Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
|
|
- Τιτάνος Γιάγκος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 6 Alcani. Nomenclatură, structură. Metode de preparare. Proprietăţi chimice Numărul potenţial de hidrocarburi este nelimitat, dar împreună cu compuşii înrudiţi pot fi cuprinse în trei clase mari, definite pe baza noţiunilor structurale [Hendrickson 1976, p. 93]. Hidrocarburile alifatice sunt formate din catene de atomi de carbon care nu sunt dispuse sub formă de cicluri. Substanţele care fac parte din acest grup sunt uneori denumite compuşi aciclici (cu catenă deschisă). În hidrocarburile aliciclice, catenele de atomi de carbon formează cicluri. Hidrocarburile alifatice şi aliciclice cu aceeaşi masă molară prezintă atât proprietăţi fizice, cât şi proprietăţi chimice asemănătoare. Cel de-al treilea grup este format din hidrocarburile aromatice, care au cicluri de şase atomi de carbon, posedând proprietăţi fizice şi chimice speciale. Pentru determinarea structurii unui compus organic (alegerea structurilor posibile) dacă se cunoaște formula sa moleculară, se utilizează noțiunea de nesaturare echivalentă (denumit și grad de nesaturare, cifră de nesaturare sau indice de deficit de hidrogen), care ne dă suma numărului de cicluri, duble și triple legături existente în compusul respectiv [Hendrickson 1976, p. 94]. Gradul de nesaturare se obține comparând conținutul de hidrogen al compusului cu cel al alcanilor cu același număr de atomi de carbon. Fiecare pereche de atomi de hidrogen care lipsește este echivalentă cu o nesaturare (ex.: C 5 H 10 are gradul de nesaturare egal cu 1, pentru că are doi hidrogeni mai puțin decât alcanul C 5 H 12 ). Pentru compușii organici care conțin și alte tipuri de atomi în afară de carbon și hidrogen, gradul de nesaturare se calculează cu următoarea relație: Nesaturare echivalentă = n i (v i 2) unde n i reprezintă numărul de atomi de același fel, iar v i valența acestor atomi. Însumarea se face pentru toate tipurile de atomi existenți în compusul respectiv. Formulele posibile ale hidrocarburilor implică următoarele caracteristici structurale: C n H 2n+2 Alcan (saturat, nesaturare = 0) C n H 2n Un ciclu sau o dublă legătură (nesaturare = 1) C n H 2n-2 Două cicluri, sau două duble legături, sau un ciclu și o legătură dublă, sau o legătură triplă (nesaturare = 2) C n H 2n-4 Trei cicluri, sau trei legături duble, sau două legături triple, sau o combinație între cele trei posibilități (nesaturare = 3) C n H 2n-6 Hidrocarburi aromatice din seria benzenului (nesaturare = 4). ALCANI Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice şi sunt reprezentaţi prin formula generală C n H 2n+2, în care n este un număr întreg. Nomenclatura veche a acestei clase de hidrocarburi le denumea parafine (din latină, parum affinis puțin reactiv) [Avram 1983, p. 94]. Nomenclatura alcanilor Primii patru termeni ai seriei se numesc: - metan CH 4 - etan C 2 H 6 - propan C 3 H 8 - butan C 4 H 10
2 Numele hidrocarburilor superioare, începând de la al cincelea temen, se formează prin adăugarea sufixului an (caracteristic clasei hidrocarburilor saturate) la numele grecesc corespunzând numărului de atomi de carbon conținuți în molecula alcanului respectiv: - pentan C 5 H 12 - hexan C 6 H 14 - heptan C 7 H 16 - octan C 8 H 18 - nonan C 9 H 20 - decan C 10 H 22 - eicosan C 20 H 42, etc. Hidrocarburile saturate cu catene ramificate se numesc izoalcani sau izoparafine. Denumirea termenilor seriei se face prin adăugarea prefixului izo la numele alcanului neramificat (normal) cu celași număr de atomi de carbon. Primul termen din seria izoalcanilor este izobutanul sau 2-metilpentanul: CH 2 CH 2 CH n - butan Izobutan (2-metilpentan) Pentru unele hidrocarburi cu număr relativ mic de de atomi de carbon se folosesc în mod curent o serie de denumiri mai vechi, păstrate în uz din perioada clasică a chimiei organice, de ex. neopentan: CH 2 CH 2 CH 2 CH CH 2 C n-pentan Izopentan Neopentan (2-metilbutan) (2,2-dimetilpropan) Numele termenilor superiori ai izoalcanilor se formează din numele catenei normale celei mai lungi, considerând catenele laterale (ramificațiile) ca substituenți ai acesteia. Numele catenelor laterale (considerate radicali alchil) se adaugă la numele catenei de bază (catena cea mai lungă) în ordinea alfabetică: H 3 C CH( ) 2 CH 2 C CH CH 2 CH CH 2 5-etil-3-izopropil-2,2-dimetil-heptan Catenele laterale sunt considerate ca grupări de atomi provenind dintr-o moleculă de alcan prin îndepărtarea formală a unui atom de hidrogen. Aceste grupări poartă numele generic de radicali alchil sau izoalchil. Numele termenilor individuali ai radicalilor alchil se formează din numele alcanului respectiv prin înlocuirea terminației an cu il: metil, C 2 H 5 etil, CH 2 CH 2 n-propil, ( ) 2 CH izopropil etc. Reguli pentru denumirea alcanilor ramificați: - după alegerea catenei celei mai lungi, dacă există două catene cu același număr de atomi de carbon se consideră catenă de bază aceea care conține cele mai multe ramificații; 2
3 - se numerotează atomii de carbon din catena de bază începând de la o extremitate astfel încât suma indicilor de poziție ai substituenților să fie minimă; - se adaugă (ca prefix la numele alcanului corespunzător catenei de bază) denumirile substituenților (radicali alchil etc.) în ordine alfabetică, indicând pozițiile acestora la catena de bază și numărul lor pe catenă (prin prefixele di-, tri-, tetra- etc.); - prefixele ce indică numărul subtituenților nu modifică ordinea alfabetică, dar cele ca izo- sau terț- modifică acestă ordine (vezi exemplul de mai sus). Se disting patru feluri de atomi de carbon: primar (legat de un singur atom de carbon), secundar (legat de doi atomi de carbon), terțiar (legat de trei atomi de carbon) și cuaternar (legat de patru atomi de carbon): H R R R R C H R C H R C H R C R H H R R Primar (prim) Secundar (sec) Terțiar (terț) Cuaternar Radicalii alchil pot fi primari, secundari, terțiari. De exemplu, de la butanul normal și de la izobutan derivă câte doi radicali: CH 2 CH 2 CH 2 CH 2 CH butil (n-butil) sec-butil CH CH 2 C izobutil (prim) terț-butil Pentru radicalii proveniți din pentan se utilizează și numele de amil. Metode de sinteză Hidrocarburile saturate sunt componente principale ale gazelor naturale și petrolului. Unii dintre termenii inferiori (C 1 -C 7 ) se pot izola în stare pură prin prelucrarea acestor resurse naturale [Avram 1983, p. 97]. Metanul se găsește în unele zăcăminte pur, în altele amestecat cu hidrocarburi C 2 C 4, de care se spară prin distilare fracționată. Petrolul brut (țițeiul) este un amestec complex format din hidrocarburi saturate și aromatice, împreună cu mici cantități de compuși cu sulf, oxigen și azot. În petrol nu se găsesc hidrocarburi nesaturate (alchene, acetilene). Metodele de sinteză ale alcanilor implică reacții în care se formează legături C H și metode în care se formează legături C C. Metodele de formare a legăturilor C H constau, de obicei, în înlocuirea cu hidrogen a unei grupe funcționale din molecule care conțin deja scheletul hidrocarburii finale. Metodele pentru formarea legăturilor C C conduc la sinteza scheletului moleculei. A. Formarea de legături C H A. 1. Din hidrocarburi nesaturate prin hidrogenare catalitică C = C + H 2 CH CH 3
4 Prin hidrogenarea catalitică a alchenelor (reacție de adiție homolitică), în prezența unor catalizatori de Ni, Pd, Pt, la presiune și temperatură normale sau mărite, se obțin alcani (de ex., din etenă se obține etan). A.2. Din compuși halogenați, prin reducere R X R H Atomii de halogen (Cl, Br, I) legați de un atom de carbon saturat pot fi înlocuiți cu hidrogen prin mai multe metode experimentale: a. Reducerea cu hidruri complexe (de ex., hidrura de litiu aluminiu, LiAlH 4, mult utilizată în chimia organică), în care agentul reducător este ionul de hidrură, H:. b. Reducerea cu metale și acizi (cunoscută sub numele de reducere cu hidrogen în stare născândă, notat [H]). Metalul are rolul de a ceda electroni substratului (compusul halogenat), iar dizolvantul furnizează protoni pentru formarea legăturii C H. Metalele cu potențial de ionizare mai mare necesită acizi mai tari, de ex. Zn și HCl sau acid acetic; metalele cu potențial de ionizare mic necesită acizi mai slabi, de ex. Na și alcool etilic. c. Hidrogenare cu H 2 în prezență de baze pentru neutralizarea acidului eliberat. Se utilizează baze anorganice (NaOH), organice sau catalizatori (Pd, Pt, Ni) depuși pe suport bazic. A. 3. Din compuși halogenați prin intermediul compușilor organometalici Compușii organo-magnezieni, RMgX, se obțin din compuși halogenați ai alcanilor, cicloalcanilor sau hidrocarburilor aromatice, prin tratare cu magneziu metalic uscat, în eter etilic anhidru, în condiții ferite de umezeala din aer (vase uscate în prealabil, uneori și atmosferă de gaz inert). Reacția a fost descoperită de V. Grignard în anul 1900 și poartă numele de reacție Grignard, iar compușii organo-magnezieni se mai numesc și compuși sau reactivi Grignard: R X + Mg (în eter) RMgX Prin tratarea cu apă se obține alcanul: RMgX + H 2 O R H + MgX(OH) Compușii organici ai litiului se formează din compuși halogenați și litiu metalic, în soluție de hidrocarburi (de ex., pentan sau izopentan, nu în eter deoarece eterul reacționează cu compușii organo-litici). Spre deosebire de compușii organo-magnezieni, compușii organici ai litiului sunt sensibili la oxigenul din aer, de aceea la prepararea lor se lucrează în atmosferă de gaz inert (azot sau argon): R X +2 Li RLi + LiX RLi + H 2 O R H + LiOH În compușii organo-metalici legătura C metal este puternic polarizată. Metalul are polaritate pozitivă, iar restul organic are polaritate negativă; el se comportă în reacții ca un carbanion: R δ Me δ+ R: Me + Legătură polarizată Carbanion A. 4. Din alcooli și derivații lor funcționali Grupa hidroxil nu poate fi înlocuită direct cu hidrogen. Pentru transformare alcoolilor în alcani, grupa hidroxil este transformată mai întâi într-un compus halogenat, care apoi este redus. Reducerea poate avea loc cu acid iodhidric: transformarea alcoolului în compus iodurat și reducerea acestuia cu HI (la temperatură în prezența fosforului roșu): R OH + HI R I + H 2 O 4
5 R I + HI R H + I 2 A. 5. Prin reducerea compușilor carbonilici Compușii carbonilici (aldehide și cetone) pot fi transformați în alcani în mediu acid, prin încălzirea compusului cu zinc amalgamat și acid clorhidric (metoda Clemmensen). O altă metodă este încălzirea compusului carbonilic cu hidrat de hidrazină (N 2 H 4 H 2 O) în prezența etoxidului de sodiu, C 2 H 5 ONa (metoda Kijner Wolf) sau cu hidrat de hidrazină și hidroxid de potasiu în dietilenglicol (varianta Huang Millon): R CO R + 4 [H] R CH 2 R + H 2 O B. Formarea de legături C C B. 1. Din compuși halogenați și metale (metoda Wurtz) 2 R X + 2 Na R R + 2 NaX (X = I, Br, Cl), în eter. Reacția compușilor halogenați R X cu sodiu metalic este limitată la sinteze de hidrocarburi formate din două resturi identice, de ex: 2 CH 2 Cl + 2 Na CH 2 CH NaCl Condensarea între compuși halogenați cu radical alchil diferiți duce la amestecuri, ceea ce reduce valoarea preparativă metodei: R X + R` X R R + R` R + R` R` B. 2. Din compuși halogenați și compuși organocuprici (metoda Corey) Pentru formarea de legături C C între doi radicali diferiți (dintre care unul este radical alchil primar) se utilizează reactivul Corey, dialchilcupru-litiu, R 2 CuLi. Acesta se obține din compusul halogenat (primar, secundar sau terțiar) prin tratare cu litiu metalic și apoi cu iodură cuproasă: Li R X RLi R 2 CuLi Succesiunea reacțiilor: R X + 2 Li RLi + Li X 2 RLi + CuI R 2 CuLi + LiI Reactivul Corey se utilizează, fără izolare, la condensarea cu compusul halogenat primar: R 2 CuLi + R' X R R' + RCu + LiX De exemplu, din bromură de sec-butil și bromură de izo-pentil se poate obține 2,5- dimetilheptan: Li CuI CH Br CHLi CH) 2 CuLi CH 2 CH 2 CH 2 CuI CH 2 CH) 2 CuLi + Br CH 2 CH 2 CH( ) 2 CH CH 2 CH 2 CH( ) 2 CH 2 5
6 B. 3. Din sărurile acizilor carboxilici prin decarboxilare electrolitică Anionul acizilor carboxilici R COO: pierde la anod un electron și trece în radicalul liber R COO care se descompune în CO 2 și un radical liber alchil, R ; acesta se stabilizează prin dimerizare: -e - CO 2 R COO: R COO R R R anod Prin această metodă, din acetat de sodiu se obține etan. Proprietăți fizice ale alcanilor Hidrocarburile saturate sunt molecule nepolare, de aceea nu se dizolvă în apă și în alcoolii inferiori, ci în hidrocarburi sau compuși halogenați [Nenițescu 1980, p. 226]. Primii termeni (C 1 C 4 ) sunt gazoși, până la C 20 sunt lichizi, iar cei superiori sunt solizi. Izoalcanii au puncte de fierbere mai scăzute decât ale alcanilor normali cu același număr de atomi de carbon, izomerul cel mai ramificat având punctul de fierbere cel mai scăzut [Avram 1983, p. 110]. Ramificarea apropiată de marginea catenei micșorează punctul de fierbere cu câteva grade. Densitatea alcanilor este mai mică decât a apei, fiind cuprinsă între 0,6 și 0,8 g cm -3. Alcanii pot fi identificați în spectrele IR prin vibrații caracteristice grupelor CH, CH 2,, t-butil, izopropil etc., ce pot fi găsite în tabele. De asemenea, pot fi identificați prin semnale specifice în spectrele RMN. Proprietățile chimice specifice alcanilor Reacțiile alcanilor pot fi grupate, în funcție de modul în care se rup legăturile covalente C H și C C, în reacții cu mecanism homolitic (având ca intermediari atomi și radicali liberi), și reacții cu mecanism heterolitic sau ionic (având ca intermediari cationi) [Avram 1983, p. 112]. A. Reacții cu mecanism homolitic A. 1. Descompunerea termică a hidrocarburilor Reacțiile care pot avea loc sunt: C n H 2n+2 C n H 2n + H 2 C n+m H 2(n+m)+2 C n H 2n+2 + C m H 2m Alcan Alcan Alchenă (dehidrogenare) (cracare) Metanul este stabil termic până la ~ 800 C. Hidrocarburile cu mai mulți atomi de carbon (mai ales cele superioare) suferă prin încălzire la C descompuneri, în care au loc ruperi de legături C C (cracare) și C H (dehidrogenare). În cracare, dintr-un alcan superior se obțin un alcan inferior și o alchenă. De ex., la descompunerea termică a n- butanului la 600 C au loc următoarele reacții: CH 4 + CH 2 = CH (cracare) CH 2 CH 2 + CH 2 = CH 2 (cracare; disproporționare) CH = CH (dehidrogenare) Mecanismul de reacție fiind homolitic, el decurge prin cele trei etape caracteristice. Reacția inițială este endotermă (necesită energie), și are loc la temperaturi ridicate. Etapa de propagare a lanțului de reacție poate decurge prin mai multe reacții: a. Extragerea de atomi de hidrogen dintr-o moleculă de alcan: R + R` H R H + R` 6
7 b. Disproporționarea; aceasta este un caz particular de extragere de atomi de hidrogen, ce are loc între doi radicali liberi identici sau diferiți, cu formarea unui alcan și a unei alchene: R CH 2 CH 2 + R CH 2 CH 2 R CH 2 + R CH = CH 2 c. Adiția radicalului la o moleculă nesaturată, de ex. la dubla legătură dintr-o alchenă, cu formarea unui radical liber: R + C = C R C C d. Ruperi în poziția β față de centrul radicalic, pe care radicalii liberi superiori le pot suferi la temperaturi ridicate (de obicei în fază gazoasă); se formează o alchenă și un alt radical, cu număr mai mic de atomi de carbon: R CH 2 CH 2 CH 2 CH 2 R CH 2 CH 2 + CH 2 = CH 2 A.2. Halogenarea alcanilor Alcanii nu reacționează cu clorul sau cu bromul la întuneric, la temperatura camerei. În prezența luminii (ultravioletă, solară, sau a unui bec puternic), după o scurtă perioadă, începe o reacție puternică cu degajare intensă de hidracid: R H + X 2 R X + HX (X = Cl, Br) Reacția poate avea loc și la întuneric, la cald, în absența oxigenului (care este inhibitor pentru reacție). În reacția dintre metan și clor (raport molar 1:1) se formează Cl și HCl: CH 4 + Cl 2 Cl + HCl Cu exces de clor se formează CH 2 Cl 2 (clorură de metilen), CHCl 3 (triclormetan, cloroform) și CCl 4 (tetraclormetan, tetraclorură de carbon). La clorurarea propanului se obțin doi compuși monohalogenați: CH 2 + Cl 2 CH 2 CH 2 Cl + CH 2 CHCl Mecanismul de reacție este homolitic și a fost discutat în cadrul temei Mecanisme de reacție. A.3. Reacții cu oxigen molecular a. Autoxidarea alcanilor R H + O 2 R OOH Hidroperoxid Hidrocarburile saturate nu reacționează cu oxigenul, în condiții normale, la temperatura camerei. La cald, în prezență de promotori, are loc o reacție în cursul căreia se consumă oxigen. Ca produși primari se formează hidroperoxizi, ROOH. Hidroperoxizii primari și secundari sunt instabili și se descompun cu formarea unor compuși oxigenați (alcooli, aldehide, cetone sau acizi carboxilici). Hidroperoxizii terțiari sunt mai stabili și pot fi izolați. De ex., prin oxidarea izobutanului cu oxigen molecular sau aer, în prezență de HBr ca promotor, se obține hidroperoxid de terț-butil: (HBr) C H + O 2 C O OH 7
8 Reacțiile de oxidare cu oxigen molecular se numesc reacții de autoxidare, spre a le deosebi de reacțiile de oxidare cu agenți oxidanți ionici, numite reacții de oxidare. Mecanismul reacțiilor de autoxidare este homolitic înlănțuit. În etapa de inițiere se formează atomi liberi de brom și radicali HOO : HBr + O 2 HOO + Br R H + Br R + HBr Etapa de propagare: R + O 2 R OO (radical peroxid) R OO + R H R OOH + R Reacțiile de întrerupere sunt cele normale de dimerizare sau recombinare de radicali. b. Arderea (combustia) În prezență de oxigen sau aer, la temperatură înaltă, toate hidrocarburile sunt oxidate până la CO 2 și apă: C n H 2n+2 + (3n+1)/2 O 2 n CO 2 + (n+1) H 2 O Arderea este o reacție generală a tuturor compușilor organici. Ea este însoțită de degajare de energie sub formă de căldură, numită căldură de ardere sau de combustie (notată ΔH c ). Arderea compușilor organici până la CO 2 și apă stă la baza metodei de analiză elementală cantitativă. Căldura de ardere reprezintă o constantă termochimică importantă a substanțelor. Căldura de ardere sau căldura de combustie este definită drept cantitatea de căldură ce se degajă, la reacția cu oxigenul a unui mol de substanță, în condiții în care carbonul și hidrogenul se transformă în CO 2 și apă. B. Reacții cu mecanism ionic B. 1. Izomerizarea alcanilor Hidrocarburile saturate suferă transformări profunde sub influența AlCl 3 umezite, la temperaturi sub 100 C, ducând la un amestec de hidrocarburi izomere. De exemplu, butanul normal trece în izobutan, iar izobutanul trece în n-butan până la stabilirea unui echilibru: CH 2 CH 2 CH 81,7 % 18,3 % Izomerizarea se produce și la trecerea alcanilor, în fază de vapori, peste catalizatori solizi formați din silicați de aluminiu sau alte solide cu caracter acid. Mecanismul reacției este unul ionic înlănțuit. Etapa inițială constă în formarea unui carbocation prin ruperea heterolitică a unei legături C H. Această reacție se produce în prezența unui catalizator acid: AlCl 3 + H 2 O H + [AlCl 3 OH] R H + H + [AlCl 3 OH] H 2 + R + [AlCl 3 OH] Clorura de aluminiu anhidră, ferită de urmele de umezeală din aer, nu catalizează izomerizarea alcanilor. Catalizatorul propriu-zis este H + [AlCl 3 OH]. Alcanul cedează un ion hidrură și se degajă hidrogen molecular, cu formarea unui carbocation R +. Catalizatorii solide acide conțin cationi H + care pot reacționa similar cu reacția de mai sus. După etapa de inițiere, etapa de propagare constă în reacții de stabilizare ale cationilor organici. Acestea pot fi de mai multe tipuri: a. Transfer intramolecular de ion hidrură H: de la un atom vecin, cu formarea unui carbocation mai stabil: 8
9 R CH + CH R R CH 2 C + R R R b. Transfer intermolecular de ion hidrură de la o altă moleculă de hidrocarbură; carbocationul trece într-o moleculă stabilă, iar molecula donoare de ion hidrură trece într-un carbocation, care la rândul lui va suferi reacții de stabilizare: R CH + CH 2 R + R 3 CH R CH 2 CH 2 R + R 3 C + c. Transfer intramolecular al unei grupe metil cu cei doi electroni (echivalentul transferului intramolecular de ion hidrură), de la un atom de carbon vecin și cu formarea unui carbocation mai stabil (reacție de transpoziție de schelet, transpoziție moleculară): ~ H 3 C: R C C + R R C + C R R H R H d. Reacții de eliminare de proton de la un atom de carbon vecin cu centrul carbocationic; starea de carbocation dispare și se formează alchene. Reacția este reversibilă: H + R CH + CH 2 R R CH = CH R Deoarece aceste transformări implică uneori trecerea unui carbocation mai stabil întrunul mai puțin stabil (ex. izomerizarea butanului), se admite că procesele decurg prin așanumiții ioni neclasici, în care sarcina este distribuită între cei trei atomi care iau parte la transpoziție. Deficitul de electroni de la atomul de carbon cationic este compensat parțial prin participarea unei legături vecine σ C H sau C C: C C C C + + Z Z Ion clasic Ion neclasic Carbocationii tricoordinați se numesc și ioni de carbeniu, iar carbocationii tetra- și pentacoordinați (existenți în unii intermediari de reacție) se numesc ioni de carboniu. Bibliografie 1. Avram, M. (1983). Chimie Organică, vol. 1, Editura Academiei RSR, București, Hendrickson, J. B., Cram, D. J., Hammond, G. S., Chimie Organică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, Nenițescu, C. D., Chimie Organică, vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București,
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Curs 6 Alcani. Nomenclatură, structură. Metode de preparare. Proprietăţi chimice Obiectivele cursului:
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραTema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
Διαβάστε περισσότεραALCANI HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE CURS
ALCANI HIDROCARBURI SATURATE ACICLICE CURS Definiţie hidrocarburile saturate aciclice, au numai atomi de carbon hibridizaţi sp3, catene aciclice şi legături simple C C. Serie omoloagă: Formula generală
Διαβάστε περισσότεραVolumul I 1. Obiectul şi importanţa chimiei organice 2. Hidrocarburi
Cuprins Volumul I 1. Obiectul şi importanţa chimiei organice... 7 1.1. Introducere... 7 Definiţia chimiei organice... 8 Surse de materie organică pe planeta noastră... 9 1.2. Izolarea şi purificarea substanţelor
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3. ALCANI. B. clorura de metil C. bromura de metil D. iodura de metilen E. cloroformul
CAP. 3. ALCANI 1. Despre alcani sunt adevărate afirmaţiile: A. n-alcanii şi izoalcanii au aceeaşi formulă moleculară B. izoalcanii au temperaturi de fierbere mai mici decât n- alcanii C. n-alcanii sunt
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme
Capitolul 1- INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme ***************************************************************************** 1.1. Care este prima substanţă organică obţinută
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραAcizi carboxilici heterofuncționali.
Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor
Διαβάστε περισσότεραT e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI.
T e m a PROPRIETĂŢILE ACIDE ŞI BAZICE ALE COMPUŞILOR ORGANICI. Cele mai importante grupe funcţionale, care se întâlnesc în componenţa compuşilor naturali biologic activi sunt: -ОН, -SH, NH 2, -COH, -COOH
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραBazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 8 Alchene. Nomenclatură, structură. Proprietăţi chimice Alchenele sunt hidrocarburi care conțin duble legături carbon carbon ca grupare funcțională.
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραModele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie, specializarea Farmacie*
Universitatea UNIVERSITATEA DUNĂREA DE JOS din GALAŢI Facultatea de Medicină şi Farmacie, Specializarea Farmacie Modele de teste grilă pentru examenul de admitere la Facultatea de Medicină şi Farmacie,
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Hidrocarburi... 1
Cuprins Hidrocarburi... 1 Alcani (Parafine)... 1 Definiţie... 1 Formula generală... 1 Denumirea... 2 Denumirea radicalilor... 3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată... 3 Izomeria alcanilor... 4 Metode
Διαβάστε περισσότεραBazele Chimiei Organice
Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 7a Hidrocarburi: nomenclatură, structură, reacții caracteristice Obiectivele cursului: În această partea a cursului vom
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραBazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Cursul 8 Alchene. Nomenclatură, structură. Proprietăţi chimice An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Obiectivele cursului: Alchenele sunt
Διαβάστε περισσότεραCHIMIE. clasa a X-a frecvenţă redusă. prof. Bucaciuc Camelia
CHIMIE clasa a X-a frecvenţă redusă prof. Bucaciuc Camelia HIDROCARBURI ALIFATICE I ALCANI (PARAFINE) 1. DEFINITIE: Se numesc alcani(parafine) hifrocarburile alifatice saturate aciclice. 2. FORMULA GENERALA:
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.2.ALCHENE Exerciţii şi probleme E.P.2.2.1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchene: A CH 3 CH 3 CH 2 C 3 C 4 H C 5 CH 3 C 2 H CH 3 C 6 H 2 C 1 H 3 C 7 H 3 3-etil-4,5,5-trimetil-2-heptenă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραTeoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCuprins Hidrocarburi
Cuprins Hidrocarburi... 1 22 Alcani (Parafine)... 1 7 Definiţie...1 Formula generală...1 Denumirea...1 Denumirea radicalilor...3 Denumirea alcanilor cu catenă ramificată...3 Izomeria alcanilor...4 Metode
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ. Capitolul Hidrocarburi
Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2014 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ Capitolul Hidrocarburi CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Exerciţii şi probleme E.P.2.3. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele alchine: Se numerotează catena cea mai lungă ce conţine şi legătura triplă începând de la capătul
Διαβάστε περισσότεραTEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 SPECIALIZAREA FARMACIE
TEBEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE CHIMIE ORGANICĂ PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2011 SPECIALIZAREA FARMACIE TEMATICA AUTORI DE CARTE CHIMIE Manual pentru clasa a 10 a Luminiţa
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραCLASA a X-a. 3. Albastrul de Berlin are formula: a) PbS; b) [Cu(NH 3 ) 4 ](OH); c) Na 4 [Fe(CN) 6 ]; d) Ag(NH 3 ) 2 OH; e) Fe 4 [Fe(CN) 6 ] 3.
CLASA a X-a 1. Puritatea unei substanţe organice se verifică prin: a) efectuarea analizei elementare calitative; b) invariabilitatea constantelor fizice la repetarea purificării; c) testarea solubilităţii;
Διαβάστε περισσότεραBazele Chimiei Organice
Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 3-a. Clase de compuși organici; polaritatea legăturilor covalente; aciditate bazicitate; corelații între proprietățile
Διαβάστε περισσότεραBazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi An universitar 2013-2014 Lector dr. Adriana Urdă Cursul 5 Introducere în teoria mecanismelor de reacție. Substituții nucleofile, electrofile și radicalice.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Exerciţii şi probleme E.P.2.5. 1. Denumeşte conform IUPAC următoarele hidrocarburi aromatice mononucleare: Determină formula generală a hidrocarburilor aromatice mononucleare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n H 2n ) biciclice (C n H 2n-2 )
icloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice ( n 2n ) biciclice ( n 2n-2 ) Denumire: prefixul ciclo + numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon. Poziţia substituenţilor se reprezintă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Διαβάστε περισσότεραElectronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
Διαβάστε περισσότεραLiceul de Ştiinţe ale Naturii Grigore Antipa Botoşani
Fişă de lucru RANDAMENT. CONVERSIE UTILĂ. CONVERSIE TOTALĂ 1. Randament A. Hidrocarburile alifatice pot fi utilizate drept combustibili, sau pot fi transformate în compuşi cu aplicaţii practice. 1. Scrieţi
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραBazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 9 Alcadiene, alene, alchine. Nomenclatură, obținere. Proprietăţi chimice ALCADIENE Alchenele care conțin una sau mai multe duble legături sunt cunoscute
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCAP. 4. ALCHENE 10. Despre adiţia apei la alchene nesimetrice sunt adevărate afirmaţiile: 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile:
CAP. 4. ALCHENE 1. Referitor la alchene sunt adevărate afirmaţiile: A. se mai numesc şi parafine B. se mai numesc şi olefine C. au formula generală C nh 2n D. se mai numesc şi acetilene E. au structură
Διαβάστε περισσότεραCicloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice (C n. H 2n. ) biciclice (C n. H 2n-2
icloalcani - hidrocarburi saturate ciclice: monociclice ( n 2n ) biciclice ( n 2n-2 ) Denumire: prefixul ciclo + numele alcanului cu acelaşi număr de atomi de carbon. Poziţia substituenţilor se reprezintă
Διαβάστε περισσότεραVERONICA ANDREI. CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită
VERONICA ANDREI CHIMIE ORGANICĂ PENTRU BACALAUREATteorie și probleme rezolvate Ediție revizuită 2018 Chimie organică pentru bacalaureat-veronica Andrei Referent științific: prof. Viorel Mihăilă Liceul
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραTEST VI CHIMIE ORGANICA
TEST VI CHIMIE ORGANICA 1. AlegeŃi afirmańia adevărată: A. prin analiza elementală calitativă nu se pot determina elementele prezente într-un compus organic B. în compuşii organici sunt preponderente legăturile
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCOMPONENŢI ANORGANICI AI MATERIEI VII
OMPONENŢI ANORGANII AI MATERIEI VII Apa este un metabolit fundamental în funcţionarea organismelor, intrând în alcătuirea tuturor ţesuturilor vegetale şi animale. onţinutul de apă în organismul animal
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE CHIMIE ORGANICĂ
FNDUL SCIAL EURPEAN Programul peraţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară: 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ
Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2015 DISCIPLINA: CHIMIE ORGANICĂ CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările
CLASA a X a PROBA TEORETICĂ Filiera tehnologică toate profilurile/specializările/calificările Subiectul I 20 Fiecare item are un singur răspuns corect. Notaţi în tabel cu X numai răspunsul corect. Pentru
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότερα14. Se dă următorul compus:
CLASA a XI-a 1. Care din următorii compuşi este un derivat halogenat vicinal: a) 1,2-dicloropropanul; b) 1,1-dicloropropanul; c) 1-bromopropanul; d) 2-bromo-2-metilpropanul; e) 1,3,5-tricloropropanul.
Διαβάστε περισσότεραÎn mod uzual, studiul hidrocarburilor are la bază următoarea clasificare: saturate aciclice/ciclice: alcani/cicloalcani
ap.6 idrocarburi 6. IDABUI uprins: 1. idrocarburi alifatice 1.1. idrocarburi alifatice saturate - alcani şi cicloalcani 1.2. idrocarburi alifatice nesaturate - alchene - diene - alchine 2. idrocarburi
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM
LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANŢA CLAS a X-a VARIANTA II CONCURSUL DE CHIMIE ORGANICĂ MARGARETA AVRAM - 2017 La întrebările de la 1-20, alege un singur răspuns: 1. Sunt adevarate urmatoarele afirmații cu
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραModele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu
Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu Ediția a-5-a, 18 noiembrie 2017, Iași Clasa a XII-a, secțiunea a-2-a: Chimie Aplicată în Protecția Mediului Alegeţi răspunsul corect
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE
Cap. 1. INTRODUCERE, STRUCTURA, IZOMERIE 1. Chimia organica are ca obiect de studiu: a. sinteza de compusi organici si stabilirea structurii acestora; b. stabileste influenta pe care o au substantele organice
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-
Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραBazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi
Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi Tema 1. Hibridizare.Legătura chimică localizată.polaritate.efect inductiv Scurt istoric Despărțirea chimiei în două mari ramuri, anorganică și organică,
Διαβάστε περισσότεραBazele Chimiei Organice
Bazele Chimiei Organice An universitar 2016-2017 Lector dr. Adriana Urdă Partea a 8a Alți compuși organici: nomenclatură, structură, reacții caracteristice Obiectivele cursului: În această partea a cursului
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα