Raport de mediu. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu

Transcript

1 Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MEDIULUI , Str. Fântânele, nr. 30 Tel./Fax: (+4) Telefon mobil: (+4) CENTRUL DE CERCETĂRI PENTRU MANAGEMENTUL DEZASTRELOR Înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului nr. 104/ cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu Beneficiar CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU Executant Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor Ianuarie 2012

2 Colectivul de elaborare Centrul de Cercetări pentru Managementul Dezastrelor (CMD) Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului Etaj 1, Corp E (birouri E1.1., E1.2., E 1.3.) Str. Fântânele Nr. 30, Cluj-Napoca, România Telefon: (+4) Fax: (+4) alexandru.ozunu@ubbcluj.ro; ozunu_al@yahoo.com Web: Responsabil lucrare: CS Dr. Ing. Cristina Oana Modoi Expert de mediu Lect. dr. ing. Zoltán Török Dr. Lucrina Ştefănescu Dr. Camelia Botezan Ing. Horaţiu Ştefănie

3

4 Cuprins Introducere 3 1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu Relaţia cu alte planuri şi programe Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în 32 situaţia neimplementării PATJ Sibiu 2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu Caracteristici generale ale judeţului Sibiu Apele de suprafaţă şi subterane Aer Solul şi subsolul Depozitarea deşeurilor Instalaţii IPPC Arii protejate Fondul forestier Reţeaua de localităţi Infrastructura socio-culturală Infrastructuri tehnice Turismul Evoluţia probabilă în cazul neimplementării PATJ Sibiu Caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ prin 90 implementarea PATJ Sibiu 4. Probleme de mediu existente relevante pentru PATJ Sibiu Obiective de protecţie a mediului stabilite la nivel naţional, comunitar sau 95 internaţional relevante pentru PATJ Sibiu 5.1. Obiectivele Politicii de mediu ale Uniunii Europene Obiectivele Programului Naţional de Guvernare privind mediul Obiective relevante de mediu propuse în cadrul Planului de Amenajare a 101 Teritoriului Judeţean Sibiu 6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului Evaluarea efectelor cumulative de mediu rezultate în urma implementării PATJ Posibile efecte semnificative asupra mediului în context transfrontieră Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil 133 orice efect advers asupra mediului al implementării PATJ Sibiu 9. Expunerea motivelor care au dus la selectarea variantelor alese Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale 147 implementării PATJ Sibiu 11. Rezumat nontehnic 150 Referinţe bibliografice 174 2

5 Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, plan sau program, astfel încât să ofere asigurarea că orice consecinţă este evaluată adecvat. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din privind Evaluarea impactului anumitor Planuri şi Programe asupra mediului ( Directiva SEA ) a fost implementată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Această hotărâre transpune în legislaţia naţională Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004, aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. SEA stabileşte evaluarea impactului de mediu pentru planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, domeniul de reglementare extinzându-se de la proiecte individuale şi până la proiecte mult mai extinse (amenajarea teritoriului şi urbanism, pescuit, agricultură, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, dezvoltare regională, industrie, etc.). Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Centrul de cercetări pentru managementul dezastrelor (CCMD) reprezintă o entitate care funcţionează în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului (înfiinţat prin Hotărârea Senatului din , înregistrată cu nr / ), fiind înscris în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului nr. 104/ cu competenţe în elaborarea RM, RIM, BM, RA, RS, EA. 3

6 1. Prezentarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu Planul de amenajare a teritoriului judeţean Sibiu, în vigoare în prezent, a fost elaborat în 2006 şi aprobat de Consiliul Judeţean Sibiu, direcţionând până în prezent dezvoltarea socioeconomică a judeţului prin programul său de măsuri. În anul 2010 Consiliul Judeţean Sibiu a luat decizia actualizării planului de amenajare a teritoriului având în vedere următoarele considerente: - evoluţiile care au afectat unele domenii ale planului în ultimii ani; - aprofundarea unor procese prin documente strategice sectoriale, în unele domenii de mare interes pentru judeţ; - modificări ale cadrului legislativ. Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu se face prin completarea şi modificarea, unde este cazul, a domeniilor planului, după cum urmează: I. STRUCTURA TERITORIULUI: a. Mediul b. Infrastructuri tehnice II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ŞI ZONIFICAREA TERITORIULUI IV CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean. Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi cu Ghidul de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ elaborate de către INCD Urbanproiect. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Sibiu este revizuit pe parcursul a patru faze: Faza I - Documentare şi studii de fundamentare Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic, priorităţi 4

7 Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor Obiectivul principal, comun tuturor strategiilor de amenajare a teritoriului, este realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului studiat, care să ţină cont de următoarele principii: - creşterea competitivităţii judeţului în cadrul economiei naţionale; - stoparea declinului demografic, asigurarea unei creşteri a populaţiei, a stabilităţii şi integrării părţii active a acesteia în structurile economice locale; - valorificarea superioară a potenţialului natural, în special a celui majoritar prezent pe teritoriul judeţului; - protejarea terenurilor agricole cu valoare economică ridicată, prin promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul agricol în favoarea zonelor construite ale localităţilor; - ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţii fondului funciar, prin constatarea fenomenelor de degradare a terenurilor; - ameliorarea unor dezechilibre constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială determinate atât de condiţiile geografice, cât şi de particularităţile dezvoltării specifice a teritoriului, care au condus la concentrări de populaţie şi activităţi economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor importante; Scopurile planului de amenajare sunt: furnizarea unor direcţii strategice (caracter directiv) care să ghideze acţiunile administraţiilor şi sectorului privat pentru dezvoltarea teritoriului pe o perioadă determinată; stabilirea măsurilor ce vor fi aplicate în procesul de autorizare şi de funcţionare a construcţiilor (utilizarea solului şi a locaţiilor) ; furnizarea unui cadru strategic care să stea la baza planurilor subordonate şi studiilor necesare procesului de planificare; - identificarea şi promovarea de noi oportunităţi de dezvoltare; - coordonarea resurselor sectorului privat pentru realizarea unei dezvoltări optime. 5

8 Propunerile strategice de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeţean au fost considerate pentru următoarele etape: Etapa I prioritară, până în anul 2020 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de: continuarea dezvoltării economice şi implementarea în toate domeniile de activitate a structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice economiei de piaţă; restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de viaţa comunităţilor; Etapa II, de perspectivă, până în 2025 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere: direcţii şi măsuri care să contribuie la creşterea economică şi implicit a nivelului de trai al populaţiei; relansarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi economiei, ceea ce va asigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural şi social al teritoriului judeţean; ameliorarea organizării reţelei de localităţi, în vederea dezvoltării unor centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării funcţionale între localităţi şi a cadrului de viaţă al comunităţilor. reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean oferă o viziune globală şi coerentă asupra structurii şi utilizării teritoriului studiat, definind principalele opţiuni pentru o mai bună organizare şi funcţionare a acestuia, prin armonizarea activităţilor cu incidenţă asupra utilizării potenţialului natural, economic şi social, în raport cu opţiunea dezvoltării spaţiale urmărite. 6

9 Obiective - Direcţii de dezvoltare - Măsuri În continuare sunt prezentate obiectivele specifice, direcţiile de dezvoltare şi măsurile propuse în cadrul PATJ Sibiu: Tabelul nr. 1. Domeniul 1: Mediul Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: 1.1 Protecţia şi conservarea factorilor de mediu 1.2 Patrimoniul natural 1.3 Patrimoniul cultural construit O 1.1. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, menţinerea sau dezvoltarea biodiversităţii acestora, atenuarea sau anihilarea efectelor proceselor distructive. O 1.2. Protejarea zonelor naturale valoroase. O 1.3. Protecţia, reabilitarea, conservarea şi valorificarea optimă a fondului construit valoros în raport cu situarea, valoarea şi starea fizică a acestora. D1.1 - Protecţia şi conservarea zonelor naturale în sensul menţinerii biodiversităţii şi valorificării durabile a resurselor naturale. D 1.2 Protecţia şi asigurarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, Protecţia şi conservarea mediului D Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit în raport cu valoarea acestora ce rezultă din documente legale. Măsuri: M Îmbunătăţirea calităţii aerului în judeţul Sibiu. M Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane în judeţul Sibiu. M Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropice. M Reducerea zgomotului ambiental. M Asigurarea conservării şi dezvoltării durabile a patrimoniului natural M Asigurarea conservării şi utilizării durabile a fondului forestier M Reabilitarea şi protecţia cu prioritate a monumentelor de valoare naţională cuprinse în lista anexă a Legii 5/2000 obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu. M Studierea, expertizarea şi renovarea obiectivelor patrimoniului construit din lista MCC-2010, precum şi propuneri pentru desemnarea de noi obiective M Cercetarea fondului construit al 7

10 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: D Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din zone cu densitate mare sau localităţi cu ansambluri de obiective de patrimoniu. D Valorificarea patrimoniului construit prin includerea lor în circuitul economic şi cultural. Măsuri: localităţilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local. M Cercetarea şi valorificarea arhitecturii de lemn cu valoare istorică şi urbanistică - biserici, edificii publice, locuinţe şi anexe. M Reabilitarea, protecţia şi valorificarea patrimoniului construit în raport cu zone caracteristice ale amplasării acestora în teritoriu. M Protecţia şi valorificarea patrimoniului construit din localităţile cu zone istorice şi ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentaţiile PUG. M Realizarea de proiecte şi planuri pentru zone şi ansambluri de obiective cu valoare de patrimoniu în vederea valorificării şi conservării acestora. M Stimularea şi sprijinirea autorităţilor locale în vederea conservării aspectului tradiţional al localităţilor. M Reabilitarea/valorificarea patrimoniului construit prin acţiuni de refacere, modernizare şi reconversie funcţională. M Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în 8

11 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: D Intervenţia prioritară pentru renovare, conservare sau restructurare funcţională la obiective cu grad avansat de degradare. D Protecţia peisajului natural şi cultural pentru ameliorarea şi promovarea imaginii judeţului Sibiu. Măsuri: scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora. M Corelarea reţelelor patrimoniului construit cu reţelele turistice în vederea valorificării monumentelor istorice şi de arhitectură. M Formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reţelelor culturale din judeţ M Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor cu deficienţe majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcţională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic M Exercitarea dreptului de preemţiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării şi conservării unor monumente cu deficienţe sau în stare de degradare. M Reabilitarea, conservarea şi valorificarea monumentelor istorice în conformitate cu priorităţile impuse de valoare şi gradul de uzură, în conformitate cu studii de specialitate. M Elaborarea unui ghid privind protecţia şi punerea în valoare a peisajului cultural şi natural din judeţul Sibiu. M Elaborarea planurilor de gestiune a siturilor UNESCO Biertan şi 9

12 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: 1.4 Zonele de risc natural O 1.4. Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit prin atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale şi antropice). D Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în scopul apărării eficiente a locuitorilor şi a bunurilor materiale. D Prevenirea alunecărilor de teren şi protecţia localităţilor şi terenurilor cu funcţii economice împotriva efectelor acestor fenomene. D Prevenirea şi diminuarea efectelor seismelor. Măsuri: Valea Viilor. M Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor, lacurilor şi a perdelelor de protecţie a localităţilor. M Regenerarea spaţiilor de recreere a comunităţilor. M Protecţia eficientă împotriva inundaţiilor prin întreţinerea permanentă a cursurilor de apă, a lucrărilor de apărare existente, redimensionarea sau reabilitarea podurilor şi podeţelor. M Lucrări permanente pentru întreţinerea cursurilor de apă, a lucrărilor de apărare existente, redimensionarea podurilor şi podeţelor existente peste cursurile de apă. M Măsuri pentru combaterea inundaţiilor cauzate de scurgerile pe torente M Elaborarea harţilor de risc la alunecări de teren în zone vulnerabile M Măsuri pentru eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren M Principalele tipuri de lucrări destinate prevenirii şi stabilizării alunecărilor de teren M Măsuri de apărare împotriva efectelor seismelor în localităţile cu risc seismic 10

13 Tabelul nr. 2. Domeniul 2: Reţeaua de localităţi Subdomeniul: Obiective: 2.1 Structura reţelei de localităţi O 2.1. Formarea unei reţele de localităţi cu o structură complexă şi echilibrată în teritoriu, care să servească dezvoltarea socioeconomică a judeţului. Direcţii de dezvoltare: D Accentuarea centralităţii localităţilor cu rol de polarizare, organizarea reţelei de centre într-o ierarhie coerentă. D Crearea relaţiilor de cooperare/dependenţă între aşezările cu şanse de dezvoltare policentrică. Promovarea unor funcţii neagricole în comunele cu potenţial, în vederea măririi oportunităţilor din rural. Măsuri: M Amplificarea funcţiilor de înalt nivel din centrele cu rol de coordonare administrative, cercetare dezvoltare, consultative, industrie, servicii. M Formarea unor cadre de viaţă adaptate ierarhiei localităţilor, adaptarea funcţiilor, locuirii şi echipării edilitare; crearea unei specificităţi locale. M Implementarea unor noi tipuri de transport suburban pe axele cu trafic intens şi pentru adaptarea mobilităţii la solicitările din localităţile polarizate. M Amplificarea cooperării funcţiilor economice din centrele cu rol teritorial in special intercomunal - cu cele din localităţile aflate în zonele lor de influenţă. M Distribuţia echilibrată a activităţilor secundare legată de tradiţia localităţii, resursele de materii prime şi repartiţia echilibrată a activităţilor neagricole în rural. 2.2 Infrastructura socioeconomică O 2.2. Diversificarea dotării în raport cu rolul teritorial al localităţilor în paralel cu dezvoltarea şi diversificarea D Îmbunătăţirea infrastructurii dotărilor pentru servicii de bază în scopul eficientizării şi adaptării la cerinţele socio-economice actuale. M Adaptarea dotărilor pentru învăţământ la necesităţile actuale sociale şi economice ale judeţului. M Adaptarea dotărilor sanitare şi asistenţă socială la necesităţile socio economice actuale şi pentru 11

14 Subdomeniul: Obiective: relaţiilor dintre acestea şi mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport. 2.3 Locuirea O 2.3. Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne, cantitative şi calitative, diferenţiat, în conformitate cu ierarhia localităţilor. Direcţii de dezvoltare: D Restructurarea şi reconversia dotărilor din localităţile cu rol de polarizare în vederea realizării unei baze de dotări moderne, adaptate necesităţilor populaţiei. D Creşterea gradului de confort al localităţilor prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene. D Dezvoltarea diferenţiată a locuirii prin lărgirea gamei tipologice, în conformitate cu ierarhia localităţilor. Măsuri: îmbunătăţirea calităţii serviciilor. M Structurarea dotărilor pentru comerţ şi prestări de servicii în conformitate cu ierarhia reţelei de localităţi. M Structurarea dotărilor pentru cultură, recreere şi sport în vederea îmbunătăţirii activităţii şi a accesului populaţiei la aceste servicii. M Modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi din zonele rezidenţiale cu un număr important de locuitori, realizate după M Creşterea siguranţei structurale şi a fiabilităţii, numeroase locuinţe fiind construite din materiale perisabile - cca. 20% din fondul locativ - care nu oferă durabilitatea construcţiilor şi confortul locuirii. M Renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităţilor sau integrarea acestora în noile acţiuni de reconstrucţie. M Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinţe, prin construcţia de locuinţe mai eficiente economic şi ecologic. M Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de locuinţe cu respectarea 12

15 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: Măsuri: tipologiei şi specificului local (dimensiuni, materiale, tratarea faţadelor, amenajarea ambientului locuirii), în acord şi cu valori ale mediului construit tradiţional. Tabelul nr. 3. Domeniul 3: Infrastructuri tehnice Subdomeniul: Obiective: 3.1 Reţele de transport 3.2 Gospodărirea apelor O 3.1. Ameliorarea accesibilităţii tuturor zonelor judeţului prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de căi de transport. O 3.2. Realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea şi valorificarea potenţialului apelor, Direcţii de dezvoltare: D Îmbunătăţirea activităţii de administrare a drumurilor locale (drumuri judeţene şi drumuri comunale) prioritare şi a podurilor aferente. D Realizarea relaţiilor între centre pe infrastructurile majore feroviare şi de marfă de nivel naţional şi interregional. D Dezvoltarea laturii comerciale şi îmbunătăţirea performantelor financiare a aeroportului Sibiu. D Apărarea împotriva efectelor distructive ale apei prin întreţinerea şi realizarea lucrărilor de îndiguiri de maluri şi regularizări ale cursurilor de apă; Măsuri: M Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport rutier local drumuri judeţene şi comunale. M Modernizarea şi reabilitarea podurilor de pe drumuri judeţene. M Modernizarea şi reabilitarea infrastructurilor de transport feroviar. M Modernizarea infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene si de deservire în aeroportul existent Sibiu. M Măsurile structurale propuse pentru realizarea obiectivelor precizate se bazează pe programele de dezvoltare existente M Realizarea lucrărilor de investiţii propuse M Lucrări permanente pentru 13

16 Subdomeniul: Obiective: în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu. Direcţii de dezvoltare: D Asigurarea calităţii surselor de apă, suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă; Măsuri: întreţinerea cursurilor de apă, a lucrărilor de apărare existente, redimensionarea podurilor şi podeţelor existente peste cursurile de apă, după trecerea viiturilor. M Pentru combaterea inundaţiilor cauzate de torente se propun lucrări specifice de întreţinere a văilor torenţiale, precum şi controlul strict al depozitării gunoaielor şi al diverselor materiale. M Asigurarea calităţii surselor de apă pentru sistemul zonal de alimentare cu apă Sibiu M Retehnologizarea staţiilor de tratre a apei pentru potabilizarea, întreţinerea şi reabilitarea reţelei de distribuţie a apei, măsuri active de control al pierderilor de apă din sistem. M Asigurarea calităţii apei pentru sistemul zonal de alimentare cu apă Avrig M Extinderea zonei de servicii pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a populaţiei în procent de 100%, reabilitarea captării de apă (din r. Avrig), măsuri active de control al pierderilor de apă din sistem. M Asigurarea calităţii apei pentru sistemul zonal de alimentare cu apă Tălmaciu M Reabilitarea sursei subterane de apă 14

17 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: D Asigurarea calităţii apelor prin realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate şi epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale. Măsuri: M Optarea pentru branşarea la reţeaua de servicii de apă a municipiului Sibiu M Asigurarea calităţii apei pentru sistemul zonal de alimentare cu apă Sălişte M Modernizarea şi reabilitarea staţiei de tratare a apei, M Asigurarea calităţii apei pentru sistemul zonal de alimentare cu apă Jina M Finalizarea reabilitării staţiei de tratare a apei M Asigurarea calităţii apei pentru mun. Mediaş M Asigurarea calităţii apei pentru or. Agnita M Asigurarea calităţii apei pentru or. Dumbrăveni M Asigurarea calităţii apei pentru zonele rurale M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Sibiu M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Avrig M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Racoviţa M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Turnu Roşu M Realizarea 15

18 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: Măsuri: sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Tălmaciu M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Sadu M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Gura Râului M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Orlat. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Cristian M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Sălişte M Realizarea sistemelor de canalizare în clusterul de apă uzată Miercurea Sibiului M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Poiana Sibiului. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Jina. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Ocna Sibiului. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Slimnic. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerarea Vurpăr. M Realizarea sistemelor de canalizare în aglomerări sub locuitori echivalenţi. 16

19 Subdomeniul: Obiective: 3.3 Lucrări de îmbunătăţiri funciare O 3.3 Întreţinerea şi exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare existente, pentru îmbunătăţirea potenţialului productiv al solurilor. Direcţii de dezvoltare: D Refacerea sistemelor hidroameliorative şi de stopare a eroziunii solului. D Reabilitarea/valorifica rea terenurilor degradate. Măsuri: M Sporirea potenţialului agricol prin lucrări de completare, reabilitare şi modernizare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare M Refacerea sistemelor hidroameliorative. M Prevenirea şi stoparea eroziunii solului M Reabilitarea fondului funciar măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv. M Constituirea perimetrelor de ameliorare a solurilor 3.4 Reţelele energetice O 3.4. Asigurarea alimentării cu energie şi gaze naturale, la standarde cantitative şi calitative, prin lucrări de extindere şi modernizare a reţelelor energetice şi de gaze naturale. D Alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeţ printr-o reţea de distribuţie modernă şi eficientă. D Dezvoltarea utilizării resurselor regenerabile în alimentarea cu energie electrică a judeţului pentru scăderea dependenţei de producţia externă. D Îmbunătăţirea alimentării localităţilor cu energie termică. D Îmbunătăţirea alimentării localităţilor cu gaze naturale şi M Îmbunătăţirea şi dezvoltarea surselor de producere a energiei electrice M Modernizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice M Studierea şi implementarea de proiecte pilot pentru utilizarea energiei electrice din resurse regenerabile. M Distribuţia şi gospodărirea mai eficientă a energiei termice M Producerea energiei termice din surse alternative de energie M Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale 17

20 Subdomeniul: Obiective: 3.5 Reţele de telecomunicaţi i 3.6 Gospodărirea deşeurilor O 3.5. Modernizarea reţelelor de telecomunicaţii, la standardele cantitative şi calitative actuale, prin lucrări de extindere şi modernizare. O3.6. Gospodărirea eficientă a deşeurilor, diminuarea resurselor şi suprafeţelor de teren afectate de depozitarea deşeurilor. Direcţii de dezvoltare: racordarea unui număr cât mai mare de consumatori la reţelele de distribuţie. D Crearea unei reţele de telecomunicaţii moderne, care să satisfacă necesităţile de perspectivă ale schimbului de informaţii. D Îmbunătăţirea/dezvolta rea unui sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor D Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic Măsuri: M Extinderea reţelelor de transport al gazelor naturale. M Creşterea calităţii serviciilor de telecomunicaţii prin modernizarea reţelelor. M Îmbunătăţirea şi extinderea serviciilor de telecomunicaţii M Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban grad acoperire 100% M Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural grad acoperire 100% M Delegarea activităţii de colectare şi transport pe zone de colectare, în conformitate cu prevederile sistemelor de management integrat al deşeurilor M Extinderea colectării separate a deşeurilor biodegradabile menajere în vederea compostării sau tratării aerobe începând cu 2013 M Construirea şi darea în operare a staţiilor de transfer propuse prin sistemele de management integrat al deşeurilor M Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării 18

21 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: raţional D Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane D Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice a deşeurilor periculoase din deşeuri menajere şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane D Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului Măsuri: caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final M Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase M Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării M Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare M Valorificarea potenţialului util şi energetic din deşeurile voluminoase M Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale; începând cu 2011 M Tratarea în vederea eliminării M Închiderea şi monitorizarea post-închidere a depozitelor neconforme M Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal. 19

22 Tabelul nr. 4. Domeniul 4: Zonificarea teritoriului Subdomeniul: Obiective: 4.1 Zonificarea teritoriului O 4.1. Crearea unei structuri de utilizare a teritoriului echilibrate şi adaptate necesităţilor economiei judeţene, care să asigure utilizarea judicioasă şi eficientă a resurselor. Direcţii de dezvoltare: D Asigurarea şi organizarea optimă a terenurilor destinate activităţilor sectorului primar agricultură, piscicultură, silvicultură, industrie extractivă prin distribuţia judicioasă a acestor funcţii în teritoriu. D Asigurarea suprafeţelor necesare funcţiilor secundare prin extinderea intravilanelor şi/sau reconversia zonelor cu activităţi neperformante, care ocupă importante resurse funciare. D Dezvoltarea zonelor destinate sectorului terţiar turism şi servicii prin distribuirea optimă a structurilor de activităţi, pentru a creşte importanţa acestor funcţii în economia judeţului. Măsuri: M Creşterea diversităţii zonei agricole în scopul creării unei economii agrare flexibile. M Acţiuni privind conservarea fondului forestier M Acţiuni privind creşterea şi vitalizarea suprafeţei fondului forestier M Acţiuni privind modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului forestier M Crearea şi restructurarea zonelor destinate activităţilor industriale şi de construcţii reprezintă o sarcină permanentă a administraţiilor locale. M Înfiinţarea şi administrarea parcurilor industriale în localităţile cu potenţial economic în scopul facilitării implantului şi derulării activităţilor, în special a celor industriale şi conexe. M Promovarea zonelor pentru dezvoltarea comerţului şi serviciilor. M Satisfacerea cerinţelor traficului turistic în condiţii de rentabilitate prin amenajarea zonelor turistice, cu efecte asupra altor ramuri şi activităţi. 20

23 Tabelul nr. 5. Domeniul 5: Structura socio-demografică Subdomeniul: Obiective: 5.1 Fenomene demografice O5.1. Sprijinirea populaţiei aflată în dificultate prin măsuri de protecţie socială şi prin îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă socială pentru îmbunătăţirea calităţii şi standardelor de viaţă. Direcţii de dezvoltare: D Optimizarea activităţilor de prevenire a instituţionalizării prin crearea etapizată de reţele în scopul satisfacerii nevoilor specifice categoriilor de beneficiari / clienţi (potenţiali beneficiari/potenţiali clienţi), cu intenţia realizării unei structuri integrate de servicii sociale adaptate acestor nevoi D Optimizarea activităţilor specifice sistemului de protecţie (instituţionalizare) în scopul reducerii costurilor prin scăderea intrărilor în sistem şi creşterea Măsuri: M Crearea unei reţele judeţene de servicii de asistenţă sociomedicală la domiciliu prin organizarea de servicii sociale comunitare începând cu M Crearea unei reţele judeţene de Centre de Zi şi Centre de Consiliere pentru copil şi familie prin organizarea de servicii comunitare specifice începând cu 2013 până la sfârşitul anului M Crearea unei reţele judeţene de Centre de Informare şi Centre de Voluntariat prin organizarea de servicii comunitare specifice în perioada M Crearea de noi reţele de servicii de prevenire a instituţionalizării în funcţie de evoluţia dinamicii problemelor sociale la nivelul judeţului Sibiu, care să răspundă permanent nevoilor şi resurselor locale. M Asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a reţelelor în conformitate cu legislaţia în vigoare. M Creşterea gradului de utilizare a spaţiilor existente. M Valorificarea unor spaţii pentru alte activităţi ale DGASPC (serviciul public de asistenţă socială la nivel de direcţie 21

24 Subdomeniul: Obiective: 5.2 Resurse umane O 5.2. Creşterea capacităţii de angajare şi de ocupare prin promovarea adaptabilităţii şi mobilităţii forţei de muncă şi prin calificarea resurselor umane. Direcţii de dezvoltare: eficienţei manageriale D Crearea de noi locuri de muncă şi creşterea nivelului ocupării populaţiei în vârstă de muncă, cu efect de reducere a şomajului. Măsuri: generală). M Găsirea unor destinaţii noi pentru spaţiile care sunt utilizate impropriu la momentul actual şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii asistaţilor din sistem. M Schimbarea destinaţiei unor centre, în funcţie de dinamica nevoilor beneficiarilor Direcţiei şi a prognozelor. M Scăderea costurilor de personal şi creşterea cheltuielilor cu investiţiile. M Externalizarea unor posturi aferente statelor de funcţiuni la nivel de centre. M Relocarea unor beneficiari din centre pentru creşterea gradului de utilizare a unor spaţii existente. M Conceperea şi aplicarea unui mecanism extern de monitorizare şi evaluare a furnizării serviciilor de asistenţă socială din judeţul Sibiu. M Stimularea creării de noi locuri de muncă. M Oportunităţi diversificate de angajare, atât pentru populaţia urbană, cât şi rurală. M Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, pe piaţa muncii, şi stimularea gradului de ocupare în rândul femeilor. M Creşterea gradului de ocupare în rândul populaţiei rrome. M Crearea unor 22

25 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: D Creşterea calităţii forţei de muncă, adaptarea acesteia la exigenţele pieţei muncii şi dezvoltarea spiritului antreprenorial. Măsuri: servicii integrate de informare, orientare şi consiliere privind piaţa muncii şi asigurarea accesului locuitorilor din mediul rural la aceste servicii. M Reducerea migraţiei temporare pentru muncă în străinătate prin acordarea unor facilităţi economico-financiare şi privind locuirea pentru tinerele familii. M Asistarea grupurilor ţintă pentru a intra sau reveni pe piaţa forţei de muncă. M Oferte educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii, mai ales în formarea iniţială pentru zonele cu ponderi ridicate de tineri. M Instituirea unor programe de formare şi reconversie profesională. M Facilitarea accesului la finanţare a IMMurilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri. M Formarea profesională iniţială şi continuă care să compenseze stocul educaţional tradiţional scăzut şi să ridice nivelul calitativ al forţei de muncă. M Înfiinţarea unor birouri mobile care să ofere servicii de evaluare a antreprenorilor şi a propunerilor de afaceri ale acestora, asistenţă pentru identificarea şi utilizarea 23

26 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: Măsuri: resurselor financiare şi în pregătirea documentelor de înregistrare a întreprinzătorilor Tabelul nr. 6. Domeniul 6: Structura activităţilor Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: 6.1 Activităţi ale sectorului primar - agricultura O 6.1. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor agricole, după principiile şi standardele actuale, în acord cu resursele existente şi cu dezvoltarea activităţilor conexe. D Protecţia şi ameliorarea calităţii solurilor şi promovarea unei agriculturi ameliorative. D Îmbunătăţirea producţiilor agricole prin diversificarea şi extinderea culturilor vegetale. D Dezvoltarea unui sector zootehnic performant şi diversificat bazat pe resursele locale D Dezvoltarea rurală. Măsuri: M Dezvoltarea agriculturii în raport cu zonarea pedologică şi estimarea lucrărilor ameliorative M Îmbunătăţirea potenţialului productiv al solurilor pentru sporirea potenţialului agricol. M Diversificarea sectorului agricol prin creşterea numărului şi suprafeţelor afectate culturilor alternative. M Dezvoltarea sectorului culturilor de câmp prin adoptarea unor măsuri specifice M Dezvoltarea sectorului zootehnic prin măsuri de natură tehnică ce vizează creşterea producţiei şi productivităţii. M Dezvoltarea exploataţiilor zootehnice prin măsuri ce vizează soluţii de îmbunătăţire a resurselor. M Trecerea de la o politică exclusiv agricolă la cea de dezvoltare rurală prin creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier. M Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele 24

27 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: Măsuri: rurale Activităţi ale sectorului primar - silvicultura 6.2 Activităţi ale sectorului secundar industrie şi construcţii O Exploatarea judicioasă şi valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor silvice. O 6.2 Consolidarea rolului sectorului industriei şi construcţiilor pentru a valorifica optim potenţialul existent şi în vederea creşterii complexităţii structurii economice locale. D Creşterea cantităţii de lemn utilizat în economia judeţeană şi a exploatării resurselor secundare ale pădurii. D Diversificarea utilizării pădurilor şi promovarea activităţilor tradiţionale deprelucrare a lemnului, îndeosebi în localităţile rurale. D Creşterea rolului industriei bazate pe resurse locale pentru a valorifica deplin potenţialul existent. D Dezvoltarea industriei bazate pe resurse externe, cu producţii având valoare adăugată mare. D Integrarea economică a ramurilor şi mediilor pentru diversificarea activităţilor şi înfiinţarea de locuri de muncă. M Creşterea cantităţii de lemn şi a altor produse ale pădurii, exploatate în concordanţă cu exigenţele eficienţei economice şi de protecţie a mediului. M Valorificarea superioară a produselor forestiere. M Creşterea şi diversificarea funcţiilor socioeconomice ale ecosistemelor forestiere în raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure M Exploatarea judicioasă a produselor secundare ale pădurii. M Creşterea ponderii şi diversificarea producţiei industriilor bazate pe resurse locale. M Dezvoltarea industriei bazate pe forţă de muncă locală şi resurse externe. M Creşterea ponderii investiţiilor străine în judeţ prin îmbunătăţirea mediului de afaceri. M Dezvoltarea cooperării industriale în vederea creşterii complexităţii structurii economice a judeţului. M Înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de tip cluster (reţea de firme), care să poată constitui structura 25

28 Subdomeniul: Obiective: 6.3 Activităţi ale sectorului terţiar - servicii O 6.3. Îmbunătăţirea infrastructurii de servicii în scopul creşterii competitivităţii economice şi reducerii costurilor acestora. Direcţii de dezvoltare: D Crearea unor cicluri de producţie imobiliar/ infrastructuri pentru asigurarea unui flux continuu de lucrări de construcţii. D Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor personale, pentru gospodării şi a celor economice. D Eficientizarea serviciilor publice de învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, în vederea îmbunătăţirii prestărilor către populaţie. Măsuri: unor poli de excelenţă în municipiile Sibiu şi Mediaş. M Integrarea economică a mediului rural cu mediul urban pentru diversificarea activităţilor şi înfiinţarea de locuri de muncă. M Promovarea construcţiilor de infrastructuri, complement al dezvoltării în domeniul imobiliar. M Asigurarea condiţiilor creşterii capacităţii unităţilor din construcţii în vederea angajării unei cote mai mari din forţa de muncă. M Formarea forţei de muncă şi promovarea firmelor cu calificare în domeniul lucrărilor de restaurare/ renovare urbană şi de monumente istorice. M Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor personale şi pentru gospodării. M Asigurarea dezvoltării şi creşterii eficienţei serviciilor pentru economie. M Optimizarea alocării resurselor prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, care să polarizeze un număr optim de elevi. M Realizarea unei oferte cuprinzătoare şi diversificate, utilă în formarea profesională şi economia judeţului şi eliminarea paralelismelor. M Eficientizarea 26

29 Subdomeniul: Obiective: Activităţi ale sectorului terţiar - turism O Dezvoltarea durabilă a turismului, care să valorifice integral şi eficient resursele existente, pentru a deveni un sector economic dinamic şi stabil, cu un aport însemnat în economia judeţului. Direcţii de dezvoltare: D Dezvoltarea turismului montan în condiţiile creşterii siguranţei şi bazei de cazare pentru atragerea unui număr sporit de turişti. D Creşterea calităţii activităţilor turistice pentru îmbunătăţirea şi valorificarea superioară a ofertei turistice. Măsuri: proceselor de diagnoză şi tratament, cu scopul micşorării duratei asistenţei medicale a pacienţilor şi creşterii calităţii serviciilor medicale. M Îmbunătăţirea calităţii vieţii în judeţ prin mărirea accesului şi participării cetăţenilor la cultură. M Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, de drumeţie şi culturale; eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor. M Mărirea şi îmbunătăţirea bazei de cazare prin asigurarea unui număr optim de refugii montane. M Modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice şi sprijinirea unităţilor administrativteritoriale pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice în zonele respective. M Realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. M Utilizarea potenţialului important din zona,,păltiniş Cindrel pentru turismul montan şi rural. M Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a pieţelor potenţiale, diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi, dezvoltarea unor noi produse 27

30 Subdomeniul: Obiective: Direcţii de dezvoltare: D Valorificare turistică superioară a patrimoniului cultural material şi imaterial. D Îmbunătăţirea sistemului de informare asupra judeţului ca destinaţie turistică pentru dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului turistic Sibiu. D Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a colaborări între sectorul public şi privat în programarea şi implementarea durabilă şi echilibrată a programelor din turism. Măsuri: turistice. M Îmbunătăţirea pregătirii în turism prin recunoaştere, mesaje şi întâlniri publice, precum şi încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor. M Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor şi obiectivelor culturale, precum şi promovarea acestora. M Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu impact asupra atractivităţii turistice. M Îmbunătăţirea informării preliminare şi în timpul sejurului (punctele de intrare aeroporturi, unităţi de primire, etc.). M Dezvoltarea şi consolidarea brandului turistic Sibiu. M Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor din turism. M Dezvoltarea de parteneriate la nivel naţional, regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. 28

31 Tabelul nr. 7. Domeniul 7: Contextul suprateritorial Subdomeniul: Obiective: 7.1 Contextul suprateritorial O 7.1.Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional. Direcţii de dezvoltare: D Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol în dinamica regională, municipiile Sibiu şi Mediaş D Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele axelor cu acţiune în teritoriul interjudeţean, regional şi naţional. Măsuri: M Dezvoltarea funcţiilor de nivel regional în municipiile Sibiu şi Mediaş învăţământ, cultură, financiare, industriale, turistice şi servicii. Crearea în aceste centre a unor locaţii specifice pentru promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă (târguri, expoziţii, centre de afaceri). M Dezvoltarea relaţiilor celor două municipii cu oraşele aflate în imediata lor vecinătate în scopul creării unor sisteme urbane policentrice. M Realizarea relaţiilor între centre pe infrastructurile majore de căi de comunicaţie, de nivel naţional şi interregional 29

32 1.2 Relaţia cu alte planuri şi programe Importanţa Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr.350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, decurge din condiţionarea şi determinarea planurilor de amenajare a teritoriilor, implementarea programelor de dezvoltare regională, precum şi din aplicarea unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale şi pentru respectarea intereselor generale ale statului. În acest sens, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean se corelează cu următoarele planuri, programe şi strategii: - Planul Naţional de Dezvoltare Planul Regional de Dezvoltare Reg. Centru - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) - sectiunile I-XIII - Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada şi direcţiile de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada aprobată prin HCJ nr.50/ Programele Operaţionale Sectoriale (POS) , - Programul Operaţional Regional (POR) , - Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) , - Master Planul pentru cultură în judeţul Sibiu, - Master Planul pentru infrastructură rutieră în judeţul Sibiu, - Master Planul pentru turism în judeţul Sibiu, - Master Planul pentru asistenţă socială în judeţul Sibiu. - Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, - Master Planul de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Sibiu 30

33 PATJ Sibiu va urmări realizarea unui management echilibrat al teritoriului judeţului, conservarea patrimoniului natural, arhitectural - urbanistic din cadrul localităţilor urbane şi rurale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a utilizării resurselor de bază, a îndeplinirii cerinţelor de calitate privind funcţionalitatea şi siguranţa, confortul şi condiţiile specifice diverselor lucrări de construcţii, urbanism şi amenajare a teritoriului în acord cu cerinţele de dezvoltare durabilă. 31

34 2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PATJ Sibiu 2.1. Starea actuală a mediului în judeţul Sibiu Caracteristici generale ale judeţului Sibiu Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este situat în centrul ţării, extinzându-se peste o parte a Carpaţiilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei şi are următoarele coordonate geografice: 47 o 17 şi 45 o 28 latitudine nordică, respectiv 24 o 57 şi 23 o 35 longitudine estică. Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este organizat în 2 municipii, 7 oraşe şi 53 comune. Se învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Mureş în nord, judeţul Braşov în est, judeţele Argeş şi Vâlcea în sud şi judeţul Alba în vest, nord-vest. Se încadrează între judeţele mijlocii, cu o suprafaţă de 5.432,5 km, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării. Fig. 1. Harta fizică a judeţului Sibiu 32

35 Geologia Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al Meridionalilor şi bazinul sedimentar al Transilvaniei. Unitatea geologică montană cuprinde partea de sud şi este reprezentată prin Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotru, alcătuiţi din roci tari ca şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, cuarţite) cu intercalaţii de calcare metamorfozate, amfibolite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte şi cu pante abrupte. A doua unitate structurală corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este formată dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (conglomerate, nisipuri, pietrişuri, marne, gresii, argile, etc.) sprijinite pe fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere structural se disting două zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate şi străpunse de sâmburi de sare şi o zonă a domurilor, în nordul judeţului, reprezentate prin cute largi, de forma unor boltiri în care s-a acumulat gazul metan. Relieful Relieful judeţului se caracterizează morfologic şi genetic printr-o mare complexitate de aspecte, cuprinzând pe teritoriul său munţi, dealuri, văi largi şi depresiuni situate la poalele munţilor. Relieful coboară de la peste m din zona montană până la 280 m în valea Târnavei Mari, fiind aşezat în trepte de la sud spre nord. Aproximativ 21 % din suprafaţa totală este ocupată de munţi. Trei masive muntoase din lanţul Carpaţilor Meridionali sunt cuprinse parţial, respectiv Munţii Făgăraş şi Lotru, sau total, respectiv Munţii Cindrel pe teritoriul judeţului. Altitudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile Negoiu m şi Suru m în Munţii Făgăraş, Ştefleşti m în Munţii Lotru şi Cindrel m în Munţii Cindrel. Morfologia acestor munţi este puternic marcată de acţiunea gheţarilor din cuaternar, văi adânci, numeroase căldări şi lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea, Avrig, Călţun, Podragu). Restul de 79 % corespunde zonelor de podiş (Podişul Transilvaniei), formată din dealuri vălurite cu înălţimi cuprinse între 490 m şi 749 m (Podişul Hârtibaciului, Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor) compartimentate de văi adânci şi largi. Eroziunea îndelungată la care a fost supus Podişul Transilvaniei a dat naştere la trei nivele de relief sau platforme: Târnava ( m), Agârbiciu ( m) şi Secaş ( m). 33

36 Depresiunea Făgăraş reprezintă o individualitate geografic bine conturată, situată între zona montană din sud şi zona de podiş din nord, iar depresiunea Sibiului se constituie într-un compartiment axat pe valea Cibinului. Clima Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de 75 % (nordul şi centrul) sectorului cu climă continental moderată şi în proporţie de cca. 25 % (sudul) sectorului cu climă de munte. Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului în funcţie mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia. În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci cu strat de zăpadă relativ stabil. Inversiunile termice frecvente şi persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului şi Făgăraş, să se individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai mari ale munţilor din vecinătate. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0 o C în zonele joase (9,7 o Sibiu, 10, o C Boiţa, 9,6 o C Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0 o C pe pantele munţilor mijlocii (5,8 o C Păltiniş) şi în jurul valorii de 0 o C pe culmile munţilor înalţi. Precipitaţiile atmosferice însumează în linii generale cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudinea este mai mare, înregistrându-se cantităţi medii anuale de (652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boiţa, 906 mm la Păltiniş şi peste 1.200,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţie, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anule înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N-V (13 %) şi S-E (8,2 %). Frecvenţa medie anuală a calmului de mare în zona depresionară (57,5 % la Sibiu) şi mică în sectorul montan (18,3 % la Păltiniş). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi între 1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vântd dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. 34

37 Apele de suprafaţă şi subterane Apele de suprafaţă Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu se suprapune pe două bazine hidrografice şi anume: Olt care are o suprafaţă de km 2 cu lungimea totală a râurilor de km şi Mureş care are o suprafaţă de km 2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km. În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt: R. Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Lungimea pe teritoriul judeţului este de 56 km. Debitul mediu multianual variază între 75 m 3 /s, la intrarea în judeţ şi 110 m 3 /s ieşire. R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de km 2. Debitul mediu multianual, la confluenţa cu râul Olt este de 15,5 m 3 /s. R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de 89 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de km 2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m 3 /s. R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 280 km 2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m 3 /s. În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. Are o lungime de 72 km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0 m 3 /s la intrarea în judeţ şi 14,5 m 3 /s la ieşire. Pr. Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o lungime de 42 km, şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 555 km 2. Debitul mediu multianual este de 1,8 m 3 /s. Lacurile Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) cât şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile instalate între vechile exploatări 35

38 de sare din zona localităţii Ocna Sibiului ca: Horia, Cloşca, Crişan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără Fund, Mâţelor etc., ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24 o C la suprafaţă şi 36 o C la 1,5 m adâncime). La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt Negovanu Sadu pe râul Sadu, Gura Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş pe râul Ighiş, afluent al râului Târnava Mare. Apele subterane Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m. Calitatea apei La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate. Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt Sistemul de Gospodărie a Apelor Sibiu. În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor poluanţi. Aceste secţiuni sunt: Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate); Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); Hârtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate); Târnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate); Târnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate); Visa - amonte confluenţă Târnava Mare (clasa a III-a de calitate). În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile. 36

39 În anul 2008, în judeţul Sibiu existau 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile fiind de 1440 km. În anul 2008 s-au recoltat în Sibiu, 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele încadrându-se chimic şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %. În ceea ce priveşte apele subterane, formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală. Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării apei se referă la: asigurarea apei potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunzători; creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi satisfacerea tot mai bună a cerinţelor de apă ale celorlalţi consumatori; creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de gestionare durabilă a apei potabile; reducerea gradului de poluare şi protejarea surselor de apă de suprafaţă destinate potabilizării; îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora; respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a Apelor Subterane Aer Pentru monitorizarea calităţii aerului in judeţul Sibiu sunt amplasate 4 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, câte una la Mediaş şi Copşa Mică de tip industrial, şi două în municipiul Sibiu, una de tip industrial şi una de fond urban. Cele patru staţii de monitorizare din judeţul Sibiu formează Reţeaua judeţeană de monitorizare a calităţii aerului şi sunt parte a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Sunt monitorizaţi continuu următorii poluanţi potenţiali:so 2,NO/NO x,no 2,CO,O 3,BT X, şi pulberi în suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 μm (PM 10 ) respectiv 2,5 μm ( PM 2,5 ). De asemenea, se monitorizează 37

40 indicatorii meteo: viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic. În plus, în august 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu (A.R.P.M. Sibiu) a fost dotată cu un autolaborator performant care permite monitorizarea calităţii aerului în zone sensibile din acest punct de vedere şi este utilizat pentru determinarea gradului de poluare a mediului ambiental şi a condiţiilor meteo (viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic În perioada , evoluţia emisiilor anuale de SO 2, NO x, NH 3, COV uri a avut o tendinţă descendentă. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO 2 s-a înregistrat în perioada , prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH 3, ca urmare a aportului din activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor mobile, din traficul rutier. Tabel Nr. 8: Evoluţia cantităţii de poluanţi emisă în atmosferă Parametru Unitatea de măsură (t/an) SO ,7 243,4 NOx 1658,4 4169, , ,8 NH3 1769, ,3 3046, , COV , , Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier. 38

41 Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu, cupru, aur, argint). O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi rurale din judeţ. La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu), industria sticlei (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria alimentară (Sibiu, Mediaş etc.). Ca urmare a încetării temporare a activităţii SC Sometra SA, emisiile de SO 2 provenite de pe platforma industrială a societăţii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel încât se observă că precipitaţiile din această zonă au un caracter similar celor din alte zone ale Judeţului Sibiu. Zona Mediaş este afectată de poluare istorică, la emisiile provenite de la agenţii economici de pe platforma industrială a municipiului Mediaş (S.C. ul S.A., S.C. Vitrometan S.A.) adăugându-se transportul pe distanţă mare a poluanţilor proveniţi de la S.C. Sometra S.A. Copşa Mică, unitate cu profil de metalurgie neferoasă. Astfel au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile de plumb, cadmiu. Aceastǎ societate a anunţat pe 26 ianuarie 2009 oprirea temporară şi parţială a activităţii din considerente economice şi a intrat într-un proces de conservare şi mentenanţă. In prezent pe platforma SC SOMETRA SA activitatea nu s-a reluat decat partial, respectiv la instalatia de electroliza plumb. Ca atare prin implementarea măsurilor din programul cuprins în autorizaţia integrată de mediu, problema emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată. În urma evaluării calităţii aerului pe baza datelor statistice furnizate de staţiile automate în perioada în zona Copşa Mică - Mediaş, s-a constatat că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru poluanţii SO 2, pulberi PM 10 şi Pb din pulberi in suspensie depăşesc valorile limită. Ca urmare a acestui fapt si conform OM35/2007, A.R.P.M. Sibiu a demarat în martie 2010 procedurile pentru elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (PIGCA) pentru zona Copsa Mica-Medias.PIGCA a fost finalizat si a fost adoptat prin 39

42 Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 84/ De asemenea, a fost reactualizat Protocolul de colaborare semnat între A.P.M. Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu în anul 2007, protocol care priveşte unele măsuri pregătitoare în scopul întocmirii şi aplicării eficiente a acestui program. Raportul Anual asupra stadiului realizării măsurilor din PIGCA a fost elaborat de catre ARPM Sibiu in primul trimestru al anului 2011 si a fost adoptat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 59/ , Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării aerului se referă la: ameliorarea calitǎţii aerului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe; încadrarea emisiilor COV în prevederile impuse de lege; reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto greu; reducerea influenţelor negative în aerul ambiental ale poluanţilor specifici proveniţi de la haldele neecologice de deşeuri; reducerea poluării cu gaze cu efect de seră Solul şi subsolul Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de ha ponderea principală este reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală. O suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile (molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre-montană şi montană (cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri. Folosirea intensivă a resurselor de sol ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui. Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de : - factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.); - acţiuni antropice agricole şi triale. În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului, 40

43 Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos. Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică - Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa ha mediu poluate. Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat. Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC Sometra SA Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol, constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km totalizând aproximativ ha. Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol. 41

44 Prioritǎţile de intervenţie privind problema poluării solului: datorită acumulării efectelor poluatoare din trecut cât şi a activităţii prezente a societǎţilor precum S.C. Sometra S.A., sunt necesare măsuri de reconstrucţie ecologică imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai importante sunt menţionate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu Depozitarea deşeurilor Faţă de anii precedenţi, se constată o diminuare a cantităţii totale de deşeuri datorită creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi a scăderii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări. În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către agenţi economici specializaţi şi depozitate în cele depozitele municipale/orăşeneşti existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor. In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională. La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si doua prin Programul PHARE CES Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere. 42

45 Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr de cca locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti. Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în mediul rural. In ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, mai ales în mediul rural. În judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent. La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa b în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării. Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului Depozitul Remetea Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din anul

46 Depozite rurale şi municipale existente în judetul Sibiu; Sursa: S.C. Interdevelopement. S.R.L. Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este produsă de platforma industrială S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică. Deşeurile constau în special în zguri şi cenuşi de furnal, deşeuri metalice, pulberi şi nămoluri etc. depozitate pe depozitul de deşeuri industriale din incinta unităţii, în cantitate de tone/an. Având în vedere faptul că întreaga cantitate de deşeuri industriale menţionate este contaminată cu metale grele, acestea intră în categoria deşeurilor periculoase În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind pe halda veche, înfiinţată în Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de 19.6 ha, cu o capacitate actuală de mc şi o înălţime de cca 18 m. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat. Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi Mediaş. 44