Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului *

Impactului asupra Mediului * prin procedeul de cogenerare folosind biomasa Titular: SC SANA RA SRL CAREI, judeţul SATU-MARE Elaborator RSEIM: SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA (înscris în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 492) Aprilie 2012 * Versiune actualizată ca urmare a completărilor solicitate de ARPM Cluj-Napoca prin îndrumarul numărul 4055/10.05.2012

Colectivul de elaborare Lector univ. dr. CIPRIAN CORPADE Șef lucrări dr. ANA-MARIA CORPADE Aprobat 2

1. INFORMAŢII GENERALE...4 1.1. Aspecte introductive...4 1.2. Titularul proiectului...5 S.C. SANA RA S.R.L., Strada Căplenilor, Nr. 60, Localitatea Carei, Județul Satu-Mare...5 Persoană de contact: Dumitru Sala, director...5 1.3. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului...5 1.4. Denumire proiect...6 Instalație pentru producerea energiei regenerabile...6 1.5. Localizarea proiectului...6 1.6. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia...8 1.7. Durata etapei de funcţionare...14 1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele energetice necesare...14 1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate...15 1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă...18 1.11. Descrierea principalelor alternative studiate...18 1.12. Conformarea proiectului cu recomandările documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile la nivel european...19 1.13. Justificarea respectării/aplicabilității pentru proiect a Regulamentului 1774/2002/EC privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman...21 2. PROCESE TEHNOLOGICE...24 2.1. Descrierea procesului de producție a biogazului prin fermentare anaerobă...24 2.2. Procese tehnologice de producţie în cadrul investiției analizate...25 2.3. Activităţi de dezafectare...32 3. DEŞEURI...33 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA...36 4.1. Apa...36 4.2. Aerul...38 4.3. Geologia subsolului și solul...41 4.4. Biodiversitatea...42 4.5. Peisajul...43 4.6. Mediul social şi economic...43 4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural...45 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR...45 6. MONITORIZAREA...50 7. SITUAŢII DE RISC...52 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR...54 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...54 3

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. ASPECTE INTRODUCTIVE Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe, indirecte şi cumulative, cu manifestare imediată sau derulată în timp, evidente sau discrete ale unui proiect asupra următoarelor categorii de factori: apă, aer, sol, ecosisteme terestre şi acvatice, peisajul, populaţia umană, bunuri materiale şi patrimoniul cultural. Deasemenea se urmăreşte şi interacţiunea dintre factorii menţionaţi, manifestată sub forma impacturilor cumulative. Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Este de asemenea un instrument necesar realizării proiectelor de planificare de mediu, atât pentru obiectivele/amplasamentele în cauză, din primele faze ale proiectului de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului negativ al activităţilor preconizate, cât şi pentru unităţi teritoriale mai vaste (planificare strategică). Conform HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, proiectul analizat este inclus pe anexa 2, punctul 3. Industria energetica, alineat a) instalatii industriale pentru producerea energiei electrice, termice si a aburului tehnologic, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1. Cât privește încadrarea activităţii pe care o pregătește proiectul, conform OUG 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aceasta se încadrează la punctul 6.5. Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale și a deșeurilor de animale având o capacitate ce depășește 10 t/zi. Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului pentru obiectivul Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă s-a întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului 4

Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private Ordinul MAPM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului Cât privește activitatea pe care o pregătește proiectul analizat, producerea de biogaz prin digestie anaerobă și apoi pe baza acestuia a energiei electrice, aceasta furnizează multe beneficii de ordin social și economic la nivelul unei comunităţi, cum ar fi: Îmbunătăţirea bilanţului energetic local Contribuţie la conservarea resurselor naturale și la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu Contribuţie la îndeplinirea ţintelor naţionale asumate faţă de UE în domeniul energiei și al protecţiei mediului Contribuţie la diminuarea cantităţilor de deșeuri ce necesită eleiminare Crearea de noi locuri de muncă, în special în zonele rurale Venituri suplimentare pentru cei ce practică agricultura 1.2. TITULARUL PROIECTULUI S.C. SANA RA S.R.L., Strada Căplenilor, Nr. 60, Localitatea Carei, Judeţul Satu-Mare Persoană de contact: Dumitru Sala, director 1.3. ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC M&S ECOPROIECT SRL,, Localitatea Cluj- Napoca, Judeţul Cluj Persoană de contact: Ciprian Corpade, Administrator 5

1.4. DENUMIRE PROIECT prin procedeul de cogenerare folosind biomasă 1.5. LOCALIZAREA PROIECTULUI Perimetrul analizat este situat în partea nord-estică a orașului Carei, jud. Satu Mare, înspre localitatea Căpleni. Amplasamentul are o formă neregulată, desfășurându-se paralel cu calea ferată spre orașul Tășnad. Vecinătăţile sale sunt reprezentate de: calea ferată, Asociaţia agricolă Înfrăţirea și o proprietate privată la sud calea ferată, linii electrice și o unitate militară la vest incinta unui abator și terenuri virane la nord terenuri agricole la est Suprafaţa întregii incinte analizate este de 184.245 mp, din care suprafata propusa a se construi este de 19.895 mp. Distanţele până la principalele vecinătăţi sunt de cca. 18 m până la liniile electrice dinspre vest și de cca. 44 m până la unitatea militară, cca. 205 m până la șoseaua care leagă Careiul de Căpleni (situată la nord) și cca.100 m până la șoseaua Carei Satu-Mare (la sud). Accesul pe amplasament se face dinspre strada Căplenilor. 6

7

1.6. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA a. Etapa de construcţie Din punct de vedere constructiv, investiţia presupune amenajarea următoarelor componente/module: Modulul de cofermentare, format din: 4 fermentatoare (digestoare) de formă circulară, cu diametru de 24,83 m, înălţime de 6,28 m, capacitate de 3.039 m³, suprafaţă construită de 508 m 2. Din punct de vedere constructiv, fermentatoarele, construite din oţel inoxidabil, se montează pe câte o fundaţie din beton armat; Centrala termică pentru asigurarea temperaturii optime de fermentare. Energia termică obţinută din funcţionarea centralei va fi utilizată pe de o parte pentru a menţine temperatura optimă în fermentatoare, iar pe de altă parte va acoperi nevoile de încălyirea aferente spaţiului administrativ. Centrala va funcţiona fie pe biogaz (obţinut pe amplasament), fie pe gaz metan (de la reţeaua de aprovizionare locală). Clădirea centralei, cu regim de înălţime parter, va fi construită din panouri termoizolante de 50 mm montate pe structură metalică și va avea o suprafaţă construită de 40 m 2. Platforma de montare va fi constituită dintr-o fundaţie din beton armat; Casa pompelor: reprezintă o construcţie de tip parter, formată din panouri termoizolante de 50 mm montate pe structuri metalice, cu o suprafaţă construită de 59,2 m 2. Platforma de montare va fi constituită dintr-o fundaţie din beton armat; Modulul de alimentare a instalaţiei de fermentare, cu următoarele componente: 1 bazin pentru dejecţii, cu agitator submersibil. Bazinul pentru dejecţii, din oţel inoxidabil, are formă circulară, diametru de 7,76 m, înălţime de 2,53 m și volum de 120 m 3 ; 2 dozatoare cu o capacitate de 60 m 3 fiecare, prevăzute cu agitator submersibil; fundaţia pe care se vor monta bazinul și dozatoarele va fi turnată din beton dublu armat, va avea o suprafaţă de 47,3 m 2 ; 8

2 blocuri de însilozare, construite din beton armat, cu o suprafaţă construită de 10.217,71 m 2 și o capacitate de 49,045 m 3 fiecare. În aceste silozuri se va stoca porumbul de siloz utilizat în producerea biogazului. Modulul de management al digestatului: digestatul, resturile de fermentare ale biomasei, în formă lichidă, va fi utilizat ca fertilizant natural pentru cultura energetică aferentă investiţiei, iar în perioadele în care acest lucru nu este posibil, va fi stocat într-un bazin amenajat pe amplasament sub forma unui bazin semiîngropat, cu o adâncime totală de 2,26 m, o suprafaţă desfășurată de 7.135 m 2 și o capacitate de 16.160 m 3, impermeabilizat cu o membrană din cauciuc sintetic; Modulul de cogenerare a energiei electrice și termice: reprezintă unitatea tehnologică de valorificare a biogazului prin producerea energiei electrice și termice. Modulul de cogenerare se compune din 4 motoare cu ardere internă pe bază de biogaz și care antrenează fiecare câte un generator ce produce energie electrică. Din circuitul de răcire a motorului și de la schimbătorul de căldură asociat evacuării gazelor, se colectează energie termică. De la fermentatoare, gazul este transmis prin conducte din PVC, îngropate, către staţia de uscare, ce funcţionează pe principiul instalaţiilor de aer condiţionat. După uscare, biogazul intră în instalaţia de desulfurare, pe bază de cărbune activ, iar apoi în staţia de comprimare, având în vedere că modulul de fermentare este situat la distanţă relativ mare faţă de modulul de cogenerare. Staţia de comprimare este o clădire construită din panouri termoizolante și are o suprafaţă construită de 29,6 m 2. Fundaţia va fi construită din beton armat. Cât privește generatoarele electrice, acestea vor fi amplasate în containere, construite cu pereţi laterali și tavan dublu, în exterior din tablă de oţel trapezoidală, iar în interior oţel inoxidabil V4A, cu grosimea de 1 mm. Între pereţi este injectată masă poliuretanică, iar podeaua este din profile de aluminiu. De asemenea, containerele sunt dotate cu sistem de iluminare, amortizor de zgomot și sistem de răcire forţată. Sistemul este prevăzut și cu o făclie de siguranţă, un sistem de protecţie cu sarcina de a arde biogazul în surplus și astfel a evita emiterea sa în atmosferă. Modulul de comandă și control a instalaţiilor este instalat într-un container din panouri termoizolante montat pe o platformă betonată cu o suprafaţă de 31,98 m 2. Reprezintă un sistem ce înregistrează și reglează parametrii procesului de 9

fermentare și producere a biogazului (cantitatea de gaz (curbă de dezvoltare), temperatura în fermentatoare, timpii, temperatura şi ciclurile bazinului de pasteurizare, datele din analizatorul de gaz CH 4, O 2, H 2 S etc.) și a energiei electrice (frecvenţă, tensiune, ore de funcţionare modul de cogenerare etc.); Corp tehnic și laborator: este o clădire cu regim de înălţime parte, suprafaţă construită de 107.19 m 2, înălţime 6,15 m, construită din cărămidă cu planșeu din beton pe fundaţie din beton, cu următoarele compartimente: Hol S = 19,36 mp Grup sanitar S = 5,52 mp Vestiar angajati S = 8,03 mp Grup sanitar S = 4,61 mp Centrala termica S = 3,22 mp Laborator analize S = 8,55 mp Magazie S = 6,94 mp Inginer sef S = 18,00 mp Cabinet laborant S = 12,77 mp Cântar basculante, format dintr-un pod electronic rutier, construcţie sudată din oţel montată pe o platformă din beton, cu aparat electronic de masă, cu program electronic pentru stocarea datelor de cântărire a camionelor ce trec peste podul electronic; Reţele de incintă: Reţea de apă: existentă pe amplasament. De asemenea, există și un rezervor de apă de incendiu cu o capacitate de 500 m 3 Reţea de canalizare: bazin vidanjabil cu o capacitate de 5 m 3 Platforme carosabile: va fi amenajat un sistem rutier de incintă cu o suprafaţă de 7068,8 m 2 compus din alei de acces pentru traficul greu, alei de acces pentru traficul ușor și trotuare. Aleile pentru traficul greu se vor realiza din: strat din piatră spartă; fundaţie de balast compactat; strat de egalizare din nisip; îmbrăcăminte din beton de ciment din criblură de granit și nisip, executat în dale. Aleile pentru traficul ușor se vor realiza din fundaţie din material granular, strat de sorturi din piatră spartă acoperit cu un strat de nisip grăunţos. Trotuarele se vor realiza din pavele din beton de ciment prefabricate, montate pe o fundaţie din 10

beton și strat de suport din nisip. Reţeaua rutieră de incintă prevede și amenajarea unui dezinfector rutier pentru mașinile de mare tonaj, având forma unei cuve cu membrană de hidroizolaţie în două straturi; Linie electrică subterană de joasă tensiune, în lungime de 1500 m, prin intermediul căreia se va livra energie electrică în staţia electrică Carei 1 b. Etapa de funcţionare Investiţia analizată în cadrul prezentului RSEIM pregătește desfășurarea a două tipuri de activităţi: Producerea de biogaz prin fermentarea anaerobă a biomasei Producerea de energie electrică și termică folosind drept combustibil biogazul obţinut din fermentare Cu referire la prima activitate, se poate menţiona că o fabrică de biogaz reprezintă o instalaţie complexă, constând dintr-o varietate de elemente principale. Funcţionarea unei astfel de fabrici depinde, în mare măsură, de tipurile şi cantităţile de materie primă utilizată. Deoarece există o serie întreagă de tipuri diferite de materii prime, de diverse origini, care se pretează proceselor de digestie în fabricile de biogaz, există, în mod corespunzător, şi tehnici variate de tratare a acestor tipuri de materii prime, precum şi numeroase modalităţi de construcţie a digestoarelor şi sistemelor de operare. Mai mult, în funcţie de tipul, mărimea şi condiţiile de operare ale fiecărei fabrici de biogaz, există variate tehnologii pentru condiţionarea, stocarea şi utilizarea biogazului, posibil de a fi implementate. În ceea ce priveşte stocarea şi utilizarea digestatului, acestea sunt, în principal, orientate către folosirea sa ca îngrăşământ. Patru mari etape principale descriu funcţionarea unei instalaţii de producere a biogazului: Transportul, livrarea, stocarea și eventual pre-tratarea materiei prime. Materia primă principală este reprezentată de porumb de siloz, care la recoltare este supus mărunţirii, apoi depozit în silozurile de pe amplasament, fără a mai fi supus niciunui alt tratament de tratare înainte de a fi introdus în digestoare. De asemenea, pentru a asigura necesarul de bacterii ce susţin fermentarea, înainte de a introduce la fermentare porumbul de siloz, digestoarele vor fi amorsate cu dejecţii animale. Proporţia acestora din cantitatea totală de materii prime se estimează la circa 30%, putând însă varia 11

după demararea activităţii, în funcţie de parametrii procesului de fermentare urmând a fi stabilită cantitatea optimă; Producerea biogazului, în cazul investiţiei analizate prin digestie anaerobă, în cadrul a 4 tancuri de fermentare (digestoare) Tratarea (în special desulfurare) și stocarea biogazului obţinut. În cazul proiectului de faţă, biogazul nu se va stoca, fiind utilizat la producerea de energie electrică și termică direct pe amplasament. Înainte de direcţionarea către modulul de cogenerare, biogazul va fi desulfurat într-o instalţie pe bază de cărbune activ. Stocarea și managementul digestatului. Cu referire la proiectul analizat, digestatul, în formă lichidă, va fi stocat în cadrul unui bazin pe amplasament și va fi utilizat ca fertilizant pentru cultura de porumb de siloz, ce reprezintă materia primă principală supusă fermentării anaerobe. c. Etapa de dezafectare/închidere În vederea unui management eficient al activitatii de dezafectare a obiectivului analizat, urmatoarelor aspecte trebuie avute în vedere încă din faza de funcţionare: Inventarierea cladirilor, instalatiilor si retelelor tehnologice si de utilitati existente pe amplasament; Inventarierea substantelor din instalatiile ce vor fi dezafectate (compozitie, cantitate, toxicitate); Stabilirea destinatiei materialelor din instalatii; Stabilirea modului de neutralizare sau eliminare a substantelor periculoase sau depreciate calitativ, cu respectarea legislatiei in vigoare si numai prin unitati specializate si autorizate; Stabilirea solutiilor de depozitare corespunzatoare pentru substantele sau materialele rezultate din activitatile de dezafectare pentru care nu exista solutii imediate de neutralizare si eliminare, precum si monitorizarea stricta a acestora; Stabilirea utilajelor, resurselor energetice si umane necesare desfasurarii activitatii de dezfactare. 12

Nr. crt. Tabel 1. Clădiri, instalatii si retele tehnologice si de utilitati Denumire clădire/instalatii/reţele Cantitate 1. Digestoare 4 2. Silozuri de materii prime 2 3. Depozit de digestat 1 4. Reţea de conducte de transmitere a biogazului 5. Reţea de conducte de energie termică 2 (una înspre modulul de cogenerare, una înspre spaţiul administrativ) 2 (una în spaţiul administrativ, una de la centrala termică înspre digestoare) 6. Container pentru modulul de cogenerare 1 7. Container pentu modulul de comandă 1 8. Transformator electric 1 9. Clădiri 4 (spaţiul administrativ, clădirea centralei, casa pompelor, staţia de comprimare gaz) 10. Retele electrice 1 11. Reţea de alimentare cu apă 1 12. Reţea de canalizare ape menajere 1 Arterele rutiere interioare și fundaţiile pe care sunt amplasate echipamentele, nu se vor dezafecta decît în condiţiile în care terenul va fi redat circuitului agricol. Dezafectarea se va realiza pe baza unui plan de inchidere ce va identifica totodată și resursele necesare pentru punerea lui in practică. Etapele principale pe care trebuie sa le respecte titularul in cazul incetarii activitatii sunt urmatoarele: golirea instalatiilor; oprirea alimentarii cu energie electrica; dezafectarea instalatiilor; demontarea instalatiilor si transportul materialelor rezultate spre destinatii bine stabilite; dezafectarea depozitelor de materii prime; demolarea constructiilor si cladirilor ; eliminarea corespunzatoare a tuturor deseurilor de pe amplasament; 13

determinarea gradului de afectare a solului; ecologizarea amplasamentului; redarea terenului folosintei de dinaintea implementarii obiectivului industrial analizat. 1.7. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE Nu a fost stabilită la acest moment, teoretic, dacă este exploatată adecvat, instalaţia poate avea o durată lungă de viaţă (circa 20 de ani), însă durata etapei de funcţionare depinde de o serie de factori, printre care cei mai importanţi sunt preţul materiilor prime și tariful pentru energia electrică livrată în reţea. 1.8. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE Date referitoare la productia ce se va realiza si la resursele energetice necesare in vederea realizarii acesteia sunt prezentate in tabelul de mai jos: Tabel 2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Productia Resurse egergetice folosite in scopul desfasurarii productiei Denumirea Cantitate Denumirea Cantitate Furnizor Porumb de siloz 33.945,0 t/an Cultură energetică proprie Biogaz 18.975 m³/zi Ferme de Dejecţii porcine 5.474,5 t/an porcine din zonă Energie electrică Energie termică 1520 kwh/oră (1,52 MW) 33.315,07 kwh/zi 1811 kwh/oră (1,811 MW) 39.693,15 kwh/zi Gaz metan 50.400 m 3 Reţeaua publică Biogaz Biogaz 18.975 m³/zi 18.975 m³/zi Produs instalaţia fermentare Produs instalaţia fermentare in de in de Durata estimată de funcţionare a cogeneratorului este de 8.000 ore/an, circa 333 zile. 14

1.9. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE Nr. crt. Cantităţile de materii prime folosite în fluxul tehnologic sunt următoarele: Materii prime auxiliare 1 Beton 2 Fier beton, bare de fier 3 Piatra 4 5 Balast (pietriş şi nisip) Structuri metalice Tabel 3. Materii prime şi auxiliare ce vor fi utilizate in etapa de implementare Destinaţie Pentru realizarea platformelor și fundaţiilor clădirilor Pentru rezistenta structurilor betonate/arm atura Pentru realizarea drumurilor interioare Pentru realizarea drumurilor interioare Pentru realizarea structurilor de rezistenţă a containerelor Provenienţa De la statiile de betoane specializate /autorizate De la societaţi comerciale specializate Din cariere de piatra specializate/aut orizate. De la diferite balastiere autorizate din zonă. De la societăţi comerciale specializate Mod de depozitare Nu se depoziteaza pe amplasament Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de şantier Se depoziteaza temporar in depozite deschise in cadrul organizarii de şantier Se depozitează provizoriu în organizarea de şantier Se depozitează în depozite deschise în cadrul organizării de şantier Periculozit ate periculos nepericulos nepericulos nepericulos nepericulos 6 Materiale de construcţie (cărămidă) Pentru construcţia clădirii administrative De la societăţi comerciale specializate Se depozitează în depozite deschise în cadrul organizării de şantier nepericulos 7 Tevi de PE Pentru sistemul de alimentare cu apă De la societaţi comerciale specializate Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de şantier nepericulos 8 Tevi de PVC Pentru sistemul de canalizare De la societaţi comerciale specializate Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de şantier nepericulos 15

Nr. crt. Materii prime auxiliare Destinaţie Provenienţa Mod de depozitare Periculozit ate 9 Hidroizolati e Pentru realizarea hidroizolatiei in cadrul cladirii administrative De la societaţi comerciale specializate şi autorizate Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de şantier nepericulos 10 Polistiren expandat Pentru realizarea termoizolatiei la cladiri și containere De la societaţi comerciale specializate Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de şantier nepericulos 11 Tabla cutata 12 Glet 13 Lavabil Pentru realizarea invelitorii cladirii la partea superioara Pentru realizarea lucrarilor din interiorul cladirii administrative Pentru realizarea lucrarilor din interiorul cladirii administrative De la societaţi comerciale specializate De la societati comerciale specializate De la societati comerciale specializate Se depoziteaza in cadrul organizarii de şantier Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de şantier Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de şantier nepericulos nepericulos nepericulos 14 15 Lemn ignifugat si tratat cu fungicid Lac,,Sandolin 16 Gips carton Pentru finisajele exterioare ale cladirii Tratament hidrofug a lambriului exterior prin aplicarea a trei straturi Pentru realizarea lucrarilor din interiorul clădirii De la societati comerciale specializate De la societati comerciale specializate De la societati comerciale specializate Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de santier Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de santier Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de santier nepericulos periculos nepericulos 16

Nr. crt. Materii prime auxiliare Destinaţie Provenienţa Mod de depozitare Periculozit ate 17 Cabluri electrice Pentru realizarea instalatiei electrice in interiorul amplasamentu lui si legatura cu Sistemul Energetic National De la societati comerciale specializate si autorizate Se depoziteaza in magazie inchisa in cadrul organizarii de santier nepericuloa se Combustibili 18 Motorina 19 20 Ulei hidraulic Ulei de transmisie Pentru funcţionarea utilajelor folosite pe amplasament Pentru funcţionarea sistemului de ridicare, impingere a utilajelor folosite pe amplasament Pentru funcţionarea in condiţii optime a cutiilor de viteza ale utilajelor folosite pe amplasament De la staţiile de distribuţie a carburanţilor De la distribuitori specializaţi De la distribuitori specializaţi Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe amplasament Nu se depoziteaza ulei de transmisie pe amplasament periculos periculos periculos 21 Ulei de motor Pentru funcţionarea in condiţii optime a motoarelor utilajelor folosite pe amplasament De la distribuitori specializaţi Nu se depoziteaza ulei de motor pe amplasament nepericulos 17

Nr. crt. 1 2 Materii prime auxiliare Porumb de siloz Dejecţii porcine Tabel 4. Materii prime si auxiliare utilizate in perioada de functionare Cantitate 33.945,0 t/an 5.474,5 t/an Provenienţa Cultură energetică proprie Ferme de porcine din zonă 3 Apă 2.920 m³/an Reţeaua publică Mod de depozitare În siloz pe amplasament În batal semiîngropat pe amplasament Nu e stocată pe amplasament Periculozit ate nepericulos nepericulos nepericulos 1.10. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ Tabel 5. Poluanţii fizici și biologici care afectează mediul Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu) Poluare de fond Zgomot Poluare fizică a aerului și, prin sedimentare, a solului Ape pluviale Poluare biologică și bacteriologică a solului Poluare biologică a solului Instalatiile de pe amplasament Surse nedirijate, cu impact strict local, în perioada de construcţie Sistem de canalizare pluviala Sistem de canalizare cu fosă septică Bazinul de stocare a dejecţiilor ţi a digestatului 65 db(a) la limita incintei 50 db (A) in zona protejata 30 mg/nmc - Indicatorii de calitate se vor incadra in limitele maxime admise prin H.G. nr. 352 / 2005, NTPA 001. - - - - - - 1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE Avand in vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, selectarea alternativelor optime privind resursa energetica, locatia, tehnologia, capacitatea totala, este un proces extrem de sensibil si dificil, necesitand colaborarea unui larg colectiv de specialisti. 18

Referitor la primul aspect, respectiv decizia de a investi in domeniul producerii energiei prin intermediul vantului, aceasta s-a bazat pe o analiza minutioasa in care au fost puse in balanta avantajele si dezavantajele implicate. Printre avantajele cele mai importante se pot aminti: contextul energetic mondial si necesitatea stringenta de descentralizare a surselor; problema incalzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult aduse in discutie in ultima perioada; emisia zero de substante poluante; costuri reduse (materiale si de personal) de intretinere dupa punerea in functiune; existenţa unor scheme de finanţare la nivelul UE pentru astfel de proiecte; acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel naţional pentru producătorii de energie din surse regenerabile; costuri reduse de scoatere din functiune, avand in vedere ca unitatile componente pot fi aproape integral reciclate. In ceea ce priveste dezavantajele, urmatoarele aspecte au fost luate in calcul in planificarea acestei investitii: costuri ridicate ale instalaţiilor de producere a biogazului, precum și a celor aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în reţeaua naţională; incertitudini privind piaţa energiei la nivel naţional sau mondial; existenţa materiei prime. In urma analizei acestor avantaje si dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de investitie este oportuna, fezabila tehnic si eficienta economic, avand in vedere contextul energetic national si European, precum și disponibilitatea de materie primă la nivel local. 1.12. CONFORMAREA PROIECTULUI CU RECOMANDĂRILE DOCUMENTELOR DE REFERINȚĂ PRIVIND CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE LA NIVEL EUROPEAN Nr. crt. Cele mai Bune Tehnici Disponibile Gradul de conformare a proiectului Document de referinţă privind Cele mai Bune Tehnici Disponibile în domeniul Industriei de Tratare a Deșeurilor 1. Utilizarea unor sisteme de alimentare a instalaţiei cu deşeuri care să presupună un În cazul instalaţiei analizate în cadrul prezentului RSEIM dejecţiile 19

contact cât mai redus a acestora cu mediul extern (de exemplu alimentare automată prin uşi cu acţionare rapidă) 2. Îmbunătăţirea tratamentului mecanobiologic prin: utilizarea unor fermentatoare etanşe; utilizarea eficientă a apei; izolarea termică a digestoarelor, mai ales a cupolei în care se acumulează biogazul; alimentarea continuă a digestoarelor cu materie primă; reducerea emisiilor de compuşi ai azotului prin optimizarea raportului C:N 3. Maximizarea producţiei de biogaz prin controlarea temperaturii de fermentare 4. Reducerea emisiilor în aer asociate arderii biogazului (praf, NOx, SOx, CO, H 2 S, COV) prin utilizarea unor scrubere, filtrarea compuşilor pe bază de azot prin tehnici precum SCR, oxidare termică sau utilizarea unor filtre pe bază de carbon activ animale sunt depozitate în cadrul unui bazin din inox, etanş, iar alimentarea instalaţiei se face automatizat, printr-o pompă de dozare şi un sistem de conducte Instalaţia analizată: utilizează fermentatoare din inox, etanşe; utilizează o cantitate redusă de apă şi nu generează ape uzate, digestatul fiind utilizat ca fertilizant în forma în care rezultă din proces (semilichidă), fără a mai fi supus niciunui tratament; digestoarele sunt cu alimentare continuă, automatizată; instalaţia dispune de un sistem automat de ventilare care reglează cantitatea de oxigen necesară unei desulfurări a biogazului încă din momentul acumulării sale în cupola digestoarelor Digestoarele instalaţiei analizate sunt izolate termic atât în interior, cât şi în exterior, iar pe de altă parte dispun de un sistem de încălzire şi de un control automatizat permanent al temperaturii din fermentatoare Instalaţia de faţă utilizează la desulfurarea biogazului filtre pe bază de carbon activ. Document de referinţă privind Cele mai Bune Tehnici Disponibile în domeniul Abatoarelor și Procesării Subproduselor Animale 1. Instituirea unui sistem de management de mediu Dacă se va considera necesar, acest lucru va fi impus prin Autorizaţie de Mediu 2. Elaborarea unui plan de mentenanţă adecvat Acest lucru va fi prevăzut ca o condiţie în eliberarea Autorizaţiei de Mediu 3. Instruiri periodice pentru angajaţi Acest lucru va fi prevăzut ca o condiţie în eliberarea Autorizaţiei de Mediu 4. Contorizarea consumului de apă Apa utilizată provine din sistrmul de alimentare al orașului, prin urmare consumul este contorizat 5. Implementarea unor sisteme de management a energiei Acest lucru va fi prevăzut ca o condiţie în eliberarea Autorizaţiei de Mediu 20

6. Implementarea unui sistem de monitorizare a supra-alimentării bazinului de dejecţii 7. Curăţarea periodică a ariilor/recipienţilor de stocare a materiilor prime 8. Efectuarea unui audit asupra mirosurilor generate 9. Utilizarea unor mijloace de transport acoperite și a unor recipiente etanșe de stocare 10. Cât privește cele mai bune tehnici disponibile aplicabile suplimentar instalaţiilor de producere a biogazului, se menţionează doar captarea și reutilizarea energiei termice generate în cadrul procesului de producere a biogazului. Nu există limite de emisii asociate producerii de biogaz. Bazinul de stocare dipune de un control automatizat Acest lucru va fi prevăzut ca o condiţie în eliberarea Autorizaţiei de Mediu Programul de monitorizare a mirosurilor va fi stabilit la faza de autorizare. Toate recipientele de stocare și a celor tehnologice (fermentatoarele) sunt din inox, bine izolate și etanșeizate. Apa de răcire a motorului de ardere a biogazului este utilizată ca agent termic, prin urmare energia termică este gestionată în mod eficient 1.13. JUSTIFICAREA RESPECTĂRII/APLICABILITĂȚII PENTRU PROIECT A REGULAMENTULUI 1774/2002/EC PRIVIND SUBPRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE NU SUNT DESTINATE CONSUMULUI UMAN În cadrul Regulamentului 1774/2002/EC, dejecţiile animale sunt incluse în categoria 2 de materii prime (articolul 5, alineat 1, litera a) gunoi de grajd și conţinut al tubului digestiv), fiind definite ca orice excrement și/sau urină de la animalele de fermă, cu sau fără așternut de paie sau guano, care poate să fie netratat sau tratat în conformitate cu capitolul III din anexa VIII sau tratat în instalaţii de producere a biogazului. Conform articolului 5, punctul 2, litera e), gunoiul de grajd, în cazul în care autoritatea competentă nu consideră că acesta prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave, poate fi folosit fără prelucrare ca material într-o instalaţie de biogaz sau de compost aprobată în conformitate cu articolul 15 sau tratat într-o instalaţie tehnică aprobată în acest scop în conformitate cu articolul 18. Potrivit articolului 15, alineat 3, depozitarea gunoiului de grajd în vedere utilizării sale ca materie primă într-o instalaţie de biogaz se poate face și în lipsa unor instalaţii intermediare. Regulamentul prevede și posibilitatea exceptării gunoiului de grajd de la condiţiile de colectare și transport impuse în cadrul articolul 7 al acestuia. 21

Considerăm că în condiţiile în care dejecţiile animale sunt utilizate în cadrul instalaţiei analizate în cantităţi reduse și doar pentru amorsare, aceste excepţii se pot aplica în cazul de faţă, având în vedere că nu se estimează niciun fel de risc bacteriologic. Cât privește aprobarea instalaţiilor de biogaz, regulamentul prevede: instalaţiile de biogaz trebuie să fie echipate cu o unitate de pasteurizareigienizare și un laborator (propriu sau extern). Având în vedere că instalaţia analizată nu utilizează alte deșeuri în afara dejecţiilor, unitatea de pasteurizare/sterilizare nu este obligatorie. Cât privește laboratorul, instalaţia analizată dispune de un laborator propriu; subprodusele de origine animală trebuie transformate cât mai repede posibil după sosire. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării; instalaţia analizată stochează dejecţiile în recipienţi de inox, etanș, iar alimentarea fermentatoarelor se face în mod automat, fără contact cu aerul; containerele, recipientele și vehiculele folosite la transportul materiilor prime netratate trebuie să fie curăţate într-o zonă desemnată în acest sens. Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate; trebuie să se ia, în mod sistematic, măsuri de precauţie împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor paraziţi. În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor; trebuie să se stabilească și să se documenteze proceduri de curăţare pentru toate zonele din incintă. Pentru curăţare se folosesc echipamente și agenţi de curăţare adecvaţi; controlul igienei trebuie să includă inspecţii periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecţiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate; instalaţiile și echipamentele trebuie păstrate în bună stare, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale date. în ceea ce privește standardele de prelucrare, se specifică că în cazul în care materia de origine animală tratată într-o instalaţie de producere a biogazului sau a compostului este constituită în exclusivitate din gunoi de grajd, conţinutul 22

tubului digestiv separat de tubul digestiv, lapte și colostru, autoritatea competentă poate să autorizeze aplicarea unor cerinţe specifice, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiţia ca ea să nu considere că materia respectivă prezintă un risc de răspândire a vreunei maladii transmisibile grave; reziduurile de digestie trebuie să îndeplinească următoarele norme: Escherichia coli: n = 5, c = 1, m = 1 000, M = 5 000 la 1 g Enterococcaceae: n = 5, c = 1, m = 1 000, M = 5 000 la 1 g Salmonele: absenţă la 25 g: n = 5; c = 0; M = 0, unde: n = numărul probelor de testat; m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii. Rezultatul este considerat ca satisfăcător dacă numărul bacteriilor din toate probele nu este mai mare de m; M = valoarea maximă a numărului de bacterii. Rezultatul este considerat satisfăcător, în cazul în care numărul bacteriilor din una sau mai multe probe este egal cu sau mai mare decât M; c = numărul probelor în care numărul de bacterii se poate situa între m și M, proba fiind în continuare considerată acceptabilă în cazul în care numărul bacteriilor din celelalte probe este mai mic sau egal cu m. 23

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE A BIOGAZULUI PRIN FERMENTARE ANAEROBĂ Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice. Biomasa înmagazinează energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor din care provine. Descompunerea biomasei de origine vegetală sau animală se realizează în natură prin organisme unicelulare (microorganisme), fără a fi necesar nici un aport energetic. Biogazul obţinut prin descompunerea pe cale anaerobă a deşeurilor conţine 50-70 % gaz metan (CH4), 30-50 % CO2, şi alte impurităţi sub 1 %. În urma cercetărilor făcute între anii 1942 şi sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial de chimistul Ducelier şi inginerul agronom Marcel Isman, metoda şi-a făcut apariţia şi în Europa, mii de ferme fiind echipate cu astfel de instalaţii. Tehnologiile biologice de producere a gazelor combustibile folosite în prezent în multe ţări de pe glob tind să dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată în energie, convertibilă în metan. În fermentaţie (un proces anaerob care se produce în absenţa oxigenului din aer) care are loc într-un recipient închis (digestor) se descompune substanţa organică. Ca produse principale de descompunere se obţin gazul metan CH4 şi dioxidul de carbon CO2. De la intrarea substraturilor în proces până degajarea gazului acestea trec prin 4 faze principale de transformare: dezmembrarea macromoleculară acidogeneza 24

acetogeneza metanogeneza Toate aceste faze au loc simultan în bazinele de fermentare, astfel încât cele 4 categorii de bacterii depind una de alta consumând produsele rezultate în ordinea etapelor. Pentru o funcţionare corectă a procesului este necesar a crea condiţii optime de convieţuire între aceste bacterii. Cel mai important este ph-ul, care dacă este prea mare sau prea mic produce o inhibare a activităţii unui grup de bacterii ceea ce duce la aşa numitul Crash al procesului. Deasemenea de o importanţă deosebită este o temperatură constantă în proces.date de funcţionare: temperatura de proces: 38 C 40 C; ph: între 7,00 şi 8,50; timp de retentie în fermentator: 106,2 zile. Fluxul de metabolism este arătat mai detaliat în schema următoare: Figura 1. Digestia anaerobă a biomasei 2.2. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL INVESTIȚIEI ANALIZATE Investiţia analizată pregătește o activitate de producere a energiei electrice din surse regenerabile prin fermentarea anaerobă a biomasei (porumb de siloz și dejecţii porcine) în 4 digestoare, captarea și filtrarea biogazului, arderea acestuia 25

într-un motor de cogenerare, producerea de energie electrică în cadrul a 4 unităţi de generare și livrarea acesteia în reţeaua naţională. Fabrica de biogaz analizată va cuprinde 5 mari etape de procesare: Transportul, livrarea și stocarea materiei prime Producerea și tratarea biogazului Managementul digestatului rezultat din fermentare Arderea biogazului în modulul de cogenerare și obţinerea energiei electrice Livrarea energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional Fig. 2. Etapele de procesare în fabricile agricole de biogaz (PRAßL, 2008) a. Transportul, livrarea și stocarea materiei prime 26

Furnizarea și transportul materiei prime joacă un rol extrem de important în cadrul operării unei fabrici de biogaz, în sensul în care este vital a se asigura o alimentare stabilă și continuă cu materie primă, într-o cantitate și de o calitate cirespunzătoare. În cazul investiţiei de faţă, operatorul fabricii este în același timp și producătorul materiei prime, astfel încât acest aspect poate fi gestionat într-un mod adecvat. Materia primă este reprezentată de: Porumb de siloz, din cultură proprie Dejecţii porcine, de la fermele de profil din zonă Apă, din sistemul centralizat de alimentare al municipiului Carei Stocarea acestor materii prime pe amplasament se face pe categorii, porumbul fiind stocat în 2 silozuri din beton, iar dejecţiile porcine într-un bazin suprateran din inox. Apa tehnologică nu este stocată pe amplasament. În cazul investiţiei analizate, materia primă nu va suferi nicio operaţie de pretratare înainte de a fi introdusă în digestoare, deoarece porumbul de siloz este mărunţit la recoltare și în această formă va fi stocat, iar apoi introdus în digestoare. Alimentarea cu porumb de siloz se face cu un încărcător frontal care umple cupa de dozare. Dejecţiile porcine vor fi supuse înainte de a fi introduse în digestoare unui tratament de agitare pentru omogenizare, iar apoi sunt transferate prin intermediul unei pompe către digestoare. Atât cantitatea de dejecţii, cât și silozul verde, sunt dozate după o reţetă prestabilită de către calculatorul instalaţiei. Configuraţia modulului de alimentare depinde de natura și de cantitatea materiei prime. În cazul instalaţiei analizate, acesta este format din mai multe elemente: Dozatorul de substrat solid: este compus dintr-o cuvă în care se rotesc două sisteme de cuţite care omogenizează materialul introdus. La baza cuvei, materialul este trasnportat de un șnec elicoidal la transportoarele înclinate, de unde ajunge la distribuitor. Datele tehnice ale sistemului de dozare sunt descrise de următorii parametri: Capacitatea cuvei de 60 m³; 3 motoare de 22 kw pentru angrenarea cuţitelor; Şnec de extragere din dozator 3 kw; Şnec înclinat 6,8 kw; Şnec de dozare 6,8 kw; 27

Sistemul pompă central: are rolul de a transfera dejecţiile din bazinul de stocare în digestor și de a circula fracţia lichidă a digestatului. Sistemul se compune din două pompe interconectate hidraulic și linii cu comutare pneumatica între conductele de aducţiune la şi de la fermentatoare, de la bazinul de dejecţii, respectiv la și de la depozitul de digestat. Fiecare pompă este dotată cu un motor de 18,5 kw, acţionat prin convertor de frecventă. b. Producerea și tratarea biogazului Această etapă se desfășoară în digestoare (tancuri de reacţie etanșe la pătrunderea aerului în interiorul căruia materia primă este supusă unui proces de digestie anaerobă), de care reprezintă de altfel elementul esenţial al unei fabrici de biogaz. Caracteristicile comune tuturor digestoarelor, în afara etanşeităţii împotriva pătrunderii aerului, sunt: existenţa unui sistem de alimentare cu materii prime, precum şi a sistemelor de evacuare a biogazului şi digestatului. În condiţiile climaterice ale României, digestoarele anaerobe trebuie izolate şi încălzite, având în vedere că temperatura constantă de procesare reprezintă una dintre condiţiile de bază pentru operarea în condiţii stabile şi obţinere a unei înalte producţii de biogaz. Fluctuaţiile de temperatură, fie cele sezoniere, precum şi fluctuaţiile locale, între diferite zone din interiorul digestorului, trebuie reduse la minimum, pe cât posibil. Fluctuaţiile mari de temperatură pot conduce la dezechilibrarea procesului AD, şi chiar, în cazurile cele mai grave, la eşecul complet al procesului. Cauzele fluctuaţiilor de temperatură sunt variate: Adăugarea unor noi cantităţi de materie primă; Formarea straturilor cu temperaturi diferite sau a zonelor de temperatură, din cauza izolării insuficiente, a dimensionării necorespunzătoare a sistemului de încălzire sau a unei amestecări deficitare; Amplasarea inadecvată a instalaţiilor de încălzire; Temperaturile exterioare extreme din timpul verii sau al iernii; Defectarea mecanismelor de antrenare. În scopul atingerii şi menţinerii unei temperaturi constante de procesare, precum şi pentru compensarea pierderilor de căldură, digestoarele trebuie izolate şi încălzite cu ajutorul unor surse calorice externe. Sursa de căldură cel mai frecvent folosită este căldura reziduală provenită din centrala termică în co-generare a fabricii 28

de biogaz. Această modalitate de încălzire a digestoarelor va fi aplicată și în cazul instalaţiei analizate. De asemenea, tot cu acest scop, digestoarele vor fi izolate termic cu plăci de PS duroflex de 100 mm. Având în vedere că s-a optat pentru o digestie anaerobă umedă a biomasei, cele 4 digestoare ale fabricii vor fi cu funcţionare continuă, adică materia primă va fi introdusă în acestea în mod constant. Materialul va circula prin digestor fie condus mecanic, fie datorită presiunii generate de materialul proaspăt adăugat, acesta împingând materialul digestat către ieşirea digestorului. Spre deosebire de digestoarele cu funcţionare discontinuă, cele cu funcţionare continuă produc biogaz fără întreruperea procesului pentru încărcarea unei noi tranşe de materie primă şi pentru evacuarea efluentului digestat și producând astfel cantităţi constante şi predictibile de biogaz şi digestat. În figura de mai jos, este prezentată schema unui digestor (fermentator): Fermentator Şnec Agitator Groapă dejecţii lichide Dozator CHP Opţional pompă centrală şi SC Figura 3. Elementele unui digestor Fiecare dintre cele 4 fermentatoare va fi montat pe o fundaţie din beton armat și va cuprinde următoarele elemente: 1 bazin montat la faţa locului din plăci din oţel inoxidabil prefabricate, îmbinate între ele cu şuruburi și etanşate cu o masă elastică specială. Etanşietatea cupolei este garantată de printr-un sistem de membrană dublă tip Thermo-Top la care materialul exterior este foarte rezistent la intemperii, iar sacul de gaz din 29

interior este dintr-un material special prin care nu difuzează gazul. În acest sac de gaz se depozitează biogazul produs până la consumare; Izolaţie exterioară cu un strat de PS duroflex ce rezistă la temperaturi extreme și care la exterior este îmbrăcat în tablă profilată de culoare verde; Agitatoare are rolul de a omogeniza masa din interiorul digestorului și de a evita formarea unor straturi de material plutitor sau sedimentat; Conducte de drenare, prin intermediul cărora, de la fiecare digestor, este evacuată fracţia lichidă/semilichidă ce a rezultat din procesul de fermentare; Cupolă cu depozit integrat de gaz, cu un volum de 815 m³ pe fermentator, cu două membrane (exterioară și interioară) din PVC etanș. Între aceste membrane se menţine o suprapresiune de circa 0,002 atmosfere, astfel cupola devine elastică și rezistentă la intemperii. Cupola este dotată cu un sistem optic de indicare a nivelului de umplere cu biogaz, ce transmite informaţii către calculatorul instalaţiei; Instalaţie de desulfurare biologică. Când biogazul părăseşte digestorul, acesta este saturat în vapori de apă şi conţine, pe lângă metan (CH4) şi dioxid de carbon (CO2) şi diverse cantităţi de hidrogen sulfurat (H2S). Acesta din urmă este un gaz toxic, cu miros neplăcut, care, în combinaţie cu vaporii de apă conţinuţi în biogaz, formează acid sulfuric. Acidul prezintă proprietăţi corozive şi atacă generatoarele unităţii de producere a energiei, dar şi alte componente, precum conductele de gaz şi cele de evacuare. Din acest motiv, devine necesară desulfurarea şi uscarea biogazului. Instalaţia de desulfurare biologică constă într-un compresor ce dozează controlat aer în cupola de gaz, ce alimentează astfel cupola cu bacterii aerobe ce consumă sulful din biogaz. Odată ce au consumat sulful, aceste bacterii cad în materialul din digestoare, intrând în procesul de fermentare; Instalaţie de desulfurare fizico-chimică pe bază de cărbune activ, venită în completarea celei biologice. Biogazul desulfurat biologic în cupole, este răcit, pentru înlăturarea umidităţii, filtrat şi reâncălzit la 30-40 C. La trecerea prin straturile de cărbune activ preparat special, se oxidează hidrogenul sulfurat prin procese catalitice, sulful fiind absorbit pe cărbunele activ. Capacitatea de absorbtie este foarte ridicată, acest tip de cărbune putând absorbi sulf între 60 % şi 100 % din greutatea proprie. Staţie de uscare și de comprimare biogaz. Uscarea biogazului se produce prin răcire și condensarea vaporilor de apă conţinuţi în acesta. Comprimarea este 30

necesară deoarece modulul de cogenerare este situat la o distanţă mai mare de digestoare, astfel încât este nevoie de comprimare. Aceasta se produce prin intermediul a două compresoare a câte 18,5 kw fiecare, unul fiind permanent de rezervă; Arzător de biogaz (făclie de siguranţă), pentru situaţiile în care biogazul este produs în cantităţi mai mari decât este consumat pentru generarea de energie electrică și termică, deci în condiţiile în care biogazul produs nu poate fi nici stocat, nici utilizat. Cât privește digestatul rezultat din fermentare, acesta va fi stocat temporar într-un bazin semiîngropat, cu capacitate de depozitare a digestatului rezultat de până la 9 luni, cu scopul asigurării unei utilizări optime a acestuia în agricultură ca îngrășământ. În cazul investiţiei analizate, acesta va fi utilizat ca fertilizant pentru cultura energetică de porumb de siloz. Cu scopul evitării volatilizării amoniacului, bazinul va fi acoperit cu straturi de flotaţie artificiale, ce reduc procesul de volatilizare de la circa 20% până la mai puţin de 2%. De asemenea, în caz de nevoie, bazinul va fi acoperit cu o membrană impermeabilă pentru gaze. O altă parte esenţială a funcţionării fabricii o constituie unitatea de control computerizat, având în vedere că între componentele instalaţiei există o strânsă interdependenţă. Standardizarea şi dezvoltarea continuă a tehnologiei procesului AD sunt posibile numai printr-o monitorizare permanentă şi prin elaborarea documentaţiei privind datele importante. Monitorizarea şi documentarea sunt, de asemenea, necesare pentru asigurarea stabilităţii proceselor, prin recunoaşterea deviaţiilor care survin de la valorile standard. În acest mod, devine posibilă o intervenţie rapidă şi luarea măsurilor corective necesare. Procesul de monitorizare include colectarea şi analiza parametrilor fizici şi chimici. Sunt necesare teste curente de laborator, în vederea optimizării procesului AD şi a evitării colapsului procesului de producţie a biogazului. Ca un minimum necesar, trebuie monitorizaţi următorii parametri: Tipul şi cantitatea materiei prime introduse (zilnic). Temperatura de procesare (zilnic). Valoarea ph-ului (zilnic). Cantitatea şi compoziţia gazului (zilnic). Conţinutul în acizi graşi cu catenă scurtă. 31

Nivelul de umplere. c. Arderea biogazului în modulul de cogenerare și obţinerea energiei electrice Modulul de cogenerare (CHP) este format din patru unităţi tehnologice de valorificare a biogazului prin producere de energie electrică și termică, ce se compune la rândul lor din 4 motoare cu ardere internă pe bază de biogaz ce antrenează câte un generator ce produce energie electrică. Din circuitul de răcire a motorului și de la schimbătorul de căldură asociat evacuării gazelor, se colectează energie termică. Motorul ce va fi utilizat la arderea biogazului este MAN, model E 2842 LE 322. Pentru un randament maxim, biogazul va trebui să aibă un conţinut minim de metan de 60%. Funcţionarea motorului este descrisă de următorii parametri: Putere: 50 Hz λ: 1,47 Standard de performanţă ISO: 335 kw Energie termică generată de la răcirea motorului: 204 kw Consum de combustibil: 9.5 MJ/kWh Generatoarele ce vor fi utilizate sunt în număr de 4, de tip Leroy Somer LSA 47.2 S5/4p, cu o putere de 380 kva fiecare și o putere totală de 1520 kva. d. Livrarea energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional (SEN) și a energiei termice către utilizatori terţi Energia electrică produsă va fi de medie tensiune și va fi livrată în SEN prin intermediul unei linii subterane ce va fi racordată la staţia electrică Carei 1 prin intermediul unei celule. Lungimea racordului va fi de 1500 m. Pe amplasament, se va amenaja un post de transformare ce va conţine o celulă de linie echipată cu separator de sarcină, două celule de transformare cu separator și întrerupător SF6, două transformatoare 20/0.4 KV, 1000 KVA etc. 2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE Activităţile de dezafectare la sfârșitul duratei de viaţă a instalaţiei, au fost analizate în cadrul subcapitolului 1.7, punctul c. 32

3. DEŞEURI Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care pot rezulta in urma lucrarilor de construcţie a instalaţiei de producere a energiei pe bază de biogaz şi ulterior pe perioada de exploatare, precum și modul de gestionare a acestora, sunt prezentate in tabelul de mai jos. Sursele de deşeuri (etapele proiectului) Organizare a de şantier Codurile deşeurilor conform Listei Europene a Deşeurilor 17 09 04 13 02 08* 15 02 02* 20 03 01 15 01 01/ 15 01 02 / 15 01 03 Denumirea deşeului generat Deseuri de constructii provenite din organizarea de santier Uleiuri uzate provenite de la utilajele folosite Materiale absorbante cu continut de substante chimice periculoase (carpe, nisip, rumegus etc) Deseuri menajere generate de personalul implicat în construcţie Deseuri de ambalaje provenite de la materiile prime nepericulose utilizate in Tabel 6. Tipuri de deşeuri generate pe amplasament Mod de depozitare temporara Depozitare temporara in recipienti pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienti pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara in recipienti pe amplasamentul organizarii de Modalitaţile propuse de gestionare Reutilizare la realizarea umpluturilor Eliminare prin firma autorizata Eliminare prin firma autorizata Eliminare prin firma de salubritate Valorificare prin operatori economici autorizati Periculozitate nepericulos periculos periculos nepericulos nepericulos 33

Sursele de deşeuri (etapele proiectului) Etapa de realizare a investiţiei Codurile deşeurilor conform Listei Europene a Deşeurilor 15 01 10* 17 01 01 17 02 03 17 02 04 17 02 01 17 04 05 17 04 11 17 05 04 17 08 02 Denumirea deşeului generat realizarea si finisarea constructiilor Deseuri de ambalaje provenite de la materiile prime si materialele auxiliare utilizate la finisarea lucrarilor Deşeuri de beton de la constructia clădirilor și fundaţiilor Deseuri din materiale plastice (resturi de teava PVC, plasa PP/PE, folie PE, termoziolatie PS expandat) Deseu din lemn tratat (resturi de la constructia spaţiului administrativ) Deşeuri lemnoase (cofraje) Deşeuri metalice de la armaturi, alte construcţii Deşeuri de cabluri de la realizarea branşamentului reţelei electrice, realizarea sistemului de iluminat interior Pamant şi pietre din excavarea fundaţiilor Materiale de construcţii pe baza de gips Mod de depozitare temporara şantier Depozitare temporara in recipienti pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara in recipienţi etanşi Depozitare temporara in recipienţi etanşi Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Depozitare temporara pe amplasamentul organizarii de şantier Modalitaţile propuse de gestionare Eliminare prin firma autorizata Reutilizare la realizarea umpluturilor Valorificare prin operatori economici autorizati Eliminare prin firma autorizata Reutilizare ca şi combustibil pentru instalaţii de ardere pe lemn Valorificare prin firme autorizate Valorificare prin firme autorizate Reutilizare la realizarea umpluturilor Eliminare prin firma autorizata Periculozitate periculos nepericulos nepericulos periculos nepericuloase nepericuloase nepericuloase nepericuloase nepericuloase 17 06 04 / 17 06 03* Deseuri de materiale izolante Depozitare temporara pe Eliminare prin firma autorizata nepericulos 34

Sursele de deşeuri (etapele proiectului) Etapa de exploatare a investiţiei Codurile deşeurilor conform Listei Europene a Deşeurilor Denumirea deşeului generat nepericuloase /periculoase hidroizolatie 20 03 01 Deşeuri menajere 13 03 10* Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii (din transformatoare) 13 01 13* Uleiuri hidraulice 17 04 05 Deseuri de fier/otel (piese de schimb) 20 03 01 Deşeuri menajere 13 03 10* Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii (din transformator) 13 01 13* Uleiuri hidraulice 17 04 05 05 07 02 Deseuri de fier/otel (piese de schimb) Deșeuri cu conţinut de sulf (cărbunele activ utilizat la desulfurare) Mod de depozitare temporara amplasamentul organizarii de şantier Colectare in pubele ecologice Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienţi etanşi Colectare in pubele ecologice Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienti etansi Depozitare temporara in recipienţi etanşi Depozitare temporara in recipienţi etanşi Modalitaţile propuse de gestionare Eliminare prin firma de salubritate Eliminare prin firma autorizata Eliminare prin firma autorizata Valorificare prin firme autorizate Eliminare prin firma de salubritate Eliminare prin firma autorizata Eliminare prin firma autorizata Valorificare prin firme autorizate Valorificare prin firme autorizate Periculozitate nepericuloase periculos periculos nepericuloase nepericuloase periculos periculos nepericuloase nepericuloase În ceea ce privește digestatul, materia rămasă după fermentare, trebuie spus că digestia anaerobă reduce aceste mirosuri cu mai mult de 80%. Digestatul este aproape inodor, iar amoniacul remanent dispare rapid după aplicarea sa ca îngrăşământ în câmp. 35

Fig. 4. A. Concentraţia de acizi graşi volatili ce provoacă mirosuri neplăcute în nămolurile netratate şi în cele digestate. B. Concentraţia mirosurilor neplăcute în probele de aer colectate deasupra câmpului, după aplicarea nămolului netratat şi a nămolului digestat (HANSEN, 2004) 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1. APA Condiţii hidrice şi hidrogeologice ale amplasamentului Amplasamentul analizat, la fel ca întregul sector nordic al Câmpiei Carei-Valea lui Mihai (în care localitatea Carei este amplasată), este drenat de râul Crasna, prin intermediul unor foarte mici canale, dintre care cel mai apropiat este situat la cca. 70 m spre est. Pânza freatică este situată la o adâncime de sub 10 m, aflându-ne pe teritoriul terasei inferioare, acoperite de nisipuri şi pietrişuri holocen inferioare, cu o grosime de 6-10 m. Alimentarea cu apă a obiectivului Apa utilizată în scop menajer sau tehnologic va fi asigurată de la reţeaua centralizată a municipiului carei. Necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare, conform STAS 1478/06: Q = 420 l/zi = 0,42 mc/zi = 155,0 mc/an; Q zi med = 420 l/zi = 0,42 mc/zi = 0,0048 l/s; Necesarul de apă pentru combaterea incendiului: Qie = 5 l/sec: Vi = 3.6 Qie Te = 3.6 5 3 = 54 mc; Q Ri = Vi / Tri =54/24=2.25 mc/h; 36