RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru obtinerea Acordului de Mediu la proiectul:

Transcript

1 1 Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO Tel/Fax: 0268/470095; Mobil ; http/ Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.li 740/ Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/ RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI intocmit conform Ordinului 863/2002 pentru obtinerea Acordului de Mediu la proiectul: MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC Beneficiar: S.C. PYROCOLECT S.R.L. Punct de lucru: Rupea Gara, str.democratiei, nr.2,jud.brasov Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

2 2 Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO Tel/Fax: 0268/470095; ; Atestat PJ: BM-R-BM-03-42/ ,R- EIM-05-43/ Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.li 740/ Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz.292/ Denumirea lucrarii: Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectul: MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC Beneficiar: S.C. PYROCOLECT S.R.L. Punct de lucru: Rupea Gara, zona Rupea Silozuri, str.democratiei, nr.2,jud.brasov Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

3 3 LISTA DE SEMNATURI Evaluator Ing.Lipan Lidia... Evaluator Ing.Maniu Codruta Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

4 4 Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; http/

5 5 C U P R I N S PARTE SCRISA Pag. Foaie de garda Foaie de semnaturi Cuprins INTRODUCERE CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE Titularul proiectului Denumire proiect Autorul studiului de evaluare a impactului Denumirea proiectului si amplasamentul investitiei Descrierea proiectului Situatia existenta Situatia propusa Incadrarea activitatii in Directivele UE Oportunitatea investitiei Durata etapei de functionare Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii 22 energiei necesare asig. prod. 1.9 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice si modul lor de 27 depozitare 1.10 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea 29 propusa 1.11 Informatii despre utilizarea curenta a terenului Alternative studiate pentru proiect Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea 37 teritoriala in zona amplasamentului proiectului 1.14 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta 38 CAPITOLUL 2. PROCESE TEHNOLOGICE Procese tehnologice de productie Dotari Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici 44 disponibile 2.2. Activitati de dezafectare 44 CAPITOLUL 3. DESEURI Deseuri rezultate din faza de constructie Deseuri rezultate din procesul de productie Managementul deseurilor 49 CAPITOLUL 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI 50 MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1 APA Conditii hidrogeologice ale amplasamentului Alimentarea cu apa Managementul apelor uzate Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului 55 Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

6 4.16. Zone de protectie sanitare si perimetre de protectie hidrologica AERUL Date generale Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului Surse si poluanti generati Modul de evacuare a poluantilor Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si calcule de evaluare Inventarul surselor de poluare Prognozarea poluarii aerului Prognozarea poluarii aerului la emisie Prognozarea poluarii aerului la imisie Masuri de diminuare a impactului Harti si desene la capitolul aer Concluzii cap.aer SOLUL Date generale Surse de poluare a solului Prognozarea impactului GEOLOGIA SUBSOLULUI BIODIVERSITATEA PEISAJUL MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 74 CAPITOLUL 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 77 CAPITOLUL 6. MONITORIZAREA 78 CAPITOLUL 7. SITUATII DE RISC 80 CAPITOLUL 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 85 CAPITOLUL 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 87 6 ANEXE: Plan de incadare in zona Plan de situatie Schema de flux tehnologic Harti de dispersie Certificat de urbanism Contract de inchiriere Certificat de inregistrare Act constitutiv Fise tehnice de securitate Prospect ins. desufurizare Extrase CF Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

7 7 Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; http/

8 8 INTRODUCERE Prezentul Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-a intocmit pentru proiectul MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC. In prezent, activitatea curenta a societatii Pyrocolect SRL se desfasoara in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233/revizuita la data de , si este de colectare si valorificare a deseurilor (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice, derivate din acestea) si de presatari servicii de maruntire a deseurilor de cauciuc. Activitatea de valorificare consta in colectarea anvelopelor uzate, sortarea dupa cordul interior (metalic sau textil), extragerea talonului, maruntirea anvelopelor si livrarea acestora in vederea termovalorificarii. In contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu. Investitia propusa consta in extinderea activitatii de productie prin montarea unei instalatii de cracare termica de deseuri din cauciuc. Deseurile de cauciuc constituie o materie prima energetica valoroasa datorita continutului bogat in carbon. Prin natura activitatii nou propuse, aceasta se inscrie in domeniul industriei constand din reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase prin procesul termic de cracare. Activitatea propusa se supuse evaluarii impactului asupra mediului conform Deciziei nr. 74/I din , eliberate de APM Brasov. Investitia propusa se incadreaza in Anexa 2 din HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediul la urmatoarele categorii: Punctul 13 a) Orice modificare sau extindere, altele decat cele prevazute la punctul 22 din anexa 1, ale proiectelor prevazute in anexa nr.1 sau in prezenta anexa, executate sau in curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului Punctul 9- Industria cauciucului: fabricarea si tratarea produselor pe baza de elastomeri In vederea intocmirii Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a avut in vedere cerintele Ord. MAPM nr. 860/2002, modificat prin Ord. nr. 210/2004 si Ord. nr. 1037/2005 privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu; Ord. MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

9 9 CAPITOLUL 1 INFORMATII GENERALE 1.1 TITULARUL PROIECTULUI: SC PYROCOLECT SRL Numele societatii: S.C. PYROCOLECT S.R.L Adresa: - Sediul social: Oradea, Str.Bogdan Petriceicu Hasdeu nr.2, jud.bihor. - Punct de lucru:rupea (Gara), zona Rupea Silozuri, str.democratiei nr.2, jud.brasov. Numar de telefon: pyrocolect@gmail.com. Numele persoanelor de contact: Director General: Otto Bosnyak. Responsabil protectia mediului: Katalin Bosnyak. 1.2 DENUMIRE PROIECT: Montare instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc. 1.3 AUTORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI : S.C. ECO-BREF S.R.L BRASOV, societate înscrisă în Registrul Naţional al persoanelor fizice şi juridice care elaborează Rapoarte de mediu (RM), Rapoarte privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţuri de mediu (BM), Rapoarte de amplasament (BM), Rapoarte de securitate (RS) şi Studiii de evaluare adecvată (EA), conform certificatului nr. 292 din prin Lipan Lidia. Adresa : Brasov, str.diaconu Coresi nr.5, tel/fax:0268/470095; DENUMIREA PROIECTULUI SI AMPLASAMENTUL INVESTITIEI Denumire proiect: MONTARE INSTALATIE DE CRACARE TERMICA DE DESEURI DIN CAUCIUC Amplasament: Amplasarea instalatiei de cracare termica deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de lucruvalorificare deseuri, al S.C. PYROCOLECT S.R.L, din orasul Rupea, zona Rupea-Gara, str. Democraţiei, nr. 2, jud. Brasov. Terenul este proprietatea SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA, conform contractului de inchiriere anexat. Destinatie terenului stabilita cf. CU nr. 16/1013/ : Zona constructii industriale si edilitare Amplasarea instalatiei de procesare deseuri de cauciuc si a dotarilor conexe se va face conform Planului de situatie anexat. Vecintati imediate: - Nord:teren viran, curti. - Est: bloc de locuinte, vulcanizare, bloc dezafectat partial, drumul national DN13. - Sud:teren, DJ 131 F. care face legatura DN 13 (Rupea Gară) Ungra. - Sud-Est: locuinte izolate. - Est: Punct de lucru Depozite -SC Lafarge Ciment (Romania) SRL. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

10 10 RUPEA GARA Lgenda : Limita amplasament SC PYROCOLECT SRL Amplasare Instalatie de cracare termica de deseuri de cauciuc si parc de rezervoare (Investitie noua) Fig. nr.1- Plan de inacadrare in zona-sc Pyrocolect SRL-Punct de lucru Rupea-Gara In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233 revizuita la data de , pe amplasamentul SC PYROCOLECT SRL se desfasoara activitatea de valorificarea deseurilor din cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din acestea). Investitia consta din amplasarea unei instalatii aferente procesului tehnologic de procesare termica a deseurilor din cauciuc, spatii de depozitare, instalatii tehnico-edilitare aferente. Instalatia de procesare termica deseuri de cauciuc este compusa din module de sine statatoare care se pot asambla pe orice suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, apa, electricitate, neavand nevoie de amenajari speciale si constructii civile de sine statatoare. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

11 11 Fig. nr.2- Plan de situatie Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; http/

12 DESCRIEREA PROIECTULUI Fata de etapa autorizata anterior, nu se modifica suprafata totala a amplasamentului. Conform contractului de inchiriere anexat suprafata totala aflata in folosinta PYROCLECT SRL, este de mp. Suprafata totala ocupata de noua investitie va fi de cca. 310 mp, din care : - suprafata ocupata de instalatia de cracare termica : 120 m 2 - suprafata ocupata de parcul de rezervoare pentru combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc; H=12 m; D= 2,5 m): 180 m 2 - suprafata ocupata de rezervorul pentru gaz comprimat (1 buc. - V=30 mc): 10 m 2 Pentru depozitarea cauciucurilor uzate se va utiliza platforma betonata existenta, in suprafata de 2000 mp, iar pentru procesarea anvelopelor uzate (extragere taloane din anvelope si maruntire), se va utiliza hala de productie existenta, in suprafata de 1219 mp, ambele autorizate inca din etapa anterioara. Instalatia de cracare termica de deseuri de cauciuc este compusa din module care se pot asambla pe orice suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, (apa, electricitate), neavand nevoie de amenajari speciale si constructii civile de sine statatoare. Nu sunt necesare lucrari ample de pregatire a infrastructurii, cu exceptia fundatiilor pentru montarea instalatiilor. Nu sunt necesare cladiri noi. Rezervoarele vor fi alimentate prin conducte etanse, direct de la instalatia de cracare termica. Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate in doua cuve de retentie hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale. In urma realizarii investitiei, se va crea o unitate pentru procesarea cauciucului, pentru obtinerea de noi produse, care pot fi valorificate astfel: - Fractia lichida -drept combustibil sau ca materie prima in rafinarii in scopul de a se obtine produse cu proprietati superioare. - Fractia gazoasa - drept combustibil (in procesul tehnologic propriu srplusul putand fi utilizat la un generator de curent). - Fractia solida (negrul de fum) - drept combustibil solid la fabricile de ciment. Capacitatea de productie proiectata este de t/an anvelope uzate (cu insertie). Faza de construcţie şi montaj - executarea fundatiilor pentru montajul echipamentelor; - montajul instalatiei si a celor conexe; - interconectarea echipamentelor principale cu utilităţile necesare pe parte de energie electrică, etc.; - probe parţiale de punere în funcţiune. Faza de punerea în funcţiune a arzatorului: - instruirea personalului; - probe funcţionale şi tehnologice a echipamentelor ; - aducerea în funcţiune şi operarea la sarcină maximă şi la sarcini parţiale; - probă şi testele de performanţă; - predarea instalaţiei către beneficiar. Pentru o mai buna intelegere a proiectului vor fi prezentate in continuare urmatoarele subcapitole: Situatia existenta Situatia propusa Dotari situatia dupa extindere Incadrarea activitatii in Legea 278/2013 (Directiva IPPC RECAST) Oportunitatea investitiei Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

13 Situatia existenta In prezent, in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233 revizuita la data de , pe amplasamentul SC PYROCOLECT SRL se desfasoara activitatea de valorificarea deseurilor din cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din acestea). Procesul tehnologic consta din : - receptia deseurilor de anvelope, sortarea acestora in anvelope cu cord textil si anvelope cu cord metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor la dimensiunea 60/60 cm, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei; - receptia deseurilor de textile, piele, plastice, hartie/carton, lemn si derivate din acestea, depozitare temporara pe platforma betonata, tocarea si maruntirea lor, malaxarea, dupa care cele care se preteaza, vor fi amestecate dupa anumite retete in vederea termovalorificarii/coincinerarii ca si combustibil alternativ si livrate catre societati autorizate de valorificare/coincinerare; Produse si subproduse obtinte: t/luna-combustibil alternativ; - 60t/luna tocatura de cauciuc. (Capacitate maxima de procesare: 10 t/zi, 260 t/luna; 3100 t/an). Referitor la modul de gospodarire a deseurilor se disting : - Deseuri produse in urma procesarii: cauciuc: cca. 900t/an, metal:cca.100 t/an; - Deseuri colectate (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice si derivate din acestea): cca.9000 t/a; - Deseuri stocate temporar (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice si derivate din acestea):stoc de cca. 6000t/an respectiv 500t/luna, care este depozitata temporar pe platfotrma betonata, pe o perioada mai mica de 3 ani, conform legislatiei in vigoare. Deseurile menajere se colecteaza selectiv in europubele si sunt predate firmelor de specialitate, in baza contractelor incheiate (Serviciul Public Rupea); Deseurile din cauciuc sunt stocate pe suprafata betonata. Deseurile nemetalice (hartie, carton, mase plastice, lemn, piele si derivate din acestea) sunt colectate si depozitate temporara pe suprafata betonatasi/sau acoperita; - Deseuri valorificate: 250 t/luna din care: 170t/luna materie prima secundara (cc.a110 t/luna combustibil alternativ si 60 t/luna tocatura de cauciuc) si 75 t/luna deseuri de cauciuc si 8 t/luna deseuri metalice; Dotarile existente constau din: - Dotari specifice activitatii de productie: detaloneza, extractor, presa balotat sarma de talon, masina simpla de taiat, moara de pretocat, moara de tocat, maruntitor; mijloace de transport: autoutilitara marca IVECO; - Cladiri utilizate pe amplasament: o Atelier electromecanic (154 mp) folosit pentru eventualele reparatii la piesele utilajelor din dotare; o Hala procesare anvelope uzate (1219 mp) in care se desfasoara procesele tehnologice de extragere a taloanelor din anvelope, maruntire anvelope si balotarea sarmei din talon, precum si de tocare, maruntire, malaxare si amestecare in vederea obtinerii combustibilului aternativ a deseurilor de piele, textile, plastice, hartie, lemn precum si derivate din acestea; o Cladire cu destinatia de birouri (47 mp); o Platforma depozitare anvelope uzate (2000 mp). Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

14 Situatia propusa: Activitatea de productie consta din procesarea deseurilor de cauciuc prin descompunere termochimica. Dupa cum se cunoaste, cauciucul este un compus macromolecular: (C 5 H 8 )n avand >95% hidrocarbura. Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la temperaturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocarburi şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650 ) şi, reacţii de piroliză (peste 650 C). Reacţiile de descompunere termică nu sunt niciodată simple, aşa că nu se obţine o singură hidrocarbură nouă, ci se formează amestecuri mai mult sau mai puţin complexe. Factorii care influenţează descompunerea termică sunt, în primul rând, temperatura şi durata de încălzire. Între ei există o corelaţie. Prelucrarea deşeurilor de cauciuc are la bază procesul de cracare într-un reactor confecţionat din oţel special cu functionare la temperaturi prestabilite o C, în sistem etanş. Gazul de cracare termica obtinut se supune operatiunii de condensare. Fractiunile lichide obtinute in urma condensarii pot fi folisite ca atare, sau pot fi supuse unor procedee de amestecare, rezultamd noi produse. Componentele rezultate in urma cracarii termice a deseurilor din cauciuc sunt: - fractia lichida C4 C15 - fractia gazoasa (gaze necondensate) C3-C5 - carbon rezidual > C24 Procesele tehnologice de baza sunt : - depozitare deseuri de cauciuc (platforma betonata existenta); - extragerea cordului (dotari existente); - maruntire deseuri de cauciuc; - alimentare reactor cu cauciuc preincalzit; - cracare termica (descompunere termochima <650 C); - ciclonare si condensare gaze de cracare fierbinti; - colectare fractie lichida, depozitare; - colectare fractie gazoasa necondensabila, desulfurizare, comprimare, depozitare; - colectare si prelucrare negru de fum, ambalare, depozitare; - livrare. Descrierea procesului tehnologic este prezentata detaliat la capitolul Suprafata totala ocupata de noua investitiei va fi de fi cca. 310 mp, din care : - suprafata ocupata de instalatia de cracare termica : 120 m 2 - suprafata ocupata de parcul de rezervoare pentru combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc; H=12 m; D= 2,5 m): 180 m 2 - suprafata ocupata de rezervorul pentru gaz comprimat(1 buc. - V=30 mc): 10 m 2 Pentru depozitarea cauciucurilor uzate se va utiliza platforma betonata existenta, in suprafata de 2000 mp, iar pentru procesarea anvelopelor uzate (extragere taloane din anvelope si maruntire), se va utiliza hala de productie existenta, in suprafata de 1219 mp, ambele autorizate inca din etapa anterioara. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

15 Instalatia de procesare termica deseuri de cauciuc este compusa din module care se pot asambla pe orice suprafata betonata, necesitand doar conectarea la utilitati, apa, electricitate neavand nevoie de amenajari speciale si constructii civile de sine statatoare, fiind suficienta o suprafata de 120 mp. Pentru parcul de rezervoare combustibil lichid (9 rezervoare verticale x 50 mc; H=12 m; D= 2,5 m) s-a prevazut o suprafata de cca. 180 mp. Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate in doua cuve de retentie hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale. Pentru livrarea produsului finit, la locul incarcarii cisternei este prevazuta o rigola pentru a prelua eventualele scurgeri. Rezervoarele vor fi alimentate prin conducte etanse, direct de la instalatia de cracare termica. Pentru rezervorul de combustibil gazos comprimat (1 buc. - V=30 mc) s-a prevazut o suprafata de 10 mp. Rezervorul va fi alimentate prin conducte etanse, direct de la instalatia de cracare termica. Instalatia de cracare termica propriu-zisa se compune din urmatoarele echipamente: - Instalatia de maruntire compusa din: linia de premaruntire (premaruntitor, banda transpotoare) si linia de maruntire (maruntitor, sita rotativa, benzi transportoare); - Instalatia de alimentare compusa din vas predozare, elevator, vas de dozare cu preincalzire,, snec de dozare, malaxor, agitator, instalatie de recuperare caldura din gazele de ardere de la arzatoarele reactorului, pentru preincazire. - Reactor de cracare : compus din corp reactor, malaxor, protectie de siguranta, camera de ardere, 2 arzatoare cu NOx scazut (2x 450kw) si cos de evacuare gaze de ardere. Reactorul este tubular asezat vertical, format dintr-un cilindru care comunica la capetele opuse gurilor de alimentare si evacuare.este confecţionat dintr-un material rezistent la temperatura inalta si coroziune chimica. Fiecare corp tubular este prevăzut cu agitator melcat cu ax vertical cu sistem mecanic de acţionare. Reactorul este amplasat intr-o constructie metalica inchisa, ramforsata si izolata termic.la baza constructiei sunt amplasate arzatoarele Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de radiatia de infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin caile dedicate special prin constructia echipamentului. - Instalatie de golire negru de fum (carbon pirolitic), compusa din: sistem de evacuare cu paleti, vas de stocaj temporar, snecuri de golire,transport si racite cu apa instalatie de incarcare in saci BIG BAG ; - Instalatia de condensare prevazuta cu: tub de legatura, coloane de condensare cu inele rasing, racitor gaze necondensate, instalatie reflux cu rezervor; - Instalatie desulfurizare a gazului, compusa din recipienti verticali prevazuti cu duze pentru stropire cu soluţia alcalina, pentru desulfurizarea initiala, si recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier absorbant pentru desulfurizarea finala si dezumificarea gazelor. - Instalatie de comprimare gaze compusa din: compresor de gaze, racitor gaze postcomprimare, rezervor verificat ISCIR pentru stocare gaze; - Instalatie de racire compusa din: turn de racire cu apa (in circuit inchis), schimbator de caldura reflux, schimbator de caldura racire carbon, schimbator de caldura racire gaze arse, rezervor apa racita, pompe circuit de apa, pompa circuit racire apa, vas intermediar ; Turnul de racire are o putere de 400 kw avand 4 circuite principale: o Circuitul 1 raceste apa folosita ca agent de racire in schimbatoarele de caldura destinate racirii fractiilor de hidrocarburi lichide rezultate din condensarea vaporilor formati in reactor in urma procesului de descompunre termochimica (cracare). o Circuitul 2 raceste apa din schimbatorul de caldura (dedicat racirii gazelor necondensabile comprimate). 15 Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

16 - Circuitul 3 raceste apa din mantaua care imbraca conveioarele de evacuare si transport al pirocarbonului rezultat din procesul de descompunere termochimica (cracare) a deseurilor de cauciuc. - Circuitul 4 raceste apa din circuitul primar al chillerului (folosit pentru racirea apei la 50 Celsius de pe coloana de condensare fractii usoare). - Parc de rezervoare compus din: 9 rezervoare pentru combustibil lichid cu capacitatea de 50 mc fiecare, (prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate), pompe si conducte aferente si 1 rezervor ISCIR de 30 mc pentru gaz comprimat. - Instalatie de inertizare compusa din: butelii de gaz inert (azot), sistem de distributie gaz inert, regulator de presiune, conducte. - Instalatie de comanda compusa din: calculator pentru comanda automata, senzori de presiune, senzori de temperatura, indicatori tempeatura plus presiune cu afisaj PLC. - Spatiu de lucru: container ude va fi amplasata instalatia de comanda, spatiul de lucru pentru minim 1 persoana/schimb. 16 Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

17 17 Cos dispersie gaze de ardere Abur Conducta de evacuare arzator cu facla (numai in caz de excedent de gaz) Vas dozator Recuperator de caldura Instalatie de condensare Instalatie de e desulfurizare Reactor Instalatie de racirerecirculare apa de proces Container instalatie de comanda Fig.nr.3- Schema flux tehnologic- instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

18 Incadrarea activitatii propuse in Directivele UE Referitor la incadarea in Legea 278/2013 (IPPC-Recast) Proiectul nu se incadreaza in Legea 278/2013-vezi tabelul urmator: Tab.nr.1.1 Incadrarea activitatilor propuse in cadrul legislativ actual Legislatie/ Directiva EUROPEANA Legea 278/2013 privind emisiile industriale/ Directiva 2010/75/UE IED privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluării) - - Legislatie Mod de incadrare conform legislatiei Observatii privind incadrea /Justificare Cap.II Anexa 1, Categoriile de activitati mentionate la Art.10 Cap.IV.Dispozitii speciale privind instalatiile de incinerare a deseurilor si instalatiile de coincinerare deseuri 5.2 Eliminarea sau valorificarea deseurilor in instalatii de incinerare a deseurilor sau in instalatii de coincinerarea a deseurilor a) in cazul deseurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 3 t/ora Activitatea nu se incadreaza in Cap.II, Anexa 1, punctul 5.2 a) Capacitatea instalatie de cracare termica < 3 t/ora. In plus, nu avem o instalatie de incinerare. (Cf definitiei din,,lege nr. 278 din 24/10/2013, Art.3, pct 39- jj - instalaţie de incinerare a deşeurilor - orice echipament sau unitate tehnică staţionară sau mobilă destinată tratării termice a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare, precum şi prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasmă, cu condiţia ca substanţele rezultate în urma tratării să fie incinerate ulterior; Substantele produse nu sunt incinerate (cu execeptia unei parti din fractia gazoasa.care este utilizata drept combustibil in procesul de productie propriu). Fractia lichida este considerata produs fiind vanduta la terti pentru diveres utilizari., (prelucrare in rafinarii sau drept combustibil). Nu este indeplinita regula de incadrare in Cap.IV din Lgea 278/2013. (,,Lege nr. 278 din 24/10/2013 jj) instalaţie de incinerare a deşeurilor - orice echipament sau unitate tehnică staţionară sau mobilă destinată tratării termice a deşeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii generate, prin incinerare prin oxidare, precum şi prin orice alt procedeu de tratare termică, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasmă, cu condiţia ca substanţele rezultate în urma tratării să fie incinerate ulterior; Art (1) Prevederile prezentului capitol se aplică instalaţiilor de incinerare a deşeurilor şi instalaţiilor de coincinerare a deşeurilor care incinerează sau coincinerează deşeuri solide ori lichide. (2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică instalaţiilor de gazeificare sau piroliză, în situaţia în care gazele rezultate în urma acestor tratamente termice a deşeurilor sunt purificate la un asemenea nivel încât, la momentul incinerării, nu mai sunt clasificate ca deşeuri şi emisiile rezultate se situează sub nivelul emisiilor rezultate din arderea gazului natural. Substantele produse nu sunt incinerate (cu execptia numai a unei parti din fractia gazoasa.care este utilizata drept combustibil in procesul de productie propriu, restul putand fi utilizat la un generator de curent). (Fractia lichida este considerata produs iar in procesul tehnologic are loc combustia numai a unei parti din fractia gazoasa). Daca fractia lichida obtinuta ca urmare a cracarii termice, fie ca sunt incadrate ca deseuri, fie ca sunt incadrate ca produse, daca sunt apoi vandute altor operatori economici care produc combustibili, atunci acesta instalatie nu este instalatie de incinerare. Daca ar fi rezultat numai gaze de sinteza si acestea ar fi fost purificate incat sa nu mai constituie deseuri inainte de incinerare, atunci nu ar fi intrat pe incinerare. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

19 Referitor la incadrarea activitatii in Directica 96/82/CE (SEVESO II), respectiv HG 804/2007 si Directica 2012/18/UE (SEVESO III), aplicabila din mai 2015: La aceasta data in urma experimentarilor si a analizelor produsului obtinut in faza pilot, s-a facut o prima clasificare cf. Regulamentul 1272/2008 (CLP) si Directivei 1999/45/EC(DPD). (v. Fisa tehnica de securitate anexata). Tab. nr.1.2- Clasificare si mod de depozitare produse finite Nr. crt. Denumirea substanta/p reparat Cantitat ea maxima posibil a fi detinuta (tone) Mod de stocare Clasificare substanta sau amestec, conform FDS detinute de titularul activitatii Dir. 1999/45 (DPD) Reg. 1272/2008 (CLP) Fractie lichida 2 Fractie gazosa 382,5 Parc de rezervoare (9 rezervoare verticale x 50 mc; Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate in doua cuve de retentie hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale. Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate Capacitatea maxima de depozitare este de 9buc. x50 mc x85% grad de umplere= 450 mc, respectiv de 385,5 tone (la o densitate determinata de 926,1Kg/m 3 ). Volumul cuvelor de retentie este de 396 mc, fiind capabile, In cazul unei scurgeri accidentale, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea totala a rezervoarelor. 0,2628 Rezervor metalice, ISCIR-izat amplasate pe o platformă betonată separată, la distanta de instalaţie, platforma este asigurată cu condiţii anti-ex, controlul presiunii si temperaturii, instalaţie de stingere a incendiilor. Gazele de combustie obţinute se folosesc pentru arderea în instalaţia proprie. Capacitatea maximă de depozitare temporară pe amplasament este de 30 mc, respectiv de 0,2628 t (la o densitate a gazului determinata de 8,76 Kg/m 3 ) -F-R10 -Cancerigen cat.1- R45 -Mutagenitate categ. 2- R46 (Cf. FDS ) Clasificare prin prin asimilare cu gaze extrem de inflamabile si gaz natural) -Lichid inflamabil categ.3-h 226 -Cancerigen categ. 1 A- H350 - Mutagenitatea celulelor embrionare 1B- H 340 (Cf.FDS) Clasificare prin prin asimilare cu gaze extrem de inflamabile si gaz natural) Cf. HG 804/2007 Substanta nenominali zata, Partea a 2- a, Pct.6 Substanta nominlizat a, Anexa 1, Partea 1 Incadrare Cf. Dir. 2012/18UE Substanta nominalizata, Partea a II-a, Pct.34e Substanta nominlizata, Partea a II-a, Pct.18 La punerea in functiune se vor efectua analize fizico-chimice ale produselor obţinute prin cracare de deşeuri din cauciuc, în vederea caracterizării produselor obţinute. Rezultatele obţinute vor sta la baza întocmirii fişelor tehnice de securitate finale, pentru produsele obţinute. Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

20 20 a) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform HG 804/2007 (SEVESO II): Nr. crt. Substanta chimica sau preparatul utilizat 1 Fractie lichida 2 Fractie gazoasa 2qx/Q(Lx) qx/q(ux) Capacitatea max. de stocare to Incadrare conform partea I si partea a II a, HG 804/ ,5 -F-R10 -Canc.Cat.1-R45 -Mut.Cat. 2- R46 Substanta nenominalizata, anexa 1, partea a 2-a, punctul 6 0,2628 Substanta nominalizata, anexa 1, partea 1 Categorii de substante, partea a 2-a, gr. 1,2, toxice si foarte toxice Art. 7, ,5/ 5000 Categorii de substante, partea a 2-a, gr. 3-8, oxidante, explozibile, inflamabile Categorii de substante, partea a II-a, gr. 9-10, periculoase pentru mediu, orice clasificare Substante nominalizate Partea 1 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art. 10 Art. 7,8 Art ,5/ ,2628/ / Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare, conform HG 804/2007, Partea a 2- a, Nota 4 - a, b si c Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept toxice si foarte toxice cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 1,2. Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept oxidante, explozibile, inflamabile, foarte inflamabile sau extrem de inflamabile cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 3-8. Insumare: substante si preparate nominalizate in partea 1 si clasificate drept periculoase pentru mediu cu substante si preparate partea a 2-a, categoriile 9i si 9ii. qx/q(lx) 0,005256<1 qx/q(ux) 0,0012<1 qx/q(lx) 0,082<1 qx/q(ux) 0,0089<1 qx/q(lx) 0,005256<1 qx/q(ux) 0,0012<1 Datorita faptului ca in urma calculelor, coeficientul rezultat este < 1 pentru oricare din suma suma proportiilor raportate la limita inferioara, obiectivul nu intra sub incidenta HG 804/2007.(SEVESO II) b) Calcul de incadare pe categorii de pericole conform Directivei 2012/18/UE (SEVESO III): N r. cr t Substanta chimica, sau preparatul utilizat 1 Fractie lichida Capacit atea max. de stocare Tone Incadrare conform partea I si partea a II-a, Directivei 2012/18/UE 382,5 -Lichid inflamabil categ.3- H 226 -Cancerigen categ. 1 A- H350 - Mutagenitatea celulelor embrionare 1B- H 340 Partea a II-a Subst.Nom. Pct.34e 2 Fractie gazoasa 0,2628 Partea a I1-a,Subst. Nom Pct.18 Categorii de substante, partea 1-a, Sectiunea H- Pericol pentru sanatate Ptr.nivel inferior Ptr.nivel superior Categorii de substante, partea 1-a, Sectiunea P-Pericole fizice Ptr.nivel inferior Ptr.nivel superior Categorii de substante, partea 1-a, Sectiunea E- Pericole pentru mediu Ptr.nivel inferior Ptr.nivel superior Subst. nominaliz. Partea a 2-a Ptr.nivel inferior 382,5/ 2500 Ptr.nivel superior 382,5/ ,2628/ 50 0,2628/ 200 qx/q(lx), qx/q(ux) 0,158 0,0166 Coeficientii rezultati prin aplicarea regulilor de insumare conform DIRECTIVEI 2012/18/UE/4 iulie 2012: Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 2 si substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea H- Pericole qx/q(lx) 0.158<1 qx/q(ux) <1 pentru sanatate, partea 1 (Nota 4, Cat. a)-anexa I) Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 2 si substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea P- Pericole fizice, partea 1; (Nota 4, Cat. b)-anexa I) Insumare : substante si preparate nominalizate in partea 2 si substantele sau preparatele clasificate in Sectiunea E- Pericole pentru mediu, partea 1; (Nota 4, Cat. c)-anexa I) qx/q(lx) 0.158<1 qx/q(ux) <1 qx/q(lx) 0.158<1 qx/q(ux) <1 Tinind cont de faptul ca in urma calculelor pe categorii de pericole ( cantitatea existenta in unitate/ cantitatea relevanta pentru toate categoriile de STP) coeficientul rezultat este < 1 pentru sumele proportiilor raportate la un amplasament de nivel inferior, unitatea nu intra sub incidenta DIRECTIVEI 2012/18/UE.(SEVESO III) Executant: S.C. ECO-BREF SRL Brasov, str.diaconu Coresi nr.5; tel/fax:0268/470095; ; ecobref@gmail.com; http/

21 Oportunitatea investitiei: Scopul si importanta investitiei: o mai buna folosire a resurselor prin valorificare a deseurilor de cauciuc. În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu. Deseurile de cauciuc constituie o materie prima energetica valoroasa datorita continutului bogat in carbon. A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Pyroclect SRL functioneaza deja, in baza Autorizatia de Mediu nr.233/ revizuita la data de , o linie de colectare a deseurilor din anvelope care consta din receptia anvelopelor uzate, sortarea acestora in anvelope cu cord textil si anvelope cu cord metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei. Ca interes public: - Diminuarea somajului prin aceia ca noua investitie va duce la crearea de noi locuri de munca directe. - Prin aplicarea acestei tehnologii de procesare a deşeurilor de cauciuc rezultă produse valorificabile care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice. Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea. Terenul este proprietatea SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA, conform contractului de inchiriere anexat. Regimul economic: - Folosinta actuala : In prezent, pe platforma punctului de lucru S.C. PYROCOLECT S.R.L se desfasoara activitatea de valorificare deseuri, pentru care exista Autorizatia de Mediu nr.233/ revizuita la data de Destinatie stabilita,cf. CU nr. 16/1013/ : zona constructii industriale si edilitare. 1.7 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE: Etapa de functionare este determinata de cererea de piata.

22 1.8 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI Capacitate de productie: Prin natura activitatii din cadrul noii investitii, aceasta se inscrie in domeniul industriei constand din reciclarea/valorificarea deseurilor nepericuloase prin procesul de cracare termica. Profilul de activitate propus: procesarea termica a cauciucului, pentru obtinerea de noi produse care se pot valorifica Capacitatea de procesare proiectata: t/an (1,2 t/h) deseuri de cauciuc. În urma procesării deşeurilor de cauciuc se obţin următoarele produse: - fracţii lichide: 35-50% : 440 l/t - fractie gazoasa: 8-12%- 90Kg/t. - negru de fum impurificat cu metale: 25-30% -300 kg/t - metale : 10-27%-190 kg/t Din capacitatea de procesare a instalatei de t/an cauciuc (cu insertii metalice), rezulta anual urmatoarea cantitate de produse care pot fi valorificate: - Combustibil lichid : 4400 t/an - Combustibil gazos: 900 t/an - Negru de fum: 3000 t/an - Metale: 1900 t/an Fracţia lichidă va fi livrată în funcţie de cerinţe: pentru ardere sau pentru procesare în rafinării în scopul obţinerii de produse cu proprietăţi superioare. Prin ardere în grupuri Diesel se poate obţine energie electrică. Fractia gazoasa este utilizata intern, la incalzirea propriului proces de cracare termica. (Surplusul poate fi utilizat la un generator de curent). Negru de fum va fi valorificat prin firme acreditate, fiind intrebuintat în principal, drept combustibil solid la fabricile de ciment. Metalele vor fi valorificate prin firme acreditate. Un astfel de proces tehnologic a fost experimentat cu succes si in Romania într-o INSTALAŢIE PILOT DE PROCESARE A DEŞEURILOR DE CAUCIUC, de capacitate 5000t/an. Conform Stdiului in faza pilot pus la dispozitie de beneficiarul lucrarii: În Instalaţia pilot, au fost efectuate prelevări de probe din produsele rezultate: fracţia gazoasă, fracţii lichide şi negrul de fum, în vederea realizării unor investigaţii din punct de vedere fizico-chimic. Analizele si testele de laborator au condus la determinarea principalelor caracteristici ale produselor rezultate, astfel: Rezultate măsurătorilor fractii lichide: În urma investigaţiilor analitice efectuate prin gaz cromatografic cuplată cu spectrometrie de masă, asupra fracţiilor lichide au rezultat următoarele compoziţii: I. pentru fracţia uşoară: - hidrocarburi normale şi ramificate nesaturate C 4 C 10, inclusiv mono şi diterpeni: 80 %; - hidrocarburi aromatice mono şi di substituite cu lanţuri alcanice (toluen, xileni, etilbenzen, etc.): 20 %; II. pentru fracţia medie: - hidrocarburi normale şi ramificate nesaturate C 5 C 15, inclusiv mono şi diterpeni: 60 %; - hidrocarburi aromatice mono şi di substituite cu lanţuri alcanice (toluen, xileni, etilbenzen, etc.): 40 %. 22

23 Din analiză comparativă a rezultatelor încercărilor cu condiţiile impuse de STAS-urile în vigoare, pentru anumite tipuri de combustibili reies următoarele: - produsele prezintă un ecart energetic superior nivelului limită impus combustibililor de toate categoriile; - aciditatea şi alcalinitatea sunt în concordanţă cu prevederile tuturor combustibililor; - lipsa conţinutului de cenuşă şi temperaturile de congelare foarte scăzute, indică conţinutul ridicat în componente valoroase, care după supunerea unor procesari ulterioare, pot fi valorificate (cis butene, olefine, C 3 - C 5 şi izomerii acestora); - temperatura de congelare a fracţiei uşoare este 65 o C; sub cele impuse prin STAS pentru motorină, CLU şi păcură. Rezultate măsurătorilor fracţiei gazoase: În urma investigaţiilor analitice efectuate prin gaz cromatografic cuplată cu spectrometrie de masă, asupra fracţiei gazoase a rezultat următoarea compoziţie: - hidrocarburi normale şi ramificate saturate şi nesaturate C 3 C 5, inclusiv mono şi diterpeni: 95 %; - hidrocarburi aromatice mono şi disubstituite cu lanţuri alcanice: toluen, xileni, etilbenzen,etc.: 5 %. Prin analiza gaz cromatografică cuplată cu spectrometrie de masă s-a decelat prezenţa compuşilor cu sulf dar in concentratii foarte mici. In configuratia de exploatare industriala a echipamentului s-a prevazut montarea unei instalatii de desulfurizare a gazului. Gazele combustibile trec din vasul tampon al instalatiei in instalatia de desulfurizare, care conform configuratiei actuale reduce cantitatea de H 2 S la o concentratie sub 10ppm /metru cub Regimul de lucru Instalatia v-a functiona 24 h/zi, timp de 310 zile/an. Numarul de angajati: 15 persoane Resurse folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei Racordarea la energia electrica se va face din retelele existente pe amplasament, urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii. (Energia termica utilizata la incalzirea reactorului este asigurata din surse proprii utilizand gazul combustibil rezultat din proces de cracare termica. Gazul, dupa ce este desulfurizat, este alimentat prin conducte din rezervorul de gaz comprimat ISCIR-izat prevazut) Infrastructura Referitor la infrastructura utilizata se fac urmatoarele mentiuni: - Sunt utilizate drumurile si caile de acces existente. - Racordarea la utilitati se va face din retelele existente pe amplasament (pentru apa si energie electrica), urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii.(vezi cap si ) - Referitor la sistemul de canalizare (vezi cap ) : - Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteua de canalizare existenta, cu descarcare in bazinul etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc, existent. (Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea acestora,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat). - Apele pluviale potential impurificate vor fi colectate de pe amplasament printr-un sistem de rigole, ce vor directiona apele pluviale către un separator de hidrocarburi, după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare. 23 Situatia Instalatie de cracare termica deseuri de cauciuc Productivitate tone/an deseuri de cauciuc Tab. nr.1.3- Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice: Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumire Consum anual Furnizor Surse proprii. Energie mc/an (Este utilizat gaz combustibil, rezultat ca fractie gazoasă termica necondensabila in urma procesului de cracare termica). Energie electrică Apa kw/an 364 mc/an Prin intermediul proprietarului de spatiu, cf.contract de inchirere anexat. (Din reteaua localitatii Rupea)

24 Energia termica utilizata la incalzirea reactorului este asigurata din surse proprii utilizand gazul combustibil necondensabil rezultat din procesul de productie propriu-zis. Gazul este alimentat prin conducte din rezervorul de gaz comprimat ISCIR-izat. Inainte de a fi utilizata, pentru reducerea emisiilor in aer, fracţia gazoasă este filtrata si desulfurizata. Prin folosirea la ardere a fracţiei gazoase, rezultate din procesul propriu de productie, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic Apa utilizata provine din reteaua urbana si este asigurata de proprietarului de spatiu, SC LAFARGE ROMANIA SRL, in baza unei minute incheiate cu aceasta. Situatia existenta: In prezent, alimentarea cu apa se face din reteua localitatii Rupea Gara prin intermediul SC Lafarge Ciment (Romania) SA, in baza unei minute incheiate cu aceasta. Necesarul de apa autorizat, cf. Notificarii pentru punere in functiune nr.41/2012, emisa de SGA Brasov, este: pentru nevoi igienico-sanitare- zilnic (max): 0,13 mc/zi.. Evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea de canalizare din tuburi PVC cu DE =110 mm si L= 5m, cu descarcare intr-un bazin etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie prin firma autorizata. Situatia propusa: Apa va fi utilizata astfel : o in scop menajer pentru cei 15 angajati; o in scop tehnologic, (apa dedurizata), pentru completarea si umplerea bazinului de racirerecirculare apa tehnologica (In procesul tehnologic propriu-zis nu se utilizeaza apa). o pentru stingerea incendiilor Necesarul de apa pentru situatia nou propusa: - pentru consum menajer-pentru 15 angajati : Q n zi max = 1,18 mc/zi (0,364 mii mc/an) - pentru consum tehnologic (racirea in circuit inchis): nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Apa folosita la racire in circuite impreuna cu cea din turn este utilizata in circuit inchis, cu un coeficient de evaporare scazut fiind apa dedurizata in amestec cu antigel. Consumul este redus, completandu-se numai apa evaporata. Capacitatea total estimată de apă dedurizată din instalaţie este 700 l. Apa evaporata se completeaza din rezerva de apa dedurizata stocata in recipienti de plastic. - pentru stingerea incendiilor va fi asigurata prin intermediul unui rezervor de apa (V=150 mc) existent pe amplasament, hidranti si alte dotari specifice. Sursa de alimentare cu apa: - pentru consum menajer: reteaua de alimentare cu apa a localitatii Rupea - pentru consum tehnologic: Pentru completarea si umplerea bazinului de racire-recirculare apa tehnologica, nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Rezerva este completata periodic, ca urmare a pierderilor din instalatie, prin grija firmei care opereaza instalatia. - Pentru stingerea incendiilor:volumul intangibil este asigurat din bazinul subteran de inmagazinare cu capacitatea de V= 150 mc. Instalatii de inmagazinare a apei: Din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Rupea apa este stocată în două rezervoare rectangulare, unul subteran şi unul suprateran, executate din beton cu V = 2 x 150 mc care asigură volumul de apă pentru rezerva de incendiu şi volumul de compensare a variaţiilor orare de consum. Conducta de legătură între coloana principală şi rezervoare se va realiza din polietilenă de înaltă densitate PEHD PE Pn 6 atm, având Dn = 200 mm, cu lungimea L = 81 ml. Instalatii de distributie: Reţeaua de distribuţie (de la bazine către punctele de consum) este de tip inelar, pe o lungime de cca. 83 ml, din polipropilenă de înaltă densitate, cu diferite dimesiuni Dn = 20 mm 40 mm. Pentru asigurarea presiunii în reţea s-a prevăzut o staţie de pompare, echipată cu un grup de pompare 24

25 alcătuit din 2 pompe (1 + 1R), cu Q = 36 mc/h (pentru a asigura debitul şi presiunea în hidranti în caz de incendiu). 25 Fig.. nr.4- Schema de alimentare cu apa Referitor la sistemul de canalizare : Ref. la ape uzate tehnologice: din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice. Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţea de canalizare existentă pe amplasament, din tuburi PVC cu Dn = 110 mm şi L= 135 m, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil din polistif, cu capacitatea V = 18 m 3, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie, prin firma autorizata. Q zi. menajera. maxim. ev = 1,05mc/zi (0,324 mii mc/an) Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea acestora,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat. Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, (L = 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Q s =20 l/s), după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul canalului de desecare CS6, amplasat in apropierea societatii. Reţeaua de evacuare ape pluviale este realizată din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita amplasamentului). (Debitul maxim calculat al canalizarii pluviale: Q max.p%= 15,56 l/s. Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS 10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale acestor lucrări).

26 Masuri si dotari prevazute pentru factorul de mediu apa: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 26 a) Referitor la separatorul de hidrocarburi: Separatorul de hidrocarburi este din clasa 1, cu filtru coalescent, astfel incat efluentul epurat sa poata fi evacuat direct in emisar, (paraul Homorod). S-a ales un separator cu un debit de 20 l/s. Separatoarele de hidrocarburi sunt proiectate pentru separarea lichidelor neemulsionate, mai uşoare decât apa - densitate maximă 0,95g/cm3 - sau a altor fluide insolubile în apă (benzină, motorină, uleiuri minerale etc) din apele uzate, înainte de descărcarea în reţelele municipale de canalizare sau în emisar natural. Se asigura un nivel ridicat de îndepărtare a impuritatilor datorita separării în 2 faze - gravitaţională şi coalescentă. - Faza 1-a: separare gravitaţională: Apa reziduală încărcată cu materiale solide şi lichide uşoare (uleiuri, hidrocarburi) intră în separator printr-un racord de alimentare, care are rolul de a linişti curgerea. Aici, datorită diferenţei de densitate dintre apă, materiile solide şi particulele de uleiuri&hidrocarburi, se produce separarea lor solidele se depun la fund (în ceea ce se numeşte trapă de nămol ) iar particulele de ulei şi hidrocarburi se ridică la suprafaţă. - Faza a 2-a: coalescenţa: Din camera de separare fluidul schimbă direcţia de curgere şi trece prin filtrul coalescent şi print-un sistem de şicane. Filtrul coalescent este alcătuit dintr-un amestec de fire dispuse într-o structură aleatoare care crează microturbulenţe locale şi o curgere tridimensională. Acest regim de curgere are rol de a prelungi şi intensifica contactul efluentului cu suprafaţa fibrelor. Micropicăturile de ulei, prea fine pentru a se fi separate în prima fază ajung astfel în contact cu fibra şi aderă la aceasta. În timp, prin aderarea mai multor picături se formează una mai mare, care datorită forţei ascensionale, se desprinde şi urcă la suprafaţă. Sistemul de şicane reţine aceste picături sub forma unei pelicule fine la suprafaţa interstiţiului dintre ele, de unde sunt îndepărtate prin golire (vidanjare). Efluentul părăseşte separatorul printr-un racord de ieşire care, ca măsură suplimentară de prevedere, este poziţionată sub nivelului lichidului pentru a evacua din zona limpede. Separatorul va fi prevazut cu un dispozitiv de alarma care va permite curatarea acestuia astfel incat acesta sa nu fie incarcat in cazul ploilor maxime. b) Referitor la parcul de rezervoare: Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină. - suprafata cuvei de retentie: 180 m 2 - volumul cuvei: 180 x 2,2 = 396 m 3 - volum total rezervoare: 9 x 50 = 450 m 3 In cazul unui accident, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor. In caz de colectare ape pluviale in cuva de retentie in care sunt amplasate cele 9 rezervoare, acestea vor fi vidanjate de către o firmă specializată. Pentru limitarea cantităţii de apă pluvială din cuvă, se va monta o copertină.

27 1.9 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE, MOD DE DEPOZITARE Materia prima utilizata in procesul de cracare termica pentru obtinerea de produse valorificabile sunt constituite din deseuri de cauciuc (anvelope uzate- Cod deseu ). Depozitarea lor se face pe platforma betonata existenta si autorizata cf. Aut.de Mediu nr.233/ Ca materiale auxiliare, in procesul de desulfurizare a gazelor se utilizeaza hidroxid de calciu, hidroxid de sodiu si oxid de fier. Pentru inertizarea instalatiei se utilizeaza butelii cu azot. Denumirea materiei prime, a substantei sau preparatului chimic Cantitatea anuala Tab.nr.1.5- Materii prime si materiale auxiliare Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice* Categorie Periculoase/ Nepericuloase (P / N) Periculozitate Fraze de risc MATERII PRIME: Deseuri de anvelope uzate (Cod ) t/an N - - MATERIALE AUXILIARE: Hidroxid de calciu * 15 t/an P Xi R37-41 Hidroxid de sodiu * 2 t/an P C R35 Oxid de fier absorbant * (SULFATREAT XLP-EZ) -un material granular de oxid de fier expandat pe cristale de curat 0,5 t/an N - - Azot ( butelii de azot pentru inertizare) 10 t/an N - - Nota:-*- sunt utilizate la desulfurizarea gazului combustibil rezultat din procesul propriu de productie 27

28 Mod de depozitare: Gestionarea materiei prime si a produselor rezultate se face in conditii de siguranta, conform datelor prezentate centralizat in tabelul urmator. Tab.1.6 Mod de depozitare Nr. crt. Denumirea substanta/preparat I. Materii prime: 1. Deseuri de cauciuc (cod ) II. Materiale auxiliare 2. Agenti pentru desulfurizare gaze : -Hidroxid de calciu, -Hidroxid de sodiu -Oxid fier absorbant (SULFATREAT XLP-EZ) Categorie Periculoase/ Nepericuloase (P / N) Nepericulos Xi-R37-41 C-R35 Nepericulos II. Produse: 2 Fractie lichida Periculos -F-R10 -Cancerigen cat.1-r45 -Mutagenitate categ. 2- R46 (Cf. FDS ) 3 Fractie gazoasa Periculos Inflamabil 4 Negru de fum (pirocarbon) Nepericulos Mod de depozitare/ Conditii Platforma betonata existenta. S=2000 mp Sunt prevazuti 4 hidranti exteriori amplasati la colturile platformei. Apele pluviale potential impurificare, ianinte de a fi evacuate in receptorul autorizat sunt epurate intr-un separator de hidrocarburi prevazut cu filtru coalescent. Se depoziteaza in ambalaj original, in spatii inchise. Parc de rezervoare (9 rezervoare verticale x 50 mc); S= 180 mp Rezervoarele de fractie lichida vor fi amplasate in doua cuve de retentie hidroizolate cu membrana de cauciuc ignifug si deasupra lor se va monta o copertina pentru limitarea acumularilor de ape pluviale, cu dimensiunea de 15 x3 x2 m, intr-o cuva vor fi amplasate 4 rezervoare si in cealalta 5 rezervoare.. Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate Capacitatea maxima de depozitare este de 9buc. x50 mc= 450 mc x85% grad de umplere, respectiv de 382,5 tone (la o densitate determinata de 926,1Kg/m 3 ). Volumul total al cuvelor de retentie este de 396 mc, fiind capabile, In cazul unei scurgeri accidentale, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea totala a rezervoarelor La locul incarcarii cisternei este prevazuta o rigola pentru a prelua eventualele scurgeri. Sunt prevazuti hidranti exteriori. Rezervor metalic (30 mc. 8 bari), ISCIR-izat amplasate pe o platformă betonată separată, la distanta de instalaţie, platforma este asigurată cu condiţii anti-ex, controlul presiunii si temperaturii, instalaţie de stingere a incendiilor. S= 10 mp Gazele de combustie obţinute se folosesc pentru arderea în instalaţia proprie. Capacitatea maximă de depozitare temporară pe amplasament este de 30 mc, respectiv de 0,2628 t (la o densitate a gazului determinata de 8,76 Kg/m 3 ) Sunt prevazuti hidranti exteriori. Pirocarbonul va fi ambalat in saci BIG BAG ce vor fi depozitati pe suprafata betonata si acoperita. Produsul nu este toxic, nu reactioneaza cu mediul ambient, nu este higroscopic, se livreaza spre valorificare la fabrica de ciment Lafarge din apropiere, la cca. 7 km, se livreaza bisaptamanal si nu este stocat in cantitati mai mari de 5 tone.

29 1.10 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA Poluantul fizic care ar putea afecta mediul inconjurator datorita efectuarii constructiilor sau functionarii intreprinderii este zgomotul In timpul efectuarii amenajarilor investitiei Sursele de zgomot, in timpul realizarii obiectivului, vor fi utilajele specifice fazelor de montaj si mijloacele de transport. Se apreciaza ca nivelul de zgomot creat de utilajele folosite in etapa de amenajare nu vor avea efect semnificativ asupra zgomotului din zona, ele fiind limitate in timp pe durata executarii lucrarilor In timpul functionarii obiectivului Amplasarea instalatiei de cracare termica de deseuri de cauciuc se va face in incinta Punctului de lucruvalorificare deseuri, al S.C. PYROCOLECT S.R.L, din Rupea-Gara, jud. Brasov. 29 Linia CF Bv-Sighisoara Locuinta amplasata pe Str. Democratiei la nr.4 Lgenda : Limita amplasament SC PYROCOLECT SRL Amplasare Instalatie de cracare termica de deseuri de cauciuc si dotari aferente Cel mai apropiat receptor sensibil (locuinta amplasata pe str. Democratie nr.4) Fig.nr.4- Plan de amplasare in raport cu receptorii sensibili Procesul tehnologic se va desfasura intr-o incinta industriala in care in prezent este autorizata activitatea de valorificare a deseurilor (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile si mase plastice (si derivate din

30 acestea). Cea mai apropiata zona de locuinte de obiectivul analizat este amplasata in partea de Sud-Est, pe strada Democratiei la nr.4, la o distante de cca. 180 m de instalatia nou prevazuta. Vecintati imediate: - Nord:teren viran, curti. - Est: bloc de locuinte, vulcanizare, bloc dezafectat partial, drumul national DN13. - Sud:teren, DJ 131 F. care face legatura DN 13 (Rupea Gară) Ungra. - Sud-Est: locuinte izolate. - Vest: Punct de lucru Depozite -SC Lafarge Ciment (Romania) SRL. Contribuţia unei surse la nivelul global al zgomotului la receptor (punctul de imisie) este influenţată de următorii factori: puterea acustică a sursei, compoziţia spectrală a puterii acustice, distanţa dintre sursă şi receptor, prezenţa obstacolelor în calea propagării sunetului, cota la care este situată sursa (influenţează ponderea efectului solului), condiţiile micrometeorologice locale, durata de acţiune a fiecărei surse şi a fiecărui regim de funcţionare. 30 Sursele principale de zgomot care pot influenta ambianta acustica in vecintatea amplasamentului analizat vor fi : - Sursele de zgomot ce vor rezulta prin montarea instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc, pentru care se solicita obtinerea Acordului de Mediu prin prezentul studiu; Acestea, sunt in principal, utilajele cu componenete in miscare cum sunt: instalatia de maruntire deseuri de cauciuc, ce va fi amplasata la interior (in hala de procesare anvelope uzate existenta si autorizata), precum si pompele, ventilatoarele, incarcatorul reactorului si compresorul, amplasate la exterior, in aer liber. - Zgomotul de fond. Pentru evaluarea nivelului de zgomot, sursele principale de zgomot de fond pot fi considerat, in principal, traficul rutier, desfasurat pe DN13 si traficul ocazional desfasurat pe DJ131F si linia CF Brasov-Sighisoara. Zgomotul datorat traficului auto pe DN13 (Str.Democratiei) poate fi influentat de numarul de treceri de autovehicule, categoria de vehicule si viteza de deplasare, fiind clasificat din punct de vedere al frecventei traficului, ca fiind o sursa discontinua sau suma a mai multor evenimente izolate repetate. Referitor la zgomotul datorat activitatilor existente aparţinând SC PYROCOLECT SRL (ca rezultat din activitatea de colectare/valorificare deseuri), pentru care exista Autorizatia de Mediu nr.233/ acesta, prin natura sa, poate fi considerat nesemnificativ Prognozarea zgomotului : Verificarea conditiilor de autorizare presupune de regula, o prognoza a nivelurilor de zgomot care au ca sursa instalatia evaluata. Conditia finala necesar a fi indeplinita este ca nivelurile de zgomot aferente investitiei prevazute pe amplasament, insumata (logaritmic) cu situatia existenta, sa se situeze la receptorii sensibili sub limitele admise. In conditiile in care pentru situatia existenta limita este depasita se urmareste ca investitia propusa sa nu aiba nici un aport la nivelul de zgomot existent. Pe baza informatiilor privind starea actuala si a informatiilor prevazute prin proiect s-au putut face unele previziuni in vederea evaluarii nivelurilor de zgomot dupa implementarea investitiei, cand vor exista sursele si activitatile legate de existenta acesteia.

31 Metoda de lucru: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 31 La prognozarea imisiilor trebuie luate in calcul toate undele acustice provocate de activitatile propuse pe amplasamentul analizat. Exactitatea prognozei privind emisiile depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Este foarte importanta locatia surselor de zgomot si dimensiunile obstacolelor importante cum sunt cladirile existente etc). Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate. Prognozarea nivelului de zgomot s-a facut astfel: - pentru Instalatia de cracare termica de deseuri de cauciuc, prin identificarea surselor de zgomot, determinarea puterii acustice si calculul efectului zgomotului cu distanta la receptorul relevant, considerat locuinta amplasata la limita de Sud-Est, pe str. Democratiei la nr.4; - pentru zgomotul de fond s-au efectuat determinari sonometrice. la cel mai apropiat receptor sensibil, considerat locuinta amplasata pe str. Democratie la nr.4. (Masurarile s-au efectuat la limita incintei industriale, inspre interior, la 2 m de fatada cea mai expusa a imobilului, utilizand un SONOMETRU INTEGRATOR CU MEMORIE SOLO-Slm-Clasa de precizie 1, Buletin de Verificare Metrologica sonometru nr / emis de Biroul Roman de Metrologie Legala; Certificat de Etalonare sonometru nr /2014 emis de Biroul Roman de Metrologie Legala.Certificat de Etalonare calibrator acustic nr /2014 emis de Biroul Roman de Metrologie Legala; - pentru determinarea efectului final, s-au cumulat (insumat logaritimic) nivelurile de zgomot la receptorul sensibil relevant, considerat locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4. Imisiile de zgomot datorate activitatilor ce vor rezulta dupa implementarea proiectului se vor determina pentru locul semnificativ de actiune a acestora care in cazul de fata este considerat imobilul cu care sociatea se invecineaza la limita de Sud-Est, amplasata la cca.180 m de investitia analizata. Nu au fost luati in calcul alti receptori sensibili, avand in vedere distanta in raport cu proiectul analizat. Calculul nivelului de putere acustică L W s-a făcut conform SR EN ISO 3744:1997 în care s-a ţinut cont de suprafaţa sursei S ext. Sursele fiind amplaste la exterior, in aer liber, nu s-a tinut de indicele de atenuare acustică R W. (R w =0) LW Lp RW 10log Sext, in care: 1 - Lp- nivelul de presiune acustica masurat - Rw-indice de atenuare pentru zgomotul interior - S ext - suprafata exterioara a surselor de zgomot Compunerea sunetului produs de sursele care vor influenta nivelul de zgomot dupa implementarea proiectului se face cu ajutorul formulei de mai jos: 2 Total L = 10log( 10 Ln/10 ), in care: n- numarul de surse generatoare de zgomot in punctul receptor Total L- nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, produs in punctul receptor

32 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Relatia matematica ce defineste variatia cu distanta a nivelului de zgomot, (conform recomandrilor Twinning Project RO2004/IB/EN), pentru aplicara prognozei aproximative de calcul, este: 3 L Aeq (Sm)= L waeq + Dl + Ko -20 lg (Sm) 11 db, in care: - L Aeq (Sm) - nivelul de intensitate a zgomotului in locul imisiei. - Sm - distanta sursa- locul imisiilor. - L waeq - nivelul de putere acustica medie a sursei sonore. - Dl - directia de actionare. - Ko - unghiul spatial Pe baza puterii acustice, a caracteristicii surselor de zgomot si a relatiilor mentionate anterior, se pot determina nivelele de zgomot ce pot fi produse de sursele semnificative de zgomot la cel mai expus receptor sensibil considerat in cazul de fata imobilul amplasat la limita de Sud-Est a incintei industriale. La efectuarea calcului s-a tinut cont de efectul de amortizarea pe calea de propagara a zgomotului avand in vedere efectul de ecranare provocat de cladirile existente, amplasate in dreptul punctului de imisie analizat. Pentru sursele interioare s-a luat în considerare situaţia cea mai defavorabilă în care izolarea acustică a pereţilor nu este cea mai performantă Evaluarea efectului zgomotului generat de investitia propusa Cele mai importante surse de zgomot aferente instalatie de cracare de deseuri din cauciuc sunt instalatia de maruntire amplasata la interior, in hala de procesare anvelope uzate existenta, precum si echipametele amplasate la exterior, in aer liber, cum sunt: instalatia de alimentare (incarcatorul reactorului), instalatia de comprimare gaze, pompele, ventilatoarele precum si mijloacele de transport intern. Pentru aceste surse, s-au evaluat puterile acustice caracteristice utilizanf formula 1 si contributia lor la receptorul sensibil considerat in cazul de fata, locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4, utilizand formula 3. Sursele de zgomot aferente Instalatie de cracare termica de deseuri din cauciuc, care pot avea o influenta asupra nivelului de zgomot din zona, sunt prezentate in tabelul urmator: Tabelul 1.7 Sursele de zgomot ale instalatiei de cracare termica SURSA DE ZGOMOT EXT. / INT. Presiunea acustica L Aeq [db(a)] Puterea acustica L AW [db(a)] S1 Instalatia de maruntire INT S2 Instalatia de alimentare EXT S3 Rector+arzator pe gaz EXT S4 Instalatia de comprimare gaze EXT S5 Cos dispersie EXT S6 Vola alimentare reactor EXT O grupa de surse de zgomot in aer liber poate fi tratata ca o sursa de zgomot punctiforma, daca distanta de la receptorul sensibil (locul imsiilor) fata de punctul din mijlocul grupei este mai mare de doua ori extinderea maxima a grupei de surse. Ca atare, pentru calculul nivelului de presiune acustică în punctul de imisie, s-a considerat că toate sursele de zgomot aferente instalatie de cracare termica sunt concentrate într-un singur punct, având nivelul de putere acustică global calculat cu formula 2 : 32

33 L AW = db(a) RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Contributia Instaltie de cracare termica de deseuri din cauciuc la receptorul sensibil, considerat locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4 s-a calculat cu formula 3, rezultand un efectul al zgomotului generat : Evaluarea nivelului de zgomot L t = 26,34 db. In prima faza s-au identificat sursele de zgomot generate de Instalatia de cracare termica de deseuri de cauciuc care pot avea o influenta asupra mediului. Inventarul surselor propuse si puterea acustica a acestora a fost prezentat in tabelul nr.1.7. Pentru aceste surse, s-au evaluat puterile acustice caracteristice si contributia lor la receptorul sensibil cel mai apropiat, considerat locuinta amplasata la limita de Sud-Est, pe str. Democratiei la nr.4. Tabelul Efectul zgomotului generat in punctul de imisie Locuinta amplasata pe str. Democratiei la nr.4. : Nr crt Denumire sursă Contributia la receptor calculata langa imobilul amplasat pe strada Democratiei la nr.4 [db(a)] 1 Surse noi 26,64 (calculat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia propusa ) 2 Zgomotul de fond (reprezentat in 51.3 (masurat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia propusa) principal de circulatia auto pe DN13) Poluarea fonica totala calculata la receptor 51,3 (total- rezultat la receptorul sensibil amplasat la 180 m de instalatia propusa) Contribuţia zgomotului generat de investitia propusa la nivelul zgomotului de imisie în punctul analizat s-a calculat prin însumarea logaritmică a zgomotului mentionate in tabelul anterior (utilizand formula 2). Avand in vedere rezultatale calculului de evaluare, se poate spune ca aportul investitiei la nivelul de zgomot existent la receptorul sensibil analizat (considerat locuinta amplasata pe str. Democratie la nr.4) este nesemnificativ. Obiectivul propus nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond pentru zona de locuinte. Exactitatea prognozei privind imisiile de zgomot depinde in principal de exactitatea datelor introduse. Din acest motiv, dupa punerea in functiune a obiectivului aceste date trebuiesc verificate. In acest scop, in perioada de probe si testare se va face monitorizarea nivelului de zgomot prin masuratori privind starea reala Limite admise: Limite admisibile ale nivelului de zgomot pentru zone sau funcţiuni din mediul urban conform STAS 10009/88 - "Acustică în construcţii. Acustică urbană : - Pentru strazi de categorie tehnica II, de legatura, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior pe strazi, masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 70dB(A). - Pentru strazi de categorie tehnica III, de colectare, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior pe strazi, masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 65dB(A). - Pentru strazi de categorie tehnica IV, de deservire locala, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, exterior pe strazi, masurata la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, este de 60dB(A). - Limitele maxime admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic la limita zonelor functionale din mediul urban, prevad: pentru zone feroviare, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, valoarea de 70dB(A). pentru obiective amplasate in zone industriale, spatii comerciale, piete, resturante in aer liber, valoarea maxima admisibila pentru nivelul de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A, valoarea de 65dB(A), la limita incintei intreprinderii. - In ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit, este prevazut ca aceasta se va face in asa afel incat pornind de la valorile admisibile prevazute in STAS (carora li s-au aplicat corectiile necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure valoarea maxima de 50dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m de fatada acesteia.daca in cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, aceasta conditie nu poate fi adoptata trebuie sa asigure valoarea admisibila a nivelului de zgomot interior din cladiri conform STAS Pentru zgomote provenite din alte surse (cinematografe in aer liber, spatii de joaca, parcaje auto, etc) nu este admisa depasirea valorii de 50 db(a). - In cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale adiacente, cu valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limita admisa pe linia de separatie intre aceste zone se ia valoarea cea mai mica. Limite admise conform Ordinul Nr.119 din pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, Articolul 16: (1) Dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se va face în aşa fel încât în teritoriile protejate vor fi asigurate şi respectate valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează: a)în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (AeqΤ), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 db şi curba de zgomot Cz 50; 33 Z 1

34 Poluare max. admisa (limita max.admisa ptr.om si mediu) Poluare de fond Pe zona obiectivului Pe zone de protectie/restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare Fara masuri de eliminare/reducer e a poluarii Cu implementarea masurilor de eliminare/reducer e a poluarii Masuri de eliminare/reducere a poluarii RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI b)în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqΤ), măsurat la exteriorul locuinţei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 db şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40. (Limitele admise sunt pentru parametrul LAeq, adica pentru nivelul de presiune sonora, continuu echivalent, ponderat A, pentru o anumita durata de referinta. De aici rezulta ca nivelul de presiune acustica ca valoare momentana poate sa depasesca valoarea limita impusa pentru intervale scurte de timp, daca LAeq,Ti se pastreaza sub limita impusa. Conform STAS si Ord.119/2014, compararea cu valorile limita admise se face cu valorile LAeq,Ti..). Tabelul 1.9- Informatii despre nivelul de zgomot la limita incintei industriale. Poluare estimata produsa de activitate si masuri de eliminare / reducere 34 Tipul poluarii Sursa de poluare Nr.surse de poluare Pe zone rezidentiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Zgomot Surse: Instalatia de cracare termica (prin instaslatia de maruntire, instalatia de alimentare reactor, compresor, ventilatoare, cos de fum) 1 Lech= 65dB(A)- limite incinte industriale (STAS 10009/88) Lech.zi= 55dB(A)- pentru zone rezidentiale (OMS 119/2013) Lech.noapte= 45dB(A)-pentru zone rezidentiale (OMS 119/2013) Lech= 87dB(A), la locul de munca ( cf. Norme de PM) Terenurile din vecinatatea amplasamentului sunt utilizate in prezent ca zone industriale, zone de locuinte, zone comerciale, si de trafic rutier Lechiv.estimat intre db(a). Lechiv. are valorile, in functie de distanta fata de surse. -Sursa de zgomot propusa, cca db(a). <45 db(a) Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustiice de fond pentru zona de locuinte Obiectivul nu modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei locuite, receptorii protejati sunt amplasati la distante de cca m de investitia propusa Pentru asigurarea protectiei fonice, sunt prevazute masuri : -amplasare echipamente in miscare pe fundatii rigide (elastice sau cu elemente elastice de preluare a nivelului de vibratii) - instalatia de maruntire (sursa cu puterea acustica cea mai ridicata) va fi amplasata la interiorr, etc Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant acestea constau in emisii in aer provenite de la agregatele termice. Inainte de a fi evacuate in atmosfera gazele reziduale calde captate inainte de a fi evacute prin cosul de dispersie sunt trecute prin schimbatoare de caldura timp in care are loc racirea gazelor la o temperatura care nu influenteaza semnificativ modificarea temperaturii mediului ambiant.

35 INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI In prezent, activitatea curenta a societatii Pyrocolect SRL se desfasoara in baza Autorizatiei de Mediu nr. 233/revizuita la data de , si este de colectare si valorificare a deseurilor (cauciuc, piele, lemn, carton, hartie, materiale textile, mase plastice, derivate din acestea) si de presatari servicii de maruntire a deseurilor de cauciuc. Activitatea consta in colectarea anvelopelor uzate, sortarea dupa cordul interior (metalic sau textil), extragere talon, maruntirea anvelopelor si livrarea in vederea termovalorificarii. Descrierea situatiei curente este detaliata la capitolul Amplasament SC PYROCOLECT SRL Fig. nr.5 Plan de incadare in PUG orasul Rupea (Sursa site-primaria Rupea)

36 ALTERNATIVE STUDIATE PENTRU PROIECT Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protejarii mediului înconjurător s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei zero şi a celei finale, pe baza utilizarii unor criterii de evaluare privind efectele tehnico-economice si de impact asupra mediului. a) Alternativa 0 varianta nerealizării proiectului Principala forma de impact asociata adoptării alternativei zero (alternativa neimplementarii proiectului) din punct de vedere a mediului si economic este neidepliniera unor politici privind reducerea cantitatii de deseuri generate si o mai buna folosire a resurselor. Politica Uniunii Europene în managementul deşeurilor recomanda utilizarea unei strategii complementare privind încurajarea reciclării şi refolosirii deşeurilor. În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor, care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu. Prin aplicarea acestei tehnologii de procesare a deşeurilor de cauciuc rezultă produse valorificabile care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice,iar prin versatilitatea instalatiei se pot prelucra cu usurinta alte tipuri de deseuri obtinandu-se produse energetice valoroase. În contextul în care Comisia Europeană încurajează reciclarea şi refolosirea deşeurilor, care conduc la economisirea materiilor prime şi reducerea consumurilor energetice, a apărut necesitatea implementării în ROMÂNIA a unor tehnologii în acest domeniu. Un astfel de proces tehnologic a fost experimentat si in Romania într-o INSTALAŢIE PILOT DE PROCESARE A DEŞEURILOR DE CAUCIUC, CAPACITATE 5000t/an. Prin procesarea deşeurilor de cauciuc se obţin resurse suplimentare de materii prime: produse combustibile lichide, asemănătoare motorinei, gaze combustibile, negru de fum şi metale, iar din gazele combustibile obtinute sunt utilizat la incalzirea propriului proces de cracare termica, surplusul putand fi utilizat pentru generarea de electricitate sau termie. b) Referitor la alegerea amplasamentului: A fost ales acest amplasament deoarece pe platforma Pyroclect SRL existenta functioneaza, in baza Autorizatia de Mediu nr.233/ revizuita la data de o linie de valorificare (procesare) a deseurilor din anvelope care consta din receptia deseurilor de anvelope, sortarea acestora in anvelope cu cord textil si anvelope cu cord metalic, extragerea taloanelor, maruntirea anvelopelor la dimensiunea 60/60 cm, iar sarma din talon este balotata cu ajutorul presei.. Instalatia propusa poate sa prelucreze deseurile de cauciuc colectate,caz in care deseurile se vor valorifica. c) Referitor la tehnologia aleasa se face mentiunea: Din punct de vedere al tehnologiilor moderne, procesul tehnologic utilizat este unul nou, intregul proces tehnologic fiind controlat si monitorizat de calculator cu ajutorul unui soft specilaizat. Toate echipamentele care vor fi achizitionate vor fi noi, fiind certificate conform standardelor de calitate intrenationale specifice cu o vechime sub trei ani. Instalatia de cracare termica va functiona in conditii de siguranta fiind prevazute cu o serie de masuri. Echipamentul este un echipament industrial performant care este guvernat de un automat programabil de proces PLC, care indeplineste obligativităţile tehnice de a funcţiona în deplină siguranţă, precum şi cele de protecţie a sănătăţii personalului de exploatare, a populaţiei şi bunurilor din zona de influenţă şi a mediului

37 înconjurător. d) Referitor la alegerea combustibilului: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 37 Pentru functionarea instalatiei de cracare termica se va folosi gaz din productia proprie, rezultat în urma procesării anvelopelor uzate. (Fracţia gazoasă rezultată din procesare este filtrata, desulfurizata, comprimată şi depozitată în rezervoare specializate şi autorizate. Din aceste rezervoare fractia gazoasa este folosita pentru arzatorul low NOx, iar surplusul poate fi utilizat la un generator de curent al carui motor functioneaza cu gazul din proces. Prin folosirea la ardere a fracţiei gazoase, rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic. Avand in vedere masurile prevazute prin proiect, cat si efectele anticipate privind impactul asupra mediului inconjurator, rezulta faptul ca, alternativa aleasa corespunde cerintelor din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator dar si din punct de vedere tehnic si economic INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI Regimul juridic: amplasamentul investitiei este situat in intravilanul localitatii Rupea Gara Terenul este proprietatea SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA, conform contractului de inchiriere anexat. Regimul economic: - Folosinta actuala : In prezent, pe platforma punctului de lucru S.C. PYROCOLECT S.R.L se desfasoara activitatea de valorificare deseuri, pentru care exista Autorizatia de Mediu nr.233/ revizuita la data de Destinatie stabilita,cf. CU nr. 16/1013/ : zona constructii industriale si edilitare Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu din punct de vedere al biodiversitatii şi nici la limită sau in imediata vecintate. D.p.d.v. al protecţiei biodiversităţii, se precizează că cea mai apropiată arie protejată Natura 2000 este ROSCI Hartibaciu de Sud-Est ce se afla la 1,8 Km spre Vest, respectiv la 0,7 Km spre Est fata de instalatia de procesare tremica prevazuta.. In partea de Vest, la cca.3 Km, suprapusa peste aria protejata ROSCI Hartibaciu de Sud-Est, se afla ROSPA Podisul Hartibaciului. Fata de asezamintele de interes istoric si cultural din orasul Rupea, prin amplasarea obiectivului la o distanta apreciabila fata de acestea, (cca.5,5 Km fata de Cetatea Rupea) el nu va putea genera un impact negativ care sa se repercuteze asupra acestora.

38 INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA Accesul rutier se desfasoara pe drumul national existent DN 13. Nu vor fi executate cai noi de acces si nici nu vor fi modificate cele existente Racordarea la utilitati: energie electrica, energie termica, apa Racordarea la utilitati se va face din retelele existente pe amplasament (pentru apa si energie electrica).urmand ca energia termica sa fie asigurata din surse proprii Racordarea la sistemul de canalizare Din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice. Evacuarea apelor uzate menajere se va face in reteaua de canalizare existenta, cu descarcare in bazinul etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc, existent. Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea acestora societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat. Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, cu L = 260 ml, vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi, după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare. Reţeaua de evacuare ape pluviale este realizată din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita amplasamentului). Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS 10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale acestor lucrări.

39 CAPITOLUL 2 Procese tehnologice 2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE Procese tehnologice RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Descriere proces tehnologic Activitatea de productie consta din procesarea deseurilor de cauciuc prin descompunere termochimica. Dupa cum se cunoaste, cauciucul este un compus macromolecular: (C 5 H 8 )n avand >95% hidrocarburi. Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la temperaturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocarburi şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650 ) şi, reacţii de piroliză (peste 650 C ). Reacţiile de descompunere termică nu sunt niciodată simple, aşa că nu se obţine o singură hidrocarbură nouă, ci se formează amestecuri mai mult sau mai puţin complexe. Factorii care influenţează descompunerea termică sunt, în primul rând, temperatura şi durata de încălzire. Între ei există o corelaţie. Prelucrarea deşeurilor de cauciuc are la bază procesul de cracare catalitică într-un reactor confecţionat din oţel special cu functionare la temperaturi prestabilite o C, în sistem etanş. Gazul de cracare termica obtinut se supune operatiunii de condensare. Fractiunile lichide obtinute in urma condensarii pot fi folisite ca atare, sau pot fi supuse unor procedee de amestecare, rezultamd noi produse. Componentele rezultae in urma cracarii termice a deseurilor din cauciuc sunt: - fractia lichida C4 C15 - fractia gazoasa (gaze necondensate) C3-C5 - carbon rezidual > C24 Procesele tehnologice de baza sunt : - Depozitare temporara deseuri de cauciuc (platforma existenta si autorizata). Materia prima, cauciucul uzat achizitionat, cu precadere anvelope uzate, este depozitat pe o platforma betonata. - Extragerea cordului (dotari existente) : Anvelopele vor fi supuse unor deşapări în utilaje specializate astfel: o Anvelopele cu cord metalic, se vor supune unei deşapări, scoaterii taloanelor şi tocării până la dimensiunile prestabilite. Cordul metalic şi taloanele vor fi depozitate temporar în vederea valorificării.. o Anvelopele care au cord textil vor fi supuse unor deşapări într-un utilaj specializat, după care se vor extrage taloanele. Cordul extras se va depozita temporar în containere în vederea valorificarii. - Tocare deseuri de cauciuc. Anvelopele desapate sunt maruntite (tocate) în instalatia de tocare.. - Alimentare reactor: Alimentarea reactorului se realizeaza in sistem continuu prin intermediu unui încărcător transportor cu cupa (cu elevator si snec de alimentare ) dozator prevazut cu doua supape de inchidere tip ghilotina care asigura etanseitatea si impiedica intrarea de aer in reactor. Dozatorul este alimentat de un transportor care are tactul de alimentare sincronizat cu supapa dozatorului alimentator si timpul de rotire al transportorului melcat determina cantitatea de cauciuc maruntit care intra in alimentator. Cauciucul alimentat este preincazit prin utilizarea caldurii recuperate de la gazele de ardere ptin intermediul unui schimbator de caldura.

40 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - Cracare termica, ce se realizeaza intr-un reactor confectionat din otel special, prevazut cu agitataor melcat cu ax vertical cu sistem de actionare. Incărcarea reactorului se face progesiv pana la capacitatea de incarcare si operare maxima prescrisa, concomitent cu incalzirea lui pana la temperatura de regim de functionare optima, temperatura fiind apoi mentinuta constant de catre PLC care coordoneaza elementele de automatizare si comanda a arzatorului in functie de parametri masurati in reactor si in camera de ardere a arzatorului.. Dupa incarcarea reactorului si inchiderea ermetica a gurilor de alimentare, incepe incalzirea acestuia si odata cu aceasta agitarea materialului. Reactorul este inchis ermetic si separat complet fata de focar. Pe peretele exterior sunt dispuse tangential doua arzatoare. In partea superioara este amplasat un cos de dispersie pentru evacuarea gazelor arse. Incalzirea deseului de cauciuc se realizeaza indirect, prin incalzirea mantalei reactorului cu ajutorul gazelor arse rezultate in urma arderii in focar a fractiei gazoase rezultate in urma procesarii.in acest sens, fractia gazoasa rezultata din procesare, dupa desulfurizare, este comprimata si depozitata intr-un rezervor specializat. Arderea combustibilului se realizeaza in doua arzatoare performante (low NO X ). Prin folosirea la ardere a unei parti a fracţiei gazoase, rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic. Gazele fierbinti care rezulta in urma desfasurarii proceselor fizico-chimice din reactor vor fi dirijate intr-un ciclon, predimensionat unde are loc o retinere a unor paricule solide si a condensului greu care poate fi antrenat de catre fluxul aeraulic, cu returnarea acestora in reactor. Dupa ciclonare, gazele sunt racite in doua trepte; o treapta de racire cu aer si una cu apa in circuit inchis. In aceasta faza are loc o condensare partiala a vaporilor. Apa de racire care s-a incalzit este trimisa intr-un turn de racire si recirculata cu ajutorul pompelor. Condensul care rezulta in urma racirii, in doua trepte, este supus unui proces de rectificare in urma caruia rezulta fractii lichide: o Racire treaptat I, cu aer, condensarea vaporilor de hidrocarburi si obtinerea fractiei lichide medie, depozitarea acesteia in rezervoare, livrare; o Racirea treapta II, cu apa prin trecerea lor printr-un scimbator de caldura racit cu apa, condensarea vaporilor de hidrocarburi si obtinerea: fractiei lichide usoare, depozitarea acesteia in rezervoare, livrare; fractiei gazoase care este desulfurizata, comprimata in vederea stocarii si utilizarii energetice (intern drept combustibil la arzatoarele sursei de caldura aferente reactorului de cracare termica). Fractia gazoasă care nu condenseaza urmare a racirii din schimbatorul de caldura trece printr-o coloana de picurare cu talere pentru a condensa vaporii fractiilor foarte usoare,apoi trec printr-un compresor cu lobi care asigura si vacumul in reactor si intraga instalatie. Dupa faza de comprimare la 0,45bar si stocarea lor intr-un rezervor intermediar, gazele urmeaza traseul spre desulfurizare, comprimarea in vederea stocarii in rezervorul dedicat urmand apoi traseul spre consumul la arzator si, daca este cazul, la facla.arderea gazelor la facla are loc doar in cazul unui excedent de gaz, (caz in care se va arde gaz filtrat si desulfurat). Fracţia lichidă va fi livrată în funcţie de cerinţe: pentru ardere sau pentru procesare în rafinării în scopul de a se obţine produse cu proprietăţi superioare. (De exemplu prin ardere în grupuri Diesel se poate obţine energie electrică. - Arderea combustibilului în arzătoarele reactorului : Încălzirea deşeului de cauciuc se realizează indirect, prin încălzirea reactorului cu radiatia infrarosu a focarului arzatorului si ajutorul gazelor arse rezultate în urma arderii în focar a fracţiei gazoase rezultate în urma procesării. Fracţia gazoasă rezultată din procesare este filtrata, desulfurizata, comprimată şi depozitată în rezervoare specializate şi autorizate. Din aceste rezervoare fractia gazoasa este folosita pentru arzatorul low NOx si in generatorul de curent al carui motor functioneaza cu gazul din proces. Arderea combustibilului gazos pentru incalzirea reactorului este realizata cu un arzătoar performant,low NOX. Prin folosirea la ardere a unei parti a fracţiei gazoase, rezultate din proces, s-a optimizat eficienţa bilanţului energetic al întregului proces tehnologic. Surplusul de Restul de fractie gazoasa poate fi folosit la producerea de energie electrica cu un generator electric al carui motor functioneaza cu gaz. 40

41 - Negru de fum: Din procesul tehnologic rezultă şi negru de fum, %, impurificat cu metale. Acesta se va descărca din reactor urmand doua procese de racire succesive pritr-un conveior melcat racit cu are, si apoi prin alte conveioare racite cu apa. Negru de fum colectat va fi trecut printr-un separator electromagnetic, cu ajutorul căruia vor fi separate din acesta, fragmentele metalice. Acestea vor fi colectate şi depozitate temporar, în recipienţi specializaţi, în vederea valorificării în centre de valorificare autorizate sau direct la unităţile de producere a oţelurilor speciale. După îndepărtarea fragmentelor metalice, negru de fum va fi ambalat in ambalaj tip big bag Dotari Instalatia de cracare termica propriu-zisa se compune din urmatoarele echipamente: - Instalatia de maruntire compusa din: linia de premaruntire (premaruntitor, banda transpotoare) si linia de maruntire (maruntitor, sita rotativa, benzi transportoare); - Instalatia de alimentare compusa din vas predozare, elevator, vas de dozare cu preincalzire,, snec de dozare, malaxor, agitator, instalatie de recuperare caldura din gazele de ardere de la arzatoarele reactorului, pentru preincazire. - Reactor de cracare : compus din corp reactor, malaxor, protectie de siguranta, camera de ardere, 2 arzatoare cu NOx scazut (2x 450kw) si cos de evacuare gaze de ardere ; Reactorul este tubular asezat vertical, format dintr-un cilindru care comunica la capetele opuse gurilor de alimentare si evacuare.este confecţionat dintr-un material rezistent la temperatura inalta si coroziune chimica. Fiecare corp tubular este prevăzut cu agitator melcat cu ax vertical cu sistem mecanic de acţionare. Reactorul este amplasat intr-o constructie metalica inchisa, ramforsata si izolata termic.la baza constructiei sunt amplasate arzatoarele Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de radiatia de infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin caile dedicate special prin constructia echipamentului. - Instalatie de golire negru de fum (carbon pirolitic), compusa din: sistem de evacuare cu paleti, vas de stocaj temporar, snecuri de golire,transport si racite cu apa instalatie de incarcare in saci BIG BAG ; - Instalatia de condensare prevazuta cu: tub de legatura, coloane de condensare cu inele rasing, racitor gaze necondensate, instalatie reflux cu rezervor; - Instalatie desulfurizare a gazului, compusa din recipienti verticali prevazuti cu duze pentru stropire cu soluţia alcalina, pentru desulfurizarea initiala, si recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier absorbant pentru desulfurizarea finala si dezumificarea gazelor. - Instalatie de comprimare gaze compusa din: compresor de gaze, racitor gaze postcomprimare, rezervor verificat ISCIR pentru stocare gaze; - Instalatie de racire compusa din: turn de racire cu apa (in circuit inchis), schimbator de caldura reflux, schimbator de caldura racire carbon, schimbator de caldura racire gaze arse, rezervor apa racita, pompe circuit de apa, pompa circuit racire apa, vas intermediar ; Turnul de racire are o putere de 400 kw avand 4 circuite principale: o Circuitul 1 raceste apa folosita ca agent de racire in schimbatoarele de caldura destinate racirii fractiilor de hidrocarburi lichide rezultate din condensarea vaporilor formati in reactor in urma procesului de descompunre termochimica (cracare). o Circuitul 2 raceste apa din schimbatorul de caldura (dedicat racirii gazelor necondensabile comprimate).

42 o Circuitul 3 raceste apa din mantaua care imbraca conveioarele de evacuare si transport al pirocarbonului rezultat din procesul de descompunere termochimica (cracare) a deseurilor de cauciuc. o Circuitul 4 raceste apa din circuitul primar al chillerului folosit pentru racirea apei la 50 Celsius de pe coloana de condensare fractii usoare. - Parc de rezervoare compus din : 9 rezervoare pentru combustibil lichid cu capacitatea de 50 mc fiecare, (prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate), pompe si conducte aferente si 1 rezervor ISCIR de 30 mc pentru gaz comprimat. - Instalatie de inertizare compusa din: butelii de gaz inert (azot), sistem de distributie gaz inert, regulator de presiune ; - Instalatie de comanda compusa din: calculator pentru comanda automata, senzori de presiune, senzori de temperatura, indicatori tempeatura plus presiune cu afisaj PLC; - Spatiu de lucru: container ude va fi amplasata instalatia de comanda, spatiul de lucru pentru minim 1 persoana/schimb. 42

43 43 Cos dispersie gaze de ardere (CO, NO X, SO 2 ) Cos dispersie gaze de ardere -arzator cu facla (numai in caz de excedent de gaz) Abur Vas dozator Recuperator de caldura INSTALATIE DE CONDENSARE INSTALATIE DE DESULFURIZARE REACTOR Cauciuc maruntit Container instalatie de comanda Instalatie de racirerecirculare apa de proces Fig.nr.5- Schema de flux tehnologic- Instalatie de cracare deseuri de cauciuc

44 VALORILE LIMITA ATINSE PRIN TEHNICILE PROPUSE DE TITULAR SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Nu este o instalatie IPPC. Pentru instalatiile de cracare deseuri de cauciuc nu exista document de referinta al celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Parametru Emisii de poluanti atmosferici sursa de caldura reactor (combustibil gazos) Tab.nr.11- Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse Valori limita Instalatiile propuse de titular Valori limita de emisie conform Ord.462/93 Anexa nr.2, punctul 4.1 (pentru combustibili gazosi) NOx 350 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta 350 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta CO 100 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta 100 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta SO2 35 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta 35 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta Pulberi 5 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta 5 mg/nmc pentru 3% O2 de referinta 2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au programat lucrari de dezafectare. Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse. Lucrarile de inchidere a activitatii, constau in general, in efectuarea unor operatii intr-o anumita ordine astfel incit actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii. Avind in vedere volumul mare de lucrari este necesara intocmirea unui plan de desfasurare a lucrarilor pe faze distincte cu respectarea stricta a ordinii de actionare. Materialele periculoase vor fi indepartate primele, cu scopul indepartarii riscurilor pentru muncitori si pentru a nu permite amestecarea cu deseurile nepericuloase, (reciclabile mai usor). Dupa recuperarea eventualelor materiale periculoase, se vor demonta toate elementele care pot fi reutilizate. Tot ce ramine dupa selectare este considerat un ansamblu de materiale, care din punct de vedere tehnic sau economic nu se mai valorifica. Aceste materiale vor fi eliminate prin firme autorizate. In linii mari, masurile propuse la incetarea activitatii de catre SC PYROCOLECT SRL sunt urmatoarele: - Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere dupa un plan bine stabilit. - Spalarea si dezinfectarea instalatiilor si traseelor de canalizare; - Intreruperea alimentarii cu energie electrica. - Dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente. - Colectarea pe categorii de deseuri a deseurilor rezultate din dezafectarea utilajelor si a instalatiilor aferente si evacuarea prin firme autorizate. - Refacerea terenului pentru al aduce la starea initiala.

45 45 Faza de inchidere presupune efectuarea operatiilor de oprire, golire, asigurare eventual dezafectare a tuturor utilajelor si a instalatiilor existente precum si a anexelor aferente lor, ceea ce inseamna parcurgerea urmatoarelor etape: Etapa I: pregatiri preliminare - Se intocmeste un program de lucrari. - Se angajeaza o firma specializate sau se numeste o echipa de specialisti din cadrul societatii. - Se stabilesc eventualele masuri de supraveghere si control pe perioada in care se efectueaza lucrarile. - Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de inchidere. - Se vor inventaria materiale existente in depozite, utilaje, echipamente, deseuri. - Se va identifica fiecare rezervor, echipament, instalatie, conducta, etc functie de rolul pe care l-a avut in fluxul tehnologic. - Se vor preciza care au fost in contact cu substante chimice si periculoase, uleiuri, produse petroliere, etc. - Se va identifica o zona de depozitare temporara a acestora. - Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare, pentru fiecare instalatie/utilaj in parte. - Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie electrica, apa, etc), dupa caz. - Se blindeaza racordurile la utilitati. - Se inspecteaza vizual aceste operatii. - Se vor imprastia materiale absorbante pe pardoseala unde este posibila contaminarea cu produse toxice si periculoase. - Colectarea si evacuarea din incinta a materiilor prime si a tuturor deseurilor industriale si menajere; - Se transfera carburantii si materialele ramase la momentul dezafectarii, transferul acestora se va face pe baza unei conventii scrise si sub stricta supraveghere a responsabililor cu protectia mediului si securitatea muncii. Etapa II: oprirea functionarii - Se procedeaza la oprirea normala a instalatiilor in conformitate cu instructiunile de oprire aferente fiecarei instalatii sau utilaj. - Pentru utilajele dinamice (pompe, compresoare, suflante, ventilatoare, reductoare), se procedeaza conform instructiunilor specifice pentru o oprire de lunga durata, golindu-se uleiul de ungere folosit. - Se golesc toate componentele de continutul cu diverse substante, se incarca in containere si se depoziteaza. - Neutralizarea prin curatare si spalare a tuturor componentelor fixe, a instalatiilor si a utilajelor existente cit si a partilor auxiliare pe categorii de contaminari si cu materiale adecvate; Se sufla sau se spala, in functie de caz, fiecare utilaj, conform instructiunilor prevazute. - In cazul contaminarii cu substante chimice, apele de spalare vor fi stocate temporar intr-un rezervor tampon iar ulterior elimnate prin firme autorizate in eliminarea acestora. - In situatia cind se impune taierea echipamentelor care au fost in contact cu produse inflamabile, aceasta se va efectua chiar si dupa operatia de curatire prin spalare cu materiale adecvate si suflare cu gaze inerte, numai dupa un program strict stabilit de catre o firma specializata pentru acest tip de lucrari. Acest lucru este necesar intrucit este posibila existenta unor substante periculoase nevizualizate, cu pericol de colectare a vaporilor de produse petroliere (mai ales in conditiile de temperatura rezultate la taierea componentelor).

46 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pe traseul de transport pentru a nu se produce poluarea solului (prin deversarea acestora in canalizarea pluviala de pe platforma incintei. - Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare, dupa caz. - Rezervoarele de depozitare materii prime, produse intermediare sau produse finite, se golesc complet si se verifica vizual corectitudinea operatiilor de golire. - Toate conductele se blindeaza la limita instalatiei. - Se executa alte operatii specifice fiecarei instalatii, operatii prevazute in instructiunile de lucru pentru o oprire de lunga durata. - Se vor lua toate masurile de prevenire a pierderilor de produse petroliere sau substante toxice pentru a nu se produce poluarea solului si apelor. - Inedepartarea scaparilor accidentale de substante poluante. - Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a tuturor operatiilor prevazute. - Se demonteaza partile componente ale utilajelor (motoare electrice, cducte, diverse echipamente electrice si AMC) care pot fi refolosite, sau se pot valorifica. - Se executa spalarea si dezinfectarea instalatiilor de canalizare. Etapa III: energie electrica - Se intrerupe alimentarea cu energie electrica (la toate utilajele si instalatiile) de la posturile de transformare. Aceasta operatie se face in colaborare cu specialistii de la Sucursala de Distributie a energiei electrice, care trebuie sa faca, in mod obligatoriu, intreruperea alimentarii din statia de alimentare. - Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu energie electrica de la posturile de transformare ale amplasamentului. Etapa V: demontari - Se executa demontarea partilor componente ale agregatelor care pot fi refolosite cum ar fi: utilaje, motoare electrice, conducte, diverse echipamente electrice si aparate de masura si control. Etapa VI: dezmembrari - Dezmembrarea si inchiderea constructiilor si confectiilor metalice, cum ar fi: utilaje, platforme, scari, balustrade, elemente de sustinere, etc, operatii realizate prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin sudura electrica. - Culcarea la pamant a scheletelor metalice si a altor parti componente mari si debitarea lor in bucati, astfel incat sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloacele auto, in vederea evacuarii. Etapa VII :deseuri - Deseurile rezultate se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului. - Colectarea deseurilor rezultate se va face in urma unor operatii de strangere si sortare si/sau regrupare (depozitare temporara), in vederea transportarii spre valorificare. - Deseurile metalice generate se depoziteaza in locurile speciale create pe platforma societatii, fiind respectate conditiile de protectie a mediului inconjurator. Deseurile metalice sunt valorificate la firme specializate. - Deseurile de zidarie se depoziteaza pe platforme betonate si apoi sunt incarcate in camioane in vederea valorificarii, ca materie prima, sau ca umplutura pentru constructii. - Deseurile obtinute din dezafectarea utilajelor, si anume : motoarele electrice, deseurile de cauciuc alcatuite din benzile de cauciuc aferente transportoarelor cu banda si cablurile electrice se folosesc pentru uzul intern ca piese de schimb sau li se dau alte folosinte. - Deseurile uleioase se colecteaza in bidoane metalice, etichetate privind continutul si se depoziteaza in magazie speciala in vederea eliminarii controlate. - Deseurile menajere rezultate de la personalul care executa dezafectarile sunt depozitate impreuna cu deseurile menajere existente, in pubele speciale, pe platforma betonata special amenajata care se afla in incinta societatii si sunt ridicate periodic, in vederea evacuarii la rampa de gunoi a localitatii. 46

47 - Eliminarea deseurilor se face in conformitate cu Hotararea nr.1470/2004, privind Stategia nationala de gestionare a deseurilor si a Planului National privind gestionarea deseurilor, pe categorii. - Deseurile rezultate se colecteaza la locul de producere si se depun fie in recipienti adecvati, fie direct in mijloace de transport, in functie de tipul de dimensiunile de gabarit. In incinta societatii se asigura spatii de stocare temporare pentru deseuri. In vederea eliminarii deseurilor, aceste spatii trebuie sa permita accesul mijloacelor de transport autorizate, astfel incat sa nu fie ingreunat procesul de incarcare. - In vederea eliminarii deseurilor rezultate se respecta procedurile de transport al deseurilor pe teritoriul Romaniei, de pe un loc pe altul, conform cu Ordinul nr.2/ Deseurile nu vor fi amestecate intre ele, iar mijloacele de transport utilizate pentru eliminare vor fi adecvate naturii deseului transportat, astfel incat sa nu permita imprastierea lor. Mijloacele de transport utilizate vor fi asigurate de firmele autorizate in colectare/ valorificare deseuri, firme care detin Autorizatie de mediu pentru acest tip de activitate. Etapa VIII: Reconstructie ecologica - Refacerea ternului, pentru al aduce la starea initiala se va face in functie de destinatia care urmeaza a se atribui terenului pe care s-a desfasurat activitatea obiectivului in cauza. - Dupa terminarea lucrarilor de dezafectare, se va face un control al incintei pentru stabilirea situatiei canalelor subterane si a gropilor rezultate in urma demontarii utilajelor si instalatiilor. Se va acorda o atentie deosebita eventualelor avarii ce pot aparea in urma actiunii de dezmembrare, asupra starii instalatiilor de utilitati si se vor lua masuri de remediere, daca este cazul. - Acolo unde se va costata vizual un potential de poluare a solului se vor preleva probe de sol din gropile rezultate in urma dezafectarii echipamentelor/instalatiilor/utilajelor tehnologice. - Valorile concentratiilor determinate pentru parametrii de calitate ai solului vor trebui sa fie sub pragurile de alerta impuse de Ordinul 756/1997- ordin pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului. In situatii in care valorile concentratiilor determinate depasesc valorile pragului de interventie se va proceda la curatirea si decopertarea solului. - Solul indepartat, contaminat, va fi tratat ca un deseu toxic si va fi preluat in vederea eliminarii numai de societati autorizate in transport si distrugere deseuri periculoase. - Atunci cind solul nu este contaminat se va realiza umplerea gropilor rezultate cu material de umplutura. - Refacerea stratului vegetal imediat la finalizara lucrarilor Ordinea operatiilor si lucrarilor de inchidere se poate modifica, daca necesitatile procesului o cer. 47

48 Deseuri CAPITOLUL 3 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 48 Executarea proiectului va implica generarea mai multor tipuri de deseuri atit in faza de reamenajare cit si in timpul functionarii. Eliminarea tuturor tipurilor de deseuri se va face prin firme specializate cu care se vor incheia contracte ferme. 3.1 DESEURI REZULTATE DIN FAZA DE CONSTRUCTIE: Deseuri rezultate din faza de constructie: a) pietris, beton, tencuieli, etc; b) deseuri metalice; c) diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic, lemn. Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si lichidate de catre executantul lucrarilor prin intermediul unor firme autorizate. 3.2 DESEURI REZULTATE IN PERIOADA DE FUNCTIONARE In perioada de functionare se disting doua categorii de deseuri: a) Deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis b) Deseuri din activitati conexe a)deseuri rezultate din procesul de productie propriu-zis In urma procesului tehnologic, in afara de productia realizata, rezulta deseuri cu posibilitati de valorificare care, conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, Art. 6, alin.1) si alin.2), fiind valorificate si reciclate, nu mai sunt incluse in categoria deseuri, cum sunt: - negru de fum impurificat cu metale, rezultatat din procesul de cracare termica a deseurilor de cauciuc. Se va depozita teporar, pana la valorificare prin firme acreditate, in saci de rafie ce se vor depozita in incinta amenajata. (Categ. R 1 - întrebuinţarea în principal drept combustibil sau ca altã sursã de energie-v. Anexa 3 la Legea 211/2011); - deseuri metalice rezultate din desaparea anvelopelor uzate (sarma din anvelope). Se vor depozita temporar, pana la valorficare prin firme acreditate, in container metalic ce se va amplasa in incinta amenajata. (Categ. R 4 - reciclarea/valorificarea metalelor şi compuşilor metalici- v. Anexa 3 la Legea 211/2011); In sensul valorificarii societatea va incheia contracte de predare cu societati abilitate. b) Deseuri rezultate din activitatile conexe: Din activitatile conexe pot rezulta deseuri metalice din activitatea de intretinere, deseuri de ambalaje din activitatea de preparare a hranei, deseuri menajere din activitatile sociale, cenusa rezultata in urma arderii combustibililor lemnosi in centrala termica etc. - Deşeuri metalice feroase şi neferoase care provin din procesul de reparaţii. Deşeurile metalice se vor colecta selectiv si se vor depozita temporar, pana la eliminare in containere pe o platformă betonată special amenajată, acestea sunt valorificate ca deşeuri reciclabile, prin firme autorizate. - Deşeurile menajere se depozitează în containere de gunoi pe platformă betonată special amenajată de unde se transportă periodic cu mijloace auto la groapa de gunoi a localitatii.

49 - Namol rezultat de la curatirea separatorului de va fi colecat in recipient metalic inchis, si eliminat prin societati abilitate - Deseu de la desulfurizarea gazului cu continut de sulf (sulfat de calciu, sulfura de sodiu, pirita) se va colecta in container inchis si se va elimina prin firme specializate. - Absorbanti, materiale contaminate cu substante periculoase, se vor colecta in containere inchise si se vor elimina prin firme specializate MANAGEMENTUL DESEURILOR In tabelul de mai jos este evidentiata starea fizica a deseului, codul privind principala activitatea periculoasa, managementul deseurilor. Deseurile periculoase sunt marcate cu *. Tab. nr.3.1 -Managementul deseurilor Denumirea deseului Negru de fum (pirocarbon) * Observatie Cf. Legii 211/2011, Art.6 al. 1) si 2), intra in categoria de incetare a statutului de deseu. Cantitatea prevazuta a fi generata t/an Starea fizica (Solid-S Lichid-L Semisoli d-ss) Codul deseului 3000 S Codul privind principala proprietate periculoasa Nepericulos Managementul deseurilor -cantitatea prevazuta a fi generatat/an Valori-ficata Se valorifica prin fabricile de ciment - ca si comb.solid. Elimi-nata Ramasa in stoc - - Deseuri metalice Namol de la separatoarele de hidrocarburi Deseu de la desulfurizarea gazului cu continut de sulf Absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire contaminate cu substante periculoase Deseuri municipale amestecate Se depoziteaza in container Se depoziteaza in containere metalice inchise Se depoziteaza in container inchis 1900 S sau SS * 15 SS Container metalic 0.02 S * Pubele 5 S Nepericulos Se valorifica prin societati autorizate. - - H5 - Societati - autorizate Nepericulos Societati autorizate - - H5 - Societati - autorizate Nepericulos - Societati autorizate - Depozitarea deseurilor se va face astfel încât să se prevină orice contaminare a solului şi a apei. Deşeurile vor fi valorificate sau eliminate prin agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, transport, depozitare temporară, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Va fi respectată legislaţia de mediu privind regimul deşeurilor.

50 50 CAPITOLUL 4 Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 4.1 APA Conditii hidrogeologice ale amplasamentului Teritoriul localităţii se încadrează în bazinul hidrografic al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de cca. 210 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa cu pârâul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care mai importanţi sunt: Homorodul, Tărlungul, Ghimbăşelul, Bârsa, Vulcăniţa, Hamaradia, Berivoiul, Ucea etc. Râul Olt are la intrarea în judeţ o suprafaţă de bazin de km2 şi o lungime de 131 km, iar la ieşire de 9974 km2 şi respectiv 339 km; panta medie a râului pe acest tronson este de 0,45. Caracteristicile apelor subterane - în repartiţia teritorială a resurselor de apă subterană, în funcţie de condiţiile geologice (natura rocilor care înmagazinează apa), se pot deosebi două zone principale: - o zonă montană, unde stratul acvifer se află de regulă la adâncime; - o zonă joasă (care include şesurile depresionare ale Braşovului şi Făgăraşului, lunca şi terasele Oltului) unde stratul acvifer este foarte larg şi cu calitate potrivită pentru diferite folosinţe. În Depresiunea Făgăraşului, unde stratele de nisip şi pietriş cuaternar ating grosimi de m., stratul acvifer se află la adâncimi medii ce nu depăşesc m, iar debitul exploatabil este de 1 5 l/s. Precipitaţiile medii anuale se situează în jurul valorii de 650 mm. Terenul analizat se afla amplasat in sistemul de desecare Ungra, din administratia ANIF RA filiala Brasov. Terenul este amplasat in apropierea canalului de desecare CS6. Teritoriul oraşului Rupea, face parte din Depresiunea Braşov şi respectiv din punct de vedere a apelor subterane din corpul de apă ROOT002.

51 Alimentarea cu apa Situatia existenta: In prezent, alimentarea cu apa se face din reteua localitatii Rupea Gara prin intermediul SC Lafarge Ciment (Romania) SA, in baza unei minute incheiate cu aceasta. Necesarul de apa autorizat, cf. Notificarii pentru punere in functiune nr.41/2012, emisa de SGA Brasov, este: pentru nevoi igienico-sanitare- zilnic (max): 0,13 mc/zi.. Evacuarea apelor uzate menajere se face printr-o retea de canalizare din tuburi PVC cu DE =110 mm si L= 5m, cu descarcare intr-un bazin etans vidanjabil din polistif, cu capacitatea V=18 mc. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie prin firma autorizata Situatia propusa: Apa utilizata provine din reteaua urbana si este asigurata de proprietarului de spatiu, SC LAFARGE ROMANIA SRL, in baza unei minute incheiate cu aceasta. Apa va fi utilizata astfel : o in scop menajer pentru cei 15 angajati; o in scop tehnologic, (apa dedurizata), pentru completarea si umplerea bazinului de racirerecirculare apa tehnologica (In procesul tehnologic propriu-zis nu se utilizeaza apa). o pentru stingerea incendiilor Necesarul de apa pentru situatia nou propusa: - pentru consum menajer-pentru 15 angajati : Q n zi max = 1,18 mc/zi (0,364 mii mc/an) - pentru consum tehnologic (racirea in circuit inchis): nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Apa folosita la racire in circuite impreuna cu cea din turn este utilizata in circuit inchis, cu un coeficient de evaporare scazut fiind apa dedurizata in amestec cu antigel. Consumul este redus, completandu-se numai apa evaporata. Capacitatea total estimată de apă dedurizată din instalaţie este 700 l. Apa evaporata se completeaza din rezerva de apa dedurizata stocata in recipienti de plastic. Consumul este redus, completandu-se numai apa evaporata. Necesarul zilnic va fi de Q tehn.= 0,4 mc/zi. (Pentru inceperea procesului necesarul este de 7 mc din care 93% se recircula si 7% se completeaza ) - pentru stingerea incendiilor va fi asigurata prin intermediul unui rezervor de apa (V=150 mc) existent pe amplasament, hidranti si alte dotari specifice. Sursa de alimentare cu apa: - pentru consum menajer: reteaua de alimentare cu apa a localitatii Rupea - pentru consum tehnologic: Pentru completarea si umplerea bazinului de racire-recirculare apa tehnologica, nu se folosete apa din retea ci se foloseste apa dedurizata, stocata in recipienti de plastic, achizitionata de la diversi furnizori. Rezerva este completata periodic, ca urmare a pierderilor din instalatie, prin grija firmei care opereaza instalatia.. - Pentru stingerea incendiilor:volumul intangibil este asigurat din bazinul subteran de inmagazinare cu capacitatea de V= 150 mc. Instalatii de inmagazinare a apei: Din reţeaua de alimentare cu apă a localităţii Rupea apa este stocată în două rezervoare rectangulare, unul subteran şi unul suprateran, executate din beton cu V = 2 x 150 mc care asigură volumul de apă pentru rezerva de incendiu şi volumul de compensare a variaţiilor orare de consum. Conducta de legătură între coloana principală şi rezervoare se va realiza din polietilenă de înaltă densitate PEHD PE Pn 6 atm, având Dn = 200 mm, cu lungimea L = 81 ml. Instalatii de distributie: Reţeaua de distribuţie (de la bazine către punctele de consum) este de tip inelar, pe o lungime de cca. 83 ml, din polipropilenă de înaltă densitate, cu diferite dimesiuni Dn = 20 mm 40 mm. Pentru asigurarea presiunii în reţea s-a prevăzut o staţie de pompare, echipată cu un grup de pompare

52 alcătuit din 2 pompe (1 + 1R), cu Q = 36 mc/h (pentru a asigura debitul şi presiunea în hidranti în caz de incendiu). 52 Tab.nr.4.1 Bilantul total al consumului de apa Proces tehnologic Consum Menajer Sursa de apa Reteaua urbana Rupea (prin intermediul proprietarului de spatiu) Total 1,18 mc/zi 364 mc/an Apa prelevata din sursa Consum menajer 1,18 mc/zi 364 mc/an Apa subterana Consum industrial Apa de Supra -fata Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis Apa Subteran a Apa de Suprafata Recirculata/reutilizata Apa de la propriul obiectiv Apa de la alte obiective Consum Tehnologic (pentru completarea apei de racire utilizate in circuit inchis) Apa dedurizata provenita de la terti 0,4 mc/zi 123 mc/an - 0,4 mc/zi 123 mc/an Sursa de apa va fi in functie de furnizorul de la care se achizitioneaza apa dedurizata 0,4 mc/zi 123 mc/an Sursa de apa va fi in functie de furnizorul de la care se achizitioneaza apa dedurizata 0,4 mc/zi 123 mc/an Sursa de apa va fi in functie de furnizorul de la care se achizitioneaza apa dedurizata Managementul apelor uzate Managementul apelor in timpul realizarii obiectivului In faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice. Exista posibilitatea poluarii apei cu produse petroliere in cazul scurgerilor accidentale de la motoarele utilajelor, dar nu poate fi semnificativa Managementul apelor uzate in exploatarea obiectivului In faza de exploatare aobiectivului surse de poluare a apelor pot fi ; - apele uzate menajere; - apele pluviale potential impurificate Din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate tehnologice.

53 Modul de evacuare a apelor uzate: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 53 Ref. la ape uzate tehnologice: din activitatea propusa nu rezulta ape uzate tehnologice. Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţea de canalizare existentă pe amplasament, din tuburi PVC cu Dn = 110 mm şi L= 135 m, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil din polistif, cu capacitatea V = 18 m 3, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie, prin firma autorizata. Q zi. menajera. maxim. ev = 1,05mc/zi (0,324 mii mc/an) Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea acestora,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat. Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament prin sistemul de rigole, (L = 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Q s =20 l/s), după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare. Reţeaua de evacuare ape pluviale este realizată din PVC cu Dn = 110 şi L = 133 ml (până la limita amplasamentului). (Debitul maxim calculat al canalizarii pluviale: Q max.p%= 15,56 l/s. Rigolele de scurgere ale apelor pluviale au fost dimensionata în conformitate cu prevederile STAS 10796/1,2-77, în raport cu debitele apelor meteorice şi caracteristicile geometrice (formă, dimensiuni) ale acestor lucrări). Fig. nr.6- Plan de situatie - evacuare ape pluviale epurate

54 54 Fig. nr.7- Plan retele apa si canal Tab. nr.4.2 Bilantul apelor uzate Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate Ape uzate evacuate Comentarii generate Menajere Industriale -m 3 /zi- -m 3 /an- -m 3 /zi- -m 3 /an- -m 3 /zi- -m 3 /an- Consum menajer Apele uzate menajere sunt evacuate în bazinul vidanjabil de 18 mc existent, amplasat in incinta societatii

55 Prognozarea impactului : Conform celor prezentate la capitolul din activitatea desfasurata nu rezulta ape uzate tehnologice, iar apele pluviale potential impurificate colectate de pe amplasament, inainte de a fi evacuate in receptorul autorizat, vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Q s =20 l/s), după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unui canal de desecare. Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate, conduc la o probabilitate extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa Masuri de diminuare a impactului: Au fost luate urmatoarele masurile constructive si de exploatare : a) Ref. Apele uzate menajere: Evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reţeaua de canalizare existentă pe amplasament, cu descărcare într-un bazin etanş vidanjabil din polistif, cu capacitatea V = 18 m 3, existent pe amplasament. Vidanjarea se face ori de cate ori este nevoie, prin firma autorizata. Având în vedere că se efectuează lucrări de realizare a sistemului de canalizare a localităţii Rupea, după terminarea acestora,societatea se va racorda la sistemul de canalizare nou realizat. b) Ref.la apele pluviale potential impurificare: Apele pluviale colectate de pe amplasament (din zona instalatiei) prin sistemul de rigole, (L = 260 ml), vor fi direcţionate către un separator de hidrocarburi (Q s =20 l/s), după care vor fi deversate în pârâul Homorod prin intermediul unor canale de desecare. Separatorul de hidrocarburi este din clasa 1, cu filtru coalescent, astfel incat efluentul epurat sa poata fi evacuat direct in emisar, (paraul Homorod). S-a ales un separator cu un debit de 20 l/s. Separatoarele de hidrocarburi sunt proiectate pentru separarea lichidelor neemulsionate, mai uşoare decât apa - densitate maximă 0,95g/cm3 - sau a altor fluide insolubile în apă (benzină, motorină, uleiuri minerale etc) din apele uzate, înainte de descărcarea în reţelele municipale de canalizare sau în emisar natural. Este asigurat un nivel ridicat de îndepărtare a hidrocarburilor, acest lucru datorandu-se separării în 2 faze - gravitaţională şi coalescentă. - Faza 1-a: separare gravitaţională: Apa reziduală încărcată cu materiale solide şi lichide uşoare (uleiuri, hidrocarburi) intră în separator printr-un racord de alimentare, care are rolul de a linişti curgerea. Aici, datorită diferenţei de densitate dintre apă, materiile solide şi particulele de uleiuri&hidrocarburi, se produce separarea lor solidele se depun la fund (în ceea ce se numeşte trapă de nămol ) iar particulele de ulei şi hidrocarburi se ridică la suprafaţă. - Faza a 2-a: coalescenţa: Din camera de separare fluidul schimbă direcţia de curgere şi trece prin filtrul coalescent şi print-un sistem de şicane. Filtrul coalescent este alcătuit dintr-un amestec de fire dispuse într-o structură aleatoare care crează microturbulenţe locale şi o curgere tridimensională. Acest regim de curgere are rol de a prelungi şi intensifica contactul efluentului cu suprafaţa fibrelor. Micropicăturile de ulei, prea fine pentru a se fi separate în prima fază ajung astfel în contact cu fibra şi aderă la aceasta. În timp, prin aderarea mai multor picături se formează una mai mare, care datorită forţei ascensionale, se desprinde şi urcă la suprafaţă. Sistemul de şicane reţine aceste picături sub forma unei pelicule fine la suprafaţa interstiţiului dintre ele, de unde sunt îndepărtate prin golire (vidanjare). Efluentul părăseşte separatorul printr-un racord de ieşire care, ca măsură suplimentară de prevedere, este poziţionată sub nivelului lichidului pentru a evacua din zona limpede. Separatorul va fi prevazut cu un dispozitiv de alarma care va permite curatarea acestuia astfel incat acesta sa nu fie incarcat in cazul ploilor maxime. c) Referitor la parcul de rezervoare: Rezervoarele de combustibil lichid vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină.

56 - suprafata cuvei de retentie: 180 m 2 - volumul cuvei: 180 x 2,2 = 396 m 3 - volum total rezervoare: 9 x 50 = 450 m 3 In cazul unui accident, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor. In caz de colectare ape pluviale in cuva de retentie in care sunt amplasate cele 9 rezervoare, acestea vor fi vidanjate de către o firmă specializată. Pentru limitarea cantităţii de apă pluvială din cuvă, se va monta o copertină. d) Referitor la instalatia de cracare: Instalaţia de cracare va fi amplasată pe platformă betonată/impermeabilizată, iar colectarea apelor pluviale de pe platformă se va realiza prin intermediul rigolelor de colectare care vor fi trecute printr-un separatorul de grăsimi(produse petroliere) inainte de afi evacuate in emisarul autorizat În caz de poluări accidentale, se utilizează produse absorbante şi de curăţare specific tipului de substanţă poluatoare. Apele deversate, in functie de provenienta, se vor încadra în limitele impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA 001/2002 si NTPA-002 la evacuare in retea. Masurile pentru prevenirea si controlul poluarii indirecte a apelor prezentate conduc la o probabilitate extrem de mica de aparitie a unui impact asupra factorului de mediu apa Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa Nu este cazul

57 4.2. AERUL RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Date generale Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona Orasul Rupea, este situate la longitudine estica si 46,3 latitudine nordica. Se afla la altitudinea de 451 metrii fata de nivelul marii si este punctual de trecere din Valea Oltului in Valea Tarnavelor, situate in zona de contact dintre Podisul Transilvaniei si Carpatii Orientali. Este o Clima Continental moderata sub influenta circulatiei vestice prin intermediul careia ajung mase de aer mai umed. Pe aceasta circulatie dominanta se suprapun si mase de aer sudic si sud-vestic de origine mediteraneeana. Valoarea medie a temperaturii anuale este relativ ridicata atingand 9,5 C Primaverile sunt tarzii, iar toamnele se prelungesc mult Caracterizarea surselor de poluare existente in zona amplasamentului Datorita faptului ca in orasul Rupea activitatea industriala este redusa, nu exista surse importante de poluare, calitatea aerului nefiind afectata in mod deosebit.sursele urbane cele mai importante care afecteaza calitatea atmosferei sunt reprezentate de traficul rutier si de arderea gazelor naturale (sisteme proprii si centrale termice de bloc sau scara) necesare încalzirii rezidentiale, institutionale si industriale Surse si poluanti generati Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferenti obiectivului In timpul functionarii Din activitatea de productie, sursele de poluanti pentru aer pot fi: a) Emisii dirijate de gaze de ardere (CO, NOx, SO 2, pulberi) provenite din surse fixe: Cosul de dispersie pentru gazele de ardere rezultate din combustia gazului combustibil utilizat in arzatoarele reactorului, in scopul furnizarii temperaturii necerare procesului de cracare termica. (Drept combustibil se utilizeaza fracţia gazoasă necondensabila rezultata din productia proprie, dupa ce este desulfurizata, comprimată şi depozitată în rezervor autorizat). Evacuarea gazelor arse se face prin intermediul unui cos de dispersie D= 0,35 si H=14 m. Se face precizarea: Reactorul este închis ermetic şi separat complect faţă de focar, fiind incalzit de radiatia de infrarosu generata de mantaua de samota a focarului si de gazele care ies din focar prin caile dedicate special prin constructia echipamentului. Prin urmare, din reactor nu rezulta emisii in atmosfera. Gazele fierbinţi care rezultă în urma desfăşurării proceselor fizico chimice in reactor sunt dirijate spre ciclonare, condensare, desulfurizare, s.a.m.d, de unde rezulta fractiile lichide si gazoasa ce sunt considerate produsele procesului de cracare termica. (In cazul unui excedent de gaz comprimat, filtrat si desulfurizat, acesta este ars intr-un arzator cu facla sau va fi utilizat la un generator de curent). b) Emisii fugitive de COV rezultate din manipularea si depozitarea combustibilului lichid (produsul de baza) c) Emisii fugitive de gaze reziduale: CO, SO 2, NO x, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto.

58 4.2.3 Modul de evacuare a poluantilor RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 58 Emisiile rezultate din procesul de productie pot fi impartite in: a) emisii dirijate b) emisii nedirijate Nr.crt Sursa Noxa posibila Emisii dirijate Arzatoare pe gaz (2 buc.) Reactor cracare termica (Combustibil utilizat: gaz din productia proprie, rezultat ca fractie gazoasă in urma procesului de cracare termica in reactor. Gazul rezultat inainte de a fi utilizat este desulfurizat, comprimat si depozitat in rezervor ISCIR). Pulberi, NOx, CO, CO 2, SO 2, Tab.nr.4.3 Emisii si masuri de reducere Masuri luate Mod de evacuare - Arzatoare cu NO X redus Emisii - Gazul de combustie rezultat din procesul de dirijate cracare termica, inainte de a fi utilizat drept prin combustibil este purificat prin: cos de - Ciclon- retinere pulberi (negru de fum) dispersie - Instalatie de desulfurizare. (eficienta de H= 14m reducere dupa desulfurizare < 10 ppm; D= =99,9%) -vezi cap ,35m - Se vor aplica proceduri de control si monitorizarea arderii Emisii nedirijate (fugitive) Zona parcului de rezervoare COV -Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. -Traseul combustibilului lichid de la instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte. - Zona instalatiei de cracare COV Pulberi Reactorul este inchis ermetic. Se va aplica un sistem de flanşare performant, astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare, implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de COV si praf de negru de fum. Gaze care sunt antrenate de negru de fum la iesirea din reactor sunt recuperate din conveiorul de racire si sunt retrimse in condensator, asfel incat emisiile necontrolate de COV sunt nesemnificative. - Sursele mobile rutiere si nerutiere din incinta societatii Gaze reziduale de CO, NOx, SOx, hidrocarbur i, particule Revizii tehnice periodice Traficul fiind redus emisiile sunt nesemnificative. -

59 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Instalatii pentru epurarea si dispersia gazelor reziduale si evaluarea poluantilor proveniti din activitatea SC PYROCOLECT SRL Masurile prevazute referitor la procesul de combustie desfasurat pentru furnizarea caldurii necesare la functionarea reactorului sunt: - Instalatie de desulfurizare a gazului combustibil utilizat. (randament de retinere : = 99,9%) - Arzatoare performate (cu NO X scazut ), 2 buc x 450 kw. - Cos de dispersie (H= 14 m; D= 0,35 m) Combustibilul utilizat este un gaz combustibil (asemanator gazului natural- vezi Nota 1) ce rezulta ca fractia gazoasa necondensabila din procesul tehnologic propriu, avand in compozitie, in principal, (cf. analizei puse la dispozitie de beneficiarul lucrarii): metan, propan, etan, azot, butan si bioxid de carbon. Gazul brut (nedesulfurizat contine cca.1,5% hidrogen sulfurat) si o putere calorifica inferioara de 38,2 MJ/Kg. (Nota 1: Referitor la gazul natural acesta este un amestec de gaze, unde cea mai mare parte este constituită din metan, la care se adaugă uneori cantităti apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH 4 ), etan (C 2 H 6 ), propan (C 3 H 8 ), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, si hidrocarburi aromatice sau arene care în lanțul formulei chimice au o legătură dublă (=) ca etena (etilena) C 2 H 4. Alcanii ce au o structură chimică inelară mai sunt numiți și cicloalcani, având formula chimică generală C n H 2n. Alchenele pot avea de asemenea forme ciclice ca ciclopentanul. Alchinele sunt hidrocarburi ce conțin mai multe triple legături chimice, cel mai reprezentativ fiind etina (acetilena): C 2 H 2. Ultima grupă mai importantă a hidrocarburilor nesaturate este benzenul care are o formă structurală ciclică: C 6 H 6 ; dintr-o subgrupă a acestor hidrocarburi aromatice face parte naftalina: C 10 H 8, pe când terpenele (terebentina) nu sunt hidrocarburi pure din punct de vedere chimic. Gazele naturale mai contin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (H 2 S), care necesită îndepărtarea sulfului, si până la 9% dioxid de carbon (CO 2 ) care diminuează calitatea gazului). Combustibilul gazos utilizat, inainte de a fi utilizat, este desulfurizat intr-o instalatie performanta. In urma arderii combustibilului gazos in arzatoarele cu NO X scazut care furnizeaza aerul cald necesar reactorului, rezulta gaze de ardere care contin in principal, NOx, SO 2, CO si pulberi. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat, prin cos de dispersie, avand dimensiunile stabilite in baza unor calcule de dispersie. Cosul are o inaltime de 14 m, si un diametru la varf de 0.35 m, care asigura o buna dispersie a poluantilor. Arzătoarele funcţionează cca. 40 de minute pe ora din care doar 20 de minute la capacitate maxima fiind pornite cat sa mentina temperatura în plaja presetată de PLC pentru reacţia de cracare optimă. Acest timp de functionare se datoreaza timpului necesar etapelor de alimentare si evacuare a sarjelor dar si caracterului exoterm al reactie de cracare. (Arzătorul funcţionează continuu timp de 2-2 ½ ore doar la pornirea reactorului până se ajunge la temperatura prestabilită de reacţie în reactor); Instalatie desulfurizare a gazului. Emisia de SO 2 in gazele de ardere este dependentă de continutul de sulf al combustibilului. In configuratia de exploatare industriala a echipamentului s-a prevazut montarea unei instalatii de desulfurizare a gazului. Gazele combustibile trec din vasul tampon al instalatiei in instalatia de desulfurizare, care conform configuratiei prevazute reduce cantitatea de sulf din gazul de combustie la o concentratie sub 10ppm. Configuratia permite folosirea continua a instalatiei de desulfurizare functionand in mai multe trepte de curatire a gazului, astfel: - Desulfurizarea primara se face prin trecerea gazelor prîn 2 recipienti verticali prevazuti cu duze pentru stropire cu solutie alcalina, în care gazele circula in contracurent. In primul recipient stropirea se face cu soluţia de hidroxid de sodiu iar in cel de-al doilea recipient stropirea se face cu lapte de var. In urma procesului de desulfurizare rezulta namoluri cu continut de sulf (sulfat de calciu si sulfura de sodiu). Acestea sunt separate prin filtrare iar solutia alcalina filtrata se recircula, completandu-se periodic cantitatea pierduta in urma reactiei.. - Curatarea finala de compusii cu sulf si dezumificarea gazelor se face prin trecerea gazului desulfurizat in prima etapa, prin cel de-al treilea recipient vertical prevazut cu pat de oxid de fier absorbant. (SULFATREAT XLP-EZ -un material granular nepericulos de oxid de fier expandat pe cristale de curat). In urma procesului rezulta sulfatul de fier (pirita- deseu nepericulos stabil si neutru din punct de 59

60 vedere al factorilor de mediu) si gaze desulfurizate cu un continut de sulf mai mic de 10 ppm. Patul de oxid de fier, dupa ce se epuizeaza, se schimba odata la cca.1 an. Din procesul de desulfurizare nu rezulta ape tehnologice uzate Inventarul surselor de poluare Inventarul emisiilor pentru sursele de poluare din timpul functionarii obiectivului analizat si debitele de poluanti emisi calculati sunt prezentate in tabelele nr. 4.4 si 4.5. Nr. crt S1 Denumirea sursei Poluanti Debit masic Cos dispersie sursa de caldura reactor (450 kw/arzator x2 buc.) Tab.nr. 4.4-Inventarul surselor de poluare stationare dirijate Debit gaze/aer impurificat Concentrati a in emisie Prag de alerta Limita la emisie=prag de interventie Cf. Ord.462/1993, Anexa 2, pct.4.1 (g/s) (Nmc/h) (mg/nmc) (mg/nmc) (mg/nmc) CO * NOX * SO ,5 35 * TSP ,5 5* MNVOC nn nenormat Nota:-*- Conditii de referinta T=273K, P=101,3 KPa, gaz uscat, continut de oxigen 3% In tabelul urmator sunt prezentate rezumativ sursele de poluare atmosferica, stationare, caracterizarea surselor si parametrii gazelor evacuate. 60 Denumire activitate, proces, codul activitaii (SNAP) Denumire Tabelul nr.4.5- Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi Surse generatoare de poluanti atmosferici Consum productie Timp de lucru anual Poluan ti generat i Poluanti, coduri dupa caz Cantitati de poluanti generati Carcateristicile fizice ale surselor Inalti me Denumi re Diam. Int. al virfului cosului Parametrii gazelor evacuate Vi t. T Debit volumetric / debit masic Preparare agent termic Cos dispersie sursa de caldura reactor Puterea termica 2x450 KW ore Max. 4910* ore/an Gaze de ardere t/an m m m C (mc/s ; g/s) /s CO 0,459 0,78/0.026 NOX 1,84 Cos 0.78/0,067 SO2 0,0106 dispersie 14 0, ,78/ TSP ,78/ MNVOC ,78/0.021 Nota: -*- Durata de functionare a arzatoarelor : cca.40 minute/ora din care 20 de minute la capacitate maxima.(310 zile/an). Acest lucru se datoreaza etapelor de alimentare si evacuare a sarjelor dar si caracterului exoterm al reactie de cracare. Cod sursa S 1 Denumire sursa Cos dispersie - evacuare gaze de ardere (sursa de caldura pentru reactor) Tabelul nr Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi Coordonate Cantitati de poluanti emisi Noxa Sursa punctuala Cantitati anuale Debit volumetric / estimate debit masic -t/an- (mc/s ; g/s) CO 0,459 0,78/0.026 NOX 1, /0,067 SO2 1000* 1000* 0,0106 0,78/ N E TSP ,78/ MNVOC ,78/0.021 Nota - -*- Coordonatele x si y au fost stabilite fata de zona selectata pentru simularea dispersiei poluantilor (un patrat cu latura de 1000 m, conform Hartilor de dispersii prezentate in continuare.

61 Prognozarea poluarii aerului La emisie: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 61 Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale si factori de emisie. Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 10,6 KWh/Kg (38,2 MJ/Kgputerea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se compune din 2 arzatoare de cate 450 Kw fiecare. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie Ø0,35 ; H=14 m. Avand in vedere masurile prevazute pentru desulfurizarea gazului de combustie (sulf <10 ppm, cf. prospect) factorul de emisie pentru oxidul de sulf poate fi calculat pe baza continutului de sulf din combustibil, utilizand formula: EF SO2 = [S] x / CVNet (Corinair 2013, 1.A.1- Cap.6.3.2) în care: - EF SO2 :factorul de emisie de SO 2 (g /GJ) - [S] :continut de sulf al combustibilului (% g / g): In urma desulfurizarii, gazul contine sulf <10 ppm, respectiv la o densitate a gazului de 8,762 kg/mc, un continut de sulf de % (% gravimetrice) - CVNet : puterea calorifica inferioara a combustibililui (GJ / tonă, valoarea netă)= 38,2GJ/t EF SO2 = g/gj <fata de factorul de emisie pentru gaze combustibile stabilit in Corinair 2013, Tab.3.3; 1.A.2 la 0,67 g/gj. Pentru siguranta calculul de evaluare pentru concentratiile la emisie s-au facut pentru factorul de emisie cel mai dezavantajos. Calcul concentratii de noxe in gazele de ardere, la emisie este prezentat centralizat in tabelul urmator:

62 62

63 Concluzii privind emisiile RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 63 a) Referitor la emisii dirijate: Pentru evaluarea nivelului emisiilor de noxe rezultate din functionarea instalatiei de incalzire au fost facute calcule teoretice pentru emisiile de poluanti in functie de consumul si tipul de combustibil utilizat, puterea calorifica, temperatura de evacuare a gazelor reziduale si factori de emisie. Calcul a fost efectuat pentru o putere calorica a combustibilului utilizat de 10,6 KWh/Kg (38,2 MJ/Kgputerea calorifica inferioara a combustibilului ). Sursa de caldura se compune din 2 arzatoare de cate 450 Kw fiecare. Evacuarea gazelor de ardere se face dirijat prin cos comun de dispersie Ø0,35 ; H=14 m. Evaluarea s-a facut prin comparare cu limitele admise prin Ordinul 462/1993. Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.4, valorile calculate au fost sub limita admisa cf.vle din Ord.462/1993. Prin faptul ca se utilizeaza arzatoare cu NO X scazut si combustibil gazos filtrat si desulfurizat (continut de sulf <10ppm), emisiile de pulberi, NO X si SO 2 in gazele de ardere vor fi reduse. Arderea se va desfasura controlat si astfel emisiile de CO vor fi scazute. - Referitor la oxizii de azot (NOX): Pentru reducerea emisiilor de NO X sunt utilizate arzatoare cu NO X redus. Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru NO X la focare alimentate cu combustibil gazos este de 350 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.); - Referitor la bioxid de sulf (SO 2 ) :Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Combustibilul utilizat (gaz din productia proprie), inainte de a fi utilizat va fi supus unui proces de desulfurizare. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos desulfurizat va conduce la emisii de SO 2 nesemnificative. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil gazos este de 35 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.); - Referitor la pulberi: Se apreciaza ca arderea gazului purificat nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii de pulberi. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil gazos este de 5 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2 ); - Referitor la oxidul de carbon (CO): Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice. Reducerea concentratiilor de CO rezultat din procesul de ardere se va realiza prin controlul si monitorizarea arderii. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru CO la focare alimentate cu combustibil gazos este de 100 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.) Dupa punerea in functiune, se va face monitorizarea emisiilor la cosul de evacuare gaze de ardere, pentru verificarea datelor evaluate si a respectarii limitelor admise prin Ord.462/1993

64 64 b) Referitor la emisii nedirijate: Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice sesizabile in zonele sensibile. - Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte - Referitor la negru de fum:.se menţionează că s-a aplicat un sistem de flanşare de ultimă generaţie tehnică, astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare, implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de praf de negru de fum. Gaze care sunt antrenate de negru de fum la iesirea din reactor sunt recuperate din conveiorul de racire si sunt retrimse in condensator,asfel incat emisiile necontrolate de COV sunt minime,nesemnificative pt mediu. - Referitor la emisii de gaze reziduale: CO, SO 2, NO x, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto, se face mentiunea ca frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative La imisie: Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente obiectivului studiat, la imisie, s-a efectuat prin modelarea matematică a campurilor de concentratii. Evaluarea s-a facut prin comparare cu prevederile din STAS 12574/1987 care cuprinde «Conditii de calitate a aerului din zonele protejate» si/sau Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru determinarea concentratiilor de poluanti la imisie, s-a folosint un program de modelare matematica pentru calculul campului de concentratii. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata.. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera Gradul de impurificare al atmosferei cu noxe emise de la S.C. PYROCOLECT SRL, in raport cu situatia propusa, in zonele invecinate, a fost estimat cu ajutorul unui model matematic care are la baza distributia gaussiana a concentratiilor de poluanti din atmosfera. Modelul climatologic utilizat oferă posibilitatea simulării transportului de gaze emise de surse grupate sau răspândite pe o arie mare şi calculează pentru acestea concentraţii medii pentru diferite perioade de timp. Modelul a fost conceput utilizându-se teoria completă a modelului american ISC3 (Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se bazeaza pe teoria Martin&Tikvart. Rezultatele estimatiilor de concentratii s-au prezentata in Anexe sub forma de Harti de izoconcentratii pentru diferite perioade de mediere. Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica, diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor, debitul masic al poluantului.

65 Referitor la emisii a fost luat în consideraţie cosul de dispersie aferent sursei de caldura a reactorului.. Fiind vorba de o singura sursa de caldura s-a utilizat o grilă cu dimensiunile 1000 m x 1000m. Datele de iesire ale modelului constau in marimi calculate in fiecare punct al grilei care acopera aria de influenta a surselor si concentratia medie a fiecarui poluant. Pe baza acestor date se traseaza pe harta zonei curbele de izoconcentratii si de izofrecvente care pun in evidenta distributia spatiala a cimpului de concentratii si nivelul de poluare a atmosferei pe termen lung si pe termen scurt de expunere. Folosind modelul climatologic prezentat au fost calculate concentratiile pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului studiat. Datele de intrare in program au fost preluate din tabelele anterioare unde este prezentata caracteristica fizica a sursei, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera. Concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp au la bază cele mai nefavorabile condiţii climatice în cadrul zonei evaluate. Deoarece pentru concentraţiile de poluare atmosferică calculate trebuie să fie îndeplinite simultan două dintre condiţiile de mai sus, ceea ce reprezintă o situaţie relativ rară, concentraţiile maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic maxim de poluare cauzat de funcţionarea fabricii. Această situaţie este puţin probabilă sau poate apărea în zonă foarte rar şi pentru perioade scurte. Sistemul de coordonate a fost ales in asa fel incit sa fie cuprinsa intreaga zona posibil afectata precum si sursele de emisie. Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie pentru poluantii emisi. Curbele de izoconcentratii pentru poluantii emisi au fost reprezentate pe o raza de 0,5 Km fata de sursa de emisie. Cea mai apropiata zona de locuire se situeaza pe directia SE la o distanta de cca.0,2 Km de amplasamentul analizat. Din aceste motiv, simularea dispersiei pentru perioada de mediere de scurta durata s-a facut din directia vantului dinspre NV spre SE, situatia considerata cea mai defavorabila,(cand vantul bate inspre zona de locuinte). Evaluarea impactului prin modelarea dispersiei In scopul estimarii posibilului impact manifestat asupra vecinatatilor de viitorul obiectiv industrial au fost incluse in raza posibila de influenta a poluantilor, in special zonele de locuinte aflate la distanta cea mai mica de obiectiv. Au fost intocmite harti de dispersie pentru urmatoarele tipuri de concentratii de poluanti: Pentru noxele provenite din sursele dirijate au fost intocmite harti de dispersie, tinind cont de tipul de poluant, conditiile de teren, temperatura medie a aerului, dimensionarea zonei si limita admisibila a poluantului in g/mc.(anexele 2-5) Au fost intocmite harti de dispersie pentru diferite perioade de mediere, astfel : - Concentratii medii anuale de NOx-Anexa nr.2. - Concentratii medii orare de NOx-Anexa nr.3 - Concentratii medii zilnice de CO-Anexa nr.4. - Concentratii Medii de scurta durata de SO 2 -Anexa nr.5 65

66 Norme de calitate a aerului la imisie RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 66 In România, concentraţiile maxime admisibile la imisie sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. Pentru concentraţiile maxime admisibile la imisie pentru care nu sunt prevazute valori in Legea 104/2011, sunt valabile valorile prevazute in STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate. Concentratiile maxime admisibile sunt stabilite astfel încât prin respectarea lor să se asigure populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale substanţelor poluante. Baza pentru fixarea nivelurilor pe care le considerăm acceptabile pentru concentraţiile în aer ale poluanţilor o constituie observaţiile privind aspectele adverse ale noxelor asupra omului. Evident există limite pentru puritatea aerului cum ar fi cele care garantează protecţia vegetaţiei sau ecosistemelor. Se poate observa din aceste date că valorile în sine ale concentraţiei nu spun totul; cu alte cuvinte, ele ar fi incomplete dacă nu s-ar specifica perioada de mediere a concentraţiei; Se poate observa că expunerile la poluanţi sunt de două feluri: de scurtă durată şi de lungă durată. Conform Legii 104/2011 privind calitatea erului inconjurator, Anexa 3, «Determinarea cerintelor pentru evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot, si oxizi de azot, particule in suspensie PM10 si PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul inconjurator, intr-o anumita zona de aglomerare», sunt reglementate urmatoarele valori limita : Bioxidul de sulf (SO 2 ) Sănătate umană Ecosisteme Orară * Zilnică ** Anuală Valori limită 350 μg/m3 125 μg/m3 20 μg/m3 Prag superior - 75 μg/m3 12 μg/m3 Prag inferior - 50 μg/m3 8 μg/m3 * a nu se depasi mai mult de 24 ori pe an ** a nu se depasi mai mult de 3 ori pe an Oxizii de azot (NO X ) Sănătate umană Orară * Anuală Vegetaţie Valori limită 200 μg/m3 40 μg/m3 30 μg/m3 Prag superior 140 μg/m3 32 μg/m3 24 μg/m3 Prag inferior 100 μg/m3 26 μg/m3 19,5 μg/m3 * a nu se depasi mai mult de 18 ori pe an Monoxid de carbon (CO) Valori limită Prag superior Prag inferior Zilnică (media pe 8 ore) μg/m μg/m μg/m3 Conform STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate, sunt reglementate urmatoarele concentratii maxime admise: CMA momentan STAS 12574/87 Nr. NOXA [ g/mc] crt. 30 minute Zilnica Lunara Anuala 1 Monoxid de carbon

67 Rezulatele modelarii; Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere pentru situatia existenta cumulat cu situatia propusa sunt prezentate centralizat in tabelul urmator si in hartile de dispersie prezentate in continuare: 67 Poluant Tabelul nr.4.7- Concentratiile maxime calculate (rezultatele modelarilor dispersiei) pe diferite intervale de mediere Conc. Valoarea-limita Tip interval Interpretarea rezultatelor / maxima de mediere Conditii de simulare calculata C max - g/mc- - g/mc NOx 4,5 200 Concentratii Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie (Anexa nr.2) (Legea 104/2011) medii orare si nici pragul superior sau inferior de evaluare Procent din valoarea limitei admise=2,25% In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este <4,5 g/mc fata de valoarea limita admisa de 200 g/mc Conditii de simulare: Directia vantului dinspre NV spre SE (spre zona de locuinte), conditii meteo defavorabile (calm 1,3 (Anexa nr.3) CO 1,9 (Anexa nr.4) SO2 0,6 (Anexa nr.5) 40 (Legea 104/2011) 6000 (STAS 12574/87) 350 (Legea 104/2011) Concentratii medii anuale Conc. medii de scurta durata (30 min.) Concentraii medii orare atmosferic 1 m/s). Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie si nici pragul superior sau inferior de evaluare Procent din valoarea limitei admise=3,25% In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este <0,3 g/mc fata de valoarea limita admisa de 40 g/mc Conditii de simulare : Viteza medie a vantului in functie de frecventa pe directii-roza vantului in zona analizata (din date statistice) Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie. Procent din valoarea limitei admise = 0,03 % In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este <1 g/mc fata de valoarea limita admisa de 6000 g/mc Conditii de simulare: Directia vantului dinspre NV spre SE (spre zona de locuinte), conditii meteo defavorabile (calm atmosferic 1 m/s). Nu s-au calculat depasiri ale valorilor limita admise la imisie si nici pragul superior sau inferior de evaluare Procent din valoarea limitei admise = 0,17 % In zona cea mai apropiata de locuinte, valoarea maxima calculata este <0,5 g/mc fata de valoarea limita admisa de 350 g/mc Conditii de simulare: Directia vantului dinspre NV spre SE (spre zona de locuinte), conditii meteo defavorabile (calm atmosferic 1 m/s). Dispersia spatiala a imisiilor si impactul acestora asupra receptorilor sunt prezentate in Anexele 1-4 anexate, la capitolul Concluzii privind imisiile: Analizind rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in Punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie cf. Legii 104/2010 sau cf. STAS 12574/87, pentru orice perioada de mediere.

68 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la instalatia de cracare se vor adaoga valorile poluarii de fond din zonele invecinate. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor activitati Masuri de diminuare a impactului Instalatiile pentru controlul emisiilor si masurile de prevenire a poluarii aerului au fost prezentate si analizate pentru fiecare sursa de poluare in parte in capitolele anterioare (cap si cap ) Harti si desene la capitolul aer Hartile diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului si a curbelor de izoconcentratie pentru amoniac sunt prezentate in anexele Concluzii: impactul asupra aerului este nesemnificativ Concluzii privind emisiile Cf.rezultatelor prezentate la capitolul 4.2.4, valorile calculate au fost sub limita admisa cf.vle din Ord.462/1993. Referitor la emisii dirijate: Prin faptul ca se utilizeaza arzatoare cu NO X scazut si combustibil gazos filtrat si desulfurizat (continut de sulf <10ppm), emisiile de pulberi, NO X si SO 2 in gazele de ardere vor fi reduse. Arderea se va desfasura controlat si astfel emisiile de CO vor fi scazute. - Referitor la oxizii de azot (NO X ): Pentru reducerea emisiilor de NO X sunt utilizate arzatoare cu NO X redus. Se apreciaza ca nu vor fi depasite limitele admise la emisie. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru NO X la focare alimentate cu combustibil gazos este de 350 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.); - Referitor la bioxid de sulf (SO 2 ) :Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Combustibilul utilizat (gaz din productia proprie), inainte de a fi utilizat va fi supus unui proces de desulfurizare in mai multe etape, respectiv cu solutie alcalina si pat de oxid de fier. Prin urmare, utilizarea combustibilului gazos desulfurizat va conduce la emisii de SO 2 nesemnificative. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil gazos este de 35 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.); - Referitor la pulberi: Se apreciaza ca arderea gazului purificat nu reprezinta o sursa semnificativa de emisii de pulberi. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru pulberi la focare alimentate cu combustibil gazos este de 5 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2 ); - Referitor la oxidul de carbon (CO): Monoxidul de carbon apare intotdeauna ca un produs intermediar al procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice. Reducerea concentratiilor de CO rezultat din procesul de ardere se va realiza prin controlul si monitorizarea arderii. (Cf. Ordinului 462/1993, Anexa 2, pct.4, valoarea limita admise pentru CO la focare alimentate cu combustibil gazos este de 100 mg/nmc pentru valoarea de referinta de 3% O 2.) Dupa punerea in functiune, se va face monitorizarea emisiilor la cosul de evacuare gaze de ardere, pentru verificarea datelor evaluate si a respectarii limitelor admise prin Ord.462/

69 69 Referitor la emisii nedirijate: Avand in vedere masurile prevazute se apreciaza ca nu vor exista mirosuri specifice sesizabile in zonele sensibile. - Referitor la emisiile nedirijate de COV: Rezervoarele sunt prevazute cu senzor de nivel cu ultrasunete, pipa cu retur la instalatie pentru colectare emisii in caz de neetanseitate. Traseul combustibilului lichid de la instalatia de cracare termica la parcul de rezervoare este etans, prin conducte. - Referitor la negru de fum:.se menţionează că s-a aplicat un sistem de flanşare de ultimă generaţie tehnică, astfel încât să se realizeze un grad înalt al etanşare, implicit o reducere la maxim a emisiilor difuze de praf de negru de fum. Gaze care sunt antrenate de negru de fum la iesirea din reactor sunt recuperate din conveiorul de racire si sunt retrimse in condensator,asfel incat emisiile necontrolate de COV sunt minime,nesemnificative pt mediu. - Referitor la emisii de gaze reziduale: CO, SO 2, NO x, COV rezultate prin combustia motorinei utilizată de mijloacele de transport auto, se face mentiunea ca frecventa traficului fiind redusa si, in plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative Concluzii privind imisiile: Analizand rezultatele obtinute in urma calculelor de dispersie se constata ca functionarea activitatii la capacitate maxima prevazuta, in conditiile de simulare cele mai dezavantajoase in punctul de lucru analizat, nu prezinta un pericol pentru sanatatea umana. Valorile calculate prin modelare matematica se situeaza sub valorile concentratiei admise la imisie cf. Legii 104/2010 sau cf. STAS 12574/87, pentru orice perioada de mediere. La valorile determinate prin calcule de modelare matematica pentru sursele provenite exclusiv de la instalatia de cracare se vor adaoga valorile poluarii de fond din zonele invecinate. Poluarea de fond poate fi datorata traficului rutier de pe DN13, utilizarii combustibililor in gospodariile din zonele invecinate sau altor activitati.

70 Distanta (m) Distanta (m) Distanta (m) Distanta ( m) Anexa nr.2 Anexa nr.3 RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Anexa nr. Anexa nr.3 70 Concentratii medii orare de oxizi de azot exprimate in g/mc, provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Concentratii medii anuale de NOX exprimate in in g/mc, provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Limita incinta SC PYROCOLECT SRL 600 Limita incinta SC PYROCOLECT SRL 500 S1 500 S Distanta (m) Limita incinta SC PYROCOLECT SRL - Valoarea limita orara de NOX ptr. protectia sanatatii umane cf. Legii 104/2011= 200 g/mc - Valoarea maxim calculata = 4,5 g/mc Limita incinta SC PYROCOLECT SRL - Valoarea limita anuala admisa de NOX cf. Legii 104/2011 = 40 g/mc - Valoarea maxim calculata = 1,3 g/mc Distanta (m) Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s) Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Anexa nr.4 Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Anexa nr.5 Concentratii medii orare de SO2 exprimate in g/mc, provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Concentratii medii de scurta durata (30 minute) de CO in g/mc, provenite de la sursele dirijate de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Limita incinta SC PYROCOLECT SRL 600 Limita incinta SC PYROCOLECT SRL 500 S1 500 S Distanta (m) Limita incinta SC PYROCOLECT SRL - Valoarea limita orara de SO2 cf. Legii 104/2011= 350 g/mc - Valoarea maxim calculata = 0,6 g/mc Distanta (m) Limita incinta SC PYROCOLECT SRL - Conc.maxim admisa (CMA) de CO scurta durata ( 30 min) cf. STAS 12574/87 = 6000 g/mc - Valoarea maxim calculata = 1,9 g/mc Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s) Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL Conditii meteo: directia vantului dinspre NV, calm atmosferic (1,0 m/s) Valorile modelate reprezinta contributia exclusiva a surselor dirijate provenite de pe amplasamentul PYROCOLECT SRL

71 SOLUL Date generale Morfostructural, terenul teritoriului judeţului Braşov şi implicit şi al oraşului Rupea este clasificat în totalitate în zona carpatică orogenică, formată prin cutarea zonelor sedimentare Mezozoic şi Neozic, împreună cu stratul cristalin vechi de bază de vârstă Paleozoică şi Precambriană. Pe teritoriul judeţului se pun în evidenţă patru unităţi structurale, dintre care trei aparţin lanţului carpatic (unitatea cristalino-mezozoică, flişului cretacic şi vulcanică), iar una Depresiunii Transilvaniei. Unitatea cristalino-mezozoică, formată din roci cristaline acoperite, parţial sau în totalitate, de un înveliş sedimentar mezozoic, se dezvoltă în munţii Făgăraş, Leaota, Persani, Piatra Craiului, Bucegi, Piatra Mare şi Postăvarul. În schimb, unitatea flisului cretacic formează numai masivele situate la est de valea Prahovei. Unitatea structurală vulcanică, formată în urma erupţiilor neogene, cuprinde doar câteva culmi cu aglomerate andezitice ce prelungesc munţii Harghita către depresiunea Homoroadelor şi rocile bazaltice din nord-estul munţilor Persani. Depresiunea Homoroadelor face parte din marea depresiune tectonica a Brasovului si este alcatuita din formatiuni sedimentare fluvio-lacustrelevantin superior-cuaternare Surse de poluare a solului Surse specifice perioadei de constructie. Ca surse sau operatii ce pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, in perioada de construire pot fi materialele de constructie folosite, pierderile accidentale de produse petroliere de la mijloacele de transport si operatiile de montare a boxelor. Avand in vedere ca suprafetele construite si cele aferente manevretor mijloacelor de transport, unde se desfasoara activitatea de construire, sunt betonate se poate aprecia ca aceasta activitate nu va afecta solul Surse specifice in perioada de functionare Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice pot fi: - platforma pentru depozitare materii prime, in cazul degradarii suprafetelor betonate; - platforma depozitului de produse finite (parcul de rezervoare), in cazul in care nu sunt prevazute masuri pentru scurgerile accidentale - apele meteorice impurificate in conditiile in care nu sunt preepurate in separatoare cu produse petroliere - depozitarea necorespunzatoare adeseurilor Masuri prevazute Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului - Intreaga suprafata functionala este acoperita prin betonare sau asfaltare, deci probabilitatea de impurificare a solului-subsolului-freaticului este minima; - Rezervoarele de fractie lichida (produsul finit) vor fi amplasate într-o cuva de retenţie hidroizolată cu membrană de cauciuc ignifug şi deasupra se va monta o copertină. In cazul unui accident, se asigura un volum de stocare in cuva mai mare de 2/3 din capacitatea rezervoarelor. - Apele pluviale potential impurificate vor fi colecate si dirijate inainte de evacure, printr-un separator de produse petroliere. - Deseurile rezultate sunt colectate separat pe categorii si coduri de deseuri si depozitate controlat pe suprafete betonate si in recipienti corespunzatori; - Prin intretinerea corespunzatoare a suprafetelor active betonate si a retelelor de canalizare, solul este

72 protejat de pierderile de produse toxice si de activitatea neglijenta a omului; RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Prognozarea impactului Avand in vedere masurile prevazute si specificate anterior la capitolul 4.3.2, se apreciaza ca activitatea viitoare nu va afecta solul GEOLOGIA SUBSOLULUI Nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ asupra structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor acestui obiectiv si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc. Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale BIODIVERSITATEA Arii naturale protejate Fig.nr.4 -Plan amplasare situri Natura 2000 fata de amplasamentul Pyrocolect Amplasamentul nu este situat într-o zonă de importanţă deosebită pentru mediu din punct de vedere al biodiversitatii şi nici la limită sau in imediata vecintate. D.p.d.v. al protecţiei biodiversităţii, se precizează că cea mai apropiată arie protejată Natura 2000 este ROSCI Hartibaciu de Sud-Est ce se afla la 1,8 Km spre Vest, respectiv la respectiv la 0,7 Km spre Est fata de instalatia de procesare termica prevazuta.. In partea de Vest, la cca.3 Km, suprapusa peste aria protejata ROSCI Hartibaciu de Sud-Est, se afla ROSPA 0099-Podisul Hartibaciului.