când debitul de intrare Q i este mărimea de execuţie, debitul de ieşire Q e constituie principala mărime de perturbaţie iar în cazul în care debitul Q e este mărimea de execuţie debitul de intrare Q i este mărimea de perturbaţie. Caracteristica principală a rezervoarelor în care se reglează nivelul este constanta lor de timp T, care în general este mult mai mare decât a celorlalte elemente componente din schema de reglare (traductorul şi organul de execuţie). Pentru sistemele de reglare automată a nivelului se utilizează: - regulatoare cu acţiune discontinuă, bipoziţionale sau tripoziţionale; - regulatoare cu acţiune continuă de tip P, când constanta de timp T a rezervorului este mare şi nu se impun restricţii prea severe în legătură cu precizia de reglare; - regulatoare cu acţiune continuă de tip PI, în cazul rezervoarelor cu constante de timp T mai mici de 1 minut şi când se cere o precizie de reglare mai mare. Pentru măsurarea nivelului lichidelor se folosesc frecvent două metode: - urmărirea suprafeţei libere a lichidului din rezervor şi - măsurarea presiunii hidrostatice exercitate de coloana de lichid din rezervor. Ca traductoare pentru urmărirea suprafeţei libere ale lichidelor se folosesc plutitoare sau imersoare. Măsurarea nivelului lichidului prin urmărirea presiunii hidrostatice create de coloana de lichid, din rezervoarele deschise sau închise, se realizează prin intermediul unui traductor de presiune absolută sau diferenţială montat în mod corespunzător. Aceste traductoare de nivel transformă presiunea hidrostatică a coloanei de lichid într-o deplasare liniară sau unghiulară şi apoi, prin intermediul unui adaptor de deplasare-curent, în semnal electric unificat (2 10) ma c.c. (adaptor ELT 370) sau (4 20) ma c.c. (adaptor tip FE cu balanţă de forţe, traductorul VEGABAR-vezi lucrarea 3). Ca organe de execuţie în cadrul sistemelor de reglare a nivelului se utilizează robinetele de reglare. 282

3. Stand pentru reglarea bipoziţională şi continuă a nivelului 3.1. Descrierea instalaţiei Schema instalaţiei din laborator pentru reglarea nivelului este prezentată în figura 2. Fig. 2 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului Instalaţia prezentată în figura 2 este alcătuită din următoarele echipamente: 1 - rezervor în care se reglează nivelul lichidului (apă); 2 - rezervor din care se pompează lichid în rezervorul 1; P - MA - pompă centrifugă antrenată de motorul asincron (MA); TNC - traductor de nivel capacitiv; TNI - traductor de nivel cu imersor; RR 1, RR2 - robinete de reglare; R,R,R,R, - robinete manuale. 1 2 3 4 R5 283

Schema electrică desfăşurată a instalaţiei este prezentată în figura 3. Fig. 3 Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea nivelului 3.2. Sistem de reglare bipoziţională a nivelului 3.2.1. Funcţionarea instalaţiei Sistemul de reglare a sistemului este prevăzut cu un traductor de nivel capacitiv TNC, tip NIVOPILOT, care are o caracteristică intrare -ieşire de tip releu bipoziţional. Schema principială a traductorului TNC este dată în figura 4. Sonda traductorului alcătuieşte împreună cu masa (peretele metalic al rezervorului 1) o capacitate care variază în funcţie de permitivitatea rezultantă a dielectricului său format din aer şi apă, deci în funcţie de nivelul lichidului din rezervor. Această capacitate face parte dintr-un circuit oscilant aflat la ieşirea oscilatorului O, acordat pe o anumită frecvenţă. 284

Fig. 4 Schema traductorului de nivel capacitiv TNC Pentru o anumită valoare a capacităţii, deci a nivelului, semnalele de la intrarea şi ieşirea amplificatorului A, vor fi maxime şi releul R TNC anclanşează. Motorul asincron MA, este alimentat prin intermediul contactelor contactorului M, a cărui bobină este înseriată în schema de comandă cu contactul normal închis al releului R TNC (pentru reglare bipoziţională) şi contactul normal închis al releului termic R T (pentru protecţia termică a motorului MA). Sistemul de reglare funcţionează astfel: cât timp nivelul lichidului se află într-o anumită zonă în jurul nivelului la care se face reglarea, circuitul oscilant O se află în apropierea rezonanţei şi în consecinţă bobina releului R TNC va fi alimentată, iar contactul său normal închis se deschide. Ca urmare, nu se alimentează bobina contactorului M, deci motorul MA va sta pe loc, nivelul lichidului din rezervorul 1 menţinându-se constant (dacă robinetul de evacuare R 5 este închis). Dacă nivelul lichidului scade (prin deschiderea robinetului 5 R ), la un moment dat, prin modificarea capacităţii dintre sonda traductorului şi 285

masă, circuitul oscilant depărtându-se de condiţiile de rezonanţă, va realiza un cuplaj slab între oscilator şi amplificator şi bobina releului R TNC nu va fi alimentată, ceea ce va face ca motorul MA să pornească. Pompa P antrenată de motor va trimite lichid în rezervorul 1 până când, prin creşterea nivelului se realizează din nou condiţia de rezonanţă şi deci motorul se va opri, nivelul revenind în apropierea valorii dorite. Dacă perturbaţia se menţine, nivelul scade din nou până la o anumită valoare, când motorul porneşte, nivelul crescând din nou. Se observă că apare o zonă de insensibilitate, nivelul lichidului fiind menţinut în acest interval şi nu la o valoare fixă. Acest lucru se datoreşte caracteristicii neliniare a traductorului folosit, caracteristică dată în fig. 5. u h h h +h h 0 - h 0 0 Fig. 5 Caracteristica traductorului de nivel capacitiv În ordonată s-a luat tensiunea U de alimentare a motorului MA. La traductorul capacitiv, releul R TNC va fi alimentat nu numai pentru o valoare strictă a capacităţii sondă-masă, ci pentru o anumită gamă de valori. Releul anclanşează pentru un anumit nivel h 0 + Δh şi declanşează când nivelul scade la valoarea h 0 Δh, o nouă reanclanşare a releului făcându-se pentru aceeaşi valoare h 0 + Δh. Traductorul utilizat permite prescrierea nivelului dorit prin modificarea brută sau fină a unor capacităţi din circuitul oscilant. Modificarea brută se face punând comutatorul de pe carcasa traductorului pe poziţia 1 sau 2, iar modificarea fină se face tot de pe panoul frontal prin schimbarea capacităţii C V. Odată cu schimbarea capacităţilor se modifică şi lărgimea zonei de insensibilitate. 286

Schema bloc a sistemului de reglare bipoziţională a nivelului este dată în fig. 6. Qe + Qi hi ha u ω + - Qr - MA P Rez.1 h h Fig. 6 Schema bloc a sistemului de reglare bipoziţională a nivelului Ca mărime de intrare s-a considerat valoarea impusă a nivelului h i, iar ca mărime de ieşire s-a luat nivelul h al lichidului din rezervor. Din compararea acestor mărimi se obţine mărimea ha = hi h, care aplicată elementului neliniar, dă naştere tensiunii U de alimentare a motorului MA. Mărimea de ieşire din blocul MA (motorul asincron) este viteza sa unghiulară ω, iar mărimea de ieşire din blocul P (pompa centrifugă) se consideră debitul Q i. Mărimea perturbatoare este debitul de ieşire Q e din rezervorul 1. Debitul care determină volumul de lichid din rezervorul 1 este Q = Q Q. r i e 3.2.2 Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică a instalaţiei în care se reglează nivelul şi modul de amplasare al elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea bipoziţională a nivelului. - Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea bipoziţională a nivelului. - Performanţele reglării bipoziţionale a nivelului. 287

3.2.3 Modul de lucru Pentru studiul sistemului de reglare bipoziţională a nivelului la standul din laborator se deschid robinetele manuale R 1 şi R 4 şi se închid robinetele R2 şi R 3. Cu robinetul R 5 se pot realiza diverse perturbaţii de sarcină rezervorului 1 în care se reglează nivelul. Se pune sub tensiune instalaţia electrică. Pe panoul frontal al standului se pune cheia de contact pe poziţia 2: "Reglare bipoziţională". Pentru cele două poziţii, 1 şi 2, ale întrerupătorului gamei de reglare a traductorului de nivel capacitiv, se pot fixa, cu butonul de prescriere, diverse valori ale nivelului apei care se reglează în rezervor. Se va urmări funcţionarea sistemului de reglare bipoziţională a nivelului, determinându-se nivelul maxim şi minim pentru fiecare valoare prescrisă, respectiv perioada oscilaţiilor, funcţie de valoarea perturbaţiei, realizată cu robinetul R 5. 3.2.4 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele experimentale obţinute se vor determina performanţele sistemului de reglare bipoziţională a nivelului. 3.3. Sistem de reglare automată continuă a nivelului realizat cu regulatorul ELC 113 3.3.1. Descrierea şi funcţionarea instalaţiei Instalaţia de reglare automată continuă a nivelului este amplasată pe acelaşi stand cu sistemul de reglare bipoziţională a nivelului prezentat în figura 2. Sistemul de reglare automată continuă a nivelului este prevăzut cu un traductor de nivel cu imersor tip AT-50 ELT 370. Bucla de reglare conţine un regulator continuu unificat cu acţiune PID, tip ELC 113 (vezi figura 3). Ca organe de execuţie sunt folosite două robinete de reglare RR 1 şi RR2 montate respectiv, pe conducta de alimentare a rezervorului 1 şi pe conducta de retur a pompei centrifuge P 288

(vezi figura 2). Robinetul RR 1 este normal deschis, iar RR 2 normal închis. Robinelele de reglare RR 1 şi RR 2, sunt acţionate prin servomotoare pneumatice. Pentru comanda acestora s-a introdus un convertor electropneumatic tip ELA 104 pe legătura directă a sistemului automat. Schema bloc a sistemului de reglare automată continuă a nivelului este dată în figura 7. EE Qe x i + x a x Qm h ELC 113 c ELA 104 SMP - 1 RR - 1 + - Qr O.R. H x r ELT 370 AT-50 ELR 35 Fig. 7 Schema bloc a sistemului de reglare automată continuă a nivelului Regulatorul electronic unificat cu acţiune continuă ELC 113 realizează o lege de reglare PID. Convertorul electropneumatic ELA 104, transformă semnalul unificat de la ieşirea regulatorului ELC 113, curent continuu între gama 2...10mA, în semnal unificat de presiune în gama 0,2...1 Kgf/cm 2. Convertorul electropneumatic ELA 104 este alimentat cu aer comprimat, la o presiune constantă de 1,4 Kgf/cm 2, realizată de un regulator de presiune montat pe stand. Regulatorul de presiune este racordat printr-un furtun la o sursă exterioară de aer comprimat (compresor). Convertorul ELA 104 comandă simultan servomotoarele pneumatice SMP1 şi SMP 2 care acţionează robinetele de reglare RR 1, respectiv RR 2, cu acţiune contrară. Prin robinetele de reglare RR 1 şi RR 2, debitul constant debitat de pompa centrifugă P, se împarte în două debite, unul prin conducta de alimentare a rezervorului 1 în care se reglează nivelul şi celălalt prin conducta de retur a pompei P spre rezervorul 2. Perturbaţia principală a rezervorului 1 în care se reglează nivelul o constituie debitul de ieşire Q e, modificat cu ajutorul robinetului R 5 (vezi 289

figura 2). Sistemul de reglare a nivelului este prevăzut cu un aparat înregistrator tip ELR 35. 3.3.2 Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică şi modul de amplasare a elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea continuă a nivelului. - Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea continuă a nivelului. - Performanţele reglării continue a nivelului. 3.3.3. Modul de lucru Pentru studiul sistemului de reglare continuă a nivelului la standul din laborator se deschid robinetele manuale R 2, R3 şi R 4 şi se închide robinetul manual R 1. Perturbaţiile se realizează cu robinetul R 5. Se racordează compresorul de aer şi se reglează ieşirea regulatorului de presiune de pe stand la valoarea 1,4 Kgf/cm2. Se pune sub tensiune instalaţia electrică a standului. Se prescrie o valoare de referinţă la regulatorul ELC 113. Se porneşte motorul pompei centrifuge. Se studiază comportarea sistemului de reglare automată continuă a nivelului, fixând valorile parametrilor de acordare ai regulatorului ELC 113, BP%, T i şi T d, după diverse criterii de acordare. Regimurile dinamice şi staţionare ale sistemului, se urmăresc pentru diverse valori ale perturbaţiei de sarcină (debitul de ieşire din rezervorul 1), realizate cu robinetul manual R. 5 3.3.4 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele experimental obţinute se vor determina performanţele sistemului de reglare continuă a nivelului. 290

4 Sistem de reglare automată a nivelului realizat cu regulatorul electronic ELC 132 4.1 Descrierea şi funcţionarea instalaţiei Instalaţia pentru reglarea nivelului este prezentată în figura 8. 132 Fig. 8 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC Instalaţia din figura 8 este alcătuită din următoarele părţi: Rezervorul R1 din care se pompează lichid (apă) în rezervorul R 2 în care se reglează nivelul, pompa centrifugă P antrenată de un motor asincron trifazat MA, traductorul de nivel TN1, de tip FE 7DM, traductorul de nivel capacitiv NIPOPILOT - TN2. Pe conductele hidraulice ale instalaţiei sunt montate traductorul de debit TD, tip FL281S, ventilele de reglare cu acţionare pneumatică VP1 şi VP2, ventilul electromagnetic VE şi robinetele cu acţionare manuală V1...V7. Nivelul lichidului din rezervorul R2 se poate observa cu 291

ajutorul unui indicator de nivel cu tub de sticlă. Schema electrică desfăşurată a instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC 132 este dată în figura 9: Fig. 9 Schema electrică desfăşurată a SRA-N cu regulator ELC 132 C1, C2 contactoare; MA - motor asincron trifazat; FE 100 - sursă de alimentare; TN1 - traductor de nivel tip FE 7DM; TN2 - traductor de nivel capacitiv; BRM - bloc de referinţă cu motor; ELC 132 - regulator cu acţiune discontinuă; ELR 35 - aparat înregistrator; RS - redresor cu seleniu; VE - bobină ventil electromagnetic. 292

Schema bloc a sistemului de reglare automată a nivelului este dată în figura 10. EE Qe x p BRM x i + x a x U Qm ELC 132 c BC MA P - - + - Qi O.R. H x r FE 100 FE 7DM ELR 35 Fig.10 Schema bloc a sistemului de reglare automată a nivelului cu regulator ELC 132 În figura 10, BC este un bloc cu contactoarele C1 şi C2. Traductorul de nivel FE 7DM are domeniul de măsurare între limitele 0-500 mm H2O. Sursa FE 100 alimentează traductorul de nivel FE 7DM cu 24V c.c. şi converteşte semnalul de ieşire al traductorului, curent continuu unificat în gama (4...20) ma, în curent continuu în gama (2...10) ma. Regulatorul utilizat, de tipul ELC 132, primeşte semnalul de intrare de la blocul de referinţă cu motor BRM. În funcţie de mărimea şi semnul semnalului de abatere xa regulatorul va comanda prin releul său de ieşire RC H şi blocul de contactoare BC (contactoarele C1 şi C2), pornirea sau oprirea grupului motor asincron-pompă centrifugă MA-P. Mărimea de execuţie este debitul Qm furnizat de pompă. Se realizează astfel o anumită valoare a nivelului lichidului în rezervorul R2. Mărimea perturbatoare principală este debitul de ieşire Q e din rezervorul în care se reglează nivelul N. Regulatorul ELC 132 împreună cu grupul motor asincron-pompă centrifugă MA-P realizează o lege de reglare PI (vezi lucrarea 7). 293

4.2 Chestiuni de studiat În laborator se vor studia: - Realizarea practică a sistemului de reglare nivelului cu regulator ELC 132 şi modul de amplasare a elementelor componente. - Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC 132. - Schema electrică a instalaţiei pentru reglarea nivelului cu regulator ELC 132. - Performanţele reglării nivelului lichidului. 4.3 Modul de lucru - Se pune sub tensiune instalaţia electrică a standului. - Se pune comutatorul K 1 pe poziţia automat A. - Se închide comutatorul KN pentru alimentarea schemei electrice a sistemului de reglare a nivelului. - Prin intermediul butoanelor B1 şi B2 şi cu ajutorul blocului de referinţă cu motor BRM se fixează o valoare dorită pentru mărimea de prescriere a nivelului din rezervor. - Perturbaţiile de sarcină ale nivelului reglat se obţin prin modificarea aleatoare a debitului de ieşire cu ajutorul robinetului manual V7 sau prin comanda ventilului electromagnetic VE. - Se studiază comportarea sistemului de reglare automată a nivelului pentru diverse valori ale parametrlor BP%, Ti, "prag de anclanşare" şi "temporizare la anclanşare" ai regulatorului ELC 132 şi pentru diverse perturbaţii de sarcină sau de modificare a referinţei. - Evoluţia în timp a nivelului reglat se obţine pe diagrama aparatului înregistrator ELR 35. 4.4 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Din datele obţinute experimental se vor determina performanţele sistemului de reglare a nivelului cu regulator ELC 132. 294

5. Sistem de reglare automată a nivelului cu regulatorul pneumatic F-AB 5.1 Descrierea instalaţiei Instalaţia din laborator este o instalaţie complexă în care se poate realiza atât reglarea nivelului cât şi reglarea presiunii. Schema acestei istalaţii este prezentată în figura 11. Fig. 11 Schema instalaţiei pentru reglarea nivelului şi a presiunii cu echipamente pneumatice Sistemul de reglare a nivelului conţine rezervorul cu lichid (apă) OR, traductorul de nivel TN (traductor de presiune diferenţială AT36, compus din traductorul de presiune diferenţială propriu-zis şi un adaptor ELT 370A), convertorul curent-presiune C (de tipul ELA 104), regulatorul pneumatic R (de tipul F-AB), comutatorul local "automat - manual" CL (de tipul F-YB) şi 295

un element de execuţie EE1 (un ventil pneumatic). Obiectul reglat OR, în cazul instalaţiei studiate, este un rezervor cilindric transparent cu S = 0.02 m2 şi înălţimea totală de 500 mm; s-a ales un rezervor de sticlă în vederea urmăririi nivelului în timpul procesului de reglare. Constanta de timp a rezervorului, pentru o valoare prescrisă de 50% (h 0 = 250 mm), cu debitul de q 0 =0,014 m3/min, are valoarea de T= 43 sec. Utilizarea regulatorului pneumatic F-AB, a impus folosirea unui ventil de reglare pneumatic precum şi a unui convertor curent-presiune, în calea de reacţie principală. Ca element auxiliar, în vederea studiului comportării sistemului, s-a adăugat şi înregistratorul pneumatic F-RB. 5.2 Chestiuni de studiat În laborator se va studia, structura sistemului de reglare automată a nivelului lichidului cu schema principială reprezentată în figura 11. În continuare se va studia comportarea sistemului de reglare a nivelului lichidului la modificarea perturbaţiei şi apoi se va realiza acordarea regulatorului în vederea obţinerii unui regim tranzitoriu optim. 5.3 Modul de lucru 5.3.1 În vederea punerii în funcţiune a instalaţiei se vor efectua următoarele operaţii: - Verificarea aspectului exterior, respectiv al stării aparatelor şi a conexiunilor electrice şi pneumatice; - Pregătirea alimentării pneumatice se face prin racordarea la compresor a furtu-nului de alimentare, cu R3 închis. În vederea purjării instalaţiei se deschide robinetul de purjare, montat în partea inferioară a filtrului reductor R1 şi apoi se porneşte compresorul. În felul acesta se elimină condensul adunat în partea de jos a filtrului. Cu ajutorul rozetei robinetului R1 se reglează valoarea 1,4 bari a presiunii de alimentare. - Alimentarea electrică a instalaţiei se realizează prin introducerea fişei corespunzătoare în priza de 220Vc.a. şi prin închiderea întrerupătorului 296

