CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1
|
|
- Φυλλίς Τομαραίοι
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURS 2 SISTEME DE FORŢE CUPRINS 2. Sisteme de forţe Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul Forţa...2 Test de autoevaluare Proiecţia forţei pe o axă. Componenta forţei pe direcţia unei axe...4 Test de autoevaluare Compunerea a două forţe concurente...5 Test de autoevaluare Expresia forţei în sistemul de referinţă cartezian...7 Test de autoevaluare Rezultanta unui sistem de forţe concurente. Teorema proiecţiilor...10 Test de autoevaluare Bibliografie modul 12 Rezumat modul.12 Rezolvarea testelor de autoevaluare Sisteme de forţe Introducere modul În acest modul se va defini noţiunea de forţă. Se vor defini noţiunile de proiecţie a forţei pe o axă şi de componentă a unei forţe pe direcţia unei axe. Se va defini sistemul de forţe concurente şi se va determina rezultanta acestui sistem de forţe. Mecanica I 1
2 Obiective modul După parcurgerea acestui modul cursantul va şti: - să definească şi să reprezinte noţiunea de forţă; - să definească şi să determine proiecţia unei forţe pe o axă; - să definească şi să determine componenta unei forţe pe direcţia unei axe; - să exprime forţa în sistemul de referinţă cartezian; - să determine rezultanta unui sistem de forţe concurente utilizând teorema proiecţiilor. Durata medie de studiu individual 2 ore cest interval de timp presupune asimilarea noţiunilor prezentate în acest modul şi realizarea testelor de autoevaluare Forţa Forţa este mărimea vectorială ce caracterizează direcţia şi intensitatea acţiunii unui corp asupra altui corp. Ca orice vector, forţa poate fi reprezentată grafic punând în evidenţă cele patru caracteristici: mărime, direcţie, sens şi punct de aplicaţie. α α O O Fig Reprezentarea forţei Mărimea forţei este un scalar având unitatea de măsură specifică forţei şi se reprezintă la o anumită scară prin lungimea vectorului. Mecanica I 2
3 Dreapta care conţine vectorul forţă se numeşte dreapta suport a forţei (sau suportul forţei). Dreapta suport a forţei defineşte direcţia forţei prin unghiul pe care îl face cu o altă dreaptă (sau axă) de direcţie cunoscută (fig. 2.1). Sensul forţei este definit prin săgeata vectorului ce reprezintă forţa. Punctul de aplicaţie al forţei este indicat în general printr-o literă şi poate fi situat în oricare dintre cele două extremităţi ale vectorului forţă (fig. 2.1). O dreaptă devine axă dacă i se asociază un punct ca origine (punctul O în figura 2.1) şi un sens pozitiv. Direcţia şi sensul unei axe se pot pune în evidenţă printr-un vector având mărimea 1, numit versor ( în figura 2.1). În funcţie de acest versor, forţa se poate exprima: În această expresie se pun în evidenţă trei din cele patru caracteristici ale forţei: mărimea (notată cu ), direcţia (direcţia versorului ) şi sensul (prin intermediul semnului: semnul (+) arată că forţa şi versorul au acelaşi sens iar semnul (-) arată ca forţa şi versorul au sensuri opuse). ceastă relaţie nu oferă nici o informaţie cu privire la poziţia punctului de aplicaţie al forţei sau la poziţia dreptei suport a forţei în raport cu un reper oarecare. Pentru exprimarea poziţiei forţei în raport cu un reper oarecare se va utiliza o altă noţiune ce va fi introdusă ulterior. 1. Definiţi forţa. 2. Ce înţelegeţi prin noţiunea de axă? Test de autoevaluare 1 3. Expresia nu pune în evidenţă următoarea caracteristică ale forţei: a) mărimea b) direcţia c) sensul d) punctul de aplicaţie Sugestiile de rezolvare și răspunsurile corecte sunt indicate la finalul modulului. Mecanica I 3
4 2.2. Proiecţia forţei pe o axă. Componenta forţei pe direcţia unei axe Fie o forţă oarecare, reprezentată în figura 2.2 şi o axă oarecare (Δ), definită cu ajutorul versorului. Pentru uşurinţa reprezentării, vom considera forţa şi axa în acelaşi plan. B α B 2 O (Δ) 1 B 1 Figura 2.2. Proiecţia forţei pe o axă. Proiecţia forţei pe direcţia unei axe Mărimea segmentului, măsurată la scara forţelor, este mărimea scalară şi se numeşte proiecţia forţei pe axa (Δ) : Dacă vârful forţei se proiectează pe o dreaptă paralelă cu axa (Δ) ce conţine punctul (punctul de aplicaţie al forţei) atunci se obţine punctul B 2. Este evident că mărimile segmentelor şi sunt egale. Segmentul este catetă în triunghiul dreptunghic B 2 B, astfel încât putem scrie: Dacă în extremitatea B 2 se reprezintă o săgeată, atunci segmentul devine un vector având punctul de aplicaţie identic cu punctul de aplicaţie al forţei şi mărimea egală cu mărimea proiecţiei forţei pe axa (Δ). cest vector, notat cu, se numeşte componenta forţei pe direcţia axei (Δ): Mecanica I 4
5 1. Definiţi proiecţia unei forţe pe o axă. 2. Definiţi componenta unei forţe pe direcţia unei axe. Test de autoevaluare 2 3. Determinaţi mărimea proiecţiei forţei din figură pe axa (Δ), cunoscând mărimea forţei F=10 N şi α=60. (Δ) α Sugestiile de rezolvare și răspunsurile corecte sunt indicate la finalul modulului Compunerea a două forţe concurente. Problema principală care se pune atunci când avem un sistem de forţe dat este, în general, determinarea sistemului echivalent cel mai simplu. Două sisteme de forţe se numesc echivalente dacă efectul mecanic produs asupra corpului pe care acţionează este acelaşi. Se va determina în continuare sistemul echivalent cel mai simplu pentru un sistem de forţe alcătuit din două forţe concurente. Fie două forţe şi având acelaşi punct de aplicaţie. Conform principiului paralelogramului aceste două forţe pot fi înlocuite cu o singură forţă ce produce acelaşi efect mecanic, numită rezultantă şi notată cu (figura 2.3). α 1 α α 2 Fig Compunerea a două forţe concurente Matematic, rezultanta celor două forţe concurente se exprimă ca sumă vectorială între aceste forţe: Mecanica I 5
6 Mărimea rezultantei se determină utilizând teorema cosinusului într-unul dintre cele două triunghiuri ce se formează în paralelogramul forţelor: Utilizând teorema sinusului într-unul dintre cele două triunghiuri formate de rezultantă cu cele două forţe rezultă direcţia rezultantei, dată de unghiul format de aceasta cu una dintre direcţiile celor două forţe (direcţii cunoscute): Dacă se aduce una dintre cele două forţe (la alegere) cu punctul de aplicaţie în vârful celei dea doua şi se uneşte punctul de aplicaţie al celei de-a doua forţe cu vârful primei forţe, se obţine vectorul rezultantă. ceastă metodă de determinare a rezultantei se numeşte regula triunghiului. Se prezintă în continuare cazul compunerii a două forţe coliniare, utilizând regula triunghiului: Fig Compunerea a două forţe concurente coliniare Dacă forţele au acelaşi sens, mărimea rezultantei se determină ca sumă algebrică a mărimilor celor două forţe: Dacă forţele au sensuri opuse, mărimea rezultantei se determină dintr-o scădere: Mecanica I 6
7 1. Două sisteme de forţe sunt echivalente dacă: a) au acelaşi număr de forţe; b) produc acelaşi efect mecanic corpului pe care acţionează; c) acţionează în acelaşi punct. Test de autoevaluare 3 2. Rezultanta a două forţe concurente se determină cu metodele: a) regula paralelogramului; b) regula rombului; c) regula triunghiului. 3. Mărimea rezultantei a două forţe concurente se determină aplicând: a) teorema cosinusului; b) teorema sinusului; c) teorema tangentei. Sugestiile de rezolvare și răspunsurile corecte sunt indicate la finalul modulului Expresia forţei în sistemul de referinţă cartezian În figura 2.5 se prezintă sistemul de referinţă cartezian triortogonal drept. cesta este alcătuit din trei axe perpendiculare două câte două, notate Ox, Oy şi Oz. Noţiunea de sistem de x O z Fig Sistem de referinţă cartezian drept y referinţă drept se referă la orientarea axelor (există sisteme de referinţă drepte sau stângi). stfel, un sistem de referinţă drept Oxyz este acel sistem de referinţă la care observatorul, aşezat în primul triedru, vede notaţiile axelor în sens trigonometric (în ordinea x, y, z). lt mod de definire este acesta: rotind burghiul drept astfel încât axa Ox să se suprapună peste axa Oy pe drumul cel mai scurt, sensul de înaintare al burghiului să coincidă cu sensul pozitiv al axei Oz (pentru sistemul de referinţă Oxyz). Direcţiile şi sensurile pozitive ale Mecanica I 7
8 axelor sistemului de referinţă cartezian se definesc cu ajutorul a trei versori, şi. Mecanica lucrează cu sisteme de referinţă drepte. Fie forţa având punctul de aplicaţie în originea sistemului de referinţă cartezian (figura 2.6.a). Se determină proiecţiile pe axele de coordonate proiectând vârful forţei pe axele de coordonate în modul următor: se duce o paralelă la axa Oz prin vârful forţei, aceasta intersectând planul Oxy în punctul. Din punctul se duc paralele la axele Ox şi Oy şi se determină proiecţiile vârfului forţei pe axele Oy, respectiv Ox. Pentru determinarea proiecţiei vârfului forţei pe axa Oz se duce o paralelă prin vârful forţei la segmentul (figura 2.6.b). Dacă se orientează segmentele obţinute, se obţin componentele forţei pe axele sistemului de referinţă (figura 2.6.c). De asemenea se poate construi paralelipipedul având ca diagonală forţa şi ca laturi componentele forţei pe axele de coordonate. Unghiurile făcute de forţa axele sistemului de referinţă se vor nota cu α, β, respectiv γ. cu z z z γ O y O y α O β y x a) x b) x c) Fig Forţa în sistemul de referinţă cartezian Proiecţiile forţei pe axele sistemului de referinţă sunt: ; Componentele forţei pe direcţiile celor trei axe de coordonate sunt: Dacă sumăm vectorial componentele forţei rezultă: Mecanica I 8
9 Notând pentru simplificare: şi se va obţine expresia forţei în raport cu sistemul de referinţă cartezian: Mărimea forţei este: iar direcţia forţei este dată de cosinuşii directori ai dreptei suport: Între cosinuşii directori există relaţia: 1. Ce înţelegeţi prin sistem de referinţă drept? Test de autoevaluare 4 2. Enunţul,,Orice forţă poate fi înscrisă pe diagonala unui paralelipiped este: a) adevărat b) fals 3. În expresia, X este: a) componenta forţei pe axa Ox; b) vectorul ce uneşte punctul de aplicaţie al forţei cu proiecţia vârfului forţei pe axa Ox; c) proiecţia forţei pe axa Ox. Sugestiile de rezolvare și răspunsurile corecte sunt indicate la finalul modulului. Mecanica I 9
10 Sisteme de forţe 2.5. Rezultanta unui sistem de forţe concurente. Teorema proiecţiilor Sistemul de forţe concurente este acel sistem de forţe în care toate forţele au acelaşi punct de aplicaţie. Dacă sistemul de forţe acţionează asupra unui solid rigid atunci este suficient ca dreptele suport ale acestora să fie concurente în acelaşi punct. Fie un sistem de forţe concurente. Pentru a determina sistemul echivalent cel mai simplu se pot aplica cele două metode cunoscute (regula paralelogramului sau regula triunghiului) considerând succesiv câte două forţe. plicând regula triunghiului în mod Figura 2.7. Regula conturului poligonal repetat se obţine o nouă metodă ce se numeşte regula conturului poligonal (figura 2.7). În metoda conturului poligonal se aşează forţele într-o ordine oarecare, astfel încât punctul de aplicaţie al unei forţe să coincidă cu vârful forţei anterioare. Rezultanta sistemului de forţe concurente va avea punctul de aplicaţie în punctul de aplicaţie al primei forţe şi vârful în vârful ultimei forţe considerate. ceastă metodă este o metodă grafică ce devine greu de utilizat pentru sisteme de forţe în spaţiu sau pentru sisteme de forţe cu un număr mare de forţe. Prin aplicarea acestei metode se observă că sistemul echivalent cel mai simplu pentru un sistem de forţe concurente este sistemul alcătuit dintr-o singură forţă, şi anume rezultanta sistemului de forţe concurente aplicată în punctul de concurenţă al forţelor. Matematic, rezultanta unui sistem de forţe este dată de relaţia: Pentru o abordare analitică a determinării rezultantei unui sistem de forţe concurente se enunţă teorema proiecţiilor. Teorema proiecţiilor: proiecţia pe o axă a rezultantei unui sistem de forţe concurente este egală cu suma proiecţiilor pe aceeaşi axă a tuturor forţelor din sistem. Mecanica I 10
11 Se cunoaşte că: Înmulţind relaţia cu versorul unei axe (Δ), rezultă: Demostraţie Dar produsul scalar al unui vector cu versorul unei axe este chiar proiecţia vectorului pe acea axă: ceastă relaţie reprezintă chiar teorema proiecţiilor. În cazul unui sistem de referinţă cartezian se pot scrie: unde X, Y şi Z sunt proiecţiile rezultantei pe axele sistemului de referinţă iar X i, Y i şi Z i sunt proiecţiile forţei pe axele sistemului de referinţă. În sistemul de referinţă cartezian, rezultanta va avea expresia: Mărimea rezultantei este: Direcţia rezultantei este dată de cosinuşii directori ai dreptei sale suport: Mecanica I 11
12 1. Enunţul,,regula conturului poligonal este o metodă analitică este: a) adevărat b) fals Test de autoevaluare 5 2. Care este cel mai simplu sistem echivalent unui sistem de forţe concurente? 3. Enunţaţi teorema proiecţiilor. Sugestiile de rezolvare și răspunsurile corecte sunt indicate la finalul modulului. [1]. Hangan, S., Slătineanu, I.,,,Mecanică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, pag ; Bibliografie modul [2]. Szolga, V., Szolga,. M.,,,Mecanica Teoretică. Note de curs şi îndrumător de seminar. Partea I, Editura Conspress, Bucureşti, 2003, pag. 7-15; [3]. Vâlcovici, V., Bălan, Şt., Voinea, R.,,,Mecanica Teoretică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1963, pag , Modulul prezintă noţiuni de bază privind sistemele de forţe, cum ar fi: forţa, sistem echivalent cel mai simplu, sistem de forţe concurente. Rezumat modul S-au prezentat metode de determinare a rezultantei pentru un sistem de două forţe concurente (regula paralelogramului şi regula triunghiului) sau pentru un sistem cu mai multe forţe concurente (regula conturului poligonal şi metoda analitică bazată pe teorema proiecţiilor) Mecanica I 12
13 1. Consultare aspecte teoretice pag. 2; 2. Consultare aspecte teoretice pag. 3; 3. d. Rezolvare test de autoevaluare 1 1. Consultare aspecte teoretice pag. 4; 2. Consultare aspecte teoretice pag. 4; 3.. Rezolvare test de autoevaluare 2 1. b; 2. a, c; 3. a. Rezolvare test de autoevaluare 3 1. Consultare aspecte teoretice pag. 7; 2. a; 3. c. Rezolvare test de autoevaluare 4 Mecanica I 13
14 1. b; 2. Consultare aspecte teoretice pag. 10; 3. Consultare aspecte teoretice pag. 10; Rezolvare test de autoevaluare 5 Mecanica I 14
CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1
CURS 9 ECHILIBRUL SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide........... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 9.1. Generalităţi. Legături intermediare...2
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi
Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială
Cap. I NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE VECTORI
Cap. I NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE VECTORI In mecanică există mărimi scalare sau scalari şi mărimi vectoriale sau vectori. Mărimile scalare (scalarii) sunt complet determinate prin valoarea lor numerică
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
CUPRINS 6. Centre de greutate... 1 Cuprins..1
URS 6 ENTRE DE GREUTATE UPRINS 6. entre de greutate...... 1 uprins..1 Introducere modul.1 biective modul....2 6.1. entre de greutate......2 6.2. Momente statice...4 Test de autoevaluare 1...5 6.3. entre
3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe
III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe reprezintă totalitatea forțelor care acționează simultan asupra unui corp, Fig. 1. În Fig.
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CUPRINS 7. Statica punctului material... 1 Cuprins..1
CURS 7 STATICA UNCTULUI MATERIAL CURINS 7. Statica punctului material.......... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 7.1. Generalităţi...2 7.2. Echilibrul punctului material liber...3
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Conice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la
Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi
Produsul scalar: denitie, proprietati Schimbari de repere ortonormate in plan Aplicatii Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia III Produsul scalar:
Lectia VII Dreapta si planul
Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta. Ecuatii, pozitii relative Aplicatii Lectia VII Dreapta si planul Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VII Planul. Ecuatii, pozitii relative Dreapta.
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR
CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN CINEMATICA Cinematica studiază mişcările mecanice ale corpurilor, fără a lua în considerare masa acestora şi
ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu
ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ Dorel Fetcu Acest curs este un fragment din manualul D. Fetcu, Elemente de algebră liniară, geometrie analitică şi geometrie diferenţială, Casa Editorială
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =
Elemente de geometrie analiticã. Segmente. DistanŃa dintre douã puncte A(, ), B(, ): AB = ) + ( ) (. Panta dreptei AB: m AB = +. Coordonatele (,) ale mijlocului segmentului AB: =, =. Coordonatele punctului
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Dreapta in plan. = y y 0
Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra
ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra Adevărul matematic, indiferent unde, la Paris sau la Toulouse, este unul şi acelaşi (Blaise Pascal) Diana-Florina Haliţă grupa 331 dianahalita@gmailcom
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează
TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.
Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.
TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:
TRIUNGHIUL Profesor lina Penciu, Școala Făgăraș, județul rașov Daca, si sunt trei puncte necoliniare, distincte doua câte doua, atunci ( ) [] [] [] se numeste triunghi si se noteaza cu Δ. Orice Δ determina
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Capitolul 1. Noțiuni Generale. 1.1 Definiții
Capitolul 1 Noțiuni Generale 1.1 Definiții Forța este acțiunea asupra unui corp care produce accelerația acestuia cu condiția ca asupra corpului să nu acționeze şi alte forțe de sens contrar primeia. Forța
7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)
PL STZĂ 115 7. PL STZĂ (punct, dreaptă, plan, metode) 7.1 Probleme reolvate 1. Se dă forma geometrică din figura 7.1. Să se repreinte epura ei şi să se studiee tipurile de drepte, plane şi poiţiile relative
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere
Capitolul 9 Geometrie analitică 9.1 Repere Vom considera spaţiile liniare (X, +,, R)în careelementelespaţiului X sunt vectorii de pe odreaptă, V 1, dintr-un plan, V sau din spaţiu, V 3 (adică X V 1 sau
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
CUPRINS 8. Statica solidului rigid... 1 Cuprins..1
CURS 8 STATICA SOLIDULUI RIGID CUPRINS 8. Statica solidului rigid.......... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 8.1. Generalităţi...2 8.2. Echilibrul solidului rigid liber...4 Test de
CAPITOLUL 2 VECTORI LIBERI. 2.1 Segment orientat. Vector liber
Algebră liniară CAPITOLUL VECTORI LIBERI. Segment orientat. Vector liber Acest capitol este dedicat în totalitate studierii spaţiului vectorilor liberi, spaţiu cu foarte multe aplicaţii în geometrie, fizică
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale
3. Locuri geometrice 3.. Locuri geometrice uzuale oţiunea de loc geometric în plan care se găseşte şi în ELEETELE LUI EUCLID se pare că a fost folosită încă de PLATO (47-347) şi ARISTOTEL(383-3). Locurile
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu
2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu Pentru început sădefinim câteva noţiuni de bază în geometria analitică. Definitia 2.3.1 Se numeşte reper în spaţiu o mulţime formată dintr-un punct O (numit originea
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Ecuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0
DEFINITIVAT 1993 TIMIŞOARA PROFESORI I 1. a) Metodica predării noţiunii de derivată a unei funcţii. b) Să se reprezinte grafic funci a sinx, dacă x (0,2π] f : [0,2π] R, f(x) = x. 0, dacă x = 0 2. Fie G
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi
GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 0, 009, Iaşi Cuprins 1 SPAŢIUL VECTORILOR LIBERI. STRUCTURA AFINĂ 4 SPAŢIUL VECTORILOR LIBERI.
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,
Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu, Iaşi Repere metodice ale predării asemănării în gimnaziu
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)
Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!) Prof. ION CĂLINESCU,CNDG, Câmpulung Voi prezenta o abordare simplă a determinării cercului lui Euler, pe baza unei probleme de loc geometric. Preliminarii:
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene
Geometrie liniară în spaţiu CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU 6.. Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu I. Coordonate carteziene În cele ce urmează, notăm cu E 3 spaţiul punctual tridimensional
Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.
Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a
Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON
CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON ABSTRACT. Articolul prezintă două rezultate deosebite legate de patrulaterul inscriptibil şi câteva consecinţe ce decurg din aceste rezultate. Lecţia se adresează