Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Σχετικά έγγραφα
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Circuite electrice in regim permanent

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT


MARCAREA REZISTOARELOR

Subiecte Clasa a VII-a

CIRCUITE LOGICE CU TB

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

V O. = v I v stabilizator

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Curs 4 Serii de numere reale

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Electronică anul II PROBLEME

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Integrala nedefinită (primitive)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

TRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

1.11 Rezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirkhhoff

Dispozitive electronice de putere

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Etaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Dreapta in plan. = y y 0

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

riptografie şi Securitate

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice


1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

PROBLEME DE ELECTRICITATE

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

TRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Stabilizator cu diodă Zener

Transcript:

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică, trebuie determinate punctele statice de funcţionare pentru fiecare tranzistor în parte. PSF-urile se determină pe schema de curent continuu care se extrage din circuitul iniţial în urma eliminării tuturor condensatoarelor şi a surselor de semnal. eamintim că pentru determinarea intensităţilor curenţilor de colector a tranzistoarelor este recomandat a se studia traseele, ochiurile de circuit din baza tranzistoarelor, care cuprind joncţiunea bază-emitor a acestora iar pentru determinarea tensiunilor dintre colector şi emitor este recomandat a se studia acele trasee sau ochiuri de circuit care cuprind colectorul şi emitorul tranzistorului. După determinarea pentru fiecare tranzistor a celor două mărimi ( C şi U CE ) se completează tabelul de mai jos: PSF T n C (ma) U CE () S. Problema = =, 6 i K 8K K K + Figura. ~ 8K 4K K7 Schema echivalentă în curent continuu este prezentată în figura.. În circuitul din baza tranzistorului se face echivalarea Thevenin, rezultând circuitul din figura.. În urma echivalării Thevenin, se obţine: ech = CC = 5 = Ω + = + K ech 4 - -

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM ech = ecv BE + 4 4 ma = 4 E B În ochiul din baza tranzistorului se scrie ecuaţia K: 4 BE + C 6 = ma În circuitele de colector ale celor două tranzistoare vom avea: CC = CE + 4 CE CC 4 = 4 şi CC = 5 CE + 6 CE = 4 + + 8K K K K K ech +5 ech 4K 8K 4K K7 4K K7 Figura. Figura. alorile obţinute sunt trecute în tabelul de mai jos: PSF C (ma) U CE () 4 4 S. Problema = =, 6 i K 4K4 D 44 K 6 Figura.4 ~ K 5 K4 K - -

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Alături este reprezentată schema echivalentă în curent continuu (fig..5). Între colectorul şi emitorul tranzistorului avem: UCE EB CE = 5 4K4 K 6 UCE = BE = ma Deoarece rezistenţele şi au valori relativ mici, curenţii care trec prin ele sunt mult mai mari decât curentul de bază al tranzistorului, de aceea valoarea acestuia poate fi neglijată în raport cu curenţii şi, şi deci:, de unde rezultă că: CC 45 = = BE + + 45 45 = ma + = E + ( + ) ; = ma = ma 5 4K4 Figura.5 D 44 K CC = CE + 6 CE = PSF C (ma) U CE () 5 S.4 Problema + = =, 6 47K K K7 K T S K K5 Să se determine PSF-urile tranzistoarelor schemei din figura alaturată. K K5 EE - Figura.6 În circuitul dat, în urma eliminării condesatoarelor rezultă schema echivalentă în curent continuu din fig..7. - -

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Pentru determinarea punctelor statice de funcţionare vom căuta să scriem relaţii K între două noduri pe traseele care cuprind joncţiunea BE a tranzistoarelor. Mai întâi determinăm curenţii de colector. Pntru vom scrie: 47K K A K7 B K T + CC = BE = ma K5 În nodul A are loc (K): C = + + K5 Pentru şi pentru T vom avea: CC EE = ( 7 C + BE ) + + 4 BE + ( 6 + ) 7 C K Figura.7 EE - Înlocuind cu valorile din schemă şi rezolvând sistemul de mai sus, se obţin soluţiile = ma şi = C ma. Cunoscând valorile intensităţilor curenţilor de colector ai tranzistoarelor vom determina tensiunile colector-emitor pe traseele de colector. Astfel vom scrie: CC = CE CE = 6 U CE = ( + 4 ) CE EE CE = 6, CC EE = 5 C CE + ( 6 + 7 ) C CE = 6 PSF T C (ma) U CE () 6 6, 6 S.5 Problema 4 + K K6 K6 8 K5 = =, 6 T 4 Să se determine PSF-urile tranzistoarelor schemei din figura alaturată. K K8 K 9 S T Figura.8 K - 4 -

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM În figura alăturată (fig..9) este prezentată schema echivalentă în curent continuu a circuitului din figura.8. Deoarece rezistenţele din baza tranzistorului sunt relativ mici, curentul de bază poate fi ignorat faţă de curenţii şi, care trec prin rezistenţele şi, respectiv,. De aceea în baza lui avem: K A K K6 B K6 E 8 K5 T 4 + A = ( CC ) = + K8 K 9 În nodul B din baza lui : = B A U = 9, BE 4 Scriind două ecuaţii K, prima între nodul B şi masă pe traseul B- -C-D-GND şi a doua în ochiul format de rezistenţele şi 8, vom putea determina intensităţile curenţilor de colector ale tranzistoarelor şi T 4. C T K Figura.9 D B 5 BE = + 8 6 EB EB4 + = ma = ma În ochiul format de rezistenţele şi, între nodurile B şi C vom scrie: 4 BE + 6 = ma În nodul C scriem K: C = + C = ma Cunoscând curenţii de colector prin tranzistoare putem imediat determina potenţialele nodurilor C, D şi E: = CC 5 = 6,, D = = 5, = + C D U = 5, EB 6 E 4 Tensiunile dintre colectorul şi emitorul tranzistoarelor se determină imediat: = CC B CE CE = 9 E C CE + 6 CE = 7, 6 C EC + 7 C EC =, 6 CC D = 8 E + 9 E = Se copletează tabelul cu rezultate: PSF T T 4 C (ma) U CE () 9 7,6,6-5 -

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM S.6 Temă de casă Să se determine PSF-ul tranzistoarelor pentru următoarele scheme electronice: - 6 -