Cursul 3 Capitolul 3. Structura atomului Modele atomice Modelul cozonac al lui Thomson (1904)

Σχετικά έγγραφα
TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

Cursul 8-9. Polarizarea electrică a izolațiilor

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

ot ll1) r/l1i~u (X) f (Gf) Fev) f:-;~ (v:v) 1 lý) æ (v / find bt(xi (t-i; i/r-(~ v) ta.jpj -- (J ~ Cf, = 0 1l 3 ( J) : o-'t5 : - q 1- eft-1

Ch : HÀM S LIÊN TC. Ch bám sát (lp 11 ban CB) Biên son: THANH HÂN A/ MC TIÊU:

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

( [T]. , s 1 a as 1 [T] (derived category) Gelfand Manin [GM1] Chapter III, [GM2] Chapter 4. [I] XI ). Gelfand Manin [GM1]

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Το άτομο του Υδρογόνου

Chapter 5. hence all the terms which are not in the range 0,1, can be accumulated to ψ

3.5. Forţe hidrostatice

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

ΕΠΙΣΗΜΗ ΕΦΗΜΕΡΙΔΑ ΤΗΣ ΚΥΠΡΙΑΚΗΣ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑΣ ΚΥΡΙΟ ΜΕΡΟΣ ΤΜΗΜΑ Α

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Αριθμός 4(IΙ) του 2019

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

0 f(t)e st dt. L[f(t)] = F (s) =

I S L A M I N O M I C J U R N A L J u r n a l E k o n o m i d a n P e r b a n k a n S y a r i a h

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Ι Ε Θ Ν Ε Σ Ρ Ο Τ Α Ρ Υ Π Ε Ρ Ι Φ Ε Ρ Ε Ι Α

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ. Δίνονται τα στοιχειά 13 Αl και 19 Κ. Να βρεθεί σε ποια περίοδο και σε ποια ομάδα του Π.Π. είναι τοποθετημένα τα στοιχειά αυτά:

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

Erkki Mäkinen ja Timo Poranen Algoritmit

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

4 8 c +t +t - (t +t ) - <t +t < - < t t < + +c ( ) +t + ( ) +t + [ - (t +t )] (t + t ) + t + t t 0 + +c c x i R + (i ΔABC ABC ) x i x i c ABC 0 ABC AC

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

Μάθημα 12ο. O Περιοδικός Πίνακας Και το περιεχόμενό του

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Vn 1: NHC LI MT S KIN TH C LP 10

5.1. Noţiuni introductive

Κεφάλαιο 1. Έννοιες και παράγοντες αντιδράσεων

ΙΑΦΑ Φ ΝΕΙ Ε ΕΣ Ε ΧΗΜΕ Μ Ι Ε ΑΣ ΓΥΜΝ Μ ΑΣΙΟΥ H

Tema: şiruri de funcţii

Appendix B Table of Radionuclides Γ Container 1 Posting Level cm per (mci) mci

ss rt çã r s t à rs r ç s rt s 1 ê s Pr r Pós r çã ís r t çã tít st r t

Αναπληρωτής Καθηγητής Τμήμα Συντήρησης Αρχαιοτήτων και Έργων Τέχνης Πανεπιστήμιο Δυτικής Αττικής - ΣΑΕΤ

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

pa tre cân d-o ca pe us cat și din ră u ta a tea e gip te ni

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza bivariata a datelor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

K r i t i k i P u b l i s h i n g - d r a f t

1 B0 C00. nly Difo. r II. on III t o. ly II II. Di XR. Di un 5.8. Di Dinly. Di F/ / Dint. mou. on.3 3 D. 3.5 ird Thi. oun F/2. s m F/3 /3.

SONATA D 295X245. caza

6. CIRCUITE MAGNETICE

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

!"! # $ %"" & ' ( ! " # '' # $ # # " %( *++*

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

ΓΡΑΠΤΗ ΕΞΕΤΑΣΗ ΣΤΗ ΦΥΣΙΚΗ ΚΑΤΕΥΘΥΝΣΗΣ Γ ΛΥΚΕΙΟΥ

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

Š ˆ ˆ ˆ Š ˆ ˆ Œ.. μ É Ó

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

κ α ι θ έ λ ω ν α μ ά θ ω...

ΕΠΙΣΗΜΗ ΕΦΗΜΕΡΙΔΑ ΤΗΣ ΚΥΠΡΙΑΚΗΣ ΔΗΜΟΚΡΑΤΙΑΣ ΚΥΡΙΟ ΜΕΡΟΣ ΤΜΗΜΑ Γ

Σημειώσεις Εργαστηρίου ΕΦΑΡΜΟΣΜΕΝΗΣ ΓΕΩΧΗΜΕΙΑΣ

Curs 4 Serii de numere reale

Κεφάλαιο 8. Ηλεκτρονικές Διατάξεις και Περιοδικό Σύστημα

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

ΠΕΡΙΕΧΟΜΕΝΑ RIO.. 5 FX. 7 GLAMOUR.. 9 LINK 13 MATRIX. 15 PINK 17 STATUS. 19 MASTER 21 CLASSIC. 23 STIL. 25 FOCUS 27 DAK. 29 KYKLOS.

ΠΕΡΙΕΧΟΜΕΝΑ RIO.. 5 FX. 7 GLAMOUR.. 9 LINK 13 MATRIX. 15 PINK 17 STATUS. 19 MASTER 21 CLASSIC. 23 STIL. 25 FOCUS 27 DAK. 29 KYKLOS.

2π 10 4 s,,,q=10 6 συν10 4 t,,,i= 10 2 ημ 10 4 t,,,i=± A,,, s,,,

3607 Ν. 7.28/88. E.E., Παρ. I, Αρ. 2371,

❷ s é 2s é í t é Pr 3

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Truy cập website: hoc360.net để tải tài liệu đề thi miễn phí

P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r

Eşantionarea semnalelor

Αριθμός 95 Ο ΠΕΡΙ ΠΟΛΕΟΔΟΜΙΑΣ ΚΑΙ ΧΩΡΟΤΑΞΙΑΣ ΝΟΜΟΣ (ΝΟΜΟΙ 90 ΤΟΥ 1972 ΚΑΙ 56 ΤΟΥ 1982)

2. ELEMENTE DE MECANICA CONTACTULUI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Łs t r t rs tø r P r s tø PrØ rø rs tø P r s r t t r s t Ø t q s P r s tr. 2stŁ s q t q s t rt r s t s t ss s Ø r s t r t. Łs t r t t Ø t q s

PARTS LIST. 1. EXPLODED VIEW 1.1 FINAL ASSEMBLY <M1> The instruction manual to be provided with this product will differ according to the destination.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Supplemental file 3. All 306 mapped IDs collected by IPA program. Supplemental file 6. The functions and main focused genes in each network.

Integrala nedefinită (primitive)

Πανεπιστήμιο Δυτικής Μακεδονίας. Τμήμα Μηχανολόγων Μηχανικών. Χημεία. Ενότητα 4: Περιοδικό σύστημα των στοιχείων

Transcript:

Cusul 3 Capitlul 3. Stuctua atului 3.. Mdl atic 3... Mdlul czac al lui Ts (90) Ts atul = czac: - aluatul = sfă cu saciă pzitivă uifă, - stafidl = lctii, cu sacia gativă, distibuiţi atic. Mdlul czac al lui Ts Ipasul dlului: Rzultatl xpitl d bbada a fiţl talic subţii cu fluxui d paticul îcăcat lctic, bţiut î adiactivitata atuală, au ctazis flagat acastă iagi dlul u a fst accptat. Daila Rsiga, UVT

3... Mdlul plata al lui Rutfd (9) atul = u iuscul sist sla: - î ctul atului situat uclul (sal), ic şi fat ds, î ca cctată apap tată asa atului şi ca îcăcat pzitiv;. - lctii (platl) s tsc p bit cicula î juul uclului. Mdlul plata atului d 37 Li. al Atul st lctutu, sacia gativă a lctil cpsâd sacia pzitivă a uclului. Daila Rsiga, UVT

Cdiţia d stabilitat a lctului p bita ciculaă: Fcf F, î ca F cf F v ( Z ) Z Cdiția d stabilitat a lctului p bita ciculaă. Ipasul dlului: Mdlul plata a itat î ctadicţi cu lctdiaica clasică - Cf lctdiaicii clasic saciă î işca acclată adiază gi lctagtică ia işcaa p taicti îcisă st işca acclată. Pi ua atul u pat fi u sist stabil, l pizâd ctiuu gi datită ișcăii lctului. 3 Daila Rsiga, UVT

3..3. Mdlul B-Sfld (93, spctiv 95) Dsci atul d idg (Z = ). B pia d la Rutfd dlul plata, cu cdiţia d stabilitat a lctului p bita ciculaă. Î plus, pi iptza că stăil gtic al atului cu lctul p difit bit sut cuatificat, Nils B a uşit să supi ctadicţia dit dlul lui Rutfd şi lctdiaica clasică. Daila Rsiga, UVT

Pstulatl lui Nils B:. Pstulatul ( Cdiţia d cuatifica ): Î atul d idg lctul s pat ti uai p auit bit cicula, uit bit pis (staţia). Cât tip lctul s află p bită pisă, atul st stabil - u absab şi ici u it gi, gia sa st cstată î tip. Ptu ca bită să fi pisă, tul citic al lctului c s tşt p a tbui să satisfacă uătaa cdiţi (dstată d căt B): L cdiţia d cuatifica a tului citic, =,, 3, = uăul cuatic picipal, 3, 6,65590 J s = cstata lui Plac, L = p = tul citic al lctului 5 Daila Rsiga, UVT

6 gia ttală a atului d H (Z = ) st dată d laţia: p c v - cdiţia d cilibu caic al lctului p bita ciculaă: v p v 8 v 8 8 () () Daila Rsiga, UVT cf F F

di cdiţia d cuatifica a tului citic: p îlcuid aici L p di a dua laţi a sistului (), s bţi : cdiţia d cuatifica a azl bitl staţia (3) Lui = îi cspud staa fudatală (staa ca ai stabilă a atului, staa d gi iiă), ptu ca s bţi: 0,530 0 0,53 = aza cli ai ici bit (pia bită B) Ptu =, 3, s bţi stăil xcitat, ca sut ai puţi stabil, ia azl bitl cspuzăta l sut lgat d pi laţia: 7 Daila Rsiga, UVT

Îlcuid xpsia (3) î laţia (), s dtiă uă xpsi a gii ttal : 8 8 cdiţia d cuatifica a gii ttal î stăil lgat. Obsvaţi:, 8 3. 6 V = gia cspuzăta stăii fudatal a atului d H. 8 Daila Rsiga, UVT

Pstulatul ( Cdiţia fcvţl ): Atul absab sau it adiaţi lctagtică uai la tca dit- sta staţiaă () î altă sta staţiaă (). La fctuaa acstui salt, atul absab sau it u ft cu gia: () ν = gia ftului spctiv, = giil stăil staţia ît ca a lc taziţia. Mdlul atic al lui B (ptu atul d H: Z = ). 9 Daila Rsiga, UVT

0 Ida cuatificăii stăil gtic al atil a fst vificată cu succs cpaâd fcvţl calculat cu lația () cu cl dtiat xpital î spctul atului d idg. Să uăi calculul acst fcvţ: - să pp. că pi xcita atul d idg tc di staa fudatală ( = ) ît sta xcitată, cu uăul cuatic picipal =, 3,... La dzxcita, l it adiaţi d gi:, 8 8 c 3 ~ 8 c

~ R ~. d ud 7 3 0,096776 8 c R = ct. lui Rydbg. Galiza: R, ~ Studiid xpital absbţia luiii vizibil d căt idgul atic, Bal a stabilit laţi piică civaltă cu acasta ptu = :, ~ R Daila Rsiga, UVT

Mdlul lui B: - a dstat că absbţia vidţiată d Bal cspud saltului lctului d p bita cu = p altă bită pisă ( > ). - a pvăzut că bsvaţiil lui Bal pzită da pat di spctul atului d idg, si d liii, ca a piit ul cctătului. - cf dlului lui B îsă, î atul d idg lctul s pat afla p ica dit bitl pis ( =,,, ). Pi absbţi sau isi d fti d gi cvabilă d căt at, lctul pat tc p ic altă bită pisă. Oic salt al lctului dfişt lii spctală. Obita d p ca placă lctul dfişt sia spctală căia îi apaţi liia, ia bita p ca ajug dă ul liii. Daila Rsiga, UVT

Siil di spctul idgului atic: Ntaţia liiil î spctl d absbţi: Lya (î UV) = Bal (vizibil) = - Ptu - = : lii α Pasc (IR appiat) Bactt (IR îdpătat) = 3 = > - Ptu - = : lii β - Ptu - = 3: lii γ - Ptu - = : lii δ Pfud (IR îdpătat) = 5 - Ptu - = 5: lii ε Hupy (IR îdpătat) = 6 3 Daila Rsiga, UVT

Sii spctal al idgului atic: Daila Rsiga, UVT