Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

Σχετικά έγγραφα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

V O. = v I v stabilizator


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni


Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Electronică anul II PROBLEME

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Curs 4 Serii de numere reale

MARCAREA REZISTOARELOR

Polarizarea tranzistoarelor bipolare


Subiecte Clasa a VII-a

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

CIRCUITE LOGICE CU TB

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Titlul: Modulaţia în amplitudine

DETECTOR DE NIVEL - exemplu de proiectare -

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Circuite electrice in regim permanent

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.1. Noţiuni introductive

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Capitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Subiecte Clasa a VIII-a

Stabilizator cu diodă Zener

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

F I Ş Ă D E L U C R U 5

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Circuite elementare de formare a impulsurilor

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

riptografie şi Securitate

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Transformări de frecvenţă

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Dispozitive electronice de putere

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Transcript:

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie Se consideră circuitul urător: Figura 1. ircuitul pentru studiul regiului de saturaţie. ; Dacă PSF-ul se găseşte în S (la liita dintre AN şi saturaţie), rezultă că: sat _ inc s ; sat sat 1

Între sat_inc şi sat, datorită faptului că sunte la liita în AN, ave: sat ( β ) in i _ catalog β sat _ inc Dacă şi sunt fixate (ipuse de un curent axi peris prin T, notat M ), obţine relaţia necesară între şi pentru saturarea T ( punctul de funcţionare trebuie să se regasească la stânga punctului S din Fig. 1): sat sat sat _ inc β β sau Această relaţie, dacă şi >> sat ( sat < 0.5[ ]; 0.6 0.7[ ] ), conduce la una ult ai siplă între rezistoare: β NOTA Pentru tranzistoatele bipolare tip 107/171/177/51, M100[A] iar β 50. În apropierea saturaţiei (dinspre AN) β scade. β sat.. Forator de senal dreptunghiular din senal sinusoidal Figura. Generatorul furnizează v ( t) sin ωt g, cu g 6[ ]. g În acestă aplicaţie trebuie proiectat astfel încat să liiteze curentul în alternanţa pozitivă a lui v g (t). Tranzistoarele bipolare 107 au ax 6[A] şi inv 5[]. olul diodei de coutaţie 1N4148 este acela de a se deschide în alteranţa negativă, liitând astfel tensiunea inversă baza-eitor a T (la doar 0.6[]).

g 6[ ] 0.6[ ] 0.9[ KΩ] ax 6[ A] ezistorul fixează valoarea dorita pentru sat la fixat la 5[]. Alegând sat 0[A], rezultă: sat 5[ ] 0.5[ ] 0[ Ω] 0[ A] sat Studiu experiental - Se realizează circuitul cu valorile proiectate; - Se oscilografiază siultan v şi v O. Se reţin graficele acestor fore de undă la valori ale frecvenţei generatorului de 1[KHz], 1[MHz] şi 10[MHz]. 3. Accelerarea coutaţiei tranzistorului bipolar Se utilizează schea: Figura 3. Foratorul din figura de ai sus are 10K pentru tranzistorul Q, deci un curent de saturaţie relativ ic. Se va observa influenţa condensatorului de accelerare a. Tensiunea (dreptunghiulară) de la iesirea priului etaj forator, asigură saturarea puternică a lui Q deoarece: sat 5[ ] sat 0.5[ A] 10[ KΩ], sat 500[ ua] sat _ inc 10[ ua] β 50 iar atunci când Q 1 este blocat, curentul de bază al lui Q va fi: 400[ ua] >> 10[ ua] sat _ inc + 1 3

Studiu experiental - Se păstrează, ca şi la aplicaţia anterioară, g 6[]; - Se deterină frecvenţa axiă de funcţionare corectă ( v o (t) încă de foră dreptunghiulară) (a) fară a ; (b) cu a 10pF; (c) cu a 0pF; (d) cu a 100pF; 4. Astabil cu tranzistoare bipolare (generator de senal dreptunghiular) Se va utiliza schea urătoare: Figura 4. A cu T Fără 1, în circuit, proiectarea trebuie să asigure în cele ai dezavantajoase cazuri (variaţie cu teperatura, îpraştierea β) Q 1 şi Q saturate, condiţie satisfăcută atunci când β. Presupunând K închis un tip suficient de lung astfel încât v 1, v să se stabilizeze: Q blocat K ON 0 (1) Q1 saturat În aceasta situaţie 1 se încarcă, cu polaritatea (+) aratura dreapta / (-) aratura stânga, la valoarea 1 sat iar se descarcă sat 1 0. Presupune că la t0 K se deschide > Q se saturează într-un tip t ON. În virtutea teoreei coutaţiei, v 1 nu se odifică brusc ( v1 ( 0 ε ) v1( 0 + ε ) ) şi, deoarece 1 are pe aratura dreaptă sat 0, va aplica - în baza lui Q 1, Q1 blocat blocându-l. ( ). u Q 1 blocat, se încarcă la. ând 1 se va fi Q saturat terinat de descărcat, Q 1 se saturează > îl va bloca pe Q. De aici stările îşi vor succede în tip una alteia. Perioada senalelor generate va fi: T t + t ln + 1 ( ) 1 1 4

Studiu experiental - Se vor urări forele de undă ale tensiunilor de colector şi bază pentru 1[nF]/10[nF]/100[nF] ; se vor face corelaţii cu procesele descrise ai sus; - xplicaţi de ce frontul pozitiv al tensiunilor de colector nu este abrupt; - xplicaţi de ce un scurtcircuit colector-eitor blochează oscilaţiile pe când un scurtcircuit bază-eitor le aorsează; Tea 3 1. Pentru circuitul din Figura, în care T este de tipul 107 iar D 1N4148, proiectaţi valorile,, astfel încât circuitul să realizeze conversia de la senalul v (t)0+1sinπ10 3 t la un senal de ieşire de foră dreptunghiulară, cu H 9[] şi L 0[], în condiţiile unei puteri edii absorbite de la sursa de alientare de 135[W] şi fără a pune în pericol integritatea joncţiunii eitoare.. Pentru circuitul din Figura 4, în care T sunt de tipul 107 iar 1 10[pF], proiectaţi valorile i, i, astfel încât circuitul sa genereze un senal dreptunghiular, de frecvenţă 7[KHz] şi având H 5[] şi L 0[], în condiţiile unei puteri edii absorbite de la sursa de alientare de 60[W]. 5