2C/1L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian
|
|
|
- Σαμψών Μαρκόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Curs 9-6/7
2 C/L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian Marti 8-, P E 5% din nota probleme + (p prez. curs) 3prez.=+.5p toate materialele permise Laborator sl. Radu Damian Joi 8-4 impar II.3 L 5% din nota P 5% din nota
3
4 RF-OPTO Fotografie de trimis prin necesara la laborator/curs <=C3, +p <=C5, +.5p
5 Personalizat
6 db = log (P / P ) dbm = log (P / mw) db = +. db =.3 (+.3%) + 3 db = + 5 db = 3 + db = -3 db =.5 - db =. - db =. -3 db =. dbm = mw 3 dbm = mw 5 dbm = 3 mw dbm = mw dbm = mw -3 dbm =.5 mw - dbm = W -3 dbm = W -6 dbm = nw [dbm] + [db] = [dbm] [dbm/hz] + [db] = [dbm/hz] [x] + [db] = [x]
7
8 In domeniul microundelor se utilizeaza doua strategii de implementare a filtrelor structuri specifice microundelor (linii cuplate, rezonatori dielectrici, structuri periodice) sinteza de filtre cu elemente concentrate urmate de implementare cu linii de transmisie prima strategie duce la obtinerea unor filtre mai eficiente dar e caracterizata de generalitate mai mica proiectare deseori dificila (lipsa relatiilor analitice)
9 Sinteza filtrelor cu elemente concentrate, urmata de implementarea acestora cu elemente distribuite (linii) generala relatii analitice usor de implementat pe calculator eficienta Metoda preferata este metoda pierderilor de insertie
10 Γ(ω) este o functie para de ω Alegerea corespunzatoare a polinoamelor M si N determina comportarea filtrului L S LR P P P N M M N M P LR
11 Se aleg polinoamele pentru implementarea unui FTJ (prototip) Acest filtru poate fi convertit la alte functii, scalat in frecventa pentru a obtine alte tipuri de functii
12 Maxim plat (Butterworth, binomial) ofera cea mai plata comportare in banda de trecere Echiriplu (Cebasev) ofera atenuare mai mare in banda de taiere cu dezavantajul existentei unor variatii (riplu) in banda de trecere Filtre eliptice, caracterizate de variatii (riplu) si in banda de taiere si in banda de trecere Filtru cu raspuns liniar in faza, ofera intarziere de grup de maxim plat, cu dezavantajul unei atenuari in putere mai mica, necesar in anumite aplicatii
13
14
15 Polinomul P LR k pentru P LR k N c c N c atenuarea creste cu N db/decada k ofera atenuarea la limita benzii de trecere (3dB implica k = )
16 Polinomul P LR k T N pentru P LR k c c 4 c N atenuarea creste cu N db/decada atenuarea este mai mare de ( N )/4 decat cea a filtrului binomial la frecventele c
17 n LAs log L Ar ' log s ' cu atenuarile in db
18 n cosh cosh L As L Ar ' s ' cu atenuarile in db
19
20
21
22
23 Filtrele prototip sunt filtre care implementeaza : filtru FTJ frecventa de taiere ω = rad/s (f =.59 Hz) conectate la intrare la o rezistenta R = Numarul total de elemente reactive (L/C) este ordinul filtrului Elementele se introduc in alternanta L serie / C paralel Exista doua filtre prototip care ofera acelasi raspuns, o varianta care incepe cu C, o varianta care incepe cu L
24 Se definesc parametrii g i, i=,n+ g rezistenta generatorului R' daca g conductanta generatorului G' daca C' g L' g k k, N inductanta unei bobine serie capacitate a unui condensator paralel g N rezistenta de sarcina R' N conductanta de sarcina G' daca N g daca N C' g N N L' N
25 Calculul elementelor filtrului g k g k sin, k, N g N N
26
27 Calculul elementelor filtrului (iterativ) a g N k g b a a g k k k k k,, 4 par N pentru impar N pentru g N 4 coth 7,37 coth ln Ar L N sinh N k N k a k,, sin N k N k b k,, sin
28
29 Dupa determinarea coeficientilor filtrului prototip filtru FTJ frecventa de taiere ω = rad/s (f =.59 Hz) conectate la intrare la o rezistenta R = Se pot calcula valorile necesare pentru componente pentru implementarea altor conditii
30 Pentru a determina filtrul care lucreaza cu o alta rezistenta de intrare (R ) se multiplica toate impedantele din circuit cu aceasta impedanta (cu " ' " se noteaza elementele noi) R s R R L R R L L R L C C R
31 modificarea frecventei de taiere (fig. b) modificarea caracteristicii de atenuare (de exemplu FTJ FTS fig. c)
32 Pentru FTJ cu alta frecventa de taiere se face schimbarea de variabila: Echivalent cu largirea caracteristicii de frecventa c c P LR P LR k k c k L j L j X j k k c k C j C j B j
33 Noile valori cu scalarea in frecventa Daca se aplica simultan si scalarea in impedanta c k k L L c k k C C c k k L R L c k k R C C
34 Se face schimbarea de variabila: Daca se aplica simultan si scalarea in impedanta In schema inductantele serie se transforma in capacitati serie, iar capacitatile paralel se transforma in inductante paralel c k k c k C j L j X j k k c k L j C j B j k c k L R C k c k C R L
35 Se face schimbarea de variabila: unde intervin banda fractionara si frecventa centrala
36 FTB FOB
37 O inductanta serie in filtrul prototip se transforma intr-un circuit LC serie O capacitate paralel in filtrul prototip se transforma intr-un circuit LC paralel k k k k k k C j L j L j L j L j X j k k k k k k L j C j C j C j C j B j k k L L k k L C k k C L k k C C
38 O inductanta serie in filtrul prototip se transforma intr-un circuit LC paralel O capacitate paralel in filtrul prototip se transforma intr-un circuit LC serie k k C L k k C C k k L L k k L C
39
40 Să se proiecteze un filtru trece-bandă de ordinul 3, avînd riplurile în bandă de.5 db. Frecvenţa centrala a filtrului sa fie de GHz. Banda să fie de %, şi impedanţa de 5 Ω.
41 Să se proiecteze un filtru trece-bandă de ordinul 3, avînd riplurile în bandă de.5 db. Frecvenţa centrala a filtrului sa fie de GHz. Banda să fie de %, şi impedanţa de 5 Ω.. 9 GHz 6.83 rad / s Tabel echiriplu.5db sau relatii de calcul: g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =RL
42 Tabel echiriplu.5db sau relatii de calcul: g =.5963 = L/C3, g =.967 = C/L4, g3 =.5963 = L3/C5, g4=. =R L
43 ω = rad/s (f = ω / π =.59 Hz)
44 9 f GHz 6.83 rad / s. f g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =R L R 5 L R L 7. nh R L. 76nH C L3 R L 3 7. nh C. L R 99 C C pf R C. L R pf pf
45
46
47 Impedanta vazuta la intrarea unei linii terminate cu L in Tehnologic e preferabil ca impedanta de capat sa fie: gol ( L = ) in, g j cot l scurtcircuit ( L = ) in, sc j tan l Se obtine comportare: capacitiva inductiva L in, g in, sc j j L j X j X tan l tan l C L j B C C L tan l tan l
48 Schimbare de variabila l tan l tan v p Cu aceasta schimbare de variabila definim reactanta unei inductante j X L j L j Ltan l susceptanta unei capacitati j BC j C j C tan l Filtrul echivalent in Ω are frecventa de taiere la: tan l l 4 l 8
49 Alegand sectiunile de linie in gol sau scurtcircuit sa fie λ/8 la frecventa de taiere dorita (ω c ) si impedantele caracteristice corespunzatoare (L/C) vom obtine foarte precis la frecvente in jurul lui ω c o comportare similara cu a filtrului prototip La frecvente departate de ω c comportarea filtrului nu va mai fi identica cu a prototipului (in situatii specifice trebuie verificata o comportare potrivita cu tipul de filtru dorit) Scalarea in frecventa se simplifica: alegerea lungimii fizice pentru indeplinirea lungimii electrice λ/8 la frecventa dorita Toate sectiunile de linii vor avea lungimi electrice egale (λ/8 ) si lungimi fizice comparabile, deci liniile se numesc linii comensurabile
50 la frecventa ω= ω c lungimile liniilor sunt λ/4 l 4 l tan l apare un pol suplimentar de atenuare la ω c (FTJ) inductantele (de obicei in serie) capacitatile (de obicei in paralel) in, sc in g j tan l, j cot l
51 periodicitatea functiei tangenta genereaza periodicitatea raspunsului in frecventa al circuitelor cu linii raspunsul filtrului se repeta la fiecare 4 ω c tan l tan c 4 c l v 4 in in P LR c p 4 P 4c v p l 4 LR P LR P P 3 P P 5 P 4 c LR LR c LR c c LR c LR c
52 permite obtinerea cu sectiuni de linii a inductantelor si capacitatilor dupa scalarea prototipului pentru functia corespunzatoare (FTJ/FTS/FTB /FOB)
53 Filtru trece jos de ordinul 4, cu frecventa de taiere de 4 GHz, de tip maxim plat (care sa functioneze pe 5Ω la intrare si iesire) Tabel maxim plat sau relatii de calcul: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (nu are nevoie de adaptare suplimentara la iesire apare la filtrele de ordin par echiriplu)
54
55 c 4GHz.533 rad / s g =.7654 = L, g =.8478 = C, g3 =.8478 = L3, g4 =.7654 = C4, g5 = = RL L L R L c R L 3 3 c.53nh 3.676nH C C C R c C4 R 4 c pf pf
56
57 Parametrii filtrului prototip: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 Impedantele raportate ale liniilor z =.7654 = serie / scurt circuit z = /.8478 =.54 = paralel / gol z3 =.8478 = serie / scurt circuit z4 = /.7654 =.365 = paralel / gol Scalarea in impedanta presupune inmultirea cu = 5Ω Toate liniile au lungimea λ/8 (lungime electrica 45 ) la 4GHz
58
59 Filtrele realizate cu transformarea Richards beneficiaza de polul suplimentar de atenuare ω c au dezavantajul periodicitatii in frecventa, de obicei se prevede un filtru trece jos suplimentar neperiodic daca e necesar linii comensurate Richards elemente concentrate
60 Pentru ordin par al filtrului (N =, 4, 6, 8...) filtrele echiriplu trebuie sa fie inchise pe o impedanta de terminatie diferita de cea standard Daca aplicatia nu suporta aceasta comportare, e necesara introducerea unei adaptari de impedanta suplimentare (transformator in sfert de lungime de unda, binomial...) g N R R (5)
61 Acelasi filtru, echiriplu 3dB Tabel echiriplu 3dB sau relatii de calcul: g = = L g =.7483 = C g3 = = L3 g4 =.59 = C4 g5 = = R L Impedantele liniilor = Ω = 7.945Ω serie / scurt circuit = 5Ω /.7483 = 66.88Ω = paralel / gol 3 = Ω = 7.355Ω serie / scurt circuit 4 = 5Ω /.59 = Ω = paralel / gol RL = Ω = Ω = sarcina
62 echiriplu 3dB (ord 4) maxim plat (ord 4)
63 Filtrele echiriplu au nevoie de adaptare la iesire spre 5Ω pentru a functiona precis. Exemplu: R L = 95.48Ω R L = 5Ω
64 Filtrele implementate cu transformarea Richards au anumite dezavantaje in ceea ce priveste implementarea practica Identitatile/Transformarile Kuroda pot fi utilizate pentru a elimina o parte din aceste dezavantaje Se utilizeaza sectiuni de linie suplimentare pentru a obtine sisteme mai simplu de implementat in practica Liniile suplimentare se numesc elemente unitare si au lungimi de λ/8 la frecventa de taiere dorita (ωc) fiind comensurate cu celelalte sectiuni de linie V 5Ω 38.3Ω l l 9.4Ω 7.Ω l l 65.3Ω 5Ω
65 Identitatile Kuroda pot fi utilizate pentru a realiza urmatoarele operatii: Separarea fizica a diferitelor stub-uri Transformarea stuburilor serie in stub-uri paralel sau invers Obtinerea unor impedante caracteristice mai realizabile pentru linii (~5Ω) V 5Ω 38.3Ω l l 9.4Ω 7.Ω l l 65.3Ω 5Ω
66 4 echivalente de circuit
67 4 echivalente de circuit
68 In toate echivalentele de scheme Kuroda: n: n inductantele si capacitatile reprezinta stub-uri scurtcircuitate sau in gol (obtinute prin transformarea Richards, de lungime λ/8) blocurile reprezinta elemente unitare (linii de transmisie de impedanta caracteristica indicata si lungime λ/8)
69
70 Matrici ABCD, C4 Y D C B A l l Y j l j l D C B A cos sin sin cos +
71 j j j D C B A l tan cos l sin l, cot j l j g in j j j j j D C B A
72 D C B A l l Y j l j l D C B A cos sin sin cos +
73 n j n j n j D C B A l tan cos l sin l n j n j n j n j n j D C B A, tan n j l n j sc in
74 Prima schema A doua schema Rezultatele sunt identice daca alegem Similar se pot demonstra si celelalte trei identitati j j D C B A n j n j D C B A n
75 Filtru trece jos de ordinul 4, cu frecventa de taiere de 4 GHz, de tip maxim plat (care sa functioneze pe 5Ω la intrare si iesire) Tabel maxim plat sau relatii de calcul: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (nu are nevoie de adaptare suplimentara la iesire apare la filtrele de ordin par echiriplu)
76 V Se aplica transformarea Richards.7654 l l l l.365 Probleme: stub-urile in serie sunt extrem de dificil de implementat in tehnologie microstrip cu tehnologia microstrip e preferabil sa avem stub-uri in gol (scurtcircuit necesita un via-hole spre planul de masa) cele 4 stub-uri sunt conectate in acelasi punct, o implementare care sa elimine/micsoreze cuplajul intre aceste linii e imposibila nu e cazul aici, dar pot aparea situatii cand impedantele raportate sunt mult diferite de. Majoritatea tehnologiilor sunt concepute pentru linii cu impedante caracteristice in jur de 5Ω
77 Identitatile Kuroda se refera intotdeauna la o schema cu o sectiune de linie in serie: se adauga elementele unitare (z =, l = λ/8) la fiecare capat al circuitului (adaugarea nu modifica proprietatile filtrului acesta fiind adaptat la z = la fiecare capat) se aplica una din identitatile Kuroda la fiecare capat si se continua un indicator al opririi procedurii este aparitia unei sectiuni de linie intre toate stuburile obtinute cu transformarea Richards.7654 l.8478 l V l l l l adaugat suplimentar adaugat suplimentar
78 Se aplica : Kuroda (L, cunoscut C,) in partea stanga Kuroda (C, cunoscut L,) in partea dreapta n K (b) =.7654 = n =.365 l.7654 l l.8478 l l l K (a) = =.365 n =.365 l l l l
79 Se mai adauga un element unitar in partea dreapta si se aplica Kuroda de doua ori n K (b) =.8478 =.5667 n = l.4336 l l l l l l l.365 l.54 adaugat suplimentar K (b) =.4336 = n =3.363
80 V l l l l l l l Scalare la 5Ω 5Ω 88.7Ω.73Ω 7.68Ω V l l l 5Ω l l l l 5.33Ω 7.6Ω 37.3Ω 65.3Ω
81
82
83
84 Transformarea Richard si identitatile Kuroda sunt utile mai ales pentru filtrele trece jos in tehnologiile in care stub-urile serie sunt dificil/imposibil de realizat (microstrip) De exemplu in cazul filtrului trece banda de ordinul 3: se poate implementa inductanta serie utilizand K-K capacitatea serie in schimb nu poate fi echivalata cu un stub paralel
85 Pentru situatiile in care implementarea cu Richards + Kuroda nu ofera solutii practice se folosesc structuri de circuit numite inversoare de impedanta si admitanta in K L Y in J Y L
86 Cel mai simplu exemplu de inversor de impedanta/admitanta este transformatorul in sfert de lungime de unda (C) in R L in K L Y in J Y L
87 Inversoarele de impedanta/admitanta pot fi utilizate pentru a schimba structura filtrelor in forme realizabile Exemplu FOB
88 Elementele serie pot fi eliminate prin introducerea unui inversor de admitanta
89 L j C j C j L j Y C j L j C j L j Y n n n n C L C L L C C L C L C L Y Y Rezultat similar se obtine si pentru filtrul trece banda Un grup LC serie introdus in serie se poate inlocui cu un grup LC paralel introdus in paralel incadrat de doua inversoare de admitanta Echivalenta celor doua scheme se demonstreaza prin obtinerea aceleiasi admitante de intrare Echivalenta completa se obtine prin incadrarea grupului simulat intre doua invertoare de admitanta
90 Cel mai uzual se foloseste transformatorul in sfert de lungime de unda Realizare cu elemente concentrate
91 Realizare cu linii K X tan K K tan X J Y B tan J J Y tan B Y
92 Utilizand inversoare de admitanta se pot implementa filtrele prototip utilizand un singur tip de element,, g g L R K a A,, n n B n a n n g g R L K,,,, k k k a k a n k k k g g L L K
93 Utilizand inversoare de admitanta se pot implementa filtrele prototip utilizand un singur tip de element,, g g C G J a A,, n n B n a n n g g g C J,,,, k k k a k a n k k k g g C C J
94 Pentru filtrele prototip cu inversoare exista N+ parametri si N+ ecuatii care asigura echivalenta raspunsului deci N parametri pot fi alesi din considerente oarecare se pot alege valorile reactantelor, urmand ca parametrii inversoarelor sa rezulte din calcul se pot alege convenabil inversoarele, urmand ca reactantele sa rezulte din ecuatiile de echivalare Principiul se poate aplica si pentru filtrele trece banda/opreste banda, acestea putand fi realizate din N+ inversoare si N rezonatori (grupuri LC serie sau paralel cu frecventa de rezonanta ω ) conectate fie in serie fie in paralel intre inversoare FTB se realizeaza cu grup LC serie conectat in serie intre inversoare grup LC paralel conectat in paralel intre inversoare FOB se realizeaza cu grup LC paralel conectat in serie intre inversoare grup LC serie conectat in paralel intre inversoare
95 Impedanta de intrare intr-o linie (stub) scurtcircuitata sau lasata in gol la capat manifesta comportament rezonant care poate fi utilizat pentru implementarea rezonatoarelor in L j j L tan l tan l in sc, j tan l in, g j cot l
96 Linie in scurtcircuit Pentru frecventa (ω ) la care l = λ/4 se obtine un circuit rezonant LC paralel linia are comportament capacitiv pentru frecvente mai mici (l>λ/4) linia are comportament inductiv pentru frecvente mai mari (l<λ/4) Discutie similara pentru linia in gol (LC serie la frecventa la care l=λ/4)
97 Pentru cazul particular in care se implementeaza inversoarele de admitanta cu transformatoare in sfert de lungime de unda si impedanta caracteristica FTB stub-uri paralel scurticuitate la l = λ/4 n 4 g FOB stub-uri paralel in gol de lungime l = λ/4 n n 4 g n
98 Similar cu o tema de proiect Continuarea amplificatorului C9 Filtru trece banda de ordinul 4, f = 5GHz, banda % Tabel maxim plat sau relatii de calcul: n g n n (Ω)
99
100
101 l 4 l 5Ω 5Ω 5Ω 5Ω V l l l 5Ω l l l l 5.3Ω.5Ω.5Ω 5.3Ω Problemele filtrelor realizate cu linii ca rezonatoare si invertoare de impedanta stub-uri in scurtcircuit (via-hole) pentru FTB deseori impedantele caracteristice pentru stub-uri rezulta de valori dificil de realizat in practica (.5Ω)
102 Analiza sectiunilor de linii cuplate se face punand in evidenta comportarea pe modul par si pe modul impar Aceste moduri sunt caracterizate de impedantele caracteristice de mod par/impar a caror valoare va impune in functie de tehnologia utilizata geometria liniilor (latime/distanta dintre linii)
103 Mod par caracterizeaza semnalul de mod comun de pe cele doua linii Mod impar caracterizeaza semnalul de mod diferential dintre cele doua linii
104
105 Filtru trece banda cu rezonanta la θ=π/ (l=λ/4)
106 Un filtru cu N+ sectiuni de linii cuplate
107 Se modeleaza liniile inversoarele
108 Se obtine comportare de tip FTB de ordin cu 3 sectiuni de linii cuplate
109 Se calculeaza inversoarele Se calculeaza liniile cuplate (toate de lungime l=λ/4) g J N n g g J n n n,, N N N g g J, J J n n n e, J J n n n o, n N
110 Similar cu o tema de proiect Continuarea amplificatorului C Filtru trece banda de ordinul 4, f = 5GHz, banda % Tabel echiriplu.5db sau relatii de calcul: n g Jn e o
111
112
113
114 Separarea fizica a doua sectiuni de linie produce un cuplaj capacitiv intre cele doua linii
115 Din lungimea fizica a rezonatoarelor o portiune se foloseste pentru a crea schema de inversor (ramane φ=π, l=λ/)
116 Se calculeaza inversoarele (similar linii cuplate) Se calculeaza susceptantele cuplajului Se calculeaza lungimile de linii care trebuie imprumutate pentru realizarea inversoarelor Se calculeaza lungimile electrice ale liniilor g J N n g g J n n n,, N N N g g J,, N n J J B n n n,, tan N n B n n N i B B i i i i i,, tan tan,, N n n
117 Parametri ABCD (C4) linie scurta, model cu elemente concentrate valid A l cos l Y j C sin l j B sin D l cos 3 A 3 C 3 B 3 D
118 Element paralel capacitiv Elementele in serie egale, inductive Schema echivalenta l Y j sin cos l tan sin cos cos 3 l j l l j l tan l X l B sin
119 In functie de valoarea impedantei caracteristice impedanta ridicata >> impedanta scazuta << X l l 4 h B Y l l 4 l
120 Se pot crea filtre trece jos Se utilizeaza linii cu impedanta caracteristica mare pentru a implementa o inductanta L R l h linii cu impedanta caracteristica mica pentru a implementa o capacitate l C R De obicei se utilizeaza cea mai mare si cea mai mica impedanta permisa de tehnologie l
121 Nu toate liniile au aceeasi lungime deci problema periodicitatii in frecventa a raspunsului e mai putin importanta
122 FTJ cu frecventa de taiere 8GHz, de ordinul 6. Impedanta maxima realizabila este 5Ω iar cea minima 5Ω. n g n L/C n θ n [rad] θ n [ ].576.6pF nH pF nH pF nH
123
124
125
126
127
128 linii microstrip strat dielectric metalizare totala (plan de masa) trasee care fixeaza impedanta caracteristica lungime fizica/electrica
129 Linie quasi TEM
130 Se echivaleaza linia cu o linie cu dielectric omogen echivalent
131 ~ Aproximativ TEM
132 ~ Aproximativ TEM
133 Calcul empiric
134 Calcul empiric
135 Pentru impedante mari e nevoie de latimi mici ale traseelor Pentru impedante mici e nevoie de latimi mari ale traseelor
136 Standardizare dimensiuni in mil mil = -3 inch inch =.54 cm Inaltimea conductoarelor in functie de greutatea cuprului uncii / picioare pătrate (oz/ft ) oz=8.35g şi ft=3.48cm Greutatea cuprului depus Grosimea stratului oz/ft g/ft inch mm
137 Tipic inaltimea straturilor de dielectric de asemenea standardizat in mil
138 Constanta dielectrică relativă Factorul de pierderi dielectrice Conductivitate termică Coeficient liniar de expansiune Coeficient de temperatură a lui r Material - - W/cm/K ppm/k ppm/k Al O 3 (99.5%) Al O 3 (96%) Safir 9.4; Sticlă quarţ Sticlă Corning BeO Ceramic (98%) TiO Tetratitanat de Ba (BaTi 4 O 9 ) irconat GaAs Si Ferită
139 In scheme: >Tools>LineCalc>Start Pentru linii Microstrip >Tools>LineCalc>Send to Linecalc
140 . Definire (receptie din schema) substrat. Introducere frecventa 3. Introducere date de intrare Analiza: W,L,E sau e,o,e / la f [GHz] Sinteza:,E W,L / la f [GHz] 3
141 Se poate utiliza pentru: linii microstrip MLIN: W,L,E linii cuplate microstrip MCLIN: W,L e,o,e
142
143 linii de transmisie Rogers relatii dependente de t, inaltimea metalizarilor f, frecventa relatii pentru microstrip strip linii cuplate
144 note de aplicatii importante Agilent decuplarea circuit de semnal/circuit de polarizare detalii de implementare a circuitelor de polarizare pentru tranzistoarele cu microunde Appcad contine instrumente pentru calculul schemelor de polarizare
145
146
147
148
149
150 Unirea celor doua scheme C amplificator (var 4/S36-37) C3 filtre
151
152
153
154 scopul: echilibrarea caracteristicii amplificatorului (maxim la frecventa centrala) se prefera reglarea lungimii liniilor de la iesirea amplificatorului micsorarea afectarii zgomotului
155
156
157
158 Se introduce modelul de substrat Liniile/liniile cuplate se calculeaza cu Linecalc pentru acelasi substrat
159 Se folosesc componente din paleta Transmission Lines Microstrip MSUB - substrat MLIN linie serie MLOC stub paralel in gol MTEE modelare conexiune cu stub in paralel MCFIL sectiune de filtru cu linii cuplate (alternativa mai precisa decat MCLIN se tine cont de faptul ca doua sectiuni succesive sunt in fizic alaturate)
160 E necesara atentie la completarea parametrilor pentru MTEE si MCFIL prin verificarea in schema a latimii liniilor conectate la fiecare terminal
161 Se constata o deplasare a benzii obtinute (albastru) spre frecvente mai mici fata de modelele ideale (rosu) datorat diferentei MCFIL / MCLIN
162 Reglaj de lungimi la elementele filtrului pentru reglarea frecventelor in jurul f = 5GHz Introducere L (soc RF) si C (decuplare)
163
164 Inlocuirea (fictiva) a tranzistoarelor si elementelor concentrate (LC) cu elemente pentru care ADS are informatii despre capsule
165
166 Laboratorul de microunde si optoelectronica
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Curs /2017
Curs - 6/7 C/L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian Marti 8-, P E 5% din nota probleme + (p prez. curs) 3prez.=+.5p toate materialele permise Laborator sl. Radu Damian Joi
Site barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate (in curand)
Curs 5/6 Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente ista bonus-uri acumuate (in curand) min. pr. +pr. Bonus T3.5p + X Adaptarea inter-etae se poate proiecta in doua moduri: adaptarea fiecarui
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs
Curs 4 7/8 F-OPTO http://rf-opto.etti.tuiasi.ro Fotografie de trimis prin email: rdamian@etti.tuiasi.ro necesara la laborator/curs Personalizat AD 6 EmPro 5 pe baza de P din exterior Comportarea (descrierea)
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Tratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
FILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice
FILTRE RC ACTIVE 1. Obiectul lucrării Se studiază răspunsul în frecvență al filtrelor trece jos și trece sus realizate cu amplificatoare operaționale, rezistoare și condensatoare. Se studiază pentru cazul
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Proiectarea unui amplificator
Proiectarea unui amplificator sl. dr. Radu Damian Notă importantă. În acest document nu există "informaţia magică" ascunsă în două rânduri de la mijlocul documentului. Trebuie parcurs pas cu pas fără a
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Amplificatoare liniare
mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,
Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.
omponente şi circuite pasive Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. condensator variabil condensator variabil condensator variabil de control de ajustare diferenţial Fig.3.59.
Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare
Laboratorul 6 Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare 6. Tema Proiectarea filtrelor IIR utilizând prototipuri analogice şi transformarea biliniară. Utilizarea rutinelor Matlab pentru proiectarea
a) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea