2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
|
|
- Ἀντιόπη Καραμήτσος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic, astfel încât este evident că şi sarcina termică realizată de colectorii solari va fi la fel de variabilă. Fig..5. Curbă tipică de variaţie a intensităţii radiaţiei solare În figura.5 este prezentată o variaţie tipică a intensităţii radiaţiei solare, într-o zi foarte călduroasă de vară, în condiţii de cer perfect senin, manifestată pe o suprafaţă unitară, plană şi orizontală. Se observă că la ora 1, când intensitatea radiaţiei solare este maximă, valoarea acesteia depăşeşte 800W/m, ceea ce reprezintă o valoare foarte ridicată, chiar şi faţă de media din timpul verii, în timp ce pe durata nopţii, valoarea intensităţii radiaţiei solare este evident nulă. Dimineaţa şi dupămasa, intensitatea radiaţiei solare, variază rapid între 0 şi valoarea maximă, respectiv între valoarea maximă şi 0. Pentru curba de variaţie a intensităţii radiaţiei solare reprezentate în figura 1, valoarea medie a intensităţii radiaţiei solare, pe durata zilei, este uşor superioară valorii de 500W/m. În zilele anului, caracterizate prin radiaţie solară mai puţin intensă decât cea prezentată în figura.5, de exemplu primăvara sau toamna, valorile maxime şi medii ale intensităţii radiaţiei solare, chiar şi în cele mai însorite zile din aceste perioade, pot să scadă mult sub valorile prezentate anterior. Ca şi radiaţia solară, sarcina termică asigurată de colectorii solari, prezintă un caracter variabil, astfel încât se poate vorbi despre valoarea maximă şi medie a acestei mărimi. Pentru calcule termice de dimensionare, prezintă importanţă cunoaşterea valorii medii a sarcinii termice a colectorilor solari. Cu cât randamentul colectorilor solari este mai ridicat, cu atât fiecare suprafaţă unitară de colector solar, va furniza o sarcină termică unitară medie, mai apropiată de valoarea medie a intensităţii radiaţiei solare.
2 .4.. Calculul sarcinii termice a captatorilor solari Având în vedere că de regulă, producătorii panourilor solare nu indică valorile sarcinilor termice asigurate de echipamentele pe care le comercializează, este interesant de realizat o evaluare a acestei mărimi, pentru că scopul acestor echipamente este tocmai de a asigura sarcina termică necesară diverselor aplicaţii. În continuare, valoarea sarcinii termice unitare a colectorilor solari, va fi determinată utilizând informatiile privind selecţia acestor echipamente, furnizate de diverşi producători. Se vor considera cazurile în care panourile solare sunt utilizate pentru încălzirea apei calde menajere, respectiv a apei din piscine, acestea fiind cele mai importante aplicaţii pentru panourile solare. Încălzirea clădirilor cu ajutorul energiei solare este mai dificil de realizat, în primul rând pentru că în perioadele reci ale anului, când necesarul de sarcină termică pentru încălzire este important, intensitatea radiaţiei solare prezintă valori foarte reduse şi este dificil de captat şi de utilizat în aceste condiţii. Chiar dacă există şi numeroase realizări interesante în care încălzirea clădirilor este realizată cu ajutorul energiei solare, aceste aplicaţii nu vor fi abordate în continuare, deoarece reprezintă situaţii speciale. Încălzirea apei calde menajere relaţia: Sarcina termică necesară pentru încălzirea apei calde menajere acm n m c w b τ 3600 ( t t ) r [ kw] Q & acm, se poate calcula cu - n este numărul de persoane; - m [kg] este cantitatea de apă caldă menajeră considerată ca şi consum zilnic; - c w [kj/kgk] este căldura specifică a apei, mărime care variază cu temperatura, dar pentru care se poate considera valoarea c w 4,186kJ/kgK; - t b [ C] este temperatura apei din boiler; - t r [ C] este temperatura apei reci, la intrarea în boiler; - τ [h] este durata perioadei de încălzire a apei calde considerate, având o importanţă deosebită pentru valoarea sarcinii termice. Se va considera n1, deci se va calcula sarcina termică necesară pentru încălzirea apei calde menajere necesare unei persoane, m50kg - valoare medie recomandată de literatura de specialitate, t b 45 C - valoare recomandată pentru temperatura apei calde din boiler; t r 10 C - valoare medie a apei reci, care vara este ceva mai caldă, dar iarna ceva mai rece şi τ8h - valoare care coincide aproximativ şi cu durata medie în care se manifestă radiaţia solară, deci cu durata medie în care poate fi captată aceasta. Înlocuind valorile numerice considerate, se obţine pentru sarcina termică necesară în vederea preparării apei calde menajere necesare zilnic pentru o persoană: ( 45 10) ,186 acm 0,54 kw 0,5 kw 50 W Pentru prepararea apei calde menajere, firmele producătoare recomandă utilizarea unor suprafeţe diferite ale colectori solari în funcţie de tipul colectorilor şi de procentul din necesarul anual de căldură care urmează să fie asigurat de acei colectori solari, ca în tabelul 1. Tabelul 1. Suprafaţa necesară de colectori solari, pentru prepararea a.c.m. [m /pers.] 60% (primăvară - vară - toamnă) 40 50% (vara - sezonul cald) Colectori Col. cu tuburi vidate Colectori Col. cu tuburi vidate 1, 1,5 m /pers. 0,8 1 m /pers. 1 1, m /pers. 0,6 0,8 m /pers.
3 Se observă că suprafeţele de colectori solari, recomandate ca necesare, sunt aceleaşi în cazul colectorilor cu tuburi vidate, respectiv cu tuburi termice, chiar dacă performanţele colectorilor solari cu tuburi termice sunt ceva mai ridicate decât cele ale colectorilor solari cu tuburi vidate. Acest fapt poate fi explicat prin faptul că diferenţele de performanţă sunt totuşi reduse, iar avantajul colectorilor solari cu tuburi termice, faţă de cei cu tuburi vidate nu se va concretiza printr-o suprafaţă mai redusă de colectori solari, ci printr-un procent ceva mai ridicat de asigurare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare, decât în cazul colectorilor cu tuburi vidate. Având în vedere că suprafeţele de colectori solari, recomandate în tabelul 1, au ca scop tocmai asigurarea sarcinii termice calculate anterior, valoarea sarcinii termice unitare a colectorilor solari Q &, în regim de preparare a apei calde menajere, este: acm1 W m acm acm1 S1 - S 1 reprezintă suprafaţa colectorilor solari recomandată în tabelul 1. Rezultatele acestui calcul sunt prezentate în tabelul. Tabelul. Sarcina termică unitară a colectorilor solari, pentru prepararea a.c.m. [W/m ] 60% (primăvară - vară - toamnă) 40 50% (vara - sezonul cald) Colectori Col. cu tuburi vidate Colectori Col. cu tuburi vidate W/m colector W/m colector W/m colector W/m colector Analizând valorile din tabelul, se constată că sarcina termică unitară a colectorilor solari este mai mare în cazul în care procentul de asigurare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare este mai redus, ceea ce reprezintă un fapt normal, deoarece aceşti colectori sunt prevăzuţi să funcţioneze mai ales în perioada de vară, când intensitatea radiaţiei solare este mai mare. În tabelul 3 sunt prezentate valori particulare ale sarcinilor termice unitare, mai uşor de utilizat pentru calcule rapide de predimensionare, determinate pentru anumite valori ale supraţelor de colectori solari, destinaţi preparării apei calde menajere. Tabelul 3. Sarcini termice unitare particulare ale colectorilor solari pentru prepararea a.c.m. 60% (primăvară - vară - toamnă) 40 50% (vara - sezonul cald) Tip colectori tuburi vidate si tuburi termice Suprafaţa necesară [m /pers] 1, ,7 Sarcina termică unitară [W/m ] tuburi vidate si tuburi termice Este evident că dacă panourile solare sunt utilizate doar vara, sarcina termică unitară medie a acestora poate fi considerată mai mare decât dacă sunt utilizate din primăvară până în toamnă, caz în care valoarea medie a sarcinii termice unitare este mai redusă, pentru că şi valoarea medie a intensităţii radiaţiei solare este mai redusă. Din acest motiv şi suprafaţa necesară a colectorilor solari care sunt utilizaţi doar vara, este mai redusă decât cea necesară pentru o utilizare din primăvară până în toamnă, dar şi procentul de asigurare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare este mai redus, dacă aceste panouri sunt dimensionate pentru a funcţiona doar pe durata sezonului cald.
4 Considerând valorile particulare ale sarcinor termice unitare Q & acm1, prezentate în tabelul 3, se pot efectua calcule rapide pentru predimensionarea colectorilor solari utilizaţi pentru prepararea apei calde menajere. acm S [ m ] acm1 Cu ajutorul acestei relaţii pot fi calculate suprafeţele necesare de colectori solari, pentru orice tip de aplicaţie în care este necesară prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare. Exemple de asemenea situaţii pot fi reprezentate de: restaurante, hoteluri, moteluri, vile pentru agroturism, sisteme industriale de preparare a apei calde, etc.: Suprafeţele colectorilor solari adoptate prin rotunjirea valorilor determinate în această manieră trebuie să verifice şi valorile recomandate în tabelul 1. Încălzirea apei din piscine Sarcina termică necesară pentru încălzirea apei din piscine, necesită un calcul complex, care să ţină seama de temperatura apei din piscină şi de o serie de pierderi de căldură, între care o importanţă deosebită este reprezentată de următoarele pierderi: evaporarea apei, transferul termic prin convecţie de la suprafaţa apei la mediul ambiant, stropirea cu apă în afara piscinei, reîmprospătarea apei, etc.,. Cu toate acestea, producătorii captatorilor solari, dimensionează sistemul solar de încălzire a apei din piscine, pe baza unui algoritm de calcul aproximativ, mult simplificat, considerând doar, că toate tipurile de pierderi de căldură care se manifestă în condiţii reale în piscine, duc la răcirea apei, iar această răcire trebuie compensată de sistemul de încălzire. În acest paragraf, în vederea determinării sarcinii termice unitare a colectorilor solari pentru încălzirea piscinelor, se va considera algoritmul simplificat de dimensionare, pentru a se putea valorifica recomandările producătorilor privind utilizarea diferitelor tipuri de colectori solari. Sarcina termică necesară pentru încălzirea apei din piscine Q &, se poate calcula cu relaţia: p m c w t τ 3600 [ kw] - m [kg] este cantitatea de apă din piscină; - c w [kj/kgk] este căldura specifică a apei, mărime care variază cu temperatura, dar pentru care se poate considera valoarea c w 4,186kJ/kgK; - t [ C] este variaţia temperaturii apei din piscină în 4h, datorată diverselor pierderi de căldură; - τ [h] este durata perioadei de încălzire a apei calde considerate, având o importanţă deosebită pentru valoarea sarcinii termice. Observaţie: Producătorii de panouri solare recomandă valori diferite pentru suprafeţele colectorilor solari, destinaţi încălzirii apei din piscine, pentru diferite condiţii de exploatare a piscinelor, indicând aceste suprafeţe, dar nu precizează adâncimea considerată a apei din piscine. Lipsa acestui element în tabelele de alegere a colectorilor solari, reprezintă o deficienţă importantă a sistemului de dimensionare propus de producători, care a fost eliminată în continuare, prin considerarea unei valori medii a adâncimii apei din piscine, de 1,3m. În urma finalizării calculelor efectuate cu ajutorul algoritmului prezentat în continuare şi în urma comparării valorilor sarcinilor termice unitare, rezultate pentru diferitele tipuri de colectori solari, cu valorile sarcinilor termice unitare ale aceloraşi colectori, utilizaţi la prepararea apei calde menajere, s-a dovedit că această ipoteză este corectă şi că probabil aceeaşi valoare medie a adâncimii apei din piscine a fost considerată şi de producătorii panourilor solare, la întocmirea tabelelor de selecţie a colectorilor. p
5 Cantitatea de apă din piscine se determină cu relaţia: m Sp H ρ [ kg] - S p [m ] este suprafaţa piscinei; - H [m] este adâncimea medie a apei din piscină; - ρ [kg/m 3 ] este densitatea apei, mărime care depinde de temperatură, dar pentru care se poate considera valoarea ρ1000kg/m 3. În continuare, calculele se vor efectua pentru suprafaţa unitară a piscinei, deci se va considera S p 1m. m 1 1, kg Valoarea sarcinii termice necesare pentru încălzirea suprafeţei unitare a piscinei, considerând că datorită pierderilor de căldură, temperatura apei scade într-o zi cu 1 C şi că durata perioadei de încălzire a apei este de 8h, rezultă: ,186 1 Q & 0,189 kw / m 0,190 kw / m 190 W / m În cazul în care variaţia temperaturii apei datorită pierderilor de căldură ar fi de 0,5 C, situaţie posibilă în cazul piscinelor realizate în spaţii închise, sarcina termică unitară pentru încălzirea apei, s- ar reduce şi aceasta la jumătate. Acoperirea suprafei apei din piscine, în perioadele de neutilizare, atât în cazul celor închise cât şi în cazul celor aflate în aer liber, pe lângă faptul că previne producerea accidentelor, permite şi reducerea substanţială a pierderilor de căldură prin convecţie şi prin evaporarea apei, ceea ce contribuie la reducerea considerabilă a sarcinii termice necesare pentru încălzirea apei. Pentru calcule rapide de predimensionare, se poate considera că acoperirea suprafeţei apei, în perioadele de neutilizare, reduce cu cca. 0% valoarea sarcinii termice necesare pentru încălzirea apei. În tabelul 4, au fost prezentate valori orientative ale sarcinilor termice, necesare pentru încălzirea apei din piscine, raportate la unitatea de suprafaţă a piscinei, pentru diferite condiţii de lucru, considerând adâncimea medie a apei, de 1,3m. Tabelul 4. Valori orientative ale sarcinilor termice pentru încălzirea apei din piscine, considerând adâncimea medie a apei de 1,3m [W/m piscină] Tip piscină Sarcina termică Piscină închisă cu acoperire 75 W/m piscină fara acoperire 95 W /m piscină Piscină în aer liber cu acoperire 150 W /m piscină fara acoperire 190 W /m piscină Pentru încălzirea apei din piscine, firmele producătoare recomandă utilizarea unor suprafeţe diferite de colectori solari, în funcţie de tipul piscinelor, de tipul colectorilor şi de perioada prevăzută pentru funcţionarea sistemului de încălzire, aşa cum se observă în tabelul 5. Tip piscină Tabelul 5. Suprafaţa necesară de colectori solari, pentru încălzirea apei din piscine [m /m piscină] Perioada de încălzire Perioada de încălzire aprilie - septembrie Colectori Col. cu tuburi vidate iunie - iulie Toate tipurile de colectori Piscină închisă cu acoperire 0,4 m /m 0,3 m /m 0,5 m /m fara acoperire 0,5 m /m 0,4 m /m 0,3 m /m Piscină în aer liber cu acoperire 0,7 m /m 0,5 m /m 0,4 m /m fara acoperire 0,9 m /m 0,7 m /m 0,5 m /m
6 În cazul piscinelor închise s-a considerat că temperatura apei este de 4 C şi gradul de răcire a apei datorită pierderilor de căldură este de 0,5 C/4h, iar în cazul piscinelor în aer liber, s-a consideră temperatura apei este de C şi gradul de răcire a apei datorită pierderilor de căldură este de 1 C/4h. Se observă că pentru încălzirea piscinei pe timp de vară, este recomandată aceeaşi suprafaţă de colectori solari, indiferent de tipul acestora. Acest fapt este posibil, deoarece în condiţiile în care intensitatea radiaţiei solare este mare, performanţele tuturor tipurilor de colectori sunt relativ apropiate. Având în vedere că suprafeţele de colectori solari recomandate în tabelul 5, au ca scop tocmai asigurarea sarcinii termice calculate anterior, valoarea sarcinii termice unitare a colectorilor solari Q &, în regim de încălzire a apei din piscine, este: W m p S1 - S 1 reprezintă suprafaţa colectorilor solari recomandată în tabelul 5. Rezultatele acestui calcul sunt prezentate în tabelul 6, considerându-se pentru sarcinile termice necesare încălzirii apei din piscină, valorile indicate în tabelul 4. Faptul că valorile obţinute pentru sarcinile termice unitare, sunt foarte apropiate pentru aceleaşi condiţii de lucru, confirmă că ipotezele considerate sunt sunt corecte şi în nici un caz nu introduc erori semnificative. Tip piscină Tabelul 6. Sarcinile termice unitare ale colectori solari, pentru încălzirea apei din piscine [W/m colector] Perioada de încălzire aprilie septembrie Colectori Colectori cu tuburi vidate Perioada de încălzire iunie iulie Toate tipurile de colectori Piscină închisă cu acoperire 190 W/m 50 W/m 305 W/m fara acoperire 190 W/m 40 W/m 315 W/m Piscină în aer liber cu acoperire 15 W/m 300 W/m 380 W/m fara acoperire 10 W/m 70 W/m 380 W/m Piscine (în general) valori medii 00 W/m 65 W/m 345 W/m Considerând valorile particulare ale sarcinor termice unitare Q &, prezentate în tabelul 6, se pot efectua calcule rapide pentru predimensionarea colectorilor solari utilizaţi pentru prepararea apei calde menajere. p S [ m ] Suprafeţele colectorilor solari adoptate prin rotunjirea valorilor determinate în această manieră trebuie să verifice şi valorile recomandate în tabelul 5.
7 .4.3. Concluzii În tabelul 7 sunt prezentate valorile comparative ale sarcinilor termice unitare obţinute pentru diverse tipuri de colectoare solare, considerând funcţionarea acestora în regim de preparare a apei calde menajere, respectiv în regim de încălzire a apei din piscine situate în aer liber fără acoperire, ca şi valorile medii obţinute pentru sarcina termică unitară a colectorilor solari utilizaţi pentru încălzirea piscinelor. Tabelul 7. Valori comparative ale sarcinilor termice unitare ale colectorilor solari, utilizaţi în diferite regimuri de lucru [W/m colector] Perioada de exploatare Perioada de exploatare primăvară toamnă vară (aprilie septembrie) (iunie iulie) Regim de utilizare Colectori Colectori cu tub. vidate Colectori a.c.m piscine în aer liber fără acoperire piscine (valoare medie) Colectori cu tub. vidate Valorile obţinute pentru sarcina termică unitară a colectorilor, utilizaţi la încălzirea piscinelor în aer liber fără acoperire, respectiv valoarea medie, pentru utilizarea numai în lunile iunieiulie este semnificativ mai mare decât în cazul preparării apei calde menajere. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că la prepararea apei calde menajere nu s-a considerat o perioadă atât de scurtă de funcţionare, ci una care să asigure totuşi acoperirea a 40 50% din necesarul anual de apă caldă, cu ajutorul energiei solare, ceea ce reprezintă mult mai mult decât doar două luni de funcţionare. În cele două luni, intensitatea radiaţiei solare este maximă şi atunci se pot atinge valori mai ridicate pentru sarcina termică unitară a colectorilor. În afara acestei situaţii, se observă că aşa cum era normal, indiferent de tipul aplicaţiei, preparare apă caldă menajeră sau încălzirea apei din piscine, fiecare tip de colector solar asigură aproximativ aceleaşi valori ale sarcinilor termice unitare medii pe care le realizează. În consecinţă pot fi recomandate valori medii pentru sarcinile termice unitare ale colectorilor solari, indiferent de tipul de aplicaţie, preparare apă caldă menajeră sau încălzirea apei din piscine, iar aceste valori sunt indicate în tabelul 8. Tabelul 8. Valori medii ale sarcinilor termice unitare ale colectorilor solari, în funcţie de perioada de exploatare [W/m colector] Perioada de exploatare Colectori aprilie - septembrie iunie - august iunie - iulie Colectori cu tuburi vidate Aceste valori ale sarcinilor termice unitare medii, pot fi utilizate cu uşurinţă în calcule orientative de predimensionare rapidă a diverselor tipuri de colectori solari, fiind cu atât mai utile cu cât, de regulă, asemenea valori nu sunt indicate de firmele producătoare.
8 Considerând pentru perioada iunie iulie, o valoare medie zilnică a intensităţii radiaţiei solare, de 500W/m, cea ce reprezintă o valoare de vârf pentru cele mai calde zile ale anului şi nu o medie, nici măcar pentru cele mai calde luni ale anului, cel puţin raportat la condiţiile climatice din România, se obţin următoarele valori ale randamentelor medii zilnice ale diferitelor tipuri de colectori solari: - η60% pentru colectori ; - η76% pentru colectori cu tuburi vidate şi pentru colectori cu tuburi termice. Considerând tot pentru perioada iunie iulie, o valoare medie zilnică a intensităţii radiaţiei solare de 450W/m, ceea ce reprezintă o valoare mai apropiată de condiţiile medii din Romania, se obţin următoarele valori ale randamentelor medii zilnice ale diferitelor tipuri de colectori solari: - η67% pentru colectori ; - η84% pentru colectori cu tuburi vidate şi pentru colectori cu tuburi termice. Valorile conforme cu realitatea, ale acestor randamente, confirmă încă odată în plus, că ipotezele considerate în calculele prezentate, ca şi valorile obţinute pentru sarcinile termice unitare medii ale diverselor tipuri de colectori solari sunt corecte.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE
3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE
4. APLICAŢII TERMICE ALE ENERGIILOR REGENERABILE 4.1. PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE 4.1.1. Consideraţii generale privind prepea apei calde menajere Prepea apei calde menajere, reprezintă o componentă
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραConstrucţia captatorilor solari
Construcţia captatorilor solari Pentru construcţia captatorilor solari, există mai multe tehnologii disponibile. Dintre acestea, sunt prezentate în continuare următoarele variante: colectorii plani, colectorii
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραRandamentul colectorilor solari termici
Randamentul colectorilor solari termici Randamentul colectorilor solari termici fără concentratori Randamentul colectorilor solari η, reprezintă eficienţa cu care este transformată radiaţia solară în căldură
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE
1.3. ANALIZA TERMOENERGETICĂ A LOCUINŢELOR UNIFAMILIALE Capitol realizat în colaborare cu: Ş.l. dr. ing. Lorentz JÄNTSCHI şi ing. Margareta Emilia PODAR 1.3.1. Noţiuni introductive În continuare este prezentată
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραI X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότερα2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE Consideraţii privind radiaţia solară
2. ENERGIA SOLARĂ 2.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI SOLARE 2.1.1. Consideraţii privind radiaţia solară Soarele reprezintă sursa de energie a Pamântului, contribuind la mentinerea temperaturii planetei
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραGENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE
GENERAREA ENERGIEI TERMICE CU AJUTORUL ENERGIEI SOLARE.1. Generalităţi Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eoliană, energia geotermală,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραProprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice
Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice În procesul de conversie a radiaţiei solare în forme utile de energie, apar numeroase interacţiuni între radiaţia solară şi diverse materiale
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE
4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE 4.2.1. Tiuri de iscine şi arametri climatici Se oate considera că există două tiuri de iscine: - închise (iscine montate în interiorul unor clădiri);
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR
1.2. ENERGIILE REGENERABILE ŞI ÎNCĂLZIREA CLĂDIRILOR Câteva dintre cele mai importante particularităţi ale sistemelor tehnice de producere a energiei termice cu ajutorul surselor regenerabile de energie,
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα