Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme"

Transcript

1 Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul cel mai apropiat de legătura triplă. Se identifică natura, numărul şi poziţia radicalilor. Se menţionează numele alchinei corespunzătoare catenei numerotate şi se indică poziţia triplei legături. 1

2 A HC 1 C 2 C 3 H 2 HC 4 CH 3 C 5 H 2 C 6 H 3 4-metil-1-hexină H 3 C 7 C 6 H 2 C 5 H C 4 H 2 C 3 C 2 CH 3 C 1 H 3 B 5-metil-2-heptină C 4 H 2 C 3 C 2 C 1 H 3 C 5 H 2 C 6 H 3 C 2-hexină 2

3 CH 3 CH 2 C 3 H C 2 C 1 H C 4 H CH 3 C 5 H 3 D 3-etil-4-metil-1-pentină E.P Scrie formulele de structură pentru următoarele alchine şi stabileşte care dintre ele formează acetiluri. a) 2-butină; b) 3-metil-1-butină; formează acetiluri c) 2-metil-3-hexină; d) 4-metil-2-pentină; e) 3,4-dimetil-1-hexină. formează acetiluri Alchinele care au o legătură triplă marginală formează acetiluri. Atomul de hidrogen care se leagă de un atom de carbon ce participă la o legătură triplă poate fi substitut cu un metal : Na, K, Cu (I), Ag etc. (Caracterul slab acid al acetilenei HC CH şi al alchinelor cu legătură triplă marginală HC C -R ) CH 3 C C CH 3 2-butină a nu formează acetiluri 3

4 HC C CH CH 3 CH 3 3-metil-1-butină b formează acetiluri CH 3 CH C C CH 2 CH 3 CH 3 c 2-metil-3-hexină nu formează acetiluri CH 3 C C CH CH 3 CH 3 4-metil-2-pentină d nu formează acetiluri 4

5 e HC C CH CH CH 2 CH 3 CH 3 CH 3 3,4-dimetil-1-hexină formează acetiluri E.P O alchină are în stare de vapori densitatea în raport cu aerul 2,83. Determină formulele moleculara a alchinei şi scrie formulele de structură ale alchinelor izomere cu alchina determinată. Rezolvare: Formula moleculară a alchinei este C n H 2n-2 M C n H 2n-2 = 12n + 2n = (14n -2) g/ mol M aer = 28,9 g/ mol d aer = Malchină/ Maer d aer = (14n-2)/ 28,9 = 2,83 (14n 2) = 28,9*2,83 14n 2 = 82 14n = 84 n = 6 5

6 Formula moleculară a alchinei este C 6 H 10 7 alchine izomere pentru C 6 H 10 sunt : E.P Se ard 4 g alchină necunoscută. Ştiind că, prin adiţia unui mol de acid clorhidric la alchina necunoscută, masa acesteia creşte cu 91,25 %, se cere: a) determină formula moleculară a alchinei; 6

7 b) calculează volumul de aer (măsurat în condiţii normale) cu 20 % O 2 necesar arderii celor 4 g de alchină. Rezolvare: M C n H 2n-2 = 12n + 2n = (14n -2) g/ mol M C n H 2n-1 Cl = 12n + 2n ,5 = (14n + 34,5) g/ mol 100 g 191,25 g C n H 2n-2 + HCl C n H 2n-1 Cl alchină acid clorhidric produs de adiţie (14n -2) g (14n + 34,5) g 100*(14n + 34,5) = (14n 2)*191, n = 14n*191,25 2*191, *191,25 = 14n*191, n 3832,5 = 2677,5n 1400n 3832,5 = 1277,5n n = 3 Alchina este propina HC C CH 3 sau C 3 H 4 4 g X litri C 3 H 4 + 4O 2 3CO 2 + 2H 2 O propină oxigen dioxid de carbon apă 40 g 4*22,4 litri M C 3 H 4 = 12*3 + 4*1 = 40 g/ mol 7

8 V molar = 22,4 litri/ mol x = 4*4*22,4 / 40 = 8,96 litri de O litri aer..20 litri O 2 80 litri N 2 V aer...8,96 litri O 2..(V aer - 8,96) litri N 2 V aer = 100*8,96/ 20 = 44,8 litri aer cu 20 % O 2 E.P Se obţine acetilenă prin procedeul arcului electric. Ştiind că în reacţie s-au introdus, în condiţii normale, 2000 m 3 de metan, iar amestecul gazos obţinut conţine, 15% acetilenă, 60 % hidrogen şi restul metan nereacţionat, se cere: a) scrie ecuaţiile reacţiile chimice care au loc; b) calculează volumul de acetilenă obţinut, măsurat în condiţii normale; c) calculează procentul de metan transformat în acetilenă şi procentul de metan rămas netransformat. Rezolvare : Considerăm 100 m 3 amestec de gaze rezultat ce conţine 15 m 3 acetilenă, 60 m 3 hidrogen şi 25 m 3 metan netransformat. 100 amestec de gaze = 15 m 3 acetilenă + 60 m 3 hidrogen + 25 m 3 metan netransformat 60 m 3 hidrogen total = 45 m m 3 V molar = 22,4 m 3 / kmol În reacţia (1) se obţin 45 m 3 H 2, iar în reacţia (2) se obţin 15 m 3 H 2. 8

9 30 m 3 (1) 15 m 3 45 m 3 2CH 4 HC CH + 3H 2 metan acetilenă hidrogen 2*22,4 m 3 22,4 m 3 3*22,4 m 3 15/2 m 3 (2) 15 m 3 CH 4 C + 2H 2 metan negru de fum hidrogen 22,4 m 3 2*22,4 m 3 25 m 3 (3) 25 m 3 CH 4 CH 4 metan metan netransformat 22,4 m 3 22,4 m 3 Volumul total de metan introdus = , = 62,5 m 3 pentru obţinerea a 100 m 3 amestec de gaze (15% C 2 H 2, 60% H 2 şi 25% CH 4 netransformat) 62,5 m 3 CH 4 introdus 30 m 3 CH 4 (1) 7,5 m 3 CH 4 (2) 25 m 3 CH 4 (3) 2000 m 3 CH 4 introdus.a m 3 CH 4 (1) b m 3 CH 4 (2) c m 3 CH 4 (3) a = 2000*30/ 62,5 = 960 m 3 CH 4 (1) b = 2000*7,5 / 62,5 = 240 m 3 CH 4 (2) c = 2000*25/ 62,5 = 800 m 3 CH 4 (3) a + b + c =

10 x = a*22,4/ 2*22,4 = 480 m 3 acetilenă C 2 H 2 (conform reacţiei (1) de mai jos) a m 3 (1) x m 3 2CH 4 HC CH + 3H 2 metan acetilenă hidrogen 2*22,4 m 3 22,4 m 3 b m 3 (2) CH 4 C + 2H 2 metan negru de fum hidrogen 22,4 m 3 c m 3 (3) CH 4 CH 4 metan metan netransformat 22,4 m 3 62,5 m 3 CH 4 introdus 30 m 3 CH 4 (1) 7,5 m 3 CH 4 (2)..25 m 3 CH 4 (3) 100 m 3 CH 4 introdus...% CH 4 (1). % CH 4 (2). % CH 4 (3) % CH 4 (1) = 100*30/ 62,5 = 48 % CH 4 acetilenă % CH 4 (3) = 100*25/ 62,5 = 40 % CH 4 netransformat E.P Se dă schema de reacţii: CaC 2 + H 2 O A + Ca(OH) 2 A + HCl B 10

11 nb C a) Determină şi denumeşte substanţele necunoscute A, B şi C din schemă; b) Scrie ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare schemei; c) Calculează masa obţinută de compus C, dacă s-a plecat de la 200 kg carbid de puritate 64 %, iar randamentul global a fost de 72 %. Rezolvare : CaC 2 + 2H 2 O HC CH + Ca(OH) 2 HC CH + HCl H 2 C = CH-Cl nh 2 C = CH-Cl - [H 2 C - CH(Cl)] n - A : HC CH acetilena H 2 C 1 = C 2 H Cl B. Clorură de vinil n H 2 C 1 = C 2 H ( H 2 C 1 C 2 H) n Cl B. clorură de vinil C. Policlorură de vinil Cl 11

12 100 kg carbid impur 64 kg carbid pur 36 kg impurităţi 200 kg carbid impur (a + b) kg carbid pur [200 (a + b)] kg impurităţi (a + b) = 200*64/ 100 = 128 kg carbid pur η = a*100/ (a +b) = 72 % a = (a + b)*72/ 100 = 128*0,72 kg carbid pur policlorură de vinil (C) M CaC 2 = *12 = 64 kg/ kmol M C 2 H 3 Cl = 2*12 +3*1 + 35,5 = 62,5 kg/ kmol x = a*62,5/ 64 = 128*0,72*62,5/ 64 = 1,44*62,5 = 90 kg policlorură de vinil (C) x = a*62,5/ 64 = 128*0,72*62,5/ 64 = 1,44*62,5 = 90 kg policlorură de vinil compus C a kg x kg CaC 2 - [H 2 C - CH(Cl)] n - carbid policlorură de vinil 64 kg 62,5 kg b kg b kg CaC 2 CaC 2 carbid carbid 64 kg 64 kg E.P Se supune pirolizei metanul. Considerând că reacţia de piroliză este singura reacţie chimică şi că amestecul gazos final conţine 20 % acetilenă, în procente volumetrice, se cere: a) calculează compoziţia în procente masice a amestecului gazos final; b) calculează densitatea în raport cu aerul a amestecului gazos final. 12

13 Rezolvare: V molar = 22,4 litri/ mol M1 = M C 2 H 2 = 12*2 + 2*1 = 26 g/ mol M2 = M H 2 = 2*1 = 2 g/ mol M3 = M CH 4 = 12*1 + 4*1 = 16 g/ mol Considerăm 100 litri amextec gazos final ce va conţine 20 litri acetilenă, 60 litri H 2 şi restul metan nereacţionat. 40 litri (1) 20 litri 60 litri 2CH 4 HC CH + 3H 2 metan acetilenă hidrogen 2*22,4 litri 22,4 litri 3*22,4 litri 20 litri (2) 20 litri CH 4 CH 4 metan metan netransformat 22,4 litri 22,4 litri 40 litri (1) a g b g 2CH 4 HC CH + 3H 2 metan acetilenă hidrogen 2*22,4 litri 26 g 3*2 g 20 litri (2) c g CH 4 CH 4 metan metan netransformat 22,4 litri 16 g 13

14 Masa amestecului gazos final = a + b + c a = 40*26/2*22,4 = 23, g acetilenă n1 = 23,214286/ 26 = 0,89286 moli acetilenă b = 40*3*2/2*22,4 = 5, g H 2 hidrogen n2 = 5, / 2 = 2,67857 moli H 2 hidrogen c = 16*20/22,4 =14, g metan nereacţionat n3 = 14,285714/ 16 =0,89286 moli CH 4 a + b + c = 42,85714 g amestec gazos final n1 + n2 + n3 = 4,46429 moli amestec gazos final (a +b +c) g amestec....a..b.. c 100 g amestec..% C 2 H 2..% H 2...% CH 4 % C 2 H 2 = 54,16 % acetilenă % H 2 = 12,5 % hidrogen % CH 4 = 33,33 % metan nereacţionat Calculăm masa moleculară medie a amestecului de gaz final (2 metode) Metoda 1: M1 = M C 2 H 2 = 12*2 + 2*1 = 26 g/ mol M2 = M H 2 = 2*1 = 2 g/ mol M3 = M CH 4 = 12*1 + 4*1 = 16 g/ mol M medie = (n1*m1 + n2*m2 + n3-m3)/(n1 +n2+n3) (formula de calcul) n1 + n2 + n3 = 4,46429 moli amestec gazos final 14

15 M medie = 42,857143/ (n1 + n2 +n3) = 42,857143/ 4,46429 = 9,6 g/ mol Metoda 2: ( n1 + n2 + n3) moli amestec gazos final cântăresc (a + b + c) g 1 mol amestec gazos final..m medie M medie = (a +b +c)*1/ (n1 +n2 + n3) = 42,85 / 4,46 = 9,6 g/ mol M aer = 28,9 g /mol d aer = M medie/ M aer = 9,6/ 28,9 = 0,3321 E.P ,6 g amestec de acetilenă şi etan se hidrogenează complet. Ştiind că în urma hidrogenării masa amestecului creşte cu 0,4 g, calculează compoziţia în procente molare a amestecului iniţial de hidrocarburi. a g 0,4 g HC CH + 2H 2 H 3 C CH 3 acetilenă hidrogen Ni etan 26 g 2*2 g M C 2 H 2 = 2* *1 = 26 g /mol M H 2 = 2*1 = 2 g /mol a = 26*0,4/ 2*2 = 2,6 g acetilenă a + b = 5,6 g b = 5,6 2,6 = 3 g etan H 3 C CH 3 Calculăm numărul de moli de acetilenă n1 şi cel de etan n2 din amestecul iniţial de hidrocarburi. 15

16 a = 2,6 g acetilenă b = 3 g etan H 3 C CH 3 M C 2 H 6 = 2* *1 = 30 g /mol M C 2 H 2 = 2* *1 = 26 g /mol n1 = a/ 26 = 2,6/ 26 = 0,1 moli acetilenă n2 = b/ 30= 3/ 30 = 0,1 moli etan (n1 + n2) = 0,1 + 0,1 = 0,2 moli amestec (n1 + n2) moli amestec iniţial n1 n2 100 moli amestec iniţial % acetilenă..% etan % acetilenă = 100*0,1/ 0,2 = 50 % acetilenă % etan = 100*0,1/ 0,2 = 50 % etan E.P Din 400 kg carbid s-au obţinut 4 kmoli acetilenă cu un randament de 90 %. Calculează puritatea carbidului. M CaC 2 = * 12 = 64 kg / kmol a kg 4 kmoli CaC 2 + 2H 2 O HC CH + 3H 2 carbid apă acetilenă hidrogen 64 kg 1 kmol b kg b kg CaC 2 CaC 2 carbid carbid netransformat 64 kg 64 kg 16

17 a = 64*4/ 1 = 256 kg carbid acetilenă η = a*100/ (a + b) = 90 % (a + b) = a*100/ 90 = 256*100/ 90 = 284,44 kg carbid pur 400 kg carbid impur.(a + b) kg carbid pur..[400 (a + b)] kg impurităţi 100 kg carbid impur.% carbid pur..% impurităţi % carbid pur = 100*(a + b)/ 400 = 100*284,44/400 = 71,11 % puritate E.P În urma adiţiei acidului clorhidric se obţine un compus A, care conţine 71,71 % Cl. a) Determină formula moleculară a substanţei A. b) Scrie ecuaţia reacţiei chimice care a avut loc. c) Calculează volumul soluţiei de acid clorhidric de concentraţie 0,1 M care s-a adiţionat la 448 cm 3 (c.n.) acetilenă. C x H y + nhcl C x H y+n Cl n A M C x H y+n Cl n = 12x +y +n + 35,5n = (12x + y +36,5n) g/mol (12x + y +36,5n) g A 35,5n g Cl 100 g A 71,71 g Cl (12x + y +36,5n) = 100*35,5n/ 71,71 = 49,5n 12x + y = 49,5n -36,5n 12x + y = 13n 17

18 Interpretări: compusul A : C x H y+n Cl n 12x + y = 13n Dacă n = 1 x = 1 şi y = 1 Formula A : CH 2 Cl compusul nu există 12x + y = 13 sau Interpretări: compusul A : C x H y+n Cl n 12x + y = 13n Dacă n = 2 x = 2 şi y =2 Formula A : C 2 H 4 Cl 2 soluţie acceptată 12x + y = 26 C 2 H 2 + 2HCl acetilenă C 2 H 4 Cl 2 compusul A 448 cm 3 acetilenă = 0,448 litri acetilenă 0,448 litri x moli HC CH + 2HCl H 3 C CHCl 2 acetilenă acid clorhidric 1,1-dicloretan 22,4 litri 2 moli V molar = 22,4 litri/ mol x = 2*0,448/ 22,4 = 0,04 moli HCl 18

19 1000 ml soluţie 01, moli HCl V ml soluţie.0,04 moli HCl V = 0,02*1000/ 0,1 = 400 ml soluţie de HCl 0,1 M. E.P Două alchine se găsesc într-un amestec în raport molar de 1 : 3. Prin arderea amestecului de alchine se obţin 149,6 g CO 2 şi 46,8 g H 2 O. Ştiind că molecula alchinei superioare conţine 6 atomi de hidrogen mai mult decât molecula alchinei inferioare, se cere : a) stabileşte formulele moleculare ale celor două alchine; b) calculează masa iniţială a amestecului de alchine; c) calculează volumul de aer cu 20% O 2, măsurat în condiţii normale, necesar arderii amestecului de alchine. d) scrie formulele de structură şi denumeşte izomerii aciclici ai alchinei superioare. Rezolvare a: a moli de alchina inferioară C n H 2n-2 3a moli de alchina superioară C m H 2m-2 a : 3a = 1 : 3 (2n 2) + 6 = 2m 2 2n = 2m 2n + 6 = 2m n + 3 = m alchina superioară va avea formula C n+3 H 2(n+3)-2 sau C n+3 H 2n+4 19

20 a moli X1 g Y1 g C n H 2n-2 + (3n-1)/2 O 2 nco 2 + (n-1)h 2 O alchina inferioară oxigen dioxid de carbon apă 1 mol n*44 g (n-1)*18 g 3a moli X2 g Y2 g C n+3 H 2n+4 + (3n+8)/2 O 2 (n+3)co 2 + (n+2)h 2 O alchina superioară oxigen dioxid de carbon apă 1 mol (n+3)*44 g (n+2)*18 g M CO 2 = *16 = 44 g/ mol M H 2 O =2* = 18 g/ mol X1 + X2 = 149,6 g CO 2 Y1 + Y2 = 46,8 g H 2 O X1 = n*44*a/ 1 = 44an X2 = (n+3)*44*3a = 44an*3 + 44*9a 44an +44an*3 +44*9a = 149,6 :44 an +3an + 9a = 3,4 4an +9a = 3,4 (1) rezultat din bilanţul CO 2 Y1 = (n-1)*18*a = 18an - 18 Y2 = (n+2)*18*3a = 18an* a 18an -18a + 18an*3 +18*6a = 46,8 :18 an a + 3an + 6a = 2,6 20

21 4an + 5a = 2,6 (2) rezultat din bilanţul H 2 O Scădem din ecuaţia (1) ecuaţia (2) : (4an + 9a) - (4an + 5a) = 3,4 2,6 4a = 0,8 a = 0,2 moli alchină inferioară 3a = 0,6 moli alchină superioară Îl calculăm pe n din ecuaţia (1) sau (2): 4an + 5a = 2,6 (2) 4*0,2*n + 5*0,2 = 2,6 0,8 n = 1,6 n = 2 m = n + 3 m = 5 avem 0,2 moli de alchină inferioară cu 2 atomi de carbon C 2 H 2 avem 0,6 moli de alchină superioară cu 5 atomi de carbon C 5 H 8 Rezolvare b: Masa amestecului de alchine: M C 2 H 2 = 2*12+2 = 26 g/mol M C 5 H 8 = 5*12 +8 = 68 g/mol 0,2*26 + 0,6*68 = 5,2 + 40,8 = 46 g Masa amestecului de alchine: 46 g 21

22 Rezolvare c: 0,2 moli V1 litri C 2 H 2 + 5/2 O 2 2CO 2 + H 2 O alchina inferioară oxigen dioxid de carbon apă 1 mol 2,5*22,4 litri 0,6 moli V2 litri C 5 H 8 + 7O 2 5CO 2 + 4H 2 O alchina superioară oxigen dioxid de carbon apă 1 mol 7*22,4 litri V1 = 2,5*22,4*0,2 / 1 = 11,2 litri O 2 V2 = 0,6*7*22,4 / 1 = 94,08 litri O 2 V O 2 total = V1 + V2 V O 2 total =105,28 litri O litri aer 20 litri O litri N 2 V aer 105,28 litri O 2 (V aer 105,28) litri N 2 Rezolvare d: V aer = 105,28*100/ 20 = 526,4 litri aer cu 20 % O 2. Masa amestecului de alchine: Izomerii pentru alchinele cu formula moleculară C 5 H 8 HC C CH 2 CH 2 CH 3 H 3 C C C CH 2 CH 3 1-pentină 2- pentină 22

23 HC C CH CH 3 CH 3 3-metil-1-butină E.P Acetilena se poate obţine folosind ca materie primă piatra de var şi cărbunele. a) Scrie ecuaţiile reacţiilor chimice prin care se obţine acetilenă folosind acest procedeu. b) Calculează volumul de acetilenă, măsurat în condiţii normale, care se obţine dacă se folosesc 10 kg piatră de var de puritate 80 %, iar randamentul fiecărei reacţii este de 70 %. c) Calculează randamentul global al acestui proces tehnologic. Rezolvare: Piatra de var, CaCO 3 se descompune termic la CaO oxid de calciu (var nestins) şi dioxid de carbon CO 2. 23

24 Varul, CaO se introduce în furnal cu cocs (cărbune îmbogaţit în C) şi în absenţa O 2 se obţine CaC 2, carbid sau acetilură de calciu şi CO, monoxid de carbon. Prin hidroliza carbidului se obţine acetilenă C 2 H 2 şi hidroxid de calciu Ca(OH) 2 sau var stins. CaCO 3 CaO + CO 2 (1) CaO +3C CaC 2 + CO (2) CaC 2 + 2H 2 O HC CH + Ca(OH) 2 (3) sau Ca 2+ - :C C: - + 2H-OH HC CH + Ca HO - (hidroliza acetilurii de calciu) Calculăm carbonatul de calciu pur ce se găseşte în 10 kg de piatră de var de puritate 80 %. 100 kg piatră de var 80 kg CaCO 3 20 kg impurităţi 10 kg piatră de var..(a + b) kg CaCO 3..[10 (a +b)] kg impurităţi (a + b) = 10*80/100 = 8 kg CaCO 3 CaCO 3 CaO CaC 2 C 2 H 2 1 mol (1) 1 mol (2) 1 mol (3) 1 mol η1 = 70 % η2 = 70 % η3 = 70 % sau η1 = 0,7 ; η2 = 0,7 şi η3 = 0,7. 24

25 8 kg CaCO 3 = 8000 g CaCO 3 1 mol CaCO g CaCO 3 n moli CaCO g CaCO 3 n = 8000*1/100 = 80 moli CaCO 3 80*0,7*0,7*0,7 = 27,44 moli CaCO 3 27,44 moli HC CH V C 2 H 2 = 27,44*22,4 = 614,656 litri acetilenă η gl = 27,44*100/80 = 34,3 % η gl = η1*η2*η3*100= 0,7*0,7*0,7*100 = 34,3 % η1 = 0,7 ; η2 = 0,7 şi η3 = 0,7. E.P O cantitate necunoscută de metan se transformă în acetilenă cu un randament de 18 %. 30 % din acetilena obţinută este barbotată în 400 g soluţie de apă de brom de concentraţie 5%. Jumătate din restul de acetilenă reacţionează cu HCl şi formează g clorură de vinil. a) Determină masa necunoscută de metan necesară procesului. b) calculează masa de compus obţinută în urma barbotării acetilenei în apa de brom. Rezolvare: (a +b) g metan - (cantitatea necunoscută de metan) Din care: a g metan acetilenă b g metan netransformat η = a*100/(a +b) = 18 % 25

26 M CH 4 = 12*1 + 4*1 = 16 g/mol M C 2 H 2 = 2*12 + 2*1 = 26 g/mol M C 2 H 3 Cl = 2*12 + 3*1 + 35,5 = 62,5 g/mol a g m g 2CH 4 HC CH + 3H 2 metan acetilenă hidrogen 2*16 g 26 g b g b g CH 4 CH 4 metan metan nereacţionat 16 g 16 g m = 26a/2*16 g acetilenă 30m/100 = 0,3m g acetilenă g soluţie apă de brom 5 % Restul = (m 0,3m) = 0,7m 0,7m/ 2 = 0,35m g acetilenă + acid clorhidric HCl 4,375 g clorură de vinil 0,35m 4,375 g HC CH + HCl H 2 C = CH-Cl acetilenă acid clorhidric clorură de vinil 26 g 62,5 g 0,35m = 26*4,375/ 62,5 0,35m = 1,82 26

27 m = 5,2 g acetilenă m = 26a/2*16 g acetilenă deci 5,2 = 26a/2*16 5,2 = 2,6*10a/2*16 2 = 10a/2*16 1 =5a/2*16 5a = 2*16 a = 6,4 g metan a g metan acetilenă b g metan netransformat η = a*100/(a +b) = 18 % (a +b) = 6,4*100/ 18 = 35,556 g metan - (cantitatea necunoscută de metan) 30m/100 = 0,3m g acetilenă g soluţie apă de brom 5 % m = 5,2 g acetilenă 1,56 g x = 19.2 g y = g HC CH + 2Br 2 C 2 H 2 Br 4 26 g 2*160 g 346 g/ mol 0,3*5,2 g acetilenă barbotată = 1,56 g x = 1,56*2*160/26 = 19,2 g Br 2 necesar iar noi avem m d = 20 g Br 2, deci bromul este în exces 20 > 19,2 27

28 y = 346*1,56/26 = 20,76 g C 2 H 2 Br 4 M C 2 H 2 Br 4 = 2*12 + 2*1 + 4*80 = 346 g/mol M C 2 H 2 = 2*12 + 2*1 = 26 g/mol M Br 2 = 2*80 = 160 g/mol m d =? m s = 400 g soluţie Br 2 5 % c p = 5 % Br g soluţie c p m s...m d deci 100 g soluţie de apă de brom.5 g Br g soluţie de apă de brom..m d m d = 400*5/100 = 20 g E.P Prin trecerea a 16 g de alchină necunoscută printr-o soluţie amoniacală de azotat de argint se obţin 58,8 g substanţă solidă. a) Determină formula moleculară a alchinei necunoscute. b) Calculează masa soluţiei de azotat de argint de concentraţie 10 % necesară preparării reactivului Tollens consumat în reacţie. Rezolvare: 28

29 16 g 58,8 g R C CH + [Ag(NH 3 ) 2 ]OH R C C: - Ag + + 2NH 3 + H 2 O alchină reactiv Tollens solid amoniac apă (R +25) g (R + 132) g M R C CH = R +2*12 +1 = (R +25) g/mol M R C C: - Ag + = R + 2* = (R + 132) g/ mol 16*(R + 132) = (R + 25)*58,8 16R + 16*132 = 58,8R + 25*58, = 42,8R 642 = 42,8R R = 15 R este metil : CH 3 - CH 3 C CH propină m d g Ag NO 3 [Ag(NH 3 ) 2 ]OH + CH 3 C CH etc azotat de argint reactiv Tollens propină 170 g 40 g M CH 3 C CH = 3*12 +1*4 = 40 g/mol 16 g M AgNO 3 = 3* = 170 g/ mol m d = 170*16/ 40 = 68 g AgNO 3 m s =? g soluţie AgNO 3 10 % 29

30 c p = 10 % AgNO g soluţie c p m s...m d m s = 68*100/ 10 = 680 g g soluţie AgNO 3 10 % E.P Un amestec echimolecular de hexine izomere reacţionează stoechiometric cu 8 moli de clorură de diaminocupru (I), [Cu(NH 3 ) 2 ]Cl. Se cere: a) scrie formulele de structură şi denumeşte hexinele izomere. b) calculează masa iniţială a amestecului de hexine. Rezolvare : Avem 7 alchine izomere pentru C 6 H 10 : Amestec echimolecuar: A1 : A2 : A3: A4 : A5 : A6 : A7 = 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 8 moli 8 moli C 4 H 9 C CH + [Cu(NH 3 ) 2 ]Cl C 4 H 9 C C: - Cu + + 2NH 3 + HCl Alchină (hexina) clorură de diaminocupru (I) 1 mol 1 mol solid amoniac Acid clorhi dric A1 : A2 : A3: A4 : A5 : A6 : A7 = 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 A1 : A2 : A3: A4 : A5 : A6 : A7 = 2 : 2 : 2 : 2 : 2 : 2 : 2 2 moli A1, 2 moli A5, 2 moli A6 şi 2 moli A = 8 moli **************************************************************************** 30

31 ***************************************************************************** M C 6 H 10 = 6* = = 82 g/ mol Avem 7 izomeri din care 4 izomeri formează acetiluri, cei cu legătura triplă marginală şi anume : 1-hexina; (A1) 31

32 3-metil-1-pentina; (A5) 4-metil-1-pentina; (A7) 3,3-dimetil-1-butina. (A6) Aceştia vor reacţiona stoechiometric cu 4 moli de clorură de diaminocupru (I), [Cu(NH 3 ) 2 ]Cl. (din 7 : 4 da şi 3 nu) A1 : A2 : A3: A4 : A5 : A6 : A7 = 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 : 1 A1 : A2 : A3: A4 : A5 : A6 : A7 = 2 : 2 : 2 : 2 : 2 : 2 : 2 7 moli izomeri 4 da 3 nu x moli izomeri..8 da 6 nu x = 14 moli (câte 2 moli din fiecare izomer) M C 6 H 10 = 6* = = 82 g/ mol m amestec echimolecular = 14*82 = 1148 g E.P Acetilena adiţionează acid cianhidric, conform ecuaţiei reacţiei chimice: HC CH + H-CN CH 2 = CH(CN) Reacţia are loc la temperatura de 80 0 C şi în prezenţa Cu 2 Cl 2 + NH 4 Cl H 2 C 1 = C 2 H CN 32

33 Compusul obţinut se numeşte cianură de vinil sau acrilonitril şi este un monomer important în industria polimerilor. Poliacrilonitrilul [CH 2 CH(CN)] n - este folosit la obţinerea fibrelor sintetice de tip melană. n H 2 C 1 = C 2 H ( H 2 C 1 C 2 H) n CN CN acrilonitril poliacrilonitril Calculează masa de poliacrilonitril care seobţine din 2 m 3 de acetilenă (c.n.) dacă adiţia acidului cianhidric are loc cu un randament de 100 %, iar reacţia de polimerizare cu un randament de 70 %. Rezolvare : M C 3 H 3 N = 3*12 + 3* = 53 kg/ kmol V molar = 22,4 m 3 / kmol 2 m 3 Cu 2 Cl 2 + NH 4 Cl (a + b) kg HC CH + H-CN CH 2 = CH(CN) acetilenă acid cianhidric 80 0 C acrilonitril 22,4 m 3 53 kg (a +b) = 2*53/ 22,4 = 4,73214 kg acrilonitril η = a*100/ (a + b) = 70 % a = (a + b)*70/ 100 = 4,73214*70/ 100 = 3,3125 kg = 33125,5 g poliacrilonitril 33

34 a kg n CH 2 = CH(CN) [CH 2 CH(CN)] n - acrilonitril polimerizare poliacrilonitril 53 kg 53 kg a kg b kg b kg CH 2 = CH(CN) CH 2 = CH(CN) acrilonitril acrilonitril nereacţionat 53 kg 53 kg E.P Într-un recipient cu volumul de 25 litri se află un amestec de C 2 H 4 şi C 2 H 2 în raport molar de 1 : 3. După arderea amestecului cu o cantitate stoechiometrică de aer presiunea în recipient la (0 0 C) devine 5.42 atm. a) Scrie ecuaţiile reacţiilor chimice de ardere ale celor două hidrocarburi. b) Calculează masa iniţială a amestecului de hidrocarburi din recipient. c) Calculează densitatea în raport cu aerul a amestecului gazos aflat la final, după arderea hidrocarburilor, în recipient. Gazele se consideră în condiţii normale. Rezolvare: a moli etenă C 2 H 4 3a moli acetilenă C 2 H 2 raport molar C 2 H 4 : C 2 H 2 = 1 : 3 = a : 3a a moli 3a moli (1) 2a moli 2a moli C 2 H 4 + 3O 2 2CO 2 + 2H 2 O etenă oxigen dioxid de apă carbon 1 mol 3 moli 2 moli 2 moli 34

35 3a moli 7,5a moli (2) 6a moli 3a moli C 2 H 2 + 5/2O 2 2CO 2 + H 2 O acetilenă oxigen dioxid de apă carbon 1 mol 2,5 moli 2 moli 1 mol P V = nrt T = K P = 5,42 atm V = 25 litri R = 0,082 l*atm/mol*grad n = 5,42*25 /0,082*273 n = 5,42*25/ 22,4 = 6,04 moli Aerul conţine 20 % O 2 şi 80 % N 2 O 2 total = 3a + 7,5a = 10,5a moli Amestecul gazos final conţine : 42a moli N 2, 8a moli CO 2 şi 5a moli H 2 O N 2 = 4*10,5a = 42a moli N 2 CO 2 = 2a + 6a = 8a moli CO 2 H 2 O = 2a + 3a = 5a moli H 2 O n = 42a + 8a +5a = 55a = 6,04 a = 6,04/55 = 0,110 moli etan C 2 H 4 3a = 0,330 moli acetilenă C 2 H 2 35

36 M C 2 H 4 = 2*12 + 4*1 = 28 g/mol M C 2 H 2 = 2*12 + 2*1 = 26 g/mol Masa amestecului de gaze iniţial = 0,110*28 + 0,330*26 = 3,08 + 8,58 = 11,66 g Calculăm masa molară medie a amestecului gazos final: Gazul n moli M molară (g/mol) N 2 n1 = 42a M1 = 28 CO 2 n2 = 8a M1 = 44 H 2 O n3 = 5a M1 = 18 M medie = (n1*m1 + n2*m2 + n3*m3)/ (n1 + n2 + n3) M medie = a(42*28 + 8*44 + 5*18)/a( ) = 1618/55 = 29,418 g/mol d aer = M medie /M aer = 29,418/28,9 = 1,018 M aer = 28,9 g/mol 36

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P.2.2.1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare

Διαβάστε περισσότερα

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani

Liceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani Fişă de lucru RANDAMENT. CONVERSIE UTILĂ. CONVERSIE TOTALĂ 1. Randament A. Hidrocarburile alifatice pot fi utilizate drept combustibili, sau pot fi transformate în compuşi cu aplicaţii practice. 1. Scrieţi

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001

Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Subiectul II (30 puncte) Varianta 001 Compuşii cloruraţi obţinuţi din hidrocarburile alifatice au importante aplicaţii practice. 1. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice, prin care se obţin din metan: monoclorometan,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările

CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările Subiectul I 20 Fiecare item are un singur răspuns corect. Notaţi în tabel cu X numai răspunsul corect. Pentru

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.

CLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3. CLASA a X-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea solubilităţii;

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d) FILIERĂ TEHNOLOGICĂ profil tehnic, profil resurse naturale şi protecţia mediului SUBIECTUL I (30 puncte)

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană

OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană Clasa a VIII-a OLIMPIADA DE CHIMIE etapa judeţeană Str. General Berthelot nr. 28-30, Sector 1, Cod 010168, Bucureşti Tel: +40 (0)21 405 62 21 Fax: +40 (0)21 313 55 47 www.edu.ro DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE

Διαβάστε περισσότερα

14. Se dă următorul compus:

14. Se dă următorul compus: CLASA a XI-a 1. Care din următorii compuşi este un derivat halogenat vicinal: a) 1,2-dicloropropanul; b) 1,1-dicloropropanul; c) 1-bromopropanul; d) 2-bromo-2-metilpropanul; e) 1,3,5-tricloropropanul.

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Varianta 9 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli

ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli LIEUL TEORETI GRIGORE ANTIPA BOTOŞANI - ITEMI MODEL PENTRU UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Alcooli Subiectul A: Indicaţi care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false, completând cu litera

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Subiectul III (30 puncte) Varianta 001

Subiectul III (30 puncte) Varianta 001 Subiectul III (30 puncte) Varianta 001 Proteinele şi zaharidele sunt compuşi organici cu acţiune biologică. 1. Scrieţi formula de structură pentru o tripeptidă P care conţine glicină, valină şi serină

Διαβάστε περισσότερα

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice inisterul Educaţiei şi Tineretului al Republicii oldova Colegiul Pedagogic Ion Creangă, Bălţi Liceul Teoretic Ion Creangă etoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice Autor Postolache

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM

CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANŢA CLAS a X-a VARIANTA II CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM - 2017 La întrebările de la 1-20, alege un singur răspuns: 1. Sunt adevarate urmatoarele afirmații cu

Διαβάστε περισσότερα

MODEL DE SUBIECT Chimie organică (nivel I / nivel II)

MODEL DE SUBIECT Chimie organică (nivel I / nivel II) Bun venit dragi elevi! Am speranţa, că ciclul de emisiuni destinate pregătirii examenului de Bacalaureat-proba de Chimie organică sau Chimie anorganică şi generală, va fi util pentru alegerea voastră.

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Capitolul Hidrocarburi CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică

Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Colegiul Pedagogic Ion Creangă, Bălţi Liceul Teoretic Ion Creangă Rezolvarea problemelor la chimie prin metoda algebrică Autor: Postolache Ion,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a

CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a CHIMIE ORGANICĂ CLASA a XII-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GALAȚI OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE EDIȚIA a XLIX-a GALAȚI 5-10 APRILIE 2015 Proba teoretică Clasa a VIII-a Subiectul I (20

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017

CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017 Universitatea Politehnica Timişoara Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului Clasa a IX-a Chimie anorganică CONCURSUL DE CHIMIE CORIOLAN DRĂGULESCU 2017 1. (2 p) Precizaţi poziţia în sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:

CAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: CAP. 4. ALCHENE 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine B. se mai numesc şi olefine C. au formula generală C nh 2n D. se mai numesc şi acetilene E. au structură

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu Ediția a-5-a, 18 noiembrie 2017, Iași Clasa a XII-a, secțiunea a-2-a: Chimie Aplicată în Protecția Mediului Alegeţi răspunsul corect

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA

CULEGERE DE PROBLEME pentru Concursul de Chimie Organică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVERSITATEA POLITEHNICA Sabina-Violeta NIȚU Sorina RAN CULGR PRLM pentru Concursul de Chimie rganică din cadrul Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului UNIVRSITATA PLITHNICA TIMIȘARA Timișoara 2014 1 CUPRINS I.

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

TEST VI CHIMIE ORGANICA

TEST VI CHIMIE ORGANICA TEST VI CHIMIE ORGANICA 1. AlegeŃi afirmańia adevărată: A. prin analiza elementală calitativă nu se pot determina elementele prezente într-un compus organic B. în compuşii organici sunt preponderente legăturile

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Prefaţă: Lucrarea de faţă se bazează pe asimilarea şi fixarea cunoştinţelor de chimie organică prin intermediul rezolvării de probleme.

Prefaţă: Lucrarea de faţă se bazează pe asimilarea şi fixarea cunoştinţelor de chimie organică prin intermediul rezolvării de probleme. Prefaţă: Lucrarea de faţă se bazează pe asimilarea şi fixarea cunoştinţelor de chimie organică prin intermediul rezolvării de probleme. Soluţiile problemelor sunt explicate pentru a dezvolta gândirea în

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare. EXAMENUL DE BACALAUREAT Prob scris la CHIMIE ORGANIC I Proba E/F

Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare. EXAMENUL DE BACALAUREAT Prob scris la CHIMIE ORGANIC I Proba E/F Ministerul Educa iei i Cercet rii Serviciul Na ional de Evaluare i Examinare EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 Prob scris la CHIMIE ORGANIC I Proba E/F Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord din oficiu.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F

EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2009 Proba E/F Toate subiectele A-F sunt obligatorii. Subiectul G1 este obligatoriu numai pentru NIVELUL I. Subiectul G2 este obligatoriu numai pentru NIVELUL II. Timpul efectiv

Διαβάστε περισσότερα

CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A. Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare:

CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A. Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare: CHIMIE ORGANICĂ SUBIECTUL A Scrieţi pe foaia de examen termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare: 1. Formula generală C nh 2n-2 aparţine unei hidrocarburi aciclice

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat național 2014 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

Examenul de bacalaureat național 2014 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Ministerul Educației Naționale Centrul Național de Evaluare şi Examinare Examenul de bacalaureat național 2014 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II) Filiera teoretică profil real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 9 Alcadiene, alene, alchine. Nomenclatură, obținere. Proprietăţi chimice ALCADIENE Alchenele care conțin una sau mai multe duble legături sunt cunoscute

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ

PROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ FNDUL SCIAL EURPEAN Programul peraţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

1 C L A S A a I X - a

1 C L A S A a I X - a 9 Clasa Numele și prenumele elevului: Unitatea de învățământ: Concurs "Academician Cristofor Simionescu" - Ediția a V-a, 2017 Formular de concurs Clasa a IX-a, CHIMIE APLICATĂ ÎN PROTECȚIA MEDIULUI Toate

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα