CURS II FIZIOLOGIE MG I B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară

Σχετικά έγγραφα
CURS 2 I. TRANSPORTUL PASIV

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Fiziologia fibrei miocardice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Integrala nedefinită (primitive)

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

Sistemul cardiovascular

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 1 histologie (Curs introductiv), anul I, sem. 1, 2017/2018

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 1 Şiruri de numere reale

V O. = v I v stabilizator

SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.


REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)

5.1. Noţiuni introductive

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

CUPRINS Transportul CO Schimbul de gaze la ţesuturi...40

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

riptografie şi Securitate

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 6 FENOMENE DE TRANSPORT

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Subiecte Clasa a VII-a

Electrofiziologia fibrei miocardice

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.


Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Cap. 4 Efecte ale câmpurilor electromagnetice statice și de foarte joasă frecvență. Capitolul 4

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I X A B e ic rm te e m te is S

+ + REACŢII NUCLEARE. Definitie

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Proprietăţile pulberilor metalice

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Fenomene electrice şi magnetice

PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Structura fibrei musculare:

CURS 5 ( ) FIZIOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETIC

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Subiecte Clasa a VIII-a

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Transcript:

CURS II FIZIOLOGIE MG I 03.03.2014 Şef lucr. Dr. Cezar Login TRANSPORTUL VEZICULAR - macromolecule A. FAGOCITOZĂ în conţii specifice; în anumite tipuri de celule - endocitoza de celule, bacterii, virusuri, detritusuri celulare - veziculele fuzionează cu lizozomi - imunitate nespecifică celulară B. ENDOCITOZA - endocitoză de apă, molecule de nutrimente şi fragmente de membrană celulară 1. ENDOCITOZA NESPECIFICĂ DE FAZĂ FLUIDĂ = PINOCITOZA - înglobare continuă, nespecifică - fluid extracelular + molecule dizolvate - vezicule relativ mici - concomitentă cu exocitoza de vezicule suprafaţa membranei = constantă 2. ENDOCITOZA MEDIATĂ de RECEPTORI PINOCITOZA ABSORBTIVĂ - preluare selectivă de macromolecule (ex. hormoni, factori de creştere, anticorpi etc.) - începe în zone uşor excavate ale membranei tapetate cu clatrină - receptor pentru molecule - microfilamente în vecinătatea receptorului Etapa I - complex particulă-receptor - clatrina semnalizare - eliberarea Ca 2+ în celulă - contracţie microfilamente - învaginarea membranei Etapa II - închiderea membranei în jurul particulei - formare veziculă Etapa III - exocitoza veziculei la polul opus sau - fuzionare cu lizozomi - reciclare receptori C. EXOCITOZA - vezicule secretoare, tapetate cu clatrină - Ca 2+ dependentă - apropierea veziculei de membrană - fuzionarea veziculei cu membrana - eliberarea conţinutului veziculei - reciclarea membranei Ex.: transmiterea sinaptică eliberare de hormoni 1

ŢESUTURILE EXCITABILE - celule capabile să răspundă la stimuli prin producerea unui potenţial de acţiune: - neuronul - fibra musculară - neuroni - celule gliale ŢESUTUL NERVOS CELULELE GLIALE - SNC 10x mai numeroase decât neuronii - roluri: susţinere / trofic / izolare 1. Astrocitele scheletul SNC - cadrul migrării neuronilor - izolează sinapsele - reorganizarea sinapselor lezate - îndepărtează excesul de neurotransmiţători - bariera hematoencefalică - rezervă de glicogen cedează Glc neuronilor 2. Oligodendrocite mielinizarea SNC 3. Microgliile - asemănătoare oligodendrocitelor - mai mici - rol fagocitar pentru mielină şi detritusuri în zonele lezate NEURONUL - corp celular = soma = perikarion - citoscheletul: - microtubuli - microfilamente - filamente intermediare neurofilamente - organite comune lipsesc centriolii - organite specifice: - corpi Nissl/tigroizi - RER - perikarion + dendrite - neurofibrile = neurofilamente + microtubuli - prelungiri: - Axon - conul axonal emergenţa axonului - segmentul iniţial spaţiul dintre con şi începutul tecii de mielină - arborizaţia terminală - butoni terminali - Dendrite - multiple - foarte ramificate - spini dendritici - contact sinaptic - col îngust - previn difuzarea Ca 2+ în celulă 2

TECILE AXONULUI - teaca de mielină - izolator electric - cu discontinuităţi la intervale de aprox. 1mm noduri Ranvier - produsă: SNP cel Schwann SNC oligodendroglii - teaca Schwann discontinuă - axoni mielinizaţi 1 - axoni amielinici mai mulţi - teaca Henle continuă MIELINIZAREA - creşte viteza de conducere - începe la 4 luni IU - completă la 5 ani SNP fibrele puternic mielinizate diametru ocupă mult spaţiu SNC fibre mielinizate subţiri ocupă mai puţin spaţiu I. Lungimea axonului - Golgi I - de proiecţie - axoni lungi - Golgi II - locali - axoni scurţi II. Numărul prelungirilor - bipolari - pseudounipolari - multipolari TIPURI DE NEURONI III. Grosimea fibrelor Tip fibră Funcţie Diametru mediu (μm) Viteza de conducere (m/s) α - aferenţe de la proprioceptori - fibre somatomotorii α 15 100 (70-120) A β - fibre somatosenzitive (atingere şi presiune) 8 50 (30-70) γ - motoneuroni γ 5 20 (15-30 δ - fibre somatosenzitive (termice, algice) <3 15 (12-30) B - fibre vegetative preggl. 3 7 (3-15) C - fibre vegetative postggl. - fibre somatosenzitive (algice) 1 1 (0,5-2) 3

TRANSPORTUL AXONAL I. RAPID 1. Anterograd - pe microtubuli - motor molecular kinezină - 410 mm/zi - transportă: - fragmente de reticul endoplasmatic - mitocondrii - mici vezicule - proteine contractile 2. Retrograd - pe microtubuli - motor molecular dineină - 220 mm/zi - transportă: - materiale pentru degradare sau reutilizare - proteine şi molecule mici preluate din axonul terminal - toxina tetanică - virusuri neurotrope II. LENT - 10 mm/zi - transportă: - subunităţi proteice ale neurofilamentelor - tubulina pentru microtobuli - enzime solubile - antrenează şi citosolul - mişcări globale ale citoscheletului? - polimerizare continuă la frontul de înaintare - depolimerizare în regiunea posterioară - antrenează mişcarea matricei axoplasmice PROPRIETĂŢILE NEURONULUI 1. Excitabilitatea 2. Conductibilitatea 3. Degenerescenţa şi regenerarea EXCITABILITATEA DEFINIŢIE - proprietatea neuronilor de a intra în activitate sub acţiunea unui stimul STIMUL - definiţie = variaţia unei forme de energie - intensitate - bruscheţe - densitate - durata 4

POTENŢIALUL DE MEMBRANĂ - definiţie - valoare: -90-50 mv neuron = -70mV (PR) - producere - repartiţia inegală a ionilor - transportul activ al ionilor (ATP-aze) cureţi de pompă - difuziunea pasivă ionilor (canale ionice) curenţi de canal - în repaus, membrana impermeabilă pt Na şi uşor permeabilă pt K; eflux lent şi pasiv de K (nu modifică compoziţia lichidului extracelular, dar modifică încărcătura electrică a exteriorului membranei) - echilibrul Gibbs-Donnan Echilibrul Gibbs-Donnan Condiţia iniţială: - două compartimente - membrană semipermeabilă - prezenţa unor ioni nedifuzibili (ex.: proteine, fosfaţi) - neutralitate electrică - ioni difuzibili concentraţie diferită în cele două compartimente Consecinţe: - nu există gradient electric - există gradient chimic Tendinţa: - menţinerea neutralităţii electrice - anularea gradientului chimic Echilibrul ideal: - egalizarea concentraţiei ionilor difuzibili - compartimentalul care conţine ioni nedifuzibili: - atrage cationi - respinge anioni - concentraţia globală a ionilor mai mare - neutralitate electrică - imposibil de menţinut Efectele echilibrului ideal: - repartiţia inegală a ionilor GRADIENT DE CONCENTRAŢIE - diferenţă de potenţial între cele două soluţii ECHILIBRU DINAMIC (IMPERFECT) 5

POTENŢIALUL DE DIFUZIUNE AL UNUI SINGUR ION - membrană: permeabilă pentru un singur ion impermeabilă pentru alţi ioni - potenţialul la care difuziunea ionului nu mai are loc Formula lui Nernst: E = potenţialul de echilibru R = constanta gazelor T = temperatura absolută F = constanta Faraday La temperatura corpului RT/F = - 61 Extracelular Intracelular [K + ] 4,5-5 meq/l 140 meq/l [Na + ] 138-142 meq/l 10-14 meq/l [Cl - ] 103-108 meq/l 4 meq/l E K+ = 94 mv E Na+ = + 61 mv E Cl- = 80 mv POTENŢIALUL DE DIFUZIUNE al PRINCIPALILOR IONI: Na, K, Cl Formula Goldmann-Hodgkin-Katz 6