N1 1. Densitatea (masa volumica) Prin densitate (masa volumica) se intelege raportul dintre masa si volumul unui material. Exista 4 tipuri de denstitati: -densitatea reala care se defineste ca rapotul dintre masa materialului (m) si volumul sau real (V) din care se exclud porii. ς=m/v -densitatea aparenta este raportul dintre masa materialului (m) si volumul sau aparent (Va) inclusiv volumul porilor (Vp). ςa=m/va, Va=V+Vp -densitatea in gramada este raportul dintre masa materialului granulat (m) si volumul in gramada al materialului (Vg) care cuprinde volumul solid, volumul porilor si volumul de goluri. Vg=V+Vp+Vgol=Va+Vgol, ςg=m/vg -densitatea in stiva este raportul dintre masa materialelor stivei (m) si volumul stivei (Vs) ςs=m/vs. 2. Compactitatea si porozitatea totala Compactitatea (C)se defineste ca un raport intre volumul solid al materialului (V) si volumul aparent (Va). C=V/Va=se inlocuieste cu raport m/ς=...=ςa/ς, %C=ςa/ς*100. Valoarea maxima a compactitatii (C=1) este caracteristica materialelor lipsite de pori. Porozitatea totala (pt) este raportul dintre volumul total al porilor, inchisi si deschisi ai unui material (Vp) si volumul aparent (Va). pt=vp/va=va- V/Va=1-V/Va=1-C pt=1-c, %pt=(1-c)*100. Se constata ca porozitatea totala si compactitatea sunt marimi complementare pt+c=1, %pt+%c=100 3. Porozitatea aparenta (la masa si volum) Porozitatea aparenta reprezinta totalitatea porilor deschisi care comunica cu exteriorul, care se gasesc intr-o unitate de masa sau volum. Se determina experimental si se calculeaza in functie de masa (Pam) si in functie de volum (Pav). Porozitatea aparenta raportata la masa (Pam) se defineste ca un raport intre volumul porilor deschisi ai materialului (Vpd) si masa probei in stare uscata (mus), Pam=Vpd/mus Porozitatea aparenta raportata la volum (Pav) se defineste ca raportul dintre volumul porilor deschisi (Vpd) si volumul aparent (Va). Pav=Vpd/Va=pam*ςa, %pav=vpd/va*100=pam*ςa*100 4. Porozitatea intergranulara Porozitatea intergranulara (Pi) reprezinta totalitatea spatiilor libere care se gasesc in unitatea de volum intre granulele unui material. %Pi=Vgol/Vg*100=1-ςg/ςa-100. 5. Absortia de apa 1
Absortia de apa reprezinta proprietatea unui material de a absorbi si retine apa in porii si capilarele sale. Absortia de apa se determina raportata la masa (am) respectiv la volum (av) %am=mapa/muscat*100 %av=vapa/vaparent*100=%am*ςa/ςapa 6. Dilatarea termica La modificarea temperaturilor corpurile sufera modificari ale dimensiunilor lor denumite deformatii datorate variatiilor de temperatura. La corpurile sub forma de bara deformatiile datorate variatiei de temperatura se pun in evidenta prin coeficientul de dilatare x. X= l0/l0 T unde l0 este lungimea initiala a barei la temperatura T1, lo alungirea barei pt o variatie de temperatura T=T1-T0. Pentru corpurile la care cele 3 dimensiuni sunt apropiate ca volum, variatia de temperatura conduce la modificarea volumului, care se apreciaza prin coeficientul de dilatare cubica sau volumica γ=3α. 7. Propagarea caldurii Propagarea caldurii reprezinta tendinta de trecere a caldurii de la corpurile mai calde la cele mai reci, ducand in final la uniformizarea caldurii. Propagarea caldurii se face prin conductie, convectie si radiatie. Pentru corpurile solide este proprie propagarea prin conductie. 8. Incercari In cadrul incercarilor mecanice elementele incercate (probele) se supun la incercari pana la distrugere totala sau partiala. In functie de mediul de aplicare al incercarilor exista urmatoarele tipuri de incercari mecanice: -incercari statice: la compresiune si intindere -incercari dinamice: la compresiune prin soc, la incovoiere prin soc -incercari ciclice sau repetate: incercarea la oboseala 9. Tipuri de deformatie 10. Incercari statice 1. Incercarea la compresiune se determica pe probe cubice sau cilindrice iar pentru determinare se foloseste presa hidraulica. Rezistenta la compresiune se calculeaza astfel: δc=fmax/a, Fmax este forta maxima de rupere a probei, A este aria solicitata a probei. 2. Incercarea la intindere se poate determina in 3 feluri. Axiala, prin incovoiere sau prin despicare. Incercarea la intindere axiala se face cu ajutorul masinii cu incercare hidraulica. Rezistenta la intindere axiala se determinca cu 2
formula δt=fmax/a, Fmax este forta maxima la intindere, A este aria sectiunii in zona calibrata. 11. Metoda ultrasonica de impuls. Metoda ultrasonica de impuls este cea mai utilizata metoda nedistructiva. Ea consta in producerea unor impulsuri care se aplica unei probe P prin intermediul unui palpator emitator si care sunt receptate de un palpator emitator. Palpatorii se pot dispune pe aceasi fata a materialului, caz in care informatiile obtinute se refera la un strat subtire de la 3 la 5 cm, sau se pot dispune pe fete opuse, caz in care informatiile se refera la intreaga grosime a materialului. Informatiile obtinute se refera la rezistenta la compresiune, modului de elasticitate, pozitia armaturilor in beton. 12. Metoda bazata pe recul In aceasta metoda o masa mobila este proiectata cu o anumita energie pe suprafata materialului cercetat. Are loc un recul al masei mobile. Cu cat reculul este mai mare, cu atat si rezistenta materialului este mai mare. Reculul poate fi liniar sau unghiular, in functie de tipul aparatului. Cel mai folosit aparat pentru determinarea rezistentei la compresiune a betonului este cel pe baza de recul liniar, numic scherometrul Schmidt. 13. Produse de balastiera Produsele de balastiera sunt materiale granulare cunoscute in constructii ca agregate naturale de balastiera sau de rau. Ele rezulta din sfaramarea naturala a rocilor sub actiunea agentilor atmosferici. Se utilizeaza la prepararea betoanelor si mortarelor, la lucrari de drumuri si cai ferate, ca material filtrant in alimentari cu apa si canalizari. Agregatele naturale de balastiera se clasifica in functie de dimensiunile granulelor astfel: -filer d=0.063mm -nisip d=4mm -pietris 4<d<63mm -balastru d>63mm 14. Produse de cariera. Agregate naturale Agregatele naturale sfaramate artificial se obtin prin concasarea si macinarea mecanica a rocilor. Se utilizeaza la betoane pentru constructii civile, pentru sosele si autostrazi, la lucrari de drumuri si cai ferate. Se clasifica in functie de dimensiunile granulelor astfel: -filer d=0.063mm -nisip de concasare d=4mm -criblura4<d<25mm -piatra sparta mare 40<d<80mm 3
15. Produse de cariera. Piatra bruta si pietre naturale fasionate Piatra bruta se utilizeaza asa cum se extrage din cariera la fundatii, ziduri cu sprijin, socluri etc. Piatrele naturale prelucrate sau fasionate se clasifica in pietre prelucrate pentru constructii si pietre prelucrate pentru lucrari de drumuri. Pietrele prelucrate pentru constructii sunt moloane- pietre prelucrate doar pe fata aparenta utilizata la zidarii masive, piatra de talie cu minim 4 fete prelucrate- se foloseste la constructii monumentale, placi si dale pentru pardosele si placaje, elemente arhitecturale pentru trepte, cornise, socluri etc. Pietre prelucrate pentru drumuri- pavele, calupuri, borduri. N2 1. Lianti anorganici (definitie+clasificare) Lianti anorganici sunt materiale pulverulente naturale sau artificiale care prin amestecare cu apa sau cu solutii apoase ale unor saruri dau o pasta plastica. In timp, datorita unor procese fizico-chimice aceasta se transforma intr-un corp rigid cu aspect de piatra. Lianti anorganici se clasifica in lianti nehidraulici si lianti hidraulici. Cei nehidraulici se intaresc doar in mediul uscat iar cei hidraulici se intaresc in mediul uscat, umed sau chiar in apa. 2. Ipsosul de constrcutii (materia prima+tehnologia de fabricatie) Ipsosul de constructii este un liant nehidraulic artificial. Materia prima de baza este roca de ghips. Tehnologia de obtinere este urmatoarea -extragerea materiei prime (ghips) -transport -concasare -macinare -ardere -ambalare. 3. Priza si intarirea ipsosului Priza si intarirea ipsosului sunt rezultatul unor procese fizice si chimice care au loc dupa amestecarea ipsosului. Acestea pot fii grupate in 3 faze: -faza 1 se refera la momentul amestecarii ipsosului cu apa cand el se hidrateaza. -faza 2 se caracterizeaza prin cristalizarea progresiva a hidrantului. Pasta de ipsos isi pierde treptat plasticitatea, devenind in final o masa rigida. Timpul de priza este durata de timp de la inceputul fazei 1 si pana la terminarea fazei 2. 4
-faza 3 reprezinta perioada de intarire a ipsosului caracterizata prin cresterea rezistentei mecanice. Procesul de intarire dureaza pana cand se evapora complet excesul de apa, fenomen care se petrece la 7 zile de la preparare. 4. Ipsosul in constructii (domeniu de utilizare) Ipsosul fiind un liant nehidraulic se utilizeaza doar la lucrari de interior si in incaperi cu umiditate relativa a aerului. Domenii de utilizare: -la prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala -la fixarea instalatiilor electrice -pentru protectuia elementelor din lemn -la confectionarea tiparelor pentru materialele ceramice -la finisarea peretilor interiori, pardoseli uscate, tavane etc. 5. Varul aerian (materie prima+tehnologii de fabricatie) Varul aerian este un liant nehidraulic artificial care se obtine prin amestecul calcarului cu un continut de minim 95% CaCO. Ca materie prima se poate utiliza si roca numita dolomita. Principalele faze ale fabricatiei sunt: extragerea materiei prime, transportul, concasarea, arderea, stingerea. 6. Varul aerian (stingerea+domeniul de utilizare) Stingerea (hidratarea) varului are loc prin tratarea varului nestins cu apa. In functie de cantitatea de apa folosita, stingerea are loc in 2 moduri: -stingerea in praf cu o cantitate mica de apa -stingerea in pasta cu o cantitate mare de apa Varul aerian se utilizeaza la realizarea mortarelor de zidarie si tencuieli, la realizarea betonului celular, la realizarea liantilor hidraulici cu adaosuri de tipul trans-var, zgura-var, cenusa-var. 7. Varul aerian (intarirea) Intarirea se produce ca efect a 2 procese distincte: unul fizic de scurta durata si unul chimic de lunga durata. Procedeul fizica consta in pierderea apei din gelul pastei de var. Procesul chimic se produce in timp accelerat si consta in carbonatarea hidroxidului de Ca sau Mg sub actiunea CO2 din atmosfera. Aceasta contribuie la cresterea rezistentei mecanice si stabilitatea la apa a mortarelor. 8. Cimentul portland (materie prima+tehnologii de fabricatie) Cimentul portland este un liant hidraulic unitar clincherizat. Se obtine prin macinarea fina a clincherului de ciment cu un adaos de 3-5% ghips pentru reglarea timpului de priza. Clincherul se obtine prin arderea unui amestec natural sau artificial de calcar si argila. In mod obisnuit pentru fabricarea cimentului portland se foloseste un amestec de 75-77% Calcar, 23-25% argila, precum si diferite adaosuri de corectie a prizei. Fabricarea se poate face prin 3 procedee: 5
(1)procedeul umed- materialele prime sunt extrase, transportate, concasate si macinate impreuna cu 30-35%apa dupa care se introduc la ardere in cuptor. (2) procedeul uscat- presupune prepararea amestecului de materii prime sub forma de pulbere fina care se introduce apoi in cuptor la ardere (3) procedeul combinat- se realizeaza amestecul de materii prime pe cale umeda, in cuptor introducandu-se materialul filtrat cu 15-16% apa. In continuare procedeul este identic la toate cele 3 etape (4) arderea in cuptoare si obtinerea clincherului (5) depozitarea clincherului in hale sau in siloz (6) macinarea fina a clincherului si obtinerea cimentului (7) depozitarea cimentului in silozuri (8) expedierea cimentului 9. Cimentul portland (mineralogici principali) Principalii mineralogici ai cimentului portland sunt -alit are ca si componenta principata silicatul tricalcic -belit are ca si component principal silicatul dicalcic -celit II are ca si componenta principala aluminatul tricalcic -celit I are ca si componenta principala ferit-aluminatul tetracalcic 10. Tipuri de ciment portland -CEM I 32.5 N -CEM I 32.5 R -CEM I 42.5 N -CEM I 42.5 R -CEM I 52.5 N -CEM I 52.5 R 11.Priza si intarirea cimentului portland Reprezinta un complex de reactii fizice si chimice care au loc in prezenta apei. Ele conduc in timp la transformarea pastei de ciment plastice intr-o piatra artificiala rezistenta. Aceste reactii incep cu hidratarea granulelor de ciment dispersate in apa. Dupa aceea se formeaza pelicule de geluri care inconjoara granulele de ciment. Acestea se ingorasa si incep sa se atinga pana cand se obtine o pelicula groasa. Cand se obtine o asemenea structura in toata masa cimentului, priza acestuia s-a incheiat. Procesul de intarire dureaza cativa ani si se datoreaza starii granulelor si imbatranirii acestora, in final ele transformanduse in straturi cristaline. 6
12. Lianti hidraulici cu adaosuri (tipuri de adaosuri) Adaosurile sunt de 3 feluri: cimentoide, hidraulice si inerte. Adaosurile cimentoide sunt materiale fin macinate care amestecate cu apa prezinta intarire proprie. Adaosurile hidraulice sunt materiale fin macinate care amestecate cu apa nu prezinta intarire proprie. Adaosurile inerte sunt materiale care amestecate cu apa nu prezeinta intarire proprie si nici nu madifica procesul de intarire al liantului. 13. Cimenturi portland uzuale cu adaosuri Fata de cimentul portland unitar, cimentul portland cu adaosuri au -proces de hidratare mai lent -caldura de hidratare mai redusa -rezistenta mai buna la actiunea agentilor chimici distructivi -rezistenta mecanica mai redusa Din cadrul cimenturilor portland cu adaosuri fac parte cimenturile portland uzuale cu adaosuri care se utilizeaza la lucrari in constructii, si cimente portland speciale cu adaosuri care pot fi cimenturi hidrotehnice, cimenturi rezistente la sulfati, cimenturi albe si colorate si cimenturi pentru drumuri. 14. Domenii de utilizare ale cimenturilor portland Cimenturile portland unitare si cu adaosuri se utilizeaza la lucrari de beton, mortare si constructii civile, industriale, hidrotehnice, drumuri, poduri etc. N3 1. Mortare cu lianti anorganici (definitii si clasificari) Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant, nisip si apa care se intaresc aerian sau hidraulic in functie de natura liantului folosit. Mortarele sunt obisnuite sau speciale. Mortarele obisnuite sunt -mortare de zidarie ultilizate la legarea intre ele a pietrelor naturale sau artificiale -mortare de zidarie utilizate pentru finisarea si protectia constructiei Mortarele speciale au destinatii speciale -mortare impermeabile -mortare antiacide -mortare refractare -mortare pentru elemente prefabricate 7
Mortarele obisnuite se clasifica -dupa natura liantului: pe baza de var, pe baza de ciment, pe baza de ipsos, pe baza de argila -dupa rezistenta la compresiune: de zidarie, de tencuiala sau gletuire -dupa modul de utilizare:de uz general, in strat subtire, usor, pt izolare termica -dupa modul de obtinere: industrial, semifabricat industrial, preparat pe santier. 2. Materiale componente ale mortarelor (liantii) Se folosesc lianti hidraulici si nehidraulici in functie de natura materialului pe care se aplica mortarul. Principalii lianti folositi sunt: -varul aerian se utilizeaza singur sau in amestec cu ipsosul -cimentul- se utilizeaza singur sau cu adaos de var -ipsosul- se utilizeaza singur sau in amestec cu varul aerian -argila se utilizeaza singura sau in amestec cu cimentul 3. Materiale componente ale mortarelor (agregate, apa de preparare, aditivi si adaosuri) Agregatul influenteaza proprietatile mortarului prin cantitatea si calitatea utilizata. Agregatul trebuie sa corespunda din punct de vedere al granulozitatii si al continutului de impuritati. Apa de preparare asigura consistenta mortarelor proaspete si hidratarea liantului. Se foloseste apa potabila sau nepotabila care corespunde conditiilor de calitate prevazute. Aditivii sunt materii care se adauga in cantitati mici pentru a obtine anumite modificari ale caracteristicilor mortarelor. Adaosurile sunt materiale care se adauga pentru imbunatatirea unor caracteristici sau pentru a obtine unele caracteristici speciale. 4. Notiuni de tehnologie a mortarelor Prima etapa este stabilirea compozitiei mortarelor. Prin compozitia mortarelor se intelege cantitatea volumetrica sau granimetrica a componentilor mortarului respectiv. Urmeaza dozarea materialelor care deasemenea poate fi volumetrica sau granimetrica. Prepararea se realizeaza manual sau mecanic. Transportul pe distante mici se face cu roabe, tomberoane sau pompe iar pe distante mari cu autobasculante sau autoagitatoare. Transportul si perioada de punere in apa trebuie sa se faca tinand seama de timpul de priza si intarire a liantului. 8
5. Mortare de zidarie Mortarele de zidarie utilizate in mod curent de zidari sunt mortare de var. Datorita caracterului nehidraulic al varului, acestea trebuie sa se gaseasca permanent in medii uscate. In cazut utilizarii unor materiale compacte de zidarie sau a functionarii zidariei in medii umede se utilizeaza mortare cu lianti amestecati. 6. Mortare de tencuiala/gletuire Mortarele de tencuiala se utilizeaza la extensie iar cele de glet la netezire. Sistemul de tencuire sau gletuire este constituit din ansamblul diferitelor straturi care se aplica pe o anumita suprafata si anume: spritul, grundul, tinciul, smirul. 7. Betoane cu lianti anorganici (definitii si clasificari) Betoanele sunt produse artificiale cu aspect conglomerat. Se obtin in urma intaririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, apa, agregate, aditivi si adaosuri. Betoanele cu lianti anorganici se clasifica astfel: -dupa consistenta: clase de tasare, de compactare, de raspandire. -dupa masa volumica: beton greu, cu masa volumica normala, usor -dupa rezistenta la compresiune -dupa modul de preparare: beton fabricat pe santier, sau beton gata de utilizare fabricat de producator -dupa modul de armare: beton simplu, beton armat. 8. Materiale componente ale betoanelor cu masa volumica normala (liantul) La prepararea betoanelor cu masa volumica normala se foloseste ca liant cimentul portland unitar I si cimentul portland cu adaosuri II,III,IV,V. Cimentul portland influenteaza proprietatile betonului din punct de vedere calitativ si cantitativ. Din punct de vedere calitativ este influentata natura, finetea de macinare si clasa betonului. Din punct de vedere cantitativ este influentata lucrabilitatea, densitatea aparenta si rezistenta mecanica a betonului. 9. Materiale componente ale betoanelor cu masa volumica normala (apa de preparare) Apa de preparare are 2 roluri principale: asigura hidratarea cimentului si umezeste suprafata agregatilor. O parte din apa de preparare se evapora ducand la formarea in piatra de ciment a unor pori care influenteaza proprietatile 9
betonului intarit. Volumul acestor pori depinde de raportul dintre cantitatea de apa A si dozajur de ciment C. Apa folosita trebuie sa fie potabila, sau daca nu este potabila trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate. 10. Materiale componente ale betoanelor cu masa volumica normala (agregatele) Agregatele se gasesc in betoane in proportii mari si influenteaza proprietatile acestora prin granulozitate, forma, natura suprafetei si diametrul maxim am granulelor. Granulozitatea influenteaza rezistenta betoanelor. Agregatele de forma rotunjita dau betoanelor rezistenta mecanica mai mare decat cele de forma lamelara. Agregatele de concasare au suprafata aspra si dau o mai buna aderenta cu piatra de ciment decat agregatele de balastiera cu suprafata neteda. Cu cat diametrul maxim al granulelor este mai mare cu atat rezistenta betonului este mai mare. 11. Materiale componente ale betoanelor cu masa volumica normala (aditivi clasici) Aditivii clasici sunt substante anorganice sau organice care agregate in betoane in cantitati reduse contribuie la imbunatatirea unor caracteristici tehnice ale betonului. Dupa natura si efectele care le au, aditivii clasici sunt electroliti, plastifianti si antigel. 12. Materiale componente ale betoanelor cu masa volumica normala (superplastifianti si adaosuri) Superplastifiantii sunt aditivi pentru betoane care utilizati in porportii 0.1-2% substanta uscata din cantitatea de ciment permit imbunatatirea consistentei betonului, reducerea raportului apa/ciment. Dupa efectelor lor, ei se pot clasifica in superplastifianti, superreducatori si micsi. Adaosurile sunt materiale minerale fine care pot fii adaugate in compozitia betoanelor pentru a le imbunatati proprietatile sau a le conferi proprietati speciale. Adaosurile sunt de 2 feluri: hidraulic si inert. 13. Notiuni de tehnologie a betonului Se stabileste compozitia betonului dupa care se dozeaza materialele componente. Dozarea se poate face volumetric sau granimetric. Se prepara betonul manual sau mecanic. Se transporta betonul pe distante mici cu roaba, macaraua, banda rulalntaiar pe distante mari cu autobasculanta. Urmeaza apoi turnarea si compactarea. Dupa ce betonul este turnat trebuie tratat, adica i se asigura umiditatea si temperatura necesara. 10
14. Rezistenta la compresiune a betonului. Rezistenta la intindere prin incovoiere a betonului. 15. Betoane usoare (definitie+clasificare). Betoane celulare Betoanele usoare sunt betoanele a caror masa volumica nu depaseste in stare uscata 2000 kg/m3. La prepararea lor se utilizeaza agregate usoare naturale sau artificiale. Betoanele usoare se clasifica -dupa structura si compactitate betoane usoare compacte, macroporoase, celulare -dupa domeniul de folosire: betoane termoizolatoare, de rezistenta termoizolatoare, de rezostenta. Betoanele celulare au o structura foarte poroase cu un numar mare de pori/goluri de dimensiuni intre 0.1 si 7mm. Pori/golurile sunt rezultatul introducerii la preparare a unor substante generatoare de gaze sau spuma, precum si a evaporarii unei parti din apa de amestecare. Componentii acestor betoane sunt liantul, agregatele, apa de amestecare, substantele generatoare de spuma. La o intarire obisnuita aceste betoane au contractii mari care duc la fisurarea lor. Acest fenomen se poate elimina prin tratament termic. Betoanele celulare se folosesc la blocuri pentru zidarii, placi, panouri pentru pereti, straturi termoizolatoare. N4 1. Materiale ceramice (materie prima+tehnologii de fabricare) Materialele ceramice se obtin in urma fasonarii, uscarii, si arderii la temperaturi ridicate a argilei. Materia prima e argila. Producerea materialelor ceramice cuprinde urmatoarele faze -pregatirea masei ceramice -fasonarea produselor ceramice crude prin care li se da o forma definitiva -uscarea produselor crude natural sau artificial -arderea produselor ceramice -decorarea produselor ceramice 2. Materiale ceramice folosite in constructii.(elemente pt zidarie din argila arsa si tigle si accesorii de argila arsa) Elementele pentru zidarie din argila arsa se produc din argila sau alte materiale argiloase, cu sau fara nisip, adaosuri sau aditivi prin ardere la o temperatura suficient de ridicata pentru a le asigura rezistenta mecanica, chimica si stabilitatea la apa. Acestea sunt utilizate la executia peretilor exteriori sau interiori si fatade. Tiglele si accesoriile de argila arsa sunt utilizate pentru invelitori la acoperisuri in panta si placarea peretilor verticali. Sunt obtinute prin fasonarea, uscarea si arderea pastei de argila preparata cu sau fara aditivi. Tiglele si 11
accesoriile sunt prevazute cu ciocuri si/sau gauri de prindere sau alte modalitati de prindere. 3. Materiale ceramice folosite in constructii. (Corpuri ceramice cu goluri pentru pansee si acoperisuri, placi si dale ceramice pentru pardoseli si pereti, caramizi din gresie antiacida, tuburi si piese de legatura din gresie ceramica) Corpurile ceramice cu goluri pentru plansee si acoperisuri se utilizeaza pentru producerea fasiilor prefabricate pentru plansee si acoperisuri. Planseele cu corpuri ceramice se pot realiza prefabricat, dar si monolit: corpurile de umplutura se aseaza cap la cap, iar in spatiile dintre ele se realizeaza grinzi prin intermediul carora planseele se descarca pe pereti sau pe grinzi. Placile si dalele ceramice se utilizeaza pentru placarea pardoselilor si peretilor. Acestea au forma patrata sau dreptunghiulara. Dupa absortia de apa acestea se clasifica in placi si dale cu absortie redusa, medie si ridicata de apa. Marcarea si notarea acestora trebuie sa includa marca producatorului, denumirea comerciala, tara de origine, marcajul corespunzator calitatii. La noi in tara se fabrica caramizi normale si pana din gresie antiacidicacare se folosesc pentru captusirea recipientilor, bazinelor si pentru pardoseli. Tuburile din gresie ceramica se produc pentru canalizari sau pentru lucrari de colectare a apelor, de drenaj pentru terenuri. Tuburile perforate pot fi folosite si pentru irigatia solului. 4. Materiale metalice (generalitati, structura, aliaje) Materialele metalice folosite in constructii se clasifica in -fonta si otel aliaje ale fierului cu carbonul -metale neferoase si aliajele acestora. La racirea topiturii unui metal are loc cristalizarea acestuia la o anumita temperatura. Aliajele rezulta prin racirea topiturilor din mai multe metale. Se pot obtine -aliaje solutie solida -aliaje de amestec Fontele si otelurile sunt rezultatul alierii fierului cu carbonul. Se pot obtine cementita, austenita, perlita, ledeburita. 5. Marci de otel, clase de calitate Otelul se clasifica in otel nealiat si otel aliat. Otelurile nealiate sunt otelurile la care continutul in anumite elemente este limitat la anumite valori. La otelurile aliate se atinge cel putin una din valorile limita prescrisa pentru otelurile nealiate. 12
Otelurile nealiate se clasifica in urmatoarele clase de calitate: oteluri nealiate de uz general, de calitate, speciale. Otelurile aliate se clasifica in urmatoarele clase de calitate: oteluri aliate de calitate si speciale. 6. Simbolizarea otelurilor. Laminate din otel Simbolizarea otelurilor este o simbolizare alfanumerica, care are doua categorii principale: oteluri simbolizate in functie de utilizarea si caracteristicile mecanice si fizice si oteluri simbolizate in functie de compozitia lor chimica. Laminatele din otel sunt produse care se obtin prin procedeul laminarii la cald folosit pentru constructii metalice, sau pt beton armat cu armatura rigida. Tipuri de laminate: otel rotund, semirotund, patrat, dreptunghic, tabla groasa, banda din otel. Profile: profil cu aripi egale, I,H,U,T. 7. Oteluri pentru betonul armat. Oteluri pentru betonul precomprimat. Otelurile pentru betonul armat sunt cunoscute sub denumirea de armaturi care pot fi cu profil rotund sau cu profil periodic obtinut prin laminare la cald. Exemple: sarma trasa neteda pentru beton si sarma cu profil periodic pentru beton. Otelurile pentru betonul precomprimat sunt realizate din oteluri de inalta rezistenta. Exemple sarma pentru betonul precomprimat, sarme rasucite pentru betonul precomprimat, cabluri. 8. Lemnul : Aspecte generale, produse lemnoase brute. Lemnul se utilizeaza din cele mai vechi timpuri datorita usurintei de prelucrare, durabilitate si rezistentelor bune. Se poate clasifica in 2 grupe: rasinoase(brad, molid, pin) si foioase(fag, stejar). Produsele lemnoase brute se obtin in urma retezarii si curatarii de scoarta. Din aceasta categorie fac parte: lemn rotund pt: industrializare, fundatii indirecte, stalpi, produse moderne. 9. Lemnul: Produse semifinite din lemn. Produsele semifinite din lemn se obtin in urma unor procese de taiere si cioplire. Exemple: cherestea(scanduri, sipci, rigle) furnir (foi subtiri in sectiune longitudinala), placaj (lipirea mai multor foi de furnir), lemn lamelat (lipirea mai multor scanduri). Se utilizeaza pentru mobilier, structuri din lemn, tamplarie. 10. Lemnul: Produse finite+produse moderne din lemn 13
Produsele finite sunt produsele care se utilizeaza asa cum sunt livrate sau cu o foarte redusa modificare. Din aceasta categorie fac parte: parchet din lemn masiv, lambriuri din lemn masiv, placi celulare. Produsele moderne din lemn sunt produse care nu mai pastreaza structura initiala. Exemple: placi din fibre lemnoase, placi din aschii lemnoase, parchet si lambriuri laminate. 11. Materiale din sticla. Obtinere, geamuri si profile din sticla. Sticla se obtine in urma solidificarii unei topituri formata din 3 componenti principali (vitrifianti, fondanti, stabilizatori) si materii auxiliare. Geamurile sunt produse de baza din sticla silico-calco-sodica. Geamurile sunt de mai multe tipuri: geam tras transparent, geam ornament transparent, geam armat colorat. Geamurile se utilizeaza pentru ferestre, luminatoare, usi, lucrari decorative. Profilele din sticla sunt din geam si au forma de U. Se folosesc pentru pereti luminosi care pot fi simpli sau dubli. 12. Caramizi si dale din sticla, alte produse din sticla utilizate in constructii Caramizile si dalele din sticla dunt folosite pentru ziduri si plansee luminoase. Caramizile au goluri inchise iar dalele pot fi pline, cu goluri sau cu concavitate. Si dalele si caramizile ca forma pot fi circulare, patratice sau dreptunghice. Alte produse din sticla: geam securizat, vata de sticla, fibre, tesaturi, plase de sticla, geam termopan. 13. Materiale din polimeri. Obtinere si utilizari in constructii 14