Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului tehnologic şi inovării Raport

Transcript

1 Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare PROIECT COD SMIS Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului tehnologic şi inovării Raport

2 Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare PROIECT COD SMIS Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului tehnologic şi inovării Raport

3 Studiul realizat în cadrul contractului Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare de un consorţiu format din 16 entităţi coordonat de Institutul IRECSON. Consorţiul realizat pentru implementarea contractului: 1. Institutul IRECSON 2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării 3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică 4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont" Bucureşti 5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti 6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA 7. Centrul de Informare Tehnologică Impact 8. Universitatea de Nord din Baia Mare 9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca 10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa 11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa 12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea 13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Rm. Vâlcea 14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad 15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş 16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad 2

4 Cuprins: Introducere Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european - Strategia UE Despre abordarea metodologică Impactul tehnico-ştiinţific Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării Impactul economico-financiar Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada Evoluţia indicatorilor financiari în perioada Impactul social Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI Recrutarea personalului Situaţia posturilor din domeniul CDI Impactul politicilor de ITT la nivel regional Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de conducere a inovării Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de creare a cunoştinţelor Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Performanţa activităţilor de inovare Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Proprietatea intelectuală Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional Concluzii Anexa 1 - Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada Anexa 2 - Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada Anexa 3 - Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării 3

5 4

6 Introducere Raportul de faţă încheie un întreg set de analize realizate în cadrul proiectului Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile - COD SMIS nr Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre de inovare) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje IRECSON. Prin tema abordată, Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului tehnologic şi inovării (ITT), raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în prezent în cadrul proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie desfăşurate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor putea sta la baza Strategiei Naţionale în domeniul ITT. Raportul reprezintă ultima piesă din tabloul Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare, care urmează să fie prezentată grupului ţintă al proiectului. Celelalte două piese care au fost deja adăugate tabloului, sunt: Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional şi Evaluarea gradului de inovare şi identificarea barierelor în calea inovării la nivelul regiunilor de dezvoltare. Până la data realizării Raportului de analiză, grupul ţintă al proiectului era format din 771 persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor care au în coordonare institute naţionale de cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate din ANCS, funcţionari publici din cadrul Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de rang O, I şi II plus sectoarele Municipiului Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au exprimat interesul de a participa în cadrul acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare din cadrul administraţiei centrale şi locale. Personalul din grupul ţintă va fi specializat în monitorizare, evaluare şi raportare, în vederea elaborării politicilor publice în domeniul inovării şi transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi mecanismele necesare. Raportul este structurat pe 8 capitole. Primul capitol este o prezentare a cadrului general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România precum şi a contextului general european în rezonanţă cu Strategia UE Al doilea capitol este despre abordarea metodologică. În capitolele 3,4 şi 5 este realizată analiza impactului politicilor ANCS în domeniul ITT asupra mediului CDI. Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anchetă statistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, firme/întreprinderi cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat în administrarea ANCS. Capitolul 6 urmăreşte impactul general al politicilor de ITT asupra mediului economic de la nivel regional. Analiza impactului general al politicilor ITT la nivel regional se bazează pe rezultatele Studiului Inobarometru 2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului politicilor de ITT la nivel regional este dată de scorurile obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare. Punctele tari şi slabe ale politicilor în domeniul ITT obţinute în urma analizelor efectuate, sunt prezentate în Capitolul 7. Capitolul 8 Concluzii ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă mai era necesar) nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta îl poate avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea, am reuşit să conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale proiectului care vor răspunde aşteptărilor mediului de ITT şi ale grupului ţintă al proiectului. 5

7 1. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european - Strategia UE 2020 Intrarea României în UE a impus adaptarea accelerată a economiei româneşti la cerinţele pieţei europene, inclusiv a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI). Ca urmare, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în perioada a coordonat elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare pentru perioada (strategia naţională), care a fost aprobată prin HG 217/2007. În acest mod s-au creat premisele dezvoltării sistemului domeniului CDI din România care au presupus susţinerea acestuia până la nivelul anului 2013 în baza următoarelor obiective generale (strategice): - crearea de cunoaştere prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf, competitive pe plan european şi internaţional; - creşterea competitivităţii româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică; - creşterea calităţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii generatoare de beneficii socio-economice în societatea românească. Realizarea acestor obiective generale a presupus stabilirea unei serii de obiective specifice, precum: - creşterea performanţei ştiinţifice; - dezvoltarea resurselor sistemului; - întărirea sectorului privat; - creşterea capacităţii instituţionale; - extinderea cooperării internaţionale. Implementarea strategiei naţionale se realizează prin Planul Naţional CDI PNII, aprobat prin HG 475/2007. Pentru desfăşurarea Planului Naţional au fost dezvoltate o serie de instrumente precum: - programe componente; - modele investiţionale pentru finanţarea acestora; - proceduri de monitorizare; - indicatori de evaluare şi impact la nivel de programe, componente şi de plan. În Programul de Guvernare , în perspectiva elaborării Strategiei Naţionale de CDI şi a Planului Naţional CDI PNII, au fost prevăzute, referitor la sistemul CDI, următoarele: - dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate; - corelarea politicilor industriale cu cele ale activităţilor CDI prin: dezvoltarea mecanismelor de transfer tehnologic al rezultatelor CDI în economie; sprijinirea sectorului privat în activităţile de CDI; - creşterea cheltuielilor totale pentru CDI; - creşterea capacităţii instituţionale în sistemul CDI, atât la nivelul instituţiilor publice cât şi al unităţilor şi personalului din CDI. Ca urmare, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării obiectivelor strategice CDI cu cele dezvoltate la nivel european. Contextul european actual are în prim planul său Strategia 2020, care vine să împlinească nerealizările Strategiei Lisabona, aceasta din urmă atingându-şi doar parţial ţintele propuse. Una dintre ţintele principale era plasarea Uniunii Europene pe locul I în lume la competitivitate, având ca orizont anul Dar, la nivelul anului 2010, Uniunea Europeană nu se afla pe locul I în lume, şi, comparând cu anul 2000 şi-a mai diminuat din forţa competitivă, în comparaţie cu alţi actori globali. 6

8 Strategia UE 2020 a fost lansată ca o nouă strategie pentru a ieşi din criză. Aceasta vizează reluarea creşterii economice şi transformarea UE într-un lider global. Dacă Strategia Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, denumită Strategia UE 2020, vorbeşte despre eforturi individuale cu suportul Uniunii Europene. Comisia Europeană a lansat în 24 noiembrie 2009 un document de consultare publică, intitulat UE În documentul de lucru al Comisiei, au fost propuse trei obiective tematice importante pentru UE având ca orizont anul 2020: crearea de valoare prin cunoaştere, dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea şi crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice. Creşterea economică bazată pe cunoaştere: noua strategie trebuie să ofere condiţii cadru adecvate pentru inovare şi cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a resurselor publice şi private. Educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea sunt principalele priorităţi pentru realizarea societăţii europene bazată pe cunoaştere. Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea: beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei de muncă, competenţele acesteia constituind un element central pentru creşterea economică europeană. Întărirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă un instrument care contribuie la creşterea economică. Crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice: noua economie a UE va trebui să facă faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa în creştere pentru resurse şi pieţe, dar şi a celor impuse de emisiile de carbon. Europa are nevoie de infrastructuri de transport şi energie modernizate şi interconectate, precum şi de acoperire de 100% în bandă largă. Politica industrială trebuie să aibă o nouă abordare prin punerea accentului pe sustenabilitate, inovare şi competenţe, astfel încât să poată contribui efectiv la creştere şi creare de locuri de muncă. Strategia economică pentru următorii 10 ani a fost lansată pe 3 martie 2010, iar armonizarea politicilor naţionale în domeniul ITT pentru a răspunde obiectivelor strategiei europene presupune un întreg proces din care face parte şi proiectul: Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltari socio-economice durabile, lansat la data de 13 iulie Finalizarea acestui proces ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel naţional ca răspuns la Strategia UE Cum ar trebui să răspundă mediul CDI din România la această strategie? Printr-o cooperare şi coordonare a entităţilor de CDI pentru a găsi soluţii care să conducă la: creştere economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare creştere economică durabilă prin promovarea unor rezultate de cercetare competitive, aplicabile în economie care să genereze emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor creştere economică inclusivă prin promovarea unui mediu de cercetare cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, generatoare de coeziune socială şi teritorială. Pentru a măsura aceste obiective largi, Comisia a stabilit cinci indicatori de referinţă la nivel UE, dintre care unul este cu predilecţie adresat mediului de cercetare: 3% din PIB trebuie să fie investit în cercetare şi dezvoltare. Miza Strategiei Europa 2020 trebuie legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru a putea aşeza economia României pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme fundamentale şi tendinţe lipsite de viabilitate ale mediului economic românesc pe care nu le mai putem ignora. Avem nevoie să construim un nou model economic bazat pe cunoaşterea obţinută prin cercetare, educaţie şi inovare. 7

9 2. Despre abordarea metodologică Modelul conceptual de analiză de impact a politicilor ANCS în domeniul ITT urmăreşte evaluarea impactului pe 4 nivele: Nivelul 1 : Impactul tehnico-ştiinţific al politicii ANCS Nivelul 2 : Impactul economico-financiar al politicii ANCS Nivelul 3 : Impactul social al politicii ANCS Nivelul 4 : Impactul general al politicii ANCS Analiza impactului politicilor ANCS acoperă perioada şi pe alocuri conţine estimări pentru Nivelurile 1, 2, 3 privesc impactul politicii ANCS asupra mediului de CDI, iar nivelul 4 priveşte impactul general al politicilor ITT asupra mediului economic de la nivel regional. Niveluri de impact ale politicii ANCS şi mediile de acţiune ale acestora Politici ANCS în domeniul ITT Impact Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Mediul de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, firme cu activitate de cercetare înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) ) Nivelul 4 Mediul economic în general În general, în domeniul CDI putem vorbi mai degrabă de un impact pe termen mediu şi lung şi mai puţin pe termen scurt. Dar există totuşi şi cazuri de politici care au avut un impact imediat (pe termen scurt) asupra mediului de CDI. Impactul asupra mediului de CDI poate fi văzut pe termen scurt, mediu şi lung în timp ce impactul general asupra mediului economic nu poate fi văzut decât pe termen lung. Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anchetă statistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, firme/întreprinderi cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat în administrarea ANCS. Ancheta s-a desfăşurat în luna octombrie Din acest motiv, răspunsurile obţinute pentru anul 2011 constituie estimări care au inclus şi perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului. În vederea evaluării impactului tehnico-ştiinţific al politicii ANCS prin anchetă au fost colectate (urmărite) informaţii referitoare la: Numărul documentaţiilor tehnico-economice elaborate de unităţile cu activitate de CD în perioada ; Numărul documentaţiilor tehnico-economice achiziţionate de unităţile cu activitate de CD în perioada ; Numărul brevetelor sau cererilor de brevete înregistrate în perioada ; Numărul brevetelor sau cererilor de brevete achiziţionate în perioada ; 8

10 Numărul modelelor şi desenelor industriale protejate în perioada ; Numărul modelelor şi desenelor industriale achiziţionate în perioada ; Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) înregistrate în perioada ; Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) achiziţionate în perioada ; Evoluţia numărului de rezultate CDI in perioada , si anume: - Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI; - Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI; - Citări în reviste de specialitate cotate ISI; - Brevete de invenţie; - Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate; - Produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii; - Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii; - Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar; - Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI; - Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program; - Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale; - Prototipuri; - Normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar; Informarea unităţilor cu activitate de CDI privind politicile europene si naţionale in domeniu; Informarea unităţilor cu activitate de CDI cu privire la rezultatele din ultimii ani (2008, 2009, 2010). Impactul economico-financiar al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la: Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI a firmelor în perioada (inclusiv gradul de aplicabilitate si valorificare a rezultatelor de CD in economie in perioada analizata); Numărul proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice (naţionale, europene, internaţionale); Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada ; Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada ; Evoluţia indicatorilor financiari în perioada Impactul social al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la: Evoluţia şi structura personalului implicat în activitatea de CDI; Formele de perfecţionare pentru angajaţii din activitatea de CD; Recrutarea personalului; Situaţia posturilor din domeniul CDI. Grupul ţintă al anchetei a fost format din: - microîntreprinderi cu activitate de CD; - întreprinderi mici şi mijlocii cu activitate de CD; - întreprinderi mari cu activitate de CD; - institute naţionale de cercetare-dezvoltare. Eşantionul anchetei a fost de 565 unităţi cu activitate de CD, unităţi înregistrate în RPC. Rezultatele obţinute prin ancheta statistică efectuată reprezintă estimaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 3,9% garantate cu o probabilitate de 95%. Ancheta în rândul unităţilor de CD s-a adresat managerului unităţii observate sau unei persoane din conducerea unităţilor respective, persoană care are o imagine de ansamblu asupra situaţiei activităţii CDI din perioada Impactul general al politicii ANCS asupra mediului economic de la nivelul regiunilor de dezvoltare va cumula efectele tehnico-ştiinţifice, economico-financiare şi sociale ale politicii ANCS asupra mediului de CDI alături de alte efecte înregistrate în domeniul ITT la nivelul operatorilor economici. Evaluarea impactului general are la bază un sistem de indicatori grupaţi pe factori de inovare, sistem folosit pentru evaluarea şi analiza inovării la nivel regional şi care a fost proiectat în cadrul studiului Inobarometru

11 Pentru evaluarea impactului general al politicii ANCS la nivel regional au fost luaţi în considerare următorii factori principali ai inovării: 1. potenţialul de conducere a inovării pentru a cuantifica condiţiile structurale necesare asigurării potenţialului de inovare); 2. potenţialul de creare a cunoştinţelor pentru a măsura investiţiile în potenţialul uman ca resursă a activităţilor de cercetare-dezvoltare element cheie al economiei bazată pe cunoaştere); 3. capacitatea inovare şi de integrare într-un sistem relaţional pentru a măsura eforturile de inovare la nivelul operatorului economic; 4. performanţa inovării pentru a măsura performanţa, exprimată în termeni de valoare adăugată; 5. proprietatea intelectuală pentru a măsura rezultatele obţinute prin prisma exploatării cunoştinţelor şi activelor intangibile. Modelul conceptual abordat propune evaluarea impactului ITT prin analize comparative ale regiunilor analizate din perspectiva inovării. Astfel, este propusă o abordare a evaluării impactului ITT la nivelul unei regiuni prin comparaţie cu celelalte regiuni analizate din perspectiva inovării. Infrastructura de inovare (intrări ale inovării) Regiuni de dezvoltare (1 8) Aplicaţia IT Ierarhizarea gradelor de inovare ale regiunilor Rezultate ale inovării (ieşiri ale inovării) Figura 2.1 Intrări şi ieşiri ale modelului conceptual pentru evaluarea impactului ITT Modelul de evaluare se bazează pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori de evaluare. Factorii de analiză ai inovării, subfactorii asociaţi şi indicatorii de evaluare sunt prezentaţi în Anexa 3. Factorii de analiză a inovării sunt în strânsă legătură cu componenta economică a inovării, reflectându-se în eficienţa economică la nivelul regiunilor. Prin agregarea rezultatelor pe subfactorii de inovare se obţine impactul general al ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare. Pentru fiecare indicator a fost acordat un anumit punctaj în funcţie de valorile acestuia. Sistemul de punctare operează cu valori cuprinse între Pentru fiecare factor supus evaluării, se asociază un coeficient de ponderare. De asemenea, pentru fiecare subfactor se atribuie un coeficient de importanţă, astfel încât, valoarea coeficientului de ponderare asociat factorului de evaluare să reprezinte suma coeficienţilor de importanţă stabiliţi pentru subfactorii asociaţi factorilor respectivi (vezi tabelul 2.1). Grupul factorilor de evaluare şi coeficienţii de ponderare asociaţi, sistemul de subfactori, caracteristicile şi coeficienţii de importanţă asociaţi subfactorilor, setul de indicatori de inovare aferenţi subfactorilor constituie un model de stabilire a impactului general în domeniul ITT pentru o regiune de dezvoltare. 10

12 Factorii, subfactorii şi indicatorii de evaluare s-au stabilit în urma unei cercetări preliminare care a utilizat literatura economică, aprecieri ale lumii academice şi ale comunităţii de afaceri, și care a fost aprofundată în cadrul proiectului de cercetare INNOREG /2008. Impactul ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare va fi cuantificat în ceea ce vom denumi în continuare pe parcursul Ghidului nostru, gradul de inovare al unei regiuni de dezvoltare și se va stabili prin interpretarea punctajului mediu calculat pe baza factorilor inovării şi a coeficienţilor de ponderare, obţinut cu ajutorul relaţiei: G inov (Re g ) (gradul de inovare exprimat în funcţie de factorii inovării) i 5 1 G c i i unde: G inov - gradul de inovare G i gradul de inovare aferent factorului i i = 1,5 c i coeficient de ponderare asociat factorului i i = 1,5 i j G ( Re g ) ni ni i ic j j 1 j 1 c i j Cr i j unde: (gradul de inovare pe factori de inovare) i G j - gradul de inovare asociat factorului i i = 1,5 i Cr j punctajul acordat subfactorului j asociat factorului i i = 1,5 j coeficient de importanţă asociat subfactorului j G inov ( Re g ) 5 n i i 1 j 1 c i j Cr i j (gradul de inovare exprimat în funcţie de subfactorii de inovare) Dacă: 0 G inov (Re g) < 33 atunci Regiunea are un potenţial mic de inovare 33 G inov (Re g) < 66 atunci Regiunea are un potenţial mediu de inovare 66 G inov (Re g) atunci Regiunea are un potenţial mare de inovare De asemenea, modelul permite analiza gradului de inovare pe factorii inovării şi stabilirea punctelor tari şi slabe ale fiecărei regiuni. 11

13 Tabelul 2.1 Factorii de analiză a inovării, subfactorii asociaţi şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare la nivel regional NR. FACTOR Ponderea factorului în calculul gradului de inovare (ci) SUBFACTORI Ponderea subfactorilor în gradul de inovare pe factorul (α i ) 1.1 Educaţie formală şi non-formală 5,25 1 Potenţialul de conducere a inovării Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) 1.3 Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic 5,25 5, Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice 5, Potenţialul de creare a cunoştinţelor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Performanţa activităţilor de inovare Public 10, Privat 10, Inovare 10, Cooperare şi colaborare 10, Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate pe piaţă 5,29 sau implementarea de tehnologii 4.2 activităţi de CDT 5, activităţi de consultanţă (servicii) 5, activităţi de promovare, marketing şi distribuţie 5,29 5 Proprietatea intelectuală Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc.) 4, Brevete de invenţie 4, Modele şi desene industriale protejate 4, Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc). 4,11 12

14 3. Impactul tehnico-ştiinţific 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD În perioada , numărul mediu de documentaţii elaborate pe unitate cu activitate principală sau secundară de CD este de cca 15 documentaţii (însemnând cca 5 documentaţii pe an). În ce priveşte documentaţiile achiziţionate, numărul mediu al acestora în perioada a fost de cca 2 documentaţii pe unitate cu activitate de CD. În perioada , la fiecare două unităţi avem în medie 3 brevete sau cereri de brevete înregistrate, iar una din 10 unităţi de CD a achiziţionat un brevet sau drepturile de folosire a unui brevet. Tabel 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD Documentaţii tehnico-economice elaborate/achiziţionate pe unitate de CD 1. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de CD, în perioada ,67 2. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activitate de CD, în perioada ,32 Brevete înregistrate înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD 3. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de CD, în perioada ,39 4. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de CD, în perioada ,12 Modele şi desene industriale înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD 5. Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD, în perioada Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD în perioada ,16 0,38 Alte bunuri intangibile înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD 7. Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) înregistrate pe unitate de CD, în perioada Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) achiziţionate pe unitate de CD, în perioada ,62 0,20 Numărul modelelor şi desenelor industriale înregistrate în perioada a fost în medie de 1 model pe unitate de CD, la fiecare 10 unităţi fiind achiziţionate cca 4 modele industriale. În ce priveşte ale bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) avem o înregistrare la două unităţi de CD. 13

15 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) achiziţionate pe unitate de CD 0.2 Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) înregistrate pe unitate de CD 0.62 Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD 0.38 Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD 1.16 Numărul mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de CD 0.12 Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de CD 1.39 Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activitate de CD 2.32 Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de CD Figura 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada (număr mediu de rezultate ITT pe unitate de CD) Întreprinderile mijlocii ( angajaţi) produc majoritatea brevetelor și a documentaţiilor tehnico economice, 61% respectiv 55% din totalul acestora. În schimb, întreprinderile mari (peste 250 angajaţi) au realizat 81% dintre modelele și desenele industriale protejate în perioada și 35% dintre celelelate bunuri intangibile înregistrate precum copyright, mărci, reţete, indicaţii geografice şi altele asemenea, în aceeaşi perioadă. 14

16 Tabel 3.2 Structura rezultatelor înregistrate de ITT după tipul întreprinderii (mărimea întreprinderii) care le-a produs în perioada Tip de întreprindere Microîntreprindere (până la 9 angajaţi) Întreprindere mică (10-49 angajaţi Întreprindere mijlocie ( angajaţi) Întreprindere mare (peste 250 angajaţi) Total Structura numărului de documentaţii tehnico-economice elaborate de instituţii în perioada Structura numărului de brevete sau cereri de brevete înregistrate în perioada Structura numărului de modele şi desene industriale protejate în perioada Structura numărului de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) înregistrate în perioada ,34 7,76 55,49 33,41 100,00 2,25 14,45 60,90 22,39 100,00 0,00 3,70 15,59 80,71 100,00 7,51 24,32 33,63 34,53 100,00 Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt cele mai active în ce priveşte brevetele, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice şi protejarea altor bunuri intangibile precum copyright, mărci, reţete, indicaţii geografice şi altele asemenea, în perioada În schimb, întreprinderile mari se remarcă în special prin realizarea modelelor şi desenelor industriale protejate. Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderilor Figura 3.2 Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderii care le-a produs Alte bunuri intangibile înregistrate Modele şi desene industriale protejate Întreprindere mare Întreprindere mijlocie Brevete sau cereri de brevete înregistrate Întreprindere mică Microîntreprindere Documentaţii tehnicoeconomice elaborate în perioada

17 3.2 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada Analiza tendinţei de evoluţie a rezultatelor CDI în perioada a fost realizată în baza datelor calitative obţinute prin ancheta desfăşurată în rândul managerilor de unităţi cu activitate de CD. Specificitatea acestor date calitative este că faţă de datele cantitative, în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a respondentului de genul: a crescut/ la fel/ a scăzut sau va creşte/ la fel/ va scădea, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen. Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost convenite (stabilite): până la ± 5% relativă stabilitate; de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată; de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere; peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată. Încheiem scurta expunere a metodologiei de analiză cu menţiunea că soldul conjunctural indică percepţia respondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar NU trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic. Tabelul 3.3 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada în baza soldurilor conjuncturale* Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI Citări în reviste de specialitate cotate ISI Brevete de invenţie Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate Produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetaredezvoltare, comandate de beneficiar Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale 16 Prototipuri Normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar *a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: - relativă creştere; - relativă scădere; - relativă stabilitate

18 În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada după o relativă stagnare a numărului de brevete între , s-a înregistrat o scădere moderată a acestuia în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -10%). Pe acest fond şi numărul de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate a suferit o scădere care s-a manifestat în special în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -6%) şi în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -9%). Tabelul 3.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia numărului de brevete de invenţie şi a numărului de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate Brevete de invenţie A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Creşteri moderate au înregistrat în perioada analizată: numărul de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI, care a crescut moderat în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural +11%) şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural +7%)(vezi Anexa 1); numărul de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale care a crescut moderat în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural +7%)(vezi Anexa 1). Restul rezultatelor de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada (vezi Anexa 1). 3.3 Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării Unităţile de cercetare sunt mai informate despre politicile şi programele naţionale care finanţează proiectele CDI (66% dintre unităţi susţinând acest lucru), decât despre politicile europene în domeniul CDI şi programele europene pentru CDI (cca 55% dintre unităţi considerând că sunt informate în legătură cu acestea). Tabelul 3.5 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI Sunteţi informat cu privire la: Da Nu Total Politicile europene în domeniul CDI 54,78 45,22 100,00 Politicile naţionale în domeniul CDI 65,61 34,39 100,00 Programele europene care finanţează proiectele de CDI 56,46 43,54 100,00 Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI 65,74 34,26 100,00 17

19 Informarea în domeniul CDI 100% 80% 60% 54.78% 65.61% 56.46% 65.74% 40% 20% 0% Politicile europene în domeniul CDI Politicile naţionale în domeniul CDI Programele europene care finanţează proiectele de CDI Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI Figura 3.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI În perioada una din 3 unităţi de CD au accesat programe naţionale de finanţare a cercetării, în timp ce una din 5 unităţi a accesat programe europene. Tabelul 3.6 Accesarea programelor europene şi naţionale care finanţează proiecte CDI Aţi accesat în perioada : Da Nu Total Programe europene care finanţează proiectele de CDI 21,14 78,86 100,00 Programe naţionale care finanţează proiectele de CDI 30,20 69,80 100, % 30.00% 25.00% 20.00% Accesarea programelor de finanţare CDI 21.14% 30.20% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00% Programe europene care f inanţează proiectele de CDI Programe naţionale care f inanţează proiectele de CDI Figura 3.4 Accesarea programelor de finanţare CDI în perioada

20 Majoritatea întreprinderilor (64%) susţin că sunt informate despre rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) din domeniul lor de activitate. Tabelul 3.7 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul dvs. de activitate? Da 64,23 Nu 35,77 Total 100,00 Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul dvs de activitate? 35,77% Da Nu 64,23% Figura 3.5 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor 19

21 4. Impactul economico-financiar 4.1 Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada Managerii unităţilor de CDI au apreciat că activitatea de CDI a cunoscut o relativă stabilitate în perioada şi au estimat o scădere moderată (sold conjunctural de -6%) în 2011 faţă de Tabelul 4.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia activităţii de CDI a unităţii în perioada Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada A crescut Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Aproximativ 25% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin că activitatea de CDI în perioada a cunoscut o descreştere. Dintre cei care susţin scăderea activităţii de CDI în perioada , peste 42% consideră că aceasta s-a diminuat cu mai mult de -25% (vezi tabelul 4.2). Tabelul 4.2 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile procentuale ale activităţii CDI a unităţii în perioada Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada Creşterea/descreşterea 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 procentuală A crescut 0%-5% 31,71 34,94 39,51 5%-10% 12,20 18,07 14,81 10%-15% 2,44 8,43 4,94 15%-20% 10,98 15,66 14,81 20%-25% 8,54 1,20 1,23 Peste 25% 34,15 21,69 24,69 Total 100,00 100,00 100,00 A scăzut 0%-5% 18,10 22,86 22,86 5%-10% 5,71 10,48 13,33 10%-15% 4,76 4,76 7,62 15%-20% 14,29 8,57 3,81 20%-25% 7,62 11,43 4,76 Peste 25% 49,52 41,90 47,62 Total 100,00 100,00 100,00 20

22 Dacă activitatea de CDI a înregistrat o uşoară scădere în perioada , manifestată în special în 2011 faţă de 2010 după estimările managerilor unităţilor de CD, în schimb, investiţia în activităţile de CDI a fost considerabil redusă în această perioadă, vârful acestor scăderi manifestându-se în 2009 faţă de 2008 (soldul conjunctural fiind de -14%). Această scădere a investiţiilor a continuat să se manifeste până în 2011 (sold conjunctural de -6% în 2011 faţă de 2010). Tabelul 4.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia investiţiilor în activitatea de CDI a unităţii, perioada Investiţia în activitatea de CDI în instituţii/organizaţii în perioada A crescut Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Procentul celor care au susţinut că investiţiile în activitatea de CDI au scăzut, variază de la 30% în 2009 la 26% în Peste 37% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin că investiţiile în activitatea de CDI în perioada au cunoscut o scădere cu mai mult de -25%. (vezi tabelul 4.4). Tabelul 4.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile procentuale ale investiţiilor în activitatea CDI a unităţii, în perioada Investiţia în activitatea CDI în instituţii/organizaţii în perioada Creşterea/descreşterea procentuală 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 A crescut 0%-5% 40,00 40,54 35,80 5%-10% 20,00 18,92 12,35 10%-15% 4,62 4,05 4,94 15%-20% 12,31 14,86 9,88 20%-25% 3,08 4,05 4,94 Peste 25% 20,00 17,57 32,10 Total 100,00 100,00 100,00 A scăzut 0%-5% 25,40 33,94 33,33 5%-10% 5,56 7,34 8,33 10%-15% 5,56 4,59 2,78 15%-20% 9,52 12,84 10,19 20%-25% 5,56 4,59 2,78 Peste 25% 48,41 36,70 42,59 Total 100,00 100,00 100,00 O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru activitatea de CDI şi pentru investiţiile în activitatea CDI este prezentată în tabelul

23 Tabelul 4.5 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI (solduri conjuncturale) în perioada * Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii Investiţia în activităţile de CDI în instituţii/organizaţii Evoluţia în baza calculului soldurilor conjuncturale* 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 *a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: - relativă creştere; - relativă scădere; - relativă stabilitate Soldurile conjuncturale pentru activitatea de CDI şi pentru investiţia în activitatea de CDI 0.00% 2009 faţă de faţă de faţă de % -4.00% -6.00% -8.00% % -5.39% -5.18% -8.31% -5.63% -6.38% Activitatea de CDI Investiţia în activitatea de CDI % % % % Figura 4.1 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI în perioada (solduri conjuncturale) Managerii unităţilor de CDI estimează o creştere pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011 (sold conjunctural +18,54%). Aproximativ 30% dintre managerii întreprinderilor care au participat la ancheta statistică sunt de părere că activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011, va creşte. Tabelul 4.6 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 Vă rugăm să estimaţi care va fi evoluţia activităţii CDI pentru instituţia/organizaţia dvs. în 2012 faţă de Evoluţia activităţii de CDI în baza soldului conjunctural Va creşte Va fi aproximativ aceeaşi Va scădea Total Sold conjunctural

24 Estimarea evoluţiei activităţii CDI în 2012 faţă de ,21% 29,75% va creste va fi aproximativ la fel va scadea 59,04% Figura 4.2 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 Dintre cei care susţin creşterea activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011, cca 27% consideră că aceasta va creşte cu peste 25%, iar 52% sunt de părere că aceasta va creşte cu până la 10% (vezi tabelul 4.7). Tabelul 4.7 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia procentuală pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în instituţii/organizaţii în 2012 faţă de 2011 Creşterea/descreşterea procentuală A crescut 0%-5% 33,08 5%-10% 19,23 10%-15% 4,62 15%-20% 11,54 20%-25% 4,62 Peste 25% 26,92 Total 100,00 A scăzut 0%-5% 28,57 5%-10% 16,33 10%-15% 2,04 15%-20% 10,20 20%-25% 8,16 Peste 25% 34,69 Total 100,00 Gradul de aplicabilitate în economie al rezultatelor de CD a fost scăzut, după cum susţin 65% dintre managerii unităţilor de CD. 23

25 Tabelul 4.8 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI în perioada , în opinia managerilor unităţilor de CDI Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI in perioada Scăzut 64,7 Ridicat 35,3 Total Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada ,3% Scazut 64,7% Ridicat Figura 4.3 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada , în opinia managerilor unităţilor CDI În perioada , gradul de valorificare a rezultatelor de CD în economie a fost scăzut, după cum susţin 71% dintre managerii unităţilor de CDI. Tabelul 4.9 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada , în opinia managerilor unităţilor de CDI Gradul de valorificare a rezultatelor de CDI în economia românească, în perioada Scăzut 71,1 Ridicat 28,9 Total

26 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada ,9% Scazut Ridicat 71,1% Figura 4.4 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada , în opinia managerilor unităţilor de CDI Pe tipuri de rezultate CD, în perioada , cele mai valorificate au fost documentaţiile tehnico-economice (49% din totalul acestora fiind valorificate), fiind urmate de modele şi desene industriale (22% dintre acestea fiind valorificate) şi de brevete (cca 9% dintre acestea fiind valorificate prin vânzare, transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă, etc.). Tabelul 4.10 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în economie în total rezultate de ITT realizate în perioada Documentaţii tehnico-economice Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de servicii în perioada în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada ,40 Brevete înregistrate Ponderea brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă) în perioada în totalul brevetelor înregistrate în perioada ,58 Modele şi desene industriale Ponderea modelelor sau desenelor industriale valorificate în perioada în totalul modelelor sau desenelor industriale înregistrate în perioada ,33 25

27 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada în perioada % 50.00% 49.40% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 22.33% 8.58% 0.00% Documentaţii tehnicoeconomice Modele sau desene industriale Brevete Figura 4.5 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice În 2008, aproximativ 19% dintre unităţile cu activitate de CDI au coordonat cel puţin un proiect de CDI finanţat din fonduri publice. Procentul unităţilor care au coordonat cel puţin un proiect, în total unităţi de CD, a scăzut la 17% în 2009 ajungând în 2011 la 13%. Această tendinţă a fost înregistrată şi în cazul instituţiilor/organizaţiilor care au fost parteneri în cel puţin un proiect (de la 26% unităţi de CD care au fost parteneri în cel puţin un proiect CDI în 2008, la 18% în 2011). Tabel 4.11 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice naţionale, în perioada Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice, în perioada Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI 18,70 16,90 15,40 12,9 Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI 25,50 23,00 22,83 17,90 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice naţionale 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 25.50% 23.00% 22.83% 17.90% 18.70% 16.90% 15.40% 12.90% Ponderea unitatilor care au fost parteneri în cel puţin un proiect CDI in total unitati CD Ponderea unitatilor care au coordonat cel puţin un proiect CDI in total unitati CD Figura 4.6 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice, în perioada

28 Tabel 4.12 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice naţionale, în perioada Număr mediu de proiecte coordonate pe instituţie/organizaţie cu activitate de CDI 13,78 11,43 11,41 8,79 Număr mediu de proiecte în parteneriat pe instituţie/organizaţie cu activitate de CDI 9,75 7,20 6,39 4,11 Numărul mediu de proiecte finanţate din fonduri naţionale pe unitate de CD care a coordonat astfel de proiecte a scăzut de la 14 proiecte în 2008 la 9 proiecte în Această tendinţă s-a înregistrat şi în cazul numărului mediu de proiecte în care o instituţie/organizaţie este parteneră, de la 10 proiecte în 2008 la 4 proiecte în Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice pe unitate CD care a derulat asemenea proiecte Număr mediu de proiecte în parteneriat pe unitate CD Număr mediu de proiecte coordonate pe unitate CD Figura 4.7 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice, în perioada În ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, asistăm la un fenomen în sens invers, procentul unităţilor care au coordonat un asemenea proiect, în total unităţi de CD, urcând de la 2% în 2008 la 7% în Acelaşi trend se înregistrează şi în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora crescând de la 9% în 2008 la 12% în Tabel 4.13 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI ,9 3,2 5,3 6,9 Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI 8,7 10,1 11,9 11,9 27

29 20.00% 18.00% 16.00% 14.00% 12.00% 10.00% 8.00% 6.00% 4.00% 2.00% 0.00% Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene 8.70% 1.90% 10.10% 3.20% 11.90% 5.30% 11.90% 6.90% Ponderea unităţilor care au fost partener în cel puţin un proiect CDI in total unitati CD Ponderea unităţilor care au coordonat cel puţin un proiect CDI in total unitati CD Figura 4.8 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada Referitor la proiectele finanţate din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), procentul unităţilor care au coordonat un asemenea proiect se situează la cca 2-3%. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora în fiecare an fiind de cca 2-3%. Tabel 4.14 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), în perioada Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI 2,48 2,83 3,19 2,48 Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI 1,95 2,12 3,01 3, Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada Cea mai mare parte a rezultatelor activităţii de CD în întreprinderi (59%) sunt pur teoretice; 24% au aplicabilitate imediată, iar 12% necesită un proces de transfer tehnologic mai complex. Tabelul 4.15 Structura rezultatelor CDI pe întreprindere cu activitate de CD după potenţialul de aplicare al acestora în economie Structura rezultatelor de CDI Rezultate de CD cu aplicare imediată în economie 24,29 Rezultate de CD care necesită un proces de transfer tehnologic mai complex 12,10 Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu aplicabilitate redusă în economia românească, dar care pot fi valorificate pe piaţa europeană 4,24 Rezultate de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) 59,38 Total 100,00 28

30 Conform opiniei managerilor unităţilor de CD, cca o treime în medie din rezultatele unei unităţi de CD pot fi aplicate în economie. Structura rezultatelor de CDI pe unitate de CD după potenţialul de aplicare al acestora în economie 24,29% Rezultate de CD cu aplicare imediată în economie 59,38% Rezultate de CD care necesită un proces de transfer tehnologic mai complex 12,1% Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu aplicabilitate redusă în economia românească, dar care pot fi valorificate pe piaţa europeană 4,24% Rezultate de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) Figura 4.9 Structura rezultatelor de CD pe întreprindere cu activitate de CD după potenţialul de aplicare al acestora în economie 4.4 Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada Tabelul 4.16 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada Ponderea unităţilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada , în total unităţi CD Costuri salariale 63,89 80,00 80,00 77,22 Costuri deplasări 50,94 75,47 80,19 78,30 Costuri materii prime şi materiale 56,96 79,11 82,28 76,58 Costuri servicii 55,70 70,89 88,61 79,75 Costuri de regie 47,83 68,70 80,87 78,26 Procentul unităţilor CD care au întâmpinat probleme cu costurile salariale a crescut de la 64% în 2008 la 80% în 2009 și 2010, după care a coborât la 77% în La aceste probleme se adaugă cele legate de costurile cu servicii, costurile de regie, cu deplasările și cele cu materiile prime și materiale (peste 77% dintre unităţi întâmpinând probleme în acoperirea acestor costuri). 29

31 Ponderea unitatilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI, in total unitati CD % % 77.22% 78.30% 76.58% 79.75% 78.26% % % % 80.00% 80.00% 80.19% 82.28% 88.61% 80.87% 75.47% 79.11% 70.89% 68.70% % 50.00% 63.89% 50.94% 56.96% 55.70% 47.83% % Costuri salariale Costuri deplasări Costuri materii prime şi materiale Costuri servicii Costuri de regie Figura 4.10 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada Problemele s-au acutizat în perioada , înregistrând pe alocuri și creșteri de 33 de puncte procentuale (cum s-a întâmplat în cazul costurilor de regie, procentul unităţilor care au avut probleme la aceste costuri crescând de la 48% în 2008 la 81% în 2010). După care în 2011 lucrurile au început să se mai îndrepte, procentul întreprinderilor care au continuat să se confrunte cu asemenea probleme în 2011 scăzând cu între 2 şi 10 puncte procentuale pe categorii de costuri, faţă de Evoluţia indicatorilor financiari în perioada În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada s-a înregistrat o scădere accentuată a capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne pentru cercetaredezvoltare tehnologică (CDT), care s-a manifestat prin scăderi moderate de la an la an (solduri conjuncturale de cca -15%), dar care pe total perioadă au condus la confruntarea unităţilor cu o scădere substanţială a fondurilor atrase pe plan intern per personal cu activitate de CDT. Cum era de așteptat, această situaţie a condus la o scădere însemnată în perioada a ponderii veniturilor din CDT din total venituri ale unităţilor, care s-a manifestat tot prin scăderi moderate anuale (solduri conjuncturale de -9% de la un an la altul). Tabelul 4.17 a. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu activitate CDT, mil lei/om) A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de

32 Tabelul 4.17 b. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Alţi indicatori ai activităţii de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada (vezi Anexa 2). O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru câţiva indicatori financiari ai activităţii de CDI este prezentată în tabelul Tabelul 4.18 Evoluţia indicatorilor financiari ai unităţilor privind activitatea CDI (solduri conjuncturale) în perioada * Evoluţia indicatorilor financiari în perioada (solduri conjuncturale) Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu activitate CDT, mil lei/om) Capacitatea de atragere a surselor externe de finanţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal cu activitate CDT, mil lei/om) Ponderea veniturilor din valorificarea produselor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul veniturilor CDT Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD Ponderea veniturilor din consultanţă din total venituri ale unităţii de CD 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 Ponderea veniturilor din valorificarea de documentaţie tehnico-economică din total venituri din CDT Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri din CDT Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi desenelor industriale protejate din total venituri din CDT Ponderea veniturilor din copyright din total venituri din CDT *a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: - relativă creştere; - relativă scădere; - relativă stabilitate 31

33 5. Impactul social 5.1. Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada Numărul de cercetători a înregistrat în perioada scăderi continue anuale moderate (soldul conjunctural de la un an la altul fiind cuprins între -13% și -11%). Aceste scăderi chiar dacă au fost moderate au contribuit la amplificarea fenomenului pe întreaga perioadă. Tabelul 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada * A crescut Cercetători Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de Ingineri tehnologi A crescut Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de A crescut Tehnicieni şi asimilaţi Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de A crescut Alte categorii de salariaţi Este aproximativ aceeaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de faţă de faţă de *a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). 32

34 Același fenomen s-a întâmplat și cu inginerii tehnologi, dar și cu tehnicienii. Nici celelalte categorii de salariaţi nu au fost exceptate, numărul acestora înregistrând scăderi substanţiale în special în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -18%) și în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural -16%). Evoluţia categoriilor de personal implicate în activitatea CDI în perioada (solduri conjuncturale) -2.00% 2009 față de față de față de % -6.00% -8.00% % % % % % % % % % % -8.33% -9.58% % -9.46% Cercetatori Ingineri tehnologi Tehnicieni si asimilati Alte categorii de personal % % % Figura 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru numărul de angajaţi pe categorii de personal din activitatea CDI este prezentată în tabelul 5.2. Tabelul 5.2 Evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicat în activitatea CDI (solduri conjuncturale) în perioada * Evoluţia personalului implicat în activitatea de CDI (solduri conjuncturale)* 2009 faţă de faţă de faţă de 2010 Cercetători Ingineri tehnologi Tehnicieni şi asimilaţi Alte categorii de salariaţi *a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: - relativă creştere; - relativă scădere; - relativă stabilitate 33

35 5.2. Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI Marea majoritate a managerilor unităţilor de CD (81%) consideră că poziţiile ocupate de personalul implicat în activităţi de CDI sunt adecvate competenţelor acestuia. Tabelul 5.3 Corelarea posturilor cu competenţele personalului Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 sunt/nu sunt în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor. Nu sunt 18,83 Sunt 81,17 Total 100,00 Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 nu sunt/sunt în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor 19% Nu sunt 81% Sunt Figura 5.2 Corelarea posturilor cu competenţele personalului Posturile din activitatea de CDI necesită o actualizare permanentă a competenţelor și abilităţilor persoanelor care le ocupă, după cum susţin 85% dintre managerii unităţilor care au fost cuprinse în anchetă. Tabelul 5.4 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă. Nu necesită 14,68 Necesită 85,32 Total 100,00 34

36 Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă 15% Nu necesită 85% Necesită Figura 5.3 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute Marea majoritate a unităţilor (75%), după opinia managerilor lor, susţin dezvoltarea abilităţilor și competenţelor personalului. Tabelul 5.5 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile de CDI în opinia managerilor Unitatea dvs. susţine dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor personalului? În mică măsură 24,94 În mare măsură 75,06 Total 100,00 Susţinerea abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile de CDI, în opinia managerilor 25% 75% În mică măsură În mare măsură Figura 5.4 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile CDI, în opinia managerilor Managerii care susţin necesitatea actualizării permanente a competenţelor personalului pentru posturile ocupate sunt și cei care susţin în marea lor majoritate (81%) dezvoltarea abilităţilor personalului (vezi tabelul 5.6) 35

37 Tabelul 5.6 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile de CDI în funcţie de nevoia de actualizare a acestor competenţe, în opinia managerilor Unitatea dvs. susţine dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor personalului? Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă. Nu necesită Necesită În mică măsură În mare măsură Total Forma de perfecţionare cea mai frecventată în perioada , de personalul unităţilor de CD o constituie cursurile/stagiile de perfecţionare în ţară (peste 63% dintre instituţii/organizaţii menţionând această formă). S-a apelat în perioada și la cursurile/stagiile de perfecţionare în străinătate, de către personalul care își desfășoară activitatea în cca 18% din unităţile de CDI. Tabelul 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada Formele de perfecţionare absolvite de personalul din activitatea de cercetare dezvoltare în perioada (ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total unităţi) Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară 69,81 68,97 67,82 63,47 Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate 20,13 18,39 17,82 18,56 Procentul întreprinderilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii de perfecţionare în ţară a scăzut continuu de la an la an, de la 70% în 2008 la 63% în Aceeași tendinţă s-a înregistrat și în cazul unităţilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii în străinătate, doar că descreșterile anuale au fost mai mici de până la -3 puncte procentuale. Ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total unităţi CDI 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 69.81% 68.97% 67.82% 63.47% 20.13% 18.39% 17.82% 18.56% Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate Figura 5.5 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada

38 5.3. Recrutarea personalului Majoritatea unităţilor de CDI (63%) nu s-au confruntat în perioada cu probleme în recrutarea personalului. Tabelul 5.8 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada (ponderea unităţilor care au întâmpinat probleme cu recrutarea personalului ) Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada ? Da 37,41 Nu 62,59 Total 100,00 Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada ? 37% 63% Da Nu Figura 5.6 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada Cele mai frecvente probleme întâlnite în recrutarea personalului sunt legate de lipsa experienţei profesionale (aceasta fiind menţionată de 59% dintre managerii care au menţionat că au avut probleme în recrutarea personalului), lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului (51%), dar și deficitul de forţă de muncă (49%)(vezi tabelul 5.9). Dacă avem în vedere și faptul că 46% dintre managerii care au avut probleme cu recrutarea personalului s-au confruntat și cu neseriozitatea candidaţilor, înţelegem că recrutarea personalului pentru unităţile de CDI poate deveni în viitor o problemă majoră. Tabelul 5.9 Motivele dificultăţilor întâmpinate în recrutarea personalului (distribuţia procentuală a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora) Dacă DA, vă rugăm să precizaţi aceste probleme Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului 51,26 Lipsa experienţei profesionale 59,30 Deficit de forţă de muncă 49,25 Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă) 23,12 Neseriozitatea candidaţilor 46,23 Servicii slabe oferite de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă 28,64 Altele 23,62 37

39 Probleme întâmpinate de unităţile de CDI în recrutarea personalului Altele Servicii slabe oferite de catre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă 23.62% 28.64% Neseriozitatea candidaţilor 46.23% Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă) 23.12% Deficit de forţă de muncă Lipsa experienţei profesionale Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului 49.25% 51.26% 59.30% 0.00% 20.00% 40.00% 60.00% Figura 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora 5.4. Situaţia posturilor din domeniul CDI Managementul cercetării românești este împărţit în două părţi relativ egale, una care susţine că instituţia pe care o administrează oferă un loc mai bun de muncă în 2011 decât în 2008 și alta care susţine contrarul. Tabelul 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2011 faţă de 2008 Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în 2008 Nu oferă 49,40 Oferă 50,60 Total 100,00 Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în % 49% Nu oferă Oferă Figura 5.8 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2011 faţă de

40 Aproximativ 65% dintre manageri susţin că pot asigura în 2011 posturile existente la data desfășurării anchetei statistice. Tabelul 5.11 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor existente la data desfăşurării anchetei statistice, pentru 2011 Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la această dată în CDI şi pentru 2011 Nu poate 35,19 Poate 64,81 Total 100,00 Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la această dată în CDI şi pentru % 65% Nu poate Poate Figura 5.9 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor existente la data desfășurării anchetei, pentru 2011 Rămânem cu optimismul celor cca aproximativ 62% dintre manageri care estimează că unitatea lor va constitui în 2012 un loc de muncă mai bun faţă de 2011, dar totodată poate constitui motiv de îngrijorare faptul că 38% dintre managerii unităţilor cuprinse în anchetă au o părere contrară. Tabelul 5.12 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2012 faţă de 2011 Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai bun în 2012 faţă de 2011 Nu va 38,35 Va 61,65 Total 100,00 39

41 Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai bun în 2012 faţă de % 62% Nu va reprezenta Va reprezenta Figura 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2012 faţă de Impactul politicilor de ITT la nivel regional Evaluarea impactului politicilor de ITT la nivel regional foloseşte rezultatele Studiului Inobarometru 2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului acestor politici la nivel regional este dată de scorurile obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare. Inovarea la nivelul unei regiuni nu poate fi redusă doar la introducerea noului deoarece accesul la noutate este favorizat de aspectele politice, sociale şi culturale la nivel regional. Astfel, regiunile trebuie să ofere un mediu care să aibă cea mai eficientă structură, instituţii şi politici care încurajează inovarea la nivelul operatorilor economici. Inobarometrul ierarhizează capacitatea regiunilor de dezvoltare de a crea şi de a menţine un mediu care susţine inovarea la nivelul operatorilor economici. Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a inovării la nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori de evaluare. Un număr de 68 de indicatori de analiză au fost incluşi în Inobarometru: 65 indicatori cantitativi şi 3 indicatori calitativi. Prin agregarea rezultatelor pe cei 16 subfactori s-a obţinut gradul de inovare la nivel regional. Factorii, subfactorii şi indicatorii de analiză a inovării sunt prezentaţi în Anexa 3. În analiză au intrat cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare, aferente perioadei Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de evidenţă al rezultatelor de cercetare şi prin anchete statistice. Au făcut obiectul anchetelor statistice 9955 întreprinderi şi 422 reprezentanţi ai autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene, Agenţii de Dezvoltare Regională). Rezultatele obţinute prin ancheta în rândul întreprinderilor reprezintă estimaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 1% garantate cu o probabilitate de 95%, iar rezultatele obţinute prin ancheta în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale sunt însoţite de erori de maxim 5%. Regiunile sunt ierarhizate de la cea mai inovativă la cea mai puţin inovativă. Numărul relativ mare de criterii utilizate de Inobarometru asigură o imagine clară a inovării pentru economiile regionale acoperite şi serveşte ca siguranţă dacă un anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul unui singur criteriu este limitat. Inovarea la nivelul regiunilor este un domeniu al cunoştinţelor economice, care analizează factorii şi politicile care influenţează capacitatea unei regiuni de a crea şi menţine un mediu care susţine crearea noului pentru întreprinderile sale şi care asigură mai multă prosperitate populaţiei. Aceasta înseamnă că întreprinderile depind în mare măsură de mediul în care funcţionează. Unele regiuni susţin inovarea mai mult decât altele creând un mediu care facilitează inovativitatea operatorilor economici şi încurajează durabilitatea pe termen lung, iar această situaţie este o măsură a impactului politicilor de ITT la nivel regional. 40

42 6.1. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 72,96 2 Nord-Est 37,19 3 Centru 31,43 4 Sud 30,95 5 Sud-Est 28,84 6 Sud-Vest 28,75 7 Nord-Vest 27,13 8 Vest 25,11 *Conform studiului Inobarometru 2011 Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est). Lupta este oarecum inegală atâta timp cât majoritatea infrastructurii de CDI la nivel naţional este concentrată în regiunea Bucureşti-Ilfov. Dacă urmărim scorurile obţinute de celelalte regiuni, vom observa că acestea sunt mult mai echilibrate, ecarturile nefiind foarte mari între scoruri, ceea ce înseamnă că lupta la nivel regional este mult mai echilibrată Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare Bucuresti - Ilfov Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest 41

43 6.2. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de conducere a inovării Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 62,39 2 Nord-Est 53,42 3 Sud-Vest 52,61 4 Nord-Vest 33,05 5 Sud 30,98 6 Sud-Est 29,63 7 Centru 25,90 8 Vest 22,24 *Conform studiului Inobarometru 2011 Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de conducere a inovării sau mai exact atunci când ne referim la: Educaţie formală şi non-formală; Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT); Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic; Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice. Regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între ea şi a doua clasată (regiunea Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud-Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apropiat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se află un pluton format din restul regiunilor de dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de regiunea Vest Gradul de inovare al regiunilor după potenţialul de conducere a inovării Bucuresti - Ilfov Nord-Est Sud-Vest Nord-Vest Sud Sud-Est Centru Vest 42

44 6.3. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de creare a cunoştinţelor Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 100,00 2 Sud 23,32 3 Nord-Vest 14,80 4 Nord-Est 12,46 5 Vest 8,87 6 Sud-Vest 7,72 7 Sud-Est 5,14 8 Centru 2,74 *Conform studiului Inobarometru 2011 Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în regiunea Bucureşti Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte regiuni. Mărturie stau valorile înregistrate de această regiune la indicatori precum: Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori, Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional), Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori, Cheltuieli de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional), Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor, ale căror valori care sunt mult mai mari decât în celelalte regiuni de dezvoltare Gradul de inovare al regiunilor după "Potenţialul de creare a cunoştinţelor" Bucuresti - Ilfov Sud Nord-Vest Nord-Est Vest Sud-Vest Sud-Est Centru 43

45 6.4. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 64,00 2 Nord-Est 57,02 3 Centru 56,00 4 Sud-Est 42,37 5 Sud 42,10 6 Vest 38,31 7 Nord-Vest 38,24 8 Sud-Vest 21,30 *Conform studiului Inobarometru 2011 În ce priveşte Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, regiunile Nord-Est şi Centru care ocupă locul II şi respectiv locul III al clasamentului, sunt mai apropiate de locul I (ocupat de regiunea Bucureşti-Ilfov) decât de restul poziţiilor clasamentului în ce priveşte scorurile obţinute, ceea ce ne îndreptăţeşte să considerăm că vin mai tare din urmă. Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regiunea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conducere a inovării ridicat (după cum s-a văzut anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării în practică. 70,00 60,00 Gradul de inovare al regiunilor după Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional 64,00 57,02 56,00 50,00 40,00 42,37 42,10 38,31 38,24 30,00 20,00 21,30 10,00 0,00 Bucuresti - Ilfov Nord-Est Centru Sud-Est Sud Vest Nord-Vest Sud-Vest 44

46 6.5. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Performanţa activităţilor de inovare Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 66,44 2 Sud-Est 47,98 3 Centru 44,51 4 Sud-Vest 39,60 5 Vest 37,88 6 Sud 35,58 7 Nord-Est 31,43 8 Nord-Vest 26,21 *Conform studiului Inobarometru 2011 O capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional ridicată nu este aducătoare în mod necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de inovare relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă cel puţin similară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la performanţa activităţilor de ITT ). În schimb, regiuni cu o capacitate de inovare mai mică, pot să o folosească mai eficient şi să obţină o performanţă în activitatea ITT mai mare (regiunea Sud-Est care ocupă locul IV după capacitatea de inovare şi locul II după performanţa activităţilor de ITT ). Regiunea Centru, este cea care reuşeşte să demonstreze că lucrurile pot intra în firescul lor şi anume că performanţa activităţilor de inovare este pe măsura capacităţii de inovare a acesteia, regiunea ocupând locul III după cei doi factori de analiză. În rest s-ar părea că regiunea Bucureşti-Ilfov este abonată la locul I, indiferent de factorul de analiză. Gradul de inovare al regiunilor după Performanţa activităţilor de inovare Bucuresti - Ilfov Sud-Est Centru Sud-Vest Vest Sud Nord-Est Nord-Vest 45

47 6.6. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după Proprietatea intelectuală Loc Regiune de dezvoltare Scor* 1 Bucureşti - Ilfov 81,04 2 Centru 21,73 3 Sud 12,44 4 Nord-Vest 12,03 5 Vest 11,18 6 Nord-Est 7,89 7 Sud-Est 7,66 8 Sud-Vest 4,24 *Conform studiului Inobarometru 2011 Concentrarea potenţialului de creare a cunoştinţelor în marea lui majoritate în regiunea Bucureşti- Ilfov determină păstrarea de lider detaşat a acestei regiuni şi în ce priveşte proprietatea intelectuală. În schimb, regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre regiuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar totuşi diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare Gradul de inovare al regiunilor după Proprietatea intelectuală Bucuresti - Ilfov Centru Sud Nord-Vest Vest Nord-Est Sud-Est Sud-Vest 46

48 6.7. Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare Regiune de dezvoltare Clasament general Potenţialul de conducere a inovării Potenţialul de creare a cunoştinţelor Clasament pe factori de inovare Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Bucureşti/Ilfov Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est). Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după Potenţialul de conducere a inovării, regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între ea şi a doua clasată (regiunea Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud- Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apropiat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se află un pluton format din restul regiunilor de dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de regiunea Vest. Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în regiunea Bucureşti Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte regiuni. Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regiunea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conducere a inovării ridicat (după cum s-a vazut anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării în practică. O capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional ridicată nu este aducătoare în mod necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de inovare relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă cel puţin similară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la performanţa activităţilor de ITT ). Regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre regiuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar totuşi diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare. O situaţie sintetică pe subfactori de inovare vine în sprijinul analizei noastre şi este prezentată în tabelul

49 Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate pe piaţă sau implementarea de tehnologii noi/modernizate la nivelul organizaţiei Activităţi de CDT Activităţi de consultanţă (servicii) Activităţi de promovare, marketing şi distribuţie Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnicoeconomice, etc.) Brevete de invenţie Modele şi desene industriale protejate Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc.). Educaţie formală şi non-formală Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice Public Privat Capacitatea de inovare Cooperare şi colaborare Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare Clasament pe subfactori de inovare Potenţialul de Potenţialul de conducere a inovării creare a cunoştinţelor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Nr. crt. Regiune 1 Bucureşti - Ilfov Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare continuare Clasament pe subfactori de inovare Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Nr. crt. Regiune 1 Bucureşti - Ilfov Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest

50 7. Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT 7.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI Puncte tari Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de servicii în perioada în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada (49%) Creşterea numărului de prototipuri în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural +6%); Creşterea numărului de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii în 2009 faţă de 2008 şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +6% respectiv +9%); Creşterea numărului de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +7%); Personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 ocupă poziţii în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor (81% dintre managerii unităţilor CDI susţinând acest lucru); Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului de către unităţile CDI în care acesta îşi desfăşoară activitatea (75% dintre managerii unităţilor de CDI fiind de această părere); Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară în perioada (peste 63% dintre unităţile de CDI afirmând că personalul lor a participat la acest tip de formare); Informarea relativ ridicată cu privire la politicile naţionale în domeniul CD (66% dintre unităţi fiind informate în această privinţă); Pachetele de informaţii ale programelor naţionale de finanţare CDI sprijină proiectele cu aplicabilitate economică (70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii sprijină acele proiecte cu aplicabilitate economică); Sistemul actual de raportare este destul de transparent (aproape 80% dintre unităţile observate consideră că sistemul actual de raportare este destul de transparent); Programele naţionale încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie (65% dintre unităţi apreciază că prin programele naţionale se încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie). Puncte slabe Ponderea scăzută a brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă) în total brevete înregistrate în perioada (9%); Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare, dezvoltare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în perioada (conform opiniei a 65% dintre managerii unităţilor de CDI participanţi la cercetare); Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este scăzut (după cum susţin 71% dintre managerii unităţilor de CDI) Scăderea activităţii de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în unităţile CDI în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -6%); Scăderea investiţiilor în activitatea CDI în perioada , cea mai mare scădere înregistrându-se în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -14%); Ponderea unităţilor de CDI care au fost parteneri în proiecte europene (un procent cuprins intre 9-12% dintre unităţile de CDI au participat ca parteneri în proiecte europene in perioada ); Scăderea numărului de rezultate de CDI în 2011 faţă de 2010, precum: o Brevete de invenţie (sold conjunctural -10%); 49

51 o Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (sold conjunctural -9%); Ponderea rezultatelor de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) în total rezultate de CD (59% din rezultatele unei unităţi CDI, susţin managerii că sunt rezultate doar teoretice, neavând aplicabilitate); Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada (peste jumătate dintre unităţile de CDI confruntându-se cu această problemă); Evoluţia negativă a unor indicatori financiari în , precum: o Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (solduri conjuncturale de la un o an la altul de cca -15%); Ponderea veniturilor din CDT în total venituri ale unităţii de CD (solduri conjuncturale de la un an la altul de cca -9%); Accesarea programelor europene care finanţează proiecte de CDI (doar 21% dintre unităţile de CDI accesând aceste programe); Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1 la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient de omogenitate al seriei de date de sub 45%) Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la: o Personalul implicat în activităţi de promovare, marketing a rezultatelor CDI o Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate o Activităţi de consultanţă (acordate sau primite) o Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI (media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt destul de apropiate). Raportările conţin puţine informaţii despre brevete de invenţie, modele şi desene industriale, copyright, mărci înregistrate, reţete, etc. (în ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi susţin că informaţii despre acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în ce priveşte modelele şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregistrate, reţete etc. sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte). Oportunităţi Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului prin programe specifice de finanţare; Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară sau în străinătate; Informarea cu privire la politicile şi programele europene de finanţare în domeniul CDI; Realizarea de radiografii sistematice a situaţiei CDI (studii şi analize) care pot fundamenta politicile de ITT; Schimbări în abordarea ITT introduse de Uniunea Inovării; Deschiderea către domeniul ITT la nivelul UE; Condiţii socio-economice şi tehnologice favorabile promovării ITT; Incluziunea activă a spaţiului de cercetare în cel european; Crearea de noi facilităţi pentru stimularea IMM-urilor; Creşterea şi diversificarea activităţilor de parteneriat public-privat; Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor inovative şi de stimulare a fondurilor structurale; Programe şi planuri naţionale şi europene pentru finanţarea CDI; Dezvoltarea/Modernizarea infrastructurii CDI; Încrederea într-o evoluţie pozitivă a managerilor unităţilor de CDI pentru 2012 faţă de 2011; Deschidere pentru comunicarea directă la nivelul actorilor implicaţi în activităţile de ITT. Ameninţări / Constrângeri Lipsa de fonduri interne (din interiorul unităţii) pentru finanţarea proiectelor; Lipsa de finanţare din surse externe pentru proiecte; Existenţa unor întreprinderi consacrate în unele domenii care domină piaţa; Alocaţii bugetare reduse pentru inovare şi transfer tehnologic; 50

52 Aplicare parţială a prevederilor comunitare privind cercetarea şi inovarea, în special legat de finanţare; Criza economică care a contribuit la restrângerea activităţii de CDI prin diminuarea drastică a resurselor financiare pentru activitatea CDI; Dezvoltare limitată a sectorului industrial local referitor la întreprinderi mici şi mijlocii inovative Ameninţarea întreprinderilor mici şi mijlocii inovative prin delocalizarea agresivă a unor structuri de producţie şi servicii din UE; Probleme cu recrutarea personalului: lipsa calificării sau a experienţei profesionale adecvate. 7.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional Punctele tari şi slabe în acest caz se reflectă în indicatorii folosiţi pentru analiza inovării la nivel regional şi prezentaţi în Anexa 3. Punctele slabe au fost identificate prin stabilirea a 2 tipuri de indicatori, şi anume: 1. Indicatori de risc de grad 1 în această categorie intrând acei indicatori pentru care 7 regiuni de dezvoltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte. 2. Indicatori de risc de grad 2 în această categorie intrând acei indicatori pentru care 6 regiuni de dezvoltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte. Punctele tari au fost identificate prin indicatorii pentru care numărul regiunilor care au obţinut scoruri peste 33 puncte este mai mare decât numărul regiunilor cu scoruri mai mici de 33 puncte. Zonele de risc de grad 1 şi grad 2 (care corespund punctelor slabe) precum şi zona aferentă punctelor tari sunt prezentate în figura 7.1. Indicatori de risc de grad 1 Indicatori de risc de grad 2 Indicatori puncte tari Figura 7.1 Distribuţia numărului de regiuni după cele două grupe de scoruri (0-33 şi ) pe indicatorii de inovare 51

53 Puncte slabe Indicatori de risc de grad 1 Potenţialul de conducere a inovării Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între ani Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între ani Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta care a absolvit studii post-liceale sau universitare) Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii Potenţialul de creare a cunoştinţelor Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional) Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Cheltuieli TIC (% PIB) Performanţa activităţilor de inovare Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă) Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi Proprietatea intelectuală Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 mil locuitori Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 mil locuitori Indicatori de risc de grad 2 Potenţialul de conducere a inovării Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi Potenţialul de creare a cunoştinţelor Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional) 52

54 Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri) Performanţa activităţilor de inovare Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la de locuitori Proprietatea intelectuală Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate Ponderea brevetelor valorificate din total brevete Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 mil. persoane Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 mil locuitori Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 mil locuitori Puncte tari Potenţialul de conducere a inovării Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între ani Ponderea celor cu vârsta între ani din personalul antrenat în CDT Procentul mediu al celor cu vârsta între ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri) Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative) Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative) Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative) Performanţa activităţilor de inovare Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) 53

55 Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing si distribuţie produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi 54

56 8. Concluzii Analiza noastră a fost realizată într-un cadru delimitat de: 1. Responsabilitatea ANCS asumată pentru armonizarea politicilor naţionale de CDI cu cele dezvoltate la nivel european, în vederea racordării României la priorităţile ştiinţei şi tehnologiei în UE. 2. Strategia Naţională CDI pentru perioada care este pusă în aplicare prin Planul Naţional de CDI, denumit generic PN II şi prin instrumentele complementare acestuia. 3. PN II şi instrumentele complementare acestuia care au permis obţinerea în perioada a rezultatelor prezentate în acest raport pentru informarea grupului ţintă al proiectului, rezultate care au condus la: creşterea performanţei ştiinţifice, reflectată în recunoaşterea şi vizibilitatea cercetării româneşti, în creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a unităţilor de CDI prin: - numărul de publicaţii ştiinţifice indexate ISI, BDI etc.; - numărul de brevete; - ponderea firmelor inovative. dezvoltarea resurselor sistemului de CDI prin: - creşterea numărului de cercetători performanţi, în special cei tineri; - creşterea numărului de burse doctorale care să conducă la sporirea numărului de doctoranzi ăi doctori, precum şi la atractivitatea carierei în cercetare; - creşterea accesului la infrastructuri de CD performante. antrenarea sectorului privat pentru activităţi de CD prin: - creşterea IMM-urilor participante la programele CDI, componente ale PN II şi la cele complementare acestuia; - creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilarea în producţie a rezultatelor CD; - creşterea şi crearea de parteneriate public-privat în sisteme CDI prin crearea de centre de competenţă, platforme tehnologice, centre de inovare şi transfer tehnologic, incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, clustere, interfeţe între cererea şi oferta de rezultate cuantificabile şi transferabile; - creşterea firmelor inovative în calitate de parteneri sau beneficiari ai rezultatelor CD. Prin tema abordată, Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului tehnologic şi inovării (ITT), raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în prezent în cadrul proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie desfăşurate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor putea sta la baza Strategiei Naţionale în domeniul ITT. Aşa cum a reieşit din raportul referitor la Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional, unităţile CDI sunt interesate în mod deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în creşterea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii, conform opiniei marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie de: Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local); Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor regionale/zonale de dezvoltare; Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC) în susţinerea programelor de finanţare; Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul ITT; Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic; 55

57 Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de date cu rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.); Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora. Finalizarea procesului de armonizare a politicilor naţionale în domeniul ITT, pentru răspunde Strategiei UE 2020, ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel naţional. Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor resurselor umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în domeniul ITT. Strategia de inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului de transfer tehnologic din România (numărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin fonduri guvernamentale, care vor fi transferate în economie, va creşte); parteneriate noi vor fi încurajate între mediul de cercetare şi cel economic; cercetarea va fi abordată din perspectivă antreprenorială, obţinându-se în final o relaţie mai strânsă între mediul economic şi cercetare). Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de raportare şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii ANCS, ai autorităţilor administrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă), urmând ca ulterior competenţele legate de antreprenoriat, creativitate, inovare să fie dezvoltate în special pentru angajaţii IMM-urilor. Concluziile raportului întăresc fundamentele acestui proiect care prin obiective şi acţiuni răspunde nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în domeniul ITT, care decurge nu doar din angajamentele României în calitate de stat membru al UE, dar şi din analiza noastră, contribuind astfel la modernizarea administraţiei publice. 56

58 Anexa 1 Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada (aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI) 57

59 58

60 Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Valoarea factorului de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de citări în reviste de specialitate cotate ISI A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de brevete de invenţie A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % 59

61 Număr de studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de beneficiar A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de prototipuri A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Număr de normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % 60

62 Anexa 2 Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada (aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI) 61

63 62

64 Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu activitate CDT, mil lei/om) A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Capacitatea de atragere a surselor externe de finanţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal cu activitate CDT, mil lei/om) A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din valorificarea produselor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul veniturilor CDT A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din consultanţă din total venituri ale unităţii de CD A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din valorificarea de documentaţie tehnico-economică din total venituri din CDT A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % 63

65 Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri din CDT A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi desenelor industriale protejate din total venituri din CDT A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % Ponderea veniturilor din copyright din total venituri din CDT A crescut Este aproximativ acelaşi A scăzut Total Sold conjunctural 2009 faţă de % 2010 faţă de % 2011 faţă de % 64

66 Anexa 3 Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării 65

67 66

68 Factori Subfactori Indicatori de evaluare Potenţialul de conducere a inovării Potenţialul de creare a cunoştinţelor Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional Educaţie formală şi non-formală Personal implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice Public Privat Capacitatea de inovare Cooperare şi colaborare Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între ani Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 de persoane cu vârsta între ani Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vârsta între ani Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între ani Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta care a absolvit studii post-liceale sau universitare) Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate Ponderea celor cu vârsta între ani din personalul antrenat în CDT Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total întreprinderi Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic în total personal Procentul mediu al celor cu vârsta între ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional) Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional) Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri Cheltuieli de inovare (% din PIB) Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri) Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative) IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative) Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi) IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri) Nr. entităţi ITT raportat la 100 de UCD-uri Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative) IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative) Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative) Cheltuieli TIC (% PIB) 67

69 Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate pe piaţă sau implementarea de tehnologii noi/ modernizate la nivelul organizaţiei Activităţi de CDT Activităţi de consultanţă (servicii) Activităţi de promovare, marketing şi distribuţie Documentaţii tehnico-economice (documentaţii de realizare produse/ servicii, studii de fezabilitate, studii de piaţă, planuri de afaceri, proiecte tehnico-economice, etc.) Brevete de invenţie Modele şi desene industriale protejate Altele (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc.). Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă) Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei de muncă). Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor Ponderea veniturilor din CDT din total venituri Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la 1 milion de locuitori Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din total rezultate CDT Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 milion de locuitori Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 de întreprinderi Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/ achiziţionate Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori Nr. brevete achiziţionate la 1000 de întreprinderi Ponderea brevetelor valorificate din total brevete Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 milion de locuitori Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 de întreprinderi Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 milion de locuitori Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 milion de locuitori 68

70 Titlul proiectului: Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile. Cod SMIS Editorul materialului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Data publicării - Ianuarie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Proiectul este implementat de: Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică Str. Mendeleev, nr , sect. 1, , Bucureşti Tel: ; Fax: