Surse de energie stationare cu pile de combustie pentru agricultura bio-organica in sere -FC-Farm (46/2014) PN-II-PT-PCCA

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Surse de energie stationare cu pile de combustie pentru agricultura bio-organica in sere -FC-Farm (46/2014) PN-II-PT-PCCA"

Transcript

1 Surse de energie stationare cu pile de combustie pentru agricultura bio-organica in sere -FC-Farm (46/2014) PN-II-PT-PCCA RAPORT STIINTIFIC SI TEHNIC 2014

2 Cuprins Rezumat... 3 Obiective... 3 Descrierea stiintifica si tehnica- Etapa I: Proiectare sistem integrat de alimentare a serei- Data finalizare: 30 Decembrie Activitate I.1 Proiectare sistem integrat de alimentare a serei: panouri fotovoltaice, panouri solare, pila de combustie/electrolizor, reactor biogas... 4 I.1.1 Dimensionare sera... 4 I.1.2 Calcularea necesarului termic pentru o sera simplu vitrata I.1.3 Sistemul de incalzire, stocare si distributie a agentului termic... 8 I.1.4 Sisteme de producere si furnizare a energiei electrice I.1.5 Instalatia de producerea biogazului Activitate I.2 Instalarea sistemelor (panouri fotovoltaice, reactor biogaz, stack pile de combustie/electrolizor) in sera I- studii preliminare I.2.1. Instalarea preliminara a panourilor fotovoltaice I.2.2 Instalarea preliminara a sistemului de panouri termosolare cu tuburi vidate I.2.3 Instalarea preliminara a sistemului pila combustie - electrolizor - stocator hidrogen I.2.4 Instalarea preliminara a instalatiei de producerea biogazului I.2.5 Instalarea preliminara a generatorului termo-electric de tip Stirling I.2.6 Instalarea preliminara a echipamentelor de automatizare si control Concluzii Indicatori de proces si de rezultat... 20

3 Rezumat Proiectul FC-Farm abordeaza doua aspecte cheie in domeniul surselor de energie sustenabile, in special surselor de energie independente: elaborarea unei baterii de pile de combustie de 1kW ca o solutie de risc scazut, pentru furnizarea cu energie a unei sere demonstrative si pila de combustie cu membrana schimbatoare de ioni bipolara un prototip avansat (dovada a conceptului) Solutie de risc crescut. Consortiul este format din: 2 organizatii de cercetare- Universitatea din Bucuresti si ICSI Ramnicu Valcea si 2 parteneri privati: SC TechnoVolt SRL si SC E-laborator Feeria SRL. Aspectul cheie este punerea în aplicare a unui astfel de concept de către fermieri de legume bioorganice, rezultând un model demonstrativ de seră sustenabila. Principalul avantaj al acestui sistem este modularitatea, o dată dezvoltat este doar o chestiune de redimensionare a componentelor individuale (adăugând panouri solare, module de pile de combustie) pentru creșterea energiei generate, și, prin urmare, dimensiunile serei. Folosind acest model experimental, fermierii pot dezvolta proiecte de sere, la scară mai mare, și, eventual, pot aplica pentru obtinerea de finatare din fondurile structurale UE (creșterea producției de legume de iarnă și contribuie, de asemenea, la creșterea ratei de adsorbtie a fondurilor structurale). Obiectivul economic al proiectului FC-Farm este de a îmbunătăți competitivitatea IMM-urilor participante pe piata prin introducerea de noi concepte cu potențial ridicat, competitive din punct de vedere al costurilor, la standarde europene. In cadrul etapei I: Proiectare sistem integrat de alimentare a serei (Data finalizare: 30 Decembrie 2014) se propune o prima schema de principiu a unui sistem integrat de alimentare cu energiemodel demonstrativ de sera bio-organica, independenta din punct de vedere energetic, utilizand energiile regenerabile, respectiv, energia termosolara, energia hidrogenului si biomasa pentru producerea si procesarea biogazului. A fost dimensionata sera si stabilite sistemele de incalzire cu apa calda, sisteme de producere si furnizare a energiei electrice formate din ansamblul pila combustie - electrolizor - stocator hidrogen, ansamblul de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, generatorul termo-electric de tip Stirling, instalatia de producerea biogazului. Obiective Obiectivul general: Dezvoltarea unui model functional de sistem energetic durabil pentru agricultura bio-organica în sere în cadrul unui parteneriat între organizații de cercetare: Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice - ICSI Ramnicu Valcea si partenerii privați: SC TechnoVolt SRL și SC E- LABORATOR Feeria SRL in calitate de beneficiari. Sunt propuse urmatoarele obiective S&T: O1. Dezvoltarea un concept durabil de seră pe baza unui sistem energetic complex ce integreaza pile de combustie, panouri solare și reactoarelor de biomasă. O2. Validarea sistemului de energie durabila: pile de combustie- panouri solare- reactor de biomasa in sere pentru agricultura bio-organica. O3. Elaborarea unui nou concept inovativ si competitiv de membrane schimbatoare de ioni pentru imbunatatirea performantelor pilei de combustie prin alaturarea unei membrane schimbatoare de protoni si a uneia schimbatoare de cationi avand la baza o noua tehnologie emergent de membrane bipolare- TwinIC (prototip). O4. Dezvoltarea capbilitatilor institutionale si a abilitatilor resursei umane in cercetarea aplicativa si dezvoltarea de tehnologii innovative in Romania in domeniul energiilor regenerabile, pile de combustie, panouri fotovoltaice si bioreactoare.

4 Descrierea stiintifica si tehnica- Etapa I: Proiectare sistem integrat de alimentare a serei- Data finalizare: 30 Decembrie 2014 Activitate I.1 Proiectare sistem integrat de alimentare a serei: panouri fotovoltaice, panouri solare, pila de combustie/electrolizor, reactor biogas Gestionare eficienta a energiei durabile devine din ce in ce mai importanta, ca urmare a problemelor actuale referitoare la poluarea mediului precum si a limitarii resurselor naturale fosile. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca resursa energetica globala si nepoluanta este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, in contextul dezvoltarii durabile, au ca scop reducerea consumurilor energetice, cresterea sigurantei in alimentarea cu energie, protejarea mediului inconjurator si dezvoltarea tehnologiilor energetice viabile. Energiile regenerabile, precum energia solara, energia hidro, biomasa, energia eoliana si materiile prime regenerabile, constituie o buna alternative la resursele fosile. Sursa directa comuna a tuturor resurselor regenerative este soarele. Potentialul energiei solare este practic nelimitat si depaseste cu mult potentialul fosil de producerea energiei. Sistemul de agricultura in regim de sere si solarii acopera o mica parte din necesarul de consum al populatiei privind legumele si fructele. Pentru imbunatatirea cresterii productiei de fructe si legume, este necesar ca sistemul de cultura in sere sa se extinda prin dezvoltarea unor sisteme moderne si fiabile, independente din punct de vedere energetic. Un factor semnificativ pentru dezvoltarea si buna functionare a activitatilor din cadrul unei sere, il reprezinta furnizarea eficienta si la un cost scazut a energiei electrice si termice. De asemenea, realizarea unui microclimat optim pentru dezvoltarea in cele mai bune conditii a culturilor de plante, cu precadere in sezonul rece, este asigurat numai de catre o incalzire optima si eficienta a serelor. In cele mai multe cazuri, fermierii nu pot sa sustina pe parcursul sezonului rece necesarul de energie termica si electrica, in principal pentru incalzirea serelor, din mai multe considerente tehnico- economice, dintre care precizam pe urmatoarele : - costurile cu energia termica si electrica provenite din surse conventionale sunt mari si nu acopera cheltuielile investite; - terenurile pe care se afla amplasate serele sunt relativ izolate, iar racordarea lor la o retea de energie electrica sau de gaz metan fiind investitii costisitoare, uneori chiar si imposibil de realizat din punct de vedere tehnic; - pierderile semnificative de caldura datorate izolatiei termice necorespunzatoare, duc la imposibilitatea producerii legumelor in sezonul iarna-primavara; - costurile pentru achizitionarea unor materiale performante care sa asigure o buna izolare termica a serelor, sunt ridicate si nu pot fi suportate de catre orice fermier. Sezonul rece este cel mai dificil pentru agricultori, cei mai multi dintre acestia renunta la productie in aceasta perioada, deoarece nu pot sa suporte cheltuielile uriase cu incalzirea solarului sau a serei. In ceea ce priveste producerea legumelor in sezonul rece cu cheltuieli reduse la energie si accesibile oricarui cultivator, solutia este in utilizarea energiei durabile, care de fapt si este viitorul. Ca urmare a progresului tehnologic avansat in domeniul resurselor regenerabile, energia solara este unul din factorii motori ai energiei durabile. Avand in vedere aceste aspecte, colectivul de cercetare din cadrul proiectului FC-Farm sia propus ca obiectiv principal in cadrul acestei etape, proiectarea si dezvoltarea unui sistem integrat de alimentare cu energie a unui model demonstrativ de sera bio-organica, independeta din punct de vedere energetic, utilizand energiile regenerabile, respectiv, energia termosolara, energia hidrogenului si biomasa pentru producerea si procesarea biogazului. I.1.1 Dimensionare sera Dezvoltarea acestui concept de sera sustenabila, prin integrarea sistemului de alimentare cu energie termica si electrica a serei, utilizeaza in principal panouri fotovoltaice, panouri termosolare, ansamblu (stack) pile de combustie - stocator hidrogen - electrolizor si reactor de biomasa pentru producerea biogazului. Acest sistem este una dintre cele cea mai bune solutii pentru functionarea si dezvoltarea durabila a serelor, putand furniza caldura si electricitate oricand, la un cost redus si eficienta optima, fara poluarea mediului ambiant.

5 O tehnica inovativa este adusa in cadrul acestui proiect: integrarea in sistemul de alimentare cu energie a serei, a unui generator termo-electric de tip Stirling, care produce prin cogenerare energie termica si electrica, utilizand ca factor energetic biogazul obtinut prin procesarea biomasei. Biomasa este obtinuta prin colectarea deseurilor vegetale, lemnoase, paioase, legume - fructe, resturi menajere, etc., din activitatile desfasurate de catre partenerul SC E-LABORATOR Feeria SRL. Locatia unde va fi amplasata si implementata sera este situata in localitatea Baleni, judetul Dambovita, pe un teren administrat de catre partenerul SC E-LABORATOR Feeria SRL, care este si unul dintre beneficiarii rezultatelor acestui proiect. Un avantaj major al acestui tip de sera, il reprezinta modularitatea, adica o data ce sistemul este implementat, prin redimensionarea componentelor individuale, se pot adauga nelimitat diferite elemente constructiv structurale, panouri fotovoltaice, panouri termosolare, module de pile de combustie, sisteme de incalzire, sisteme de ventilatie, etc. Acest mod de redimensionare prin adaugarea de module noi, va duce la o cresterea a energiei generate, precum si o dezvoltare a dimensiunilor serei. Avand disponibilitatea terenului pe care se va amplasa modelul experimental de sera, am stabilit ca aceasta sa aiba o suprafata de circa 225mp, cu urmatoarele dimensiuni gabaritice: - latimea, l=9m; - lungimea, L=25m; - inaltimea, h=4m. Sera proiectata va fi de tip modular cu profilul aerodinamic sub forma de tunel, pe o structura metalica de arce rotunde, cu deschideri laterale practicate pentru ventilatie. Fig. 1. Fig. 1 Am selectat pentru proiectare si dezvoltare acest model de sera, deoarece prezinta proprietati bune referitoare la rezistenta si durabilitate, avand in vedere climatul din Romania, fiind rezistenta la vanturi puternice de 90km/h si incarcare strat zapada (80kg/mp+25kg/mp incarcare interna). Intr-o sera care produce rasaduri, sau legume care au o inaltime medie, conform standardelor in domeniu, nu este justificat o inaltime a acesteia mai mare de 4m, deoarece volumul de aer incalzit sau racit suplimentar peste aceasta cota, este considerat ca o pierdere energetica. Izolarea termica a serei se va realiza prin acoperirea superioara si a peretilor laterali cu frontoane de policarbonat celular cu grosimea de 3,5...6mm si/sau cu folie dubla de 200 microni. Utilizand acest tip de model experimental, fermierii pot dezvolta proiecte sustenabile de sere, la scara mai mare, independente din punct de vedere energetic si relizand astfelo crestere a productiei de legume in sezonul rece de iarna -primavara, la costuri scazute. I.1.2 Calcularea necesarului termic pentru o sera simplu vitrata. In capitolul precedent am convenit ca, modelul functional de sera sustenabila sa prezinte o suprafata de circa 225mp, de tip modular cu profilul aerodinamic sub forma de tunel, pe o structura metalica de arce rotunde, cu deschideri laterale practicate pentru ventilatie. Dimensiunile gabaritice ale serei sunt urmatoarele: - latimea, l=9m; - lungimea, L=25m; - inaltimea, h=4m

6 Functie de aceste dimensiuni, in conformitate cu standardul SR , prin intermediul unui soft special, se poate calcula suficient de precis necesarul termic al unei sere, functie de tipul de materiale utilizate pentru acoperire si izolare. La calculul privind necesarul de caldura se va tine cont de zona climatica, de conductivitatea termica a materialului selectat, de dimensiunile serei, de etanseitatea serei si pozitionarea acesteia, precum si de diferentele de temperaturi interioare si exterioare. Pentru invelisul exterior al serei, care reprezinta de fapt si izolarea termica a acesteia, am selectat trei tipuri de materiale, cu compozitii chimice si grosimi diferite, pentru a observa care dintre aceste materiale este cel mai potrivit din punct de vedere tehnico-economic, asociat cu criteriile de eficienta raportate la calitate/pret /eficienta energetica, in vederea unei bune izolari termice a serei. Aceste materiale sunt urmatoarele: - Folie polietilena cu grosimea de 1mm; - Policarbonat cu grosimea de 4mm; - Policarbonat cu grosimea de 35mm. In tabelele urmatoare sunt calculate consumurile de energie termica in functie de materialele izolatoare utilizate. 1. Calculul termic al serei izolata cu folie de polietilena cu grosimea de 1mm Fig. 2 Tab. 1. Calculul termic al serei izolata cu folie de polietilena cu grosimea de 1mm CALCULAREA NECESARULUI TERMIC AL UNEI SERE SIMPLU VITRATE Zona climatica IV Zona eoliana I Temperatura exterioara -21 Viteza vantului 8,00 1 sera etansa d - grosimea peretilor vitrati ai serei (mm) Temperatura interioara 18 1,000 λ- conductivitatea termica a materialului peretilor vitrati ai serei 3 Varianta constructiva a serei 225,00 S - suprafata terenului pe care este amplasata sera (mp) 416,96 A - suprafata vitrata totala a serei (mp) 795,07 V - volumul serei (mc) 204,41 Q - necesarul de caldura de calcul al serei (kw) in localitate 10,32 Kconv - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata (W/mp K) 1,70 n - coeficient de etanseitate al serei 0,10 θ - coeficient de penetratie (kj/kg K) 0,27 i - coeficient ce tine cont de entalpia aerului interior si exterior 12,43 α i - coeficient de transfer termic prin suprafata la interior (W/mp K) 36,16 α e - coeficient de transfer termic prin suprafata la exterior (W/mp K) 9,17 KET - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata a

7 serei, considerata etansa (W/mp K) 0,60 ØA - coeficient ce depinde de suprafata terenului pe care este amplasata sera 25,00 L lungimea serei 9,00 l - latimea serei 4,50 H inaltimea maxima 4,50 r1 - raza cercului = l/2 4,50 r2 - raza cercului = H 225,00 S - suprafata teren sera (mp) 416,95 A1 - suprafata vitrata totala cand r1= l/2 (mp) 364,36 A2 - suprafata vitrata totala cand r2=h (mp) 390,65 A ~ suprafata vitrata totala (mp): medie intre A1 si A2 795,07 V1 - volumul serei cand r1= l/2 (mc) 628,20 V2 - volumul serei cand r2=h (mc) 711,63 V ~ volumul serei (mc): medie intre V1 si V2 Tab. 2. Calculul termic al serei izolata cu policarbonat cu grosimea de 4mm CALCULAREA NECESARULUI TERMIC AL UNEI SERE SIMPLU VITRATE Zona climatica IV Zona eoliana I Temperatura exterioara -21 Viteza vantului 8,00 4 sera etansa d - grosimea peretilor vitrati ai serei (mm)` Temperatura interioara 18 0,200 λ - conductivitatea termica a materialului peretilor vitrati ai serei 3 Varianta constructiva a serei 225,00 S - suprafata terenului pe care este amplasata sera (mp) 416,96 A - suprafata vitrata totala a serei (mp) 795,07 V - volumul serei (mc) 173,03 Q - necesarul de caldura de calcul al serei (kw) in localitate 8,68 Kconv - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata (W/mp K) 1,70 n - coeficient de etanseitate al serei 0,10 ðn - coeficient de penetratie (kj/kg K) 0,27 i - coeficient ce tine cont de entalpia aerului interior si exterior 12,43 α i - coeficient de transfer termic prin suprafata la interior (W/mp K) 36,16 α e - coeficient de transfer termic prin suprafata la exterior (W/mp K) 7,81 KET - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata a serei, considerata etansa (W/mp K) 0,60 ØA - coeficient ce depinde de suprafata terenului pe care este amplasata sera Tab. 3 Calculul termic al serei izolata cu policarbonat cu grosimea de 35mm CALCULAREA NECESARULUI TERMIC AL UNEI SERE SIMPLU VITRATE Zona climatica IV Zona eoliana I Temperatura exterioara -21 Viteza vantului 8,00 sera etansa Temperatura interioara 18 in localitate

8 4 d - grosimea peretilor vitrati ai serei (mm) 0,200 λ - conductivitatea termica a materialului peretilor vitrati ai serei 3 Varianta constructiva a serei 225,00 S - suprafata terenului pe care este amplasata sera (mp) 416,96 A - suprafata vitrata totala a serei (mp) 795,07 V - volumul serei (mc) 78,53 Q - necesarul de caldura de calcul al serei (kw) 3,76 Kconv - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata (W/mp K) 1,70 n - coeficient de etanseitate al serei 0,10 ðn - coeficient de penetratie (kj/kg K) 0,27 i - coeficient ce tine cont de entalpia aerului interior si exterior 12,43 α i - coeficient de transfer termic prin suprafata la interior (W/mp K) 36,16 α e - coeficient de transfer termic prin suprafata la exterior (W/mp K) 3,53 KET - coeficient total de transfer termic prin convectie prin suprafata vitrata a serei, considerata etansa (W/mp K) 0,60 ØA - coeficient ce depinde de suprafata terenului pe care este amplasata sera Din calculul prezentat, reiese foarte clar faptul ca, necesarul de caldura cu valoarea cea mai mica, respectiv 78,53 Kw, este cel mai avantajos si reprezinta materialului izolator de tip policarbonat cu grosimea de 35mm. Daca sera ar fi acoperita cu folia de polietilena cu grosimea de 1mm, atunci conform calculelor ar rezulta un necesar de caldura de 204,41 Kw, valoare care este de aproape 3 ori mai mare decat necesarul de caldura utilizand policarbonatul cu grosimea de 35mm. Avand in vedere aceste aspecte si tinand cont de factorii tehnico-economici, pentru acoperirea si izolarea termica a serei, varianta utilizarii policarbonatului de 35mm este cea mai plauzibila, deoarece necesarul de caldura este redus foarte mult comparativ cu utilizarea foliei de polietilena de 1mm. Totodata, utilizand policarbonatul de 35mm ca material izolator, cheltuielile cu agentul termic de incalzire se vor reduce foarte mult, acestea fiind estimate la aproximativ 45-65%. Cu toate ca investitia in utilizarea policarbonatului de 35mm este mai costisitoare, aceasta se va recupera in timp prin reducerea semnificativa a costurilor cu furnizarea agentului termic. De asemenea, folosirea policarbonatului de 35mm pentru acoperire si izolare, confera serei o mai buna rezistenta mecanica, protectie la intemperii si durabilitate in timp, comparativ cu polietilena de 1mm. Tinand cont de cele specificate, concluzia este ca alegerea cea mai potrivita pentru izolarea termica a serei, consta in utilizarea policarbonatului cu grosimea de 35mm. I.1.3 Sistemul de incalzire, stocare si distributie a agentului termic Sistemul de incalzire cu apa calda Majoritatea culturilor din sere au cicluri care se petrec si pe durata anotimpului rece, facand absolut necesara utilizarea unui sistem de incalzire a serei. Sistemle de incalzire pe apa se recomanda atunci cand diferentele de temperatura interior-exterior, care trebuie compensate sunt foarte mari. In majoritatea cazurilor instalatia de incalzire este integrata ca parte a sistemului de cultivare, tevile de distributie a apei calde fiind utilizate ca si cadru de sustinere a carucioarelor de transport. Caracteristica principala a sistemelor de incalzire pe apa calda este aceea ca ele una sau mai multe surse de producere a caldurii, unde unul sau mai multe generatoare de caldura incalzesc apa care este trimisa apoi in intreaga sera, printr-un sistem de conducte. Agentul termic utilizat pentru incalzirea serei in perioada anotimpului rece, cat si pentru alte activitati asociate, il reprezinta apa calda menajera. Apa calda este obtinuta prin utilizarea panourilor termosolare cat si prin procesarea biogazului, fiind depozitata intr-un boiler combinat avand functiile de stocare si incalzire. De asemenea, apa calda se poate obtine la nevoie si prin incalzirea cu energia electrica produsa de catre panourile fotovoltaice.

9 Sistemul de incalzire cu apa calda se va concretiza intr-o retea de conducte pozitionate in sera la nivelul solului, prin care care agentul termic este circulat de catre o pompa. Panouri termosolare cu tuburi vidate Panourile termosolare cu tuburi vidate au o constructie robusta, fiind destinate incalzirii apei calde. In special in lunile de primavara/toamna dar si la temperaturi sub punctul de inghet, tuburile vidate din aceste panouri solare se disting prin eficacitate maxima. Componenta principala a panoului solar este placa absorbanta a energiei solare. Aceasta placa, denumita in mod curent colector datorita proprietatilor de absorbtie a caldurii emise de soare, este construita din tevi si fasii de cupru sudate intre ele si are rolul sa asigure circulatia in circuit inchis a agentului de incalzire, concomitent cu incalzirea acestuia. Atat tevile cat si fasiile de cupru sunt de culoare inchisa (negru sau albastru) pentru cresterea puterii de absorbtie. Colectorul este montat pe un pat izolant de vata minerala, cu o grosime de 4-5 cm, pentru a nu permite transferul de caldura spre exterior. Deasupra colectorului se monteaza un geam securizat de 4 mm grosime,cu o suprafata tip fagure-marunt care mareste difuzia radiatiei solare. Intregul sistem este bine fixat si etansat pe o rama de aluminiu, formand panoul solar. Avantaje: - tuburi vidate cu teava de incalzire de 24 mm, pentru transferul eficient de caldura; - colector din cupru (schimbator de caldura); - capac colector din aluminiu; - conexiune uscata intre heat pipe si colector (schimbator de caldura); - design estetic; - rama din aluminiu (inclusa); - 10 ani garantie pe tuburi; - raport pret / performanta excelent; Caracteristici si specificatii tehnice: - Numar tuburi: 20; - Latime: 1690 mm; - Lungime: 2030 mm; - Inaltime: 180 mm; - Suprafata totala: 3,48 m²; - Suprafata totala de captare (absorber): 1,89 m²; - Eficienta optica, raportata la suprafata de captare (absorber): 66,8 %; - Coeficient pierdere de caldura a1: 1,894 W/m²K; - Coeficient pierdere de caldura a2: 0,0039 W/m²K²; - Energia colectata anual la G=1000W/m², - Ta=0: max. 1260kWh, adica 666,34 kwh/m² (63 kwh/tub); - Volum colector: 2 l; - Greutate in stare goala: 72 kg; - Presiune maxima de operare: 6 bar; - Temperatura de stagnare: 239 C; - Rezistenta la presiune: max. 600 kpa; - Materiale constructive: aluminiu, cupru, sticla, vata minerala; - Material tuburi: sticla borosilicat 1,6-2,0 mm; - Material strat de absorbtie: Ail-N/AI pe sticla; - Dimensiuni tub vidat (mm): 58/1812; Utilizarea unor materiale de cea mai buna de calitate, rezistente la coroziune, asigura o functionare sigura si o durata lunga de viata. Tuburile sunt prevazute cu un absorber din cupru, in care circula un lichid special, care se vaporizeaza cand tubul este expus la lumina soarelui si transmite caldura printr-un schimbator de caldura (colector) catre lichidul de transfer termic (antigel solar). Tuburile din sticla borosilicat cu perete dublu, se pot roti 360. Partea interioara a tuburilor este acoperita cu un strat selectiv de absorbtie. Colectorul (schimbatorul de caldura) care asigura transferul de caldura consta dintr-un miez sub forma unui tub de cupru, prin care circula

10 lichidul de transfer termic. Pentru a minimiza pierderile de caldura colectorul este prevazut cu izolatie speciala foarte eficienta si o carcasa din aluminiu rezistent la coroziune. Boilere combinate de incalzire si stocare Boilerul este un rezervor, vopsit electrostatic la exterior cu pereti dubli pentru stocarea apei incalzite in urma transferului de caldura dintre peretele interior al boilerului si apa rece adusa pentru incalzire din instalatia de apa rece a imobilului. Boilerul este captusit spre exterior cu o manta izolanta din spuma poliuretanica de inalta densitate, de 4-5 cm grosime, pentru a proteja instalatia in sezonul rece. Prin peretii dubli ai boilerului circula agentul de incalzire care transfera caldura catre apa rece din interiorul boilerului. Din punct de vedere constructiv, peretele interior al boilerului are un strat at de 2-3 mm grosime. Boilerul are din constructie la interiorul sau si o rezistenta electrica (de 1,5 4 kw ) care se poate folosi atunci cand sursa de energie solara este foarte mica sau inexistenta, precum si un anod de magneziu, pentru protectia impotriva coroziunii. Volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie dimensionat suficient de mare astfel incat sa poata acoperi de cel putin 1,5 2 ori necesarul zilnic de apa calda. Aceasta da siguranta ca, chiar daca vor exista cateva zile neinsorite in lunile de vara, apa calda tot va fi asigurata, fara a fi necesara pornirea incalzirii. Atunci cand se introduc dispozitive de reducere a consumului de apa (de exemplu: limitatoare ale debitului de apa), se poate utiliza un factor de 1,5. Pentru exemplul propus trebuie instalat un rezervor de stocare a energiei termice cu un volum de aproximativ 600 litri: 600 l x 1,5 = 900 l. Daca se intentioneaza ca sistemul solar termic sa acopere 100% necesarul de apa calda pe perioada lunilor de vara, atunci volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea acoperi cererea de apa calda pentru cel putin 2 zile: 600 litri x 2 = 1200 litri Boilerele combinate de incalzire si stocare sunt echipate cu un dispersor de presiune (flux), combinat cu un separator, ceea ce permite stratificarea perfecta a apei si capacitatea de a aduce apa la o temperatura ideala, in diverse straturi de utilizare. Boilerele din seria CORRUFLEX, sunt dotate in partea superioara a rezervorului cu o serpentina detasabila din teava flexibila ondulata, din otel inoxidabil, cu suprafata de pana la 8,5 mp, pentru producerea instantanee de apa calda menajera. - Boilerele sunt prevazute cu doua serpentine secundare; - Capacitate totala (l): 1000; - Diametru cu/fara izolatie (mm): 990/790; - Inaltime (mm): 2080; - Suprafata serpentina detasabila/secundara (mp): 7,50/2,50/3,00; - Material boiler: otel carbon; - Grosime izolatie (mm): 100; - Material izolatie: poliuretan moale, cu invelis extern din PVC flexibil; - Greutate (kg): 280; - Temperatura minima: 20 C; - Temperatura maxima: 90 C; - Energie termica stocata: 81,7 Kwh Agentul de tncalzire care circula prin colector si peretele dublu al boilerului, este o solutie speciala antitnghet de etil-glicol, cu o concentratie corespunzatoare, astfel incit agentul termic este garantat pentru functionare pina la -20 C. Sistemele cu circuit liber, functioneaza si iarna in zilele insorite chiar si la temperaturi negative, asigurand un minim de 50 % din necesarul de apa calda. Izolatia boilerului permite mentinerea temperaturii apei pina la 72 ore. Sisteme de incalzire cu aer cald In functiile de necesitatile privind asigurarea energiei termice, optional, sera se poate dota si cu un sistem de incalzire cu aer cald, care poate sa functioneze alimentat cu gaz natural sau biogaz.

11 De asemenea, sunt sisteme de incalzire cu aer cald de diferite puteri care functioneaza cu energie electrica. Sistemul de incalzire cu generatoare de aer cald este alcatuit din urmatoarele componente: - Boilerul de stocare si distributie a combustibilului - Sistemul de distributie a combustibilului: tevi, supape, pompe, fitinguri, filtre si regulatoare de presiune, care alimenteaza fiecare generator de aer cald; - Sistemul electric; Generatorul de aer cald este dotat cu: arzator, camera de combustie, schimbator de caldura aer-aer si ventilator. Pentru sistemele care utilizeaza propanul sau gazul natural ca si combustibil, gazele rezultate in urma arderii pot fi eliberate in interiorul serei. Intr-o astfel de situatie trebuie efectuata o monitorizare adecvata a innoirii aerului folosit pentru combustie. Capacitatea acestor incalzitoare variaza de la ordinul zecilor de m 3 de aer incalzit pe minut, pana la mii de m 3 /ora. Temperatura aerului incalzit variaza functie de destinatia incalzitorului, locul de amplasare si dimensiunile serei. De obicei, in interiorul serei trebuie sa se asigure in perioada sezonului rece o temperatura de circa C, pentru o dezvoltare optima a plantelor. I.1.4 Sisteme de producere si furnizare a energiei electrice Asigurarea energiei electrice pentru necesitatile unei sere, reprezinta in cele mai multe dintre cazuri o problema greu de rezolvat, daca nu chiar imposibila. Energia electrica este indispensabila pentru buna functionare a unei sere moderne, care poate furniza populatiei legume si fructe bio-organce, de cea mai buna calitate si in cantitati suficiente, in orice anotimp, cu conditia ca respectiva sera sa asigure plantelor un microclimat ideal pentru dezvoltare. Acest microclimat depinde foarte mult de sistemul de incalzire, de sistemul de iluminare, de sistemul de fertirigare, de sistemul de ventilatie si racire, precum si de sistemul de automatizare si control al serei. Toate aceste sisteme si componente de automatizare, de care depinde functionarea unei sere se alimenteaza cu energie electrica. Majoritatea terenurilor pe care sunt amplasate serele sau solariile, sunt izolate, sau sunt situate la o distanta relativ mare fata de reteaua de energie electrica conventionala, ceea ce face practic imposibila racordarea serei la aceasta. Totodata, costurile foarte mari necesare pentru bransarea la o sursa de curent electric, demoralizeaza cultivatorii, care renunta astfel la productia in sezonul rece si nu numai. O alternativa foarte buna si viabila privind accesul la o sursa independenta de energie accesibila si usor de procurat, consta in utilizarea resurselor regenerabile. Unul dintre obiectivele principale ale acestui proiect este acela de a dezvolta un model de sera functionala, independenta din punct de vedere energetic si care sa functioneze pe baza energiilor regenerabile, precum energia solara, energia hidrogenului si biomasa.

12 Ansamblul pila combustie - electrolizor - stocator hidrogen Pila de combustie cu membrane polimerice (PEM) Necesitatea de a descoperi noi surse de energie este in continua ascensiune, iar folosirea curenta a hidrocarburilor la scara mondiala ca energie primara, nu mai poate fi sustinuta nici ca resurse existente si nici din punct de vedere ecologic. Increderea in potentialul hidrogenului ca si vector de energie si combustibil s-a dezvoltat in ultimii ani, hidrogenul utilizandu-se in special la producerea energiei electrice prin intermediul pilelor de combustie. Hidrogenul este vectorul purtator de energie care poate transforma energia chimica in energie electrica nepoluanta si fara emisii de noxe. Utilizarea energiei hidrogenului pentru aplicatiile actuale si de viitor reprezinta o provocare majora pentru dezvoltarea sectorului energetic. Unul dintre cele mai cunoscute procedee pentru obtinerea hidrogenului este electroliza apei. Utilizarea hidrogenului pentru furnizarea partiala a energiei electrice in cadrul unei sere, este motivata prin faptul ca, atunci cand din diferite motive (timp nefavorabil, cer innorat, ploi, etc.) curentul electric nu mai poate fi produs cu ajutorul panourilor fotovoltaice, alimentam sistemul de pile de combustie cu hidrogenul stocat in butelii, obtinand energia electrica foarte rapid. Totodata, sistemul de pile de combustie se poate porni cu precadere in timpul noptilor cand nu avem sursa solara pentru functionarea panourile fotovoltaice. Electroliza apei este calea cea mai eficienta de producere a hidrogenului utilizand surse regenerabile de energie. Cand electroliza apei este realizata folosind energie regenerabila (hidro, vant, solara, geotermala), hidrogenul poate fi considerat ca o sursa de energie complet regenerabila si curata. Energia electrica se produce printr-o reactie chimica la nivelul membranelor schimbatoare de protoni (PEM), care intra in componenta pilelor de combustie. In acest sens, colectivul de cercetare-dezvoltare din cadrul proiectului, are ca obiectiv elaborarea unui ansamblu (stack) de pile de combustie cu membrane schimbatoare de protoni (PEM), cu o putere de 1kW, pentru a asigura furnizarea partiala cu energie electrica a unei sere demonstrative. Caracteristicile tehnice ale ansamblului de pile de combustie de tip PEM sunt urmatoarele: - Numar de celule..24; - Putere maxima..1kw; - Performanta nominala..28,8 V, 35 A; - Reactanti..hidrogen si aer; - Tensiunea de iesire...12v; - Temperatura maxima de lucru...65 C; - Umidificare...cu autoumidificare; - Racire... racire cu ventilator integrat 12V; - Greutate...5 kg; - Dimensiuni...350x180x150mm; - Consum de hidrogen...13l/min=0,78mc/ora; - Puritate hidrogen % ; - Timp de pornire.. 30s (la temperatura ambienta); - Eficienta.. 40% la 28.8V; Electrolizorul cu membrane schimbatoare de protoni (PEM) Electrolizorul este reversul unei pile de combustie cu hidrogen, cu proprietatea de a produce hidrogen si oxigen din apa. Tehnologia de electroliza a apei poate fi implementata, la orice scara, in orice loc unde exista o sursa de alimentare cu energie electrica. Electrolizoarele pe baza de membrane schimbatoare de protoni (PEM), au aparut in urma dezvoltarii filmelor polimerice subtiri ca mediu de ioni conductori. In contrast cu sistemele bazate pe electrolitii alcalini lichizi, aceste electrolizoare utilizeaza electrolit solid (ionomer) care opereaza conventional in electrochimia acida transportand ionii H + (protoni). O caracteristica comuna a electrolizoarelor de tip PEM este aceea ca au dimensiuni relativ mici, cu o capacitate

13 de productie de hidrogen cuprinsa intre valorile 0,01-10Nm 3. Una dintre capabilitatile electrolizoarelor de tip PEM, este aceea ca pot opera cu diferente valori de presiune de-alungul membranei. In aplicatiile curente care utilizeaza hidrogen sub presiune, electrolizoarele PEM pot elimina la presiunea atmosferica oxigenul produs, iar pe de alta parte se obtine hidrogenul la o presiune de circa bar, reducand astfel necesitatea unei comprimari suplimentare. Puritatea hidrogenului generat in electrolizoarele de tip PEM este de obicei in jur de 99,999%, unele sisteme fiind proiectate sa realizeze chiar %. Electrolizorul de tip PEM trebuie configurat astfel incat sa fie compatibil si sa functioneze intr-un regim optim impreuna cu ansamblul de pile de combustie. Caracteristicile tehnice ale electrolizorului de tip PEM sunt urmatoarele: - Productie hidrogen Nm3/h; - KgH 2 / 24ore kg; - Presiune iesire hidrogen bar; - Puritate hidrogen % ; - Consum apa demineralizata l/h-0.94 l/h; - Presiune apa alimentare...1,5-4 bar; - Temperatura lucru C; - Cerinte apa demineralizata.. < 1 micro Siemens/cm, (> 10 megohm-cm); - Alimentare electrica V, o singura faza, 50/60 Hz; Electrolizorul are capacitatea de a comprima hidrogenul in butelii la o presiune de 165 bar, fara a necesita un compresor suplimentar pentru realizarea acestei operatiuni. Stocatorul de hidrogen Hidrogenul poate fi stocat in 3 stari de agregare, gazoasa, solida si lichida. Cea mai utilizata metoda de a stoca hidrogenul in stare gazoasa este in vase presurizate. Buteliile de stocare a hidrogenului difera in functie de marime, dar opereaza la presiuni standard de 200 bar. O alta metoda de stocare a hidrogenului este in hidrurile metalice. Hidrurile metalice sunt compuse din atomii metalici care se constituie dintr-o retea gazda si atomii de hidrogen care sunt prinsi in locurile interstitiale, cum ar fi defectele de retea. Aliajele metalice care absorb hidrogenul actioneaza similar unui burete ce absoarbe apa. Metalele hidrurabile au capacitatea unica de a absorbi hidrogenul ca sa il elibereze mai tarziu, fie la temperatura camerei, fie prin incalzirea recipientului. Cantitatea totala de hidrogen absorbit este de 1% pana la 2% din greutatea totala a rezervorului. Cateva metale hidrurabile sunt capabile sa inmagazineze intre 5 si 7% din propria lor greutate, dar numai cand se incalzesc la temperaturi de C sau chiar mai mult. Procentajul de gaz absorbit de volumul de metal este inca relativ mic, dar hidrurile ofera o solutie viabila de inmagazinare a hidrogenului. O noua metoda de stocare a hidrogenului sub forma solida o reprezinta nanotuburile de carbon. Nanotuburile de carbon sunt tuburi microscopice de carbon, de ordinul nanometrilor care inmagazineaza hidrogen in porii microscopici dintre tuburi si in interiorul tubului. Asemanatoare metalelor hidrurate in mecanismul lor pentru inmagazinare si eliberare de hidrogen, avantajul consta in cantitatea de hidrogen pe care sunt capabile sa o retina. Nanotuburile de carbon sunt capabile sa inmagazineze hidrogen de la 4,2% pana la 65% din propria lor greutate. Hidrogenul poate fi adus in stare lichida, dar numai la temperaturi extrem de scazute si cu un consum foarte mare de energie. Hidrogenul lichid se stocheaza de regula la 20 0 K sau 293 o C. Racirea si procesul de comprimare necesita energie, rezultand intr-o pierdere de aproximativ 30% a energiei hidrogenului inmagazinat. Combinarea energiei ceruta pentru procesul de obtinere a hidrogenului in starea lui lichida si a rezervoarelor necesare pentru mentinerea presiunii si temperaturii de inmagazinare devine foarte scumpa comparativ cu alte metode. Cercetarea in domeniul inmagazinarii hidrogenului lichid este centrata in jurul dezvoltarii materialelor rezervoarelor, ducand la rezervoare mai usoare si mai rezistente si imbunatatirea metodelor de lichefiere a hidrogenului. Avand in vedere aspectele prezentate privind stocarea hidrogenului, in cazul proiectului pe care il dezvoltam vom lua im calcul stocarea in recipiente metalice presurizate (butelii) si stocarea in sistem de hidruri.

14 Stocarea hidrogenului in recipiente metalice sub presiune Buteliile pentru gaze comprimate, la modul general, sunt destinate transportului, stocarii si distributiei unei game variate de gaze, cum ar fi: hidrogen, oxigen, azot, metan, amestecuri de gaze, etc. Capacitate Presiune de Volum de Diametru Lungime Greutate butelii umplere gaz (m 3 ) exterior cca. cca. bruta cca. (litri) (bar) (15 C, 1 bar) (mm) (mm) (kg) , Date tehnice: Material: 34CrMo4 Elemente de identificare a buteliei: Inscriptionare Hidrogen Culoare Rosu (SR EN 1089) sau gri-argintiu Eticheta (STAS Eticheta 5189) de pericol 2.1 Norme valabile: Prescriptii tehnice ISCIR PT C5-2003, norme ADR. Norme mentionate: DIN Stiind ca ansamblul de pile de combustibil de 1Kw are un consum de hidrogen de circa 0,78 mc/h, rezulta ca la o functionare medie de 12 ore/zi consumul mediu este de 9,36 mc. Avand in vedere aceste calcule se considera ca pentru stocarea hidrogenului sunt suficiente 3 butelii de 50l care au un volum total de stocare de 50 mc la o presiune de 220bar. Stocarea hidrogenului in hidruri metalice Pentru stocarea hidrogenului in hidruri metalice am selectat un recipient cu o capacitate de stocare de minim 7Nm 3 H 2. Date tehnice: Presiunea de incarcare este de 5 bari. Temperatura de incarcare 20 C Rata maxima de incarcare cu hidrogen 7 Nm 3 /h Puritatea hidrogenului la inrarea in tanc 99,999%vol Debitul nominal de descarcare a hidrogenului la 75 C pentru 100 minute- 3,5Nm 3 (58,3SLPM) Presiunea de descarcare a hidrogenului minim 2 bar Capacitate de stocare per unitate (m 3 )... >7 Presiune de incarcare (bar)...5 Presiune de descarcare (bar)... >2 Debit de descarcare (slpm) al intregii cantitati stocate...60 Cicluri incarcare/descarcare Ansamblul de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice Energia fotovoltaica reprezinta una dintre cele mai intalnite forme de producere a energiei electrice transformata din energia solara. Sistemele de panouri fotovoltaice reprezinta o alternativa convenabila si economica de producerea energiei electrice, comparativ cu sistemele energetice conventionale, mai ales cand locatia pe care dorim sa o racordam la sursa de curent electric este izolata. Avand in vedere consumul de energie electrica cu diferiti consumatori din cadrul serei, se considera ca un sistem

15 fotovoltaic cu o putere instalata de 4,5Kw este suficient pentru a acoperi toate nevoile serei. In aceste sens, am selectat un kit fotovoltaic complet echipat si automatizat pentru producerea, stocarea si distriburia energiei electrice. Sistemul fotovoltaic cu o putere instalata de 4,5kW in panouri fotovoltaice, cu o capacitate de productie medie anuala de 15,45kW/zi, poate asigura intregul necesar energetic al unei sere impreuna echipamentele si anexele acesteia. Acest pachet fotovoltaic reprezinta o "micro uzina" de producere a energiei electrice din radiatia solara. Invertorul Studer XTH 6000 introdus in acest sistem, se situeaza printre varfurile de gama a acestor echipamente, fiind un invertor cu o putere continua de 5kW, 6kW - 30m; 15kVA -5s fapt ce permite alimentarea echipamentelor solicitante. Asa cum este si de asteptat, maximul capacitatii de productie a energiei electrice se realizeaza in perioada de vara, astfel ca se creeaza premisa utilizarii unor aparate de racire si ventilatie, cu costuri reduse, fara grija unei facturi mari la electricitate. In functie de amplasare si iradiere maximul productiei de electricitate se incadreaza in valoarea de ~ 24kW/zi. Invertorul Studer dispune de functia de incarcare a acumulatorilor dintr-o sursa externa, fiind extrem de util in perioadele cu radiatie solara scazuta, sau conditii atmosferice deosebite. Componentele sistemului fotovoltaic si caracteristicile tehnice sunt urmatoarele: - Numar panouri fotovoltaice...18 buc; - Putere panou fotovoltaic...250w, S-Energy calitate premium; - Regulator de incarcare...1 buc., tip MPPT Outback Flexmax, 80 A; - Invertor... 1 buc., tip Studer XTH 600, 5kW putere continua; - Acumulatori cu gel...24 buc., model Hoppecke, 2V, 750A; - Capacitate de inmagazinare acumulatori...36kw/24h. Sistemul fotovoltaic produce la o tensiune de 220V urmatoarele cantitati medii de energie electrica: - Iarna...7,2kW; - Vara...24kW. Generatorul termo-electric de tip Stirling Generatorul termo-electric de tip Stirling este un motor termic care functioneaza dupa principiul diferentei de temperatura, dintre o sursa calda si o sursa rece, transformand lucrul mecanic de translatie in miscare de rotatie si apoi in energie electrica. Acest motor functioneaza in cogenerare, generand in acelasi timp energie electrica cat si energie termica obtinuta prin incalzirea apei de racire.acest tip de motor cu ardere externa, contine in interiorul sau 1, 2, sau 4 pistoane care prin expansiune si compresia gazului de lucru (heliu sau azot), datorata diferentelor de temperatura, genereaza miscarea acestor pistoane, care ulterior activeaza motorul. Motoarele de tip Stirling sunt eficiente, robuste, silentioase, functioneaza cu aproape orice sursa de incalzire, sunt sigure fara pericol de incendiu sau explozie si necesita un minim de intretinere si mentenanta. Avand in vedere avantajele generatorului de tip Stirlig, colectivul de cercetare, este interesat ca in cadrul acestui proiect, sa implementeze un concept tehnic pentru un astfel de motor, ca ulterior, sa se realizeze si un model experimental, cu o putere termica estimata de maximum 3kW si o putere electrica de maximum 1kW. Prin energia termica si electrica generata, acest generator completeaza partial necesarul energetic al unei sere, cu preponderenta in anotimpul rece. Modelul experimental de generator termo-electric de tip Stirling, dupa o serie de teste si experimentari se va integra in cadrul serei, in zona echipamentelor care produc energie termica si electrica. Sursa de incalzire a acestui echipament va fi energia solara sau energia biogazului produs prin fermentarea biomasei. I.1.5 Instalatia de producerea biogazului In cadrul acestui proiect colectivul de cercetare va proiecta si realiza o mica instalatie experimentala de producerea biogazului, necesara pentru completarea nevoilor energetice ale serei. Aceasta instalatie va fi amplasata in locatia sediului administrativ al partenerului SC E- LABORATOR Feeria SRL, in.apropierea serei experimentale.

16 Biogazul reprezinta acea substanta gazoasa rezultata in urma procesului de digestie anaeroba a diferitelor resturi organice, fara ajutorul oxigenului, intr-un recipient numit "fermentator". Acest gaz rezultat are in componenta in proportie de 45-70% metan. Centralele in cogenerare care folosesc biogazul pentru producerea de energie evita eliberarea de emisii in atmosfera, fapt care nu poate fi realizat prin arderea combustibililor fosili. Materiile prime pentru producerea biogazului pot fi: gunoi de grajd, namol de epurare, deseuri vegetale, deseuri menajere, deseuri biodegradabile, culturi energetice si orice alte produse biodegradabile. Sistemele care produc biogaz folosesc bacterii pentru a descompune materia organica umeda (gunoi de animale, ape uzate sau deseuri alimentare), uneori materia organica folosita la producerea biogazului fiind special cultivata in acest scop. Biogazul este utilizat pentru urmatoarele activitati: - productia de caldura cu ajutorul unor generatoare simple de caldura pe gaz (arzatoare); -cogenerarea de electricitate si caldura producerea simultana de electricitate si caldura cu ajutorul unor instalatii complexe: microturbine si motoare endotermice alternative, generatoare de tip Stirling. Activitate I.2 Instalarea sistemelor (panouri fotovoltaice, reactor biogaz, stack pile de combustie/electrolizor) in sera I- studii preliminare Instalarea sistemelor care contin echipamente energetice necesare pentru alimentarea cu energie termica si electrica a serei demonstrative din cadrul proiectului, printr-o simulare intr-un studiu preliminar, reprezinta o preconceptie a modului real de amplasare si instalare pe pozitiile stabilite a echipamentelor si dotarilor, care sunt parti componente ale sistemului de alimentare cu energie termica si electrica. Intr-un mod preliminar se poate anticipa pozitia de instalare si montaj a principalelor elemente din cadrul unei sere. I.2.1. Instalarea preliminara a panourilor fotovoltaice Sistemele fotovoltaice pot fi clasificate in diferite moduri: - Conectate la retea; - Sisteme fotovoltaice izolate. Scopul unui sistem fotovoltaic izolat este de a furniza electricitate beneficiarilor din zonele unde nu exista posibilitatea conectarii la retea. Avand an vedere faptul ca un sistem fotovoltaic va produce electricitate numai atunci cand este expus direct la soare, pe timpul noptii sera va fi alimentata de la baterii sau de la sistemul de pile de combustie. In acest caz, in etapa de proiectare a sistemului fotovoltaic este foarte important sa se determine necesarul de energie si electricitate, pentru estimarea producerii necesare de energie si marimea capacitatii de stocare. Etapa de instalare trebuie sa respecte cerintele proiectului, standardele si regulamentele din domeniu, pentru a asigura un nivel maxim de productie de electricitate cu pierderi minime în reteaua de transmitere a acestei energii. Instalarea panourilor solare se va realiza cu ajutorul suporturilor speciale, prin monarea acestora pe acoperisul serei sau la demiinaltime, cu o orientare spre sud si la o inclinatie fata de axa verticala de circa , functie de anotimp. Accesoriile panourilor fotovoltaice se vor instala intr-o anexa tehnica, construita in imediata vecinatate a serei, ferite de intemperii si variatii mari de temperatura. I.2.2 Instalarea preliminara a sistemului de panouri termosolare cu tuburi vidate Instalarea panourilor termosolare cu tuburi vidate se va realiza similar ca si instalarea panourilor fotovoltaice, in sensul ca, acestea se pot instala pe acoperisul serei cat si pe suprafata solului, sau la demiinaltime, fiind montate pe niste suporturi speciale. Conditia de instalare principala, pentru cresterea eficientei energetice, este aceea ca aceste echipamente sa se monteze cu orientarea spre sud, cu o inclinatie fata de axa verticala de aproximativ In perioada anotimpului rece, pentru a fi ferite de inghet conductele si toate armaturile aferente panourilor termosolare se vor izola corespunzator.

17 I.2.3 Instalarea preliminara a sistemului pila combustie - electrolizor - stocator hidrogen Sistemul de producere a energiei electrice pe baza de hidrogen, are in componenta sa cateva echipamente principale, respectiv, pila de combustie, electrolizorul si stocatorul de hidrogen. Aceste echipamente sunt foarte sensibile la actiunea factorilor de mediu principali, respectiv, variatia de temperatura si umiditatea. In acest sens, este obligatoriu ca aceste echipamente impreuna cu anexele din dotare sa fie instalate si montate intr-o incapere izolata termic si bine ventilata, care sa functioneze ca o anexa tehnica, fiind amplasata cat mai aproape de sera, deoarece prin scurtarea traseelor de transport ale gazelor si a energiei electrice se pot realiza economii semnificative. In exteriorul anexei tehnice se va amplasa un pichet PSI, pentru prevenirea incendiilor, deoarece se lucreaza cu gaze inflamabile si explozibile. Avand in vedere ca hidrogenul este un gaz exploziv si foarte inflamabil, conform normelor de protectia muncii si siguranta in exploatare, este necesar ca bateria de butelii in care este stocat acest gaz sa fie instalata de preferabil in afara cladirilor, sau a diferitelor constructii, in locuri bine aerisite si ventilate, evitand in acest mod acumularea a gazului prin scapari accidentale in interior. I.2.4 Instalarea preliminara a instalatiei de producerea biogazului Instalatia de producerea biogazului dupa ce va fi proiectata si realizata, va fi amplasata in apropierea serei demonstrative. Echipamentele conexe, automatizarea si partile auxiliare ale instalatiei, se vor monta si instala separat intr-o incinta tehnica pentru a fi protejate de variatiile de temperatura cat si de posibilele intemperii. I.2.5 Instalarea preliminara a generatorului termo-electric de tip Stirling Generatorul termo-electric de tip Stirling, deoarece functioneaza pe baza diferentei de temperatura, pentru buna functionare este necesar ca acesta sa aiba pierderi de temperatura cat mai reduse, in sensul ca, trebuie sa fie asigurata o izolatie termica cat mai buna. In aceste sens, acest echipamente trebuie instalat intr-o locatie unde variatiile de temperatura sunt constante, indiferent de anotimp si temperatura exterioara. O solutie preliminara de instalare a acestui echipament este montajul acestuia intr-o anexa tehnica bine izolata si aerisita. Montajul se va realiza pe un suport special conceput in functie de dimensiunile generatorului. I.2.6 Instalarea preliminara a echipamentelor de automatizare si control Echipamentele de automatizare si control aferente tuturor sistemelor care deservesc sera trebuie sa fie instalate si pozitionate intr-o incapere special destinata acestora, ferita de praf si impuritati si cu un regim termic controlat pe toata perioada anotimpurilor. BIBLIOGRAFIE Manual de proiectare a serelor in republica Moldova ACED

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Boilere electrice si termoelectrice

Boilere electrice si termoelectrice Boilere electrice si termoelectrice Boilere electrice si termoelectrice - clasificare Boilere electrice - Base Line vertical - Base Line Anticalc - Base Line orizontal - Premium Line - Compact Line Boilere

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE

PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE ICPE-CA Bucuresti 19 Mai2004 PROBLEMATICA CONVERSIEI ENERGIEI UTILIZAND CELULE DE COMBUSTIBIL CU HIDROGEN- REZULTATE PRELIMINARE ICSI-Rm. Valcea IMPORTANTA DOMENIULUI Hidrogenul poate fi produs utilizand

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Pioneering for You Prezentare WILO SE

Pioneering for You Prezentare WILO SE Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE

MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE MICROCENTRALE TERMICE MURALE PENTRU INCALZIRE SI PRODUCEREA APEI CALDE MENAJERE Putere Debit de a.c.m. la DT=25 C (kw) (litri/min) DOMINA C 24 EL 10-23,8 13,6 DOMINA F 24 EL 9,7-23,8 13,6 Incalzire si

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate Gheorghe Pauna ICEMENERG OBLIGATII Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la: 24% pondere SRE în cadrul consumului

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

BHP cazan de abur de medie presiune

BHP cazan de abur de medie presiune BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele

Διαβάστε περισσότερα

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR

Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtre mecanice de sedimente CINTROPUR Filtrele CINTROPUR sunt filtre mecanice pentru apă potabilă create pentru debite de la 2 la 30 m 3 /h şi pentru presiuni de lucru de până la 10 bar. Sunt fabricate

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE

4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE 4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE 4.1. PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE 4.1.1. Consideraţii generale privind prepea apei calde menajere Prepea apei calde menajere, reprezintă o componentă

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau

Διαβάστε περισσότερα

VIESMANN VITODENS 200-W

VIESMANN VITODENS 200-W VIESMANN VITODENS 2-W Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITODENS 2-W Tip B2HA Cazan mural în condensaţie, pe combustibil gazos, 17, până la 15, kw ca instalaţie cu mai multe

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR

1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR 1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR Câteva dintre cele mai importante particularităţi ale sistemelor tehnice de producere a energiei termice cu ajutorul surselor regenerabile de energie,

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs

FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur Fişă tehnică Reductor de presiune (PN 25) - pentru apă S - pentru abur Descriere Caracteristici principale : DN 15-50 k VS 0,4-25 m 3 /h PN 25 Domeniu de reglare: 1-5 bar / 3-12 bar Temperatură: - Apă

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...

Διαβάστε περισσότερα

Pereti exteriori fatada ventilata. Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034)

Pereti exteriori fatada ventilata. Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034) Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034) 1 Pe dibluri si profile Perete suport Suport placare exterioara Diblu fixare vata minerala Vata minerala ISOVER

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE

GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE.1. Generalităţi Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eoliană, energia geotermală,

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

VIESMANN. VITOCELL-W Boilere pentru prepararea apei calde menajere pentru aparate murale Capacitate de la 120 până la 400 litri.

VIESMANN. VITOCELL-W Boilere pentru prepararea apei calde menajere pentru aparate murale Capacitate de la 120 până la 400 litri. VIESMANN VITOCELL-W Boilere pentru prepararea apei calde menajere pentru aparate murale Capacitate de la 120 până la 400 litri Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITOCELL 100-W

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Puffere - Rezervoare de acumulare agent termic

Puffere - Rezervoare de acumulare agent termic Puffere - Rezervoare de acumulare agent termic INSTRUCȚIUNI PENTRU UTILIZARE, INSTALARE ȘI UTILIZARE 1 Introducere Cuprins Stimate client, Speram ca echipamentul pe care l-ati cumparat de la noi va contribui

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

VIESMANN VITODENS 200-W

VIESMANN VITODENS 200-W VIESMNN VITODENS 200-W Fişa tehnică Nr. de comandă şi preţuri: vezi lista de preţuri VITODENS 200-W Tip B2H, B2K Cazan mural în condensaţie, pe combustibil gazos,,2 până la 5,0 kw, Pentru gaz metan şi

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα