Sistemul cardiovascular

Σχετικά έγγραφα
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Electrofiziologia fibrei miocardice



Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Fiziologia fibrei miocardice

MARCAREA REZISTOARELOR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Introducere. modificări secvențiale ale potențialelor membranare descărcări electrice în diferite țesuturi ale inimii

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

V O. = v I v stabilizator

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

riptografie şi Securitate

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 4 Serii de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Subiecte Clasa a VII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Integrala nedefinită (primitive)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 1 Şiruri de numere reale


Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie


FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR (SCV)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

SIGURANŢE CILINDRICE

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

ELECTROCARDIOGRAMA (ECG)

Fenomene electrice şi magnetice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Analiza sistemelor liniare şi continue

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Sistemul Cardiovascular

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5.1. Noţiuni introductive

Subiecte Clasa a VIII-a

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Sistemul Cardiovascular

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Tehnici si metode de analiza instrumentala asistate de calculator:

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

CIRCUITE LOGICE CU TB

Transcript:

Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu

Tipuri de fibre cardiace În funcţie de tipul de răspuns, există două tipuri de fibre cardiace: Fibre cu răspuns rapid: Fibre contractile (atriale şi ventriculare) Reţeaua Purkinje Fibre cu răspuns lent: Celule pacemaker (NSA şi NAV) Acestea au caractere diferite în ceea ce priveşte potenţialul de repaus (Pr) şi potenţialul de acţiune (PA)

1. Potenţialul de repaus (P r ) în fibra cardiacă contractilă (cu răspuns rapid) Diferenţa de potenţial electric transmembranar, datorată gradientului de concentraţie ionică între mediul intra- şi extracelular. este fenomen electrochimic; P r = -80-90 mv (-85 mv); se măsoară cu microelectrozi: unul plasat pe suprafaţa externă a membranei; unul plasat pe suprafaţa externă a membranei.

Mecanisme de menţinere a P r permeabilitatea relativă a membranei pentru ioni: pt. K + tind să părăsească celula cu o viteză mai mare decât ceilalţi ioni; pt. Na + tind să intre în celulă; încărcarea negativă dată de proteinele intracelulare; Cl - se deplasează pasiv pentru restabilirea P r. pompa Na + /K + menţine electrochimic (cel mai important mecanism).

2. Potenţialul de acţiune în fibra cardiacă contractilă (cu răspuns rapid) PA reprezintă modificarea potenţialului de membrană ca răspuns la acţiunea unui stimul, în urma modificării secvenţiale a conductanţei membranei pentru ioni. Fibrele cu răspuns rapid: fibrele cardiace contractile atriale + ventriculare; reţeaua His-Purkinje.

Faza 0 - Depolarizarea rapidă (Upstroke) Stimulare rapid conductanţa membranei pentru Na + P r se modifică la P prag (-55 mv) când se atinge P prag influx de Na + (prin deschiderea canalelor Na + voltaj-dependente) P membrană = 20 la +30 mv (Potenţial de echilibru al Na + ) Partea pozitivă PA = overshoot

Faza 0 - Depolarizarea rapidă (Upstroke) Depolarizarea = foarte rapidă (1-2 msec) fibre cu răspuns rapid; Blocantele canalelor de Na + (tetrodotoxin, anestezice locale) durata fazei 0 şi scurtează PA.

Faza 1 - Repolarizarea rapidă iniţială Aceasta fază apare prin: inactivarea influxului de Na + ; activarea efluxului tranzitoriu de K + (Ito). Membrana se repolarizează rapid şi tranzitoriu până la 0 mv incizura. Rolul acestei repolarizări de scurtă durată:aduce potenţialul la o valoare optimă, în vederea activării canalelor de Ca ++ tip-l.

Faza 2 - Platoul Se datorează existenţei a 2curenţi ionici opuşi, ce menţin potenţialul 0 mv : influx Ca ++ lent (canale-l), eflux de K + lent. Durată lungă (220 msec) Influx de Ca ++ Eliberarea Ca ++ din RS Ca ++ induce eliberarea de Ca ++ (iniţierea contracţiei)

Faza 2 - Platoul influxul de Ca ++ efect inotrop pozitiv (catecolamine, β-agonişti, teofilina) influxul de Ca ++ efect inotrop negativ (acetilcolina, β- blocante, blocante ale canalelor de Ca ++ ).

Faza 3 - Repolarizarea rapidă finală Datorată celor 2 curenţi de K + : eflux de K + (IK sau delayed rectifier) - principalul curent de repolarizare; -P membranar scade de la 0 mv -90 mv. influx de K + (IK1 sau inward rectifier)-rectificator anomal - la sfârşitul fazei 3, datorită electrostatic K + este atras în celulă mai repede decât tinde să treacă afară.

Faza 4 - Repaus Prin influxul/efluxul K + se menţine P r la potenţialul de echilibru al K + ; P r constant ( -90 mv); Refacerea echilibrului ionic: 1. Pompa Na + /K + funcţionează încontinuu induce hiperpolarizare menţine P r. 2. Pompa de Ca ++ elimină excesul de Ca ++. 3. Antiporter-ul Na + /Ca ++ - cuplat cu pompa Na + /K +.

Faza 4 - Repaus Antiporter-ul Na + /Ca ++ funcţionează cuplat cu pompa Na + /K + utilizează Na + pentru a asigura ieşirea excesului de Ca ++ din celulă influx 3 Na + /eflux 1 Ca ++ Obs: Glicozidele cardiace blochează pompa Na + /K + blochează antiporter-ul Na + /Ca ++ menţine [Ca ++ ] IC contractilitatea fibrei cardiace (efect inotrop pozitiv, folosit în tratamentul insuficienţei cardiace).

PA în fibra cardiacăşi principalii curenţi ionici Durata potenţialului de acţiune în fibrele cu răspuns rapid: 250 msec (mai redusă în atrii). Corelaţia cu ECG: - depolarizarea ventriculară - cu complexul QRS; - repolarizarea ventriculară - cu intervalul ST.

Perioadele PA în fibra cardiacă contractilă PRE - perioada refractară efectivă faza 0 1/2 fazei 3; celulele sunt inexcitabile nu răspund nici la stimuli foarte puternici; deoarece PRE este lungă celulele cardiace nu dezvoltă tetanie. PRR - perioda refractară relativă finalul fazei 3; celulele sunt hipoexcitabile au răspuns la stimuli.

Perioadele PA în fibra cardiacă contractilă PSN - perioda supranormală caracteristică celulelor Purkinje, la finalul fazei 3; celulele au vulnerabilitate crescută răspund la stimuli printr-un răspuns repetitiv aritmii severe; corespunde cu vârful undei T. PNE- perioada normoexcitabilă corespunde fazei 4 la stimulare apare răspuns normal.

Corelaţii PA-ECG Ventricul NSA Atriu

3. Potenţialul de repaus şi de acţiune în fibrele cu răspuns lent (potenţialele pacemaker ) Inima deţine centri specializaţi pentru propria iniţiere a stimulilor şi propagarea lor către fiecare celulă din miocard (sistemul excito-conductor). Caracterele potenţialului de acţiune în fibrele cu răspuns lent (celulele NSA şi NAV) sunt diferite de cele din fibrele cu răspuns rapid.

Faza 4 - Depolarizarea lentă diastolică (DLD) Determină activitatea de pacemaker (automatism); celulele nu au un P repaus constant, doar un potenţial diastolic maxim (PDM); potenţialul de membrană trece lent din PDM (-60 mv) la P prag (-40 mv) se declanşează depolarizarea (faza 0)

Faza 4 - Depolarizarea lentă diastolică (DLD) Bazele ionice ale DLD: influx lent de Na + (If - funny) (canale de Na + non-gated); influx lent de Ca ++ (canale de Ca ++ tip-t ); închiderea mai rapidă a canalelor de K + în faza 3.

Faza 0 - Depolarizarea mai lentă în comparaţie cu fibrele cu răspuns rapid ; începe după atingerea P prag ( -40 mv) conductanţa Ca ++ (prin canale Ca ++ tip-l) influx de Ca ++ P membrană trece spre valoarea potenţialul de echilibru al Ca ++ ( 0 mv).

Faza 1-3 - Repolarizarea Fazele 1-2 - nu sunt evidente. Faza 3 -determinată de conductanţei pentru K + : canale de K + eflux de K + care duce la repolarizarea membranei; canale de K + reglate de acetilcolină (deschise prin stimulare vagală) eflux de K + duce potenţialul de membrană la valori mai negative hipoexcitabilitate.

Perioadele PA în fibrele cu răspuns lent PRA - perioada refractară absolută: începe cu faza de depolarizare a PA (faza 0) şi se termină în ultima parte a fazei 3 de repolarizare fibra este inexcitabilă. PRR - perioda refractară relativă: începe la sfârşitul fazei 3 de repolarizare şi se prelungeşte în faza 4, fibra este hipoexcitabilă. Durata PA 150 msec.

Frecvenţele de activare spontană a pacemakerilor Depindedemodificarea: pantei DLD; valorii P prag ; valorii PMD. Accelerarea pantei DLD FC (tahicardie): - adrenalina sau SNVS, - beta-agonişti, - [Ca ++ ]. Alungirea pantei DLD FC (bradicardie): - Ach sau SNVP, - beta-blocante, - [K + ].

Caracteristicile fibrelor cardiace cu răspuns rapid comparativ cu celulele pacemaker Automatism: Absent (necesită stimulare de prag) Răspuns: Fibre cu răspuns rapid Potenţial de repaus (faza 4): Constant -85 to -90 mv PA: Amplitudine mare, pantă de depolarizare rapidă (faza 0) Durata 250 msec ( în atrii) Automatism: Prezent (prezintă DLD) Răspuns: Fibre cu răspuns lent Potenţial de repaus (faza4): fără P r constant, cu PDM -60 mv PA: Amplitudine mică, pantă de depolarizare lentă (faza 0) Durata 150 msec