cu inscripţia "Reţea"; - Racordarea obiectului reglat (rezervorul cu lichid) la sursa de apă şi respectiv la canalizare se realizează cu ajutorul furtunurilor montate în instalaţie; - Se execută conexiunile pneumatice 0-1 de pe panoul frontal al instalaţiei; - Se trece comutatorul pneumatic local CL, pe poziţia M (manual) şi se asigură închiderea ventilului de reglare EE1 (avîndu-se în vedere faptul că acesta este normal închis), prin modificarea poziţiei rozetei RCM al comutatorului local CL; - Se deschid ventilele bateriei traductorului de presiune diferenţială AT-36; - Se deschide puţin ventilul de admisie al lichidului în rezervor V p1 şi se aşteaptă până când se realizează nivelul minim, după care Vp1 se închide; - Se elimină aerul din conductele (+) şi (-) ale traductorului diferenţial AT-36, prin deschiderea purjelor. Purjele se reînchid când nivelul ajunge la reperul "zero"; - Se închide ventilul de egalizare a bateriei. În aceste condiţii, peniţa roşie a înregistratorului trebuie să indice 0%, dacă nu se obţine această valoare, se poate realiza zeroul dorit prin intermediul convertorului curent-presiune (traductorul AT-36 şi înregistratorul fiind verificate înainte de montarea instalaţiei); - În urma acestor operaţii şi după deschiderea ventilului V p1, peniţa roşie va urmări creşterea nivelului lichidului din rezervor, ceea ce arată că regulatorul primeşte semnalul de reacţie principală; - Evacuarea lichidului din vas se poate realiza prin manevrarea rozetei RCM din CL, care indică totodată şi valoarea presiunii de comandă, existentă pe membrana EE1 ; - În vederea trecerii instalaţiei pe funcţionare automată se trece pe poziţia automat (A) atât regulatorul F-AB, cât şi comutatorul local F-YB. Pentru trecerea inversă, de pe poziţia automat pe manual, este necesar ca în prelabil, să se asigure ca bilele indicatoarelor de echilibru să se afle în poziţia inferioară; - De asemenea, deoarece regulatorul F-AB funcţionează în instalaţie 297

cu referinţă internă, comutatorul de prescriere "automat-intern-externmanual" AIEM, plasat pe panoul frontal al regulatorului F-AB, trebuie să fie apăsat pe poziţia I, manevră ce poate fi realizată numai când comutatorul local "automat-manual" CL, este apăsat pe poziţia M. 5.3.2 Cu instalaţia astfel pregătită, se poate prescrie valoarea dorită a nivelului lichidului (30%, 60%, etc.) şi apoi, prin deschiderea bruscă a ventilului V p1, se poate urmări procesul tranzitoriu de variaţie a nivelului lichidului pentru diferite valori ale parametrilor de acord ai regulatorului F-AB ( K p, T d şi T i ), cu ajutorul curbei înregistrate de dispozitivul de înregistrare, pornit simultan cu deschiderea lui V p1. Apoi, se vor face modificări bruşte ale mărimii prescrise şi se va urmări comportarea sistemului în acest caz. 5.4 Prelucrarea şi analiza datelor obţinute Pe baza curbelor înregistrate, vor fi deduse performanţele răspunsurilor respective şi vor fi comentate în raport cu o comportare optimă impusă. Bibliografie. 1. Ionescu C., ş.a., Automatizări. Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1982. 2. Tertişco M., ş.a., Automatizări industriale continue. Ed. Did. Si Ped., Bucureşti, 1992. 3. Bivolaru I., Montarea instalaţiilor de automatizare. Ed. Tehn., Bucureşti, 1978. 5. Marinoiu V.,ş.a., Elemente de execuţie. Robinetele de reglare. Ed.Tehn., Bucureşti, 1999. 298