STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE

Transcript

1 1

2 CUPRINS CAPITOLUL I DATE GENERALE 11 CADRUL GENERAL DE REGLEMENTARE pag 1 CAPITOLUL II INFORMAŢII GENERALE pag 5 21 Denumirea obiectivului de investiţii pag 5 22 Aplasament pag 5 23 Date de identificare a titularului pag 5 24 Proiectant general pag 6 25 Elaborator al studiului de EIM şi a raportului la acesta pag 6 26 Forma de proprietate pag 6 27 Valoarea estimata a lucrărilor pag 6 28 Perioada de execuţie propusă pag 6 29 Durata etapei de functionare pag 6 27 Valoarea estimată a lucrărilor pag 6 28 Perioada de execuţie propusă pag 6 29 Durata etapei de funcţionare pag Acte de reglementare obţinute anterior pag Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului pag 6 Harta judeţului Bihor pag 8 CAPITOLUL III ALTERNATIVE STUDIATE pag 9 31 Justificarea necesităţii proiectului pag 9 32 Alternative de prelucrare studiate pag Alternativa recomandată de elaborator pag Alternative de amplasament pag Materii prime, materiale, substanţe sau preparate chimice, producţie pag 12 CAPITOLUL IV DESCRIEREA PROIECTULUI pag Elemente de plan general pag Prognoza evolutiei calitatii factorilor de mediu în urma realizarii proiectului pag 23 CAPITOLUL V PROCESE TEHNOLOGICE pag Instalaţii tehnologice specifice prelucrării, gestionării şi desfacerii produselor petroliere pag Descrierea proceselor de producţie pag Capacitate de tratare a materiilor prime pag Bilanţ de materiale pag Produse obţinute în proces pag 37 CAPITOLUL VI CONFORMARE CU CERINŢELE BAT BREF pag 38 2

3 CAPITOLUL VII PREZENTAREA INVESTITIEI pag Organizarea de santier pag Lucrari si operatii pag Operatiuni de montaj pag 41 CAPITOLUL VIII CONSUMUL ENERGETIC SI UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI pag Utilizarea eficientă a energiei pag Producţia şi consumul de agent termic pag Alimentarea si consumul de energie electrica pag Motoare electrice de actionare pag Instalatii de climatizare si producerea apei calde menajere pag 52 CAPITOLUL IX PRODUCEREA ŞI GESTIONAREA DEŞEURILOR pag Gestionarea deşeurilor existente pag Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de execuţie pag Producerea şi gestionarea deşeurilor în perioada de exploatare pag 54 CAPITOLUL X IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA pag Factorul de mediu APĂ pag Surse de alimentare cu apă pag Managementul apelor uzate pag Gestionarea apelor uzate generate pe obiectiv pag Instalaţii de colectare şi preepurare ale apelor uzate Recomandari BAT-BREF Diminuarea impactului pag Prognozarea impactului pag Factorul de mediu AER pag Factorul de mediu SOL pag Zgomot şi vibraţii pag Biodiversitatea pag Peisajul pag Relieful pag Mediul social şi economic pag 98 CAPITOLUL XI ANALIZA ALTERNATIVELOR pag Alternativa zero sau nici o acţiune pag Amplasamentul pag Obiectivele investitiei pag Tehnici de tratare în vederea eliminării reziduurilor petroliere pag Analiză multicriterială pag Concluziile analizei pag101 3

4 CAPITOLUL XII MONITORIZAREA pag Conformare BAT BREF pag Pentru faza de construcţie pag În timpul funcţionării pag Pentru faza de închidere pag105 CAPITOLUL XIII SITUAŢII DE RISC pag Riscuri tehnice/tehnologice Factori de risc pag Factorii de risc pag Evaluarea concentraţiilor poluanţilor în ipoteza riscului pag109 CAPITOLUL XIV PLANUL DE INCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI pag Acţiuni preliminare pentru încetarea activităţii pag Dezafectarea functionalului pag Activitati de demolare pag111 CAPITOLUL XV DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR pag Dificultăţi tehnice pag Dificultati practice pag113 CAPITOLUL XVI CONCLUZII pag Factori legaţi de proiect pag Factori legati de amplasare pag Factori legaţi de impact pag Consideraţii generale pag115 CAPITOLUL XVII REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC pag Descrierea activităţii pag Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului poluanţilor evacuaţi în mediu pag117 CAPITOLUL XVIII CONSIDERAŢII FINALE pag119 4

5 CAPITOLUL I DATE GENERALE 12 Cadrul general de reglementare 121 Realizarea evaluării impactului asupra mediului A fost solicitată în urma procedurii de emitere a Acordului de mediu de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj Napoca, în conformitate cu Ordinul nr 135/2010 al MMP Raportul privind studiul de evaluare a impactului a fost realizat conform metodologiei indicate de Ordinul MAPM nr 863/2002, urmărind îndrumarul privind Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului întocmit prin adresa nr 13989/ , emis de ARPM Cluj Napoca 122 Obiectivele propuse Stabilirea modificarilor posibile care pot surveni în calitatea mediului prin promovarea proiectului; Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sănătăţii populaţiei şi a riscului declanşării unor accidente sau avarii cu un impact major asupra mediului; Încadrarea în reglementarile legale în vigoare privind protecţia mediului; Măsurile care trebuie luate pentru a asigura protecţia mediului pe parcursul derulării proiectului 123 Procedura de evaluare Interviuri şi discuţii cu persoane autorizate din cadrul societăţii; Analiza documentelor referitoare la obiectiv, planuri de amplasare, proiect, utilaje, etc Prezentarea circumstanţelor în care urmează să fie efectuată construirea obiectivului; Prezentarea proceselor tehnologice şi operaţiunilor implicate în funcţionare; Analiza consumului de utilităţi; Prezentarea modului de captare, neutralizare şi evacuare a substanţelor poluante 124 Surse de informare Evaluarea impactului asupra mediului va avea ca suport urmatoarele surse: Analiza documentelor privind amplasamentul, lucrările existente şi cele propuse; Documentaţii, studii, proiecte, autorizaţii şi avize puse la dispoziţie de titular; 5

6 Documentare de evaluare în teren 115 Consideraţii de plan general asupra evaluării impactului Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată de Directiva Consiliului 97/11/CE, Directiva 2003/35/CE, Evaluarea Impactului Asupra Mediului (EIM) impune realizarea de către autorităţile competente a unei evaluări a anumitor proiecte cu efect asupra mediului Conform directivei, iniţiatorul proiectului trebuie să furnizeze informaţii detaliate cu privire la posibilele consecinţe ale proiectului asupra factorilor de mediu Decizia autorităţilor publice de autorizare a proiectului trebuie sa aibe în vedere evaluarea beneficiilor economice, sociale, daca există sau nu şi a altor avantaje sau dezavantaje ale proiectului, comparativ cu consecinţele asupra mediului În acord cu Convenţia Naţiunilor Unite privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarlus) publicul poate participa la elaborarea standardelor de mediu pentru deşeuri, calitatea aerului şi protecţia apelor EIM este o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dacă este posibil EIM este un proces de culegere de informaţii utilizate pentru a identifica şi înţelege efectele proiectelor propuse pentru protejarea mediului înconjurător (apa, aer, sol, faună, vegetaţie, etc) cât şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate Luarea în consideraţie a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiţie încă din primele etape ale planificarii acesteia conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilelor efecte negative asupra mediului Astfel, se pot stabili măsuri de minimalizare a acestor efecte înainte de a deveni ireversibile Evaluarea impactului asupra mediului se va desfăşura conform Ordinului MMP nr 135/2010 privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului şi de emitere a Acordului de Mediu, scopul acesteia fiind identificarea şi cuantificarea impactului asupra mediului produs de o STAŢIE DE COLECTARE ŞI PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE De asemenea, conform Ordonanţei de urgenţă nr 152/2005 privind Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării şi încadrarea conform HG 445/2009 la Anexa 2 la punctul 6: a) industrie chimică tratarea produselor intermediare şi obţinerea produselor chimice, altele decât cele prevazute în anexa nr 1 si 11; b) Alte proiecte: instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decat cele prevăzute la anexa 1 pentru activitatea care se va desfăşura, este obligatorie întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu Necesitatea studierii şi evaluării activităţii asupra mediului este justificată prin urmatoarele argumente: iniţierea din timp a unor acţiuni preventive care să reducă efectele 6

7 negative care ar putea fi generate de activitatea respectivă; evaluarea obiectivă a posibilitatilor de apariţie a efectelor nedorite asupra mediului şi sanatatii populaţiei, datorate activităţii, în vederea selectării strategiei într-o perspectivă sistematică Evaluarea impactului asupra mediului urmăreşte investigarea efectelor complexe ce rezultă din impactul activităţii care urmează a fi promovată, fie asupra mediului şi factorului uman în general, fie asupra factorului social, politic, pe baza cărora se formulează o gama largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi sa le dezvolte pe cele pozitive prin: modul de amplasare a obiectivului în mediu, de încadrare în planurile şi schemele de amenajare, de valorificare a resurselor existente în zonă; posibile modificari pozitive sau negative care pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin promovarea proiectului sau activităţii; nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi a nivelului de risc al declanşării unor accidente sau avarii cu impact asupra mediului/populaţiei; modul de încadrare în reglementarile legale în vigoare privind protecţia mediului; măsuri care pot fi luate pentru protecţia mediului Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în conformitate cu legislaţia în vigoare şi recomandarile Uniunii Europene 116 Documente de referinţă Cadru legislativ Dezvoltarea durabilă este un obiectiv prioritar al politicilor Comunităţii Europene şi are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare, prin combaterea exploatării abuzive a resurselor naturale şi a oamenilor, bazându-se pe principii democratice, solidaritate, respectarea legislaţiei şi a drepturilor fundamentale ca libertatea şi egalitatea de şanse În domeniul mediului, dezvoltarea durabilă urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării şi promovează producţia şi consumul sustenabil, ţinând cont de caracterul limitat al resurselor naturale în vederea decuplării creşterii economice de degradarea mediului înconjurător Astfel, pentru a fi sustenabilă, creşterea trebuie decuplată de impactul negativ asupra mediului şi trebuie să se bazeze pe un model matematic coerent al producţiei şi consumului În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să includă între priorităţile sale alinierea la standardele acesteia de protecţie a mediului Legislaţia românească recomandă referiri la legislaţia europeană mai ales pentru proiecte finanţate din fonduri europene, cu excepţia situaţiei în care legea romanească pentru protecţia mediului este mai restrictivă decât cea europeană a) Directive europene la care urmează să ne raportăm; Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; 7

8 Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, modificată de Directiva Consiliului 97/11/CE, Directiva 2003/35/CE; Directiva 2008/50/CE privind calitatea mediului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa; Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie NOx, SO 2, NH 3, COV; Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE si 2009/31/CE şi de Decizia 2455/2001/CE; Directiva 91/271/CEE privind tratarea apelor uzate urbane amendată cu Directiva 98/15/CE şi de Regulamentul (CE) nr 1882/2003; Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor; Directiva 2002/49/CE privind managementul şi reducerea zgomotului ambiental; Directiva 1999/13/CE privind limitarea emisiilor de COV, amendată cu Directiva 2004/42/CE şi Directiva 2008/112/CE; Directiva 70/156/CEE privind metodele de absorbţie funcţie de volumul emisiilor de COV; Directiva 88/379/CEE privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; Directiva 1999/45/CE privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor periculoase; Directiva 92//43/CEE privind conservarea habitatelor naţionale, a faunei şi a florei sălbatice Directiva 2006/12/CE privind deşeurile, amendată de Directiva 2008/98/CE b) Legi româneşti privind protecţia mediului, care trebuie respectate: Ordonanţa de urgenţă nr 164/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr 195/2005 privind protecţia mediului, care abrogă Legea Protecţiei Mediului nr 137/1995; Legea Protecţiei Atmosferei nr 665/2001 care urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi Legea nr 84/2006 pentru aprobarea acestei ordonanţe; HG nr 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Legea Apelor nr 107/1996 cu modificările şi completările din Legea nr 310/2004 şi Legea nr 112/2006 care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi protecţia împotriva oricăror forme de poluare şi modificare a caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane; OUG 78/2000 aprobată prin Legea nr 426/2001 privind regimul 8

9 deşeurilor, modificată şi completată de OUG nr 61/2006 aprobată prin Legea nr 27/2007; HG nr 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, completată cu HG 210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului; HG nr 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr 319/2006 şi Normele generale de Protecţia Muncii; STAS 10009/1988 Acustica urbană; Legea nr 307/2006 privind apararea împotriva incendiilor; Ordin MMP nr 135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu; Legea nr 263/2005 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; Legea nr 324/2005 pentru modificarea OUG nr 200/2000 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase; HG 856/2002 privind evidenţa şi gestionarea deşeurilor în conformitate cu Catalogul European al Deşeurilor (Decizia nr 2001/119); HG nr 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deseurilor de ambalaje CAPITOLUL II INFORMAŢII GENERALE 22 Denumirea obiectivului de investiţii STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESAREA PRODUSELOR ŞI REZIDUURILOR PETROLIERE ŞI A ULEIURILOR UZATE 22 Aplasament - Sat ALMAŞU MARE, comuna Balc nr 134/A, judeţul Bihor - Vecinătăţi: - est: domeniul public - Primăria com Balc - vest: domeniul public - Primăria com Balc - nord: domeniu privat - Crăciun Gavril - sud: domeniu privat - Bistran Gavril 23 Date de identificare a titularului Denumire: Sediul social: Sat Almaşul Mare nr 134/A, comuna Balc, judeţul Bihor ORC: J05/1860/ , CUI: R Administrator unic: ingdipl VĂSI ROBERT MARIAN, CNP , CI seria XH nr , eliberat de poliţia Marghita, jud Bihor vasirobert@gmailcom web: wwwperomgoro tel/fax , mobil ,

10 24 Proiectant general Ingdipl STELIAN CONSTANTIN CĂZĂNESCU, tel/fax: , mobil: Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi a raportului la acesta SC ENERMED IMPEX SRL cu sediul în Bucureşti, Şos Mihai Bravu nr , bl D5, sce, et 1, ap 160, sector 2, tel: , fax: , reprezentată de prof dr Ing Miron Popescu 26 Forma de proprietate PRIVATĂ 100% 27 Valoarea estimata a lucrărilor lei din care 100% pentru protecţia mediului 28 Perioada de executie propusa Obiectivul va fi finalizat în 180 de zile de la începerea lucrărilor 29 Durata etapei de functionare Se propune pentru obiectiv o durata de functionare de minim 5 ani in forma actuala cu perspective de modernizare, astfel ca durata sa fie majorata la 10 ani 210 Acte de reglementare obtinute anterior a) Certificatul de urbanism b) Autorizaţie de funcţionare ca depozit, a obiectivului existent de la Agenţia Naţională Apele Române Direcţia Apelor Crişuri Oradea 211 Localizare geografica si administrativa a amplasamentului a) Localizarea geografică, administrativă şi vecinătăţi Comuna Balc este situată pe terasele râului Barcău şi este localizată la paralela 47º32 24 N şi meridianul 22º32 05 E, la contactul dintre două unităţi naturale reprezentative, Podişul Someşan şi Câmpia de Vest Are legături bune spre Zalău, Oradea, Satu Mare, Baia Mare şi Cluj Napoca Din punct de vedere administrativ are în componenţă satele Almaşul Mare, Almaşul Mic, Ghida şi Săldăbagiu de Barcău care, împreună cu sediul comunei, are o populaţie de aproximativ 3580 de locuitori, conform Institutului Naţional de Statistică, dezvoltându-se pe ambele maluri ale râului Barcău, pe cursul inferior al acestuia, în NV judeţului Bihor Zona se caracterizează prin raportul strâns între structura geologică şi 10

11 formele de relief, dominând suprafeţele structurale, abrupturi cu înclinări de 25º - 30º, văi asimetrice cu îngustări locale sub formă de mici chei În mod deosebit se remarcă aliniamentul de coaste fragmentate, în general abrupte, ale Almaşului Mic şi Almaşului Mare, continuând cu văile râului Barcău Obiectivul de investiţie analizat, STAŢIE DE COLECTARE PENTRU PROCESARE DE PRODUSE ŞI REZIDUURI PETROLIERE SAU ULEIURI UZATE, se află amplasat în intravilanul comunei Balc, sat Almaşul Mare nr 134/A, ocupând o suprafaţă totală de 8022 m 2, compusă din: - teren nr cadastral: 235 BALC = 7359 m 2 - teren nr cadastral: 236 BALC = 663 m 2 conform planului de încadrare în zonă Vecinătăţile amplasamentului sunt următoarele: - est: domeniul public - Primaria com Balc - vest: domeniul public - Primaria com Balc - nord: domeniu privat - Crăciun Gavril - sud: domeniu privat - Bistran Gavril Accesul la obiectiv este asigurat din soseaua principala a localitatii printr-un drum lateral b) Informaţii privind organizarea zonală Terenul de amplasare al obiectivului de investiţie este proprietate privată a, conform: - Contract de vânzare cumpărare nr 24 din 11 iulie Contract de vânzare cumpărare nr 3475 din 20 iunie Contract de vânzare cumpărare nr 4214 din 28 iulie Contract de vânzare cumpărare nr 6329 din 07 dec 2009 Terenul este situat în intravilanul comunei Balc în zonă izolată de locuinţe, fiind înconjurat de terenuri agricole, pe teritoriul căruia a funcţionat un depozit de carburanţi şi combustibil, iar clădirile şi amenajările existente îşi vor găsi utilitate în noul funcţional 11

12 12

13 CAPITOLUL III ALTERNATIVE STUDIATE 31 Justificarea necesităţii proiectului Ţiţeiul, din punct de vedere tehnic, este un amestec de hidrocarburi solide şi gazoase, saturate şi nesaturate, dizolvate în anumite proporţii în hidrocarburi lichide care pot fi, de asemenea, saturate sau nesaturate Hidrocarburile care formează acest amestec s-au format prin trasformari chimice, în condiţii anaerobe sub influenţa presiunii şi temperaturii, din materii prime fosile vegetale şi animale Supus prelucrării, ţiţeiul generează o gamă largă de produse petroliere, care la randul lor, devin materii prime pentru prelucrări ulterioare În procesele de transport şi prelucrare, atat a ţiţeiului cât şi a produselor rezultate, datorită proprietăţilor fizico chimice ale acestora, se pot forma amestecuri şi compuşi chimici greu prelucrabile datorită stabilităţii, dar şi greu destructibile care se depun ca şi reziduuri, care se acumulează în timp, micşorând spaţiile de depozitare sau curgere Se depun în general ca produse grele, având caracteristica de a se îngloba şi reacţiona cu produsele cu care vin în contact, formând cantităţi apreciabile de produse petroliere reziduale, a căror prelucrare superioară este nerentabilă, datorită consumului mare de energie, a catalizatorilor, etc De aceea, după ce au devenit deşeuri, se stochează, dar locurile de stocare sunt de obicei poluante, dar şi din ce în ce mai greu de găsit Aceste deşeuri, pe care le vom numi în continuare reziduuri petroliere, se stochează în final în locuri bine delimitate, în scopul prevenirii poluarii mediului, cum ar fi: a) Rezervoare metalice supraterane Închise: sunt de obicei, din punct de vedere constructiv, vase verticale, cilindrice virolate închise cu capace, care se folosesc în locurile de prelucrare ca şi metodă intermediară de stocare Deschise: mai sunt denumite în mod general habe şi au, de obicei, formă paralelipipedică, descoperite la partea superioară Se folosesc în general în locurile de extracţie tot ca soluţie tehnică intermediara de stocare b) Bataluri Sunt bazine de diferite forme săpate în sol, de obicei descoperite, construite din material cu inserţii impermeabile, ale caror pereţi nu permit scurgerea în sol de substanţă organică Se folosesc ca soluţie finală de depozitare a reziduurilor petroliere, au capacitate mare de depozitare, dar devin, în timp, inoperabile datorita umplerii Natura reziduurilor petroliere este variabilă, în funcţie de treapta de prelucrare din care provin acestea: Depuneri de rezervor Se formează prin decantarea impurităţilor mecanice si a apei, pe baza diferenţei de densitate, acestea antrenând cantităţi apreciabile de produs petrolier, greu separabil prin tehnologiile clasice 13

14 Noroi de santină Se formează în condiţii similare cu rezervoarele, de aceasta dată în cursul transportului pe apa cu vapoare sau barje Şlops Este un amestec azeotrop format între apă şi ţiţei sau derivatele sale în cursul procesului de rafinare a acestuia Prin definiţie azeotropul este un amestec omogen format în diferite proporţii din două sau mai multe substanţe lichide, având caracteristica temperatură de fierbere constantă pentru concentraţiile respective, dar sub temperatura de fierbere a fiecarui component în parte Datorită acestor calităţi orice încercare de reintroducere în procesul de rafinare a acestuia va conduce la o nouă antrenare de produs petrolier pur, modificand în mod sensibil randamentele de prelucrare Deversări accidentale Le întâlnim în procesele de manipulare şi transport, când au loc evenimente nedorite cum ar fi: a) Scurgeri din mijloacele de transport b) Spargeri de conducte în urma erodării sau corodării acestora c) Fisurarea elementelor de etanşare d) Erori de operare În urma deversărilor au loc fenomene de poluare ale solului, a căror efecte pot fi îndepartate numai prin lucrări laborioase de absorbţie sau decopertare în urma cărora rezultă cantităţi apreciabile de produse solide infestate din care, prin procese fizico-chimice, trebuie extrase elementele poluante Ulei uzat În urma proceselor de lubrifiere sau transport energie, rezultă produsul mai sus menţionat datorită variaţiilor de temperatură, presiune şi a fenomenelor de fricţiune, prin pierderea caracteristicilor utile Reziduuri tehnologice În industria chimică, petrochimică şi alte industrii sunt folosite derivate de produse petroliere sau produse chimice de sinteză care, după îndeplinirea menirii lor în procesele chimice, devin deşeuri şi sunt stocate în vederea eliminării Din această categorie fac parte: solvenţii organici mediile de reacţie lichide de spălare reziduuri din blazul coloanelor de reacţie soluţii mumă absorbanţi epuizaţi uleiuri de dispersie aditivi cu perioada de garanţie expirată soluţii apoase cu conţinut de substanţe periculoase (ulei, hidrocarburi, solvenţi organici, etc) 14

15 32 Alternative de prelucrare studiate După cum aratam în subcapitolul precedent, datorită faptului că, prin metodele clasice de prelucrare a ţiţeiului şi derivatelor sale, se generează reziduuri care, pe lângă faptul ca nu pot fi prelucrate, antrenează în proces şi masa organică prelucrabilă, astfel încât, la orice încercare de preluare, la sfârşitul procesului se regăseşte o cantitate de reziduuri majorată cu 3-5 procente faţă de iniţial Pentru a preveni acest neajuns se preferă stocarea reziduurilor în bataluri, în zone izolate, unde masa organică îşi pierde în timp componentele volatile, mai reactive, deci mai poluante, în final rezultând o masă bituminoasă, mai putin poluanta si suficient de inertă, dar destul de periculoasa pentru a creea probleme de mediu sau pericol de incendiu Totuşi, stocarea reziduurilor, pentru a obţine acest deziderat, este un proces lent, necontrolabil, dependent de factorii externi, care conduc în final la construirea altor spaţii de depozitare în condiţiile în care cele vechi au numai o cantitate limitată de depozitare Ca metode de prelucrare, în scopul reducerii cantităţilor de reziduuri, putem aminti: 1 INCINERAREA Este metoda termică de distrugere şi are loc în incineratoare cu aport exterior de combustibil, deoarece datorită compozitiei chimice, reziduurile petroliere sunt greu imflamabile sau neinflamabile Acest procedeu implică, pe langă o aparatură costisitoare de control al procesului şi consumuri mari de combustibil În acelasi timp, datorită faptului că procesul este mare generator de fum şi cenuşă, aduce probleme suplimentare de protecţia mediului 2 SEPARAREA MASEI ORGANICE Se realizează prin două metode: Metoda peliculară Metoda centrifugării Metoda peliculară constă în separarea pe baza densităţii a masei organice prin adăugarea de acceleratori de decantare a apei şi a impurităţilor şi recuperarea acestora prin antrenare mecanică Are dezavantajul unui randament scăzut şi a unei viteze de decantare lentă Metoda centrifugării - este un procedeu accelerat de separare sub presiune, datorita fortei centrifuge, prin retinerea produsului petrolier pe un filtru cu eliminarea apei Prezintă dezavantajul unui consum energetic mare, iar masa organică recuperată conţine întreaga cantitate de impurităţi mecanice existente Aceste metode au urmatoarele neajunsuri: nu conduc la obţinerea unor hidrocarburi cu puritate înaintată, pastrând în compoziţie cantităţi importante de apă şi impurităţi, îngreunand o prelucrare ulterioară la un produs comercializabil; necesită mari consumuri energetice; după prelucrare necesită a fi stocate; 15

16 nu se pot lua în lucru decat reziduurile vâscoase din cauza pericolului de autoaprindere; impurităţile separate prezintă în continuare cantităţi însemnate de hidrocarburi iar transportul şi incinerarea lor comportă multă manoperă şi consum de produşi energetici, deci costuri suplimentare; nu se pot prelucra uleiurile uzate, reziduurile de solvenţi şi grăsimi 33 Alternativa recomandată de elaborator Metoda propusă are urmatoarele avantaje: se pot supune prelucrarii reziduuri de produse petroliere sau substanţe organice de orice natură, inclusiv cele de sinteză; consumul energetic este redus in comparatie cu celelalte metode; produsele obţinute sunt suficient de pure pentru a fi supuse unor noi procese de prelucrare ulterioară, putând merge până la obţinerea de produse comercializabile gen combustibile sau bitum; costurile pentru neutralizarea produselor colaterale sunt mult diminuate datorită lipsei totale a hidrocarburilor şi compuşilor organici 34 Alternative de amplasament Spaţiul pe care se propune realizarea investiţiei analizate a fost destinat prin PUG unor activităţi economice, cuprinzând activitaţi industriale, agroindustriale şi agricole 35 Materii prime, materiale, substanţe sau preparate chimice, producţie 351 Materii prime Reziduuri şi produse petroliere Provin din operaţiunile de extracţie, prelucrare, stocare şi transport şi toate acestea au un lucru în comun Conţin în concentraţii variabile patru substanţe: produs petrolier (masa organică) apă săruri minerale (solubile) impurităţi mecanice (insolubile) Ca aspect fizic se prezintă ca o masă omogenă, greu destructibilă, neinflamabilă, datorita continuţului de apă S-au format prin legaturi de tip hidrogen-hidrogen, dintre hidrogenul din hidrocarburi şi hidrogenul apei, cu elemente conţinute de impurităţile mecanice şi solvatarea în apă a sărurilor minerale Funcţie de compoziţia procentuală a acestor ingrediente, reziduul are proprietăţi fizice variabile Din această categorie, raportându-ne la HG 856/ , fac parte reziduurile cu următoarele coduri: 16

17 05 01 deşeuri de la rafinarea petrolului * şlamuri de la desalinizare * şlamuri din rezervoare * reziduuri uleioase * nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor * gudroane acide * alte gudroane * nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decat cele specificate la * deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze * acizi cu conţinut de uleiuri bitum alte deşeuri nespecificate deşeuri de combustibili lichizi * ulei combustibil şi combustibil diesel * benzină * alţi combustibili (inclusiv amestecuri) La această categorie de materii prime se pot adăuga cantităţi de ţiţei care, din punct de vedere economic, nu mai fac obiectul prelucrării ulterioare, acestea nefiind menţionate în actul legislativ mai sus amintit Uleiuri uzate După îndeplinirea menirii uleiurilor minerale sau sintetice, acestea trebuie distruse pentru a nu deveni un element poluant, greu de controlat Conform aceluiaşi act normativ, din categoria de uleiuri uzate putem folosi ca materii prime următoarele reziduuri: deşeuri de uleiuri hidraulice * emulsii clorurate * emulsii neclorurate * uleiuri hidraulice minerale clorinate * uleiuri minerale hidraulice neclorinate * uleiuri hidraulice sintetice * uleiuri hidraulice usor biodegradabile * alte uleiuri hidraulice uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere * uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere * uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere * uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere * uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile * alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere deseuri de uleiuri izolante si de transmitere a caldurii * uleiuri minerale clorinate izolante si de transmitere a caldurii, altele decat cele specificate la * uleiuri minerale neclorinate izolante si de transmitere a caldurii * uleiuri sintetice izolante si de transmitere a caldurii 17

18 * uleiuri izolante şi de transmitere a caldurii uşor biodegradabile * alte uleiuri izolante si de transmitere a caldurii uleiuri de santina * uleiuri de santina din navigatia pe apele interioare * uleiuri de santina din colectoarele de debarcader * uleiuri de santina din alte tipuri de navigatie deseuri de la separarea ulei/apa * solide din paturile de nisip si separatoarele ulei/apa * namoluri de la separatoarele ulei/apa * namoluri de interceptie * ulei de la separatoarele ulei/apa * ape uleioase de la separatoarele ulei/apa * amestecuri de deseuri de la paturile de nisip si separatoarele ulei/apa 352 Reziduuri de substanţe chimice şi petrochimice Acestea rezultă în urma operaţiunilor chimice efectuate în diverse industrii care, datorită pierderii calităţilor iniţiale, nu mai fac obiectul folosinţei urmând a fi stocate în vederea valorificării sau distrugerii Din această categorie fac parte solvenţii, mediile de reacţie, soluţii de extracţie, soluţiile de spălare şi reziduuri rămase în urma distilării în blazul coloanelor În general, nu sunt impurificate cu produse apoase sau impurităţi, de aceea pot fi folosite cu uşurinţă în faza de condiţionare a combustibililor Conform actului normativ mai sus menţionat putem folosi următoarele categorii de reziduuri: deşeuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale * solvenţi organici halogenati, lichide de spălare şi soluţii muma * alti solventi organici, solutii de spalare si solutii muma * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie * deseuri de aditivi cu continut de substante periculoase deseuri de aditivi, altele decat cele specificate la alte deseuri nespecificate deseuri de la PPFU vopselelor si pigmentilor organici (cu exceptia 06 11) * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie alte deseuri nespecificate deseuri de la PPFU produselor de protectie a instalatiilor (exc si ), agentilor de conservare a lemnului (cu exceptia 03 02) si altor biocide * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie alte deseuri nespecificate 18

19 07 01 deseuri de la producerea, prepararea, furnizarea si utilizarea (PPFU) produsilor chimici organici de baza * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare si reactie alte deseuri nespecificate deseuri de la PPFU produselor farmaceutice * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie alte deseuri nespecificate deseuri de la PPFU grasimilor, unsorilor, sapunurilor, detergentilor, dezinfectantilor si produselor cosmetice * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie alte deseuri nespecificate deseuri de la PPFU produselor chimice innobilate si a produselor chimice nespecificate in lista * solventi organici halogenati, lichide de spalare si solutii muma * alti solventi organici, lichide de spalare si solutii muma * alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie alte deseuri nespecificate * alţi solvenţi halogenaţi şi amestecuri de solvenţi * alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01) * solvenţi uleiuri şi grasimi comestibile * uleiuri şi grăsimi altele decât cele specificate la Materiile prime prezentate mai sus au caracteristici fizice diferite şi se stochează după cum urmează fiind miscibile între ele datorită caracterului lor organic: În rezervorul H 1, se vor stoca produsele grele, singurele capabile să reţină apă şi impurităţi Acestea vor fi supuse prelucrării ulterioare în vederea eliminării acestora Din această categorie fac parte: Deşeuri de la rafinarea petrolului (clasa 0501) Deşeuri de combustibili lichizi (clasa 1307) mai puţin benzină (cod *) Deşeuri de ţiţei Deşeuri de uleiuri (clasele 1301; 1302; 1303; 1304; 1305) Uleiuri şi grăsimi comestibile (clasa 2001) În rezervorul V 7, se vor descărca produsele care în general nu reţin apă şi impurităţi mecanice: Solvenţi (clasele 0702; 0703; 0704; 0701; 0705; 0706; 0707; *; *; ) 19

20 Această categorie de materii prime vor fi folosite ulterior la condiţionarea produsului finit 353 Clorura de sodiu NaCl Este un produs chimic des întalnit în natură, care se gaseste în zăcamintele solide destul de usor de extras Prezintă marele avantaj că se dizolvă relativ uşor în apă, formând soluţii stabile, care odată cu creşterea concentraţiei, îşi măreste densitatea în mod spectaculos Exemplu: - o soluţie de 20% NaCl în apă are densitatea de 1100 kg/m 3 - o soluţie de 40% NaCI în apă are densitatea de 1260 kg/m 3 Soluţia de NaCl în apă nu-si modifică densitatea odata cu creşterea temperaturii Se introduce în proces sub formă de soluţie concentrate 40% numită în continuare saramură Se aprovizionează de la un agent economic care produce această soluţie, se stochează în rezervorul metalic V 8 şi se introduce în proces printr-o conductă metalică legată la aspiraţia pompei P Acid sulfuric - H 2S0 4 Este din punct de vedere chimic, unul din acizii oxigenaţi ai sulfului Una din principalele calităţi este afinitatea acestuia faţă de apă, cu care formează soluţii stabile Mai prezintă avantajul că aceste soluţii au densităţi mari, ceea ce ajută procesul pe care urmează să-l dezvoltăm Soluţiile acestuia din ape reziduale sunt usor de epurat chimic şi usor de neutralizat în caz de deversări accidentale Se aprovizioenază în recipienţi din polietilenă de 250 litri, care se depozitează într-o magazie specializată Se introduce în proces prin pompare cu o pompă dozatoare manuală, printr-o conductă din material rezistent la coroziune (PVC, polietilenă, etc) 355 Emulgator Substanţă chimică organică din catagoria detergenţilor lichizi Se introduce în proces pentru a reacţiona la interfaţa impurităţilor mecanice cu produsul petrolier care se află absorbit la suprafaţa acestora, punându-l în libertate Este inert faţă de întreaga masă de reacţie rămânând stabil la variaţiile de temperatură, fiind mai reactiv odată cu creşterea acesteia Are rolul de a spăla impurităţile mecanice de produsul petrolier În apele reziduale se neutralizează uşor, prin trecerea peste site cu schimbător de ioni 20

21 356 Aditivi şi depresanţi Aditivii sunt substanţe chimice şi petrochimice cu caracteristici fizicochimice stabile în condiţii normale şi care, în amestec omogen cu alţi compuşi, reacţionează chimic instantaneu dacă se modifică condiţiile de stabilitate, ducând la realizarea de compuşi chimici noi Aceasta se datorează labilităţii anumitor structuri ale aditivului, el fiind capabil să elibereze radicali liberi în condiţiile respective, inducând reacţii de adiţie, substituire, izomerizare, ciclizare, modificarea proprietăţilor optice, etc Dintre aceştia amintim aditivii de tip Chevrom, Total, Lichy Molly sau OK-Q&AB Fiecare dintre aceştia au formule şi combinaţii chimice care fac obiectul secretului de firmă, utilizarea lor având loc după reţete puse la dispoziţie de acestea De exemplu, în industria fabricării benzinei superioare se foloseşte ca aditiv general metil-terţ-butil-eterul despre care se cunoaşte că la o temperatură mai mare de 40ºC se descompune şi pune în libertate un radical metil care, împreună cu pentena din benzină, formează ciclohexanul, o substanţă cu cifră octanică mai mare, deci cu o putere calorică mai mare Restul moleculei rămase poate induce, la rândul său, o altă reacţie cu un alt component, ducând la formarea de substanţe noi sau se poate combina cu un radical de acelaşi fel rămânând dizolvat în masa lichidă Depresanţii sunt substanţe care modifică tensiunea superficială a produsului petrolier, realizând caracteristici de curgere superioară (vâscozităţi reduse) chiar dacă alţi parametri fizico-chimici nu se modifică Mai pot crea scăderi spectaculoase a temperaturilor de inflamare, de congelare sau a densităţii Datorită faptului că avem valori aleatorii ale proprietăţilor produsului petrolier recuperat, este necesar ca, pentru a obţine produsul comercial, să facem o corectare a acestora, formând amestecuri omogene între acesta, aditivi şi depresanţi Dintre produsele chimice folosite la condiţionarea produsului petrolier recuperat, se pot aminti: metil-etil-cetona păcura benzină cocsare benzina de extracţie benzen toluen xilen ulei de piroliză fracţii BTX uleiuri reziduale n-metil-pirolidonă (NMP) metil-tert-butil-eter (MTBE) motorine uleiuri vegetale etil-terţ-butil-eter (ETBE) reziduuri de solvenţi organici 21

22 reziduuri de benzen white spirit În operaţia de condiţionare, aceste substanţe se introduc în proces numai după o analiză prealabilă completă a produsului petrolier recuperat, adăugarea lor în procesul de fabricare a combustibililor având loc după reţete prestabilite prin calcule riguroase Toate substanţele enumerate mai sus sunt substanţe considerate periculoase, cu volatilitate mare, având şi un caracter inflamabil pronunţat Aditivii se aprovizionează şi rămân stocaţi în butoaie metalice închise etanş, fiind păstrate într-o magazie ventilată corespunzător până la folosire Deoarece se adaugă la faza de condiţionare numai în cantităţi mici, manipularea lor se efectuează numai prin transvazare manuală cu ajutorul unei pompe dozatoare montată direct în butoi cu aspiraţii în interiorul acestuia şi refularea în vasul de condiţionare Depresanţii, care de obicei se aprovizionează în cantităţi mai mari, se depozitează în rezervorul V 7, şi sub formă amestecată, deoarece toţi aceşti compuşi sunt miscibili între ei, nereacţionând chimic, având caracteristici fizico chimice apropiate b) Utilităţi energie electrică energie termică (agent termic) c) Materiale mijloace de transport piese de schimb adsorbanţi d) Producţie produs semifinit produs finit produse colaterale, deşeuri apa uzată nămol prin separarea gravitationala a impuritatilor adsorbant datorat otrăvirii cu COV (epuizare) a granulelor de cărbune activ (GCA) din adsorber Funcţionalul va fi dimensionat pentru prelucrarea a litri materie primă pe şarjă, din care se poate obţine o cantitate variabilă de combustibil PETROPEROM, care este funcţie de conţinutul de apă, săruri minerale şi impurităţi mecanice existente în materia primă Având în vedere şi logistica existentă (capacităţi de transport, relaţii contractuale de aprovizionare şi desfacere) putem să luăm în calcul o capacitate de prelucrare medie de prelucrare săptămânală a litri de materie primă cu obţinerea, în variantă optimistă, a litri combustibil PETROPEROM La o funcţionare de 50 de săptămâni de producţie efectivă obţinem următoarele grafice de materii prime şi materiale auxiliare: 22

23 Tabel 31 Materii prime şi substanţe sau preparate chimice Denumirea materiei Clasificarea şi etichetarea substanţelor Stoc anual prime Categorie Periculozitate Fraze de risc Reziduuri şi produse petroliere sau uleiuri uzate l/an Periculoase Mare R 10, R 23, R 50 Saramură l/an Periculos Medie R 50 Acid sulfuric 1500 l/an Periculos Mare R 23, R 34, R 50 Emulgator 750 l/an Periculos Mica R 50 Tabel 32 Producţia şi destinaţia Denumire Producţie săptămânală Producţie anuală PETROPEROM l l R10 inflamabil R 23 toxic prin inhalare R 34 iritant R50 toxic pentru mediu Destinaţia Combustibil încălzire Fraze de risc R 10, R 23, R Elemente de plan general CAPITOLUL IV DESCRIEREA PROIECTULUI 411 Caracterizarea amplasamentului Proiectul elaborat de către proiectantul general analizează din punct de vedere tehnic, posibilitatea de funcţionare a Staţiei de colectare pentru procesare de reziduuri şi produse petroliere sau uleiuri uzate prin modificarea prezentelor dotări, pentru crearea unui funcţional care să corespundă Legii 571/ Codul fiscal cu modificările ulterioare privind producţia, gestionarea şi desfacerea produselor accizabile Documentaţia prezentată spre analiză ecologică, rezolvă la nivel de plan general, detaliile de amplasament a utilajelor ce fac parte din obiectivul tehnic şi anume : 1) rezervor pentru stocarea materiilor prime - H1 2) reactoare pentru prelucrarea materiilor prime R 1, R 2 3) rezervor pentru stocarea produselor rezultate în urma procesării (produse grele) V 5 şi V 6 4) rezervorul pentru stocarea materiilor prime auxiliare (saramura) V9 5) rezervorul pentru conditionarea produsului finit - V 4 6) rezervorul pentru stocarea substanţelor necesare corectării 23

24 proprietăţilor produsului finit si a produselor volatile - V 7 7) rezervorul pentru stocare produs finit - V 1,V 2,V 3; 8) racitor condensator pentru substante volatile S 9) vas adsorbant COV-uri 10) sursa de realizare a aportului termic (centrala termica) C 11) utilajele pentru vehicularea fluxurilor care intră sau ies din proces (pompe, conducte, armaturi, etc) 12) rezervor pentru colectarea si stocarea produselor reziduale rezultate din proces (apă, impurităţi, săruri minerale, etc) - H2 13) rezervor pentru colectarea apelor pluviale de pe caile de acces si platforme betonate - H3 14) magazie pentru depozitare materii prime auxiliare (acid sulfuric, emulgator) 15) atelier mecanic 16) clădire birouri şi grup social 17) şopron Activităţile principale desfăşurate pe teritoriul funcţionalului vor fi următoarele: aprovizionarea cu materii prime care se efectuează cu mijloace auto, care descarcă în rezervorul H 1 prin cădere liberă sau prin antrenare cu pompa P 1 generarea de agent termic prelucrarea materiilor prime la produs intermediar cu eliminarea impurităţilor şi a apei condiţionarea produsului intermediar încărcarea şi livrarea produsului finit eliminarea apelor uzate activităţi de reparaţii şi întreţinere Capacitatea totală de stocare a rezervoarelor de pe teritoriul functionalului analizat este de 276,1 m 3 pentru depozitarea diferitelor categorii de produse petroliere cuprinzand 8 rezervoare amplasate orizontal necompartimentate si 2 pozitionate vertical 412 Starea actuală a amplasamentului 4121 Materială Inainte ca amplasamentul sa fie achizitionat prin cumparare de actualul proprietar, acesta a functionat ca depozit de combustibili si carburanti in regim en-gros, avand toate dotarile necesare in conditiile de functionare legala de la vremea respectiva, conform cerintelor, acestea fiind conservate pana in prezent Din punct de vedere al infrastructurii, pe amplasament se gasesc urmatoarele echipamente si instalatii: un ansamblu de rezervoare format din noua rezervoare supraterane, de diferite dimensiuni, pozitionate pe stative de beton armat, ampolasate intr-o cuva de retentie betonata Cuva de retentie prezinta urme de scurgeri petroliere invechite, solidificate, dar nu prezinta fisurari sau degradarea suprafetei 24

25 un rezervor descoperit, confectionat din beton armat, de forma paralelipipedica, cu un volum de aproximativ 60m 3, care a functionat ca vas de depozitare a depunerilor de impuritati mecanice rezultate din curatirea rezervoarelor rigola de captare a apelor pluviale situata in interiorul cuvei de retentie a carei curgere naturala este directionata catre un rezervor paralelipipedic subteran, construit din metal si amplasat intr-o cuva betonata, cu posibilitate de separare a hidrocarburilor/uleiurilor trasee de conducte de legatura intre rezervoare, al caror montaj nu depaseste aria cuvei de retentie sopron pentru depozitarea materialelor hidrosensibile, a carei suprafata este in intregime betonata; Are o suprafaţă de 210 m 2 şi este un acoperiş montat pe stâlpi de ţeavă metalică, fără pereţi separator de hidrocarburi şi deznisipator Este realizat în rezervorul compartimentat metalic H 2, amplasat subteran într-o cuvă din beton armat Rolul acestuia era de a asigura preepurarea apelor uzate recepţionate platforma de gunoi Este o suprafaţă betonată, cu închidere corespunzătoare, pe care vor fi amplasate pubele pentru colectarea gunoiului şi a deşeurilor tehnologice ce urmează a fi trimise la incinerare sau depozitare ecologică Această platformă va fi prevăzută cu racord de canalizare pentru colectarea apelor pluviale cladire in care au functionat birouri, grupuri sanitare, atelier mecanic, garaj, etc Are o suprafaţă de 75 m 2 şi este compartimentată ca să răspundă nevoilor de funcţionare Este o clădire care se află pe amplasament şi este construită din cărămidă, având acoperiş din ţiglă în mai multe ape La baza acoperişului există jgheaburi de colectare a apelor pluviale şi burlane de scurgere până la nivelul solului Închiderile exterioare şi între compartimente sunt realizate de panouri multistrat tip ISOPAN, iar ferestrele sunt din geam termopan pe tâmplăria din PVC Gradul de finisare este realizat la un standard adecvat, avându-se în vedere atât solicitările funcţionale cât şi siguranţa în exploatare Grupurile sanitare au dotare completă pentru a face faţă necesităţilor, fiind dotate cu apă curentă menajeră Pe amplasament nu sunt construite cai de acces betonate, fiind amenajate prin acoperire cu piatra tasata Zonele nepietruite formeaza spatii verzi 25

26 constructii si reţele pentru utilităţi, alimentarea cu apa şi canalizarea apelor uzate Alimentarea cu apă rece menajeră a funcţionalului este realizată printrun branşament DN = 32 mm de la reteaua de apa a localitatii Almasu Mare Apele uzate menajere generate in grupuri sanitare sunt colectate printrun sistem de canalizare, intr-un rezervor ecologic vidanjabil montat subteran Amplasamentul este imprejmuit cu gard din placi de beton, iar accesul este realizat printr-un drum in lungime de 100 m care face legatura cu soseaua comunala incălzirea şi răcirea cladirilor Se realizează cu aparate electrice sistem SPLIT reversibile, cu 2 corpuri statice, cu ulei, alimentate cu energie electrică Unităţile exterioare sunt amplasate pe faţada posterioară, iar distribuţia în interior se face la nivelul plafonului prin grile de refulare şi aspiraţie Pentru perioada caldă, unităţile SPLIT vor lucra în regim de răcire cu recircularea aerului, aerul proaspăt fiind asigurat prin deschiderea uşilor alimentarea cu energie electrică Se face din reţeaua comunală prin intermediul unei firide de branşament Tabloul electric general TGD alimenteaza de la firida de branşament utilizând cablu armat de cupru protejat în tub PVC G În cadrul proiectului ce urmează a fi elaborat vor fi tratate următoarele categorii de instalaţii: instalaţii de iluminat şi prize normale instalaţii de siguranţă instalaţii de forţă instalaţii de iluminat exterior instalaţii de curenţi slabi instalaţii de protecţie contra atingerilor indirecte siguranţa la foc instalaţii de protecţie contra descărcărilor electrice De la TGD vor fi alimentaţi toţi consumatorii din cadrul obiectivului 4122 Evaluarea calitatii actuale a factorilor de mediu a) Subsol şi ape subterane Este putin probabila o contaminare a subsolului datorită existenţei unei cuve de retenţie care a asigurat impermeabilizarea zonelor de lucru Pentru mai multa siguranta vor fi analizate probe de sol din vecinatatea cailor de acces, iar daca rezulta ca exista un nivel de contaminare, se va proceda la o refacere a calitatii solului inainte de betonarea acestora Deoarece panza de apa freatica se afla situata la 5 m adancime, este putin probabila contaminarea acesteia Mai mult, pe amplasament se afla un foraj de apa care a avut utilitate anterioara, acesta neprezentand niciodata pe perioada functionarii urme de contaminare cu produse petroliere 26