DEVIZUL GENERAL. [47] - Modernizare drumuri locale in comuna Certesti, Judetul Galati
|
|
- Κασσιέπεια Αλεξάνδρου
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Proiect 47/2015 Pag 1 OBIECTIV: Beneficiar: Proiectant: [47] - Modernizare drumuri locale in comuna Certesti, Judetul Galati Comuna Certesti, Judetul Galati S.C. S.P.C. ELITE CONSULTING S.R.L. IASI Faza: DALI DEVIZUL GENERAL Anexa Nr. 5 privind cheltuielile necesare realizarii [47] - Modernizare drumuri locale in comuna Certesti, Judetul Galati In mii lei/mii euro la cursul 4,4173 lei/euro din data de Conform H.G. nr. 28 din 2008 Nr. crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Valoare (fara TVA) TVA Valoare (inclusiv TVA) Mii lei Mii euro Mii lei Mii lei Mii euro CAPITOL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL CAPITOLUL 1 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL CAPITOLUL 2 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 CAPITOL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren 5,000 1,132 1,200 6,200 1, Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 5,500 1,245 1,320 6,820 1, Proiectare si inginerie 166,243 37,635 39, ,141 46, Organizarea procedurilor de achizitie 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Consultanta 148,242 33,559 35, ,820 41, Asistenta tehnica 55,000 12,451 13,200 68,200 15,439 TOTAL CAPITOLUL 3 379,985 86,022 91, , ,667 CAPITOL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 3.818, , , , , [47.1] Drum local C1, L=903,00 m 1.046, , , , , [47.2] Drum local C4, L=2276,00 m 1.704, , , , , [47.3] Drum local C5, L=476,00 m 252,876 57,247 60, ,566 70, [47.4] Drum local C6, L=283,00 m 214,365 48,528 51, ,812 60, [47.5] Drum local C7, L=560,00 m 599, , , , , Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Utilaje fara montaj si echipamente de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL CAPITOLUL , , , , ,776 CAPITOL 5 Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier 40,920 9,264 9,821 50,741 11, Lucrari de constructii 40,000 9,055 9,600 49,600 11, Cheltuieli conexe organizarii santierului 0,920 0,208 0,221 1,141 0, Comisioane, cote, taxe, costul creditului 42,438 9,607 10,185 52,623 11, Cheltuieli diverse si nepravazute 83,960 19,007 20, ,111 23,569
2 Proiect 47/2015 Pag 2 DEVIZUL GENERAL: [47] - Modernizare drumuri locale in comuna Certesti, Judetul Galati TOTAL CAPITOLUL 5 167,319 37,878 40, ,475 46,969 CAPITOL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0, Probe tehnologice si teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL CAPITOLUL 6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 TOTAL GENERAL: 4.365, , , , ,412 din care: C+M 3.858, , , , ,004 Beneficiar, Comuna Certesti, Judetul Galati Proiectant, S.P.C. ELITE CONSULTING S.R.L. Raport generat cu ISDP, suport@intelsoftdeviz.ro, tel.:
3 Nr. 47/2015 DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII MODERNIZARE DRUMURI LOCALE IN COMUNA CERTESTI, JUDETUL GALATI Elaborator: S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L. Iasi
4 COLECTIV DE ELABORARE ŞEF PROIECT ing. Ovidiu Agache PROIECTANT ing. Ovidiu Agache PROIECTANTI DE SPECIALITATE ing. Constantin Anton ing. Ana Maria Hasan ANALIZA COST BENEFICIU ec. Roxana Ionita Drepturi de proprietate intelectuală În conformitate cu Legea 8/1996, prezenta documentaţie este proprietatea societăţii S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L. IAȘI şi nu poate fi utilizată decât în scopul pentru care a fost elaborată. Orice reproducere, copiere, împrumutare sau întrebuinţare integrală sau parţială, directă sau indirectă, în alt scop, fără permisiunea proprietarului sau a beneficiarului, acordată legal, în scris, intră sub incidenţa sancţiunilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală şi a drepturilor conexe. 2
5 A. PIESE SCRISE 3
6 CUPRINS A. PIESE SCRISE 1. DATE GENERALE Denumirea obiectului de investitii Amplasament Titularul investitiei Beneficiarul investitiei Elaboratorul studiului 6 2. DESCRIEREA INVESTITIEI 7 1. Situatia existenta a obiectivului de investitii Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii Valoarea de inventar a investitiei Actul doveditor al fortei majore, dupa caz 7 2. Concluziile raportului de expertiza tehnica 7 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI Descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza Situatia existenta Descrierea lucrarilor de baza Note de calcul Descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate Consumuri de utilitati DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE Graficul de realizare a investitiei COSTURILE ESTIMATE ALE INVESTITIEI Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei INDICATORI DE APRECIARE A EFICIENTEI ECONOMICE Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei SURSELE DE FINANTARE ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI Număr de locuri de munca create in faza de execuţie 25 4
7 8.2. Număr de locuri de munca create in faza de operare PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI Valoarea totala (INV), inclusiv TVA Esalonarea investitiei (INV/C+M) Durata de realizare a investitiei Capacitati fizice Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU 32 B. PIESE DESENATE 01. Plan de incadrare in zona 02. Plan de situatie drum local C4 03. Plan de situatie drum local C4 04. Plan de situatie drum local C5 05. Plan de situatie drum local C6 06. Plan de situatie drum local C7 07. Profil longitudinal drum local C4 08. Profil longitudinal drum local C4 09. Profil longitudinal drum local C5 10. Profil longitudinal drum local C6 11. Profil longitudinal drum local C7 12. Profil transversal tip drum local C4 13. Profil transversal tip drum local C4 14. Profil transversal tip drum local C5 15. Profil transversal tip drum local C6 16. Profil transversal tip drum local C7 17. Profil transversal tip drumuri laterale 18. Profil tip si detaliu podet tubular Ø Profil tip si detaliu podet tubular Ø Detaliu rigola carosabila armata 5
8 I. DATE GENERALE 1. Denumirea obiectivului de investiţii: MODERNIZARE DRUMURI LOCALE IN COMUNA CERTESTI, JUDETUL GALATI 2. Amplasamentul: COMUNA CERTESTI, JUDETUL GALATI SATELE COTOROAIA, CERTESTI SI CARLOMANESTI 3. Titularul investiţiei: COMUNA CERTESTI, JUDETUL GALATI 4. Beneficiarul investiţiei: COMUNA CERTESTI, JUDETUL GALATI 5. Elaboratorul studiului: S.C. SPC ELITE CONSULTING S.R.L. IASI 6
9 2. DESCRIEREA INVESTITIEI 1. Situatia existenta a obiectivului de investitii 1.1. Starea tehnica, din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii Situaţia precară a drumurilor locale de pe raza comunei Certesti, au creat o serie de efecte negative. Drumurile se prezinta se prezinta la nivel de balast amestecat cu pamant. Acostamentele drumurilor vizate nu sunt definite si lipsesc dispozitivele de colectare si evacuare a apelor pluviale (santuri, rigole, podete). Traficul auto se desfasoara greoi mai cu seama in anotimpul rece si in perioadele cu precipitatii abundente. Sub actiunea traficului si a factorilor climatici, suprafata drumurilor locale s-a degradat, prezentand defectiuni grave (valuriri, gropi, fagase, praf vara si noroi in perioadele ploioase), ceea ce face ca in timpul primaverii si toamna circulatia vehiculelor si a pietonilor sa fie ingreunata. Datorita inconvenientelor enumerate circulatia vehiculelor si a pietonilor se desfasoara necorespunzator din punct de vedere al sigurantei si confortului, necesitand modernizarea drumurilor locale prin asfaltare Valoarea de inventar a investitiei Obiectivele analizate in prezenta documentatie nu sunt inregistrate in patrimoniul Comunei Certesti, judetul Galati Actul doveditor al fortei majore, dupa caz Nu este cazul 2. Concluziile raportului de expertiza tehnica Starea tehnica a drumurilor a fost determinata prin expertiza tehnica nr. 2005/ intocmita de expert tehnic atestat prof. dr. ing. Vasile Boboc. Drumurile locale supuse expertizarii au o lungime cumulata de 4498,00 m si sunt drumuri de clasa tehnica V, cu lăţimea platformei variabila cuprinsa intre 3,50-7,00 m, cu partea carosabilă variabila cuprinsa intre 2,75 5,50 m, două acostamente variabile intre 0,375 si 0,75 m conform HG 45/1998 cuprinzând Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, iar viteza de proiectare este de 25 Km/h. Investigațiile s-au efectuat în cursul lunii aprilie 2015 și au constat din: - efectuarea de sondaje pentru stabilirea modului de alcatuire a structurii rutiere; 7
10 - efectuarea inspectiei de vizualizare asupra imbracamintei rutiere pentru stabilirea starii de degradare. Capacitatea portanta a complexului rutier a fost efectuata in luna aprilie 2015 prin masuratori ale bazinelor de deflexiune cu ajutorul deflectometrului cu parghie Benkelman. Masuratorile au fost efectuate in puncte situate la circa 0,75 m fata de marginea partii carosabile si la distanta de 25,00 m unul de altul. Bazinele de deflexiune inregistrate au fost prelucrate conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31/2002. Drumurile de interes local vor fi prevazute cu lăţimea platformei variabila cuprinsa intre 3,50-7,00 m, cu partea carosabilă variabila cuprinsa intre 2,75 5,50 m, două acostamente variabile intre 0,375 si 0,75 m conform HG 45/1998 cuprinzând Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, iar viteza de proiectare este de 25 Km/h. Categoria de importanta conform hotararii HG 261 / 1994 a constructiei este C. Proiectarea traseului în plan şi spaţiu, respectiv amenajarea curbelor şi întocmirea profilului longitudinal se va face cu respectarea prevederilor STAS- ului 863/85. Se vor adopta urmatoarele structuri rutiere: Structura 1 - strat de uzura din mixtura asfaltica tip MAS16/BAR16, cu marimea maxima a granulei de 16 mm in grosime de 4 cm; - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu marimea maxima a granulei de 20 mm in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala in grosime de 12 cm; - strat din balast in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Structura 2 - dala din beton de ciment rutier BcR 4.5, in grosime de 21 cm; - hartie Kraft; - strat de nisip in grosime de 2 cm; - strat de piatra sparta naturala/artificiala, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - realizarea unui strat din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 20 cm; - realizarea unui strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Colectarea şi evacuarea apelor provenite din precipitaţii se face prin santuri, iar descarcarea acestora prin podete transversale. Pentru scurgerea şi dirijarea apelor se vor prevedea şanţuri pereate pentru declivităţi mai mici de 1% sau mai mari de 4%. Podeţele vor fi proiectate şi dimensionate în conformitate cu Normativ privind adaptarea la teren a proiectelor tip de podeţe pentru drumuri indicativ PD şi cu Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor indicativ PD
11 Drumurile laterale se vor amenaja pe o distanţă de 25 m şi o laţime de 4,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. La intersecţia cu drumurile laterale, pentru asigurarea continuităţii şanţurilor, se vor prevedea podeţe tubulare cu diametrul minim interior de 800 mm. Pentru siguranta circulatiei se vor prevedea indicatoare rutiere si marcaje longitudinale aplicate pe straturile de imbracaminte asfaltica conform normativelor in vigoare. Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 9
12 3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI 3.1. Descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii lucrarilor de baza. Comuna Certesti este situata in nordul judetului Galati, la hotarul cu judetul Vaslui, in colinele Covurluiului, altitudinea in cuprinsul sau variind intre 95 m in E, pe Barzota, si 260 m in SE, in dealul Poiana, avand o suprafata de 6372 ha si o populatie de aproximativ 2500 locuitori. Comuna Certesti are in componenta 3 sate: Certesti, Carlomanesti si Cotoroaia. Comuna Certesti se afla in bazinul hidrografic Siret, principalele ape fiind Barzota si Blaneasa. Pe teritoriul comunei se afla iazul Cotoroaia. La sud de satul omonim, se afla padurea Certesti intinsa pe 470 ha, aici avandu-si obarsia paraul omonim si paraul Blaneasa. Comuna Certesti se invecineaza cu: - la nord comuna Balasesti; - la est comuna Draguseni; - la sud comuna Corod; - la vest teritoriul jud. Vaslui. Localitatea Certesti este străbătută de drumul judeţean DJ 204A Ssi DJ 251 B ce se intersectează cu drumurile locale C1, C4, C5 si C7. Climatul comunei Certesti are un caracter temperat continental, caracterizat prin veri fierbinti si uscate si ierni reci cu viscole frecvente. Temperatura medie anuala este <10.5 o C, cu un maxim mediu in iulie intre o C si cu un minim mediu in ianuarie intre 10-18o C. Precipitatiile medii anuale au o valoare de mm, regimul ploilor fiind insa neuniform. Vanturile cele mai frecvente sunt cele dinspre nor si sud directiile lor fiind determinate de circulatia generala a maselor de aer si influentate de orientarea formelor de relief Situatia existenta Situaţia precară a drumurilor locale de pe raza comunei Certesti, au creat o serie de efecte negative. Drumurile se prezinta se prezinta la nivel de balast amestecat cu pamant. Traficul auto se desfasoara greoi mai cu seama in anotimpul rece si in perioadele cu precipitatii abundente. Sub actiunea traficului si a factorilor climatici, suprafata drumurilor locale s-a degradat, prezentand defectiuni grave (valuriri, gropi, fagase, praf vara si noroi in 10
13 perioadele ploioase), ceea ce face ca in timpul primaverii si toamna circulatia vehiculelor si a pietonilor sa fie ingreunata. Datorita inconvenientelor enumerate circulatia vehiculelor si a pietonilor se desfasoara necorespunzator din punct de vedere al sigurantei si confortului, necesitand modernizarea drumurilor locale prin asfaltare. Modernizarea acestor drumuri va determina imbunatatirea circulatiei, cresterea calitatii serviciilor publice si facilitarea accesului persoanelor si autovehiculelor. Figura 01. Prezentarea situatiei existente a drumurilor locale din comuna Certesti. 11
14 Descrierea lucrarilor de baza Prin realizarea proiectului propus se asigură accesul foarte uşor catre punctele de interes comun din localitate (dispensar, primarie, politie, scoala). Totodată prin asigurarea unor străzi accesibile pe toată durata anului va fi influenţata benefic activitatea economico-comercială, creşterea valorii terenului agricol, îndeosebi a celui intravilan, prin creşterea interesului localnicilor de a construi şi reabilita locuinţele, şi stoparea migrării populaţiei active din mediul rural în mediu urban. Este posibil ca această investiţie să dezvolte exploataţiile agricole prin revigorarea numărului de animale ca urmare a posibilităţilor de valorificare a produselor agricole. Prin modernizarea drumurilor locale se vor obtine urmatoarele avantaje: îmbunătăţirea infrastructurii fizice de baza in spaţiul rural; îmbunătăţirea accesului la servicii de baza pentru populaţia rurala; creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiu rural, de sprijinire a activităţii culturale şi naţionale în vederea unei dezvoltări durabile. Prezenta documentaţie tratează necesitatea modernizării drumurilor de interes local, cu un sistem rutier conform clasei tehnice V a drumului şi categoria de importanţa C. Modernizarea drumurilor locale va cuprinde sistematizarea traseului si realizarea unui sistem rutier conform categoriei de trafic foarte uşor. Lungimea totală a drumurilor locale ce vor fi modernizate este de m. Traseul de m este alcatuit din 5 drumuri locale dupa cum urmeaza: Nr. Crt. Denumire drum Lungime drum 1 Drum local C Drum local C Drum local C Drum local C Drum local C TOTAL Tabel 1 1. Drum local C1. - Lungime: 903,00 m; - Latime parte carosabila: 2,75 m; - Latime acostamente: 1x0,50 m; - Panta transversala pe zona partii carosabile: 2,50%; - Panta transversala pe zona acostamentelor: 4,00%; - Lungime rigola carosabila: 903,00 m. In vederea modernizarii drumului local C1 se va realiza o structura rutiera alcatuita din: - strat de uzura din mixtura asfaltica tip MAS16/BAR16, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm, in grosime de 4 cm; 12
15 - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm, in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala, in grosime de 12 cm; - realizarea unui strat de fundatie din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Cele 5 drumuri laterale ce intersecteaza drumul local C1 se vor amenaja pe o distanta de 25,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. Continuitatea santurilor in zona de intersectie dintre drumul local cu drumurile laterale se va asigura prin montarea podetelor tubulare cu diametrul de Ø800, dimensionate astfel incat sa poata prelua debitul necesar. In vederea colectarii si evacuarii apelor au fost prevazute: - rigole carosabile armate. Rigolele carosabile armate se vor realiza din beton de ciment C30/37 asezate pe un strat de balast cu grosimea de 5 cm. 2. Drum local C4. - Lungime: 2276,00 m; - Latime parte carosabila: 4,00 m; - Latime acostamente: 2x0,50 m; - Panta transversala pe zona partii carosabile: 2,50%; - Panta transversala pe zona acostamentelor: 4,00%; - Lungime sant beton: 2276,00 m. In vederea modernizarii drumului local C4 se va realiza o structura rutiera alcatuita din: - strat de uzura din mixtura asfaltica tip MAS16/BAR16, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm, in grosime de 4 cm; - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm, in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala, in grosime de 12 cm; - realizarea unui strat de fundatie din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. - stabilizare teren de fundare in grosime de 30 cm. NOTA: Pe zonele pe care declivitatea depaseste valoarea de 7,00%, in vederea realizarii stratului de uzura se va folosi BAR16. Cele 10 drumuri laterale ce intersecteaza drumul local C4 se vor amenaja pe o distanta de 25,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. Continuitatea santurilor in zona de intersectie dintre drumul local cu drumurile laterale se va asigura prin montarea podetelor tubulare cu diametrul de Ø800, dimensionate astfel incat sa poata prelua debitul necesar. In vederea asigurarii accesului la proprietatile particulare si in vederea realizarii continuitatii santurilor proiectate, au fost prevazute 8 podete tubulare cu diametrul de Ø
16 In vederea colectarii si evacuarii apelor au fost prevazute santuri din beton de ciment. Santurile din beton se vor realiza din beton de ciment C30/37 in grosime de 10 cm asezat pe un strat de nisip pilonat in grosime de 5 cm. Santurile din beton de ciment C30/37 se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 3:1, iar panta dinspre limitele de proprietate de 3:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. Santurile se vor realiza conform STAS 2914/84 si 2916/87. Pe o parte din lungimea drumului local C , ,00 s-a propus stabilizarea solului/terasamentului cu enzime speciale, în scopul asigurǎrii unui strat de fundare cu capacitate portantǎ corespunzǎtoare şi un modul de deformaţie de minimum 100 Mpa. Stabilizarea solului va asigura un strat cu performanţe superioare pǎmântului existent în terasamentul drumului comunal, asigurând un modul de deformaţie de minim 100 MPa. S-a propus aceastǎ soluţie datoritǎ atât costurilor reduse implicate, cât şi a îmbunǎtǎţirilor pe care le aduce terenului de fundare, având în vedere problemele de tasare care pot apǎrea în timp, pe toatǎ durata de exploatare a drumului comunal. Stabilizarea solului se va realiza cu utilaje specifice respectiv stabilizator/reciclator de soluri. 3. Drum local C5. - Lungime: 476,00 m; - Latime parte carosabila: 2,75 m; - Latime acostamente: 2x0,375 m; - Panta transversala pe zona partii carosabile: 2,50%; - Panta transversala pe zona acostamentelor: 4,00%; - Lungime sant pamant: 446,00 m; - Lungime rigola carosabila: 30,00 m. In vederea modernizarii drumului local C5 se va realiza o structura rutiera alcatuita din: - strat de uzura din mixtura asfaltica tip MAS16, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm, in grosime de 4 cm; - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm, in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala, in grosime de 12 cm; - realizarea unui strat de fundatie din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Cele 3 drumuri laterale ce intersecteaza drumul local C5 se vor amenaja pe o distanta de 25,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. Continuitatea santurilor in zona de intersectie dintre drumul local cu drumurile laterale se va asigura prin montarea podetelor tubulare cu diametrul de Ø800, dimensionate astfel incat sa poata prelua debitul necesar. 14
17 Intre km 0+200, ,00 a fost prevazuta o platforma de incrucisare cu lungimea de 30,00 m, latimea de 2,50 m marginita de o rigola carosabila cu latimea de 0,90 m. In vederea asigurarii accesului la proprietatile particulare si in vederea realizarii continuitatii santurilor proiectate, au fost prevazute 8 podete tubulare cu diametrul de Ø500. In vederea colectarii si evacuarii apelor au fost prevazute: - santuri din pamant; - rigole carosabile armate. Santurile din pamant se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 2:3, iar panta dinspre limitele de proprietate de 1:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. Fundul santurilor din pamant se va realiza cu 15 cm mai jos fata de cota inferioara a stratului de forma. Santurile se vor realiza conform STAS 2914/84 si 2916/87. Rigolele carosabile armate se vor realiza din beton de ciment C30/37 asezate pe un strat de balast cu grosimea de 5 cm. 4. Drum local C6. - Lungime: 283,00 m; - Latime parte carosabila: 2,75-4,00 m; - Latime acostamente: 2x0,375; 2x0,50 m; - Panta transversala pe zona partii carosabile: 2,50%; - Panta transversala pe zona acostamentelor: 4,00%; - Lungime sant beton: 127,00 m; - Lungime sant pamant: 156,00 m. In vederea modernizarii drumului local C6 se va realiza o structura rutiera alcatuita din: - strat de uzura din mixtura asfaltica tip MAS16, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm, in grosime de 4 cm; - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm, in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala, in grosime de 12 cm; - realizarea unui strat de fundatie din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Cele 3 drumuri laterale ce intersecteaza drumul local C6 se vor amenaja pe o distanta de 25,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. Continuitatea santurilor in zona de intersectie dintre drumul local cu drumurile laterale se va asigura prin montarea podetelor tubulare cu diametrul de Ø800, dimensionate astfel incat sa poata prelua debitul necesar. In vederea asigurarii accesului la proprietatile particulare si in vederea realizarii continuitatii santurilor proiectate, au fost prevazute 5 podete tubulare cu diametrul de Ø500. In vederea colectarii si evacuarii apelor au fost prevazute: - santuri din beton de ciment; 15
18 - santuri din pamant. Santurile din beton se vor realiza din beton de ciment C30/37 in grosime de 10 cm asezat pe un strat de nisip pilonat in grosime de 5 cm. Santurile din beton de ciment C30/37 se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 1:1, iar panta dinspre limitele de proprietate de 1:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. Santurile din pamant se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 2:3, iar panta dinspre limitele de proprietate de 1:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. Fundul santurilor din pamant se va realiza cu 15 cm mai jos fata de cota inferioara a stratului de forma. Santurile se vor realiza conform STAS 2914/84 si 2916/ Drum local C7. - Lungime: 560,00 m; - Latime parte carosabila: 2,75-5,50 m; - Latime acostamente: 2x0,375; 2x0,50; 2x0,75 m; - Panta transversala pe zona partii carosabile: 2,50%; - Panta transversala pe zona acostamentelor: 4,00%; - Lungime sant beton: 628,12 m; - Lungime pamant: 201,88 m. In vederea modernizarii drumului local C7 se va realiza o structura rutiera alcatuita din: granulei de 16 mm, in grosime de 4 cm; - strat de legatura din mixtura asfaltica tip BADPC20, cu dimensiunea maxima a granulei de 20 mm, in grosime de 5 cm; - strat din piatra sparta naturala/artificiala, in grosime de 12 cm; - realizarea unui strat de fundatie din balast, sort 0-63 mm, in grosime de 15 cm; - strat de forma din balast in grosime de 10 cm. Cele 4 drumuri laterale ce intersecteaza drumul local C5 se vor amenaja pe o distanta de 25,00 m prin asternerea unui strat de balast in grosime de 10 cm. Continuitatea santurilor in zona de intersectie dintre drumul local cu drumurile laterale se va asigura prin montarea podetelor tubulare cu diametrul de Ø800, dimensionate astfel incat sa poata prelua debitul necesar. In vederea asigurarii accesului la proprietatile particulare si in vederea realizarii continuitatii santurilor proiectate, au fost prevazute 13 podete tubulare cu diametrul de Ø500. In vederea colectarii si evacuarii apelor au fost prevazute: - santuri din beton de ciment; - santuri din pamant. Santurile din beton se vor realiza din beton de ciment C30/37 in grosime de 10 cm asezat pe un strat de nisip pilonat in grosime de 5 cm. Santurile din beton de ciment C30/37 se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 2:3, iar panta dinspre limitele de proprietate de 1:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. 16
19 Santurile din pamant se vor realiza cu panta dinspre partea carosabila de 2:3, iar panta dinspre limitele de proprietate de 1:1. Fundul santului va avea o latime de 0,40 m iar adancimea santului va fi de minim 0,40 m. Fundul santurilor din pamant se va realiza cu 15 cm mai jos fata de cota inferioara a stratului de forma. Santurile se vor realiza conform STAS 2914/84 si 2916/ Note de calcul Date generale Tipul climateric Regim hidrologic Tipul pământului I 2b P5 Perioada de perspectivă a drumului este de 10 ani , conform NP Stabilirea traficului de calcul: Traficul de calcul corespunzător perioadei de perspectivă se exprimă în osii standard de 115 kn echivalente vehiculelor care vor circula pe drum şi prezintă următoarele caracteristici: sarcina pe roţile duble 57,5 kn presiunea de contact 0,625 MPa raza suprafeţei echivalente suprafeţei de contact pneu drum 0,171 m Traficul de calcul a fost adoptat in functie de datele primite de la beneficiarul lucrarii. Relaţia matematică pentru stabilirea traficului de calcul este: Nc 0.095( m. o. s.) Stabilirea comportarii în trafic a sistemului rutier. Criteriul deformaţiei specifice de întindere admisibile la baza straturilor bituminoase este respectat daca rata de degradare prin oboseală (RDO) are o valoare mai mica sau cel puţin egală cu RDO adm. Rata de degradare prin oboseală se calculează cu relaţia: N RDO N în care: N c - traficul de calcul în milioane osii standard de 115kN (m.o.s). N adm - numărul de solicitări admisibil, în m.o.s., care poate fi preluat de straturile bituminoase, corespunzator stării de deformaţie la baza acestora. Grosimea necesară a straturilor bituminoase este cea care respectă conditia: c adm 17
20 RDO RDO adm RDO 1.00 Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este respectat, dacă este îndeplinită condiţia: z în care: ε z - deformatia specifică verticală de compresiune la nivelul pământului de fundare; ε zadm - deformatia specifică verticală admisibilă de compresiune la nivelul pământului de fundare. Pentru calculul deformaţiilor specifice se utilizează programul de calcul CALDEROM. adm Se impune un sistem rutier compus din: Tabel 2 Strat h (cm) E (mpa) MAS16/BAR BADPC Piatra sparta naturala/artificiala Balast + strat de forma Pamant P DRUM: Modernizarea retelei de drumuri de interes local in comuna Certesti, judetul Galati Sector omogen: omogen zadm Parametrii problemei sunt Sarcina kn Presiunea pneului MPa Raza cercului cm Stratul 1: Modulul MPa, Coeficientul Poisson.350, Grosimea 9.00 cm Stratul 2: Modulul 400. MPa, Coeficientul Poisson.250, Grosimea cm Stratul 3: Modulul 168. MPa, Coeficientul Poisson.270, Grosimea cm Stratul 4: Modulul 70. MPa, Coeficientul Poisson.420 si e semifinit R E Z U L T A T E: R Z sigma r epsilon r epsilon z cm cm MPa microdef microdef e e E E E E E E E E E E E E E+03 18
21 Nadm Nadm=0.88 m.o.s r Nc RDO 0.10 N 0.88 adm RDO RDO adm Criteriul deformaţiei specifice verticale admisibile la nivelul pământului de fundare este respectat, dacă este îndeplinită condiţia: z zadm zadm Nc microdef VERIFICARE LA ÎNGHEŢ DEZGHEŢ - 25 cm strat din balast - 15 strat din piatra sparta naturala/artificiala - 5 cm strat de legatura din BADPC20-4 cm strat de uzura din MAS16/BAR16 - tip climateric = I - regim hidrologic = 2b - adancime de inghet = 90 cm Z cr = Z + Z unde: Z adancime de inghet a pamantului de fundare Z = 90 cm Z = H SR - H ech H SR = grosime S.R. H ech = grosime echivalenta de calcul la inghet H SR = 49 cm H ech = 33 cm Z = 49 cm 33 cm = 16 cm H SR < Z cr < N af Z cr = 90 cm + 16 cm = 106 cm K ef = Hech/Zcr =33/106 = 0.31 Conform proiectului se vor prevede: - santuri realizate din beton de ciment C30/37; - santuri din pamant. - rigole carosabile cu placute armate din beton de ciment C30/37; 19
22 - acostamentele intalnite pe zonele pe care au fost prevazute santurile din beton de ciment se vor realiza tot din beton de ciment, aceeasi clasa folosita si in cazul santurilor (C30/37) Descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate Nu sunt prevazute lucrari de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate Consumuri de utilitati a) necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare Lucrarile prevazute pentru modernizarea drumurilor de interes local nominalizate prin proiect nu necesita utilitati. b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati Nu este cazul. Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 20
23 4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE 4.1. Graficul de realizare a investitiei Denumire activitate Sistem rutier Podete tubulare Rigole carosabile Santuri din beton Santuri din pamant Drumuri laterale Semnalizare si marcaje rutiere Durata totala a investitiei (luni) Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 21
24 5. COSTURILE ESTIMATE ALE INVESTITIEI 5.1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general Devizul general are la baza devizele pe obiecte şi devizul financiar. Devizele pe obiecte au fost întocmite plecând de la cantităţile principalelor categorii de lucrări determinate pe baza de măsurători şi aprecieri conform metodologiei H.G. 28 din , a Legii 215/ privind Casa Sociala a Constructorilor, O.G. 215/1999 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la taxa pe valoarea adăugata, a O.U.G. 34/2006 privind achiziţiile publice, a H.G. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a O.U.G. 34/2006. Se anexeaza si fac parte integranta din prezenta documentatie: - deviz general; - devize pe obiect; - deviz financiar Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei Denumire activitate Durata totala a investitiei (luni) Sistem rutier Podete tubulare Rigole carosabile Santuri din beton Santuri din pamant Drumuri laterale Semnalizare si marcaje rutiere Valoarea totala repartizata pe luni Valoarea totala a investitiei de baza (capitolul 4) NOTA: Valorile din grafic sunt exprimate in lei fara TVA! Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 22
25 6. INDICATORI DE APRECIARE A EFICIENTEI ECONOMICE 6.1. Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei: Valoarea de inventar a constructiei nu este fixata. Asa cum rezulta din concluziile expertizei tehnice conditiile de desfasuraee a traficului sunt nesatisfacatoare si necesita modernizarea structurii rutiere si a amenajarii de dispozitive de colectare si evacuare a apelor. Tinand cont de faptul ca structura rutiera actuala a drumurilor nu asigura desfasurarea traficului in conditii optime de siguranta si confort, punerea in aplicare a solutiei prezentate comparativ cu standardul de cost MDRT se prezinta astfel: Standard de cost Costul unitar (exclusiv TVA) 23 Investitia cuprinsa in prezenta documentatie lei/km euro/km lei/km euro/km Investitie de baza - cost unitar, din care Lucrari de drumuri Curs euro (Standard de cost) = lei din ianuarie 2010 Curs euro (Prezenta documentatie) = 4,4173 din data de Explicitare diferente fata de costul unitar din standard. 1. Costul proiectului cuprinde suplimentar fata de standardul de cost urmatoarele lucrari: - amenajare santuri din beton de ciment; - amenajare santuri din pamant; - amenajare rigole carosabile; - amenajare drumuri laterale; - montare podete tubulare in vederea descarcarii santurilor; - montare podete in vederea realizarii continuitatii santurilor in dreptul drumurilor laterale; - montare podete tubulare in vederea realizarii continuitatii santurilor in dreptul acceselor la proprietatile particulare;
26 - realizare semnalizare si marcaje rutiere. 2. Datorita faptului ca in aplasamentul studiat caracteristicile esentiale de calcul sunt agravate fata de standardul de cost, structura rutiera proiectata are straturi cu grosimi mai mari decat in standard: Standard Prezenta documantatie Tipul stratului Grosime (cm) Tipul stratului Grosime (cm) BA16 - uzura 4 MAS16/BAR16 - uzura 4 BAD25 - strat legatura 4 BADPC20 - strat legatura 5 Macadam 10 Piatra sparta 12 naturala/artificiala Balast 15 Balast: 15 Balast - strat de forma 10 Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 24
27 7. SURSELE DE FINANTARE Sursele de finanţare a investiţiei se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau în fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite. Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 25
28 8. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI 8.1. Număr de locuri de munca create in faza de execuţie: 46 persoane Lucrările de modernizare se vor realiza cu personalul muncitor calificat al antreprenorului. Estimăm că numărul forţei de muncă locale, ocupată pe toată derularea investiţiei pentru construirea acestei investiţii în minimum de timp este necesară următoarea configuraţie de personal tehnico productiv: - şef de şantier 1 - şefi punct lucru 2 - responsabil tehnic cu execuţia 1 - responsabil AQ 1 - responsabil CQ 1 - topograf 1 - responsabil tehnic producţie PM şi PSI 1 - muncitori calificaţi, şoferi, mecanici de utilaje 18 - muncitori necalificaţi 20 Total personal de execuţie Număr de locuri de munca create in faza de operare: 2 persoane Pentru asigurarea viabilitătii lucrării este necesară efectuarea de revizii curente si speciale. Drumurile de interes local apartinand comunei Certesti, efectuarea reviziilor curente este reglementată de Primaria comunei Certesti, prin serviciu de specialitate. In cadrul serviciului, există personal calificat, care are sarcina efectuării reviziilor curente, sau această activitate poate fi contractată cu firme de specialitate. Reviziile speciale se fac după evenimente care ar putea influenta stabilitatea lucrărilor: cutremure, ploi cu caracter de aversă, etc. La aceste revizii, pe langă specialistii care efectuează reviziile curente, sunt invitati să participe specialisti care au contribuit la executia lucrării proiectant, constructor sau specialisti experti tehnici, care vor face o evaluare asupra stării tehnice a investitiei si vor propune măsuri, de efectuat imediat după eveniment dar si pe termen lung, cu scopul de a asigura siguranta si confortul circulatiei pe traseele strazilor. Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 26
29 9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO- ECONOMICI AI INVESTITIEI 9.1. Valoarea totala (INV), inclusiv TVA = 5.401,508 mii lei (in preturi luna septembrie 2015, 1 euro = 4,4173 lei din data de ) Din care C+M = 4.783,954 mii lei inclusiv TVA 9.2. Esalonarea investitiei (INV/C+M) Durata estimata de realizare a investitiei este de 7 luni calendaristice. - anul I = 5.401,508 mii lei inclusiv TVA din care C+M = 4.783,954 mii lei inclusiv TVA - anul II = Durata de realizare a investitiei Durata estimata de realizare a investitiei este de 7 luni calendaristice. 27
30 9.4. Capacitati fizice 1. DRUM LOCAL C1 (L=903,00 m) Tip lucrare UM Cantitate Parte carosabila Sapatura mc Strat de forma balast: 10 cm mc Strat de balast: 15 cm mc Strat de piatra sparta: 12 cm mc Strat BADPC20: 5 cm t Strat MAS16: 4 cm mp Strat BAR16: 4 cm mp Balast in acostamente mc Colectare si evacuare ape Rigola carosabila m Sapatura rigola carosabila mc Placute prefabricate buc Beton C30/37 mc Balast sub rigola: 5 cm mc Armatura OB37 kg Cofraj mp Tabel 3 Drumuri laterale - 5 bucati/25 m Reprofilare mc Strat din balast: 10 cm mc Siguranta circulatiei Semnalizare si marcaje rutiere km Panou triunghiular CEDEAZA buc 5 Panou hexagonal STOP buc 1 28
31 2. DRUM LOCAL C4 (L=2276,00 m) Tip lucrare UM Cantitate Parte carosabila Sapatura mc Stabilizare teren de fundare: 30 cm mp Strat de forma balast: 10 cm mc Strat de balast: 15 cm mc Strat de piatra sparta: 12 cm mc Strat BADPC20: 5 cm t Strat MAS16: 4 cm mp Strat BAR16: 4 cm mp Balast in acostamente mc Colectare si evacuare ape Santuri din beton m Sapatura santuri din beton mc Beton de ciment C30/37 in santuri: 10 cm mc Nisip pilonat sub santuri: 5 cm mc Cofraj santuri din beton mp Podete Ø800 buc 9.00 Timpane buc Podete Ø500 buc 8.00 Timpane buc Drumuri laterale - 10 bucati/25 m Reprofilare mc Strat din balast: 10 cm mc Siguranta circulatiei Semnalizare si marcaje rutiere km Panou triunghiular CEDEAZA buc 10 Panou hexagonal STOP buc 2 Ridicare la cota camine existente Camine existente buc 2.00 Tabel 4 29
32 3. DRUM LOCAL C5 (L=476,00 m) Tip lucrare UM Cantitate Parte carosabila Sapatura mc Strat de forma balast: 10 cm mc Strat de balast: 15 cm mc Strat de piatra sparta: 12 cm mc Strat BADPC20: 5 cm t Strat MAS16: 4 cm mp Balast in acostamente mc Colectare si evacuare ape Santuri din pamant m Sapatura santuri pamant mc Rigola carosabila m Sapatura rigola carosabila mc Placute prefabricate buc Beton C30/37 mc Balast sub rigola: 5 cm mc 1.58 Armatura OB37 kg Cofraj mp 9.30 Tabel 5 Podete Ø800 buc 2.00 Timpane buc 4.00 Podete Ø500 buc 8.00 Timpane buc Drumuri laterale - 3 bucati/25 m Reprofilare mc Strat din balast: 10 cm mc Siguranta circulatiei Semnalizare si marcaje rutiere km Panou triunghiular CEDEAZA buc 3 Panou hexagonal STOP buc 2 Ridicare la cota camine existente Camine existente buc
33 4. DRUM LOCAL C6 (L=283,00 m) Tip lucrare UM Cantitate Parte carosabila Sapatura mc Strat de forma balast: 10 cm mc Strat de balast: 15 cm mc Strat de piatra sparta: 12 cm mc Strat BADPC20: 5 cm t Strat MAS16: 4 cm mp Balast in acostamente mc Sapatura mc Colectare si evacuare ape Santuri din beton m 127,00 Sapatura santuri din beton mc Beton de ciment C30/37 in santuri: 10 cm mc Nisip pilonat sub santuri: 5 cm mc Cofraj santuri din beton mp Santuri din pamant m 156,00 Sapatura santuri pamant mc 78,00 Podete Ø800 buc 4.00 Timpane buc 8.00 Podete Ø500 buc 5.00 Timpane buc Drumuri laterale - 3 bucati/25 m Reprofilare mc 375,00 Strat din balast: 10 cm mc 37,50 Siguranta circulatiei Semnalizare si marcaje rutiere km Panou triunghiular CEDEAZA buc 4 Panou hexagonal STOP buc 1 Tabel 6 31
34 5. DRUM LOCAL C8 (L=560,00 m) Tip lucrare UM Cantitate Parte carosabila Sapatura mc Strat de forma balast: 10 cm mc Strat de balast: 15 cm mc Strat de piatra sparta: 12 cm mc Strat BADPC20: 5 cm t Strat MAS16: 4 cm mp Balast in acostamente mc Colectare si evacuare ape Santuri din beton m 628,12 Sapatura santuri din beton mc Beton de ciment C30/37 in santuri: 10 cm mc Nisip pilonat sub santuri: 5 cm mc Cofraj santuri din beton mp Santuri din pamant m 201,88 Sapatura santuri pamant mc 100,94 Podete Ø800 buc 7.00 Timpane buc Podete Ø500 buc Timpane buc Podete Ø500 transversale buc 2.00 Timpane buc 4.00 Drumuri laterale - 4 bucati/25 m Reprofilare mc Strat din balast: 10 cm mc Siguranta circulatiei Semnalizare si marcaje rutiere km Panou triunghiular CEDEAZA buc 4 Panou hexagonal STOP buc 1 Tabel 7 32
35 9.5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia Principalii indicatori calitativi sunt: - creşterea calităţii vieţii, a gradului de confort pentru populatie; - îmbunătăţirea aspectului estetic; - reducerea poluării prin praf; - creşterea gradului de mobilitate; - interventia mult mai rapida a serviciilor de asistenţa medicala, veterinare, etc. Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 33
36 10. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU - Certificat de urbanism; - Avizul de mediu; - Aviz electrica; - Aviz Romtelecom; - Acordul ISC; - Aprobarea ordonatorului principal de credite Intocmit, ing. Constantin Anton Verificat, ing. Ovidiu Agache 34
37 B. PIESE DESENATE 35
38
39
40
41
42
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
CATALOG DE SOLUŢII DE RANFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PENTRU SARCINA DE 115 kn PE OSIA SIMPLĂ
Compania aţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere REVIZUIRE ORMATIV AD 571 CATALOG DE SOLUŢII DE RAFORSARE A STRUCTURILOR RUTIERE SUPLE ŞI MIXTE PETRU SARCIA DE 115 k PE OSIA SIMPLĂ REDACTAREA
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
MEMORIU JUSTIFICATIV CUPRINS
Construire pod pe DJ 141C, limita judet Alba-Brosteni-Bogatu Roman-intersectie DJ 107B, km 21+800 MEMORIU JUSTIFICATIV CUPRINS A. PIESE SCRISE... 3 1. DATE GENERALE... 4 1.1. Denumirea obiectivului de
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Modul de calcul al prețului polițelor RCA
Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL
FUNDATII DIN BALAST C U P R I N S GENERALITATI ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE ART.3. AGREGATE NATURALE ART.4. APA ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI
Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România
Prof.ec. Tănase Mihai Expert contabil Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Analiză statistică Braşov, 2015 Analiza si previziunea serviciilor de sanatate (spitale) in Romania in perioada
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Difractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
STANDARD DE COST. SCOST 04 Cladiri centre culturale
Cititi stirile din constructii si imobiliare pe www.arenaconstruct.ro STNDRD DE COST SCOST 0 Cladiri centre culturale Elaborator Obiectiv STNDRD DE COST Indicativ: SCOST 0 I. Preambul Standardul de cost
Descrierea contractului: Expertiza tehnica + solutie tehnica + D.A.L.I., pentru Reabilitarea Sectiei Unitate Primire
Vizualizare anunt publicitate numarul 114913 Autoritate contractanta CONSILIUL JUDETEAN BRAILA -. -_.._..._; Adresa postala: P-ta independentei nr.1, Localitatea: Braila, Cod postal: 810210, Romania, Punct(e)
STANDARDE DE COST PRIVIND INVESTIȚIILE DE BAZĂ
STANDARDE DE COST PRIVIND INVESTIȚIILE DE BAZĂ CAP I Standarde de cost privind valoarea materialelor de construcții de bază utilizate la lucrări de construcții civile și de infrastructură 1. Standarde
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Modernizare sector de drum judetean DJ174/B de la km pana la 2+700
S.C. PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA S.R.L. MIERCUREA-CIUC Modernizare sector de drum judetean DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 Comuna Bilbor, judetul Harghita Proiect Tehnic + Detalii de execuţie