Compușii organici nesaturați. Alchene, alcadiene, alchine

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Compușii organici nesaturați. Alchene, alcadiene, alchine"

Transcript

1 ompușii organici nesaturați. Alchene, alcadiene, alchine

2 NMENLATURA Numele alchenelor se obține prin înlocuirea sufixului an cu enă în alcanul corespunzător H 2 =H H 2 H H 2 H H H 2 4-etil-3-metil-hexenă-1 3,3-dimetilbutenă-1 H 2 H 2 H H H 2 H 2 H 2 3-propilhexenă-1 Radicalii derivați de la alchene: H 2 H H 2 H H 2 H H Vinil (etenil) Alil (3-propenil) Propenil

3 Metode de obținere. 1. Dehidratarea alcoolilor. H 2 H Etanol H 2 S 4 H 2 H 2 H 2 t 0 + Etilenă H 2 H 2 H 1-propanol Al 2 3 H + t 0 3 H H 2 Propenă H 2

4 el mai ușor se elimină apa din alcoolii terțiari și secundari, conform regulii Zaițev (1875) se formează în cantitate mai mare alchena care conține cel mai mare număr posibil de substituienți la legătura dublă. H H 2 H H 2 S 4 t 0 H H 2-Butanol 2-Butenă

5 2. Dehidrohalogenarea monohalogenalcanilor. alcool H 2 H 2 Br KH H + t 0 3 H H 2 + Kl 1-Brompropan Propenă H 2 Modul de eliminare a hidracizilor de la halogenalcanii terțiari sau secundari este deterninat de regula Zaițev: KH H H H t 0 3 H Br alcool 2-Brom-3-metilbutan 2-metil-2-butenă

6 3. Dehalogenarea dihalogenalcanilor. H H Br Br 2,3-Dibrombutan Zn, t 0 H H 2-Butenă 4. Dehidrogenarea alcanilor (metoda industrială) + ZnBr 2 H 2 r 2 3 Propan 300 o o H H 2 + H 2 Propenă

7 5. Hidrogenarea parțială a alchinelor Na NH 3 Trans- H H H 2, Pd,a 3 is- H H

8 6. Degradarea bazelor cuaternare de amoniu: Sub acțiunea unei baze puternice se elimină un proton din poziția β față de atomul de azot. Este o reacție de α,β-eliminare și se formează amine terțiare și alchene cu cel mai mic număr de substituenți la legătura dublă (regula lui Hofmann). H 2 H N( ) 3 + H - t o H 2 H H 2 + ( ) 3 N + H 2 Hidroxid de sec-butil- 1-Butenă Trimetilamină trimetilamoniu

9 Proprietățile chimice ale alchenelor I. aracteristice pentru alchene sunt reacțiile de adiție electrofilă (А Е reacții) Schema generală a reacțiilor А Е : + E Nu E Nu Alchenă Reagentul Produsul reacției de adiție

10 Mecanismul general al reacțiilor de adiție electrofilă (А Е -reacții) : 1. Atacul electrofil cu formarea complexului ; 2. Transformarea complexului în complexul ; 3. Stabilizarea complexului prin adiția unui nucleofil. + E + E + E E carbocation Legătura omplex omplex Produs final + Nu - Nu

11 1. Reacții de halogenare. H H 2 + Br 2 HBr H 2 Br Decolorarea bromului servește ca reacție calitativă pentru identificarea legăturii duble. Mecanismul А Е : Br Br H H H H 2 Br δ+ δ- Br - Br - H H Br Br H H 2 Br + Br

12 2. Reacții de hidrohalogenare H H 2 + Hl H l Propenă 2-lorpropan La alchenele cu structură nesimetrică atomul de halogen se leagă la atumulde carbon cel mai sărac în hidrogen (regula lui Markovnikov 1870).

13 Mecanismul А Е : H H 2 + H + H H H omplexul σ H + omplexul π l - H l Această regulă empirică se explică prin doi factori: -Factorul static efectul inductiv (+I) al grupelor alchil și polarizarea legăturii duble -Factorul dinamic formarea carbocationului cel mai stabil.

14 Trifluorpropena adiționează hidracizii mult mai greu și invers decît propena: F 3 H H 2 + Hl F 3 H 2 H 2 l Aceasta se explică prin efectul inductiv electronoacceptor al atomilor de fluor.

15 3. Reacții de hidratare. H H 2 + H 2 Propenă Mecanismul А Е : H + (H 2 S 4 ) H H 2-Propanol H H 2 + H + H H 2 H H + complexul π + complexul σ HH H H + H Ionul alchiloxoniu H + H + H 2-propanol

16 Reacții de hidratare contrar regulii lui Markovnikov H 2 H H Acid propenoic H + + H 2 H 2 arbocation H Н 2 О H 2 H H H 2 H 2 + H H Acid 3-hidroxipropanoic H +

17 II. xidarea alchenelor. - xidarea cu permanganatul de caliu. а) u soluții diluate de KMn 4 în mediu neutru sau slab bazic: 3H 2 H KM n H 2 3 H 2 H KH + 2 M n 2 H H б) u soluții de KMn 4 în mediu acid: KM KM n 4 ( n + ) n 4 ( n + ) H + + H 3 H H 3 H H 2-Метилбутен-2 Propanona Acid acetic H

18 - Reacții de oxidare cu ozon. H H H H 2 Z n(h + ) H 2 Z n(h + ) H + ozonidă H H + H 2

19 - Reacții de formare a epoxizilor Ag H 2 H H 300 o 2 H 2 H H H 5 H Acid peroxibenzoic xid de etilenă H H H H H 5 H

20 Reducerea alchenelor (hidrogenarea). Ni R H H 2 + H 2 o t R H 2

21 Polimerizarea alchenelor а. Polimerizări prin mecanism radicalic Reacția de inițiere: 6 H 5 t o 2 6 H 5 6 H 5 (R ) Peroxid de benzoil Radical liber

22 Reacția de propagare: H R + H 2 H 2 R H 2 H 2 H 2 2 R H 2 H 2 2 Reacții de întrerupere: s.a.m.d. R H 2 H 2 + R H n 2 H 2 R H n 2 H 2 H H n 2 2 n R

23 б. Polimerizări prin lanțuri cationice. H H n H 2 3 n H 2 H H H 2 S H3 H 2 H H 3 3 arbocation intermediar Izobutenă H 2 H 2 + n etc. Produs macromolecular

24 с. Polimerizarea cu promotori organo-metalici (polimerizarea coordinativă). n H H 2 Al( 2 H 5 ) 3 Til 4 H H H Al(EH 5 ) 3 Til 4 H 2 H 2 H 2 Polipropilenă cu structură izotactică.

25 Reprezentanți: Etena și propena Se obțin în cantități mari pe cale industrilă. Sunt folosite la obținerea produselor macromoleculare, precum și obținerea materiilor prime pentru alți monomeri ca stirenul ș.a. Etilena are acțiune anestetică, a fost utilizată multă vreme ca anestetic rapid. Etilena este utilizată în agricultură pentru grăbirea coacerii fructelor și legumelor (mere, tomate, banane ș.a.). Pe terenuri deschise se folosesc predecesori ai etilenei (acidul 2-clorfosfonic) H 2 H 2 P H l H H 2 H 2 + Hl + H 3 P 4

26 Alcadiene Metode de obținere 1. Dehidrogenarea catalitică a alcanilor și a alchenelor H 2 H 2 H 2 H H 2 r 2 3, Al 2 3 H 2 H H H 2 t o 1,3-Butadiena

27 Dehidratarea diolilor-1,3 sau 1,4. H 2 H 2 H H H Al 2 3, -2 H 2 t o H 2 H H H 2 bținerea butadienei din etanol (S.V.Lebedev 1927) H 2 H Zn/Al 2 3 t o H 2 H H H 2

28 Proprietățile chimice 1. Reacții de adiție electrofilă H 2 H H H 2 + Hl H H H 2 l H H Adiția-1,4 l H 2 l

29 Mecanismul А Е : intermediar se formează un carbocation de tip alilic cu sarcina delocalizată H 2 H H H 2 + H + + H H H 2 + l - H H H 2 H H H 2 l 1-lor-2-butenă

30 Sinteze dien H H H 2 H 2 + H 2 H 2 Etilenă 1,3-Butadienă t o H H H 2 H 2 H 2 H 2 H iclohexenă H H H 2 H 2 + H H Anhidrida maleică Anhidrida ftalică

31 Reacții de polimerizare а) Polimerizarea butadienei obținerea cauciucului butadienic prin metoda Lebedev n Na H 2 H H H H 2 H H H 2 60 o n

32 b) Polimerizarea izoprenului obținerea cauciucului cis-izoprenic n H 2 H H 2 H 2 H H 2 n H 2 H H 2 H 2 H 2 H H 2 H H 2

33 c) obținerea cauciucului cloroprenic n H 2 H H 2 H 2 H H 2 l l n Reacții de copolimerizaree n H 2 H H H 2 + n H 2 =H H 2 H H H 2 H 2 H Butadienă Stiren auciuc butadienstirenic n

34 Alchine Metode de obținere 1. Dehidrohalogenarea dihalogenalcanilor H H 2 Br Br 1,2-dibrompropan 2 KH t o H + 2 KBr + 2 H 2 Propină

35 2. Alchilarea acetilenei H H NaNH 2 - NH 3 R Br H Na H R + NaBr H H + MgI - H 4 R Br H MgI H R + MgI 2

36 3. bținerea acetilenei 1500 o 2 H 4 H H + 3 H 2 a H 2 H H + a(h) 2

37 Proprietățile chimice ale alchinelor 1. Reacții de adiție. În majoritatea cazurilor se obțin monomeri vinilici, folosiți în industrie: + R H H 2 H R Eter vinilic H H R NH 2 R H H 2 H NHR Vinilaminîă H 2 H R Ester vinilic HN H 2 H N Acrilonitril

38 2. Reacțiile de adiție decurg după mecanismul adiției electrofile conform regulii lui Markovnicov, dar se obțin compuși carbonilici. 2 + H H H + HH Hg H 2 H H H + HH Hg 2 + H 2 H

39 Reacții de substituție, formarea acetiulurilor H H + Ag(NH 3 ) 2 H Ag Ag + 4NH 3 + H 2 Acetilură de argint (negru) R H + u(nh 3 ) 2 H R u + NH 3 + H 2 Acetilură de cupru(i) (roșu)

40 Reacții de oligomerizare și polimerizare 1. Dimerizarea acetilenei H H ul NH 4 l H 2 H H Vinilacetilenă H 2 Hl H 2 H H H 2 H 2 H l 2. Trimerizarea alchinelor 3 H H Ni() 2 t o

41 mologii acetilenei polimerizează mai ușor: 3 Ni() 2 H o t Propină 1,3,5-trimetilbenzen (mezitilen)

42 Polimerizarea oxidativă a alchinelor n, H H arbin n R R Kat R R Fotopolimeri n

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3 Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 8 Alchene. Nomenclatură, structură. Proprietăţi chimice Alchenele sunt hidrocarburi care conțin duble legături carbon carbon ca grupare funcțională.

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 9 Alcadiene, alene, alchine. Nomenclatură, obținere. Proprietăţi chimice ALCADIENE Alchenele care conțin una sau mai multe duble legături sunt cunoscute

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: CAP. 4. ALCHENE 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine B. se mai numesc şi olefine C. au formula generală C nh 2n D. se mai numesc şi acetilene E. au structură

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Clasificare. Nomenclatură

Clasificare. Nomenclatură ALENE lasificare. Nomenclatură Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate ce conńin ca grupare funcńională o legătură =. Se numesc şi olefine de la latinescul oleum faciens (etena formează 1,2-dicloretan care

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Cursul 8 Alchene. Nomenclatură, structură. Proprietăţi chimice An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Obiectivele cursului: Alchenele sunt

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins. Hidrocarburi... 1

Cuprins. Hidrocarburi... 1 Cuprins Hidrocarburi... 1 Alcani (Parafine)... 1 Definiţie... 1 Formula generală... 1 Denumirea... 2 Denumirea radicalilor... 3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată... 3 Izomeria alcanilor... 4 Metode

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3. CLASA a X-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea solubilităţii;

Διαβάστε περισσότερα

T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI.

T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI. T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI. Cele mai importante grupe funcţionale, care se întâlnesc în componenţa compuşilor naturali biologic activi sunt: -ОН, -SH, NH 2, -COH, -COOH

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P.2.2.1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă

Διαβάστε περισσότερα

Definitie, clasificare, nomenclatura Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, cu o grupă funcţională omogenă, care au cel putin o legatura dubla C=C

Definitie, clasificare, nomenclatura Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, cu o grupă funcţională omogenă, care au cel putin o legatura dubla C=C ALCHENE C n H 2n Definitie, clasificare, nomenclatura Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate, cu o grupă funcţională omogenă, care au cel putin o legatura dubla C=C si cu atomi de carbon hibridizati sp

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANŢA CLAS a X-a VARIANTA II CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM - 2017 La întrebările de la 1-20, alege un singur răspuns: 1. Sunt adevarate urmatoarele afirmații cu

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Cicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n H 2n ) biciclice (C n H 2n-2 )

Cicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n H 2n ) biciclice (C n H 2n-2 ) icloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice ( n 2n ) biciclice ( n 2n-2 ) Denumire: prefixul ciclo + numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon. Poziţia substituenţilor se reprezintă

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia

CHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia CHIMIE clasa a X-a frecvenţă redusă prof. Bucaciuc Camelia HIDROCARBURI ALIFATICE I ALCANI (PARAFINE) 1. DEFINITIE: Se numesc alcani(parafine) hifrocarburile alifatice saturate aciclice. 2. FORMULA GENERALA:

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Cicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n. H 2n. ) biciclice (C n. H 2n-2

Cicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n. H 2n. ) biciclice (C n. H 2n-2 icloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice ( n 2n ) biciclice ( n 2n-2 ) Denumire: prefixul ciclo + numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon. Poziţia substituenţilor se reprezintă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P.2.3. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul

Διαβάστε περισσότερα

14. Se dă următorul compus:

14. Se dă următorul compus: CLASA a XI-a 1. Care din următorii compuşi este un derivat halogenat vicinal: a) 1,2-dicloropropanul; b) 1,1-dicloropropanul; c) 1-bromopropanul; d) 2-bromo-2-metilpropanul; e) 1,3,5-tricloropropanul.

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE

INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE Cap. 1. INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE 1. Chimia organica are ca obiect de studiu: a. sinteza de compusi organici si stabilirea structurii acestora; b. stabileste influenta pe care o au substantele organice

Διαβάστε περισσότερα

Cuprins Hidrocarburi

Cuprins Hidrocarburi Cuprins Hidrocarburi... 1 22 Alcani (Parafine)... 1 7 Definiţie...1 Formula generală...1 Denumirea...1 Denumirea radicalilor...3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată...3 Izomeria alcanilor...4 Metode

Διαβάστε περισσότερα

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani Fişă de lucru RANDAMENT. CONVERSIE UTILĂ. CONVERSIE TOTALĂ 1. Randament A. Hidrocarburile alifatice pot fi utilizate drept combustibili, sau pot fi transformate în compuşi cu aplicaţii practice. 1. Scrieţi

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Capitolul Hidrocarburi CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Cursul 5 Introducere în teoria mecanismelor de reacție. Substituții nucleofile, electrofile și radicalice.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 6 Alcani. Nomenclatură, structură. Metode de preparare. Proprietăţi chimice Numărul potenţial de hidrocarburi este nelimitat, dar împreună cu compuşii

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A. Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare:

CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A. Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare: CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare: 1. Formula generală C nh 2n-2 aparţine unei hidrocarburi aciclice

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

CURS VIII. Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.

CURS VIII. Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile. CURS VIII I.1.4. IDROCARBURI ALIFATICE NESATURATE POLIENE 1 I.1.4.1. Nomenclatura, clasificarea si structura 1 I.1.4.2. Reactivitatea dienelor (conjugate). Reactii de aditie 12 vs. 1 4 2 I.1.4.2.1. Aditia

Διαβάστε περισσότερα

CURS VIII. Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile.

CURS VIII. Modificarile ulterioare asupra continutului, operate de catre autor, nu fac obiectul vreunei notificari prealabile. CURS VIII I..4. IDROCARBURI ALIFATICE NESATURATE POLIENE I..4.. Nomenclatura, clasificarea si structura I..4.. Reactivitatea dienelor (conjugate). Reactii de aditie 4 I..4... Aditia hidrogenului I..4...

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ FNDUL SCIAL EURPEAN Programul peraţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Curs 6 Alcani. Nomenclatură, structură. Metode de preparare. Proprietăţi chimice Obiectivele cursului:

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

7. COMPUŞI ORGANICI CU O GRUPĂ FUNCŢIONALĂ

7. COMPUŞI ORGANICI CU O GRUPĂ FUNCŢIONALĂ ap.7 ompuşi cu o grupă funcţională 7. MPUŞI GAII U GUPĂ FUŢIALĂ uprins: 1. Derivaţi halogenaţi 2. ompuşi organici cu oxigen 2.1. Alcooli şi fenoli 2.2. Eteri 3. ompuşi organici cu sulf 4. ompuşi organici

Διαβάστε περισσότερα

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli LIEUL TEORETI GRIGORE ANTIPA BOTOŞANI - ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli Subiectul A: Indicaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false, completând cu litera

Διαβάστε περισσότερα

II.5. COMPUSI CARBOXILICI SI DERIVATI FUNCTIONALI AI ACESTORA 8

II.5. COMPUSI CARBOXILICI SI DERIVATI FUNCTIONALI AI ACESTORA 8 URS XIII II..6. ompusi carbonilici nesaturati 1 II..6.1. Definitie. lasificare 1 II..6.. etene 1 II..6..1. Sinteze 1 II..6... Reactivitatea generala II..6.. Reactivitatea compusilor carbonilici α,β-nesaturati

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA Sabina-Violeta NIȚU Sorina RAN CULGR PRLM pentru Concursul de Chimie rganică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVRSITATA PLITHNICA TIMIȘARA Timișoara 2014 1 CUPRINS I.

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F

EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2009 Proba E/F Toate subiectele A-F sunt obligatorii. Subiectul G1 este obligatoriu numai pentru NIVELUL I. Subiectul G2 este obligatoriu numai pentru NIVELUL II. Timpul efectiv

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

În mod uzual, studiul hidrocarburilor are la bază următoarea clasificare: saturate aciclice/ciclice: alcani/cicloalcani

În mod uzual, studiul hidrocarburilor are la bază următoarea clasificare: saturate aciclice/ciclice: alcani/cicloalcani ap.6 idrocarburi 6. IDABUI uprins: 1. idrocarburi alifatice 1.1. idrocarburi alifatice saturate - alcani şi cicloalcani 1.2. idrocarburi alifatice nesaturate - alchene - diene - alchine 2. idrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Amine alifatice + 7,3 55,5 109,2 159,0. Amine aromatice. o-toluidină CH 3C 6H 4NH ,7 m-toluidină 31,5 203,3 p-toluidină ,3

Amine alifatice + 7,3 55,5 109,2 159,0. Amine aromatice. o-toluidină CH 3C 6H 4NH ,7 m-toluidină 31,5 203,3 p-toluidină ,3 559 Beckmann a cetoximelor (p. 733). Proprietăţi fizice. Aminele inferioare sunt substanţe gazoase, cele mijlocii, lichide, cele superioare, solide. Primele au un miros asemănător eu al amoniacului, la

Διαβάστε περισσότερα

ALCANI HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE CURS

ALCANI HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE CURS ALCANI HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE CURS Definiţie hidrocarburile saturate aciclice, au numai atomi de carbon hibridizaţi sp3, catene aciclice şi legături simple C C. Serie omoloagă: Formula generală

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Chimiei Organice

Bazele Chimiei Organice Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 8a Alți compuși organici: nomenclatură, structură, reacții caracteristice Obiectivele cursului: În această partea a cursului

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Chimiei Organice

Bazele Chimiei Organice Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 7a Hidrocarburi: nomenclatură, structură, reacții caracteristice Obiectivele cursului: În această partea a cursului vom

Διαβάστε περισσότερα

COMPONENŢI ANORGANICI AI MATERIEI VII

COMPONENŢI ANORGANICI AI MATERIEI VII OMPONENŢI ANORGANII AI MATERIEI VII Apa este un metabolit fundamental în funcţionarea organismelor, intrând în alcătuirea tuturor ţesuturilor vegetale şi animale. onţinutul de apă în organismul animal

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2018 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2013 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Clasa a X-a și a XI-a

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2013 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Clasa a X-a și a XI-a Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 2013 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Clasa a X-a și a XI-a ACESTE MODELE DE TESTE SUNT RECOMANDATE PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA

Διαβάστε περισσότερα

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate

Διαβάστε περισσότερα

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie*

Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie* Universitatea UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS din GALAŢI Facultatea de Medicină şi Farmacie, Specializarea Farmacie Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

CURS IX II. FUNCTIUNI ORGANICE SIMPLE 11

CURS IX II. FUNCTIUNI ORGANICE SIMPLE 11 CURS IX I.2.3.2.6. Alte efecte de orientare in reactiile de Substitutie Electrofila (S.E.) in seria aromatica: arene cu nuclee benzenice condensate 1 I.2.3.2.6.1. Reactivitatea Naftalenului 1 I.2.3.2.6.2.

Διαβάστε περισσότερα

TEST VI CHIMIE ORGANICA

TEST VI CHIMIE ORGANICA TEST VI CHIMIE ORGANICA 1. AlegeŃi afirmańia adevărată: A. prin analiza elementală calitativă nu se pot determina elementele prezente într-un compus organic B. în compuşii organici sunt preponderente legăturile

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Varianta 9 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL

Διαβάστε περισσότερα

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Compuşii cloruraţi obţinuţi din hidrocarburile alifatice au importante aplicaţii practice. 1. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice, prin care se obţin din metan: monoclorometan,

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI II.3. AMINE 1. II.3.1. Clasificarea si nomenclatura 1. II.3.2. Structura de baza 2

CURS XI II.3. AMINE 1. II.3.1. Clasificarea si nomenclatura 1. II.3.2. Structura de baza 2 CURS XI II.3. AMIE 1 II.3.1. Clasificarea si nomenclatura 1 II.3.2. Structura de baza 2 II.3.3. Metode de obtinere a aminelor 2 II.3.3.1. Aminarea compusilor halogenati 2 II.3.3.1.1. Amine alifatice 2

Διαβάστε περισσότερα

Volumul I 1. Obiectul şi importanţa chimiei organice 2. Hidrocarburi

Volumul I 1. Obiectul şi importanţa chimiei organice 2. Hidrocarburi Cuprins Volumul I 1. Obiectul şi importanţa chimiei organice... 7 1.1. Introducere... 7 Definiţia chimiei organice... 8 Surse de materie organică pe planeta noastră... 9 1.2. Izolarea şi purificarea substanţelor

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα