Economisirea energiei in sistemele de ventilatie. - Lindab Ventilation Guide L V G. -nr.1- Mai 2008

Σχετικά έγγραφα
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

V O. = v I v stabilizator

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică


CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

riptografie şi Securitate

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

MARCAREA REZISTOARELOR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Curs 4 Serii de numere reale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

I X A B e ic rm te e m te is S

Criptosisteme cu cheie publică III

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VII-a

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

CAP. 4. INSTALAŢII DE VENTILAŢIE MECANICĂ Ventilaţia simplu flux Ventilaţia simplu flux prin insuflarea aerului

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Integrala nedefinită (primitive)

lindab ventilation guide Sunetul in sistemele de ventilatie - Lindab Ventilation Guide

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Noi moduri de echilibrare a sistemelor cu două conducte

8 Intervale de încredere

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Fig. 1. Procesul de condensare

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE

Curs 2 Şiruri de numere reale

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Forme de energie. Principiul I al termodinamicii

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

Stabilizator cu diodă Zener

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Principii si Metode de Conservare a Produselor Alimentare

5.1. Noţiuni introductive

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Grile liniare. tip slot-diffuser LS#D. tip strip-line SLD.

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

Transcript:

lindab ventilation guide L V G -- Mai 2008 Economisirea energiei in sistemele de ventilatie -

Sistemul de tubulatura pentru ventilatie este responsabil pentru o cantitate importanta de energie utilizata intr-o cladire. De aceea este foarte important de cunoscut care sunt oportunitatile de a economisi energie si de a lua masuri in aceasta directie inca din faza de alegere a sistemului utilizat. Procesul de proiectare implica responsabilitatea de a gasi intotdeauna optimul tehnico-economic pentru beneficiarii proiectelor atat in faza de invesitie dar si pentru perioada de exploatare a obiectivului. 1. Alegerea traseului Traseul tubulaturii are o influenta majora asupra pierderii de sarcina din sistem si implicit asupra energiei consumate la ventilator. Proiectantul trebuie sa incerce tot timpul sa evite trasee lungi si intortocheate cu multe schimbari de directie insa uneori datorita deficientelor de proiectare ale cladirii in sine se obtin trasee ineficiente din punct de vedere energetic. Din acest motiv este foarte important sa existe o colaborare stransa intre arhitect si proiectantul sistemului de ventilatie inca din primele faze de conceptie ale cladirii cu scopul de a fi prevazute spatii suficiente pentru montarea tubulaturii.

2. Etanseitatea sistemului O alta sursa majora de pierdere a energiei o reprezinta neetanseitatea sistemelor de ventilatie. Fiind un subiect complex ne propunem sa il tratam mai detaliat in alt articol, insa nu putem sa nu remarcam doua din directiile principale in care se pot determina pierderi importante de energie : a) Energie electrica consumata la ventilator. Pentru a se obtine debitele de aer calculate la nivelul fiecarui difuzor sau grila trebuie tinut cont de pierderile de aer prin imbinari. Astfel va trebui calculat (foarte usor cu ajutorul CADvent-ului) debitul de aer pierdut (in functie de clasa de etanseitate din care face parte sistemul) si supradimensionat ventilatorul in consecinta. Acesta implica atat un cost de investitie mai mare dar mai ales un cost de exploatare mai ridicat prin consumul de energie electrica. Spre exemplu o pierdere de aer de circa 6% din debitul total implica o supradimensionare a puterii ventilatorului de 20% (uzual in practica circa 15%). b) Energie termica pierduta in spatiile in care nu se doreste controlul temperaturii aerului. Deseori traseul de tubulatura parcurge spatii neclimatizate (incaperii adiacente, plafoane false, exteriorul cladirii). Un sistem neetans va induce pierderi de aer in aceste spatii si implicit piedereri de energie termica utilizata pentru tratarea aerului pierdut. Deasemnea datorita pierderilor de aer de pe sistemul de evacuare se pierde energie termica necesara pentru recuperarea caldurii (in recuperatoare) sau pentru recirculare. Diagrama pentru determinarea celor 4 clase de etanseitate

3. Raportul laturilor (proportia) Un aspect destul de important dar poate mai putin cunoscut in economia de energie il constitue raportul laturilor pentru tubulatura rectangulara. Un tub cu un raport al laturilor de 6:1 va creste cu 25% mai mult pierderile de caldura decat un tub cu raportul de 3:1. Regula este valabila atat pentru situatia cand se transporta aer cald pentru incalzire cat si pentru cazul in care se transporta aer rece pentru racire. Un proiect eficient din acest punct de vedere nu ar trebui sa contina elemente cu raportul laturilor mai mare de 1:3. Cu cat acest raport este mai mic, cu atat sistemul este mai eficient, si nu doar pentru transferul termic dar mai ales pentru pierderile de sarcina din sistem. Cu cat raportul laturilor tinde sa se apropie mai mult de 1 :1 (patrat), cu atat mai mult se apropie de sectiunea circulara. De aceea in practica tubulatura circulara pierde substantial mai putina caldura si are o cadere mai mica de presiune decat sistemul rectangular. Intensificarea transferului de caldura in functie de raportul laturilor Cu cat raportul laturilor este mai mare, cu atat mai mari vor fi costurile de exploatare rezultate din cele doua componentelor -caldura si presiune : Cresterea costurilor de exploatare in functie de raportul laturilor Alegerea unor tuburi cu un raport al laturilor cat mai mic este deasemenea foarte importanta in ceea ce priveste costurile de productie si montaj, insa acesta va face obiectul unui articol viitor despre montajul sistemelor de tubulatura.

4. Izolarea sistemului Izolarea sistemului reprezinta punctul cheie in procesul de conservare a energiei termice. Pierderea de caldura printr-un canal de ventilatie poate fi usor determinata cu ajutorul ecuatiei de mai jos sau prin intermediul diagramei : unde : Q=k*A*θ=L*c*Δt (W) Q cantitatea de caldura absorbita sau cedata de un tronson de canal, in functie de semnul diferentei de temperatura intre aerul vehiculat si mediul in care se afla canalul L debitul de aer c - caldura specifica masica a aerului k coeficient global de transmisie A suprafata laterala a canalului θ diferenta medie de temperatura intre aerul din canal si aerul ambiant Δt incalzirea sau racirea aerului Pierderea de caldura si de temperatura pe unitatea de lungime de tubulatura. Debit 0,1m 3 /s si 60mm izolatie. Daca sistemul de tubulatura traverseaza zone ce nu sunt climatizate, atunci este mai mult decat necesara izolarea traseelor in scopul de a limita transferul de caldura. Evident, analiza necesitatii izolarii sistemului nu trebuie limitata doar la economia de energie ci trebuie sa se tina cont si de prevenirea aparitiei fenomenului de condensare.

5. Pierderea de sarcina (Caderea de presiune) In sistemul de tubulatura presiunea poate fi privita ca si energie creata de ventilator ce poate fi convertita in energie cinetica (debit de aer), sau ca pierdere de sarcina datorata frictiunilor si turbulentelor. Aceasta piedere numita si cadere de presiune trebuie suplinita de catre ventilator in scopul de a ajunge la difuzor debitul de aer dorit. Pierderea de sarcina costa si este direct responsabila de energia consumata de ventilator. Astfel, in faza de proiectare, piederea de sarcina trebuie nu doar calculata ci mai ales se impune incercarea de a reduce pe cat posibil valoarea acesteia. Intotdeauna trebuie gasit raportul optim intre conditiile tehnice si cele economice, intre costurile de invesitie si cele de exploatare. Un sistem de tubulatura in care s-a mers cu viteze mari ale aerului, va genera o piedere de sarcina mare, pe cand un sistem cu viteze mici va genera o pierdere de sarcina mica insa dimensiuni mai mari pentru componentele sistemului. In anumite situatii este aleasa (datorita spatiului) utilizarea unor tuburi cu dimensiunii mai mici si un ventilator mai puternic, insa de cele mai multe ori este de preferat un sistem cu dimensiunii mai mari si implicit viteze si pierderi de sarcina mai mici. In aceasta situatie nu numai costul de investitie pentru ventilator va fi mai mic, dar mai ales costurile de exploatare vor putea amortiza in timp investitia intiala. Atentie insa la corelarea cu punctul «4» din acest material. O viteza prea mica in tubulatura va amplifica transferul termic intre aerul transportat si mediul in care se afla montat sistemul. 6. Eficienta energetica a ventilatorului Ventilatorul reprezinta forta motoare a intregului sistem. Puterea sa poate varia drastic de la 0,5W la un debit de 1l/s pana la 3W pentru 1l/s in functie de eficienta ventilatorului dar si de caracteristicile sistemului in care este integrat. De aceea este important sa se utilizeze ventilatoare eficiente si mai ales sa se dimensioneze, astfel incat punctul de functionare sa fie foarte aproape de caracteristicile recomandate de producator. Nu este de neglijat nici atentia acordata integrarii in sistem conectarea cu mansoane care sa preia vibratii, evitarea amplasarii fitingurilor (coturi,teuri,etc) imediat dupa ventilator. 7. Controlul debitului, a temperaturii si umiditatii Introducerea aerului proaspat intr-o cladire implica un consum de energie pentru aducerea aerului de la parametrii din exterior la cerintele din interiorul cladirii. Astfel este important sa aducem cantitatea dorita de aer in locul potrivit, la momentul potrivit si la parametrii necesarii asigurarii conditiilor de confort fara sa neglijam pierderile din reteaua de distributie. Pentru ca toate acestea sa fie posibile sistemul trebuie sa fie prevazut cu elemente de masura si control (clapete de reglaj, senzori de viteza, temperatura si umiditate, timere, regulatoare de turatie,etc).

Asigurarea parametrilor optimi prin metode de masura si control reprezinta cheia de a obtine conditiile de confort cerute dar si de a economisi energie. O solutie foarte eficienta o reprezinta sistemul VAV- Variable Air Volume. 8. Intretinerea bateriilor de racire si incalzire Practica arata ca bateriile de racire si cele de incalzire se pot imbacsi in timp. Dincolo de faptul ca aerul trimis in interiorul cladirii va avea o calitate mult inferioara decat a aerului tratat obtinut in momentul functionarii corespunzatore, rezistenta pe traseul aeraulic va fi creste in mod semnificativ. Evident din aceasta cauza, pierderea de sarcina va creste si mai departe vor exista deficiente de functionare atat prin scadere debitului de aer cat si prin cresterea energiei consumate la ventilator. Un alt aspect negativ este ca transferul termic prin baterie va fi si el diminuat semnificativ ducand la scaderea eficientei sistemului. Pentru a evita astfel de probleme trebuiesc prevazute filtre inaintea bateriilor si mai ales trebuiesc intretinute si curatate periodic atat filtrele cat si bateriile. 9. Recuperarea caldurii Sistemele de ventilatie cu recuperare constau in facilitarea transferului de caldura de la aerul evacuat la cel introdus pentru a indeplini anumite procese de tratare, cum ar fi preincalzirea aerului proaspat si pentru a reduce consumul de energie necesara realizarii acestor procese. Pentru ca acest sistem sa fie implementat cu succes trebuie tinut seama de cateva aspecte : Energia electrica consumata la ventilator va creste datorita faptului ca vor exista doua ventilatoare si pentru ca pierderea totala de sarcina din sistem va fi mai mare. Sistemul nu trebuie scurt-circuitat iar cladirea trebuie sa fie etansa. Pierderile conductive si convective trebuiesc limitate. Spre exemplu datorita neetanseitatii sistemului de tubulatura sau a slabei izolarii termice. Luand in considerare acestea si costurile de investitie initiale, recuperarea de caldura poate sa nu constitue un factor important in anumite tari cu temperaturi moderate, din punctul de vedere al recuperarii de energie (<2500 grade-zile). Poate fi insa important din punctul de vedere al distributiei aerului sau a protectiei mediului. Lindab Business Area Ventilation