8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE

Σχετικά έγγραφα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB



Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

MARCAREA REZISTOARELOR

V O. = v I v stabilizator

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

CIRCUITE LOGICE CU TB

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

riptografie şi Securitate

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Reflexia şi refracţia luminii.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Curs 1 Şiruri de numere reale

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE


2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Laborator 5 INTERFEROMETRE

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Electronică anul II PROBLEME

Stabilizator cu diodă Zener

SIGURANŢE CILINDRICE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Senzori cu fibre optice moduri de operare

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Dispozitive electronice de putere

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

CIRCUITE DE COMANDǍ PENTRU DISPOZITIVE DE PUTERE

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

PROBLEME DE ELECTRICITATE

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

2. Nivelul fizic. Cuprins. Inel FDDI pentru interconectarea LAN-urilor

Circuite electrice in regim permanent

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

Valer DOLGA Senzori şi traductoare. Fig.6.16 Efector final şi senzorii aferenţi

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Transcript:

8.3. MODULTORE OPTOELECTRONICE 8.3. CUPLORE OPTICE Cuplorul optic este un dispozitiv optoelectronic format dintrun emiţător (LED) şi un receptor de lumină (fotodiodă, fototranzistor, fototiristor, etc.) aşezate faţă în faţă la distanţă mică în aceeaşi capsulă opacă. Scopul principal al optocuplorului este de realiza o izolare electrică totală între un circuit de intrare şi unul de ieşire a. Structura cuplorului optic Emiţător Receptor Circuit intrare Semnal optic Semnal electric Semnal electric Circuit ieşire Figura 8.3 Structura unui cuplor optic Circuitul de intrare sau emiţătorul unui cuplor optic este, de obicei, un LED. cesta primeşte semnal electric şi emite semnal optic. Circuitul de ieşire sau receptorul unui cuplor optic poate fi: fotodiodă, fototranzistor, fotodarlington, fototiristor, fototriac. cesta transformă semnalul optic în semnal electric. Cele două dispozitive (de intrare şi de ieşire) se află în aceeaşi capsulă la distanţă mică şi sunt cuplate optic împreună, dar sunt izolate perfect din punct de vedere electric. Când la intrarea cuplorului optic se aplică un semnal electric, la ieşirea cuplorului se obţine un semnal electric. Prin urmare, cuplorul optic transmite o comandă electrică prin intermediul luminii, asigurânduse o izolare perfectă din punct de vedere electric între circuitul de intrare şi circuitul de ieşire. Informaţiile se transmit strict întrun singur sens, de la circuitul de intrare spre circuitul de ieşire, fără reacţie în sens invers b. Tipuri constructive de cuploare optice C C E E Figura 8.33 Cuplor optic cu 4 terminale

C E E C Figura 8.34 Comutator optoelectronic 6 3 Figura 8.35 Cuplor optic cu 6 terminale 8 3 4 Figura 8.36 Cuplor optic cu 8 terminale (fotodarlington)

c. Parametrii unui optocuplor I F I C a b c Figura 8.37 Parametrii optocuplorului PC3 Parametrii care caracterizează un optocuplor se împart în două categorii: parametrii care se referă separat la emiţător şi receptor (fig.8.37 c input, output); parametrii specifici optocuplorului sunt parametrii care caracterizează ansamblu LED receptor: o tensiunea de izolare reprezintă tensiunea maximă dintre bornele de intrare şi cele de ieşire fără ca dielectricul să se străpungă (valori de ordinul kv); o factorul de transfer în curent reprezintă raportul dintre valoarea curentului de ieşire şi cel de intrare. Se exprimă în procente. Pentru circuit de ieşire cu fototranzistor este cuprins între % şi 00%, iar pentru circuit de ieşire cu fotodarlington este cuprins între 50% şi 500%.

d. Conectarea în circuit a cuplorului optic. If 0.07n Ic.089u V V S R U 7 8 R LED V V 80Ω 80Ω Uf 0.0m V 0.68 V Uc a If 0.03 Ic 0.0 V V S R U 7 8 R LED V V 80Ω 80Ω Uf.86 V.3 V Uc b Figura 8.38 Simulare montaj cu optocuplor În figura 8.38 a, întrerupătorul S este deschis. În această situaţie emiţătorul optocuplorului (LEDul) nu este alimentat cu tensiune iar curentul prin emiţător şi prin receptor (fototranzistor) este aproape nul. Fototranzistorul este blocat iar LED este stins. Se observă ca tensiunea pe emiţător Uf este foarte mică iar pe receptor Uc este mare, aproximativ egală cu tensiunea de alimentare. În figura 8.38 b, întrerupătorul S este închis, situaţie în care emiţătorul este alimentat cu tensiune şi emite radiaţii luminoase. Receptorul captează aceste radiaţii fapt care duce la intrarea în conducţie a fototranzistorului şi la luminarea dispozitivului LED. Se observă că If = 3m, Uf =,8V şi Ic = m, Uc =,V.

8.3. FIBRE OPTICE Fibra optică este o fibră din plastic sau sticlă care transportă lumină dea lungul său. Fibra optică se comportă ca un ghid de undă care transportă lumina dea lungul axei sale prin procesul de reflexie internă totală. În principiu, fibra optică constituie o cale de cuplare a unui dispozitiv ce emite lumină cu un dispozitiv fotodetector, printrun cablu prin care lumina se poate propaga (fig.8.39). Figura 8.39 Sistem de transmisie prin fibră optică Un sistem de transmisie prin fibră optică este compus din: transmiţător optic produce şi codează semnalele luminoase; ghid optic conduce semnalele luminoase; receptorul optic primeşte şi decodează semnalele luminoase. Transmiţătorul optic conţine o diodă (laser sau LED) şi o monofibră al cărui diametru este mai mic decât cel al fibrei optice. Semnalul de intrare este convertit în impulsuri optice pentru a putea fi transmise pe fibra optică. Impulsurile luminoase sunt prelucrate întrun sistem optic pentru a se obţine la ieşire un fascicul paralel de lumină monocromatică care va fi injectat în monofibră. În cazul unor surse cu spectrul mai larg se poate intercala un filtru optic pentru a obţine radiaţii monocromatice cu anumite lungimi de undă. Ghidul optic conţine următoarele elemente: cablul optic, repetoareamplificatoare şi echipamentul de electroalimentare. Fasciculul de lumină de la ieşirea transmiţătorului optic, modulat în impulsuri, este trimis în fibra optică prin cupla optică. ceasta realizează legătura cu sursa optică şi permite cuplarea şi decuplarea uşoară a fibrei la transmiţător.

Receptorul optic conţine o diodă detectoare şi o monofibră al cărui diametru este mai mare decât cel al fibrei optice. Fibra este ghidată de o cuplă optică, pentru a trimite lumina la receptorul electrooptic. Impulsurile luminoase sunt transformate în impulsuri de curent. cestea sunt amplificate şi decodificate pentru a recompune semnalul transmis. Fibra de sticlă este protejată la exterior cu un strat de sticlă cu indicele de refracţie mai mic decât cel al fibrei. O rază de lumină ce pătrunde prin extremitatea cablului se va refracta (figura 8.40). După refracţie lumina va fi reflectată în interiorul fibrei de mai multe ori pe toată lungimea fibrei şi va ieşii prin extremitatea opusă după o ultimă refracţie. n n n Figura 8.40 Rază de lumină întro fibră optică Fibra optică este compusă din trei elemente de bază (figura 8.4 ): miez (fibra de sticlă) (); strat protector (izolaţia optică a fibrei) (); înveliş protector (amortizor) (3). Figura 8.4 Structura fibrei optice Miezul fibrei este construit din sticlă dopată (GeO SiO ). Stratul protector este construit din sticlă pură (SiO ). Pentru a obţine reflexie internă totală indicele de refracţie a celor două materiale este diferit (stratul protector are indicele de refracţie mai mic decât miezul). Învelişul protector este construit din plastic şi geluri speciale care protejează fibra. Fibrele optice, în funcţie de construcţia miezului, se împart în două mari categorii: fibră multimodală transmite mai multe fascicule de lumină cu viteze diferite şi aceeaşi lungime de undă. La aceste fibre scade semnificativ distanţa şi viteza de transmisie a semnalului ( distanţa de transmisie, fără regenerare a semnalului, este până la km);

fibră monomodală transmite un singur fascicul de lumină cu lungime de undă specifică. La acest tip de fibre distanţa şi viteza de transmisie sunt mari (distanţa de transmisie, fără regenerare a semnalului, zeci de m). Cablul cu fibră optică este format din una sau mai multe fibre optice, protejate de unul sau mai multe straturi de întărire, prevăzut la exterior cu o manta din polietilenă extrudată. Figura 8.4 Structura cablului cu fibră optică Elementele componente ale unui cablu optic în construcţie standard sunt: fibre optice de tip multimod sau monomod; element central de rezistenţă; straturi şi benzi de protecţie din materiale termoplastice; mantale interioare şi exterioare din materiale termoplastice. vantajele sistemelor de comunicaţie cu fibră optică: capacitate mare de transmisie; viteze mari de transfer; imunitate la interferenţele electromagnetice perturbatoare; izolaţie electrică totală; fiabilitate în funcţionare ridicată; bandă de frecvenţe mai ridicată; securitate perfectă a transmisiei; greutate redusă şi dimensiuni mici; rezistenţă la condiţii nefavorabile de vreme şi de mediu. Domeniile de utilizare ale sistemelor de comunicaţie cu fibră optică: telecomunicaţii, reţele de calculatoare, sisteme de iluminat, aparatură medicală (endoscoape, etc.). Pentru a înțelege mai bine cum funcționează fibra optică urmăriți filmul de la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=0mwmkbet_5i.