- Cel mai bun - cel mai eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "- Cel mai bun - cel mai eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului"

Transcript

1 Poluanti atmosferici Glosar de termeni 1.Aglomerare - zonă cu o populaţie al cărei număr depăşeşte de locuitori sau zona in care numărul populaţiei este egal sau mai mic de de locuitori, dar densitatea populaţiei pe km 2 justifică necesitatea evaluării şi gestionării calităţii aerului inconjurător (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 2. Aer inconjurător - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de muncă(oug 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 3. Atmosferă - masa de aer care inconjoară suprafaţa terestră, incluzand şi stratul protector de ozon(oug 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001), 4. Cele mai bune tehnici disponibile care nu implică costuri excesive - stadiul cel mai avansat şi cel mai eficient al dezvoltării activităţilor şi al metodelor de operare care indică potrivirea practică a unei anumite tehnici de a asigura in principiu baza pentru valorile limită de emisie, menite să prevină şi, acolo unde nu este potrivit, să reducă in general emisiile şi impactul asupra mediului,(oug 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001): - Tehnici - include atat tehnologia utilizată, cat şi modul in care instalaţia este proiectată, construită, intreţinută, operată sau scoasă din funcţiune; - Tehnică disponibilă - acea tehnică dezvoltată la o scară ce permite implementarea ei in sectorul industrial important in condiţii viabile din punct de vedere economic şi tehnic, luand in considerare costurile şi avantajele, indiferent dacă tehnica este sau nu este utilizată ori produsă in Romania, atata timp cat tehnica este accesibilă rezonabil operatorului; - Cel mai bun - cel mai eficient in realizarea unui nivel general ridicat al mediului 5. Evaluare - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, inclusiv prin modelare matematică, prognozarea sau estimarea nivelului unui poluant in aerul inconjurător (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 6. Emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate in mediu prin ferestre, uşi şi alte orificii, sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră in mod normal in categoria surselor dirijate de poluare (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 7. Surse mobile de poluare - mijloace de transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internă (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 8. Surse difuze de poluare - surse de emisii nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii şi alte surse care nu au fost definite

2 specific (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 9. Marjă de toleranţă - procent din valoarea limită cu care aceasta poate fi depăşită, in condiţiile precizate de legislaţia in vigoare (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 10. Nivel - concentraţia unui poluant in aerul inconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe intr-o perioadă dată (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 11. Poluant - orice substanţă introdusă direct sau indirect de către om in aerul inconjurător, care poate avea efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane sau mediului (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobatăprin Legea nr. 655/2001) 12. Prag de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor in urma unei expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate, conform legislaţiei in vigoare (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 13. Valoare limită - nivel fixat pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, in scopul evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii omului sau mediului, care se atinge intr-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit după ce a fost atins (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 14. Valori de prag - aceste valori care constituie nivelul pragurilor de alertă care o dată ce au fost depăşite determină luarea de măsuri de către autorităţile competente, conform legislaţiei in vigoare (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 15. Valori limită de emisie - concentraţia sau masa substanţelor poluante in emisiile provenite de la surse pe parcursul unei perioade precizate şi a cărei depăşire nu este permisă (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 16. Zonă - parte a teritoriului naţional, delimitată in scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului, aprobată de Guvern. (OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei modificată şi aprobată prin Legea nr. 655/2001) 17. Captura de date - inseamnă raportul dintre perioada de timp in care instrumentul de monitorizare produce date valabile şi perioada de timp pentru care se calculează parametrul statistic sau valoarea agregată; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, 18. Compuşi organici volatili nemetanici(covnm) - inseamnă toţi compuşii organici, alţii decat metanul, proveniţi din surse antropice şi biotice, ce pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot, in prezenţa luminii solare; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi

3 metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) 19. Estimare obiectivă - inseamnă estimare pe baza unor metode bine definite, cu un nivel de incertitudine cunoscut; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, 20. Măsurători in puncte fixe - inseamnă măsurătorile efectuate in conformitate cu prevederile cuprinse in Capitolul III Secţiunea 1 din prezentul Normativ;(OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) 21. Măsurători indicative - inseamnă măsurători efectuate cu ajutorul unor metode alternative ce completează informaţiile obţinute din măsurătorile in puncte fixe;(om 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 22. Modelarea calităţii aerului - inseamnă utilizarea de reprezentări matematice ale proceselor fizice şi chimice din atmosferă in vederea estimării cantitative a dispersiei şi impactului poluanţilor atmosferici;(om 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, 23. Obiective de calitate a datelor - inseamnă criterii pentru stabilirea acurateţei măsurătorilor şi metodelor de evaluare, elaborate in scopul obţinerii unei evaluări corecte a calităţii aerului; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, 24. Obiectiv pe termen lung - inseamnă o concentraţie de ozon in atmosferă pană la care, potrivit cunoaşterii ştiinţifice actuale, efectele adverse directe asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului in general sunt improbabile şi care trebuie atinsă, pe cat posibil, pe termen lung, cu scopul de a asigura protecţia efectivă a sănătăţii umane şi a mediului; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 25. Oxizi de azot - inseamnă suma concentraţiilor de oxid de azot şi de dioxid de azot, măsurate in părţi pe miliard (ppb) exprimată ca dioxid de azot in micrograme pe metru cub; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de

4 azot şi 26. PM10 - inseamnă pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 10 μm, care trec printr-un orificiu cu selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 27. PM2,5 - inseamnă pulberi in suspensie cu diametru aerodinamic de 2,5 μm care trec printr-un orificiu de selectare după dimensiune, cu un randament de separare de 50%; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 28. Prag de informare - inseamnă un nivel dincolo de care există un risc pentru sănătatea umană in urma expunerii de scurtă durată a unor segmente sensibile ale populaţiei şi la atingerea căruia este necesară comunicarea de informaţii actualizate; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 29. Prag inferior de evaluare - inseamnă nivelul prevăzut in Anexa I secţiunea E, pană la care evaluarea se poate baza exclusiv pe modelare şi alte metode de estimare; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 30. Prag superior de evaluare - inseamnă, in procesul de evaluare, nivelul prevăzut in Anexa I secţiunea E, pană la care se pot folosi combinat măsurători şi modele şi dincolo de care sunt obligatorii măsurătorile in puncte fixe; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) 31. Public - inseamnă orice persoană fizică sau juridică, inclusiv organizaţii ce reprezintă interesele populaţiei sensibile, organizaţii de mediu, organizaţii ale consumatorilor şi alte organisme de ingrijire a sănătăţii şi de protecţie a mediului; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) 32. Rezoluţie spaţială - inseamnă distribuţia geografică şi densitatea informaţiilor şi/sau a datelor; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de

5 azot şi 33. Substanţe precursoare ale ozonului - inseamnă substanţele care contribuie, in prezenta luminii solare, la formarea ozonului troposferic; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) 34. Tehnici de modelare inseamnă diferite abordări matematice de reprezentare a proceselor fizice şi chimice din atmosferă şi procedeele de aplicare a acestor formulări, impreună cu datele de intrare necesare, in efectuarea modelării calităţii aerului; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi 35. Timp minim acoperit - inseamnă procentul din perioada luată in calcul pentru stabilirea valorii de prag pentru care se măsoară concentraţia de poluant in aerul inconjurător; (OM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, 36. Valoare ţintă - inseamnă nivelul concentraţiei de ozon in aerul inconjurător, fixat cu scopul evitării pe termen lung a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului in general, ce trebuie atins, pe cat posibil, intr-o anumită perioadă de timp.(om 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi Dioxid de sulf SO2 Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator care irita ochii si caile respiratorii. Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei. Surse antropice: (datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel. Efecte asupra sanatatii populatiei In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra

6 sanatatii umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o perioada scurta de timp, poate provoca dificultati respiratorii severe. Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potenta efectele periculoase ale ozonului. Efecte asupra plantelor Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele rosii si negre, frasinul alb, lucerna, murele. Efecte asupra mediului In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidaria, vopselurile, fibrele, hartia, pielea si componentele electrice. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de sulf este cea prevazuta in ISO/FDIS (proiect de standard) "Aer inconjurator - determinarea dioxidului de sulf" - metoda fluorescentei in ultraviolet. Dioxidul de sulf - SO2 Prag de alerta Valori limita 500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare. 350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 20 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia ecosistemelor (an calendarisitic si iarna 1 octombrie - 31 martie) Oxizi de azot NOx (NO / NO2) Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fara culoare sau miros. Principalii oxizi de azot sunt: - monoxidul de azot (NO) care este un gaz este incolor si inodor; - dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roscat cu un miros puternic, inecacios. Dioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun-roscat.

7 In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestra cat si ecosistemul acvatic. Surse antropice: oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane. Efecte asupra sanatatii populatiei Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atat pentru oameni cat si pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decat cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentratii ridicate poate fi fatala, iar la concentratii reduse afecteaza tesutul pulmonar. Populatia expusa la acest tip de poluanti poate avea dificultati respiratorii, iritatii ale cailor respiratorii, disfunctii ale plamanilor. Expunerea pe termen lung la o concentratie redusa poate distruge tesuturile pulmonare ducand la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Efecte asupra plantelor si animalelor Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa. Alte efecte Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea prevazuta in ISO 7996/1985 "Aer inconjurator - determinarea concentratiei massive de oxizi de azot" - metoda prin chemiluminiscenta. Oxizi de azot - NOx Prag de alerta Valori limita 400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane 30 ug/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei

8 Ozon O3 Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili. Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediului Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane. 2. Metode de masurare Metode de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon: - metoda de analiza : metoda fotometrica in UV (ISO 13964) ; - metoda de calibrare: fotometru de referinta in UV (ISO 13964, VDI 2468, B1.6). Ozon - O3 Prag de alerta 240 ug/m3- media pe 1 h 120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane Valori tinta ug/m3 x h - valoare tinta pentru protectia vegetatiei Obiectiv pe termen lung 120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane 6000 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane Benzen - C6H6 Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. Pulberi in suspensie - PM10 Valori limita Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana

9 la 1 ianuarie 2010) Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni Arsen Cadmiu Nichel 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP Benzo(a)piren 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic Monoxid de carbon CO La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice. Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian si feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafata intinsa, nepunand in pericol sanatatea umana. Efecte asupra sanatatii populatiei Este un gaz toxic, in concentratii mari fiind letal (la concentratii de aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange, cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular. La concentratii relativ scazute: - afecteza sistemul nervos central; - slabeste pulsul inimii, micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism; - reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica; - expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;

10 - poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare; - determina iritabilitate, migrene, respiratie rapida, lipsa de coordonare, greata, ameteala, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. Efecte asupra plantelor La concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica in infrarosu nedispersiv (NDIR): ISO 4224 Monoxid de carbon - CO Valoare limita 10 ug/m3 - valoare limita pentru protectia sanatatii umane Pulberile in suspensie PM10 si PM2.5 Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de lichid. Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip si dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete. Efecte asupra sanatatii populatiei Dimensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si astmaticii. Copiii cu varsta mai mica de 15 ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili, deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea prematura.

11 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM10 este cea descrisa in EN "Calitatea aerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta a metodelor de prelevare a fractiunii PM10 din pulberile in suspensie". Principiul de masurare se bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii PM10 a pulberilor in suspensie si determinarea masei acestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Metoda de referinta pentru prelevarea si masurarea PM2,5 va fi stabilita potrivit art. 47 din normativ. Pulberi in suspensie - PM10 Valori limita Faza 1 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) 40 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2007) Faza 2 50 ug/m3 PM 10 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) 20 ug/m3 PM10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (pana la 1 ianuarie 2010) Plumb - Pb Valori 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii limita ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata Arsen pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata Cadmiu pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Nichel mediata pentru un an calendaristic. ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Benzo(a)piren mediata pentru un an calendaristic Plumb si alte metale toxice Pb, Cd, As si Hg Metalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, etc. si din anumite procedee industriale.

12 Se gasesc in general sub forma de particule (cu exceptia mercurului care este gazos). Metalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si/sau lunga durata. In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale, hepatice, respiratorii. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare pentru PM10. Metoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO 9855/1993 "Aer inconjurator - determinarea continutului de plumb din aerosolii colectati pe filtre". Metoda - spectroscopie cu absorbtie atomica. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu si nichel in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN Retinerea pe filtru a probelor este urmata de mineralizare si de analiza prin spectrometrie cu absorbtie atomica (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplata inductiv si spectrometrie de masa (ICP-MS). In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. Metoda de referinta pentru masurarea concentratiei de mercur gazos total in aerul inconjurator este in curs de standardizare si consta in analiza automata a mercurului folosind spectrometria de absorbtie atomica sau spectrometrie de fluorescenta atomica. In absenta metodelor standard CEN se pot folosi standarde nationale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat ca dau rezultate echivalente cu cele obtinute prin metodele de referinta. Plumb - Pb Valori limita 0,5 ug/m3 PM 10 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 As, Cd, Hg si Ni 6 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Arsen mediata pentru un an calendaristic. 5 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Cadmiu mediata pentru un an calendaristic. 20 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Nichel mediata pentru un an calendaristic. Hidrocarburi aromatice policiclice HAP Hidrocarburile aromatice polinucleare HAP sunt compusi formati din 4 pana la 7 nuclee benzenice. Acesti compusi rezulta din combustia materiilor fosile ( motoarele diesel) sub forma gazoasa sau de particule. Cea mai studiata este benzo(a)pirenul. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt cunoscute

13 drept cancerigene pentru om. 2. Metode de masurare Metoda de referinta pentru masurarea concentratiilor de benzo(a)piren in aerul inconjurator este in curs de standardizare de catre Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si are la baza prelevarea manuala a PM10, asa cum este ea descrisa in standardul EN In absenta standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevazut in prezentul ordin se pot utiliza standarde nationale sau standardul ISO ORDIN nr. 448 din 21 martie 2007 Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAP 1 ug/m3 PM 10 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, Benzo(a)piren mediata pentru un an calendaristic

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov RAPORT privind STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV pentru luna martie 2017 reţele: a). 1. Caracterizarea

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ANUL 2014 JUDEŢUL OLT

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ANUL 2014 JUDEŢUL OLT RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ANUL 214 JUDEŢUL OLT Cap. I. CALITATEA ŞI POLUAREA AERULUI ÎNCONJURĂTOR I.1.Calitatea aerului înconjurător: stare şi consecinţe I.1.1. Starea de calitate a aerului înconjurător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

APM Botoşani - Raport privind calitatea factorilor de mediu iulie 2017 CALITATEA AERULUI

APM Botoşani - Raport privind calitatea factorilor de mediu iulie 2017 CALITATEA AERULUI Raporrtt prriiviind calliittattea ffacttorriillorr de mediiu îîn jjudeţţull -- IIulliie 2017 -- CALITATEA AERULUI Bottoşanii Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului Poluanţii atmosferici luaţi în considerare

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinti

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinti Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Mehedinti RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI LUNA MARTIE 2017 Starea atmosferei atmosferică. Pe aria judeţului

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Gaze de eşapament, prelucrarea combustibililor. 4 Aldehide (VOC) Descompunerea termică a grăsimilor şi a glicerinei. 5

Gaze de eşapament, prelucrarea combustibililor. 4 Aldehide (VOC) Descompunerea termică a grăsimilor şi a glicerinei. 5 Cursul 11 Poluanţii atmosferici (oxidanţi) şi impactul lor asupra ecosistemelor. Poluanţi atmosferici primari şi activităţi economice care generează poluanţii atmosferici. Poluanţi atmosferici secundari.

Διαβάστε περισσότερα

EFECTUL DE SERA IN ATMOSFERA TERESTRA

EFECTUL DE SERA IN ATMOSFERA TERESTRA EFECTUL DE SERA IN ATMOSFERA TERESTRA GENERALITATI (1) Gazele atmosferice sunt transparente pentru majoritatea lungimilor de unda din spectrul vizibil. Pamantul primeste energie prin iradiere solara mai

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza probelor de mediu. Titular curs Lect.dr. M.S. Beldean-Galea

Analiza probelor de mediu. Titular curs Lect.dr. M.S. Beldean-Galea Analiza probelor de mediu Titular curs Lect.dr. M.S. Beldean-Galea Prezentare Cursul este dedicat tuturor celor care vor sa cunoasca metodele curente de evaluare a calitatii mediului precum si modul lor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

INSTRUMENTAŢIE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL A PARAMETRILOR DE MEDIU

INSTRUMENTAŢIE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL A PARAMETRILOR DE MEDIU Constantin Harja INSTRUMENTAŢIE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL A PARAMETRILOR DE MEDIU CURS Sisteme informatice de monitorizare a mediului an V UNIVERSITATEA TEHNICĂ GH. ASACHI IAŞI Facultatea de Inginerie Electrică,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C] . Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

[ C] [%] INT-CO2 [ C] . Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.

Διαβάστε περισσότερα

INFRASTRUCTURA DE MEDIU

INFRASTRUCTURA DE MEDIU MEDIU Analiza privind factorii de mediu isi propune radiografierea starii mediului in regiunea Bucuresti Ilfov pe principalele sale componente, definirea evolutiei calitatii factorilor de mediu precum

Διαβάστε περισσότερα

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s, 31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse

Διαβάστε περισσότερα

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede 2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Monitorizarea calitatii aerului UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ SPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

Monitorizarea calitatii aerului UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ SPECIALIZAREA INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE 3 2 2 3 2 3 1 8 3 1 7 3 1 5 3 1 3 3 1 m S t7 3 9 6,3 8 S t7 3 9 7 m S t7 J iu J iu 3 9 9 m S t7 4 2 v.m a n a s tiri v.s a r p e lu i v.l u n c ii 4 6 V is in a M a r e 4 1,3 2 4 v.lu i A n g h e l L a

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Msppi. Curs 3. Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz

Msppi. Curs 3. Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz Msppi Curs 3 Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz Introducere Poluarea reprezintã una dintre cãile cele mai importante de deteriorare a capitalului natural (Botnariuc și Vãdine 1982, Vãdineanu 1998

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 895 din 3 noiembrie 2006

EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 895 din 3 noiembrie 2006 ORDIN nr. 1.193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz EMITENT: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο

Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Ονομασία προϊόντος: SURE Antibac Foam Hand Wash Free Τύπος(οι) προϊόντος: PT0 - Υγιεινή του ανθρώπου Αριθμός άδειας: Αριθ. αναφ. στοιχείου στο μητρώο

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Atmosfera şi calitatea aerului. CURS II Compoziţia chimică a atmosferei

Atmosfera şi calitatea aerului. CURS II Compoziţia chimică a atmosferei Atmosfera şi calitatea aerului CURS II Compoziţia chimică a atmosferei ATMOSFERA PĂMÂNTULUI Atmosfera Pământului stratul gazos ce înconjoară planeta şi care este menţinut datorită forţei gravitaţionale.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI L 335/86 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17.12.2011 DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 12 decembrie 2011 de stabilire a normelor pentru Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale Parlamentului

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011 1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

BSetul principal de. indicatori

BSetul principal de. indicatori BSetul principal de indicatori DB Setul principal de indicatori Preambul... 255 Poluarea atmosferică şi epuizarea stratului de ozon 01 Emisiile de substanţe acidifiante... 256 02 Emisii de precursori ai

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα