AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a"

Transcript

1 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Programul PHARE TVET RO 2002/ AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI a DOMENIUL : Mecanică CALIFICAREA : Mecanic instalaţii hidraulice şi pneumatice NIVELUL : 2 MODULUL : Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice 2005

2 AUTOR: STEFĂNESCU IOANA PROF. GR. DID. I GRUP ŞCOLAR I.C.M. NR.2 CRAIOVA CONSULTANŢĂ: DANA STROIE OLIVIA ONCOŞ EXPERT CNDIPT EXPERT LOCAL

3 Modulul: Solictarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice CUPRINS I. INTRODUCERE... II. MATERIALE DE REFERINŢĂ. III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI. IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE V. BIBLIOGRAFIE. 1

4 I. INTRODUCERE Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar tehnic pentru Şcoala de Arte şi Meserii. Prezentul portofoliu conţine materiale de învăţare auxiliare didactice necesare în procesul de instruire. Modulul Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice face parte din curriculum-ul clasei a XI a SAM, pentru toate cele 6 calificări de nivel 2 desprinse din calificarea Lucrător în mecanică de montaj, întreţinere şi reparaţii din domeniul Mecanică. Modulul poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii. Procesul de predare-învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: a) Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin: Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic); b) Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: Abordarea tuturor stilurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; Utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de lucru; c) Diferenţierea răspunsurilor, prin: Utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective; Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori. 2

5 Din standardul de pregătire profesională au fost selectate acele unităţi de competenţă cheie, tehnice generale şi specializate care urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului Solicitarea mecanică, electrică si termică. Exerciţiile propuse conţin elemente pentru evaluarea competentelor: - Citeşte şi utilieazează documente scrise în limbaj de specialitate; - Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată, din cadrul U.C. Comunicare şi numeraţie, dar şi: - Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor; - Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă; - Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor, din cadrul U.C. Lucrul în echipă. Din totalul competenţelor aferente fiecărei unităţi de competenţă vor fi dobândite, prin parcurgerea acestui modul, acele competente care nu au fost selectate a fi dobândite în clasa a IX-a, a X-a,nivel 1 sau la celelalte module din clasa a XI-a, nivel 2. Aceste competenţe au fost agregate în vederea evaluării competenţei cheie prin aplicabilitate în competenţele tehnice. Programele au fost concepute astfel încât să dezvolte o arie extinsă de abilităţi transferabile. Fiecare nivel parcurs în domeniul mecanic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vor permite absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la nivel superior. Sistemul naţional al calificărilor profesionale pentru domeniul mecanic, nivel 2 va furniza elevilor atât o formare teoretică,cât şi practica în domeniul producţiei de bunuri materiale, şi a serviciilor de profil. Elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivel 3, deşi unii absolvenţi ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă. Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP uri. Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente elaborate în colerare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare prevăzute în standardul de pregătire profesională. Rezultatele evaluărilor şi alte elemente relevante se vor introduce în portofoliul personal de pregătire al elevului. Pentru obţinerea certificării este necesară validarea integrală a competenţelor conform probelor de evaluare din SPP. Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de pregătire profesională. De asemenea, sunt incluse o serie de materiale didactice, precum: folii transparente teste materiale informative fişe de documentare. Sunt incluse următoarele formulare: fişă de descriere a activităţii. fişa de progres scolar. 3

6 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE Unitatea de competenţă 10 Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice. Competenţa 10.1 Corelează solicitările mecanice care apar în sistemele tehnice cu forţele care le produc. Competenţa 10.2 Corelează cauzele producerii solicitărilor electrice şi termice cu efectele acestora asupra sistemelor tehnice. Obiective La absolvirea unităţii de competenţă, elevii vor fi în stare: să iddentifice tipurile de forţe care produc solicitări mecanice să recunoască solicitările mecanice şi consecinţele lor asupra sistemelor tehnice. să identifice cauzele şi efectele solicitărilor electrice să explice cauzele şi efectele solicitărilor electrice să identifice cauzele şi efectele solicitărilor termice să explice cauzele şi efectele solicitărilor termice 4

7 II. MATERIALE DE REFERINTA FIŞA DE DOCUMENTARE 1 (F D 1) FORŢA O mărime vectorială, reprezentând cauza care produce modificarea stării de mişcare sau de repaus a corpurilor sau produce deformarea lor Exterioare (sarcini) Forţe pe care le preiau organele de maşini,piesele sau construcţiile prin intermediul altor corpuri Interioare (eforturi) Forţe exercitate în interiorul unui corp sub acţiunea forţelor exterioare sau generate în procesul de producţie D I S T R I B U I T E De suprafaţa (Încărcări sau sarcini) C O N C E N T R A T E De volum sau de masă Provin din greutate proprie, inerţie,atracţie magnetică, etc. ÎN NATURĂ Forţa vântului Forţa apei Forţele capilare Forţa atracţiei universale Tensiune normală (efort unitar) σ Efort unitar mărimea efortului distribuit, aplicat pe unitatea de suprafaţa N/m 2. FORŢE EXTERIOARE ÎN TEHNICĂ Forţa de tracţiune Forţa de frecare Forţa de aderenţă Forţa de aşchiere Forţa de tăiere Forţa electrică Forţa magnetică Tensiune tangenţială (efort unitar) τ 5

8 FT 1 6

9 FIŞA DE DOCUMENTARE 2 ( F D 2) Denumirea domeniului Zona de curba caracteristică Caracteristici Relaţii I. DOMENIUL de proporţionalita te II. DOMENIUL de elesticitate III. DOMENIUL plastic Oa Porţiune liniară b-f a-b b-c c-d d-e e-f Tensiuni proporţionale cu deformaţiile; Este valabila legea lui Hooke; σ p limita de proporţionalitate. Materialul se comportă elastic; σ limita de elasticitate e Deformaţiile cresc mai repede decât tensiunile; σ limita de cugere c aparentă Zona de curgere; Deformaţia creşte sensibil la o mărime nesemnificativă a forţei de întindere Zona deformaţiilor mariruperea; Tensiunile cresc până la o valoare maximă σ r σ r - rezistenţa de rupere; materialul îşi reduce în mod egal secţiunea transversală; peste valoarea σ r deformaţiile se concentrează într-un singur loc, pe epruvetă apare o gâtuire şi se produce ruperea. Legea lui Hooke σ=eε unde E este modulul de elasticitate longitudinal alungirea la rupere: A n L Lo = : u L 0 Gâtuire la rupere: S Z = n S S o o 7

10 FIŞA DE DOCUMENTARE 3 ( F D 3) Solicitari simple Componenta Denumirea N T Mi Mt Forţa axială Forţa tăietoare Moment incovoietor Moment de torsiune (răsucire) Solicitarea produsă Întindere sau compresiune Forfecare Încovoiere Răsucire Exemple de piese solicitate Lanţuri: bare de la construcţii zăbrelite; tije de supapă sau ale unor şuruburi; bare pentru construcţii metalice; conductoare pentru transportul energiei electrice; cabluri de susţinere a stâlpilor de înaltă tensiune; tăierea tablelor; ansamblările prin nituire; îmbinări sudate; asamblări cu pene; îmbinările de arbori cu butuci caneleţi; osia unui vagon; puntea din spate a unui automobile; arcurile lamelare; grinzile tabliere ale unui pod; braţele de macara arbori cotiţi; transmisii cardanice; burghiele maşinilor de găurit; arcuri de tip bară de torsiune de la suspensia autovehiculelor; arcurile de la broaştele de uşi. 8

11 FIŞA DE DOCUMENTARE 4 (FD 4) SOLICITĂRI ELECTRICE ŞI ELECTRODINAMICE SOLICITĂRI ELECTRICE SOLICITĂRI TERMICE SOLICITĂRILE APARATELOR ELECTRICE SOLICITĂRI MECANICE SOLICITĂRI COMPLEXE DATORATE MEDIULUI DE LUCURU CAUZE: Tensiunile de serviciu Supratensiunile: De comutaţie Atmosferice SOLICITĂRI ELECTRICE EFECTE - Conturnare - Străpungere - Deteriorarea izolaţie prin: - Micşorarea rigiditaţii dielectricului - Înrăutaţirea caracteristicilor mecanice - PIESE SOLICITATE, ÎN SPECIAL, ELECTRIC. PIESE IZOLANTE. CAMERELE DE STINGERE. CIRCUITELE MAGNETICE 9

12 FIŞA DE DOCUMENTARE 5 (FD 5) De foarte scurtă durată ÎN CONDIŢII DE DEFECT GRAV SUPRACURENŢI De scurtă durată ÎN CONDIŢII NORMALE De lungă durată ATMOSFERICE SUPRATENSIUNI DE COMUTAŢIE DE PUNERE LA PĂMÂNT 10

13 FIŞA DE DOCUMENTARE 6 (FD 6) Solicitări termice TIPURI a) Tensiuni interne produse de veriaţii de temperatură în sisteme cu dilatări împiedicate; b) Tensiuni interne în piese care au suferit răciri inegale. CAUZE a) Condiţiile de lucru: Variaţia temperaturii mediului; Funcţionarea în sisteme tehnice cu variaţie de temperatură. b) Frecarea fenomen ce însoţeşte absolut toate fenomenele fizice şi în urma căruia corpurile aflate în contact se încălzesc. c) Efectele termice ale curentului SOLICITĂRI TERMICE EFECTE - Existenţa unor tensiuni necunoscute care se adaugă celor de lucru, deci măresc pericolul de rupere; - Producerea de deformaţii; - Modificarea caracteristicilor mecanice ale materialelor - Producerea de fisuri sub acţiunea unor agenţi corosivi - Producerea de efecte fotoelastice dăunătoare vederii, la sticlele optice EXEMPLE - cazane; - motoare termice; - reactoare; - turbine cu abur sau cu gaze; - scutul navelor cosmice în perioada de lansare sau aterizare; - şinele sudate de cale ferată; - poduri metalice; - conducte de abur, etc. 11

14 Glosar Următorul glosar cuprinde şi cuvinte cheie care vor fii diferenţiate de celelalte cuvinte prin faptul că vor fi scrise boldate. sistem tehnic forţă forţe exterioare forţe interioare ansamblu de elemente (piese componente)dependente între ele, care uşurează munca omului şi creşte productivitatea ei mărime vectorială reprezentând cauza care produce modificarea stării de mişcare sau de rapaus a corpurilor sau produce deformarea lor forţe aplicate corpului prin intermediul altor corpuri forţe exercitate în interiorul unui corp sub acţiunea forţelor exterioare sau sunt generate în procesul de producţie forţa concentrată forţa transmisă unui corp prin intermediul unei suprafeţe de dimensiuni foarte mici forţa distribuită efort efort unitar deformaţie lungire contracţie transversală lunecare rezistenţă admisibilă coeficient de siguranţă solicitare întindere forţa axială forfecare forţa aplicată în mod continuu pe o anumită lungime sau suprafaţă a corpului rezultanta forţelor interioare dintr-o secţiune a unui corp, cauzată de solicitări exterioare mărimea efortului distribuit, aplicat pe unitatea de suprafaţă din aria secţiunii modificarea formei sau a dimensiunilor unui corp sub acţiunea unor forţe exterioare sau a unor tensiuni, sub acţiunea câmpului magnetic şi electric sau ca urmare a dilatării termice diferenţa de lungime micşorarea secţiunii transversale ce însoţeşte solicitarea la întindere Deformaţia ce transformă un element de volum având forma unui paralelipiped dreptunghic într-un element având forma unui paralelipiped oblic valoarea maximă pe care trebuie să o aibă tensiunile dintr-o piesă valoarea care arată de câte ori este mai mică rezistenţa admisibilă decât cea limită acţiunea pe care forţele interioare sau exterioare le produc asupra corpurilor având drept rezultat apariţia deformărilor solicitarea produsă asupra unei bare drepte de forţe dirijate după axa longitudinală rezultanta tuturor tensiunilor ce acţionează pe secţiune, situată în axa barei solicitarea ce apare în secţiunea pieselor atunci când asupra lor acţionează două forţe transversale, egale şi de sens contrar, perpendiculare pe axa longitudinală a pieselor, situate la distanţă 12

15 foarte mică una faţă de cealaltă forţă tăietoare încovoiere grinzi reazeme reacţiuni încastrare răsucire solicitare electrică străpungere conturnare supracurenţi supratensiuni solicitare termică conductibilitate termică convecţie radiaţia termică rezultanta tuturor tensiunilor ce acţionează în planul secţiunii perpendicular pe axa barei solicitare ce apare atunci când sarcinile aplicate sunt cupluri de forţe sau forţe care se află în plane ce trec prin axa barei bare solicitate la încovoiere piese de susţinere forţe de legătură ce iau naştere în reazeme reazem încastrat sau înţepenit solicitare ce apare în secţiunea pieselor de formă circulară sau inelară atunci când asupra lor acţionează la extremităţi 2 cupluri egale şi de sensuri contrare, situate în plane perepndiculare pe axa barei solicitarea la care este supus un izolant electric atunci când 2 regiuni ale sale se află la potenţiale diferite formarea unui canal conductor de electricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos formarea unui canal conductor pe suprafata unui izolant solid curenţi mai mari decât curentul nominal tensiuni mai mari decât tensiunea nominală solicitarea care determină apariţia tensiunilor interne într-un corp în absenţa unor forţe exterioare ca urmare a variaţiei de temperatură fenomenul de trecere a căldurii de la particulele unui corp cu temperatura mai ridicată la particulele aceluiaşi corp cu temperatura mai scazută fenomenul transmiterii caldurii in interiorul corpurilor gazoase, lichide, prin intermediul deplasarii dirijate a particulelor acestora radiaţia de natură electromagnetică emisă de un corp cu temperatura absolută T>0 K Atenţie! Acest glosar poate fi completat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal. 13

16 III. ACTIVITĂŢI PENRTU ELEVI FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în MODULUL III : Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice. Acest tabel va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor de competenţă. Bifaţi în rubrica,,rezolvat sarcinile de lucru efectuate. Competenţa Sarcina de lucru Obiectivul Rezolvat U.C. 10 Solicitarea mecanică,electrică şi termică a sistemelor tehnice Fişa de lucru 1 Forţe, tensiuni, deformaţii C10.1. Corelează solicitările mecanice care apar în sistemele tehnice cu forţele care le produc Fişa de lucru 2 Fişa de lucru 3 Exerciţiul nr. 1 Exerciţiul nr. 2 Fişa de evaluare 1 Exerciţiul nr. 3 Exerciţiul nr. 4 Exerciţiul nr. 5 Fişa de evaluare 2 Forţe, tensiuni, deformaţii Eforturi unitare, deformaţii Relaţia între tensiuni şi deformaţii Forţe, tensiuni, deformaţii Forţe, tensiuni, deformaţii Solicitări mecanice Solicitări mecanice Solicitări mecanice Solicitări mecanice C10.2. Corelează cauzele producerii solicitărilor electrice şi termice cu efectele acestora asupra sistemelor tehnice Fişa de lucru 1 Fişa de evaluare 1 Fişa de lucru 2 Fişa de evaluare 2 Solicitări electrice Solicitări electrice Solicitări termice Solicitări termice 14

17 U.C.10 Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice C.10.1 Corelează solicitările mecanice care apar în sistemele tehnice cu forţele care le produc Fişa de lucru 1 Lucraţi individual! Timp de lucru: 20 minute Consultând Fişa de Documentare 1 ( FD1) rezolvaţi următoarele cerinţe: 1. Completaţi spaţiile libere din următoarele afirmaţii: a. Forţa este o mărime, reprezentând cauza care produce modificarea stării de mişcare sau de.. a corpurilor, sau produce.. lor b. Forţele exterioare se mai numesc şi. c. Forţele interioare se mai numesc şi. 2. Încercuiţi varianta corectă: Forţele exterioare de suprafaţă se măsoară în: a. N/m; b. N; c. N/m 2 3. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B ale tabelului următor, dacă între acestea există o legătură. Profesorul va bifa într-una din căsuţele corect/incorect. A B Răspuns elev Corect Incorect 1. Forţa concentrată a. τ 1-2. Tensiune normală b. F 2-3. Tensiune tangenţială c. σ 3-4. Forţa distribuită liniar d. p 4-15

18 4. Forţele interioare dintr-o secţiune a unui corp solicitat cu o serie de sarcini sunt rezultantele unor forţe elementare care acţionează pe fiecare element de suprafaţă a secţiunii. Analizând desenul de mai jos, scrieţi relaţia tensiunii (efortului unitar) şi specificaţi semnificaţia termenilor din relaţie precum şi unitatea de măsură pentru tensiune. Relaţia pentru tensiune Termen 1 Termen 2 Termen 3 Unitatea de măsură 16

19 Fişa de lucru 2 1. Încercuiti varianta corectă, profesorul urmând să bifeze într-una din căsuţele corect/incorect. 2. Între componentele efortului unitar există relaţia : a. p = τ + σ b. p 2 = σ 2 - τ 2 c. p 2 = σ 2 + τ 2 Corect Incorect Lucraţi individual! Timp de lucru: 10 minute 2. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B în mod corespunzător: A B Răspuns elev Corect Incorect 1. forţa de apăsare pe şină a roţii unui tramvai a. forţă exterioară distribuită 1-2. presiunea unui gaz pe o membrană. b. forţă exterioară 2-3. forţă de frecare c. forţă exterioară distribuită constant 3-4. forţă de aşchiere d. forţă concentrată Bifaţi afirmaţia incorectă în una din căsuţele aflate în stânga iar profesorul va aprecia răspunsul completând în tabelul cu rubricile corect/ incorect Starea unui corp deformat poate fi de: a. lungire sau scurtare; b. deformare unghiulară; c. contracţie transversală; d. mărire a greutăţii Corect Incorect 4. Subliniaţi varianta corectăde răspuns. Lunecarea este o deformaţie specifică a : a. barelor ; b. corpurilor paralelipipedice; c. arborilor; d. placilor Corect Incorect 17

20 Fişa de lucru 3 1. Efortul unitar (tensiunea) se descompune după două direcţii, şi anume : a. după direcţia normală la secţiune, σ b. după direcţia conţinută în planul secţiunii, τ Specificaţi ce efect are fiecare dintre aceste tensiuni, completând spaţiile libere: a. tensiunea normală; b. tensiunea tangentială;. Corect Incorect a. b. 2. Completaţi spaţiile libere din următoarele enunţuri: a. Deformaţiile care se anulează odată cu solicitarea care le-a produs se numesc deformaţii b. Deformaţiile plastice (remanente) sunt acele deformaţii care rămân după dispariţia. Corect Incorect a. b. 3. Se consideră un corp supus la întindere de o forţă F aplicată pe axa lui. Specificaţi semnificaţia termenilor de mai jos: Termen Răspuns elev Corect Incorect l 0 l l ε ε t 18

21 Exerciţiul nr.1 Lucraţi pe grupe! Timp de lucru: 20 minute 1. Pe curba caracteristică a unui oţel moale se remarcă mai multe domenii şi zone distincte. Specificaţi pe ce domeniu este valabilă legea lui HooKe bifând răspunsul în rubrica corespunzătoare. Domeniul Răspuns Corect Incorect a- de elasticitate b- de proporţionalitate c- de plasticitate 2. La solicitarea de răsucire, legea lui Hooke se scrie sub forma: τ = G γ Specificaţi semnificaţia termenilor din relaţia de mai sus: Termen Semnificaţia termenului Corect Incorect τ G γ 3. Consultând fişa de documentare, rezolvaţi acest exerciţiu în care vi se cere să identificaţi tipul solicitării la care sunt supuse piesele şi să completaţi spaţiul liber din dreptul fiecărui desen. 19

22 1arcul.. 2 nitul.. 3 arcul lamelar... 4 stâlpul.. 5 arcul bară de torsiune... 20

23 Exerciţiul nr.2 Lucraţi individual! Timp de lucru: 20 minute Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte, înscriidu-le în coloana Rezolvare elev. Veţi confrunta răspunsurile voastre cu cele prezentate de profesor pe folie şi vă veţi evalua munca prin înscrierea punctajului obţinut în ultima coloană a tabelului. Fişa de autoevaluare Tema: Forţe, tensiuni, deformaţii Numele şi prenumele: Clasa: Data Nr. crt. Sarcini de lucru Rezolvare elev maxim Punctaj obtinut 1. Forţa axiala produce solicitarea de? 10 p 2. Forţele care acţionează asupra corpurilor se numesc forţe? 3. Relaţia: τ = G γ reprezintă legea lui Hooke aplicată la? 4. Contracţia transversală este proporţională cu? 5. Valoarea maximă pe care trebuie să o aibă tensiunea într-o piesă se numeşte? 6. Valoarea maximă pe curba caracteristică la care se aplică legea lui Hooke? 7. Zona de pe curba caracteristică a oţelului moale pe care materialul se comportă elastic? 8. Deformaţia de lunecare este specifică corpurilor de formă? 9. Diferenţa de lungime, l = l l 0 se numeşte? Din oficiu se acordă Total 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 100 p 21

24 Fişa de evaluare 1 Tema : Forţe, tensiuni,deformaţii 1. Încercuiţi varianta corectă : 1.1 Sarcinile sunt : (1P) a. forţe de apăsare asupra corpurilor; b. forţe de reacţiune; c. forţe preluate de organe de maşini, piese sau de construcţii. 1.2 Forţele interioare sau eforturile sunt: (1P) a. forţe care iau naştere în interiorul corpurilor, datorită acţiunii forţelor exterioare; b. forţe generate în urma prelucrării pieselor; c. forţe ce se transmit la un corp prin intermediul unei suprafeţe de dimensiuni mici. 1.3 Efortul unitar reprezintă: (1P) a. mărimea efortului distribuit pe unitatea de lungime; b. mărimea efortului distribuit aplicat pe unitatea de suprafaţă din aria secţiunii; c. mărimea efortului distribuit pe întreaga secţiune a unui corp. 2. Completaţi spaţiile libere: a. Efortul unitar are aceeaşi direcţie cu care l-a determinat. (1P) b. Tensiunea normală, σ are un efect de. (1P) 3. Încercuiţi A (adevărat) dacă enunţurile următoare sunt adevărate sau F (fals) dacă sunt false. (1P) a. Prin deformaţie se întelege modificarea formei sau a dimensiunilor unui corp sub acţiunea unei forţe exterioare. A/F b. Alungirea, ε se măsoară în mm. A/F 22

25 4. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B, dacă între acestea există o legatură. (3P) A B 1. p a. contracţia transversală 2. A b. tensiune (efort unitar) 3. γ (unghiul γ) c. lunecare specifică 4. l d. aria suprafeţei elementare 5. ε t e. lungire 6. F f. forţa elementară Notă: Se acordă un punct din oficiu. Total puncte:10 Timp de lucru 20minute. Acumularea a 7 puncte implică obţinerea calificativului Realizat pentru Fişa de evaluare, în Fişa de descriere a activităţii. Elevii care doresc un punctaj maxim sunt rugaţi să rezolve şi punctul 4 din Fişa de evaluare! 23

26 Exercitiul nr.3 Lucraţi pe grupe! Timp de lucru: 15 minute Acest exerciţiu vă cere să grupaţi piesele din următoarea listă în funcţie de solicitarea la care sunt supuse. Formaţi grupe de patru elevi. Profesorului îi revine sarcina de a bifa într-una din rubricile corect/incorect. Lista de piese: - arcurile de la broaştele de uşi; - braţele de macara; - îmbinări de arbori cu butuci canelaţi; - cabluri de susţinere a stâlpilor de înaltă tensiune; - burghiele maşinilor de găurit; - puntea din spate a unui automobil; - îmbinări sudate; - bare pentru construcţii metalice; - arbori cotiţi; - osia unui vagon; - asamblări prin nituire; - lanţuri Solicitarea produsă Exemple de piese solicitate Corect Incorect Întindere sau compresiune Forfecare Încovoiere Răsucire 24

27 Lucraţi pe grupe! Timp de lucru: 30 minute Exercitiul nr.4 (joc de rol) Formaţi grupe de patru elevi! Imaginaţi-vă că fiecare elev din grupa îndeplineşte următoarele roluri: Elev 1: Solicitarea de întindere; Elev 2: Solicitarea de forfecare; Elev 3: Solicitarea de încovoiere; Elev 4: Solicitarea de răsucire. Fiecare elev din grupă va caracteriza solicitarea al carei rol îl joacă, pe o coală colorată de Flipchart. Va susţine în faţa celorlalţi elevi trăsăturile pe care le consideră imporatante pentru rolul pe care îl joacă (desene, caracterizare, formule, exemple, etc.). Exerciţiul nr.5 Întocmiţi un referat cu tema Solicitări mecanice. Veţi avea în vedere următorul conţinut: întinderea; compresiunea; forfecarea; încovoierea; răsucirea (torsiunea). Timp de lucru: doua săptămâni. Lucrati individual! Folosiţi internetul şi alte surse de documentare pe care le veţi preciza. Referatul trebuie să fie estetic şi îl veţi prezenta în faţa colegilor. Se va aprecia originaliatea lucrării şi corectitudinea exprimării! 25

28 Fişa de evaluare 2 Tema : Solicitări mecanice 1. Încercuiţi varianta corectă de răspuns. 1.1 Întinderea ( compresiunea ) unei bare este produsă de: (1p) a. forţe perpendiculare pe axa longitudinală a barei ; b. forţe normale pe secţiune, aplicate în centrul acesteia; c. forţe dirijate după axa transversală a barei. 1.2 Solicitarea la forfecare apare în secţiunea pieselor atunci când asupra lor acţionează : (1p) a. forţe egale şi de sens contrar ; b. forţe paralele cu axa transversală a barei şi de sens contrar; c. forţe egale, paralele şi de sens contrar, perpendiculare pe axa barei situate la distanţă foarte mică una faţă de cealaltă. 1.3 O bară este solicitată la încovoiere atunci când sarcinile aplicate sunt : a. cupluri aflate în plane normale pe secţiune ; (1p) b. cupluri de forţe sau forţe ce se află în plane ce trec prin axa barei ; c. forţe paralele cu axa barei. 2. Încercuiţi A (adevarat) daca enunţurile urmatoare sunt adevarate sau F (fals) dacă sunt false. (3p) a. formula fundamentală a solicitarii de întindere sau compresiune este: σ = ε E b. relaţia de dimensionare a unei piese solicitată la întindere sau N ef compresiune este: A ef = σ ef A/F A/F c. Pentru verificare la forfecare, se utilizează relaţia : σ = T A ef ef τ A/F af 3.Stabiliţi prin bifare care sunt forţele interioare: (1p) a. forţa axială; 26

29 b. sarcină concentrată; c. forţa tăietoare; d. moment încovoietor; e. sarcina distribuită; f. moment de răsucire. 4. Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B, pentru calculul de (2p) rezistenţă al barelor supuse la încovoiere şi al barelor supuse la răsucire. Solicitarea A B Încovoiere 1. Mcap = W ef σ ai 2. W nec M = M σ i ai 3. σ i ef = σ ai Wef Răsucire 4. M tcap = W pef τ at M 5. W t pmec = τ M at tef 6. τ ef = τ at W pef a. verificare; b. dimensionare; c. calculul momentului maxim permis; d. verificare; e. determinarea momentului de torsiune maxim admis; f. dimensionare. Notă: Se acordă un punct din oficiu. Total puncte:10 Timp de lucru: 30 minute. Acumularea a 7 puncte implică obţinerea calificativului Realizat pentru Fişa de evaluare, în Fişa de descriere a activităţii. Elevii care doresc un punctaj maxim sunt rugaţi să rezolve şi punctul 4 din Fişa de evaluare! 27

30 C 10.2 Corelează cauzele producerii solicitărilor electrice şi termice cu efectele acestora asupra sistemelor tehnice Fişa de lucru 1 Lucraţi individual! Timp de lucru: 10 minute Încercuiţi varianta corectă: Solicitarea la care este supus un izolant electric atunci când cele două regiuni ale sale se află la potenţiale diferite poartă denumirea de solicitare: a. termică; b. electrică; c. mecanică; d. electrodinamică. 1.2 În ansamblul unui aparat, solicitările electrice cele mai intense le suportă: a. circuitele magnetice; b. părţile de susţinere; c. căile conductoare de curent; d. izolaţia. 2. Completaţi spaţiile libere: a. Formarea unui canal conductor de electrcitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos se numeşte. b. Formarea unui canal conductor pe suprafaţa unui izolant solid reprezintă Enumeraţi trei defecte provocate de forţele electrodinamice aparatelor electrice. a.... b.... c

31 FIŞA DE EVALUARE 1 Tema: Solicitări electrice 1. Încercuiţi varianta corectă de raspuns. 1.1 Formarea unui canal conductor de electricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos este cunoscută sub denumirea de: (1p) a. străpungere; b. conturnare; c. scurtcircuit; d. supratensiune. 1.2 Formarea unui canal conductor de electricitate pe suprafaţa unui izolant solid reprezintă: (1p) a. supracurent; b. supratensiune; c. străpungere; d. conturnare; 2. Completaţi spaţiile libere: (2p) a. Materialele electroizolante sunt materiale a căror electrică este teoretic infinită. b. Regimul de funcţionare se caracterizează prin funcţionarea practic nelimitată a aparatelor electrice. 3. Forţele care apar în cazul a două conductoare paralele străbătute de curenţi cu sensuri ca în figurile de mai jos sunt de atracţie sau de respingere. Completati căsuţele libere aflate în dreptul reprezentărilor următoare: (2p)

32 4. Dielectricii sunt materiale izolante între armăturile unui condensator. Valoarea rezistenţei pe care dielectricul o opune trecerii curentului este: R i = U I S Scrieţi în tabelul de mai jos semnificaţia notaţiilor atât din relaţie cât şi de pe desenul următor: (3p) Termen Semnificaţia termenului U I s R i I vol I sup a, c b Notă: Se acordă un punct din oficiu. Total puncte: 10 Timp de lucru: 30minute. Acumularea a 7 puncte implică obţinerea calificativului Realizat pentru Fişa de evaluare, în Fişa de descriere a activităţii. Elevii care doresc un punctaj maxim sunt rugaţi să rezolve şi punctul 4 din Fişa de evaluare! 30

33 Fişa de lucru 2 Lucraţi pe grupe! Timp de lucru: 10 minute 1. Completaţi spaţiile libere din următorul enunţ: Solicitările termice sunt solicitările care determină apariţia într-un corp în absenţa unor forţe exterioare, ca urmare a faptului că, în condiţii reale de funcţionare, orice piesă este supusă unui regim de variaţie de Enumeraţi cele două tipuri de tensiuni interne provocate de solicitările termice. a... b.. 3. Căldura este energia transmisă de la un corp la altul datorită diferenţei de temperatură dintre ele. Acest transfer are loc prin trei mecanisme distincte. Enumeraţi aceste mecanisme de transferare a căldurii: a. b. c. 4. Şinele sudate de cale ferată datorită variaţiei de temperatură faţă de temperatura la care s-a realizat sudura şi, datorită faptului că lungirea sau scurtarea esre împiedicată pot lua naştere tensiuni foarte mari. Sunteţi rugati să scrieţi formula tensiunii care ia nastere şi să specificaţi de cine depinde aceasta. 31

34 FIŞA DE EVALUARE 2 Tema: Solicitări termice 1. Alegeţi varianta corectă încercuind litera corespunzătoare. Precizaţi dacă pot fi solicitate termic: a. lanţurile; b. motoarele termice; c. şinele sudate de cale ferată; d. arcurile. (1p) Specificaţi trei cauze ale apariţiei solicitărilor termice, completând spaţiile libere de mai jos: (1,5p) a. b. c Enumeraţi trei efecte ale solicitărilor termice: (1,5p) a. b. c. 3. Încercuiţi A(adevarat) dacă apreciaţi că enunţul este adevarat sau F(fals) dacă apreciaţi că enunţul este fals. (3p) a. Sursele de căldură sunt corpuri macroscopice care emană lumină. A/F b. Căldura apare ca urmare a trecerii curentului electric printr-un conductor. c. Fenomenul fizic al transferului de căldura prin radiaţie constă în transformarea unei părţi din energia internă a corpului în energie radiantă. A/F A/F 32

35 4. În desenele următoare sunt reprezentate două dintre mecanismele de transfer de căldură. Completaţi spaţiile libere aflate în dreptul fiecărei reprezentări. (2p) Notă: Se acordă un punct din oficiu. Total puncte: 10 Timp de lucru: 30minute. Acumularea a 7 puncte implică obţinerea calificativului Realizat pentru Fişa de evaluare, în Fişa de descriere a activităţii. Elevii care doresc un punctaj maxim sunt rugaţi să rezolve şi punctul 4 din Fişa de evaluare! 33

36 FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză. FIŞA PENTRU ÎNREGISTARAREA PROGRESULUI ELEVULUI Modulul III: SOLICITAREA MECANICĂ,ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ A SISTEMELOR TEHNICE Unitatea de competenţă: Numele elevului: Numele profesorului: Competenţe tehnice şi abilitaţi cheie care trebuie dobândite Exerciţii efectuate Aplicare în cadrul modulului Resurse necesare Evaluare Bine Satisfăcator Refacere Comentarii: Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare) IV. 34

37 V. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE U.C.10 Solicitarea mecanică, electrică şi termică a sistemelor tehnice C.10.1 Corelează solicitările mecanice care apar în sistemele tehnice cu forţele care le produc Rezolvare Fişa de lucru 1 1. a vectorială, repaus, deformarea; b sarcini; c eforturi (tensiuni) 2. b; 3. 1 b; 2 c; 3 a; 4 - d; 4. p = F / A Relaţia pentru tensiune Termen 1 Termen 2 Termen 3 Unitatea de masura p = F / A p -tensiune F forţa elementara A aria suprafetei elementare N/m 2 (Pa) Rezolvare Fişa de lucru 2 1. c 2. 1-d; 2-c; 3-a; 4-b; 3. d. 4. b. Rezolvare Fişa de lucru 3 1. a - efect de întindere, compresiune; b - tăiere, lunecare; 2. a elastice; b solicitării; 35

38 3. Termen Răspuns elev Corect Incorect l 0 l l ε ε t Lungimea iniţială Lungimea finală Lungire (scurtare) Alungirea (scurtarea specifică) Contracţia transversală. Rezolvare Exerciţiul nr.1 1- b; 2. Termen Semnificaţia termenului Corect Incorect τ G γ Tensiune tangenţială Modul de elasticitate transversal Lunecare specifică 3. 1 întindere şi compresiune 2 forfecare 3, 4 încovoiere 5 torsiune Rezolvare Exerciţiul nr.2 Nr. crt. Sarcini de lucru Rezolvare elev maxim Punctaj obtinut 1. Forţa axială produce solicitarea de? întindere - compresiune 10 p 2. Forţele care actionează asupra corpurilor se numesc forţe? 3. Relatia: τ = G γ reprezintă legea lui Hooke aplicată la? 4. Contracţia transversală este proporţională cu? exterioare răsucire alungirea 10 p 10 p 10 p 36

39 5. Valoarea maximă pe care trebuie să o aibă tensiunea într-o piesă se numeşte? rezistenţa admisibilă 10 p 6. Valoarea maximă pe curba caracteristică la care se aplică legea lui Hooke? 7. Zona de pe curba caracteristică a oţelului moale pe care materialul se comportă elastic? 8. Deformaţia de lunecare este specifică corpurilor de formă? 9. Diferenţa de lungime, l = l l 0 se numeşte? Din oficiu se acordă Total limita de propoţionalitate domeniul de elasticitate paralelipipedică lungire 10 p 10 p 10 p 10 p 10 p 100 p Fişa de evaluare 1 Barem de corectare: c ; 1.2 a ; 1.3 b ; 2. a forţa; b întindere-compresiune ; 3. a A ; b F ; 4. 1 b ; 2 d ; 3 c ; 4 e ; 5 a ; 6 f ; Rezolvare Exerciţiul nr.3 Solicitarea produsă Exemple de piese solicitate Corect Incorect Întindere sau compresiune - cabluri de susţinere a stâlpilor de înaltă tensiune; - bare pentru construcţii metalice; - lanţuri; Forfecare - îmbinări de arbori cu butuci canelaţi; - îmbinări sudate; - asamblări prin nituire; 37

40 Încovoiere - braţele de macara; - puntea din spate a unui automobil; - osia unui vagon Răsucire - arcurile de la broaştele de uşi; - burghiele maşinilor de găurit; - arbori cotiţi. Fişa de evaluare 2 Barem de corectare: b; 1.2 c; 1.3 b; 2. a A; b F; c F; 3. a, c, d, f; 4. 1 c; 2 b; 3 a; 4 e; 5 f; 6 d; C 10.2 Corelează cauzele producerii solicitărilor electrice şi termice cu efectele acestora asupra sistemelor tehnice Rezolvare Fişa de lucru b; 1.2 d; 2. a străpungere; b conturnarea 3. îndoirea conductoarelor, slăbirea legăturilor, distrugerea izolatoarelor suport, deformarea bornelor, etc. Barem de corectare: a; 1.2 d; Fişa de evaluare 1 2. a rezistenţa; b permanent; 3. 1 de atracţie; 2 de respingere; 4. 38

41 Termen U I s R i I vol I sup Semnificatia termenului Tensiunea continuă aplicată dielectricului Intensitatea curentului ce străbate dielectricul Valoarea rezistenţei pe care dielectricul o opune trecerii curentului Curent de scurgere prin volum Curent de suprafaţă a, c Electrozi de măsură b Disc de material izolant Rezolvare Fişa de lucru 2 1 tensiuni interne; variaţie de temperatură; 2. a. tensiuni interne provocate de variaţia de temperatură în sistemele cu dilatări împiedicate; b. tensiuni interne în piese care au suferit răciri inegale; 3. a prin convecţie; b prin conducţie termică; c prin radiaţie; 4. σ = E α (t 2 t 1 ); natura matarialului (E, α); diferenţa de temperatură. Barem de corectare: 1. b, c; Fişa de evaluare a. condiţiile de lucru; b. frecarea; c. efectele termice ale curentului electric; 2.2 a. producerea de deformaţii; b. pericol de rupere; c. modificarea caracteristcilor mecanice ale materialelor; 3. a F; b A; c A radiaţie termică; 2 convecţie termică. 39

42 V. BIBLIOGRAFIE 1. Mariana Constantin, Aurel Ciocârlea Vasilescu SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRI TEHNICE Editura ALL 2000; 2. Ion Ionescu, Maria Manole, Constantin Manole - SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRI TEHNICE Editura Economică Preuniversitaria 2000; 3. V. Drobotă, M. Atanasiu, N. Stere, ş.a ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME Editura Didactică şi pedagogică, R.A Bucureşti; 4. Florin Mareş, Gabriela Mihai, ş.a SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRI TEHNICE Sinteze Editura SCORPION 2003; 5. Sabina Hilohi, ş.a SOLICITĂRI ŞI MĂSURĂRI TEHNICE Teste Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti Pagini Web şi softuri educaţionale utile

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III-

Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III- Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III- 3.4. Criterii de plasticitate Criteriile de plasticitate au apărut din necesitatea de a stabili care sunt factorii de care depinde trecerea

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

TENSIUNI. DEFORMAŢII.

TENSIUNI. DEFORMAŢII. CAPITOLUL 3 TENSIUNI. DEFORMAŢII. 3.1.Tensiuni Fie un corp solid solicitat de un sistem de forţe în echilibru, ca în Fig. 3.1.a. Fig.3.1 În orice secţiune a corpului solicitat apar forţe interioare care

Διαβάστε περισσότερα

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct

Διαβάστε περισσότερα

Curentul electric stationar

Curentul electric stationar Curentul electric stationar 1 Curentul electric stationar Tensiunea electromotoare. Legea lui Ohm pentru un circuit interg. Regulile lui Kirchhoft. Lucrul si puterea curentului electric continuu 1. Daca

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE CPITOLUL 4 SOLICITRE DE TRCŢIUE COMPRESIUE 4.1. Forţe axiale Dacă asupra unei bare drepte se aplică forţe dirijate în lungul axei longitudinale bara este solicitată la tracţiune (Fig.4.1.a) sau la compresiune

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Lucrul mecanic şi energia mecanică. ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1 CURS 9 ECHILIBRUL SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide........... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 9.1. Generalităţi. Legături intermediare...2

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati

Capitolul 15. Asamblari prin caneluri, arbori profilati Capitolul 15 Asamblari prin caneluri, arbori profilati T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare? a) cele din seria usoara; b) cele din seria mijlocie; c) cele din

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul si energia mecanica

Lucrul si energia mecanica Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =. Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 6. Centre de greutate... 1 Cuprins..1

CUPRINS 6. Centre de greutate... 1 Cuprins..1 URS 6 ENTRE DE GREUTATE UPRINS 6. entre de greutate...... 1 uprins..1 Introducere modul.1 biective modul....2 6.1. entre de greutate......2 6.2. Momente statice...4 Test de autoevaluare 1...5 6.3. entre

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1

CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1 CURS 2 SISTEME DE FORŢE CUPRINS 2. Sisteme de forţe.... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 2.1. Forţa...2 Test de autoevaluare 1...3 2.2. Proiecţia forţei pe o axă. Componenta forţei

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETATI ELASTICE ALE CORPURILOR

PROPRIETATI ELASTICE ALE CORPURILOR PROPRIETATI ELASTICE ALE CORPURILOR Determinarea modulului de elasticitate a cauciucului. Determinarea constantei elastice a unui resort. Determinarea modulelor de torsiune şi de forfecare ale unei bare

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Legea lui Biot şi Savart Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart Obiectivul experimentului Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα