RAPORT DE ANALIZĂ TERMOENERGETICĂ RECTOR, prof.univ.dr.ing. IOHAN NEUNER RESPONSABIL LUCRARE, conf.univ.dr.ing. FLORIN DELIA Bucuresti 2015 2
ELABORATOR conf.univ.dr.ing. Mirel Florin DELIA Expert Tehnic MDRAP, exigenta E, conform Legea 10/1995 3
Cuprins Piese scrise 1. Motivul efectuării analizei termoenergetice 2. Obiectivul analizei termoenergetice 3. Documentele şi actele normative care au stat la baza efectuării analizei termoenergetice 4. Aspecte generale privind condiţiile efectuării analizei termoenergetice 5. Metodologia aplicată la elaborarea raportului 6. Analiza măsurătorilor în situ 7. Sinteza evaluării şi formularea concluziilor Anexe Anexa 1 Panel 1 (soluţie tip lambriu) Valori ale parametrilor mediului interior (umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului interior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate măsurători Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin termoviziuni Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin termoviziuni 4
Anexa 2 Panel 2 (soluţie termoexpandabilă) Valori ale parametrilor mediului interior (umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului interior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior umiditatea relativă a aerului, temperatură, temperatura punctului de rouă, presiune atmosferică relativă), determinate prin măsurători Valori ale parametrilor mediului exterior (viteza relativă a aerului, temperatură, presiune atmosferică relativă), determinate măsurători Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin măsurători de contact Valori ale temperaturilor superficiale interioare a panelului, determinate prin termoviziuni Valori ale temperaturilor superficiale exterioare a panelului, determinate prin termoviziuni 5
RAPORT DE ANALIZĂ TERMOENERGETICĂ 1. MOTIVUL EFECTUĂRII ANALIZEI TERMOENERGETICE Prezenta documentaţie a fost elaborată conform contractului încheiat între SC FEREASTRA SUKI SRL cu sediul în com. Moara Vlăsiei, Str. Agromec, nr. 3, jud. Ilfov şi UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI cu sediul în Bd. Lacul Tei, nr. 122-124, sector 2. 2. OBIECTIVUL ANALIZEI TERMOENERGETICE Obiectivul contractului a avut drept scop efectuarea de analize între valorile determinărilor în situ şi rezultatele modelărilor teoretice, pentru două soluţii de paneluri de uşi, curent folosite de firma SC FEREASTRA SUKI SRL. La realizarea analizei a fost avută în vedere cerinţa de performanţă care se referă la comfortul termic şi economia de energie. Măsurătorile in situ au fost efectuate la sediul SC FEREASTRA SUKI SRL, com. Moara Vlăsiei, Str. Agromec, nr. 3, jud. Ilfov, în data de 03.03.2015. 3. DOCUMENTELE SI ACTELE NORMATIVE CARE AU STAT LA BAZA EFECTUARII ANALIZEI TERMOENERGETICE Analiza tehnică s-a efectuat cu luarea în considerare, în principal, a următoarelor documente şi acte normative: Legea nr. 10/2010 privind calitatea în constructii. SR EN ISO 13187 / 2000 Performanţa termică a clădirilor Detecţia calitativă a neregurarităţilor termice în anvelopa clădirilor Metoda în infraroşu 6
C107/0-2002 Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri. C 107/1-2005 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit. C 107/3-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor. C 107/5-2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul. EN ISO 7345/1995 Thermal insulation. Physical quantities and definitions. (Izolare termica. Marimi fizice si definitii). SR EN ISO 10077/1 Performanta termica a ferestrelor, usilor si obloanelor Calculul transmitantei termice. Partea I: Metoda simplificata. SR EN ISO 6946 Parti si elemente de constructie - Rezistenta termica si transmitanta termica Metoda de calcul. SR EN 12524 Materiale si produse pentru constructii - Proprietati higrotermice Valori de proiectare tabelate SR EN ISO 9288 Izolatie termica. Transfer de caldura prin radiatie. Marimi fizice si definitii. SR EN 22726 Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice. 4. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONDIŢIILE EFECTUĂRII ANALIZEI TERMOENERGETICE 4.1. Referitor la istoria produselor analizate Atât panelul denumit tip lambriu cât şi panelul obţinut prin procedeul termoexpandabil, sunt produse si comercializate de către SC FEREASTRA SUKI SRL, pentru soluţii de uşi.. Pentru efectuarea analizei tehnice, SC FEREASTRA SUKI SRL a pus la dispoziţie documentaţia tehnică a produselor. 4.2. Referitor la destinaţia produselor analizate ambele produse sunt destinate a fi utilizate pentru toate tipurile de clădiri. 7
4.3. Lucrarile efectuate in cadrul prezentei analize au fost următoarele: s-a însuşit documentaţia tehnică s-a efectuat o investigare vizuală detaliată a panelurilor colaborată cu documentaţia tehnică; s-au efectuat măsurători ale parametrilor de mediu, interiori şi exteriori; s-au efectuat măsurători de contact ale temperaturilor superficiale interioare şi exterioare, ale panelurilor; s-au efectuat termoviziuni ale celor două tipuri de paneluri; s-au efectuat calcule termoenergetice, ale celor două paneluri, considerând situaţia unui regim termic staţionar; s-au efectuat modelări ale celor două paneluri, şi analize termoenergetice, utilizând programul RDM6; s-a elaborat raportul de analiză termoenergetică. 5. METODOLOGIA APLICATĂ LA ELABORAREA RAPORTULUI 5.1. Definitie. Prin termenul de metodologie intelegem un sistem de concepte si metode aplicate la rezolvarea unei probleme tehnice. 5.2. Stabilirea metodei de investigare folosită Metoda de investigare folosită a fost una complexă, în care s-au folosit valorile rezultate atat prin metode practice de determinare cât şi teoretice, specifice unor calcule manuale sau prin modelări folosind programe de calcul specializate (RDM 6). Metodele de determinare prin măsurate sunt cele prevăzute în: SR EN 22726 Ambiante termice. Aparate si metode de masurare a marimilor fizice; SR EN ISO 13187/2000 Performanţa termică a clădirilor Detecţia calitativă a neregurarităţilor termice în anvelopa clădirilor Metoda în infraroşu. 5.3. Scopurile metodei Prin metodologia aplicata s-a urmărit să se stabileasca următoarele aspecte: 8
măsura în care sunt respectate prevederile de conformare termoenergetică ale prescripţiilor în vigoare; măsura în care condiţiile de execuţie şi de exploatare corespund proiectului; modul de comportare al elementelor constructive din punct de vedere termoenergetic. În metodologia de investigare aplicată un rol important l-a avut examinarea vizuală, efectuarea releveelor de arhitectură, efectuarea de relevee foto, efectuarea de măsurători ale mediului, efectuarea de termoviziuni. 5.4. Aparatura utilizată pentru măsurătorile practice Pentru efectuarea măsurătorilor practice a fost utilizată următoarele aparate: Testo 875 pentru măsurători de termoviziune; Testo 435 pentru măsurarea parametrilor mediului interior şi exterior (temperatura aerului, umiditate relativă,viteza relativă a aerului, presiunea relativă a aerului); Testo 435 pentru măsurarea temperaturilor superficiale interioare şi exterioare. Caracteristicile şi performanţele aparatelor folosite (toleranţe de măsurare sub 0.1) le recomandă pentru măsurători practice, conform condiţiilor impuse de standardul SR EN ISO 13187 / 2000. 5.5. Descrierea conditiilor de amplasament Condiţiile climatice au fost prielnice efectuării termoviziunilor deoarece au fost îndeplinite condiţiile impuse de standardul SR EN ISO 13187 / 2000 şi anume: în perioada 28.02.2015 04.03.2015, cerul a fost acoperit, neexistând riscul solarizării faţadei; ora de începere a măsurătorilor a fost 08.00; diferenţa minimă de temperatură ale mediilor interior si exterior a fost de aproximativ 8ºC. 9
Fig. 1 Locaţie uşă analizată 6. EVALUAREA TERMOENERGETICĂ A PANELURILOR DE USI, ANALIZATE 6.1. Nivelurile de performanţă termoenergetică Nivelul pe derformanţă termoenergetică al elementelor de construcţie ce compun anvelopa termică vor fi evaluate conform normei C107-1/2010. Ţinând cont de activităţile existente într-o clădire, elementele analizate au fost echivalate celor mai severe cerinte, şi anume clădire de locuit. În consecinţă valorile rezistenţelor minime corectate, impuse tâmplăriilor, are valoarea egală cu 0,75 (m 2 K/W). 6.2. Caracteristici termoenergetice materiale Valorile caracteristicilor termoenergetice ale materialelor au fost luate în considerare conform datelor furnizate de producătorul SC SUKI FEREASTRA SRL şi anume: PVC: λpvc = 0,17 W/(mK); XPS: λxps = 0,033 W/(mK). 10
6.3. Programul RDM6 (elaborat I.U.T. Le Mans - Departament G.M.P. - 2009) Programul permite efectuarea de analize în regim termic staţionar, în 2D, utilizând metoda elementului finit FEM (Finite Element Method). Pentru modelarea structurii foloseşte elementele de tip placă izotropă. Excitaţia termică modelată în calcul este cea de schimb termic prin fenomene de convecţie (convecţie-radiaţie). Pentru discretizarea detaliilor analizate s-au folosit elemente quadrilatere drepte cu 4 noduri. Pentru elementulele analizate programul oferă valori ale câmpului de temperaturi precum şi ale fluxului termic. 6.4. Panel soluţia 1 6.4.1. Descriere soluţie constructivă panel Fig. 2Detaliu constructiv panel 1 a) b) Poze 1 Vedere soluţie panel 1 a) vedere de la interior; b) vedere de la exterior 11
6.4.2. Calcul în regim termic staţionar, unidrecţional 6.4.2.1 Zona câmp curent Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = 0.125 mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = 0.042 mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC 0.13 1 0.17 0.008 strat aer 0.08 1 0.024 0.033 XPS 1.98 1 0.033 0.600 strat aer 0.08 1 0.024 0.033 PVC 0.13 1 0.17 0.008 R = 0.682 mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = 0.849 mpk/w U = 1 / R = 1.178 W/mp*K 6.4.2.2. Zona nervură Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = 0.125 mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = 0.042 mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC 2.4 1 0.17 0.141 R = 0.141 mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = 0.308 mpk/w U = 1 / R = 3.248 W/mp*K 6.4.2.3. Zona îmbinare Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = 0.125 mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = 0.042 mpk/w 12
Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC 0.13 1 0.17 0.008 strat aer 0.555 1 0.046 0.121 PVC 0.13 1 0.17 0.008 PVC 0.13 1 0.17 0.008 strat aer 0.51 1 0.046 0.111 PVC 0.13 1 0.17 0.008 PVC 0.13 1 0.17 0.008 strat aer 0.555 1 0.046 0.121 PVC 0.13 1 0.17 0.008 R = 0.398 mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = 0.565 mpk/w U = 1 / R = 1.771 W/mp*K 6.4.2.4. Rezultate panel Metoda teorie / U A U*A zona (w/mp*k) (mmp) (w/k) camp 1.1783734 2104.8 2480.24 imbinare 1.7707799 204 361.2391 nervura 3.2484076 91.2 296.2548 Suma 2400 3137.734 U'm 1.307 R'm 0.765 6.4.3. Calcul în regim termic staţionar, bidirecţional, utilizând programul RDM6 Fig. 3 Panel soluţia 1 - modelare 13
Fig. 4 Panel soluţia 1 - direcţie flux termic Fig. 5 Izoterme panel 1 6.5. Panel soluţia 2 6.5.1. Descriere soluţie constructivă panel Fig. 6 Detaliu constructiv panel 2 14
a) b) Poze 2 Vedere soluţie panel 2 a) vedere de la interior; b) vedere de la exterior 6.5.2. Calcul în regim termic staţionar, unidrecţional 6.5.2.1 Zona câmp curent Calcul rezistente la transfer termic αi = 8 W/mpK Ri = 1/ αi = 0.125 mpk/w αe = 24 W/mpK Re = 1/ αe = 0.042 mpk/w Denumire straturi d b λ R = d / λ (cm) (W/mpK) (mpk/w) PVC 0.13 1 0.17 0.008 XPS 2.14 1 0.033 0.648 PVC 0.13 1 0.17 0.008 R = 0.664 mpk/w Valoare rezistenta la transfer termic Rt = Ri + R + Re = 0.830 mpk/w U = 1 / R = 1.204 W/mp*K 6.5.2.2. Rezultate panel Metoda teorie / U A U*A zona (w/mp*k) (mmp) (w/k) camp 1.2041727 2400 2890.015 15
Suma 2400 2890.015 U'm 1.204 R'm 0.830 6.5.3. Calcul în regim termic staţionar, bidirecţional, utilizând programul RDM6 Fig. 7 Panel soluţia 2 - modelare Fig. 8 Izoterme panel 2 16
6. ANALIZA MĂSURĂTORILOR ÎN SITU 6.1. Date generale Măsurătorile pe paneluri au fost efectuate în situ, la sediul de birouri al SC FEREASTRA SUKI SRL, pe o uşă exterioară de acces secundar. La data efectuării măsurătorilor clădirea era mobilată şi exploatată, în totalitate. Uşa este orientată pe direcţia cardinală sud. Deşi în Anexe sunt prezentate doar un număr redus de măsurători, considerate ca fiind reprezentative, pentru a efectua o anliză corectă şi concludentă a zonelor analizate au fost efectuate un număr important de măsurători pentru fiecare tip de panel, după cum urmează: panel 1: 7 termoviziuni efectuate la interior; 6 termoviziuni efectuate la exterior; 9 determinari ale parametrilor mediului interior; 6 determinari ale parametrilor mediului exterior; 6 determinări de contact, pe suprafaţa interioară plină; 9 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară plină; 13 determinări de contact, pe suprafaţa interioară, zona de îmbinare; 6 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară, zona de îmbinare; panel 2: 4 termoviziuni efectuate la interior; 5 termoviziuni efectuate la exterior; 6 determinari ale parametrilor mediului interior; 15 determinari ale parametrilor mediului exterior; 13 determinări de contact, pe suprafaţa interioară; 12 determinări de contact, pe suprafaţa exterioară; 6.2. Rezultate sintetice panel 1 6.2.1. Determinările parametrilor mediului Determinările parametrilor mediului au fost următoarele: Tab. 1 Parametri mediu v [m/s] t [ᵒC] φ [%] Mediul interior 19.1 65.1 0,13 Mediul exterior 10.2 86.7 0,01 6.2.2. Valori rezultate conform calculelor teoretice Pentru analiza detaliilor se va face referire la parametrul temperatură superficială (ts) considerat ca fiind definitoriu. 17
Tab. 2 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] 17.79 17.13 10.64 10.86 6.2.2. Valori rezultate conform programului de calcul RDM6 Valorile temperaturilor superficiale rezultate în urma utilizării programului de calcul RDM6 sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 3 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] 17.77 16.88 10.63 11.07 Fig. 9 Variaţie temperatură superficială interioară (tsi) panel 1 18
Fig. 10 Variaţie temperatură superficială exterioară (tse) panel 1 6.2.3. Determinări efectuate prin contact Valorile temperaturilor superficiale determinate prin măsurători de contact sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 4 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] 17.8 16.6 12.0 12.2 6.2.4. Determinări efectuate prin termoviziune Valorile detaliate ale temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate in Anexa 1 iar cele sintetice, în tabelul următor. Tab. 5 Parametrul - temperatură superficială Zona / Faţa interioară Faţa exterioară parametru panel plin zona de îmbinare panel plin zona de îmbinare ts [ᵒC] 12.2 11.7 8.6 8.5 19
Analizând valorile prezentate în tabelele 2, 3, 4 şi 5, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat, calculul automat (folosind programul RDM6) şi măsurătorile de contact, nu sunt diferenţe; - în cazul determinărilor efectuate prin contact, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 1,2ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,2ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; - din analiza fig. 9 şi fig. 10 se poate aprecia că lungimile de influenţă ale punţilor termice datorate nervurilor din PVC şi din zona de îmbinare de tip nut şi federe, sunt relativ reduse; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 0,5ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,1ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; nu există reduceri importante ale valorilor temperaturilor superificale în zonele de îmbinare ca urmare al infiltraţiilor de aer; soluţia poate fi considerată favorabilă şi datorită măsura producătorului de a introduce adeziv, în zonele cu nut şi feder. 6.3. Rezultate sintetice panel 2 6.3.1. Determinările parametrilor mediului Determinările parametrilor mediului au fost următoarele: 20 Tab. 6 Parametri mediu v [m/s] t [ᵒC] φ [%] Mediul interior 19.2 64.2 0,01 Mediul exterior 12.8 69.3 0,05
6.3.2. Valori rezultate conform calculelor teoretice Pentru analiza detaliilor se va face referire la parametrul temperatură superficială (ts) considerat ca fiind definitoriu. Tab. 7 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] 18.24 13.12 6.3.3. Valori rezultate conform programului de calcul RDM6 Valorile temperaturilor superficiale rezultate în urma utilizării programului de calcul RDM6 sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 8 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] 18.23 13.12 6.3.4. Determinări efectuate prin contact Valorile detaliate ale temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate in Anexa 2 iar cele sintetice, în tabelul următor. Tab. 9 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] 17.8 12.0 6.3.5. Determinări efectuate prin termoviziune Valorile temperaturilor superficiale determinate prin termoviziuni sunt prezentate sintetic, în tabelul următor. Tab. 10 Parametrul - temperatură superficială Zona / parametru Faţa interioară Faţa exterioară ts [ᵒC] 14.4 8.6 Analizând valorile prezentate în tabelele 7, 8, 9 şi 10, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat şi calculul automat (folosind programul RDM6), nu sunt diferenţe; între aceste determinări şi măsurătorile de contact există o diferenţă de cca. 0,4ᵒC pentru care se poate considera că este încadrată în limitele de toleranţe admisibile; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este 21
de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa exterioară; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; Analizând comparativ cele două soluţii de paneluri, se poate aprecia că: între ele nu există diferenţe semnificative respectiv R'm = 0,765 m 2ᵒC/W (U'm = 1,307 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin lambriuri faţă de R'm = 0,830 m 2ᵒC/W (U'm = 1,204 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin termoexpandare; sistemul de îmbinare nut şi feder folosit oferă un grad foarte ridicat de etanşare la infiltraţiile de aer. 7. SINTEZA EVALUĂRII ŞI FORMULAREA CONCLUZIILOR Se precizează că prezentul studiu a avut drept scop analizarea a două paneluri de uşi, respectiv: panelul 1- paneluri din PVC, de 100 mm lăţime, îmbinate în sistem nut şi feder şi cu miez şi polistiren extrudat, în zona centrală; panelul 2 realizat prin termoexpandare, cu miez din polistiren extrudat. Aceste soluţii sunt realizate şi comercializate de către SC FEREASTRA SUKI SRL pentru clădiri cu diverse destinaţii. Pentru analize au fost folosite diverse metode de investigare, respectiv: calcule simplificate; calcule folosind modelări cu programul de calcul automat, bidirecţional, RDM6; măsurători de contact; termoviziuni. 22
Determinările în situ au fost efectuate pe panelurile montate pe o uşă a clădirii de birouri a SC FEREASTRA SUKI SRL, cu orientare sud. La data efectuării măsurătorilor cerul era innorat de cca. 3-4 zile. Rezultatele măsurătorilor sunt prezentate, sub formă sintetică, în tabelele 2... 10 şi în Anexele 1 şi 2. Sinteza conluziilor rezultate în urma analizelor este următoarea: Panelul 1: Analizând valorile prezentate în tabelele 2, 3, 4 şi 5, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat, calculul automat (folosind programul RDM6) şi măsurătorile de contact, nu sunt diferenţe; - în cazul determinărilor efectuate prin contact, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 1,2ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,2ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; - din analiza fig. 9 şi 10 se poate aprecia că lungimile de influenţă ale punţilor termice datorate nervurilor din PVC şi din zona de îmbinare de tip nut şi federe, sunt relativ reduse; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 0,5ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 0,1ᵒC pe suprafaţa exterioară, putându-se aprecia că nu există diferenţe importante între zona de câmp şi cea de îmbinare; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; nu există reduceri importante ale valorilor temperaturilor superificale în zonele de îmbinare ca urmare al infiltraţiilor de aer; soluţia poate fi 23
considerată favorabilă şi datorită acţiunii producătorului de a introduce adeziv, în zonele cu nut şi feder; Panelul 2: Analizând valorile prezentate în tabelele 7, 8, 9 şi 10, se pot concluziona următoarele observaţii: - se poate aprecia că între valorile temperaturilor superficiale determinate prin calculul simplificat şi calculul automat (folosind programul RDM6), nu sunt diferenţe; între aceste determinări şi măsurătorile de contact există o diferenţă de cca. 0,4ᵒC pentru care se poate considera că este încadrată în limitele de toleranţe admisibile; - în cazul determinărilor efectuate prin termoviziune, diferenţa dintre valoarea temperaturii din zona de câmp plin şi din zona de contact este de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa interioară şi de cca. 3,4ᵒC pe suprafaţa exterioară; În consecinţă se poate aprecia că: zona de îmbinare are permeabilitate termică foarte apropiată de zona de câmp curent, câmpul de temperaturi având valori relativ constante iar efectul punţilor termice din zonele de tip nut şi feder, fiind considerat nesemnificativ; Analizând comparativ cele două soluţii de paneluri, se poate aprecia că: între ele nu există diferenţe semnificative respectiv R'm = 0,765 m 2ᵒC/W (U'm = 1,307 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin lambriuri faţă de R'm = 0,830 m 2ᵒC/W (U'm = 1,204 W/m 2ᵒC) pentru soluţia de panel realizat prin termoexpandare; sistemul de îmbinare nut şi feder folosit oferă un grad foarte ridicat de etanşare la infiltraţiile de aer. ELABORATOR, conf.univ.dr.ing. Mirel Florin DELIA Expert Tehnic MDRAP, exigenta E, conform Legea 10/1995 24