Tema: TIPURI DE TRACTOARE. CLASIFICARE Subiectul: Tipuri i modele de tractoare folosite în agricultur

Transcript

1 !"#$"% &'('

2 Tema: TIPURI DE TRACTOARE. CLASIFICARE Subiectul: Tipuri i modele de tractoare folosite în agricultur Definiie Tractorul este un vehicul autodeplasabil, prevzut cu motor propriu, care are rolul de a tracta i purta sau aciona diferite maini agricole, unelte i dispozitive. Un tractor (fig. ), indiferent de sistemul de rulare pe care îl are, este format din: o motor; o transmisie; o mecanism de deplasare; o organe de conducere; o asiu, suspensie i utilaj auxiliar; o echipament de lucru; o echipament electric. Fig. Prile principale ale tractorului: motor; 2 transmisie; 3 mecanism de deplasare; 4 organe de conducere (volan); 5 priz de putere; 6 instalaie hidraulic; 7 mecanism de suspendare; 8 echipament electric; 9 utilaj auxiliar Clasificarea tractoarelor I. Dup destinaie: Tractoarele universale se pot folosi la toate lucrrile agricole i la transport (U-650 M, U- 445, U-850 i U-00). Tractoarele de uz general se folosesc la executarea unui grup mai restrâns de lucrri (arat, administrat îngrminte, semnat, recoltat în agregat cu combinele tractate etc.) (U-65 M, S- 650, S-65, A-800 A, U-850 DT i U-00 DT). Tractoarele specializate se folosesc numai pentru mecanizarea unor lucrri: în legumicultur: tractorul legumicol L-445; în viticultur: tractoarele viticole V-445, SV-445, SIV-445 i tractorul înclector U- 445 HCV; în pomicultur: tractoarele U-445 DT, SM-445 i U-445 HCP; pentru pante: SM-800. Tractoarele cu destinaie special pot executa lucrri de îmbuntiri funciare, hidroamelioraii, în silvicultur, fiind folosite i la construcii de drumuri i canale etc. (S-300 i S-500). II. Dup construcia organelor de deplasare: Tractoarele cu roi (fig. 2) sunt echipate cu pneuri, având dou roi de direcie în fai Fig. 2 Tractor cu roi Fig. 3 Tractor cu enile Fia de documentare nr.

3 dou roi motoare în spate (U-650 M, U-445, U-850, U-00). Unele tractoare au i roile din fa motoare, permiând astfel creterea forei lor de traciune (U-65 M, U-445 DT, U-850 DT, U- 00 DT, A-800 A). Tractoarele cu enile (fig. 3) sunt prevzute cu un mecanism cu enile, cu ajutorul cruia se deplaseaz pe sol. Aceste tractoare au viteza de deplasare mai mic decât a tractoarelor cu roi, dar dezvolt fore de traciune mai mari. De asemenea, tractoarele pe enile au o patinare mai redus decât cele cu roi i taseaz mai puin solul (SM-800, S-650, S-300, S-500, SV-445, SIV- 445, SM-445). III. Dup puterea pe care o dezvolt: tractoare de putere mic prevzute cu motor cu puterea pân la 32 CP (U-300, U- 340, U-340 DT); tractoare de putere mijlocie echipate cu motoare de CP (tractoarele din grupele 445 i 650); tractoare de putere mare au motoare ce dezvolt puteri de peste 65 CP (U-850 DT, U-00, U-00 DT, A-800 A, SM-800, S-300, S-500). Fia de documentare nr. 2

4 Tema: PRILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI Subiectul: Motorul () Motorul este un ansamblu de mecanisme, sisteme i instalaii care transform o energie oarecare (termic, electric, solar, eolian etc.) în energie mecanic. La tractoare sunt folosite, în general, motoarele cu ardere intern cu piston sau cu combustie intern, care transform energia chimic a combustibilului în energie calorici pe aceasta în energie mecanic. La aceste motoare, arderea are loc în motor, chiar în interiorul cilindrilor. Un motor termic cu ardere intern se compune din dou mecanisme, patru sisteme i o instala- ie, dup cum urmeaz: mecanismul motor (biel-manivel sau manivel-piston); mecanismul de distribuie; sistemul de alimentare; sistemul de aprindere; sistemul de ungere; sistemul de rcire; instalaia de pornire. Mecanismul motor (biel-manivel sau manivel-piston) constituie principalul ansamblu al motorului cu ardere intern, cu piston. El preia fora de expansiune a gazelor (presiunea gazelor) i transform micarea de translaie rectilinie-alternativ a pistonului într-o micare de rotaie continu a arborelui cotit. Prile componente ale mecanismului motor sunt: organele fixe: bloc-carterul (fig. ); cilindrii; chiulasa (capul de cilindri); organele mobile: grupul piston (pistonul cu segmenii i bolul); biela; arborele cotit; volanta (volantul). Bloc-carterul (fig. ) reprezint suportul pe care se monteaz, atât în interior, cât i în exterior, piesele componente ale motorului. Constructiv, este format din: blocul cilindrilor i carterul superior. Blocul cilindrilor este prevzut în interior cu: locauri pentru cilindri, locaurile lagrelor arborelui cu came, locauri pentru tachei, locaurile tijelor împingtoare, canale pentru circulaia uleiului, canale pentru circulaia lichidului de rcire, locauri speciale pentru asamblarea diverselor subansambluri sau piese. Fig. Blocul motor: blocul cilindrilor; 2 carter superior; 3 prezoane; 4 locaurile cilindrilor; 5 ramp pentru lichidul de rcire; 6 partea anterioar; 7 partea posterioar Carterul superior, situat sub bloc, formeaz spaiul în care se monteazi se rotete arborele cotit. Interiorul carterului superior este împrit într-un numr de pri egale cu numrul cilindrilor. Cilindrii. Cilindrul realizeaz spaiul de lucru pentru desfurarea ciclului motor, în interiorul lui deplasându-se pistonul. Cilindrii pot fi turnai odat cu blocul motor (inamovibili) sau demontabili (amovibili) sub form de cmi de cilindru. Cilindrii nedemontabili (fig. 2,a) sunt de tip umed, iar cmile de cilindru pot fi umede (fig. 2,b) sau uscate (fig. 2,c).Sunt motoare de tractoare (D-, D-5, D-6, D-260) prevzute cu cmi de cilindru uscate, care sunt presate în locaul cilindric din bloc i asigur astfel o bun rigiditate, dar gradul de rcire este puin mai sczut decât în cazul cmilor de cilindru umede. Motoarele rcite cu aer au prevzute la exterior aripioare, care mresc suprafaa de rcire. La motoarele în doi timpi (fig. 2,d), cilindrii au prevzute fante laterale pentru admisia amestecului carburant sau a aerului (ferestre de baleiaj) i pentru evacuarea gazelor arse (ferestre de evacuare). Fia de documentare nr. 2

5 Fig. 2 Tipuri de cilindri: a cilindru inamovibil; b cma de cilindru amovibil, umed; c cma de cilindru, uscat; d cilindru pentru motor în doi timpi rcit cu aer; bloc motor; 2 camer de rcire; 3 cma de cilindru; 4 inele de cauciuc; 5 guler; 6 aripioare; 7 parte activ; 8 fant baleiaj; 9 canal baleiaj; 0 fant evacuare; prezoane fixare chiulas; 2 bloc cilindru; 3 umeri de ghidare Chiulasa acoper cilindrul, realizând împreun cu pistonul spaiul de lucru închis al fluidului motor. Poate fi comun pentru toi cilindrii sau grupate pentru mai muli cilindri (D-05 are câte o chiulas pentru fiecare grup de trei cilindri, iar D-260 are câte o chiulas pentru fiecare grup de doi cilindri). Pentru a permite circulaia apei chiulasa are perei dubli, iar orificiile pentru ap ale chiulasei coincid cu cele din blocul motor. Motoarele rcite cu aer, au chiulasele prevzute cu aripioare. Grupul piston este format din piston, segmeni i ax de piston (bol). Pistonul (fig. 3), împreun cu segmenii i bolul, îndeplinete mai multe funciuni: realizeaz în cilindru peretele mobil necesar variaiei de volum cerut de efectuarea ciclului motor; suplimentar, la motoarele în doi timpi, controleaz închiderea i deschiderea ferestrelor de distribuie, iar în unele cazuri servete ca pomp de baleiaj; ghideaz micarea piciorului bielei; etaneaz cilindrul spre i dinspre carter, împiedicând scprile de gaze i respectiv ptrunderea uleiului în exces; evacueaz spre cilindru o parte din cldura dezvoltat prin ardere. Segmenii (fig. 4) sunt inele elastice montate în canalele din corpul pistonului. Dup funciunile principale pe care le îndeplinesc se deosebesc dou feluri de segmeni: de compresie (de etanare) i de ungere sau de curire (raclori). De asemenea, segmenii transmit cldura de la piston la cilindru. Fig. 3 Pistonul: capul pistonului; 2 camer de ardere; 3 corp (regiune portsegmeni); 4 umeri (bosaje sau locauri pentru bol); 5 manta (fust); 6 canale pentru sigurane; a segment de compresie trapezoidal; b segment de compresie conic; c segment de compresie cu nas; d segment de ungere Fig. 4 Segmeni: segmeni de compresie; 2 3 segmeni de ungere; 4 arcuri expandoare Segmenii de compresie au rolul de a asigura etanarea cilindrului fa de carter. Sunt în numr de doi (pentru MAS) sau trei (pentru MAC). Segmenii de ungere servesc pentru curarea i îndeprtarea surplusului de ulei de pe suprafa- a cilindrului. La unele motoare, pentru o bun etanare, segmenii de ungere sunt prevzui cu arcuri expandoare, cu aciune axiali radial. Bolul pistonului realizeaz legtura articulat dintre piston i biel. Bolul are form tubular sau cilindric. Modul de asamblare articulat a bolului cu biela poate s fie: fix în umerii pistonului i liber în buca piciorului bielei (nu se mai prea folosete), fix în biel i liber în piston, flotant (înottor). Pentru a nu se deplasa axial în timpul funcionrii, bolul flotant se asigur cu sigurane sau cu pastile din aliaj de aluminiu (la motoarele în doi timpi). Fia de documentare nr. 2 2

6 Tema: PRILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI Subiectul: Motorul (2) Biela (fig. ) asigur legtura cinematic între bolul pistonului i arborele cotit. Elementele constructive ale bielei sunt: piciorul, capul i corpul. Arborele cotit (fig. 2) primete micarea de la piston prin biel, o transform în micare de rotaie, pe care o transmite în exterior pentru antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului i la transmisia tractorului pentru autodeplasare. Arborele cotit are urmtoarele pri componente: captul (fusul) anterior; captul posterior; fusurile paliere (de sprijin); fusurile manetoane (de biel); braele manetoane (de biel). În interior, arborele are un canal, de-a lungul, pentru circulaia uleiului de ungere. Arborele cotit are un numr de fusuri paliere egal cu numrul cilindrilor plus unul. Fusurile paliere sunt plasate pe Fig. Biela: picior (capul mic); 2 corp; 3 cap (capul mare); 4 capac; 5 uruburi; 6 semicuzinei; 7 buc aceeai ax geometric, iar limea lor este diferit. Numrul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor. Fusurile manetoane sunt decalate între ele, asigurând astfel o funcionare uniform a motorului i o echilibrare a arborelui cotit. Uneori, arborele cotit este prevzut cu contragreuti plasate în prelungirea braelor de manivel, pentru echilibrare. Arborele cotit se sprijin în blocul motor pe lagre paliere cu cuzinei. Cuzineii, care îmbrac fusurile paliere, sunt asemntori cu cei folosii la biele. Motoarele în doi timpi, au arborele cotit demontabil. Volanta (volantul) (fig. 3) are forma unui disc masiv cu rol de uniformizare a micrii de rotaie a arborelui cotit. Ajut pornirea motorului (prin intermediul unei coroane dinate antrenate de ctre pinionul de atac al demarorului) i este componenta prii conductoare a ambreiajului. În partea central a volantei se gsesc orificii pentru uruburile de fixare pe flana arborelui cotit. Pe volant se marcheaz repere ajuttoare de punere la punct a distribuiei i aprinderii (la MAS) sau injeciei (la MAC) un reper pentru PMI i unul pentru avansul prescris. Fig. 2 Arbore cotit: fusurile paliere (de sprijin); 2 fusurile manetoane (de biel); 3 braele manetoane (de biel); 4 captul (fusul) anterior pentru montarea pinionului distribuiei; 5 locaul pentru fulia de antrenare a ventilatorului, pompei de api generatorului; 6 loca filetat pentru racul de pornire; 7 flana de fixare a volantei; 8 umr pentru asigurarea împotriva deplasrii axiale a arborelui; 9 canal deflector; 0 orificii pentru reducerea greutii arborelui cotit i pentru asigurarea ungerii Fig. 3 Volanta: volant; 2 coroan dinat; 3 uruburi de fixare; 4 tifturi de ghidare Fia de documentare nr. 3

7 Mecanismul de distribuie asigur deschiderea i închiderea supapelor, la momente bine precizate, pentru a face posibil umplerea cilindrului cu gaze proaspete i evacuarea gazelor de ardere. Cel mai rspândit este mecanismul cu distribuie superioar (cu supape în chiulas) (fig. 4). La acest tip de mecanism, arborele de distribuie este amplasat în partea de jos a blocului motor. Fig. 4 Mecanism cu distribuie superioar: arbore cu came; 2 tachei (împingtori); 3 tije împingtoare; 4 culbutori; 5 supape; 6 scaune de supape; 7 ghidurile supapelor; 8 arcuri; 9 disc (rondel) Sistemul de alimentare cu combustibil are rolul de a asigura curirea (filtrarea) i introducerea în cilindrii motorului a combustibilului i a aerului (fie în amestec, fie separat), în anumite proporii bine stabilite. Un sistem de alimentare, folosit la motoarele Diesel, este alctuit din: rezervor de motorin; filtre de motorin (decantor, grosier, fin); filtru de aer; pomp de alimentare (cu piston sau cu membran); pomp de injecie (cu elemeni în linie sau rotativ); injectoare; conducte (de joasi de înalt presiune i de surplus de motorin); racorduri (pentru conducte). Sistemul de aprindere servete la declanarea scânteii electrice în interiorul camerei de ardere (la MAS), în vederea aprinderii amestecului carburant (aer + benzin). La tractoare este folosit numai la cele prevzute cu motor auxiliar de pornire, fiind un MAS de tip UIP (S-300) sau UMP (S-500), cu 2 cilindri. Sistemul de ungere are rolul de a asigura ungerea suprafeelor pieselor în micare, pentru a reduce frecarea i a preveni uzarea motorului. În acest scop se folosete uleiul mineral. Pe lâng micorarea uzurii pieselor, uleiul mai contribuie la rcirea lor i la splarea suprafeelor de particule metalice rezultate din uzur. Sistemul de rcire asigur rcirea unor organe importante ale motorului (cilindrii i chiulasa), pentru a se evita supraînclzirea lor, datorit frecrii i a cldurii pe care o primesc de la gazele de ardere. Rcirea motoarelor se face cu aer sau cu lichid (mai rspândit). Lichidele folosite pentru rcire sunt apa i antigelul (amestec de ap distilati etilenglicol). Instalaia de pornire servete la asigurarea turaiei minime de pornire a motorului necesare funcionrii lui independente. Pornirea cu demaror electric are cea mai larg rspândire. Demarorul este un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Pentru pornire, un pinion de atac al demarorului se cupleaz cu coroana dinat de pe volanta motorului. Timpul de antrenare este de 5 0 s. Demarorul are puterea de 2,5 % din puterea nominal la MAS i de 5 0 % la MAC. Fia de documentare nr. 3 2

8 Tema: PRILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI Subiectul: Transmisia. Organele de rulare. Organele de conducere Transmisia tractorului reunete totalitatea organelor i subansamblurilor cu ajutorul crora se transmite energia mecanic de la motor la organele de deplasare ale tractorului i asigur în acelai timp funcionarea echipamentului de lucru în toate regimurile de exploatare. Ea asigur, totodat, posibilitatea opririi tractorului cu motorul în funciune, deplasarea tractorului cu diferite viteze, mersul înapoi, executarea virajelor etc. La tractoarele pe roi, transmisia este compus din urmtoarele ansambluri: ambreiaj face legtura elastic între motor i celelalte ansambluri ale transmisiei; reductor necesar pentru micorarea vitezelor de lucru ale tractoarelor; cutie de viteze permite deplasarea tractorului cu diferite viteze de lucru înainte sau înapoi; transmisie central schimb direcia micrii, de pe axa longitudinal a tractorului pe axa roilor motoare i demultiplic micarea primit de la motor; diferenial permite efectuarea virajelor, prin transmiterea micrii la roi cu viteze proporionale cu drumul parcurs la deplasarea tractorului în curb; transmisie final formeaz ultima treapt de reducere a turaiei. La tractoarele pe enile, transmisia este asemntoare cu a tractoarelor pe roi, deosebindu-se prin aceea c, de obicei, au i cuplaj de legtur (montat între ambreiaj i cutia de viteze), iar diferenialul este înlocuit (în majoritatea cazurilor) prin dou ambreiaje laterale (montate între transmisia centrali transmisiile finale), necesare la virajul tractorului. Ambreiajele mecanice Rolul: - s decupleze transmisia de motor la oprirea temporar a tractorului cu motorul în funciune precum i la schimbarea treptelor de viteze; - s asigure demararea în bune condiii; - s limiteze valoarea maxim a momentului de rsucire în organele transmisiei i motorului îndeplinind astfel i rolul de cuplaj de siguran; - s acioneze unele mecanisme de lucru (priza de putere). Construcia: orice ambreiaj mecanic este alctuit din: partea conductoare solidarizat cu volanta motorului; partea condus care preia micarea de la partea conductoare prin frecare; mecanismul de acionare prin care se cupleazi se decupleaz cele dou pri; carterul. Ambreiajul mecanic monodisc, simplu, normal cuplat (fig. ) Fig. Schema ambreiajului monodisc, simplu, permanent cuplat: volant; 2 plac de închidere; 3 uruburi; 4 disc de presiune; 5 disc de friciune; 6 arcuri de presiune; 7 phrele; 8 arborele ambreiajului; 9 pedal; 0 arc de rapel; tij; 2 furc; 3 manon de debreiere cu rulment de presiune; 4 pârghii de debreiere; 5 uruburi de decuplare; 6 arcuri de meninere Aceste ambreiaje sunt întâlnite la tractoarele pe roi de 65 i 80 CP. Ele asigur transmiterea micrii numai la un grup de organe i anume spre cutia de viteze. Se numesc normal cuplate deoarece Fia de documentare nr. 4

9 mecanismul lor de comand face ca ambreiajul s fie tot timpul cuplat, decuplarea realizându-se numai la acionarea pedalei de comand. Cutia de viteze este necesar pentru: modificarea momentului motor la roile motoare i a vitezei de deplasare; deplasarea tractorului înapoi; staionarea îndelungat cu motorul în funciune. Acionarea cutiilor de viteze se face direct, semiautomat sau automat. Organele de rulare servesc pentru susinerea i deplasarea tractoarelor. La tractoarele agricole se utilizeaz dou tipuri de organe de deplasare: cu roi; cu enile. Prile principale ale organelor de deplasare cu roi sunt reprezentate în figura 2. Fig. 2 Organele de deplasare cu roi: osia din fa; 2 semiosiile din spate; 3 roi; E ecartament (cale); A ampatament; D gard la sol (lumin) Organele de deplasare cu enile se compun din dou crucioare de enil (fig. 3) pe care se sprijin corpul tractorului. Fig. 3 Crucior de enil: cadrul (rama) cruciorului; 2 roat motoare stelat; 3 roat de ghidare i întindere; 4 dispozitiv de întindere; 5 role de sprijin; 6 role de susinere; 7 lanul enilei Organele de conducere asigur conducerea tractorului în lucru i la transport. Ele reunesc dou mecanisme: de direcie i de frânare. Mecanismul de direcie are rolul de a asigura conducerea tractorului pe direcia de micare, în orice condiii de deplasare: în linie dreapt, la viraje sau întoarceri. Dup tipul de acionare, mecanismele de direcie pot fi: cu acionare direct mecanic folosit la tractoarele de puteri mici; cu acionare hidraulic la tractoarele de puteri mijlocii i mari. Mecanismul de frânare are rolul de a reduce parial sau total viteza de deplasare a tractorului, precum i meninerea acestuia în parcare, pe teren orizontal sau pe pant; de asemenea, mecanismul de frânare poate fi folosit în vederea realizrii virajului cu raz mic, prin frânarea independent a roii motoare sau enilei interioare virajului. Tractoarele sunt prevzute cu frâne de serviciu (de picior) i de parcare (de mân). Comanda acestor frâne se realizeaz frecvent mecanic, prin pedali manet. Frânele propriu-zise sunt plasate de obicei pe elementele transmisiei. La tractoarele U-650M frânele, în numr de dou, sunt de tip cu discuri i sunt montate la capetele arborilor planetari. Ele pot fi acionate independent sau simultan de la dou pedale prevzute cu un clichet de solidarizare. Fia de documentare nr. 4 2

10 Tema: PRILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI Subiectul: asiul, suspensia i utilajul auxiliar. Echipamentul electric asiul (cadrul), suspensia i utilajul auxiliar sunt elemente ale structurii tractorului i ale echipamentului auxiliar. Cadrul tractoarelor servete pentru montarea i fixarea mecanismelor i ansamblurilor tractorului, asigurând întregii construcii o rigiditate ridicat. Cadrul tractorului poate fi realizat în trei variante: cu ram; cu semiram; fr ram. Suspensia tractoarelor are rolul de a amortiza ocurile i vibraiile provocate de denivelrile terenului (drumului). Suspensia constituie legtura dintre cadrul tractorului i mecanismul de deplasare. Constructiv, suspensiile pot fi: rigide, semirigide i elastice. Suspensia tractoarelor pe roi. Amortizarea ocurilor la tractoarele pe roi se realizeaz, de regul, de ctre pneuri i de suspensia scaunului tractoristului. Suspensia tractoarelor pe enile este realizat printr-un arc în foi transversal, aflat în partea anterioar, între mecanismul enilelor i cadrul tractorului. Utilajul auxiliar al tractoarelor cuprinde: cabina; scaunul; capotajele. Cabina tractorului trebuie s asigure condiii optime de confort i securitate pentru mecanicul agricol. Cabinele tractorului se construiesc în variantele: de confort, de securitate i mixte. Cabinele de confort protejeaz conductorul împotriva intemperiilor (praf, ploaie, vânt). Cabinele de securitate sunt destinate s protejeze conductorul împotriva accidentelor, în special în cazul rsturnrii tractorului. Aceste cabine au un cadru de rezisten rigid, fixat pe corpul tractorului. Cabinele mixte îmbin avantajele primelor dou tipuri, servind atât pentru confort, cât i pentru securitate. Cabinele moderne au parbrizul realizat într-o construcie panoramic, fiind suspendate elastic, rabatabile, prevzute cu instalaii de înclzire i ventilaie. Aceste cabine au izolare fonic, comenzile amplasate judicios, iar accesul pe ambele pri. De asemenea, cadrul cabinei este rezistent la rsturnare. Scaunul tractorului trebuie s asigure o amortizare suficient a vibraiilor i a ocurilor. Pe tractoare sunt montate scaune comode, capitonate, care pot fi adaptate la talia i greutatea mecanicului agricol i care asigur o amortizare eficace a ocurilor i vibraiilor. În general, scaunul este prevzut pentru o singur persoan. Forma scaunului tractoarelor pe roi este de tip cup sau de tip fotoliu. Capotajele sunt prile care protejeaz tractorul i asigur întregii construcii o form estetic. La tractor se folosesc capotaje la motor, roi sau enile i platform. Echipamentul electric servete pentru iluminarea, semnalizarea i executarea unor operaii ajuttoare ca: pornirea motorului (inclusiv uurarea ei), tergerea parbrizului, acionarea instalaiei de climatizare, semnalizarea la bord a depirii limitelor normale etc. Echipamentul electric al tractoarelor este alctuit din: surse de curent: generator de curent, baterie de acumulatoare; dispozitive de reglare, control, comandi protecie: releu regulator, indicator de curent (ampermetru, voltmetru), întreruptoare, sigurane fuzibile; Fia de documentare nr. 5

11 consumatori: faruri, lmpi de semnalizare, claxoane, tergtoare de parbriz; conductori electrici care realizeaz urmtoarele circuite de lucru: de alimentare a bateriei, de alimentare a pornirii, de alimentare a diverilor consumatori. Bateria de acumulatoare are rolul de a înmagazina energia electric debitat de generator pentru a putea alimenta consumatorii atunci când motorul i, respectiv, generatorul nu funcioneaz. La tractoare, bateria este sursa care alimenteaz demaroarele, iar la tractoarele prevzute cu motor auxiliar de pornire, formeaz sursa comun pentru instalaia electric i pentru sistemul de aprindere al MAS auxiliar. Generatorul de curent formeaz sursa de energie pentru consumatori în timpul funcionrii motorului i de încrcare a bateriei de acumulatoare. Generatorul de curent utilizat în instalaiile electrice ale tractoarelor este un alternator care funcioneaz ca o main electric sincron, debitând curent alternativ, care este redresat în curent continuu printr-o punte redresoare cu siliciu. Antrenarea alternatorului se face printr-o curea trapezoidal, de la arborele cotit. Releul regulator este dispozitivul conectat în circuitul alternator-baterie, având rolul de a regla tensiunea la bornele alternatorului. El îndeplinete funcia de regulator de tensiune. În echipamentele electrice ale tractoarelor româneti (excepie A-800 A) sunt folosite releele electromagnetice, cu contacte mecanice vibratoare i cu dou trepte de reglaj, construite pentru 2 sau 24 V, corespunztor tensiunii de lucru a instalaiei electrice. Dispozitivele de control folosesc pentru controlul încrcrii bateriei. Ele constau dintr-un releu indicator (UVL-445) sau un ampermetru (U-650 M). Dispozitivele de comand sunt constituite din întreruptoare i comutatoare care servesc pentru conectarea i deconectarea diferiilor consumatori. Dispozitivele de protecie sunt constituite din sigurane fuzibile de circa 0 A, care protejeaz electric fiecare consumator sau grupuri de consumatori. Consumatorii de curent. Cei mai importani consumatori de curent servesc pentru iluminare i semnalizare. Astfel, tractoarele moderne au dou faruri în fa pentru iluminarea drumului (fig. ) i 2 faruri proiectoare în spate pentru iluminarea mainilor agricole în lucru. Lmpile de semnalizare sunt destinate s semnalizeze altor participani la circulaie fie simpla prezen a tractorului, fie intenia conductorului acestuia de a executa anumite manevre i se subgrupeaz în: lmpi de poziie (lanterne), care au dispersoare de culoare alb; Fig. Far: carcas (corp); 2 bec; 3 dulie; 4 dispersor; 5 reflector; 6 ram; 7 born lmpi de direcie, care au dispersoare de culoare portocalie (galben) i care sunt comandate printr-un releu de semnalizare i un comutator cu trei poziii, montat în cabin (90 ± 30 perioade/min); lmpile stop, care au dispersoare de culoare roie i sunt comandate de un întreruptor de la frân. Semnalizarea acustic se realizeaz cu un claxon electromagnetic, montat în general sub masca din fa a radiatorului i comandat cu ajutorul unui buton. Alte accesorii din instalaia electric pot fi: lampa plafonier; lmpile de bord; indicatoare electrice pentru temperatura lichidului de rcire; indicatoare electrice pentru presiunea uleiului; indicatoare pentru nivelul de combustibil; lampa de numr etc. Dispozitive de deservire sunt tergtoarele de parbriz. Fia de documentare nr. 5 2

12 Tema: ECHIPAMENTELE DE LUCRU ALE TRACTORULUI Subiectul: Dispozitivele de traciune. Priza de putere Echipamentele de lucru ale tractoarelor cuprind mecanismele, dispozitivele i instalaiile care servesc pentru acionarea mainilor agricole i utilajelor cu care tractoarele lucreaz în agregat. Echipamentele de lucru sunt formate din: dispozitivele de remorcare sau de traciune; transmisia prin priza de putere; transmisia prin roata de curea; instalaia hidraulic; mecanismul de suspendare. Dispozitivele de traciune sunt plasate în spatele tractorului, asigurând transmiterea forei de traciune ctre maina agricol sau remorca cu care tractorul formeaz agregatul. Dispozitivele de traciune sunt alctuite din: bare de traciune; cuple de traciune. Barele de traciune se construiesc ca: a). bare transversale; b). bare longitudinale. Barele de traciune transversale (fig. ) se fixeaz prin supori proprii la carterul punii din spate a tractorului sau pe tiranii laterali ai mecanismului de suspendare. Barele transversale sunt prevzute cu guri echidistante, pentru a fi posibil ataarea mainii la tractor în diferite poziii fa de axa de simetrie a acestuia. Fig. Bara de traciune transversal: bar transversal; 2 furc; 3 tirani laterali; 4 tije de ridicare Fig. 2 Bar longitudinal de traciune: bar longitudinal; 2 sector cu orificii Barele de traciune longitudinale (pendulare, fig. 2) se articuleaz cu captul anterior la carterul punii din spate a tractorului, iar captul posterior are posibilitatea s oscileze transversal în lungul unui sector cu orificii, în scopul atarii mainilor agricole în diverse poziii fa de axa de simetrie a tractorului. Cuplele de traciune pot fi: simple; automate. Cupla simpl se reduce la o furc ce poate fi fixat pe peretele posterior al tractorului. Cuplele automate (fig. 3) permit cuplarea ochiului proapului fr intervenia conductorului. Aceste cuple sunt specifice tractoarelor universale pe roi. Ele sunt prevzute cu elemente de amortizare a ocurilor, cu mecanisme de cuplare automati cu sisteme de blocare (asigurare). Fia de documentare nr. 6

13 Fig. 3 Cupla automat de remorcare: a) decuplat; b) cuplat; flci; 2 pârghie dubl; 3 pârghie de blocare; 4 5 arcuri de blocare; 6 bol de cuplare; 7 suport de fixare; 8 ochi de cuplare; O, O 2 puncte de articulare Cupla pentru remorcile monoax este adaptat prin dou cabluri de ridicare la braele mecanismului de suspendare. Cuplarea remorcii monoax se face la bara cu cârlig a acestei cuple, care se poate ridica sau coborî cu cele dou cabluri. Bara de cuplare a remorcii monoax se monteaz în locul barei pendulare. În poziie ridicat, de transport, bara de cuplare este blocat de un dispozitiv de siguran. Priza de putere servete pentru acionarea prin arbore cardanic a organelor de lucru ale diferitelor maini i utilaje cu care tractorul lucreaz în agregat. Tipurile de prize de putere sunt: I. Dup turaie: ). prize de putere cu turaie constant (normale), la care arborele final se rotete cu turaie constanti în acelai sens, indiferent de viteza i de sensul de deplasare al tractorului. Aceast turaie este standardizat: n pp = 540 rot/min la tractoarele cu puterea motorului P 70 CP; n pp = 540 i 000 rot/min la tractoarele cu puterea motorului P = CP; n pp = 000 rot/min la tractoarele cu puterea motorului P 00 CP. 2). prize de putere cu turaie variabil (sincrone), în care caz arborele final se rotete proporional cu turaia roilor motoare, turaia acestor prize fiind sincronizat cu viteza i sensul de deplasare al tractorului. 3). prize de putere combinate (mixte), care pot funciona atât ca prize normale, cât i ca prize sincrone. II. Dup modul de comand: ). cu comand independent, care asigur cuplarea i decuplarea sub sarcin a arborelui prizei de putere independent de comenzile ambreiajului i ale cutiei de viteze a tractorului; 2). cu comand semiindependent, care permit cuplarea i decuplarea arborelui prizei de putere numai cu tractorul oprit, îns schimbarea vitezelor se realizeaz fr oprirea prizei de putere; 3). cu comand dependent, care nu permit cuplarea i decuplarea arborelui prizei de putere decât dup oprirea tractorului i nici schimbarea vitezelor fr decuplarea prizei de putere. De obicei, prizele de putere independente i semiindependente se folosesc la tractoarele pe roi, iar cele dependente la tractoarele pe enile. Dintre aceste tipuri, cele mai moderne sunt prizele independente. Arborele final al prizei de putere este un arbore canelat situat, de regul, în partea din spate a tractorului. Aici se cupleaz arborele cardanic al mainii acionate. Pentru a transmite energia de la motor la arborele prizei de putere, precum i pentru a asigura raportul de transmitere necesar obinerii turaiei dorite, priza de putere este prevzut cu: o transmisie (format din arbori i roi dinare); un mecanism de cuplare-decuplare. Arborele prizei de putere are diametrul standardizat la: 35 mm i este prevzut cu - 6 caneluri pentru turaia de 540 rot/min; - 2 caneluri pentru turaia de 000 rot/min; 45 mm i este prevzut cu 20 caneluri pentru turaia de 000 rot/min. Schemele de realizare a transmisiei la priza de putere sunt diferite i depind de felul prizei atât ca turaie, cât i ca posibiliti de comand. Fia de documentare nr. 6 2

14 Tema: ECHIPAMENTELE DE LUCRU ALE TRACTORULUI Subiectul: Instalaia hidraulic. Mecanismul de suspendare. aiba de curea Instalaia hidraulic a tractoarelor are rolul de a aciona mecanismul de suspendare (la care se cupleaz mainile agricole purtate) i de a comanda de la distan cilindrii de for sau motoarele hidrostatice de antrenare a diferitelor organe de lucru ale mainilor agricole. Instalaiile hidraulice se clasific astfel: I. Dup realizarea constructiv: ). instalaii hidraulice cu elemente separate, la care toate subansamblurile componente sunt montate dispersat pe tractor; 2). instalaii hidraulice semibloc, la care numai o parte din subansamblurile componente (distribuitorul hidraulic i cilindrul hidraulic) sunt montate într-un bloc comun, iar celelalte (rezervorul, pompa hidraulic, filtrul) individual; 3). instalaii hidraulice monobloc, la care toate elementele componente sunt montate într-un bloc comun. II. Dup modul de funcionare: ). instalaii hidraulice fr reglaje automate, care realizeaz numai comenzi de ridicare i de coborâre a mainilor purtate; 2). instalaii hidraulice cu reglaje automate, care, pe lâng comenzi de ridicare i coborâre a mainii agricole, realizeazi controlul i reglarea automat a condiiilor de lucru a acesteia: reglaj de poziie se realizeaz reglarea automat a adâncimii de lucru a mainii în sol, indiferent de fora de traciune; reglaj de for se realizeaz reglarea automat a forei de traciune la care lucreaz maina în sol, indiferent de adâncimea de lucru; reglaj combinat (de poziie i de for) se realizeaz concomitent atât reglajul de poziie cât i reglajul (controlul) de for. Pe tractoarele româneti se folosesc instalaii hidraulice cu elemente separate, fr reglaje automate i instalaii hidraulice de tip semibloc cu reglaje de fori de poziie. Indiferent de tip, instalaiile hidraulice de tractoare sunt formate, în general, din (fig. ): rezervor de ulei; filtru de ulei; pomp hidraulic; distribuitor hidraulic; cilindri hidraulici; supape; elemente de legtur (conducte, furtunuri). Instalaia hidraulic cu reglaje automate este realizat pe tractoarele româneti în varianta de tip semibloc (U-300, U-340, U-445, U-650 M, U-850, U-00, SM-445). Rezervorul, pompa i eventual filtrul sunt montate separat, fiind în principiu asemntoare celor de la instalaiile hidraulice cu elemente Fig. Schema instalaiei hidraulice: rezervor de ulei; 2 pomp de ulei; 3 distribuitor hidraulic; 4 cilindru hidraulic separate. Distribuitorul i cilindrul de for, împreun cu arborele cu brae ale mecanismului de suspendare, formeaz aa-numitul mecanism monobloc, fiind montate în partea din spate a carterului transmisiei. Aceast instalaie mai cuprinde i dispozitive care asigur controlul i reglarea automat a parametrilor de lucru ai mainii purtate. Reglajul de poziie asigur meninerea automat a poziiei mainii la înlimea sau adâncimea de lucru reglat iniial cu ajutorul manetei de comand a distribuitorului, indiferent de variaiile rezistenei la traciune a mainii. Reglajul de for asigur meninerea constant a rezistenei la traciune a mainii, prin variaia Fia de documentare nr. 7

15 adâncimii de lucru. Mecanismul de suspendare este un ansamblu de bare articulate care servesc pentru cuplarea la tractor a mainilor agricole purtate sau a celor semipurtate. Dup numrul punctelor de cuplare a mainii la tractor: mecanism de suspendare în trei puncte, atât la tractor cât i la maina agricol este utilizat pentru cuplarea tractorului cu maini agricole purtate i este folosit atât la tractoarele pe roi cât i la tractoarele pe enile; mecanism de suspendare în dou puncte, care realizeaz legtura între tractor i main prin dou bare (la cele semipurtate). Acest mecanism se obine din mecanismul de suspendare în trei puncte; astfel, când se utilizeaz numai tiranii inferiori, maina oscileaz în plan vertical, iar când se cupleaz tiranii inferiori într-un punct comun de articulaie (plasat central) la corpul tractorului, se realizeaz un mecanism de suspendare combinat: în trei puncte la maina agricoli în dou puncte la tractor. Din punct de vedere dimensional (în funcie de puterea motorului tractorului): mecanisme de categoria I pentru tractoare cu puterea pân la 45 CP (35 KW); mecanism de categoria a II-a pentru tractoare cu puterea între CP; mecanism de categoria a III-a pentru tractoare cu puterea peste 00 CP. Mecanismul de suspendare în trei puncte (fig. 2) este cel mai des folosit la tractoare. Arborele de comand cu cele dou brae este articulat în suporii speciali fixai la carterul punii din spate. Tiranii laterali, constituind dou din punctele de fixare, sunt articulai cu capetele anterioare la carterul punii din spate, iar la capetele lor posterioare se fixeaz prin articulaii sferice maina agricol. Fig. 2 Mecanism de suspendare în trei puncte: tirani laterali; 2 ancore; 3 tije verticale; 4 tirant central; 5 6 braele arborelui de comand; CF cilindru hidraulic (de for) Al treilea punct de fixare al mainii la mecanism este captul posterior al tirantului central, articulat cu captul anterior tot la carterul punii din spate a tractorului. Lungimea tirantului central este reglabil. Tijele verticale fac legtura între tiranii laterali i braele arborelui de comand. Lungimea tijelor verticale este de asemenea reglabil. Ancorele (întinztoarele) limiteaz deplasarea lateral a tiranilor laterali, împiedicând astfel balansul lateral al mainii suspendate, fiind i ele reglabile. Tirantul central, tiranii laterali i ancorele au mai multe posibiliti de montare la suporii lor, în funcie de particularitile mainii agricole i de condiiile de lucru. Întregul mecanism de suspendare este comandat de cilindrul de for plasat în exteriorul instalaiei hidraulice sau încorporat în monobloc. La tractoarele A-800 A, mecanismul de suspendare este acionat de doi cilindri hidraulici, câte unul pentru fiecare din cei doi tirani laterali. aiba de curea (transmisia prin curea). Rolul transmisiei prin curea este s asigure acionarea mainilor staionare prin intermediul unei curele late de transmisie. La tractoarele pe roi, roata de curea se monteaz lateral (U-650 M) sau în spatele tractorului (U-445). În cazul montrii laterale antrenarea transmisiei de curea se face de la cutia de viteze. Dac este montat în spatele tractorului, aiba de curea este antrenat de la priza de putere. Fia de documentare nr. 7 2

16 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini pentru administrat îngrminte i amendamente () Cerine generale. Administrarea îngrmintelor pe parcelele cultivate constituie una din msurile principale pentru sporirea produciei culturilor agricole. Prin introducerea lor în sol se îmbuntesc însuirile fizico-chimice ale acestuia i se completeaz substanele hrnitoare necesare culturilor pentru mrirea recoltei. Pe lâng îngrmintele organice ca gunoiul i mustul de grajd, o mare cantitate de îngrminte sunt cele chimice solide i lichide cât i substanele care contribuie la îmbuntirea însuirilor solului care sunt numite amendamente. Principalele îngrminte chimice solide livrate de industrie pentru sporirea recoltelor sunt: azotatul, ureea, superfosfatul, complexele NPK (azot, fosfor, potasiu), iar ca amendamente: piatra de var mcinati pulberea de clincher. Domeniul de utilizare. Mainile în funcie de tipul lor sunt utilizate la împrtierea pe sol a îngrmintelor sau la încorporarea în sol. Pentru obinerea unor rezultate cât mai eficiente administrarea îngrmintelor cu ma- inile se face în trei perioade: înainte de arat sau înainte de semnat, în timpul semnatului i în timpul vegetaiei. Clasificarea mainilor. În funcie de felul îngrmintelor care se administreaz, ma- inile se clasific astfel: maini pentru administrarea îngrmintelor chimice solide i amendamentelor; maini pentru administrarea îngrmintelor organice solide; maini pentru administrarea îngrmintelor lichide (chimice sau organice). Pentru administrarea îngrmintelor minerale solide i a amendamentelor se folosete maina MA-3,5 sau MA-6 echipat cu aparat de distribuie de tip centrifugal. Maina lucreaz în agregat cu tractorul U-650 M i are limea de lucru 8 6 m, în funcie de îngr- mânt, când lucreaz cu echipamentul centrifugal, putând administra îngrminte pân la 850 kg/ha i amendamente pân la 5000 kg/ha. Fig. Maina pentru aplicat îngrminte i amendamente MA-3,5 Maina pentru împrtiat îngrminte chimice solide i amendamente MA-3,5 (fig. ) este de tip remorc pe roi în tandem oscilant i are în fa un proap care se cupleaz pe baza produs intermediar la fabricarea cimentului prin arderea materiei prime (calcar i argil, bauxit etc.); Fia de documentare nr. 8

17 tractorului. Administrarea îngrmintelor se realizeaz cu dispozitivul de împrtiere centrifugal. Maina este format din buncrul, cadrul (asiul) cu patru roi cu pneuri 2, transmisia cardanic 3, distribuitorul centrifugal 4, transmisia de la roile de transport, transportorul de alimentare 5 i dispozitivul de reglare a debitului 6. Buncrul este construit din tabl protejat la coroziune i se fixeaz de un cadru. Cadrul se sprijin pe cele patru roi prin intermediul a câte unui suport oscilant care permite montarea celor dou roi apropiate pe semiaxe în sistemul denumit tandem. Pe fundul buncrului pe lungimea lui se afl un transportor cu lan cu zale din oel inoxidabil care transport uniform îngrmintele la discul centrifugal de împrtiere. uberul de reglare a debitului asigur grosimea stratului de îngrmânt pe transportor. Acionarea distribuitorului se face de la priza de putere a tractorului prin ax cardanic i grup conic, iar a transportorului de la roata din dreapta-spate a mainii, prin lani roi de lan. Pentru aplicarea îngrmintelor minerale solide concomitent cu semnatul sau pritul culturilor pritoare se folosesc fertilizatoarele EF-6, EF-8 i EF-2 i echipamentele pentru aplicarea îngrmintelor pe 6, 8 i 2 rânduri, având volumul unei cutii de 205 dm 3 ; aparatele de distribuie sunt de tipul disc stelat aezat vertical; la semntorile pentru cereale pioase se folosete echipamentul EF-29, iar pe pante, odat cu lucrrile solului, echipamentul de fertilizat EIC-4, 8. Fia de documentare nr. 8 2

18 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini pentru administrat îngrminte i amendamente (2) Maini pentru administrat îngrminte organice solide Maina de împrtiat gunoi de grajd MIG-5 (fig. ) se utilizeaz pentru culturile de câmp, în agregat cu tractorul U-650, fiind pe 4 roi în tandem, capacitatea benei fiind de 4 m 3, limea de lucru de 3,25 m i poate administra norme de pân la 00 t/ha. Maina este format din remorca cu beni cadru, roile de transport în tandem 2, transportorul cu raclei 3, toba de dislocare i împrtiere 4, triunghiul de traciune 5 rigid cu cadru i transmisia. Bena 6 este prevzut cu perei metalici i deschis în partea din spate unde se monteaz toba de împrtiere. Pe partea inferioar a benei se afl transportorul cu raclei pentru deplasarea gunoiului. Pentru mrirea capacitii la transport pot fi prevzute obloane suplimentare. Roile mainii sunt aezate pe semiaxe apropiate în supori oscilani denumite în sistem tandem, ceea ce asigur mrirea aderenei tractorului i reducerea afundrii roilor mainii în sol. Toba de împrtiere este construit dintr-un cilindru cu palete dispuse elicoidal care execut atât dislocarea cât i împrtierea gunoiului de grajd. Transmisia micrii la transportorul platformei i la toba de împrtiere se face de la tractor printr-un ax cardanic, un grup conic i un angrenaj cu roi i lan cu dou trepte de vitez pentru transportorul de alimentare precum i un grup reductor cu roata melcat. Fig. Maina MIG-5 Pentru administrarea îngrmintelor organice solide se mai folosesc: pentru culturile de câmp: o maina de împrtiat gunoi de grajd MIG-6 ce lucreaz în agregat cu tractorul U-650 M; o maina de împrtiat gunoi de grajd MIG-0 ce lucreaz în agregat cu tractorul U-00 DT; pentru livezi i vii: o maina de împrtiat gunoi de grajd MIG-2,2 pentru livezi, tractat de tractoarele din grupa 445, pe dou roi, capacitatea benei de,9 m 3 i limea de lucru de 2,2 m i poate administra norme de pân la 60 t/ha; o maina pentru împrtiat gunoi de grajd în vii MIGV- pentru vii, pe dou roi, tractat de tractoarele V-445 sau SV-445, capacitatea benei de m 3, limea de lucru de, m i poate administra pân la 80 t/ha; Fia de documentare nr. 9

19 o maina pentru împrtiat gunoi de grajd în vii MIGV-2 lucreaz în agregat cu tractoarele de 45 CP viticole împrtiind gunoiul pe dou benzi, în apropierea rândurilor de vie sau pe tot intervalul, în vii cu distana între rânduri de 2,0 2,2 m. Fia de documentare nr. 9 2

20 Tema: AGREGATE PENTRU PREG TIREA SOLULUI Subiectul: Ma ini agricole de lucrat solul. Pluguri Plugul este destinat pentru executarea ar turii, care constituie lucrarea de baz a solului. La arat solul este afânat prin m run irea i r sturnarea brazdelor. Prin arat stratul superior mai tasat i cu resturi vegetale este îngropat, iar stratul inferior, cu o structur ref cut este scos la suprafa. În func ie de adâncimea la care se execut, ar tura poate fi de mai multe feluri: superficial (6 9 cm); normal (20 25 cm); adânc (26 30 cm); foarte adânc (3 40 cm); desfundat (50 80 cm). Plugul (fig. ) este format din organe active, care execut procesul de lucru printr-o ac iune asupra solului i organe ajut toare, care servesc pentru sus inerea i reglarea organelor active. Organele active sunt: o trupi a; o antetrupi a; o cu itul lung (disc); o scormonitorul (subsolierul); Organele ajut toare sunt urm toarele: o cadrul; o dispozitivul de cuplare; o diferite mecanisme; Fig. Plug purtat: cadru; 2 trupi ; 3 cu it disc; 4 roat de sprijin i o axe; la unele pluguri pot lipsi i de reglare; 5 triunghi de prindere o ro i. Organele active ale plugului (fig. 2) Scormonitorul (subsolierul) afâneaz solul sub adâncimea de arat (5 20 cm). Se monteaz la fiecare trupi, dup br zdar. Antetrupi a 2 câte una în fa a fiec rei trupi e. Deta eaz stratul superficial i îl r stoarn pe fundul brazdei. Fig. 2 Organele active ale plugului Trupi a 3 organul activ al plugului. Taie un strat de sol i îl r stoarn pe rigola format de brazda din fa a ei. La pluguri, l imea de lucru a trupi ei poate fi considerat de: 25; 30; 35; 40; 50; 60 cm sau poate fi reglabil între cm din 5 în 5 cm. Trupi a (fig. 3) organul cel mai important este format din br zdarul, cormana 2, plazul 5 (prev zut la ultima trupi cu c lcâiul 6), montate pe bârsa 7, prin infig. 3 Trupi a cu corman : termediul c reia trupi a se fixeaz la cadrul plugului. Ca br zdar; 2 corman ; 3 corman suplimentar ; organe suplimentare ale trupi ei, folosite la unele pluguri, 4 prelungire corman ; 5 plaz; 6 c lcâi de plaz; sunt prelungitorul de corman 4 i cormana suplimentar 3. 7 bârs Discurile de paie 4 taie resturile vegetale la marginea brazdei; Pl cile ajut toare 5 montate în prelungirea cormanei; Fi a de documentare nr. 0

21 Discul tietor de brazd 6 montat pe cadrul plugului, la marginea limii de lucru a acestuia. Taie solul pe vertical, pentru delimitarea zonei lucrate; Clcâiul plazului 7 montat pe bârsa ultimei trupie. Se sprijin pe fundul brazdei, în timpul lucrului. Organele ajuttoare ale plugului Cadrul plugului reprezint partea plugului pe care se monteaz organele de lucru i celelalte organe ajuttoare ale plugului. Pe cadru se monteaz prin uruburi triunghiul de prindere. Tot pe cadru se monteaz la distan- e egale trupiele. Cadrul plugurilor reversibile este realizat din dou pri separate: cadrul propriu-zis (reversibil) pe care se monteaz organele de lucru (se poate roti cu 90 sau cu 80 ); cadrul fix, prin intermediul cruia plugul se cupleaz la tractor. În cazul plugurilor balansiere de desfundat, cadrul acestora este realizat sub forma unei grinzi masive, pe care se monteaz grupuri de organe de lucru, grinda fiind susinut de avantrenul plugului, prin intermediul unui mecanism de balansare. Dispozitivele de cuplare. Partea cu care se cupleaz la tractor plugurile tractate se numete triunghi de traciune, iar partea cu care se cupleaz la tractor plugurile purtate se numete triunghi de prindere. Roile sunt organe de rulare pentru transportul plugului, pentru limitarea adâncimii de lucru a acestuia sau pot îndeplini ambele roluri. La plugurile tractate, de regul, exist trei roi: de câmp, de brazdi de spate. La unele pluguri, cum ar fi cele pentru vii, pentru silvicultur pentru arturi adânci, se prevd numai dou roi, montate pe o osie cotit, comun. Mecanismele plugurilor asigur efectuarea diferitelor reglaje, corespunztoare condiiilor variate de lucru. Plugurile tractate se echipeaz cu mecanisme pentru ridicarea i coborârea organelor de lucru i reglarea adâncimii de lucru, precum i cu mecanisme pentru reglarea orizontalitii cadrului. Mecanismele plugurilor purtate i semipurtate sunt, de obicei, destinate pentru reglarea adâncimii de lucru i a paralelismului cadrului plugului cu direcia de înaintare i cu suprafaa solului. Plugurile reversibile, în afar de mecanismele menionate la plugurile tractate, purtate sau semipurtate, sunt prevzute i cu mecanisme de inversare a cadrului mobil fa de cadrul fix. Cel mai folosit este plugul purtat PP-3(4)-30 (fig. 4). Este un plug de uz general, utilizat în cultura plantelor de câmp. În general este echipat cu trei trupie dar, la nevoie, se poate utiliza i cu patru trupie, la arturi superficiale, la soluri uoare i mijlocii sau cu dou trupie pe soluri grele i la adâncimi mai mari. Este echipat cu trupie cu corman combinat (cultural, semielicoidal), corman suplimentar i prelungitor de corman. Pentru agregarea corespunztoare, tractorul U-650 (U-800) trebuie s aib ecartamentul 400 mm când lucreaz cu 2 3 trupie i 600 mm când lucreaz cu 4 trupie, lonjeroanele ridictorului hidraulic se cupleaz la punctele intermediare de la puntea din spate, iar tirantul central la punctul inferior sau mijlociu. În timpul exploatrii se lucreaz cu ridictorul hidraulic în poziie flotant sau regimul de reglaj de for-. Trupiele plugului sunt prevzute cu dispozitiv de siguran cu bol de fixare la suprasarcini accidentale. Plugul este prevzut cu dispozitiv de cuplare pentru grap care const dintr-o eav de poziie i un lan de traciune. Grapa trebuie s aib o lime de lucru de minimum,2 m pentru trei trupie i,6 m pentru patru trupie. La S.C. Mecanica Ceahlu S.A. Piatra Neam s-au construit i noile tipuri de pluguri destinate executrii de arturi normale pe terenuri plane sau Fig. 4 Plug purtat PP-3(4)-30 în pant pe toate tipurile de sol, P 225 M, 325 M i 425 M. Fia de documentare nr. 0 2

22 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini agricole de lucrat solul. Grape () Destinaia principal a grapelor este de a prelucra superficial solul, la adâncimi variabile, prin afânarea terenului, spargerea bulgrilor, micronivelarea suprafeei terenului, spargerea crustei solului i distrugerea buruienilor mici. Grapele se mai folosesc pentru grparea semnturilor, a pajitilor, pentru îngroparea în sol a seminelor mici i a îngrmintelor. Grapele se compun, în general, din: organe de lucru (coli, stele cu coli, discuri, vergele, lame tietoare) cu ajutorul crora execut lucrarea de grpare a solului; organe ajuttoare (cadru, diferite mecanisme, axe, roi, dispozitive de traciune i cuplare etc.) care servesc pentru fixarea organelor de lucru i reglarea acestora, corespunztor diferitelor condiii de lucru. Clasificarea se face de obicei dup urmtoarele criterii: a). dup tipul constructiv al organului de lucru: grape cu coli fici, cu cadru rigid (fig.,a) i cadru articulat (fig.,b); grape cu coli reglabili (fig.,c i d); grape cu coli oscilani (fig.,e); grape flexibile (fig.,f); grape stelate cu coli drepi (fig.,a) i cu coli curbai (fig.,b), numite i sape rotative; grape cu discuri (fig. 2); grape rotative, cu vergele curbe (fig. 3,a) sau cu vergele drepte (fig. 3,b). b). dup masa ce revine pe un organ activ: grape uoare; grape mijlocii; grape grele. c). dup felul traciunii: grape cu traciune animal; grape cu traciune mecanic (tractate sau purtate). d). dup modul cum lucreaz organele de lucru: grape târâte (grape cu coli); grape rulante (grape stelate, cu discuri i rotative); grape combinate. Fia de documentare nr.

23 Fig. Grape cu coli: a: cadru rigid; 2 coli fici; 3 dispozitiv de traciune; A primul câmp de grap; B al doilea câmp de grap; b: cadru articulat; 2 coli fici; 3 dispozitiv de traciune; A primul câmp de grap; B al doilea câmp de grap; c: maneta de reglaj; 2 partea mobil a cadrului grapei; 3 partea fix a cadrului grapei; 4 coli articulai; α unghiul de înclinare a colilor; d: partea fix a cadrului; 2 bare suport ale colilor; 3 coli; 4 coli patin; 5 manet de reglaj; 6 sector dinat; 7 8 pârghie de acionare a barelor suport ale colilor; e:... 4 bare transversale oscilante pe care se monteaz colii; 5 mecanismul biel-manivel; bare longitudinale articulate; 0 organe de transmitere a micrii; colii; ω viteza unghiular a mecanismului biel-manivel; n p turaia prizei de putere; f: coli; 2 cadru; 3 dispozitiv de traciune Fig. 2 Grap cu discuri: cadru; 2 baterie cu discuri; 3 discuri; 4 lagre; 5 bara suport a roilor de transport i de limitare a adâncimii de lucru; 6 roi; 7 cilindru hidraulic; 8 mecanism de trecere a grapei din poziie de transport în poziie de lucru i invers; 9 dispozitiv de traciune; 0 rzuitor; dispozitiv de reglare a orizontalitii cadrului; 2 furtun; 3 buce de distanare; 4 boluri de reglare a unghiului de atac al bateriilor cu discuri Fig. 3 Grape rotative: a grap rotativ cu vergele curbate în spiral: vergele în spiral; 2 vergele drepte; 3 disc suport al vergelelor; b grapa rotativ cu vergele drepte dispuse elicoidal: vergele drepte; 2 discuri stelate suport ale vergelelor; 3 axul suport al discurilor; 4 lagre Fia de documentare nr. 2

24 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini agricole de lucrat solul. Grape (2)! "#$# % $&$'($&)$& &* ($&$" $)# +$% $#,$' %$), $+&$ $ # - $% $".'# $# #! Fig. Forme de coli de grape #&$$&,%/ $".'$ &+$#& $& /* #&$$&,%/0$".'$ /,$(,$* #&$&".0'$ &+$#&&- &&$$$$ $* & $&$".'$ & &, /(,$ #$,/ &$%&# &$2,.3 $ % & 4.2 #" # 0#' 5$ # 0# $+& 00)$# #$+& 67)#&$$& # $) $ $$ $ & 5$#& &$)+&/ &# 8$)$/$$&+& - $& $#$ 697)$$$36$ $$+& /$72 $# #$++& &&$$$$, - $$ & &#++&,$,&+ $#0# $,$$%$++&$ $ /$$ $ $ 0+& +%$,$ $#$ &,$ $$# $%:&" 6'$$& " 60'8$$# &,$#& $- & / $ $"7.. '8$# $ /$ $ $ $$/ &/ ;<+ 0$ &/ &&#0&/,%$$ = % &+$$&#$,$ $$+$ &$ &$$% &$ Fia de documentare nr. 2

25 &,$$&% $&0 $&$ $ $% $,, & $& $#%,%+ &$&$,$ &,$#$ Fig. 2 Forma discurilor $ /&"#& $ :&' 0 &$$- $ $":) $$'& )&$0 &$$ $ $#"/'&# 3.4 $&#/,%$$ $ $$$("$%$ #$'$/ # &- &$$ $% ".':$&$,$%+#&$& / $.6.4=$&$ (,$$ $$/&&$ &&- % %%/, &#$ #$ $$" $ $%',)0 = $$ $ $ $- & # $ $ $+& &+&)$ = $$ $$0$$,- 0 &/ $& &$+& &0$,#>$ )+&,$ = $$% $$ $-&$&$$$ &- +&) % $$ $$#$ $+&+# $$ $$ # / -/ $# $$ $$$$$$#$$&$ ( $$ = #$$$ +$% $#+&$/ &$$$ +$%$$ 0 $#,0$%$ #$0&&# $$$$$, $$%$ : $#$ $-0&& $#,#$#? $# +&0 $- #$$ $$$%&+$$ : $$+&- $$ Fia de documentare nr. 2 2

26 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini agricole de lucrat solul. Tvlugi Tvlugii sunt destinai pentru tasarea stratului superior al solului, micorând astfel gradul de afânare realizat prin lucrrile solului, mrunirea bulgrilor i distrugerea crustei. Prin tvlugirea arturii se realizeaz nivelarea suprafeei acesteia. Tvlugii se utilizeazi pentru tvlugirea culturilor agricole în vederea realizrii unui contact mai bun între plantele rsrite i sol. Clasificarea tvlugilor se face, dup forma suprafeei de lucru, astfel: tvlugi netezi cu suprafaa activ neted; tvlugi inelari cu suprafaa activ denivelat: o de suprafa; o pentru subsol (5 0 cm). Prile componente ale unui tvlug sunt: seciile de lucru formate dintr-un cilindru cu suprafa neted sau denivelat sau dintr-o baterie de inele montat pe un ax sprijinit pe dou lagre pe rama sau cadrul seciei; un dispozitiv de traciune; bara de cuplare a seciilor de lucru. Cilindrul poate avea suprafaa neted (fig.,a) sau denivelat (fig.,b). Mantaua cilindrului se construiete din metal. Interiorul cilindrului se poate umple cu ap sau nisip pentru a se mri astfel masa tvlugului i, respectiv, gradul de tasare al solului. Fig. Prile componente ale unei secii de tvlugit: a secia unui tvlug cu suprafaa de lucru neted: cilindru; 2 gur de umplere cu ap sau nisip; 3 ram; 4 dispozitiv de traciune; b secia unui tvlug cu suprafaa de lucru denivelat: manta neted; 2 manta denivelat; 3 axul cilindrului Inelele au diferite forme i sunt cu aciune de suprafa (fig. 2,a, b i c) i cu aciune de adâncime (fig. 2,d). Ca form, inelele cu aciune de suprafa pot fi: de tip inele groase, lise (fig. 2,a i 3,a), Fig. 2 Secii de tvlugit cu suprafaa organului de lucru denivelat: a de tip cu inele groase; b de tip Cambridge; c de tip Croskill; d de tip cu inele subiri; organe de lucru; 2 ram; 3 dispozitiv de traciune Fia de documentare nr. 3

27 inele denivelate, groase (fig. 3,b), inele Cambridge (un inel neted i un inel denivelat fig. 2,b i 3,c), inele Croskill i Croskillette (fig. 2,c), inele denivelate cu diferite profile (fig. 3,d). Inelele cu aciune în adâncime (subsol) sunt lise, subiri (fig. 2,d i 3,e). Fig. 3 Tipuri de inele de tvlug cu suprafaa denivelat Diametrul inelelor poate avea diferite dimensiuni, cuprinse între mm, la o mas specific a tvlugului de kg/m lime de lucru. Masa tvlugului cu inele se poate mri prin adugarea unor greuti suplimentare pe platforme special construite. Fig. 4 Tvlug inelar cu platforme pentru mase suplimentare: baterie cu inele; 2 ram; 3 platform; 4 dispozitiv de traciune; 5 bar pentru cuplarea seciilor; 6 lagre; 7 articulaii de cuplare În procesul de lucru al tvlugilor, tasarea solului se realizeaz prin propria lor masi prin profilul suprafeei organului de lucru. Sub aciunea forei de traciune, tvlugul ruleaz pe sol i taseaz stratul superficial pe o adâncime determinat. Fia de documentare nr. 3 2

28 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini agricole de lucrat solul. Combinatoare Combinatoarele au ca destinaie principal executarea lucrrii de mrunire i afânare a solului în vederea semnatului. Un combinator se realizeaz practic prin montarea pe un cadru a mai multor tipuri de organe de lucru sau prin cuplarea la un singur agregat a mai multor maini sau secii cu organe de lucru specifice mainii. Combinarea organelor de lucru este foarte variat putându-se combina toate organele de lucru descrise la mainile de lucrat solul, prezentate anterior. Tipurile de combinatoare folosite frecvent sunt: combinator format din cultivatorul destinat pentru cultivaie total echipat cu organe de cultivaie (gheare) montate pe supori elastici, grape rigide cu coli i grape rotative cu vergele (fig. ); combinator format din cultivator destinat pentru cultivaie total echipat cu sgei cu aripi egale i grape rotative cu vergele (fig. 2). Fig. Combinator format din cultivatorul destinat pentru cultivaie total echipat cu organe de cultivaie (gheare) montate pe supori elastici, grape rigide cu coli 2 i grape rotative cu vergele 3 Fig. 2 Combinator format din cultivator destinat pentru cultivaie total echipat cu sgei cu aripi egale i grape rotative cu vergele 2 Mai sunt i alte variante de combinaie a mainilor de lucrat solul i anume: combinator format din plug i scormonitor rotativ, cultivator i frez agricol, frez agricol, tvlug, grap cu disc i grap cu coli. Combinarea acestor utilaje se recomand a se face direct în exploatare i nu prin construcie, pentru a putea fi folosite i separat. Combinatoarele care se folosesc pe scar larg sunt de tipul modulat. Combinatorul modulat C-3,9, ce are limea de lucru de 3,9 m, realizeaz o adâncime maxim de lucru de 0 cm, realizând o capacitate medie de lucru de,7 ha/h, lucrând în agregat cu tractorul U-650 M. Acest combinator se fabrici în varianta adaptat pentru sfecla de zahr. Combinatorul modulat C-6,5 ce lucreaz în agregat cu tractorul U-00 DT sau SM- 850, realizeaz o capacitate medie de lucru de 2,5 ha/h, are limea de lucru de 6,5 m, i realizeaz o adâncime maxim de lucru de 0 cm. Aceste combinatoare se recomand, în special pentru pregtirea terenului în vederea semnatului la culturile de legume, sfecl de zahr, ierburi i în prezent se extinde folosirea lor i la pregtirea terenului în vederea semnatului la culturile de câmp. Procesul de lucru al acestor combinatoare este determinat de mainile componente. Fia de documentare nr. 4

29 Tema: AGREGATE PENTRU PREGTIREA SOLULUI Subiectul: Maini agricole de lucrat solul. Cultivatoare Cultivatoarele sunt destinate pentru prelucrarea stratului superficial al solului, având ca scop principal afânarea acestuia i distrugerea buruienilor. Ele sunt folosite pentru executarea urmtoarelor lucrri principale: prelucrarea solului iniial arat (cultivaie sau prelucrare total); pritul culturilor agricole (cultivaia sau prelucrare parial). Unele cultivatoare folosite pentru prit, pot fi utilizate i la: bilonatul (muuroitul) culturilor agricole; deschiderea brazdelor (rigolelor) pentru irigaie; încorporarea în sol a îngrmintelor. Cultivatoarele sunt alctuite din: organe de lucru cu ajutorul crora se execut lucrarea agricol respectiv, i care pot fi: o organe de extirpare (prit); o organe de afânare; o organe de bilonare i de deschis brazde pentru irigaie; o organe de încorporat îngrminte minerale; o alte organe de lucru: discuri de protecie a plantelor sau table de protecie a plantelor; aparate de distribuie a îngrmintelor; organe ajuttoare care servesc pentru fixarea organelor active i reglarea acestora, corespunztor diferitelor condiii în care se efectueaz lucrrile agricole; acestea sunt: o cadrul; o roile; o dispozitivul de cuplare; o mecanisme. Organele de lucru ale cultivatoarelor Organele de extirpare (prit) efectueaz tierea buruienilor i afânarea solului. Ele au forma de sgei cu aripi egale sau neegale, sgei unilaterale i discuri cu coli. Sgeile cu aripi egale (fig.,a) pot fi de forme diferite: plate sau universale. Sgeile plate lucreaz la adâncimi de 4 8 cm, iar efectul Fig. Organe de extirpare de mrunire al solului este redus. Sgeile universale lucreaz la adâncimi de 6 8 cm, asigurând un efect de mrunire i afânare mai pronunat. Sgeile unilaterale (fig.,b) sunt folosite numai la lucrrile de prire, efectuând tierea buruienilor, mrunirea i afânarea solului. Ele au limea de lucru de mm i lucreaz la adâncimi de 4 8 cm. Discurile cu coli (fig. 2) se folosesc la unele cultivatoare fie pentru prelucrarea întregii zone dintre rândurile de plante, când se monteaz sub form de baterii (3 5 discuri pe baterie), fie pentru prelucrarea zonelor de protecie. Bateriile se dispun pe cadrul cultivatorului sub un unghi de 5 20 fa de direcia de înaintare. Organele de afânare (fig. 3) sunt folosite pentru afânarea solului la adâncimea de 0 8 cm în cazul cultivatoarelor pentru prelucrare total i la 8 25 cm, în cazul cultivatoarelor pentru afânare. Aceste organe pot fi sub form de dli, gheare de afânare i sgei înguste. Organele de bilonare i deschis brazde de udare se folosesc pentru bilonarea unor culturi i pentru deschis brazde de irigaie. Ele sunt de tip rari simpl sau cu degete de afânare i lucreaz la adâncimi de 0 20 cm. Fia de documentare nr. 6

30 Organele pentru încorporarea îngrmintelor realizeaz deschiderea unei rigole în sol i introducerea îngr- mintelor chimice la o adâncime de 6 5 cm, între rândurile de plante pritoare. Ele se compun dintr-o dalt de care se fixeaz un tub (eav) pentru conducerea îngrmintelor (solide sau lichide). Dalta este prevzut cu un vârf detaabil. În loc de dalt se mai pot utiliza organe în form de sgei cu aripi înguste. Fig. 2 Discuri cu coli: a aezarea bateriilor de discuri cu coli curbai; discuri cu coli curbai; 2 articulaie cu pivot pentru reglarea înclinrii bateriei; 3 suportul bateriei; 4 cadru; 5 rândul de plante; b schema unei baterii cu discuri cu coli curbai; coli curbai; 2 disc de prindere; 3 suport; 4 articulaie cu pivot de reglare a înclinrii bateriei Fig. 3 Organe de afânare: A forme de organe de afânare: I dalt; II ghear; III sgeat cu aripi înguste; B forme de gheare: I reversibil; II simpl; C forme i dimensiuni de gheare: I ghear reversibil curbat; II ghear simpl curbat; IV procesul de lucru Organele ajuttoare ale cultivatoarelor Cadrul poate fi realizat sub forma unei ferme plate sau sub forma unor evi cu seciune ptrat. La cultivatoarele cu lime mare de lucru, cadrul este realizat din trei pri, prile laterale putându-se rabate pentru micorarea limii în transport. Roile îndeplinesc rolul de organe de sprijin i de limitare a adâncimii de lucru i pentru antrenarea aparatelor de distribuie a îngrmintelor minerale solide. Dispozitivele de traciune i cuplare sunt de acelai tip ca i la celelalte maini, purtate sau tractate. Mecanismele utilizate au ca scop trecerea organelor de lucru din poziia de transport i invers, reglarea adâncimii de lucru, dirijarea printre rândurile de plante independent de tractor. Fia de documentare nr. 6 2

31 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Semntori pentru cereale pioase () Fig. Schema mainii de semnat purtat Mainile de semnat sunt folosite la semnatul culturilor agricole. Lucrarea executat de mainile de semnat const în repartizarea uniform a seminelor pe unitatea de suprafa i îngroparea acestora la o adâncime stabilit, în funcie de cerinele fiecrei culturi. Mainile de semnat în rânduri sunt folosite pentru semnatul cerealelor pioase, legumelor, inului, cânepei, ierburilor etc. Aceste maini efectueaz semnatul în rânduri, de obicei la distana între rânduri de 2 5 cm. Echipate cu brzdare de construcie special, aceste maini pot efectua semnatul la distane între rânduri mai mici (6 8 cm). Ele pot efectua semnatul în rânduri i la distane mai mari sau semnatul în benzi. Maina de semnat în rânduri este format dintr-un cadru, susinut pe dou roi, pe care i de care sunt montate urmtoarele pri componente: cutia de semine cu aparatele de distribuie, tuburile de conducere a seminelor, brzdarele, transmisia pentru acionarea aparatelor de distribuie i marcatoarele. În figura se arat schema unei maini de semnat purtat. De cadrul al mainii, prevzut cu triunghiul de prindere 2, sunt montate urmtoarele pri: cutia de semine 3, prevzut cu agitatorul de semine 4 i aparatele de distribuie 5, tuburile de conducere 6, brzdarele 7 i roile 8. Acionarea aparatelor de distribuie 5 i a agitatorului de semine 4 se face de la una din roile 8, prin intermediul unei transmisii. Pentru acoperirea seminelor i netezirea solului este prevzut grapa cu inele 9. Pentru afânarea solului tasat de roile tractorului se prevd scormonitoare ce se monteaz pe cadrul mainii. Pentru conducerea agregatului de semnat în timpul lucrului, maina este prevzut cu dou marcatoare, montate articulat de prile laterale, din dreapta i din stânga, ale cadrului. Trecerea în poziia de transport a mainii se face prin ridicarea acesteia, prin intermediul mecanismului de suspendare al tractorului. La trecerea mainii din poziia de transport în poziia de lucru este necesar ca mai întâi, roile mainii s ating solul i apoi brzdarele s intre în sol. În acest scop, mainile de semnat purtate se prevd cu mecanisme de protejare a brzdarelor. Mainile de semnat combinate includ în componena lor i alte pri, în funcie de destinaia acestora. Astfel, mainile de semnat i încorporat îngrminte se prevd cu echipamente care realizeaz concomitent cu semnatul, distribuia i încorporarea în sol a îngrmintelor. Fia de documentare nr. 6

32 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Semntori pentru cereale pioase (2)!!! "! # $ % & ' ()* Fig. Schema semntorii SUP-29 M $+,-. -/$ 0!,& 2 $ )! "+(!" +6!"&7!! +$,,& 8 & $ + 4** 2 +,& 9 #! $$ + "+( +"+ $ "+60' +$$""+ +"$!,&, + "+$3 "-* + :" +!9 ;&$ " 3"& #! # + &<=08 +"+ ' $ # # &!$$! "' + -(* Fia de documentare nr. 7

33 %08---4A "#! $ '#.!!" /> &' ()* #$,.-***B /! " &' +. 02*0)*/ % +%47' 0 - $ 9 +,! 5 : "+ 8*!# 9 ' &+ $+$' $,& +! 0 +2! )** 2 +, & C "+4! "+ + $,&,& :+ "+4"&) Fig. 2 Schema semntorii SUP-48!" (!$,&,6! D6 +&! $ & ",63' 7 $! &,"!,& 47 8= 8 ##-*!' 3+""+C +' 8' %+ $"("&) :" +! ;&$ ;&,& + --! ' + 3"& + -0! ++ -0!! + # "&4-0 # "& "+-2!,9-4!,&9-)' 9-)$"+-(!,9-4$"+-2 &+"& + $ >+ $ 0*2*A Fia de documentare nr. 7 2

34 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Semntori pentru plante pritoare () Mainile de semnat în cuiburi sunt folosite pentru semnatul culturilor pritoare: porumb, soia, fasole, sfecl de zahr, floarea-soarelui etc. Aceste maini realizeaz îngroparea în sol, la fiecare cuib, a unei semine sau a unui grup de 2 3 semine. Datorit faptului c aceste maini asigur semnatul la distane între cuiburi pe rând aproximativ constante (cu abateri mici de la distana reglat) i acelai numr de semine în fiecare cuib, ele se mai numesc maini de semnat de precizie. Principalele pri componente ale unei maini purtate de semnat în cuiburi sunt artate în figura. Maina este format dintr-un cadru care se sprijin în timpul lucrului pe dou roi 2, de care se monteaz seciile de semnat. Cadrul este prevzut cu un triunghi de prindere 3. De cadrul, în prile laterale, sunt montate cele dou marcatoare. Seciile de semnat se monteaz articulat de cadrul mainii, putând astfel urmri denivelrile terenului. Fiecare secie de semnat este format dintr-un cadru pe care sunt montate cutia de semine 4, aparatul de distribuie 5, brzdarul 6 i roata de tasare-acionare 7. Fig. Schema mainii de semnat în cuiburi Acionarea aparatului de distribuie se face de la roata de tasare-acionare, prin intermediul unei transmisii cu lan. Aceast roat, pe lâng rolul de roat de acionare, efectueaz i tasarea fâiei în care s-a efectuat semnatul. În cazul mainilor de semnat în cuiburi, la care distribuia seminelor se face pneumatic, se prevede i un ventilator-exhaustor 8, care absoarbe aerul din camerele de depresiune ale aparatelor de distribuie. Legtura dintre camerele de depresiune ale aparatelor de distribuie i gura de aspiraie a ventilatorului-exhaustor se face prin intermediul furtunurilor 9. Acionarea ventilatorului-exhaustor se face de la priza de putere a tractorului. La unele maini de semnat în cuiburi, seciile de semnat se prevd cu roi speciale de reglare a adâncimii de lucru, cu roi de tasare, iar acionarea aparatelor de distribuie se face centralizat de la roile mainii. Mainile combinate de semnat în cuiburi includ în componena lor i alte pri, în funcie de destinaia acestora. Astfel, la mainile combinate de semnat i încorporat îngrminte, pe main se prevd echipamente de încorporat îngrminte, încorporarea îngrmintelor fcându-se pe prile laterale ale rândului de semine. Unele maini de semnat în cuiburi se prevd cu echipamente pentru aplicat erbicide sau de aplicat substane insectofungicide. Fia de documentare nr. 8

35 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Semntori pentru plante pritoare (2) Semntoarea SPC-6 (semntoarea pentru pritoare, combinat, cu ase secii de lucru) este o main purtat, fiind destinat pentru semnatul în cuiburi a urmtoarelor culturi: porumb, floarea-soarelui, fasole, soia, ricin, sfecl (semine segmentate), pepeni etc. Concomitent cu semnatul, maina poate efectua aplicarea erbicidelor pe fâii de-a lungul rândului sau pe întreaga lime de lucru a mainii, precum i aplicarea îngrmintelor chimice. Semntoarea este destinat s lucreze în agregat cu tractoarele U-650 M. Semntoarea SPC-6 (fig. ) este format dintr-un cadru, secii de semnat, ventilatorul-exhaustor, instalaia de stropit, marcatoare i transmisie. Cadrul mainii este format dintr-o bar, cu seciune ptrat, alctuit din trei buci articulate între ele. Partea central a barei este sus- inut pe dou roi cu pneuri 2, a cror poziie este reglabil. De partea central a barei este montat un suport vertical 3, prevzut cu triunghiul de prindere la tractor. De cadrul mainii se monteaz articulat seciile de semnat. De partea central a barei se monteaz patru secii de semnat, iar de prile laterale câte o secie de semnat. Prile laterale ale cadrului, împreun cu seciile de semnat se pot rabate fa de partea central cu 80, micorânduse astfel limea mainii în timpul transportului. Fiecare secie de semnat, este format dintr-un cadru, pe care sunt montate: cutia de semine 4, aparatul de distribuie 5, brzdarul 6 i roata de tasare-acionare 7. Camera de depresiune a fiecrui aparat de distribuie este legat prin intermediul câte unui furtun 9 la gura de aspiraie a ventilatorului-exhaustor 8. Aparatul de distribuie este de tip pneumatic (fig. 2). Aparatul se compune dintr-un disc cu orificii circulare (mai mici decât dimensiunile seminelor), dispuse la distane egale. Discul este dispus vertical, fiind montat pe arborele 2. Arborele 2 primete micarea de rotaie în timpul lucrului de la roata de tasareacionare, printr-o transmisie cu lan. Fig. 2 Aparat cu distribuie pneumatic Fig. Schema mainii de semnat în cuiburi SPC-6 Într-o parte a discului se gsete camera de alimentare 3, în care se afl seminele. În aceast camer este presiune at- Fia de documentare nr. 9

36 mosferic. În cealalt parte a discului se gsete un corp prevzut cu o camer de depresiune 4. Aceast camer reprezint o cavitate circular dispus în zona orificiilor (marginile camerei de depresiune sunt reprezentate punctat). Camera 4 este legat prin intermediul conductei 5 la un ventilator-exhaustor. Ventilatorul-exhaustor aspir permanent aer din camera 4. Ca urmare, în aceast camer se creeaz o depresiune. Datorit faptului c între cele dou pri ale discului se creeaz o diferen de presiune, în timpul funcionrii aparatului, spre fiecare orificiu al discului va fi presat câte o smân. Fiecare smân se va menine în dreptul orificiului atâta timp, cât va exista diferena de presiune, respectiv cât orificiul se va gsi în zona camerei de depresiune. Discul rotindu-se, seminele antrenate de orificii vor fi scoase din camera de alimentare. În partea inferioar a aparatului terminându-se camera de depresiune, presiunea între cele dou pri ale discului se va egala. Ca urmare, seminele, sub aciunea greutii proprii, se vor desprinde de pe disc i vor cdea în brzdar. Pentru agitarea seminelor este prevzut rozeta 6, montat pe arborele 2. Îndeprtarea surplusului de semine antrenate de orificii se face cu ajutorul furcii 7. Acionarea discului aparatului de distribuie se face de la roata de tasareacionare 7 prin intermediul unei transmisii cu lan (fig. 3). Aceast transmisie este prevzut cu roi de schimb, ceea ce permite modificarea raportului de transmitere între osia roii de acionare 2 i arborele discului. Pe osia roii de acionare se pot monta patru roi 3 cu 9; 0; i 6 dini, Fig. 3 Schema transmisiei la aparatul cu distribuie pneumatic iar pe arborele discului se pot monta dou roi 4 cu 22 sau 30 dini, asigurându-se astfel posibilitatea, obinerii a opt rapoarte de transmitere. Pentru semnatul diferitelor semine, maina este prevzut cu un set de discuri, la care difer atât numrul de orificii de pe disc, cât i diametrul acestora. Diametrul orificiilor discurilor este de 2,5; 3; 4; 4,5; 5; 5,5 i 6 mm. Numrul de orificii al discurilor este cuprins între 3 2 (trei grupuri de câte dou orificii) i 68. Brzdarele mainii sunt de tip patin. Adâncimea de lucru a brzdarelor este de 6 2 cm. Maina poate fi echipat cu brzdare de dimensiuni mai mici, destinate s lucreze la adâncimi de 2 6 cm. Ventilatorul-exhaustor este format dintr-o carcas în care este montat un rotor cu palete. De carcas, pe partea central (la gura de aspiraie a ventilatorului-exhaustor) este fixat un corp cu ase ramificaii de care se monteaz furtunurile de legtur cu camerele de depresiune ale aparatelor de distribuie. Semntori tip SPC se fabric cu un numr diferit de secii (4; 6; 8) i cu echipament de fertilizare pentru îngrminte solide sub denumirea SPC-4 (6, 8) FS. Semntoarea SPC-6 poate asigura semnatul la distane între rânduri de cm. Distanele între cuiburi (semine) pe rând ce se pot obine, în funcie de numrul de orificii de pe disc i raportul de transmitere dintre osia roii de tasare-acionare i arborele discului i sunt cuprinse între 2,5 i 40 cm. Fia de documentare nr. 9 2

37 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Maini de plantat tubercule () Mainile de plantat tubercule sunt folosite pentru plantarea tuberculelor de cartofi. Procesul de lucru executat de aceste maini const din urmtoarele operaii: deschiderea rigolei în sol la adâncimea necesar, distribuirea i introducerea tuberculelor în rigol i acoperirea acestora cu sol. Acoperirea tuberculelor cu sol se poate face cu bilonare sau fr bilonare. În primul caz, dea lungul rândului plantat se formeaz un bilon continuu, iar în cazul plantrii fr bilonare, terenul rmâne plat. Mainile de plantat tubercule, în funcie de modul de alimentare al aparatului de plantat, pot fi: cu alimentare mecanic a aparatului de plantat; cu alimentare manual a aparatului de plantat. Mainile de plantat tubercule sunt formate din secii de plantat, ce se monteaz pe un cadru. Fiecare secie, în funcie de construcia acesteia, efectueaz plantarea tuberculelor pe un rând sau pe dou rânduri. Maina de plantat tubercule 4SaBP-75 este realizat sub forma unui agregat format din dou maini. Fiecare main efectueaz plantarea tuberculelor pe dou rânduri la distana între rânduri de 62,5; 70 i 75 cm. Cele dou maini sunt cuplate între ele i sunt prevzute cu un asiu comun cu dou roi cu pneuri. Cuplarea la tractor se face prin intermediul unui triunghi de prindere. Fiecare main poate fi folosit separat, efectuând plantarea tuberculelor pe dou rânduri. Pe terenuri plane se folosete agregatul format din dou maini, iar pe terenuri în pant se folosete o singur main. Fiecare main de plantat (fig. ) este format dintr-un cadru, prevzut cu un triunghi de prindere 2, pe care i de care sunt montate: cutia de tubercule 3, aparatele de plantat 4, brzdarele 5, discurile 6 care îndeplinesc rolul de organe de acoperire a tuberculelor i o roat de acionare 7. Fig. Schema mainii de plantat tubercule Aparatele de plantat realizeaz antrenarea fiecrui tubercul. Elementele active ale aparatului de plantat care antreneaz tuberculele pot fi cupe, palete sau ace. Organele de acoperire a tuberculelor pot fi discuri sferice sau rarie. Pentru asigurarea conducerii agregatului format din tractor i maina de plantat tubercule, aceasta este prevzut cu dou marcatoare, de construcie similar cu cele ale mainilor de semnat. Fia de documentare nr. 20

38 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Maini de plantat tubercule (2) Organele de lucru ale mainilor de plantat tubercule Aparatele de plantat cu alimentare mecanic sunt de tipul cu cupe, cu palete, cu ace etc. În figura se arat schema unui aparat de plantat cu palete. Acest aparat este format dintr-un disc 6, montat pe un arbore prevzut cu 2 palete. Fiecare palet este fixat pe un ax cotit 2. Axul cotit 2 este montat pe disc prin intermediul suportului 4. Pe partea inferioar a fiecrui ax este prevzut câte un arc 3. Un capt al arcului 3 este fixat pe disc, iar cellalt capt este fixat pe poriunea cotit a axului 2. Arcul 3 rotind axul 2, realizeaz apropierea paletei de disc i meninerea ei în aceast poziie. Antrenarea tuberculelor se face cu ajutorul paletelor. Pentru ca tuberculele s poat fi antrenate de palete este necesar ca paletele s se îndeprteze de disc. În acest scop, aparatul este prevzut cu o cam 5, montat pe cadrul mainii. Pe aceast cam sunt forate s se deplaseze poriunile cotite ale axelor 2. Când o palet se gsete în poziie inferioar, datorit faptului c poriunea cotit a axului urmrete profilul camei 5, paleta este îndeprtat de disc. Trecând prin masa de tubercule, fiecare palet antreneaz câte un tubercul în spaiul dintre palet i disc. Dup ce tuberculul a fost prins, întrucât poriunea cotit a axului 2 a depit cama 5, sub aciunea arcului 3, paleta este apsat spre disc, meninând astfel tuberculul prins. Fig. Aparat de plantat cu palete Eliberarea tuberculului din aparat se face prin îndeprtarea paletei de disc. Aceasta se face în momentul când poriunea cotit a axului 2 întâlnete cama 5. Deplasându-se pe cam, axul 2 este rotit împreun cu paleta în sensul îndeprtrii acesteia fa de disc, iar tuberculul eliberat cade în rigola deschis de brzdar. Acionarea discului cu palete se face de la roata de acionare a seciei de plantat, printr-o transmisie cu lan. Distana între tubercule pe rând depinde de numrul de palete de pe disc i de raportul de transmitere dintre osia roii mainii i arborele discului aparatului de plantat. Reglarea distanei între tubercule pe rând se poate face prin modificarea raportului de transmitere dintre osia roii de acionare i arborele aparatului de plantat. Fia de documentare nr. 2

39 Brzdare. Brzdarele folosite în construcia mainilor de plantat tubercule pot fi de tip pan sau cu discuri. Adâncimea de lucru a brzdarelor este de 6 8 cm. Brzdarele tip pan pot fi cu unghi de ptrundere ascuit sau cu unghi de ptrundere obtuz. În figura 2,a se arat un brzdar tip pan cu unghiul de ptrundere obtuz, iar în figura 2,b se arat un brzdar la care în partea din fa este prevzut o plac de despicare a solului i un cuit 2 de afânare a fundului rigolei. Corpul propriu-zis al brzdarului este format din cei doi perei laterali 3. În timpul lucrului, partea anterioar a brzdarului despic solul, iar pereii laterali îl Fig. 2 Brzdare deplaseaz lateral formând rigola. Tuberculele, evacuate de aparatul de plantat, cad prin corpul brzdarului, pe fundul rigolei. Dup trecerea brzdarului se realizeaz surparea pereilor rigolei, ceea ce duce la acoperirea tuberculelor. Fia de documentare nr. 2 2

40 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Maini de plantat bulbi Pentru executarea lucrrii de plantat bulbi sunt necesari oameni/ha. O unitate care cultiv ha de ceap din arpagic are nevoie zilnic de oameni. Acest volum de for de munc poate fi eliminat prin folosirea mainii de plantat bulbi. Cerinele agrotehnice impuse mainilor de plantat bulbi sunt urmtoarele: s execute plantarea bulbilor în rânduri echidistante i în benzi, dup schema care s permit mecanizarea lucrrilor de întreinere a culturii; s execute plantarea bulbilor, atât în teren plan cât i în teren modelat; s asigure distribuirea bulbilor pe rând cât mai uniform; s îngroape bulbii în sol la adâncime cât mai uniformi concomitent s execute tasarea solului pe prile laterale ale rândului. Maina MPB-2 (maina de plantat bulbi, cu 2 secii de plantat) funcioneaz dup schema din figura. Este destinat a lucra în agregat cu tractorul U-650. Fig. Schema mainii de plantat bulbi Fig. 2 Disc cu cupe Pe cadrul al mainii, realizat sub forma unei bare cu seciune ptrat, sunt montate seciile de plantat. În partea anterioar, cadrul este prevzut cu triunghiul de prindere 2. Pentru conducerea agregatului în timpul lucrului, maina este prevzut cu dou marcatoare. Cadrul mainii este susinut pe dou roi 3. Secia de plantat este format dintr-o cutie 4, pentru bulbi, aparatul de distribuie 5, tubul de conducere a bulbilor 6, brzdarul 7, dou aripioare de acoperire 8 i roata de tasare 9. Aparatul de distribuie este format dintr-o carcas în care se gsesc dou discuri cu cupe. Fiecare disc (fig. 2) este prevzut cu câte 0 cupe. Cele dou discuri cu cupe sunt montate pe acelai arbore, decalat, astfel încât cupele unui disc sunt dispuse în dreptul golurilor dintre cupele celuilalt disc. Acionarea aparatelor de distribuie (de plantat) se face de la roile mainii. Agitarea materialului din cutia de bulbi 4 (fig. ) se face sub aciunea agitatorului 0, sub forma unor degete. Agitatorul 0 este acionat prin intermediul unei came ce primete micarea de rotaie continu. Cama rotindu-se, imprim micare de oscilare braului 2, acest bra fiind prevzut cu arcul 3. Brzdarul mainii este de tip patin, fiind montat articulat de cadrul mainii. În partea posterioar, brzdarul este prevzut cu tija 4 cu arc. Pe prelungirea braului suport al brzdarului sunt montate aripioarele de acoperire i roata de tasare. Fia de documentare nr. 22

41 Maina MPB-2 poate planta bulbi de arpagic i usturoi la distana minim de 25 cm, adâncimea de plantare fiind de 3 8 cm. Distana între bulbi pe rând este de 3 8 cm. Maina poate efectua plantatul bulbilor în teren plan i în teren modelat, efectuând la o trecere plantarea a 2 rânduri. Seciile de plantat sunt montate în trei grupuri, corespunztor celor 3 straturi pe care le cuprinde maina la o trecere. Fiecare grup de secii de plantat este prevzut cu o cutie de bulbi comun. Maina MPB-2 asigur plantarea unui numr de bulbi pe metru ptrat. Reglarea debitului aparatelor de distribuie se face prin modificarea raportului de transmitere între osia roii de acionare i arborele aparatelor de distribuie. Fia de documentare nr. 22 2

42 Tema: AGREGATE PENTRU SEMNAT I PLANTAT Subiectul: Maini de plantat rsaduri Unele culturi de legume cum sunt: tomatele, varza, ardeiul, vinetele etc., în ara noastr, în majoritatea cazurilor se seamn mai întâi în rsadnie sau în sere înmulitor, unde se produce rsad i acesta se planteaz apoi în câmp. Lucrarea de plantare a rsadurilor, din ce în ce mai mult se execut mecanizat. Cerinele agrotehnice impuse mainilor de plantat rsaduri sunt urmtoarele: s asigure distribuirea rsadurilor pe rând la distana necesar; s îngroape rdcina rsadului, în aa fel încât planta s rmân vertical, iar contactul dintre sol i rdcin s fie cât mai intim; concomitent cu plantarea s execute i udarea cu ap a solului de la rdcina plantei; s nu vatme plantele. Maina de plantat rsaduri MPR-5 (maina de plantat rsaduri, cu 5 secii de plantare) este destinat a lucra în agregat cu tractoare pentru legumicultur. Maina poate efectua plantarea rsadurilor de varz, roii, vinete, ardei etc., putând fi adaptati pentru plantatul cartofilor încolii. Maina este format dintr-un cadru sub forma unei bare cu seciune ptrat, susinut pe dou roi, de care se monteaz cinci secii de plantare. De prile laterale ale cadrului sunt montate articulat dou marcatoare. Seciile de plantare ale mainii funcioneaz conform schemei artate în figura. Ma- ina MPR-5 poate planta rsaduri la distana minim între rânduri de 30 cm. Reglarea distan- ei între rânduri se face prin montarea la diferite distane a seciilor de plantat. Fig. Secie de plantat rsaduri: cadru; 2 brzdare; 3 aparat de plantare; 4 roi de tasare; 5 dispozitiv de udare; 6 scaun; 7 lamele elastice; 8 ldi; 9 ghidaj fix; 0 vergele de nivelare Pe discurile seciilor de plantat se pot monta 6 prinztoare (notate cu 7 în schem). Prin modificarea numrului de prinztoare de pe disc i a raportului de transmitere între osia roii de tasare-acionare i arborele discului se poate regla distana între rsaduri pe rând între 7 i 50 cm. Adâncimea de lucru a brzdarelor este de 4 5 cm. Instalaia de udare a mainii este format din dou rezervoare, capacitatea unui rezervor fiind de 300 l. Maina MPR-5 funcioneaz la viteze de lucru de 0,3 0,8 km/h. Capacitatea de lucru a mainii este de 0,8,2 ha/sch. Fia de documentare nr. 23

43 Pentru plantarea cartofilor încolii, maina se poate echipa cu secii de plantat tubercule ale echipamentului EPC-4, ce se monteaz de cadrul mainii, în locul seciilor de plantat. Maina de plantat rsaduri MPR-6(8) E (main de plantat rsaduri cu 6 sau 8 sec- ii, cu discuri elastice) este destinat a lucra în agregat cu tractorul L-445 (cu ase secii) i cu tractorul U-650 echipat cu reductor (cu opt secii). Poate efectua plantarea rsadurilor de roii, ardei, varz etc. Maina MPR-6(8) E are multe subansambluri i piese similare cu cele de la maina MPR-5. Seciile de plantat sunt cu discuri elastice. În funcie de numrul de semne de pe disc i raportul de transmitere între osia roii de tasare-acionare i arborele discului se poate regla distana între rsaduri pe rând între 3 i 50 cm. Maina poate lucra pe teren nemodelat sau pe teren modelat, la o trecere efectuându-se plantatul rsadurilor pe trei straturi, realizate cu maina de modelat MMS-4,5. Instalaia de udare este prevzut cu dou rezervoare de 300 (500) l i asigur udarea în cantiti de 0, 0,3 litri/rsad. Fia de documentare nr. 23 2

44 Tema: AGREGATE PENTRU ÎNGRIJIREA CULTURILOR Subiectul: Maini pentru prit mecanic Lucrarea de prit mecanic se execut cu ajutorul cultivatoarelor. La lucrrile de între- inere, în afar de prit, prin echiparea cu diferite organe active, cultivatoarele execut i mu- uroitul, deschiderea de rigole pentru irigaii, hrnirea suplimentar (încorporarea în sol a îngrmintelor) i afânarea adânc a solului. În figura se arat schema unui cultivator purtat universal ce poate fi folosit atât pentru cultivaie total cât i pentru lucrrile de întreinere. Fig. Schema cultivatorului purtat universal: cadru; 2 triunghi de prindere; 3 roi de sprijin; 4 paralelogram deformabil al seciei; 5 secie de lucru; 6 7 organe de lucru Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construcii metalice plate, din bare de oel sudate sau îmbinate prin bride, sau sub forma unor evi de seciune ptrat. Pe cadru sunt montate seciile de lucru ale cultivatoarelor. Seciile de lucru au organe active montate pe cadrul acestor secii i sunt prevzute cu paralelograme deformabile care fac legtura între cadrul cultivatorului i cadrul sec- iei. Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active montate pe cadru sau pe secii sunt (fig. 2): organe de extirpare care realizeaz tierea buruienilor i o afânare superficial a solului. Forma lor poate fi sgeat cu aripi egale sau neegale, sgeat unilateral i baterie cu stele cu coli curbai; organe de afânare sunt utilizate pentru afânarea solului de pân la 6 cm. Acestea sunt realizate constructiv sub form de dalt, gheari sgeat cu aripi înguste; organe de muuroire i deschis brazde denumite i rarie; Fig. 2 Organe active de cultivator: cuit sgeat; 2 cuit unilateral; 3 dalt de afânare rigid; 4 dalt elastic; 5 rari; 6 brzdar de încorporat îngrminte Fia de documentare nr. 24

45 organe pentru încorporarea în sol a îngrmintelor minerale (de obicei este livrat ca echipament de sine stttor). Datorit diversitii caracteristicilor culturilor pritoare sub aspectul distanei între rânduri i înlimii plantelor, precum i inând seama de categoria tractoarelor folosite, în agricultura noastr se utilizeaz mai multe tipuri de cultivatoare destinate pentru lucrri de întreinere: cultivatorul purtat universal CPU-8, destinat pentru culturi de câmp, în agregat cu tractoarele de CP; cultivatorul purtat pentru plante tehnice CPT-4 destinat pentru prit la culturi de sfecl, legume cu talie joas etc., în agregat cu tractorul L-445; cultivatorul purtat CL-2,8 M destinat pentru culturi de legume semnate sau plantate pe patru rânduri pe teren modelat cu maina de modelat solul MMS-2,8; cultivatorul se folosete cu tractorul legumicol L-445; Fig. 3 Cultivator purtat pentru prit cultivatorul purtat CL-4,5 M destinat pentru culturi de legume semnate sau plantate pe ase rânduri i care se folosete cu tractor U-650. Toate aceste cultivatoare au o construcie asemntoare îns sunt diferite mrimi atât ca lime de lucru cât i ca dimensiuni ale seciilor cu organe active i ale cuitelor folosite. Seciile independente i organele active sunt mai mari la cultivatorul universal CPU-8 i mai mici la cultivatoarele pentru plante tehnice i pentru legume. O alt deosebire const în faptul c înlimea cadrului este fix la cultivatoarele CPU-8 i CPT-4 fiind mai redus la acesta din urm, în timp ce la cultivatoarele CL-2,8 M i CL-4,5 M înlimea cadrului este reglabil în funcie de talia plantelor. Fia de documentare nr. 24 2

46 Tema: AGREGATE PENTRU ÎNGRIJIREA CULTURILOR Subiectul: Maini pentru combaterea bolilor i duntorilor () Lucrrile de protecie a plantelor împotriva bolilor i duntorilor au un rol deosebit în cadrul ansamblului de msuri necesare pentru obinerea unor producii mari i de calitate superioar. Dintre metodele de combatere a bolilor i duntorilor s-a generalizat i se aplic pe scar larg metoda chimic. Aceasta const în distribuirea pe plant, pe sol sau pe semine a unor produse chimice care pot fi insecticide, fungicide sau erbicide, dup cum se folosesc pentru combaterea insectelor, bolilor, respectiv a buruienilor. Toat grupa produselor chimice folosite în protecia plantelor este inclus în denumirea de pesticide. Pesticidele pot fi lichide, sub form de pulbere foarte fin (praf), granulate sau microgranulate. Pesticidele lichide obinuite se distribuie în ap formând cu aceasta soluii, emulsii sau suspensii. Tratamentele cu aceste produse se fac prin stropire, fiind pulverizate înainte de a ajunge pe plante sau pe sol cu ajutorul mainilor de stropit. Pesticidele pulverulente se administreaz, ca atare, prin prfuire, cu ajutorul mainilor de prfuit, sau dac sunt destinate spre a fi administrate prin stropire, se numesc pulberi muiabile i amestecate cu apa dau suspensii. Cele granulate se administreaz cu echipamente speciale i se încorporeaz de obicei în sol odat cu semnatul. Tratamentele cu pesticide trebuie s se fac în timp foarte scurt, pe suprafee mari, cu necesar redus de for de munci cheltuieli i impun o serie de cerine fitosanitare pentru aparatele i mainile pentru stropit, prfuit sau tratat semine.. Cerine fitosanitare generale Pentru mainile de stropit: s realizeze picturi cu diametrul cuprins între 50 i 000 microni; s distribuie minimum 50 picturi pe cm 2 de suprafa tratat; s realizeze norme de lichid cuprinse între 300 i 2000 l/ha; s asigure repartiia cu uniformitate de min. 80 % a produsului chimic, pe ambele fee ale frunzelor; s asigure o înlime de lucru de 6 m în livad intensivi de pân la 20 m în livad clasic; s asigure meninerea omogenitii lichidului din rezervor pe toat durata de func- ionare, prin agitare permanent. Pentru mainile de prfuit: s poat lucra cu produse sub form de praf care dau maximum 5 % reziduuri pe o sit cu 6400 ochiuri pe cm 2 i care au umiditatea de maximum 3 %; s realizeze norme de praf cuprinse între 6 i 50 kg/ha cu posibilitatea de reglare continu, sau în trepte din 5 în 5 kg/ha. Celelalte cerine sunt identice cu cele impuse mainilor de stropit. Fia de documentare nr. 25

47 2. Clasificare. Dup lucrarea pe care o executi modul de acionare aceste utilaje se clasific astfel: Aparate purtate de om Aparate i maini carosabile Utilaje pentru stropit Maini cu traciune animal Maini purtate de tractor Maini tractate de tractor Utilaje pentru prevenirea i combaterea chimic a bolilor i duntorilor Utilaje pentru prfuit Aparate purtate de om Maini carosabile Maini cu traciune animal Maini purtate de tractor Utilaje pentru stropit i prfuit Aparate purtate de om 2. Dup cultura în care se folosesc pot fi: maini pentru culturi de câmp; maini pentru vie, pentru livad, pentru hamei, legume în ser; maini universale. Maini cu traciune animal Maini purtate de tractor Instalaii purtate de avion sau elicopter Fia de documentare nr. 25 2

48 Tema: AGREGATE PENTRU ÎNGRIJIREA CULTURILOR Subiectul: Maini pentru combaterea bolilor i duntorilor (2) Maina pentru stropit Protector-300 este carosabili se folosete pentru dezinfecia adposturilor de animale i pentru stropit în sere. Maina (fig. ) este format din rezervorul pentru lichid, pomp, motor electric, automatul pentru pornire i protecie, dou dispozitive de pulverizare, un tambur pentru înfurarea furtunurilor i altul pentru înfurarea cablului electric i trei roi, dintre care una este de direcie, fiind montat pe o furc articulat. Dispozitivele de pulverizare pentru adposturile de animale sunt de tip pistol cu jet reglabil, iar pentru sere, dou lnci cu capete de pulverizare tangeniale. Maina este tractat manual având o bar cu mânere care permite i rotirea roii din fa- pentru schimbarea direciei de deplasare. Maina de stropit MST-900 este destinat pentru stropit în livezi plantate pe teren es sau cu panta pân la 8 i în vii cu distana între rânduri de 2,5 3,6 m. Lucreaz în agregat cu tractorul U-445 DT în livadi cu V-445 în vie. Maina (fig. 2) are o construcie simpl i Fig. Maina Protector-300 Fig. 2 Maina MST-900 robust. Ea este format din ventilator, pomp, rezervor pentru lichid, dispozitive de pulverizare, robinet pentru reglarea debitului, robinet de alimentare, furtun de alimentare cu sorb, dou scaune, suport pentru picioare i cadrul sprijinit pe dou roi cu pneuri. Maina are dou dispozitive de pulverizare palmate i dou tronconice. Fiecare dispozitiv de pulverizare palmat are cinci capete de pulverizare orientabile cu duze de depresiune i se monteaz direct pe una din conductele de refulare ale ventilatorului. Pe triunghiul de traciune se afl un picior cric rabatabil, care constituie al treilea punct de sprijin al mainii. Maina MET-200 (fig. 3) este destinat pentru administrat erbicide pe toat suprafaa în culturi de cereale pioase. Maina este tractat i acionat de tractor, putând lucra în agregat cu tractoarele L-445 i U-445. Fig. 3 Maina MET-200 Maina MET-200 are o construcie simpl, caracteristic mainilor pentru administrat erbicide. Ea este format din rezervor, pomp, dispozitiv de pulverizare, corp de distribuie, ejector pentru alimentare, filtru i agitator. Toate acestea se monteaz pe un cadru sprijinit pe dou roi cu pneuri prevzut în partea din fa cu un picior rabatabil. Rampa de stropit este format din cinci tronsoane montate articulat între ele. Tronsonul central este fix i se monteaz pe un suport fixat pe cadrul mainii, care permite reglarea înlimii de lucru dup necesitate. Tronsoanele intermediare se pot roti în plan orizontal (fa de cel fix), pe o cam care permite fixarea a dou poziii, una de lucru i alta de transport. Fia de documentare nr. 26

49 Tronsoanele extreme se pot roti în plan vertical fa de cele intermediare i împreun cu acestea se pliaz fa de tronsonul central pentru realizarea poziiei de transport. Pe rampa de stropit se monteaz 24 capete de pulverizatoare de tip Hardi sau Teejet Fia de documentare nr. 26 2

50 Tema: CLASIFICAREA MAINILOR PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR AGRICOLE Subiectul: Clasificarea mainilor agricole de recoltat Totalitatea mainilor agricole care execut operaii de lucru i lucrri specifice proceselor tehnologice de recoltare a produselor agricole alctuiesc grupa mainilor agricole de recoltat. O main agricol de recoltat poate fi destinat pentru recoltarea unei singure culturi (main de recoltat porumb, de recoltat tomate, de recoltat varz etc.) sau pentru recoltarea mai multor categorii de culturi (combin de recoltat plante furajere, combin de recoltat cereale.a.). Dup numrul operaiilor pe care le execut, mainile de recoltat pot fi: maini simple maini de recoltat care execut o singur operaie (de exemplu: cositoare, grebl, main de dislocat rdcinoase.a.); maini complexe maini de recoltat care execut concomitent mai multe operaii (de exemplu: combin de recoltat cereale pioase, combin de recoltat porumb, combin de recoltat sfecl de zahr.a.). Dup modul de cuplare cu sursa energetic, mainile agricole de recoltat pot fi: maini tractate (cu traciune animal sau mecanic); maini purtate; maini autopropulsate. Dup modul de acionare a organelor de lucru pot fi: maini acionate de la roata (roile) de transport; maini acionate de la priza de putere; maini acionate de la un motor propriu. Dup denumirea culturilor la care se folosesc, mainile agricole de recoltat se împart în: maini de recoltat plante furajere; maini de recoltat cereale pioase; maini de recoltat porumb; maini de recoltat plante textile; maini de recoltat cartofi; maini de recoltat sfecl de zahr; maini de recoltat legume; maini de recoltat fructe; maini de recoltat struguri; maini de recoltat ceai; maini de recoltat tutun; maini de recoltat trestie de zahr.a. Fia de documentare nr. 27

51 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Maini de cosit () Cositorile sunt folosite pentru cosirea plantelor furajere i lsarea acestora în brazde continue. Clasificarea cositorilor se poate face atât dup tipul aparatului de tiere, cât i dup modul de cuplare la sursa de energie. Dup tipul aparatului de tiere cositorile se pot clasifica în: cositori cu aparate de tiere cu micare rectilinie alternativ a cuitului (cu un cuit sau cu dou cuite); cositori cu aparate de tiere rotative. Dup modul de cuplare la tractor cositorile pot fi tractate, purtate i autopropulsate. Cele mai folosite sunt cositorile purtate, în spatele sau în partea lateral din dreapta a tractorului, prevzute cu aparate de tiere cu un cuit cu micare rectilinie alternativ. Vindroverele sunt folosite pentru cosirea plantelor furajere i dispunerea acestora sub forma unor brazde de grosime mare. Concomitent cu operaia de cosire, majoritatea vindroverelor efectueaz i strivirea plantelor. Vindroverele de cosit plante furajere pot fi: tractate, purtate sau autopropulsate. Cositoarea rotativ lucreaz în agregat cu tractorul U-650M i este destinat cosirii plantelor verzi (trifoi, lucern, borceag, ierburi de pe pajiti naturale etc.) pe care le las sub form de brazd pe teren. Se monteaz pe tractor în partea posterioar. Fig. Cositoarea rotativ Cositoarea (fig. ) este format dintr-un cadru, ce se monteaz pe tractor, i pe care se monteaz aparatul de tiere i mecanismele de acionare, ridicare i reglare. La aparatele de tiere rotative, rotoarele cu cuite sunt montate pe o carcas care reprezint cadrul propriu-zis al mainii i în care se gsete transmisia pentru acionarea acestora. Aparatele de tiere rotative realizeaz tierea prin lovire i sunt de form dreptunghiular i montate articulat pe un disc. Aparatele de tiere rotative funcioneaz la viteze de rotaie de rot/min, tierea plantelor fcându-se la viteze de m/s. Pentru cositul plantelor de pe suprafee mici sau terenuri cu pant peste 5 % se folosesc motocositori (fig. 2) prevzute cu motoare în 2 sau 4 timpi de 4 0 kw, roi mici (ca centrul de greutate s fie cât mai jos) i aparate de tiere cu lime de 0,9,6 m i acionate central sau pe lateral. Fig. 2 Motocositori: a cu acionare central; b cu acionare lateral Fia de documentare nr. 28

52 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Maini de cosit (2) Vindroverul E-303 (fig. ) este o main autopropulsat de cosit i strivit plante furajere, format dintr-un asiu, prevzut cu motor, transmisie, organe de rulare i platforma de conducere. În partea anterioar a asiului este montat platforma de tiere i valurile de strivire. Fig. Vindroverul E-303: separatoare de plante; 2 bar pentru înclinarea plantelor; 3 rabator; 4 aparat de tiere; 5 patine; 6 transportor melc; 7 valuri de strivire; 8 deflector; 9 tblii cu deschidere reglabil; M motor Platforma de tiere este format dintr-un cadru pe care se monteaz: separatoarele de plante, bara pentru înclinarea plantelor 2, rabatorul 3, aparatul de tiere 4, patinele 5 i transportorul melc 6. Limea de lucru, în funcie de tipul echipamentului, este cuprins între 3 i 5, m. Vindroverul este folosit pentru tierea plantelor, strivirea acestora i lsarea în brazd îngustat sau pentru ridicarea i întoarcerea plantelor din brazd. În ultimul caz, în locul platformei de tiere se monteaz echipamentul de ridicat plante. Motorul de acionare este D-0 de 65 CP (48 kw). De la motor sunt acionate atât organele de lucru ale vindroverului, cât i organele de deplasare. Transmisia permite obinerea a dou viteze de mers înainte i una de mers înapoi. Pentru lucru se folosete viteza I (3,4 4,8 km/or). Conducerea vindroverului se face de pe platforma de conducere, prevzut cu cabin. În timpul lucrului, plantele tiate de aparatul de tiere sunt preluate de degetele rabatorului i transmise la transportorul melc, care îngusteaz stratul de material. De la transportorul melc, plantele sunt dirijate spre valurile de strivire. Prin trecerea plantelor prin spaiul dintre valuri, acestea sunt strivite i lsate pe sol. Fia de documentare nr. 29

53 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Greble () Greblele sunt folosite pentru strângerea plantelor cosite în brazde, pentru întoarcerea brazdelor de plante, precum i pentru rvirea brazdelor de plante. Întoarcerea i rvirea brazdelor de plante se face în scopul accelerrii uscrii acestora în condiii naturale. Greblele folosite în prezent pot efectua atât strângerea plantelor în brazde, cât i întoarcerea i rvirea acestora. Exist greble care efectueaz numai strângerea plantelor în brazde. Greblele difer între ele atât dup forma organelor de lucru, cât i dup modul de dispunere a acestora fa de direcia de înaintare.. Greble transversale Constructiv, greblele transversale pot fi realizate diferit, putând fi prevzute cu organe de lucru sub forma unor degete curbate sau sub forma unor degete drepte. Degetele curbate se monteaz direct pe cadrul mainii, iar degetele drepte se monteaz pe transportoare cu benzi sau cu lanuri. Fig. Grebl transversal În figura se arat schema unei greble transversale cu degete montate pe transportor. Grebla este format dintr-un cadru susinut pe roile, pe care se gsete montat transportorul cu degete. Acest transportor este format din dou benzi 2, din cauciuc cu inserii de pânz, montate pe sulurile 3 i 4. Pe benzile 2, prin intermediul unor axe sunt montate, la distane egale, degetele 5. Degetele 5 sunt montate în rânduri, pe fiecare rând, fiind prevzute câte ase degete. Acionarea transportorului cu degete se face de la priza de putere a tractorului. Pentru limitarea zonei de deplasare a plantelor este prevzut paravanul 6. Acest paravan se poate rabate, fiind folosit la strânsul plantelor în brazde. Greblele transversale cu degete montate pe transportoare se folosesc pentru strâns plante în brazde, pentru întors i pentru rvit plante. Procesul de lucru executat de greblele transversale. În timpul lucrului, concomitent cu deplasarea mainii de-a lungul brazdelor de plante (lsate de cositori, greble sau vindrovere), se imprim micare i transportorului cu degete. Degetele deplasându-se transversal (perpendicular pe direcia de înaintare), antreneaz plantele din brazde i le deplaseaz lateral, efectuând strângerea brazdelor, întoarcerea sau rvirea acestora. În cazul rvirii plantelor din brazde, degetele efectueaz împrtierea uniform a plantelor, în scopul uniformizrii i accelerrii uscrii acestora. În cazul folosirii greblei la rvit nu se folosete paravanul 6. Fia de documentare nr. 30

54 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Greble (2) Greble oblice Organele de lucru ale greblelor oblice sunt sub forma unor degete elastice, montate pe tambure sau pe discuri. Tamburul cu degete sau discurile cu degete sunt dispuse pe cadrul mainii sub un unghi reglabil fa de direcia de înaintare. Sunt utilizate, în special, greblele oblice cu tambure cu degete. Acionarea tamburelor cu degete se face de la priza de putere a tractorului prin intermediul unui reductor 6 cu trei arbori (fig. 2). Grebla oblic GO-3 (grebla oblic, cu limea de lucru de 3 m) este cu tambur cu degete. În figura este prezentat o grebl cu degete aezate pe o tob format din patru bare 4 prinse la capete la dou discuri 3. Toba este montat pe un cadru ce se sprijin pe dou roi 2 de la care se regleaz înl- imea acesteia fa de sol i care face un unghi cu direcia de înaintare. Cuplarea greblei la tractor se face prin intermediul triunghiului de prindere 6. Montarea barelor 4 pe discurile 3 se face prin Fig. Grebl oblic intermediul unor lagre. Acest mod de montaj, permite degetelor 5 în timpul rotaiei tobei s- i menin poziia vertical tot timpul. Ca urmare degetele intrând în masa brazdei de plante, antreneaz plantele i le deplaseaz lateral, pe o distan egal cu limea de lucru. Limea de lucru este dependent de poziia tobei fa de direcia de înaintare, iar pentru reglarea ei aceste greble se prevd cu mecanisme care asigur modificarea poziiei barei de traciune fa de cadrul greblei. Unghiul de înclinare poate fi de iar viteza periferic a degetelor poate fi de 3 8 m/s. Pentru afânarea brazdelor i rvirea acestora, sensul de rotaie al tamburului se modific. Pentru rvit se mrete i turaia tamburului. La grebla GO-3, turaia tamburului la strâns i întors brazde este de 85 rot/min (în sensul invers acelor unui ceasornic), iar la afânat i rvit este de 85 i, respectiv 45 rot/min (în sensul acelor unui ceasornic). Fia de documentare nr. 3

55 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Prese de balotat () Presele de adunat i balotat sunt folosite pentru adunarea i presarea în baloturi a paielor lsate în brazde de combinele de recoltat cereale, a fânului din brazde formate de greble, precum i a altor plante (vrejuri de leguminoase, tulpini de porumb etc.). Baloturile formate sunt, de obicei, de form paralelipipedici sunt legate cu sârm sau sfoar. Presele de adunat i balotat se pot clasifica dup forma organului care execut presarea în: prese cu piston, care realizeaz baloturi de form paralelipipedic; prese cu benzi continue, care realizeaz baloturi de form cilindric. Cele mai rspândite sunt presele cu piston. Aceste prese realizeaz baloturi ale cror dimensiuni sunt: lungimea: cm (reglabil); limea: cm i înlimea: cm. Masa volumic a baloturilor este de kg/m 3. Presele de adunat i balotat sunt maini tractate, acionate de la priza de putere a tractorului. Existi prese autopropulsate. Principalele pri componente ale unei prese de adunat i balotat PPF (pres pentru balotat paie i fân) sunt artate în figura. Presa este format dintr-un cadru, susinut pe dou roi de transport, pe care sunt montate: ridictorul de plante 2, organele de alimentare 3 a camerei de presare, mecanismul de presare (format din camera de presare 4 i pistonul 6 acionat de un mecanism cu bielmanivel), aparatele de legat 5 i transmisia. Fig. Schema presei cu piston Legarea baloturilor presate se poate face cu sârm prin rsucirea capetelor sârmei, sau cu sfoar, prin formarea nodului. Legarea baloturilor se face cu dou legturi, paralele cu latura lung a balotului. Baloturile presate i legate sunt evacuate treptat prin canalul 7, care reprezint partea posterioar a camerei de presare. Acionarea organelor i mecanismelor presei se face de la priza de putere a tractorului. Turaia arborelui cotit al mecanismului de acionare este de 60,7 rot/min. La transmisia pentru acionarea pistonului este prevzut volantul 8. Tractarea mainii se face prin bara de traciune 9. Aceast bar, poate avea dou poziii de transport i de lucru. În poziia de transport, bara 9 este rotit spre dreapta, micorându-se astfel limea în transport a agregatului. În poziia de lucru, bara 9 este deplasat spre stânga. Fia de documentare nr. 32

56 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAT PLANTE FURAJERE Subiectul: Prese de balotat (2) Procesul de lucru executat de presele de adunat i balotat plante Prin deplasarea mainii de-a lungul brazdelor de plante, ridictorul de plante ridic (adun) plantele din brazdi le transmite la organele de alimentare. Limea de lucru a ridictorului de plante este de,4 m. Organele de alimentare (o furc rotativ i o furc de alimentare) introduc periodic cantiti (porii) de plante în camera de presare. Introducerea plantelor în camera de presare se face în timpul cât pistonul este retras din camera de presare. Plantele introduse în camera de presare sunt supuse aciunii pistonului, realizându-se presarea. La o curs a pistonului se realizeaz o presare a,5 3 kg de plante. Pentru formarea unui balot sunt presate succesiv 0 25 porii de material. Dup ce s-a format balotul de lungime necesar, are loc legarea acestuia. Balotul legat este împins treptat în partea posterioar a camerei de presare i apoi este evacuat din pres, czând pe sol. Presa, în timpul lucrului, ridic plantele din brazdele lsate în urma combinei sau brazdele de fân formate de greble. Presa PPF realizeaz baloturi cu limea de mm, înlimea de mm i lungimea de mm (reglabil). Debitul de alimentare al mainii este de pân la 5 kg/s. Capacitatea de lucru a presei este de 8 20 t/h. Presele de adunat i balotat cu benzi continue realizeaz baloturi de form cilindric, nelegate. În figura este prezentat procesul de lucru al unei asemenea prese. Plantele, ridicate din brazd de ctre tamburul cu degete elastice, sunt preluate de transportorul cu raclei 2 i dirijate spre partea posterioar a mainii, unde se gsete deflectorul fix 3. Acesta face ca stratul de plante s fie deviat i s intre sub aciunea benzilor de cauciuc 4, care îl ruleaz, dându-i form cilindric. Benzile din cauciuc sunt înfurate pe suluri (5, 6, 7, 8 i 9). Sulurile 6 i 7, fiind montate pe un cadru comun 0, prins articulat în punctul, îi schimb poziia pe msura creterii diametrului balotului ce se formeaz. Când balotul a cptat diametrul maxim, poziia curelelor i a sulurilor pe care acestea se înfoar este cea din figura 2,b. Descrcarea balotului pe mirite (fig. 2,c) se obine prin ridicarea capacului 2. Masa volumic a baloturilor obinute cu asemenea prese este de kg/m 3. Fig. Schema funcionali constructiv a unei prese cu benzi continue: a începutul formrii balotului; b balotul ajuns la diametrul maxim; c descrcarea balotului pe mirite; tambur cu degete elastice; 2 transportor cu raclei; 3 deflector fix; 4 benzi de cauciuc; 5, 6, 7, 8, 9 suluri; 0 cadru oscilant; articulaia cadrului oscilant; 2 capac de reinere a balotului Fia de documentare nr. 33

57 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase Metode de recoltat. Procesul de recoltare a cerealelor pioase cuprinde urmtoarele operaii: tiatul plantelor (seceratul); desprinderea boabelor din spice i separarea acestora de prile pioase (treieratul plantelor); curirea boabelor de impuriti; colectarea i transportul produselor rezultate (boabe, pleav, paie etc.). Recoltarea cerealelor pioase cu mijloace tehnice se face prin dou metode: metoda de recoltare divizati metoda de recoltare direct. Recoltarea divizat const în aceea c operaiile sunt executate în dou sau mai multe faze, folosind în acest caz maini diferite: vindroverul pentru tierea plantelor în faza de coacere în pârg i combina pentru cereale prevzut cu aduntor-ridictor de brazde, pentru treieratul plantelor. Recoltarea direct se efectueaz într-o singur faz cu o singur main, adic cu combina, care execut toate operaiile (tierea plantelor la coacerea deplin, treieratul lor, curirea boabelor de impuriti, colectarea boabelor în saci sau în buncr i lsarea paielor i a plevei pe câmp). Paiele, în general, sunt adunate din brazdi se baloteaz cu presa pentru balotat paie i fân, iar pleava se colecteaz în saci. Metoda de recoltare direct cu combina este metoda cea mai folosit în agricultura rii noastre datorit avantajelor pe care le prezint: pierderi minime de boabe, capacitate de lucru ridicat, consum redus de energie, cost mai sczut etc. Clasificarea combinelor pentru recoltat cereale pioase. Combinele folosite la recoltarea cerealelor pioase se clasific dup mai multe criterii. Dup modul de acionare de la sursa de energie, combinele pot fi tractate, purtate i autodeplasabile. Combinele tractate pot fi acionate de motor propriu sau de la priza de putere a tractorului. Combinele purtate sunt montate pe tractor sau pe asiuri autodeplasabile, construite special în acest scop. Combinele autodeplasabile au motor propriu, care servete atât la deplasarea mainii acionând organele de rulare, cât i la acionarea organelor de lucru. Dup fluxul tehnologic (circuitul plantelor) se cunosc: combine cu circuit direct i combine cu circuit indirect. La combinele cu circuit direct, deplasarea plantelor de la aparatul de tiere la aparatul de treier se face direct, fr modificarea direciei. La aceste combine deplasarea plantelor se poate face longitudinal, adic paralel cu direcia de înaintare a mainii atunci când aparatul de tiere este montat frontal, în faa combinei sau transversal, adic perpendicular pe direcia de înaintare a mainii, atunci când aparatul de tiere este montat lateral, iar transportorul de plante tiate este perpendicular pe direcia de deplasare a mainii. La combinele cu circuit indirect, direcia de deplasare a plantelor de la aparatul de tiere la aparatul de treier se schimb. Direcia de deplasare a plantelor în main, la combinele cil circuit indirect, indic forma general a mainii i ca urmare se cunosc combine în form de L sau de T. Fia de documentare nr. 34

58 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase (2) Combina autodeplasabil universal C-4 U (Gloria 420) Destinaia. Combina autodeplasabil universal C-4 U execut concomitent seceratul cerealelor, treieratul lor, curirea i colectarea boabelor într-un buncr. De asemenea, efectueaz descrcarea boabelor din buncr în mijlocul de transport, ce se deplaseaz paralel cu combina. La aceast combin, în locul secertorii se pot monta diferite echipamente pentru recoltarea tiuleilor, pentru recoltarea integral a porumbului, pentru recoltarea florii-soarelui i a altor culturi (diferii seminceri, orez, soia, mazre, sorg etc.). Construcia. Combina C-4 U (fig. ) este format din secertoarea (hederul), batoza 2, buncrul de boabe 3, cadru, sistemul de rulare cu roi cu pneuri 4, motorul 5, transmisia pentru deplasare i pentru acionarea organelor în micare, instalaia hidraulic, instalaia electrici cabina de conducere 6. Fig. Combina autodeplasabil universal C-4U Secertoarea (hederul) combinei (fig. 2) este montat la batoz prin dou lagre i prin doi cilindri hidraulici. Secertoarea este alctuit din separatoare de lan, rabator, aparat de tiere, transportor elicoidal, transportor central cu lanuri i raclei i platform propriu-zis. Are limea de lucru de 4,2 m (când combina este echipat cu motor Diesel fr turbosuflant de 7 CP) sau de 5 m (când combina este echipat cu motor Diesel cu turbosuflant de 23 CP). Separatoarele de lan de tip oscilant, demontabile, au rol de copiere a terenului i de delimitare a poriunii ce intr la secerat. Ele sunt construite dintr-un schelet de eavi tabl. Separatoarele de lan sunt formate dintr-o parte fixi una mobil (reglabil) 2 articulat în prelungirea celei fixe i demontabil în timpul transportului. Rabatorul 3 de tip excentric realizeaz aplecarea plantelor spre aparatul de tiere, men- inerea lor în timpul tierii i depunerea plantelor tiate pe transportorul elicoidal. Rabatorul are cinci palete prevzute cu degete elastice 4 demontabile. Rabatorul este prevzut cu doi ci- Fia de documentare nr. 35

59 lindri hidraulici de reglare în plan vertical i un cilindru hidraulic de reglare în plan orizontal. Rabatorul este acionat printr-o transmisie cu lan. Fig. 2 Secertoarea combinei universale C-4 U Fia de documentare nr. 35 2

60 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase (3) Combina autodeplasabil universal C-4 U (Gloria 420). Construcia Aparatul de tiere servete la tierea plantelor, la o distan determinat fa de suprafaa solului ( mm). Aparatul de tiere, de tip normal este acionat printr-un sistem balansier. Îmbinarea dintre braul mecanismului balansier i capul cuitului se face prin urub i pastile de cauciuc. Fig. Aparat de tiere: a pri componente; b degetul cu placa contratietoare Aparatul de tiere (fig. ) este format dintr-o parte fixi o parte mobil. Partea fix este alctuit dintr-o bar-suport, pe care se monteaz degetele 2 prevzute cu placa contratietoare 3 cu marginile ascuite sau cu zimi orientai înapoi. Plcile de ghidare 4 sunt montate pe bara-suport, care ghideaz cuitul în micarea pe care o face, împiedicând deplasarea lui în plan vertical. Aparatul de tiere are plcue de friciune 5 (de uzur) montate sub plcile de ghidare 4. Partea mobil a aparatului de tiere (cuitul) este format din lamele tietoare 6 fixate prin nituire pe o bar-suport 7. Aceast bar-suport se monteaz printr-o articulaie sferic la biela mecanismului de acionare prin balansier. Fia de documentare nr. 36

61 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase (4) Combina autodeplasabil universal C-4 U (Gloria 420). Construcia Batoza combinei este format din aparat de treier, postbttor, transportor oscilant, scuturtor, dou curiri, decorticator, transportoare elicoidale i elevatoare de boabe i spice. Aparatul de treier (fig. ) este format din bttorul cu opt ine riflate stânga-dreapta, montate pe patru rozete fixate pe arborele bttorului i contrabttorul 2 de tip grtar cu zece ine prevzute la partea anterioar cu jgheab pentru colectarea paielor i cu un mecanism de reglare a poziiei fa de bttor. Acest mecanism este alctuit din patru boluri (dou de intrare i dou de ieire din aparatul de treier) ce pot fi deplasate în orificiile alungite de pe carcasa batozei cu ajutorul a doi tirani prevzui cu urubul 3 i manivela 4. Limea de batere este de 350 mm, iar tura- ia bttorului este de rot/min. Fig. Aparatul de treier Postbttorul 5 este alctuit dintr-un cilindru prevzut la exterior cu ase palete de antrenare din tabl. El primete micarea de la motorul combinei i printr-un variator de turaie cu dou curele trapezoidale o transmite la bttor. Între bttor i postbttor, deasupra lor, se gsete un transportor elicoidal 6 pentru returul de spice, a crei carcas poate ocupa dou poziii: de descrcare a spicelor pe bttor ca în figura sau pe postbttor. În spatele postbttorului se gsete un paravan din pânz 7 reglabil cu ajutorul unui lan 8. Transportorul oscilant 9 (fig. ) este destinat s transporte vraful (boabe, pleavi paie scurte) czut de la contrabttor spre curirea I. Acest transportor este format dintr-un plan în trepte, cu lime egal cu a contrabttorului. Micarea oscilant a transportorului este dat de un mecanism biel cu excentric. Pentru verificarea strii tehnice i a modului de lucru a transportorului oscilant, în partea stâng a bttorului, pe carcasa combinei, se gsete o fereastr de vizitare cu capac. Scuturtorul este de tipul cu cai, în numr de cinci, dispui în cinci trepte i montai pe doi arbori cotii. La partea inferioar sunt jgheaburi din tabl, cu înclinare spre partea anterioar pentru a permite alunecarea boabelor, a plevei i a paielor scurte pe curirea I. Deplasarea paielor pe suprafaa scuturtorului se face în salturi alternative, corespunztor micrii date de arborii cotii, i prin cderea materialului pe suprafaa activ în cascade. Lungimea cailor este de 3500 mm fr prelungitor i de 3660 mm cu prelungitor. Fia de documentare nr. 37

62 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase (5) Combina autodeplasabil universal C-4 U (Gloria 420). Construcia Curirea I (fig. ) este format dintr-un ventilator de debit mrit, cu palete din dou buci, cu variator de turaie (comandat de la partea posterioar a combinei) i cu deflector, din sita superioar cu jaluzele reglabile (Petersen) 2, completat la partea terminal cu sita special 3 (Closz) i din sita inferioar cu orificii 4 schimbabil în funcie de cultura ce se recolteaz. Sub sita inferioar se gsesc dou planuri înclinate 5 spre melcul de boabe 6. Reglarea deschiderii sitelor cu jaluzele i cu lamele speciale se face cu ajutorul manetelor posterioare. La partea inferioar, din spate a curirii I, se gsete melcul din spice 7. Fig. Curirea I i curirea a II-a Curirea a II-a (fig. ) este format dintr-un batiu cu dou site schimbabile cu orificii rotunde 8 i un ventilator cu palete 9, prevzut cu obturator pentru reglarea debitului de aer i cu deflector pentru orientarea curentului de aer. Sub sita a doua se gsete planul înclinat 0 de evacuare a impuritilor. Dezaristatorul (decorticatorul sau grohitorul) execut ruperea aristelor i desfacerea paleelor de pe boabele îmbrcate. El se introduce în fluxul tehnologic al mainii în raport cu cerinele culturii recoltate. Dezaristatorul este format dintr-un rotor cu bare elicoidale riflate care se rotete într-o manta cilindric executat din plas de sârm. Când se lucreaz fr dezaristator, se va închide capacul de pe carcas. Fia de documentare nr. 38

63 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Combine de recoltat cereale pioase (6) Combina autodeplasabil universal C-4 U (Gloria 420). Procesul de lucru Fig. Procesul de lucru al unei combine autopropulsate de recoltat cereale pioase: rabator excentric; 2 aparat de tiere; 3 separatori de lan; 4 platforma secertorii; 5 transportor elicoidal; 6 transportor central, cu degete escamotabile; 7 transportor oscilant; 8 bttor; 9 contrabttor; 0 postbttor (uniformizator de evacuare a paielor); scuturtori de paie; 2 transportor oscilant în trepte; 3 sita superioar cu jaluzele de la curirea I; 4 sita inferioar cu orificii de la curirea I; 5 ventilatorul curirii I; 6 melc transversal pentru boabe; 7 elevator principal pentru boabe; 8 melc transportor pentru boabe; 9 decorticator; 20 sita superioar de la curirea a II-a; 2 sita inferioar de la curirea a II-a; 22 ventilatorul de la curirea a II-a; 23 elevator de descrcare a boabelor în buncr; 24 melc de uniformizare a descrcrii boabelor în buncr; 25 buncr pentru boabe; 26 melc pentru descrcarea boabelor din buncr; 27 melc transportor pentru spice netreierate; 28 elevator pentru spice netreierate; 29 melc de descrcare a spicelor netreierate; 30 punte de comand; 3 motorul combinei; 32 roi motrice; 33 roi de direcie În timpul deplasrii combinei (fig. ), plantele sunt aplecate de rabatorul i tiate de aparatul de tiere 2. Plantele sunt apoi preluate de transportorul elicoidal 5 i de transportorul cu degete escamotabile 6 i ajung la transportorul central cu lanuri i raclei 7, care le conduce la aparatul de treier. Aici are loc desprinderea boabelor din spice. Cea mai mare parte a boabelor (circa 70 %) împreun cu pleava i impuritile trec printre spaiile contrabttorului 9 pe planul înclinat în trepte (transportorul oscilant) 2. Restul de boabe împreun cu paiele lungi sunt aruncate pe postbttorul 0 i de aici pe scuturtorii. Paiele sunt dirijate de scuturtorii cu cai ctre evacuare i cad pe câmp în brazde continue, în timp ce boabele (circa 30 %) i pleava cad prin scuturtori în jgheaburile de sub ei, fiind deplasate pe planul înclinat în trepte (transportorul oscilant). Aici se întâlnesc cu vraful (boabe, paie scurte, pleav) care a trecut prin spaiile contrabttorului. De la planul înclinat oscilant materialul ajunge la curirea I. Sitele 3 i 4 i aerul creat de ventilatorul 5 execut o prim curire (separare) a boabelor de impuriti. Fraciunile uoare (pleava) datorit curentului de aer sunt aruncate pe sol, pe la partea posterioar a batozei. Boabele trec prin orificiile cu jaluzele ale sitei superioare 3 i ajung pe sita cu orificii inferioar 4, unde se continu procesul de curire. Boabele trec prin sita inferioar a curirii i ajung pe dou planuri înclinate de pe care cad în melcul de boabe 6. Acesta le dirijeaz la elevatorul de boabe 7 i de aici mai departe la curirea a IIa, trecând sau nu prin decorticatorul 9. Separarea la curirea a II-a se realizeaz cu ajutorul curentului de aer creat de ventilatorul 22 i al sitelor 20 i 2. Boabele trec numai prin prima sit 20. Prin a doua sit 2 trec numai impuritile mai mici decât boabele i sprturile care Fia de documentare nr. 39

64 sunt colectate într-un sac. Boabele care nu au trecut prin sita a doua inferioar, cad de pe ea, pe un plan înclinat într-un jgheab i ajung la elevatorul de boabe 23, care le descarc în buncr, prin intermediul unui transportor cu melc 24. Din buncr cu ajutorul unui alt transportor cu melc 26 cu o ramur orizontali alta înclinat, boabele sunt descrcate în mijlocul de transport. Spicele netreierate sau parial treierate fiind mai grele, datorit micrii de oscilaie a sitei superioare 3 de la curirea I, ajung la partea terminal a ei, de unde cad prin poriunea alungit a acesteia pe un plan înclinat. De pe acest plan spicele cad pe transportorul cu melc pentru spice 27 care le dirijeaz în partea dreapt a combinei la elevatorul retur de spice 28. Acesta transport spicele la postbttor sau la bttor, dup cum este reglat poziia carcasei mobile a transportorului elicoidal 29. Fia de documentare nr. 39 2

65 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Echipamente de recoltare. Echipamentul pentru recoltatul integral al florii-soarelui RIFS-6 Se monteaz pe platforma de tiere a combinei. El poate s funcioneze cu cinci secii de recoltare cu distana între rânduri de 800 mm sau cu ase secii de recoltare cu distana între rânduri de mm. Destinaia. Echipamentul RIFS-6 este destinat tierii capitulelor de floarea-soarelui. Construcia. Echipamentul RIFS-6 (fig. ) este format din cadrul (care este o prelungire a platformei de recoltat), aparatul de tiere 2, seciile de lucru 3, cu tamburii 4, ridictoarele de plante (central 5 i laterale 6), aprtorile (central 7 i laterale 8), aprtoarea transmisiei 9, lanurile cu curele 0, transmisia, întinztorul 2, aparatul de treier special ce se monteaz în locul aparatului de treier al combinei. Fig. Vedere de sus a echipamentului de recoltare integral a florii-soarelui Prelungirea platformei RIFS-6 (fig. 2) este prevzut cu separatoarele de lan, dreapta i stânga 2, carcasa 3 a transmisiei, chesonul fa 4 i aparatul de tiere 5. Fiecare secie de recoltat este format din: cadrul seciei, supori pentru lan, lan de curele, dispozitiv cu urub pentru reglarea întinderii lanului, tamburi dreapta i stânga, transmisie i lagre. Aparatul de treier este alctuit din bttor, contrabttor, prelungirea contrabttorului, postbttor i elemente de susinere i reglare. Contrabttorul are o manta i ine de limitare. Curirea la combin se realizeaz prin montarea unor site Graepel (site cu orificii evazate mari cu diametrul de 4, 6 i 8 mm i mici cu diametru de 7, 0 i 2 mm). Fia de documentare nr. 40

66 Fig. 3 Procesul de lucru la recoltatul florii-soarelui cu echipamentul RIFS-6 Fig. 2 Prelungirea platformei RIFS-6 Procesul de lucru. În timpul deplasrii combinei (fig. 3), ridictoarele ridic plantele, transportoarele cu lanuri i curele ondulate 2 preiau tulpinile i le dirijeaz prin canalul 3 la aparatul de tiere 4. Acesta le taie de la o anumit înlime fa de sol asigurând astfel o încrcare normal i o curire corespunztoare a aparatului de tiere. Capitulele de floareasoarelui separate de tulpin prin tiere sunt transportate în continuare la valurile 5, care le dirijeaz la transportoarele elicoidal 6 i central cu lanuri i raclei 7 i de aici la aparatul de treier. Are loc procesul de batere, de desprindere a seminelor, materialul rezultat urmând circuitele asemntoare ca la combina de recoltat cereale pioase. Pentru a împiedica aruncarea capitulelor pe sol, în spatele platformei se afl un paravan înltor 8, iar de o parte i de alta a platformei sunt prevzute despictoare de lan. În cazul când se monteaz echipamentul RIFS-6 pe hederul combinei, cu limea de 5 m, pentru colectarea plevei i a capitulelor se monteaz echipamentul EPC-4. În acest caz, combina realizeaz tierea capitulelor, treieratul lor, curirea seminelor i colectarea lor în buncr, de asemenea, strângerea capitulelor treierate i a plevei într-o remorc ataat la combin. Fia de documentare nr. 40 2

67 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CEREALELOR PIOASE Subiectul: Echipamente de recoltare 2. Adaptarea combinei C-4U pentru recoltatul soiei Pentru recoltatul soiei cu combina C-4U este necesar s se execute urmtoarele operaii: A. Platforma de secerare a plantelor s fie paralel cu solul, având posibilitatea s coboare cât mai jos, astfel încât cuitul s lucreze la o înlime de mm, reglaj ce se realizeaz prin: patinele pentru limitarea înlimii de tiere a platformei trebuie ridicate la maximum, astfel ca aceasta s poat coborî la înlimea minim (40 50 mm); se va monta cel de al treilea cilindru de for pentru uurarea ridicrii i coborârii platformei i pentru evitarea deformrii acesteia; presiunea în pneurile motrice trebuie s fie egal în ambele i în limitele,8 2,0 bari, pentru a menine platforma de tiere paralel cu solul; suportul degetelor s fie drept pe toat lungimea, iar degetele s fie toate în acelai plan orizontal i paralel cu solul; cuitul de tiere trebuie s aib lamelele complete i s culiseze uor în ghidaj. Se va realiza un joc de cca. 0,5 mm (min. 0,5 mm max. 0,8 mm) între plcutele contratietoare de pe degete i plcuele tietoare ale cu- itului (fig. ). B. La batoz se fac urmtoarele reglaje: Fig. Reglarea distanei dintre plcuele tietoare reglarea vitezei de rotaie a bttorului în limitele rot/min se face în mod permanent, în timpul lucrului, în funcie de umiditatea plantelor, cu ajutorul variatorului de turaie; reglarea distanei dintre bttor i contrabttor se face acionând asupra manivelei din partea stâng a postului de conducere, în limitele mm la intrare i 2 5 mm la ieire; prelungirea grtarului (pieptenele), care se afl sub postbttor, se fixeaz în pozi- ie medie; reglarea turaiei axului scuturtorilor la 222 rot/min se face cu ajutorul aibelor de reglaj; ventilatorul, la o cultur cu umiditate normal, se regleaz de la poziia /2 la 3/4, iar la o cultur umed, de la 3/4 la maxim. Poziia deflectorului va fi în ambele cazuri 3/4 (pornind de sus); sita inferioar de la curirea I va avea orificiile de Ø 6 mm, iar la curirea a II-a sita superioar va avea orificiile de Ø 6 mm, iar sita inferioar de Ø 4 mm. 3. Adaptarea combinei C-4 U la recoltat i treierat culturi de trifoliene i leguminoase Combina C-4 U se poate folosi i la efectuarea recoltatului sau treieratului altor cul- Fia de documentare nr. 4

68 turi, prin montarea unor echipamente sau dispozitive speciale. Astfel, la recoltarea trifolienelor pentru smân se folosete echipamentul ridictoraduntor RA i setul de site necesar, efectuându-se reglajele, la aparatul de treier i la curire, cerute de cultura respectiv. Combina se poate folosi la recoltarea direct din lan a semincerilor de legume ca: spanac, ridichi, varz, ptrunjel, elin, morcov. În vederea folosirii combinei la recoltatul culturilor din lanurile semincere, acestea trebuie tratate cu soluii sicative în concentraii stabilite, împrtiate cu elicopterul sau cu avionul. Combina se echipeaz cu echipamentul RA, se aleg sitele corespunztoare culturii i se efectueaz reglajele necesare la sistemul de curire, la aparatul de treier etc., în funcie de cultura respectivi condiiile de lucru. Combina C-4U poate fi folosit la staionar la treieratul semincerilor de legume, a fasolei etc. Pentru treieratul semincerilor de legume se demonteaz platforma de tiere i în faa transportorului central cu lanuri i raclei se monteaz un co de alimentare. La curire se monteaz sitele necesare i se efectueaz reglajele corespunztoare. Astfel, pentru seminele mici de ceapi ptrunjel, turaia bttorului este de rot/min, distana la aparatul de treier este la intrare de 20 mm, la ieire de 4 mm, sita inferioar de la curirea I trebuie s aib orificii cu diametrul de 2,5 mm, sita superioar la curirea a II-a s aib orificii de 2,0 mm, iar sita inferioar s fie oarb. Pentru treieratul fasolei, soiei, mazrii, la platforma combinei se monteaz echipamentul ridictor-aduntor RA i roi intermediare la aparatul de treier. Turaia bttorului trebuie s fie de rot/min i s se reduc numrul de vergele la contrabttor. De asemenea, distana dintre bttor i contrabttor este de mm la intrare i de 8 6 mm la ieire. În acest caz se elimin dezaristarea din circuit i se regleaz transportorul elicoidal la o înl- ime mai mare, pentru a se evita vtmarea boabelor. care se usuc repede; Fia de documentare nr. 4 2

69 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat cartofi. Metode de recoltare Pentru recoltarea mecanizat a cartofilor se folosesc dou metode: metoda de recoltare divizati metoda de recoltare direct. Metoda de recoltare divizat const în dislocarea tuberculilor, separarea parial a acestora de pmânt i de vreji i lsarea lor pe sol, urmând s fie strâni manual sau mecanizat. Metoda de recoltare direct const în dislocarea tuberculilor de cartofi, separarea acestora de pmânt i vreji i încrcarea lor în buncr sau direct în mijlocul de transport. În funcie de procesul de lucru pe care îl execut, mainile pentru recoltarea cartofilor se clasific în: maini pentru recoltat vreji, maini pentru recoltat tuberculi i combine pentru recoltat cartofi. Cerine agrotehnice. Mainile pentru recoltat cartofi trebuie s îndeplineasc urmtoarele cerine: scoaterea din sol a tuturor tuberculilor de cartofi i lsarea lor sub form de fâie pe sol, separarea tuberculilor de pmânt i de vreji, iar vtmarea tuberculilor s fie minim. 2. Tipuri de maini pentru recoltat cartofi Maina pentru scos cartofi MSC- Destinaie. Maina pentru scos cartofi MSC- (fig. ) este destinat recoltrii cartofilor pe un rând, executând la o trecere dislocatul i separarea tuberculilor de pmânt. Maina este purtati acionat de la priza de putere a tractorului. Prile componente. Maina este format din brzdarul, suportul brzdarului 2, rotorul cu furci 3, paravanul (grtarul) 4, roata de sprijin 5, cardanul 6, reductorul i dispozitivul de reglare a înclinrii brzdarului. Brzdarul are forma triunghiular cu muchie tietoare, fiind curbat în sus i este prins pe un bra care permite reglarea unghiului de ptrundere în sol. Modificarea unghiului asigur realizarea adâncimii de lucru necesar. Rotorul este pre- Fig. Maina pentru scos cartofi MSC- vzut cu furci având fiecare câte patru bare de oel curbate. Furcile sunt fixate pe un butuc care este pus în micare cu ajutorul transmisiei. Prin butucul rotorului i prin roata dinat din reductor trece axul curbat pe care se fixeaz brzdarul. Paravanul este construit din mai multe vergele metalice îmbrcate în cauciuc, care re- in cartofii aruncai în furcile rotorului i las s treac numai bulgrii mici i râna. Cadrul mainii este compus dintr-o grind ptrat prevzut cu trei puncte de cuplare la ridictorul hidraulic al tractorului. În partea anterioar a cadrului se afl roata de sprijin cu mecanism de reglare a înlimii. Fia de documentare nr. 42

70 Transmisia este compus dintr-un ax cardanic i un reductor. Micarea de rotaie se transmite de la axul prizei de putere a tractorului, prin axul cardanic la reductor, care antreneaz rotorul cu furci. Astfel, rotorul are o turaie mai mic decât cea a axului prizei de putere a tractorului. Maina are limea brzdarului de 520 mm, unghiul de înclinare a brzdarului 0 2, adâncimea de lucru maxim 200 mm, viteza maxim de lucru 3,8 km/h, capacitatea de lutru pe schimb,5 ha i masa 20 kg. Procesul de lucru. Brzdarul ptrunde sub rândurile de cartofi i disloc întreaga mas de pmânt i tuberculi pe care o ridic, datorit înclinrii sale, ctre furcile rotorului. Prin rotire furcile ptrund în brazda dislocati arunc lateral spre dreapta stratul de sol, tuberculii i vrejii. Furcile lucreaz prin acoperire, fiecare trecând parial peste zona supus aciunii furcii anterioare. Prin azvârlirea stratului de pmânt cu tuberculi se produce separarea lor de vreji. Datorit paravanului, majoritatea tuberculilor sunt reinui i cad pe sol în brazd continu, iar pmântul trece mai departe printre vergele. Dup trecerea mainii adunarea cartofilor se face manual. Fia de documentare nr. 42 2

71 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat cartofi 2. Tipuri de maini pentru recoltat cartofi Maina pentru recoltat cartofi E-684 Destinaia. Maina E-684 este destinat pentru recoltarea cartofilor pe trei rânduri, în culturi cu distana de 70 i 75 cm între rânduri, în soluri uoare pân la medii i încrcarea lor în mijloace de transport. Construcia. Maina (fig. ) este format din cadrul principal, cu proap, sistem de rulare prevzut cu dou roi cu pneuri i servomecanism hidraulic de direcie, dispozitiv pentru desfacerea biloanelor, primul sistem de scuturare (cernere), dispozitiv de sfrâmare a bulgrilor, al doilea sistem de cernere, dispozitivul de separare grosier a vrejilor, transportor de separare fin a vrejilor, elevator de încrcare a tuberculilor, transmisie i instalaie hidraulic. Fig. Schema constructiv a mainii de recoltat cartofi E-684 Dispozitivul pentru sfrâmarea biloanelor este format din brzdarele 3, tamburii de copiere, trupiele-disc 4 i rotoarele cu palete elastice 2. Primul sistem de cernere este prevzut cu un transportor cu vergele 5, distanate la 43 mm, din care 50 % sunt protejate cu înveli din cauciuc. Transportorul este acionat de un ax cu trei came, dispuse decalat cu un unghi de 60. Transportorul cu vergele împreun cu dispozitivul pentru sfrâmarea biloanelor sunt montate pe un cadru oscilant, susinut de cabluri pe role, dintre care cel anterior este susinut de un cilindru hidraulic pentru asigurarea poziiei de transport i de lucru a organelor active. Dispozitivul de sfrâmare a bulgrilor este realizat din doi cilindri pneumatici 6, fr camer de aer, dar cu supap pentru reglarea presiunii interioare. Al doilea sistem de cernere este format dintr-un transportor cu vergele 7 acoperite cu manoane din cauciuc. Aciunea de cernere este realizat de doi arbori de vibrare prevzui cu came. Dispozitivul de separare grosier a vrejilor este alctuit din vergelele 9 de reinere a vrejilor i tamburul motric 0 pentru tragerea vrejilor. Transportorul de separare fin a vrejilor 8 este de tipul cu band din cauciuc, cu degete elastice, având în partea final un rulou de reinere. Fia de documentare nr. 43

72 Elevatorul de încrcare este un transportor cu vergele îmbrcate în cauciuc, ce se poate ridica i coborî prin cabluri acionate de un cilindru hidraulic. Transmisia, care preia micarea de la priza de putere a tractorului, este format din arbore cardanic, transmisie principal ramificat în dou direcii, prima care transmite micarea la organele dispozitivului de sfrâmare a bilonului i a doua care transmite micarea la celelalte ansambluri (transportoarele de la prima i a doua cernere i la elevatorul de încrcare a tuberculilor). Procesul de lucru. Prin deplasarea mainii, tamburii copiaz biloanele i menin o adâncime de lucru uniform a brzdarelor 3, care taie i disloc biloanele. Rotoarele cu palete 2 i trupiele-disc 4 nu permit materialului dislocat s se reverse lateral, evitând rostogolirea i cderea tuberculilor. Materialul trece pe transportorul cu vergele 5 unde are loc procesul de scuturare i cernere, care se continu pe transportorul 7. Când materialul trece de pe primul transportor de cernere, pe al doilea, datorit celor doi cilindri pneumatici 6 are loc sfrâmarea bulgrilor de pmânt. De la cel de-al doilea transportor-scuturtor 7, vrejii mari sunt transmii la vergelele de reinere 9 i la tamburii 0 care realizeaz prinderea i evacuarea lor pe un plan înclinat, de pe care cad pe sol. Restul de material cade pe banda cu degete elastice 8, care antreneaz vrejii rmai spre partea superioar de unde cad pe sol: tuberculii aluneci cad pe ramura orizontal a elevatorului, care îi descarc în mijlocul de transport. Ruloul de la extremitatea superioar a transportorului cu degete elastice 8 reine cartofii, care unde se rostogolesc, în jos, pe circuitul elevatorului de încrcare. Fia de documentare nr. 43 2

73 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat sfecl. Metode de recoltare a sfeclei Pentru recoltarea sfeclei de zahr se folosesc dou metode: metoda recoltrii divizate i metoda recoltrii nedivizate. Metoda recoltrii divizate const în decoletarea frunzelor sfeclei de zahr în prima faz, urmat de dislocare, extragerea, separarea rdcinilor de pmânt i încrcarea în mijlocul de transport, în a doua faz. Metoda recoltrii nedivizate într-o singur faz const în aceea c toate operaiile se execut la o singur trecere a mainii. În funcie de procesul tehnologic, mainile de recoltat sfecl de zahr se clasific în: maini pentru decoletat, maini pentru scos rdcini (de dislocat) i combine pentru decoletat i scos rdcini. 2. Cerine agrotehnice Cerinele agrotehnice impuse mainilor pentru recoltat sfecl de zahr se refer la procesul de decoletare i dislocare a sfeclei de zahr, astfel încât s nu produc vtmarea rdcinilor. Decoletarea rdcinilor trebuie s se execute în aa fel încât pe rdcini s nu rmân frunze, iar odat cu frunzele tiate s nu se îndeprteze prea mult din rdcini. Colectarea frunzelor trebuie s se fac separat de rdcini i s nu fie amestecate cu pmânt. 3. Tipuri constructive de maini pentru recoltat sfecl Maina pentru decoletat sfecl MDS-3 Destinaia. Aceast main este tractat i acionat de la priza de putere a tractorului cu care lucreaz în agregat (U-445 sau U-650) i execut, la o trecere, decoletarea a trei rânduri de plante situate la distana de 45 cm. Ea este prevzut cu un mecanism mecano-hidraulic pentru conducere pe rând, acionat de o instalaie hidrostatic proprie. Trecerea mainii în poziie de transport i de lucru se face prin intermediul instalaiei hidraulice a tractorului din agregat. Capacitatea de lucru a mainii este de 2,5 3 ha/sch. Maina cur rândurile de sfecl decoletate de resturile de frunze pe care le adun într-un buncr i le las grmezi pe sol. Construcia. În figura este reprezentat schema mainii de decoletat sfecl de zahr pe trei rânduri MDS-3 care este alctuit din: palpatoarele sistemului de dirijare automat pe rând, palpatoarele de colete 2, roata de copiere 3, cuitele de decoletare 4, elevatorul longitudinal de colete 5, rotorul-scuturtor 7, elevatorul pentru încrcarea coletelor în remorc 8, rotorul-arunctor 9 i toba cu palete elastice 6 pentru curirea rândurilor decoletate. Fia de documentare nr. 44

74 Fig. Maina pentru decoletat sfecl MDS-3 Procesul de lucru. Prin înaintarea mainii pe rândurile de sfecl, cuitele rotative taie coletele rdcinilor la înlimea stabilit. Cu ajutorul unui transportor, frunzele i coletele sunt depozitate în buncr i lsate în grmezi pe câmp sau sunt încrcate în mijlocul de transport cu un transportor transversal. Fia de documentare nr. 44 2

75 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat sfecl 3. Tipuri constructive de maini pentru recoltat sfecl Maina pentru recoltat sfecl MRS-3T Destinaia. Maina pentru recoltat sfecl MRS-3T este tractati acionat de la priza de putere de ctre tractoarele U-650 sau U-800 fiind destinat dislocrii din sol a sfeclei de zahr semnate la distana de cm. De asemenea, separ rdcinile de pmânt i de resturi vegetale, le colecteaz în buncr i le descarc pe sol sau într-un mijloc de transport. Construcia (fig. ). Maina MRS-3T se compune din: palpatoarele mecanismului de conducere automat pe rând, organele de dislocare 2, rotoarele arunctoare 3, transportorul orizontal 4, rozetele 5 pentru curirea rdcinilor, elevatorul 6, planul înclinat 7, grtarul 8 pentru susinerea rdcinilor, valurile 9, buncrul, transportorul transversal de descrcare 2 i elevatorul 0. Fig. Maina pentru recoltat sfecl MRS-3T Procesul de lucru. Maina înaintând extrage rdcinile cu ajutorul organelor de dislocare-extragere 2 i rotoarelor arunctoare 3. Transportorul 4 dirijeaz rdcinile pe valurile de curire 5 care separ rdcinile de frunze, resturi vegetale i pmânt. De aici, rdcinile sunt luate de elevatorul 6 i conduse pe transportorul curitor 9, apoi pe transportorul buncrului i în buncr. Transportorul curitor separ rdcinile de eventualele resturi vegetale sau pmânt. Când buncrul este plin intr în funciune transportorul ce descarc rdcinile într-un mijloc de transport sau direct pe sol. Fia de documentare nr. 45

76 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat fasole i mazre. Maini pentru recoltat fasole uscat Recoltarea mecanizat a fasolei pentru boabe începe când circa 70 % din psti sunt uscate. Metoda de recoltare a fasolei este divizat. În prima faz se taie i se disloc plantele, care rmân în brazd pe mirite pentru uniformizarea coacerii, iar în a doua faz, plantele tiate se treier, din brazd. Pentru tierea i dislocarea plantelor se folosete cultivatorul prevzut cu brzdare speciale, maina cu cuite rotative sau maina de dislocat fasole MDF-,5, iar pentru treieratul din brazd, combina de cereale pioase adaptat în acest scop sau maina de treierat fasole MTF-4. Fazele din cadrul tehnologiei de recoltare a fasolei uscate sunt prezentate în figura. Fig. Fazele din cadrul tehnologiei de recoltare a fasolei uscate Fia de documentare nr. 46

77 Cultivatorul CPU-8 echipat cu cuite pentru tiat fasole Adaptarea cultivatorului de prit pentru recoltat fasole uscat const în montarea de cuite de tip unilateral-stânga i dreapta de o construcie special, care execut tierea plantelor la 2 3 cm sub nivelul solului i strângerea lor în brazd îngust în câte dou rânduri. Pentru recoltarea culturilor semnate în benzi, cu rânduri înguste, cultivatorul se va echipa cu cuite unilaterale, montate la distana de 450 mm între ele. Pentru recoltarea culturilor semnate în rânduri la distane mari ( mm), pe fiecare secie se va monta câte un cuit, fixat pe axa seciei, în locaul central din spatele roii de copiere. În faa tractorului se va monta despictorul de lan pentru separarea rândurilor de plante. Cultivatorul echipat pentru recoltarea fasolei lucreaz în agregat cu tractorul U-650M. Ecartamentul tractorului se va regla corespunztor distanei dintre rândurile de plante ce se recolteaz. Maina de dislocat fasole uscat MDF-,5 Destinaia. Aceast main se folosete pentru tierea-dislocarea i lsarea pe sol a plantelor de fasole uscat. Maina este purtati lucreaz în agregat cu tractorul L-445 pe care, în partea din fa, se monteazi un dispozitiv purtat cu separator de rânduri pentru a evita clcarea plantelor cu roile tractorului. Fig. 2 Maina de dislocat fasole MDF-,5 Construcia. Maina MDF-,5 este format (fig. 2) din cadrul, dispozitivul de cuplare la tractor 2, barele mobile port-cuite 3, legate între ele prin braul dublu 4, cuitul de tiere 5, fixat prin uruburi de barele 6, sudate pe barele mobile 3, sistemul de acionare i roile de sprijin. Sistemul de acionare const dintr-un ax cu excentric 7, sprijinit în dou lagre cu rulmeni 8 i pe supori. Captul exterior al axului, prevzut cu butonul excentric 9, se poate mica în culisa plcii 0, fixat prin bridele de barele mobile 3. Roile de sprijin 2, care limiteaz adâncimea de lucru, au montate pe furca roii, vergelele 3 pentru îngustarea brazdei. Transmisia este prevzut cu cuplaj de siguran cu friciune i volanta l4. Procesul de lucru. Prin deplasarea agregatului, cuitul dublu taie integral masa vegeta- Fia de documentare nr. 46 2

78 l la 2 3 cm sub nivelul solului, pe o lime de,5 m. Plantele dislocate sunt adunate în brazde cu grebla oblic, lsate s se usuce i apoi treierate cu maina MTF-4 sau cu combina de cereale adaptat în acest scop. Plantele de fasole dislocate cu maina MDF-,5 pot fi treierate i direct cu combina C-2 echipat cu ridictorul aduntor RA-4,2, fr a mai necesita adunarea în brazd. Maina de treierat fasole uscat MTF-4 Destinaia. Maina execut ridicarea brazdei, treieratul materialului, separarea de impuriti i colectarea boabelor în buncrul basculant, vrejii fiind lsai pe sol, pentru a fi balotai cu presele de paie. Construcia. Maina (fig. 3) este format din cadrul, prevzut cu proap i dou roi, aparatul de adunat brazdele de fasole (pick-up-ul) 2, transportorul de alimentare 3, primul aparat de treier 4, al doilea 5 i al treilea aparat de treier 6, postbttorul 7, scuturtorul 8, planul oscilant 9 i curirea cu dou site, superioar cu jgheabul 0 i inferioar cu ochiuri, ventilatorul 2, planul oscilant 3, melcul de boabe 4, elevatorul cu cupe 5, tubul de scurgere a boabelor 6, buncrul basculant 7, melcul de psti netreierate 8, transportorul cu band 9, tubul de descrcare 20 pentru psti netreierate i axul cardanic cu transmisii (prevzute cu variator la aparatul de adunat i la aparatul de treier). Fig. 3 Schema procesului de lucru al mainii de treierat fasole MTF-4 Procesul de lucru. Prin deplasarea mainii pick-up-ul 2 ridic brazda i o introduce la transportorul de alimentare 3, iar acesta la toba primului aparat de treier 4. Are loc o pretreierare, dup care materialul trece la al doilea i la al treilea aparat de treier, 5 i respectiv 6. Boabele rezultate în procesul de treier, trecute prin grtarele tobelor, cad pe planul oscilant 9 i de la acesta ajung pe sita superioar 0 a curirii. Aici cad i boabele scuturate de scuturtorul 8. Boabele trec prin sita superioari ajung pe sita inferioar, trec i prin orificiile acestei site i ajung pe un plan înclinat de pe care cad în melcul de boabe 4. Impuritile uoare de la curire sunt evacuate la exterior de curentul de aer creat de ventilatorul 2. Elevatorul cu cupe 5 preia boabele de la melc i le descarc printr-un tub în buncrul 7. Pstile netreierate, separate de vreji, de la cele dou site, cad pe un jgheab, apoi la melcul 8, care le dirijeaz pe transportorul cu band 9, din care cad printr-un tub 20 la primul aparat de treier. Bascularea buncrului se va face când s-a umplut complet. Dup manevra de coborâre, buncrul trebuie aezat complet pe cadrul su, etanarea fiind asigurat prin garnituri de cauciuc. Fia de documentare nr. 46 3

79 Tema: MAINI PENTRU RECOLTAREA CULTURILOR TEHNICE I LEGUMINOASE Subiectul: Maini pentru recoltat fasole i mazre 2. Maini pentru recoltat mazre Mazrea având coacere neuniform recoltarea se face divizat, executându-se urmtoarele operaii: smulgerea sau tierea tulpinilor, care se face cu maina de recoltat mazre; adunatul i treieratul din brazd, care se fac cu combina autodeplasabil, prevzut cu ridictorul-aduntor. Maina pentru recoltat mazre modernizat MRM-2,2 M Destinaia. Maina este destinat pentru recoltarea i încrcarea mazrii în mijlocul de transport. De asemenea, aceast main poate fi folosit la recoltarea plantelor furajere cu talie apropiat de cea a mazrii. Maina fr transportorul de descrcare poate fi utilizat i la recoltarea lucernei de smâni a altor culturi ce se treier din brazd. Maina MRM-2,2M are o lime de lucru de 2,2 m i lucreaz în agregat cu tractoarele U-650 sau U-445. Construcia (fig. ). Pe cadrul metalic, prevzut cu bara de traciune 9, se monteaz aparatul de smulgere 6, aparatul de tiere 5, separatorul de lan 7 cu contracuitul 8, transportorul longitudinal 3, transportorul transversal 2, transmisia, roile de transport, roile de copiere a denivelrilor 4 i transportorul de descrcare. Aparatul de smulgere este de tipul cu degete escamotabile, sprijinit pe dou lagre în plcile suport, fixate pe cadrul transportorului longitudinal. Aparatul de tiere este de tipul clasic (ca la cositori), dar cu plci contratietoare având degete fr vârf. Pentru a menine constant înlimea de lucru, pe suporii aparatului de tiere se monteaz roile de sprijin i de copiere a denivelrilor terenului. Aparatul de tiere prevzut cu segmeni cu tiul neted este utilizat pentru recoltarea mazrii verde, iar cuitul cu segmeni zimai pentru recoltarea mazrii uscate. Despictorul de lan este de tipul discrotativ cu lame de tiere i lam contratietoare. Micarea o primete de la sulul motric al transportorului longitudinal, printr-o transmisie cu lan. Transportoarele, longitudinal i transversal, sunt de tipul eu band din pânz cauciucat, prevzut cu ipci din lemn nituite. Transportorul de descrcare înclinat este, de asemenea, cu band din pânz cauciucat pe care se fixeaz racleii metalici, la captul transportorului gsindu-se un deflector articulat. Maina es- Fig. Maina de recoltat mazre MRM-2,2M Fia de documentare nr. 47

80 te acionat de la priza de putere a tractorului. Un cilindru hidraulic comand sistemul de copiere, transportorul longitudinal cu smulgtor i aparatul de tiere. Procesul de lucru. Prin înaintarea mainii plantele sunt ridicate de aparatul de smulgere i smulse. Tulpinile smulse sunt tiate de aparatul de tiere. Stratul de mazre tiat este preluat de la aparatul de smulgere de transportorul longitudinal, care îl depune pe transportorul transversal i de la acesta ajunge pe transportorul de descrcare, care-l descarc într-o remorc. Aceasta transport mazrea la batoz pentru a fi treierat. Când plantele sunt culcate, aparatul de tiere se regleaz cât mai în spate fa de aparatul de smulgere pentru a mri efectul de ridicare a plantelor. Pentru a înltura efectul de vtmare a pstilor, când plantele sunt uscate, aparatul de tiere se deplaseaz cât mai în faa aparatului de smulgere. Mazrea uscat se recolteaz numai prin smulgere, demontându-se aparatul de tiere. Fia de documentare nr. 47 2

81 Tema: MAINI DE RECOLTAT PORUMB Subiectul: Destinaia i clasificarea mainilor de recoltat porumb Porumbul deine un loc important în procesul de producie din agricultur (ocup circa o treime din suprafaa arabil a rii noastre) i prezint avantaje deosebite în ceea ce privete capacitatea mare de producie i posibilitile multiple de verificare a seminelor, cât i a tulpinilor. Destinaia. Mainile de recoltat porumb sunt destinate recoltrii mecanizate a porumbului. Clasificarea mainilor de recoltat porumb. În funcie de operaiile tehnologice pe care le execut, mainile de recoltat porumb se împart în: maini de recoltat tiulei; maini de depnuat tiulei; combine de recoltat porumb; echipamente de recoltat porumb folosite la combinele de recoltat cereale pioase; batoze de treierat tiulei. Cerinele fa de mainile de recoltat porumb. Mainile i echipamentele de recoltat porumb trebuie s îndeplineasc urmtoarele cerine: o s nu sfrâme tiuleii; o s nu produc desprinderea boabelor când are loc procesul de detaare a tiuleilor; o procentul de depnuare a tiuleilor s fie de cel puin %; o pierderile totale de boabe la recoltat s nu depeasc 3 %; o s nu rmântiulei nedetaai de pe tulpin, adic detaarea s se fac în propor- ie de 00 %; o mainile care recolteazi tulpinile, trebuie s le taie la înlimea maxim de 0 5 cm de la sol i s le toace la lungimea de maximum 4 cm. Metode de recoltat porumb pentru boabe. Recoltarea porumbului se face dup mai multe tehnologii: recoltarea tiuleilor i depnuarea lor cu combinele autodeplasabile, colectarea tiuleilor într-o remorc tractat de combin, concomitent cu tierea i tocarea tulpinilor i încrcarea tocturii într-o remorc ce se deplaseaz paralel cu combina. Recoltarea dup aceast tehnologie se face cu combinele C-6 P; recoltarea tiuleilor i depnuarea lor cu combine autodeplasabile, colectarea tiuleilor într-o remorc tractat de combin, tulpinile de porumb recoltându-se ulterior. Recoltarea dup aceast tehnologie se face cu combinele CARP-4 i combinele de cereale pioase C-2 i C-4U la care s-au montat culegtorul de tiulei i echipamentul de depnuat; recoltarea tiuleilor nedepnuai, concomitent cu tocarea tulpinilor care se colecteaz într-o remorc, depnuarea tiuleilor realizându-se ulterior la staionar cu depnutorul. Recoltarea dup aceast tehnologie se face folosind culegtorul de tiulei tractat CST-3R; recoltarea porumbului sub form de boabe cu ajutorul combinelor autodeplasabile de cereale pioase, prevzute cu culegtor de tiulei i echipament de treier; aceast tehnologie impune uscarea artificial a boabelor în vederea conservrii i depozitrii lor. Recoltarea dup aceast tehnologie se face cu combinele C-2 i C-4 U la care se monteaz culegtorul de tiulei CS-4 i echipamentul de treier ET. Alegerea tehnologiilor de recoltare a porumbului depinde de utilajele existente în unitatea agricoli de posibilitatea depozitrii i pstrrii porumbului recoltat. Fia de documentare nr. 48

82 Pentru pstrarea în ptule, porumbul poate s aib umiditate mai ridicat de %, deoarece condiiile de aerisire din timpul toamnei permit reducerea treptat a umiditii. Pstrarea sub form de boabe nu este recomandabil, deoarece reducerea umiditii pe cale artificial sub 6 % necesit un consum de energie în plus. Se recomand recoltarea sub form de boabe, numai în cantiti care pot fi valorificate imediat. Fia de documentare nr. 48 2

83 Tema: MAINI DE RECOLTAT PORUMB Subiectul: Prile componente ale echipamentelor i mainilor de recoltat porumb () Pentru realizarea procesului de lucru, mainile de recoltat porumb boabe au în alctuirea lor mai multe ansambluri specifice, care, dup rolul pe care îl îndeplinesc, se pot grupa în: organe pentru dirijarea i transportul tulpinilor de porumb; aparat de tiere a tulpinilor de porumb; aparat pentru detaarea tiuleilor; aparat pentru depnuarea tiuleilor; aparat de treier al tiuleilor; aparat de tocare a tulpinilor de porumb.. Organe pentru dirijarea i transportul tulpinilor de porumb Procesul de tiere a plantelor i cel de detaare a tiuleilor sunt ajutate de prezena unor organe (lanuri) care au rolul de a dirija, de a menine sau de a transporta plantele respective. Dup destinaia lor se deosebesc: lan- uri pentru dirijarea tulpinilor i lanuri pentru transportul tulpinilor. Lanurile pentru dirijarea tulpinilor spre aparatul de tiere sau spre cel de detaare a tiuleilor se gsesc în partea din fa a mainii, de o parte i de alta a fiecrui rând de plante, dispuse pe unul sau mai multe niveluri i înclinate, fa de orizontal, sub un unghi = (fig. ). Prin aceast înclinare se asigur ridicarea i dirijarea tuturor plantelor, inclusiv a celor culcate sau rupte. Pe zalele sau eclisele acestor lanuri sunt prinse echidistant degetele de antrenare a plantelor. Lungimea degetelor este de mm, iar pasul lor, mm. Fig. 2 Lanuri pentru transportul tulpinilor: lanuri de dirijare a tulpinilor; 2 aparat de tiere; 3 lan- uri pentru transportul tulpinilor; 4 scut de aplecare a tulpinilor; 5 valuri de tragere a tulpinilor; v m viteza mainii; v t viteza liniar a lanului; L t lungimea lanurilor pentru transportul tulpinilor; L p lungimea maxim a tulpinilor; unghiul de înclinare a lanurilor pentru transportul tulpinilor; unghiul de înclinare a plantelor fa de valurile de tragere, în momentul detarii tiuleilor Fig. Lanuri pentru dirijarea tulpinilor: degetele lanului; 2 eclise; 3 rândul de plante; 4 tulpin de porumb Pentru ca plantele s fie meninute în pozi- ie vertical, este necesar ca proiecia orizontal (v a ) a vitezei liniare a lanului (v L ) s fie egal cu viteza de înaintare a mainii (v m ). Viteza liniar a lanurilor de dirijare este de,3,5 m/s. Lanurile pentru transportul tulpinilor sus- in plantele în momentul tierii lor i le transport spre aparatul de detaare a tiuleilor (fig. 2). Se folosesc, în acest scop, lanuri cu role sau cu eclise, câte dou pentru fiecare rând de plante, dispuse înclinat fa de orizontal, sub un unghi = Plantele, în momentul acionrii lor ctre organele de detaare a tiuleilor, sunt aplecate înspre înainte sub un unghi 30, aplecare asigurati de prezena unui scut. La aplecarea lor maxim, vârful plantelor tiate nu trebuie s ating plantele ce sunt supuse procesului de tiere. Antrenarea lanurilor se face de ctre val- Fia de documentare nr. 49

84 urile de tragere a tulpinilor, cu o vitez liniar v l = 2,5 3,5 m/s. 2. Aparatul de tiere Echipamentele, mainile i combinele, care în procesul recoltrii realizeazi tierea plantelor de porumb, sunt prevzute cu un aparat de tiere adecvat. Acest aparat de tiere poate fi un cuit cu micare rectilinie-alternativ sau rotativ. Aparatul de tiere cu cuit cu micare rectilinie-alternativ, la rândul su, poate avea lame tietoare dispuse pe toat limea de lucru sau numai o lam tietoare pentru fiecare rând de plante. În primul caz, aparatul de tiere este asemntor cu cel folosit la mainile de recoltat cereale pioase, dar mai dimensionat i funcioneaz la o vitez a cuitului de,3,6 m/s. În cel de-al doilea caz (fig. 3), tierea plantelor se face între muchiile tietoare ale lamelor (), câte una pentru fiecare rând de plante, i ale plcilor contratietoare (2), câte dou pentru fiecare rând, montate pe nite supori fici (3). Aparatul de tiere rotativ (fig. 4) este format din mal multe perechi de discuri rotative (), câte o pereche pentru fiecare rând de plante, prevzute cu cinci sau ase lame tietoare (2) i din câte o plac contratietoare (3), pentru fiecare pereche de discuri. Lamele tietoare au muchia activ zimat, iar cea a plcii contratietoare este neted. Tierea plantelor se face între aceste muchii. 3. Aparatul pentru detaarea tiuleilor Fig. 5 Aparat de detaare a tiuleilor: plac de detaare; 2 val de tragere; 3 lan de transport cu degete Fig. 3 Aparat de tiere cu micare liniar-alternativ: lam tietoare; 2 plac contratietoare; 3 suport fix Fig. 4 Aparat de tiere rotativ: disc rotativ; 2 lam tietoare; 3 plac contratietoare Desprinderea tiuleilor de tulpinile netiate, sau tiate în prealabil, se face cu ajutorul aparatului de detaare, care, pentru fiecare rând de plante, este constituit din dou plci fixe (plcile de detaare) i din dou valuri de tragere a plantelor, ce se rotesc în sens invers (fig. 5). Plantele, ajunse în spaiul liber dintre valuri, sunt supuse unui proces de întindere i laminare. tiuleii, având diametrul mai mare decât cel al tulpinilor, nu pot trece prin spaiul dintre plci i sunt detaai prin ruperea pedunculului. Plcile de detaare împiedic contactul direct al tiuleilor cu valurile, evitându-se Fia de documentare nr. 49 2

85 prin aceasta vtmarea lor. Distana dintre plci se regleaz în funcie de diametrul mediu al tiuleilor. La mainile de recoltat tiulei fr tierea plantelor, valurile sunt dispuse înclinat fa de orizontal (fig. 6,a). La cele care realizeazi tierea plantelor, aezarea valurilor este vertical, sau sunt înclinate sub un unghi 30 fa de vertical (fig. 6,b). Fig. 6 Aezarea valurilor de tragere la mainile de recoltat tiulei: a fr tierea plantelor; b cu tierea plantelor; separator de lan; 2 lanuri de dirijare; 3 lan- uri de transport; 4 aparat de tiere; 5 plci de detaare; 6 valuri de tragere; 7 scut de aplecare a plantelor; 8 transportor de tiulei detaai Valurile au diferite profiluri de suprafa, care fac ca aciunea lor de prindere i strivire a tulpinilor s fie mai energic sau mai puin energic (fig. 7). Fig. 7 Valuri pentru tragerea tulpinilor: A cu aciune mai puin energic; B cu aciune energic Când detaarea tiuleilor nu este însoiti de tierea tulpinilor, pentru a evita smulgerea plantelor din pmânt, viteza de lucru a mainii (v m ) trebuie corelat cu viteza periferic a valurilor (v p ). Fia de documentare nr. 49 3

86 Tema: MAINI DE RECOLTAT PORUMB Subiectul: Prile componente ale echipamentelor i mainilor de recoltat porumb (2) 4. Aparatul de depnuare Depnuarea tiuleilor se realizeaz cu ajutorul a 2 2 perechi de valuri, prevzute pe suprafaa lor de lucru cu proeminene i dispuse înclinat fa de orizontal sub un unghi de 0 5. Valurile pereche pot fi ambele din cauciuc sau unul din cauciuc i cellalt metalic. Ele sunt aezate la înlimi diferite, la o diferen de 5 30 mm, au diametrele egale sau inegale (D v = mm), lungimea de 0,8,8 m i se rotesc în sens invers cu o vitez periferic de 0,8,3 m/s. De la organele de detaare, tiuleii ajung pe suprafaa acestor valuri i se deplaseaz pe toat lungimea lor, cptând totodati o micare de rotire, datorit aezrii valurilor la înlimi diferite. Pnuile sunt desprinse i smulse de ctre proeminene i trec printre valuri (fig. ). tiuleii depnuai cad pe un transportor i sunt descrcai în mijlocul de transport sau dirijai la aparatul de treier. Fig. Aparat pentru depnuarea tiuleilor: val de depnuare activ; 2 val de depnuare pasiv, îmbrcat în cauciuc; 3 pnui; 4 tiulete Pentru a ajuta deplasarea tiuleilor pe lungimea valurilor i totodat pentru a se asigura contactul dintre tiulei i suprafaa de lucru a acestora, deasupra valurilor se gsete un transportor cu palete de cauciuc sau alte organe, prin care se realizeaz apsarea i transportul tiuleilor (fig. 2) i se monteaz aparatul de depnuare înclinat sub un unghi reglabil. 5. Aparatul de treier Fig. 2 Aparate de depnuare cu organe pentru apsarea tiuleilor: a de tip rotoare cu palete de cauciuc; b de tip transportor cu palete de cauciuc: valuri de depnuare; 2 rotor cu palete de cauciuc; 3 transportor cu palete de cauciuc; 4 resort Desprinderea boabelor de pe tiulei se realizeaz cu ajutorul aparatului de treier, care se întâlnete la mainile i combinele pentru recoltat porumb sub form de boabe, precum i la batozele de porumb. Aparatul de treier poate fi cu cuie, cu palete, sau cu melc (fig. 3). În toate cazurile este alctuit dintr-un bttor, antrenat în timpul lucrului într-o micare de rotaie continu, cu o vitez periferic de 4 9 m/s, i un contrabttor. tiuleii de porumb, depnuai în prealabil sau nedepnuai, ajung în spaiul limitat dintre bttor i contrabttor, unde datorit loviturilor primite de la organele active ale bttorului i ca urmare a frecrii i presrii lor la trecerea prin aparatul de treier, se produce des- Fia de documentare nr. 50

87 prinderea boabelor. Fraciunile mrunte rezultate (boabe, fragmente de ciocli, pleav etc.) trec prin ochiurile sau spaiile libere ale contrabttorului i sunt preluate de un transportor, în timp ce cioclii i pnuile, în cazul când tiuleii nu au fost depnuai, se evacueaz pe la captul terminal al contrabttorului. Fig. 3 Aparat de treier: a cu cuie; b cu palete; c cu melc: bttor; 2 contrabttor; 3 gur de alimentare; 4 gur de evacuare a tiuleilor treierai; 5 poriunea cu orificii a contrabttorului; 6 melc de alimentare; 7 palete pentru evacuarea tiuleilor Contrabttorul are form cilindric sau tronconici este realizat sub form de sit cu ochiuri circulare (Ø = 4 6 mm) ori din vergele, distanate între ele la 9,5 2 mm. El înfoar bttorul pe toat circumferina i lungimea sa. Unghiul de înfurare a bttorului de ctre suprafaa vie a contrabttorului (suprafaa cu orificii sau cu vergele) este de Distana dintre bttor i contrabttor este de mm i se pstreaz aceeai pe toat lungimea aparatului de treier. La combinele de cereale pioase folosite cu echipament pentru recoltarea porumbului sub form de boabe, aparatul de treier cu ine trebuie adaptat corespunztor încât cantitatea de boabe netreierate, ce rmâne pe ciocli, s fie 0,5 %, iar procentul boabelor sparte s nu depeasc 6 8 %. În acest scop, turaia bttorului se reduce la rot/min. Când umiditatea boabelor este redusi tiuleii se treier uor, turaia bttorului se regleaz la rot/min. Dac tiuleii se treier greu, datorit umiditii ridicate a boabelor, turaia bttorului se mrete la rot/min. Pentru a evita ptrunderea tiuleilor în bttor, spa- iile libere dintre ine se acoper cu tabl. Distana dintre contrabttor i bttor trebuie s fie de mm la intrare i 8 22 mm la ieire. Limitele superioare ale acestui reglaj corespund tiuleilor uscai, iar cele inferioare, când tiuleii au umiditate mare. Pentru a asigura separarea unei cantiti cât mai mari de boabe, direct de la aparatul de treier, i pentru a nu avea un procent de boabe sparte peste limita admis, contrabttorul pentru cereale pioase se înlocuiete cu un altul de construcie special, care are mai puine ine i o distan mai mare între vergele. Totodat se mrete suprafaa de separare a acestui contrabttor, prin montarea i prelungirea sa cu o tabl cu orificii alungite (în lipsa acestui contrabttor special se poate folosi cel obinuit, de la care s-a scos jumtate din numrul vergelelor). Fia de documentare nr. 50 2

88 6. Aparatul de tocare a tulpinilor de porumb Unele maini i combine de recoltat porumb, care în procesul de lucru realizeaz i tierea plantelor, sunt prevzute cu aparat de tocare a tulpinilor, toctura rezultat fiind încrcat direct în mijloacele de transport. Aparatele de tocare folosite în acest scop sunt cu cuite, montate pe o tob sau pe disc i cu plac contratietoare (fig. 4). În primul caz cuitele sunt dispuse pe 2 8 rânduri, pe toat lungimea tobei. Tulpinile ajung la aparatul de tocare, de pe scuturtorii combinei (fig. 5,a) sau de la valurile aparatului de detaare a tiuleilor. În cel de-al doilea Fig. 4 Aparate de tocare a tulpinilor: a cu cuite pe tob; b cu cuite pe disc: tob rotativ; 2 disc rotativ; 3 cuite de tiere; 4 placa (cuite) contratietoare; 5 arbore Fig. 5 Dispunerea aparatelor de tocare a tulpinilor: a cu alimentare de la scuturtori; b cu alimentare de la valurile de detaare: tob cu cuite; 2 cuite contratietoare; 3 disc cu cuite; 4 scuturtori; 5 valuri de tragere a tulpinilor caz, cuitele sunt montate câte 2 4 pe un disc, alimentarea aparatului de tocare realizându-se de valurile de detaare a tiuleilor (fig. 5,b). Pentru fiecare pereche de valuri se gsete un disc cu cuite i o plac contratietoare. Toctura este evacuat cu ajutorul curentului de aer, creat de paletele prevzute pe tob sau pe disc. Fia de documentare nr. 50 3

89 Tema: MAINI DE RECOLTAT PORUMB Subiectul: Prile componente ale echipamentelor i mainilor de recoltat porumb (3) 7. Echipamente de recoltat porumb boabe adaptate pe combina autopropulsat pentru cereale pioase Combina autopropulsat pentru cereale pioase C-4U poate fi folosit la recoltarea porumbului boabe prin adaptarea la ea a urmtoarelor echipamente: culegtorul de tiulei, CS-4M70; echipamentul pentru depnuarea tiuleilor, EDM (EDMR); echipamentul pentru treieratul tiuleilor ET; echipamentul pentru recoltarea integral, RI; echipamentul pentru tocatul tulpinilor i încrcarea tocturii în mijloacele de transport, TIT. Montarea acestor echipamente se poate face pentru diferite variante de lucru: recoltarea porumbului sub form de tiulei depnuai cu ajutorul echipamentelor CS-4M70 + EDM sau EDMR; recoltarea porumbului sub form de boabe, fr tierea tulpinilor, prin folosirea echipamentelor CS-4M70 + ET; recoltarea porumbului sub form de boabe cu tierea concomitent a tulpinilor, cu ajutorul echipamentelor RI + ET; recoltarea porumbului sub form de boabe cu tierea i tocarea concomitent a tulpinilor i încrcarea tocturii în mijloacele de transport, folosindu-se în acest scop echipamentele RI + ET +TIT. Culegtorul de tiulei CS-4M70. Servete pentru detaarea tiuleilor de pe tulpini i este reprezentat printr-un cap de recoltare (heder) special, cu patru secii de lucru, montat în locul celui pentru cereale pioase, asimetric fa de axa longitudinal a combinei, pentru ca deplasarea agregatului s se poat face fr clcarea plantelor. Culegtorul de tiulei are în componena sa cadrul (), seciile de detaare a tiuleilor (2), transportorul-melc (3), elevatorul central (5), ridictoarele de plante (6) i mecanismul de acionare (fig. ). Cadrul este realizat sub forma unei grinzi transversale, pe care se fixeaz celelalte ansambluri. Seciile de detaare sunt identice din punct de vedere constructiv, distana dintre ele fiind fix sau reglabil. O secie (fig. 2) este alctuit din dou val- Fig. Culegtorul de tiulei CS-4M70: cadrul; 2 seciile de detaare a tiuleilor; 3 transportorul-melc; 4 transportorul cu palete de cauciuc; 5 elevatorul central; 6 ridictoare de plante uri de tragere a tulpinilor () deasupra crora se gsesc plcile de detaare a tiule- ilor (2), iar peste acestea lanurile cu degete (3) pentru transportul tiuleilor. Sec- iile de detaare sunt prevzute cu învelitori de protecie din tabl care au i rolul de a dirija tulpinile i tiuleii detaai spre transportoarele cu degete. Transportorul melc este format dintr-un arbore tubular, pe care se gsesc Fig. 2 Secie de lucru a culegtorului tiulei CS-4M: valuri de tragere a tulpinilor; 2 plci de detaare a tiuleilor; 3 lanuri cu degete pentru transportul tiuleilor; 4 învelitorile seciilor Fia de documentare nr. 5

90 dou înfurri elicoidale (dreapta-stânga), iar în partea central dou palete din cauciuc pentru aruncarea tiuleilor. Elevatorul central, de lipul cu raclei cu palete din cauciuc, preia tiuleii de la paletele arunctoare i îi deverseaz în interiorul combinei. Ridictoarele de plante sunt prinse articulat în partea din fa a învelitorilor seciilor de detaare. Ele asigur ridicarea plantelor czute i se pot regla atât pe înlime, cât i în ce privete distana dintre ele. Procesul de lucru al culegtorului de tiulei este urmtorul: prin deplasarea mainii, tulpinile de porumb ajung între plcile i valurile seciilor de detaare. La contactul cu aceste plci tiuleii sunt desprini de pe tulpini prin ruperea pedunculului, fiind preluai apoi de lan- urile cu degete i descrcai în jgheaburile transportorului-melc. Înfurrile elicoidale ale acestui transportor aduc tiuleii în zona central, de unde cele dou palete de cauciuc îi arunc la elevatorul central, care îi introduce în combin. Tulpinile strivite, în mare msur, de valurile seciilor de detaare se recolteaz imediat, cu maini de cpiat, când se însilozeaz, sau dup 2 3 zile, când materialul se pstreaz. Se pot folosi i combinele de siloz. Echipamentul pentru depnuarea tiuleilor EDM (EDMR). Se monteaz în batoza combinei C-4U, dup ce s-au demontat organele de batere i de scuturare ale acesteia. El realizeaz depnuarea tiuleilor provenii de la culegtorul CS-4M, pe care îi descarc în mijlocul de transport ce se deplaseaz paralel cu combina. Echipamentul EDMR se deosebete prin aceea c descarctiuleii depnuai într-o remorc ataat în urma combinei. Echipamentul EDM are alctuirea indicat în figura 3. La construciile noi lipsesc transportorul oscilant i cel intermediar sau numai unul din acestea. Fig. 3 Echipamentul EDM: transportorul oscilant, în trepte; 2 agitatorul rotativ; 3 exhaustorul; 4 transportorul intermediar; 5 aparatul de depnuare; 6 jgheabul de dirijare a tiuleilor depnuai; 7 elevatorul de tiulei depnuai; 8 elevatorul central cu raclei Aparatul de depnuare este format din opt perechi de valuri, montate pe un cablu propriu, fixat în interiorul batozei combinei C-4U. Fiecare pereche de valuri are un val cu rozete de cauciuc i unul metalic. Acionarea se face prin roi dinate, conice i cilindrice. Pentru apsarea tiuleilor i pentru deplasarea lor pe lungimea valurilor, aparatul de depnu- are este prevzut cu patru rotoare cu palete de cauciuc. Jgheabul de colectare preia tiuleii depnuai i îi dirijeaz la elevatorul de descrcare. Elevatorul este de tip lan, cu palete din cauciuc, i are la partea superioar un deflector reglabil, pentru descrcarea tiuleilor depnuai în remorca ce se deplaseaz lateral fa de combin (sau care este ataat dup combin în cazul echipamentului EDMR). Sub elevator se gsete un ventilator centrifugal cu palete, care prin curentul de aer creat, separ impuritile uoare din masa de tiulei depnuai. Echipamentul de treierat ET. Pentru treieratul tiuleilor la batoza combinei se impun câteva modificri care, în ansamblul lor, constituie echipamentul de treierat (fig. 4). Contrab- Fia de documentare nr. 5 2

91 ttorul de cereale pioase se înlocuiete cu un alt contrabttor, cu mai puine ine i cu spaiile dintre vergele mai mari; în prelungirea contrabttorului se monteaz o tabl cu orificii alungite; pe uniformizatorul de evacuare (postbttor) se monteaz bare cu degete; prima treapt a scuturtorilor se acoper cu tabl cu orificii alungite; sitele de la curirea I i a II-a se schimb cu site corespunztoare pentru porumb. Fig. 4 Echipamentul ET: contrabttor pentru porumb, cu ochiuri mari; 2 tabl cu orificii alungite, fixat dup contrabttor; 3 bar cu degete, pentru postbttor; 4 tabl cu orificii alungite, pentru protecia scuturtorului; 5 sit Graepel; 6 sit cu orificii pentru curirea I; 7 sit cu orificii pentru curirea a II-a; 8 scut de protecie a carcasei ventilatorului curirii I; 9 greutate adiional pentru roata de direcie Pentru echilibrarea combinei, pe roile de direcie se monteaz greuti adiionale. Carcasa ventilatorului se protejeaz, pe partea inferioar, cu un scut din tabl. Echipamentul RI (fig. 5) este alctuit din 4 sau 5 secii de recoltare, care se monteaz pe platforma secertorii combinei, la capul de recoltare (hederul combinei). Fig. 5 Echipamentul RI: ridictoare de plante; 2 aparat de tiere; 3 lanuri pentru transportul plantelor; 4 valuri de alimentare; 5 transmisia la lan- uri i valuri; 6 mecanism de acionare a aparatului de tiere Procesul de lucru al seciilor de recoltare decurge astfel: plantele sunt tiate de aparatul de tiere, pentru ca apoi lanurile transportoare s le aduc la valurile de alimentare, care le dirijeaz la transportorul-melc, de unde, prin intermediul transportorului oscilant, ajung la aparatul de treier. Echipamentul TIT. Pentru tocarea i încrcarea tulpinilor de porumb la partea posterioar a combinei se monteaz echipamentul TIT (fig. 6), alimentarea sa cu tulpini fcându-se de ctre scuturtorii batozei. Fia de documentare nr. 5 3

92 De pe scuturtori tulpinile ajung la aparatul de tocare, unde se realizeaz mrunirea i fibrarea lor. Sub aciunea cuitelor, toctura rezultat este trimis, prin canalul de legtur, la ventilator, de unde este evacuati descrcat în mijlocul de transport ataat la partea din spate a combinei. Fig. 6 Echipamentul TIT: plan de dirijare a tulpinilor; 2 tob cu cuite; 3 contracuite; 4 carcasa tobei; 5 canal de legtur; 6 ventilator; 7 conduct de evacuare a tocturii; 8 deflector de descrcare; 9 scuturtorii batozei Fig. 7 Echipamentul TIT, cu paravan de împrtiere a tocturii: paravan de împrtiere a tocturii; 2 tij pentru reglarea poziiei paravanului Echipamentul TIT poate fi folosit i la tocarea tulpinilor i împrtierea tocturii pe suprafaa solului, ca, de exemplu la recoltarea florii-soarelui, pentru a se grbi eliberarea terenului i a se crea condiii corespunztoare de pregtire a solului în vederea executrii semnatului. În acest caz, în locul ventilatorului, care se demonteaz, se folosete un paravan pentru împrtierea tocturii (fig. 7). Tocarea tulpinilor cu ajutorul echipamentului TIT se consider corespunztoare când toctura obinut este fibrat în proporie de 89 %, iar mrunirea frunzelor se realizeaz în aceeai msur ca i la tulpini. Fia de documentare nr. 5 4

93 Tema: CLASIFICAREA MAINILOR I INSTALAIILOR ZOOTEHNICE Subiectul: Consideraii generale În fermele pentru creterea animalelor i psrilor exist mai multe tehnologii de mecanizare a lucrrilor. În cadrul fiecrei tehnologii se folosesc maini i instalaii a cror construcie depinde de procesul de lucru pe care-l efectueaz, de specia animale, de sistemul de întreinere etc. Cerinele fa de mainile i instalaiile zootehnice sunt: s aib pierderi cât mai mici; s nu duneze animalelor i s nu modifice proprietile fizico-mecanice ale materialului pe care-l prelucreaz sau ale produsului care se obine; s execute procesul de lucru cu un consum de metal, energie, combustibil i for de munc cât mai redus; s permit o întreinere i o exploatare cât mai simpli comod; s fie simple, rezistente i s aib siguran mare în exploatare. Mainile i instalaiile zootehnice pot fi clasificate astfel: o maini i instalaii pentru pregtirea i distribuirea hranei; o instalaii pentru alimentare cu api pentru distribuirea apei la animale; o maini i instalaii pentru întreinerea animalelor i a adposturilor; o maini i instalaii pentru recoltarea produselor de la animale: instalaii de muls; instalaii de tuns; o maini i instalaii pentru condiionarea i prelucrarea primar a produselor de la animale. Fia de documentare nr. 52

94 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU PREGTIREA HRANEI Subiectul: Moara cu ciocane universal MCU-2-3 Destinaia. Aceast moar este destinat mcinrii boabelor de cereale, tiuleilor, cioclilor i porumbului cu umiditate ridicat. Noutatea la aceast moar const în aceea c este dotat cu trei tipuri de rotoare schimbabile, pentru mcinarea diferitelor produse. Fig. Moara cu ciocane universal MCU-2-3: a vedere general lateral; b construcia morii; c construcia rotorului cu ciocane pentru mcinarea boabelor de cereale Construcia. Moara universal (fig. ) este format din buncr pentru boabe, transportorul de alimentare i dozare cu raclei, moara cu ciocane propriu-zis 2, conducta de transport pneumatic al mciniului 3, ciclon i tablou electric. Fia de documentare nr. 53

95 Buncrul de boabe se livreaz separat dac moara va lucra numai la mcinarea cerealelor boabe. Transportorul de alimentare i dozare (fig.,a) este alctuit din cadru, cuva 4, jgheabul 5, transportorul cu raclei 6, placa cu magnei permaneni 7 i grupul de acionare (8, 9 i 0). Moara propriu-zis (fig.,b) este alctuit din postamentul, carcasa 2, coul de alimentare 3, rotorul interschimbabil, sita schimbabil, ventilatorul i grupul de acionare. La carcas este sudat un tub cu flan 4 pentru montarea conductei 5 de transport pneumatic a mciniului. La coul de alimentare se gsete obturatorul 6 pentru reglarea debitului de alimentare. Rotorul pentru mcinarea cerealelor boabe are (fig.,c) butucul, discul 2 cu patru palete 3 cu rol de ventilator, patru boluri 4, pe fiecare fiind ase ciocane articulate 5 între care se gsesc bucele de distanare 6. Strângerea rotorului cu ciocane pe arborele motorului electric se face cu urubul 7 i cu aiba special 8. Rotorul pentru tiulei i ciocli are aceeai construcie cu a rotorului pentru boabe la care se adaug dou cuite de pretocare, ce se monteaz în partea anterioar a butucului. Rotorul pentru porumb cu umiditate ridicat (fig.,b) const din discul 7 i dou bare cu ti 8 pentru mrunire. Discul are la centru butucul fixat prin pan pe arborele motorului electric, iar la periferie sunt dou palete 9 ce formeaz ventilatorul i dou cuite 0 pentru tierea i curirea resturilor vegetale depuse pe sita. Pe arborele motorului electric 2 se monteaz, prin pan, rotorul de mrunire. Procesul de lucru. Moara universal este alimentat cu cereale boabe, tiulei i ciocli de porumb cu ajutorul transportorului cu raclei sau numai cu boabe direct din buncr. Furajul din cuva transportorului este preluat de raclei i descrcat în coul de alimentare al morii. La trecerea peste plcile magnetice, de la captul jgheabului transportorului, sunt reinute corpurile feromagnetice. În cazul boabelor de cereale, rotorul cu ciocane execut procesul de mrunire, iar mciniul care trece prin orificiile sitei este preluat de cele patru palete ale ventilatorului i refulat, prin conduct, în ciclonul de linitire. La tiuleii i cioclii de porumb, rotorul execut mai întâi procesul de pretocare cu ajutorul cuitelor, i, apoi mcinarea cu ajutorul ciocanelor. Mciniul, dup ce trece prin sit, este refulat de cele patru palete prin conduct, în ciclon. De aici, mciniul este descrcat de ctre ecluz, într-un amestector sau în sacul montat la gura de golire. Fia de documentare nr. 53 2

96 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU PREGTIREA HRANEI Subiectul: Moara cu ciocane de capacitate mic Destinaia. Aceast moar este folosit la mcinarea boabelor de cereale, tiuleilor i cioclilor de porumb, paielor i tulpinilor de porumb. Este utilizat în fermele zootehnice cu un numr mic de animale sau în gospodriile individuale. Construcia. Moara de capacitate mic (fig. ) este format din cadrul, carcasa 2, rotorul cu ciocane 3, sita schimbabil (Ø 3, 8, 4 i 6 mm), motorul electric 5 de 7,5 kw, transmisia 6, jgheabul de evacuare a mciniului 4 i tabloul electric. Fig. Moara cu ciocane de capacitate mic Carcasa 2 este prevzut cu coul de alimentare 7 la care se gsete obturatorul 8. Rotorul const dintr-un arbore, unsprezece discuri i patru boluri, pe fiecare fiind articulate cinci ciocane. Transmisia are dou curele trapezoidale, care fac legtura între fulia cu dou canale de pe arborele motorului electric i fulia de pe arborele rotorului cu ciocane. Transmisia are aprtoare de protecie. Procesul de lucru. Boabele de cereale din coul de alimentare trec pe ling obturatorul reglat în camera de mcinare, unde rotorul le mrunete, mciniul trece prin orificiile sitei pe jgheabul de evacuare i de pe acesta pe platforma de lucru. Fia de documentare nr. 54

97 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU PREGTIREA HRANEI Subiectul: Agregatul de mcinat i amestecat AMA Destinaia. Agregatul este destinat pentru mcinarea cerealelor boabe i amestecarea mcini- ului cu PVM (proteine, vitamine i minerale). Construcia. Agregatul este format (fig. ) din transportorul melc de încrcare, buncrul de alimentare 2, moara cu ciocane 3, ciclonul 4 cu ecluza 5, amestectorul vertical cu melc 6 i tabloul electric 7. La partea inferioar a buncrului de alimentare se gsete o gur de golire 8 prevzut cu obturator i dou plci magnetice. Fig. Agregatul de mcinat i amestecat AMA Moara cu ciocane este de tipul MCU-2-3. La gura de descrcare a ecluzei exist un deviator 9 cu clapeta 0 i dou conducte i 2, prima pentru înscuire, iar a doua pentru descrcarea mcini- ului în coul de alimentare al amestectorului. Procesul de lucru. Cerealele boabe sunt deversate în coul de alimentare al transportorului melc, care le descarc în buncrul 2. Din buncr, boabele trec pe lâng obturatorul deschis în gura de golire 8, unde sunt reinute corpurile feromagnetice. Boabele ajung în coul de alimentare 3 al morii universale, unde sunt mcinate. Mciniul este refulat prin conducta 4 i cotul 5 în ciclonul 4. Mciniul este descrcat cu ajutorul ecluzei în deviatorul 9 cu dou ci i de aici în saci, prin conducta sau în coul de alimentare al amestectorului 6, prin intermediul conductei 2. În coul de alimentare 6 al amestectorului se pune PVM, care, împreun cu mciniul este transportat de melc în buncrul amestectorului, unde are loc omogenizarea mciniului i a PVM-ului, obinându-se nutre combinat, ce se descarc prin conducta de golire 7 prevzut cu clapet. Fia de documentare nr. 55

98 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU PREGTIREA HRANEI Subiectul: Toctoarea pentru rdcinoase cu disc TRD-0 Destinaia. Aceast main este destinat tocrii rdcinoaselor, tuberculelor i bostnoaselor. Construcia. Toctoarea TRD-0 (fig. ) este format din: coul de alimentare montat pe cadrul de susinere 2; aparatul de tocare care const dintr-un arbore vertical i un disc orizontal pe care sunt montate opt cuite crestate 3; la coul de alimentare sunt fixate dou contracuite 4, iar sub discul cu cuite se gsesc patru palete 5, care antreneaz toctura prin jgheabul de evacuare 6; grupul de acionare care cuprinde motorul electric 7, transmisia cu curele trapezoidale 8 i grupul conic 9. Fig. Toctoarea pentru rdcinoase cu disc TRD-0 Procesul de lucru. Rdcinoasele din coul de alimentare sunt tiate, în felii sau tiei, de cuite i contracuit. Produsul obinut cade sub discul cu cuite, de unde este preluat de paletele 5 i refulat la exteriorul mainii prin jgheabul de evacuare 6. Fia de documentare nr. 56

99 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU DISTRIBUIREA HRANEI Subiectul: Maina de distribuit nutreuri MDN-5 Destinaia. Maina MDN-5 este destinat transportului nutreurilor fibroase i grosiere tocate, a celor însilozate i distribuirii lor în ieslea de hrnire a animalelor din adpost sau de pe padoc. Construcia. Maina MDN-5 (fig. ) este format din bena, dou transportoare cu lanuri i raclei 2 ce se gsesc pe fundul benei, transportorul de dislocare i alimentare (transportorul cu raclei înclinat 3), uniformizatorul de alimentare 4, transportorul elicoidal transversal 5 pentru distribuirea nutreului la iesle, transmisia 6, asiul 7, sistemul de rulare 8 i dispozitivul de traciune 9. Fig. Maina pentru distribuit nutreuri MDN-5: a) vedere general; b) schema procesului de lucru Procesul de lucru. Maina se încarc cu nutre de la siloz sau de la locul de prelucrare i se deplaseaz la locul de distribuire (adpost sau padoc). Dup distribuirea într-o iesle, agregatul se introduce din nou pe aceeai alee de furaje, asigurând distribuirea în ieslea de pe cealalt parte a aleii. În timpul deplasrii agregatului, cu vitez redus, nutreul este deplasat continuu din ben (fig.,b) ctre partea anterioar a ma- inii, de transportoarele cu raclei. Nutreul este preluat de transportorul înclinat cu raclei i deplasat ctre partea superioar la uniformizatorul 4 de unde este aruncat în camera transportorului elicoidal 5. Acesta descarc nutreul în iesle prin intermediul jgheabului prelungitor 0. Maina MDN-5M descarc nutreul pe ambele pri deodat, deoarece este prevzut cu melc de distribuire cu dou spire, cu dou sensuri de înfurare. În acest caz, agregatul se deplaseaz pe aleea de furajare o singur dat. teren îngrdit în apropierea grajdului, unde se in animalele pentru a le permite micarea în aer liber; Fia de documentare nr. 57

100 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU DISTRIBUIREA HRANEI Subiectul: Remorca amestectoare-distribuitoare RAD-9 Destinaia. Aceast remorc este destinat amestecrii nutreurilor combinate i distribuirii lor în fermele de taurine i de ovine. Remorca RAD-9 se deosebete de remorca RAD- 4,5 prin volumul cuvei, care este de 9 m 3, i prin transmisia prevzut cu reductor. Fig. Remorca amestectoare-distribuitoare RAD-9 Construcia. Remorca RAD-9 este format (fig. ) din asiul, cuva 2, organul activ de amestecare prevzut cu doi melci 3, melcul de evacuare 4, transportorul de evacuare i de distribuie de tipul cu lani raclei 5, gura de evacuare cu obturatorul reglabil 6, mecanismul de acionare prevzut cu axul cardanic 7, reductorul 8 cu maneta 9 pentru cuplare i decuplare i transmisia cu roi dinate pentru melcii de amestecare i melcul de evacuare i transmisia cu lan pentru transportorul de distribuie; sistemul de rulare cu dou roi cu pneuri 0 i proapul prevzut cu piciorul de sprijin 2. Procesul de lucru. Se pornesc melcii de amestecare prin cuplarea reductorului, cu ajutorul manetei i se introduc furajele pentru amestecare, obturatorul fiind închis, iar transportorul cu raclei, de evacuare i distribuire, decuplat. Melcii superiori amestec componentele i deplaseaz amestecul ctre partea din spate a cuvei, de unde este preluat de melcul inferior i deplasat ctre partea din fa. Operaia se repet pân se asigur omogenizarea complet a componentelor. Se deplaseaz remorca la adpost, se deschide obturatorul i se pune în func- iune transportorul cu raclei, care distribuie amestecul furajer în iesle. Fia de documentare nr. 58

101 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU DISTRIBUIREA HRANEI Subiectul: Transportorul cu noduri TN Destinaia. Acest transportor se folosete la distribuirea nutreului combinat în adposturile de porci i de psri. Construcia. Transportorul cu noduri (fig. ) este format din buncrul tampon, conducta 2 cu cablul 3 pe care sunt rondele (noduri) din plastic i grupul de acionare 4 (motor electric, transmisie i reductor). Fig. Transportorul cu noduri TN-60 Buncrul este prevzut cu obturatorul 5, iar conducta cu cablu are rolele de col 6. De asemenea, conducta este prevzut la partea inferioar cu orificii de descrcare a nutreului combinat în dozatoarele 7, când nutreul se distribuie pe pardoseala boxei sau în tuburi telescopice (în acest caz, nutreul se distribuie în hrnitoare). Pentru automatizarea opririi transportorului exist traductorul de nivel 8, care este în legtur cu tabloul de comand 9. Fig. 2 Schema alimentrii cu transportorul TN-60 a buncrelor mobile de distribuire a nutreului combinat in jgheaburile de la bateriile de pasri: a alimentarea cu ajutorul TN-60 a buncrelor distribuitoare; b buncrele mobile de distribuire a nutreului combinat în jgheaburile de hrnire de la baterii Procesul de lucru. Nutreul combinat cade din buncr în conduct, fiind apoi preluat i antrenat de rondele de pe cablu. Nutreul combinat cade prin orificiile de la partea inferioar a conductei în tuburile telescopice i apoi în hrnitoarele tronconice 5 (fig. 2) din halele de pui de carne, întreinui pe aternut permanent sau în hrnitoarele din boxele pentru porci. Dup ce s-au umplut toate hrnitoarele, nutreul combinat este transportat înapoi în buncr. La conducta de retur, înainte de a iei din adpost, se gsete traductorul de nivel, pentru debit 8 (fig. Fia de documentare nr. 59

102 ), care automat întrerupe funcionarea motorului electric. Pornirea din nou se face acionând asupra butonului automatului de pornire. În cazul halelor pentru psri, prevzute cu baterii pentru gini outoare i tineret de înlocuire, transportorul cu noduri asigur numai alimentarea distribuitoarelor (buncrele mobile ce se deplaseaz de-a lungul bateriei). În acest caz (fig. 2), nutreul combinat din buncrul tampon este preluat de rondelele de pe cablul 2 i transportat în interiorul halei, la captul ei, de unde prin intermediul unor tuburi de descrcare 3 cade în buncrele mobile de distribuire 4. Prin deplasarea buncrelor de-a lungul bateriei 5, cu ajutorul cadrului cu role 6 acionat de cablu, nutreul combinat este distribuit în jgheaburile de hrnire 7 ce se gsesc la fiecare nivel al bateriei, de o parte i de alta a acesteia. Pentru distribuirea nutreului combinat, frecvent, se folosesc transportoarele cu noduri TN-35 i TN-60, cu un singur circuit i cu dou circuite. Fia de documentare nr. 59 2

103 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU DISTRIBUIREA HRANEI Subiectul: Instalaia pentru pregtirea i distribuirea hranei lichide la porcine Destinaia. Aceast instalaie este destinat pentru pregtirea i distribuirea hranei lichide în halele de porcine. Construcia. Instalaia (fig. ) este format din dou sau mai multe vase, cu capacitatea l fiecare, în care se gsete un agitator cu palete de omogenizare 2; o pomp centrifug 3; conducta de distribuire 4, prevzut cu vana cu deschidere rapid 5, conducta de retur 6 i tablou electric de comandi control. Fig. Schema instalaiei pentru distribuirea hranei lichide la porcine Procesul de lucru. În vasale se realizeaz amestecul dintre api nutreul combinat în proporia de 2,5/ sau 3/, cu ajutorul agitatorului 2, pus în funciune de un motoreductor 7. Pompa centrifug 3, care deservete dou vase de amestec, aspir hrana lichid din vasul în care a fost pregtit, dup ce în prealabil s-a deschis robinetul corespunztor 8. Hrana lichid pompat prin conducta de distribuire 4, ajunge la vanele cu deschidere rapid 5 i prin tuburile verticale se scurge în jgheaburile de furajare 9. Dup ce s-au umplut toate jgheaburile, hrana lichid se reîntoarce prin conducta de retur 6, în vasul de amestec în care se va pregti hrana. Fia de documentare nr. 60

104 Tema: INSTALAII PENTRU ALIMENTAREA CU AP Subiectul: Consideraii generale În fermele zootehnice se consum mari cantiti de ap la desfurarea diferitelor procese tehnologice de producie. Apa se folosete: pentru adparea animalelor, pentru pregtirea hranei, pentru curirea adposturilor i a animalelor, pentru splarea utilajelor, pentru necesiti igienico-sanitare etc. Necesarul de ap dintr-o ferm zootehnic se calculeaz pe baza normelor medii de consum. Pentru a putea fi folosit la adpatul animalelor, apa trebuie s îndeplineasc o serie de condiii. Astfel, trebuie s fie proaspt, limpede, fr miros sau gust, s nu conin bacterii etc. Pentru îmbuntirea calitii apei se folosesc instalaii speciale. Surse de alimentare cu ap. Sursele de ap se pot împri în: ape de suprafa (fluvii, râuri, pâraie, lacuri etc.); ape subterane (straturi acvifere, vâne de ap, lacuri subterane); izvoare sau ape ce ies la suprafa în mod natural. Apele de suprafa nu îndeplinesc condiiile de potabilitate, fiind necesare instalaii complicate i costisitoare pentru corectarea i îmbuntirea proprietilor fizico-mecanice i organoleptice. Captarea apelor subterane se face prin construcii diferite, în funcie de adâncimea stratului de api de debitul de ap al sursei. De obicei, se folosesc puuri forate. Captarea izvoarelor se face prin drenuri de piatr, care intercepteaz pânza de api o dirijeaz la un rezervor de acumulare gravitaional. De la acesta, printr-o conduct de aduciune, apa circul ctre consumatori. Scheme de alimentare cu ap. Instalaiile de alimentare cu ap cuprind construcii i utilaje necesare pentru captarea, ridicarea, transportul, depozitarea i distribuia ei. Schema de alimentare cu ap poate fi cu castel sau cu hidrofor. Fig. Instalaia pentru alimentare cu ap cu castel Fia de documentare nr. 6

105 Instalaia de alimentare cu ap cu castel (fig. ) cuprinde staia de captare i ridicare a apei I, staia de tratare a apei II, castelul de ap III, reeaua de distribuie IV i consumatorii V. Staia de ridicare a apei I este format din puurile de captare, pompa submersibil 2, sorbul 3, motorul electric 4. Cablul 5 susine pompa, iar cablul electric 6 alimenteaz cu energie electric de la tabloul 7 motorul de acionare. Pompa refuleaz apa prin conducta 8 la sta- ia de tratare II, care cuprinde utilajele 9 pentru îmbuntirea calitii apei. De la staia de pompare, apa este pompat prin conducta de aduciune 0 la staia de tratare i de la aceasta la castelul de ap III. Acesta este prevzut cu rezervorul suspendat i stâlpul de susinere 2, fixat cu cablurile 3. Reeaua de distribuie IV, cu conducte ramificate sau inelare 4, distribuie apa la consumatorii V (hidrani de incendiu, de grdin 5, adptorile 6, secia de pregtire a hranei, instalaia de splare a utilajelor i a adposturilor etc.). Instalaia de alimentare cu ap cu hidrofor (fig. 2) cuprinde staia de captare i ridicare a apei I, bazinul tampon II i staia propriu-zis a hidroforului III. Fig. 2 Instalaia pentru alimentare cu ap cu hidrofor Staia de ridicare a apei este format din puul de captare i pompa submersibil 2. Staia de hidrofor propriu-zis este format din pompa centrifug orizontal de suprafa 3, compresorul 4, rezervorul 5 i instalaie electric. Apa din bazinul 6 este tras de pompele 3, acionate de motorul electric 7 sau motorul termic 8. Instalaia mai este prevzut cu instalaia electric 9, presostatul 0, supapa de siguran i manometrul 2. Fia de documentare nr. 6 2

106 Tema: INSTALAII PENTRU ALIMENTAREA CU AP Subiectul: Adptori. Adptoarea cu nivel constant ANC-2 Destinaia. Aceast adptoare se folosete pentru taurine i ovine. Fig. Adptoarea cu nivel constant ANC-2 Construcia. Adptoarea ANC-2 (fig. ) este format din dou cupe alungite între care se gsete compartimentul prevzut cu ventilul 2 i plutitorul 3. Apa de la reea, ptrunde în compartimentul plutitorului printr-un racord 4. Nivelul constant al apei este meninut de plutitorul care este mai uor decât apa i plutete la suprafa. în momentul în care apa din cup a atins nivelul de funcionare, plutitorul se ridic acionând ventilul, i se întrerupe curgerea apei. Pe msura consumului de ap, plutitorul permite meninerea nivelului constant al apei din cup. 2. Instalaia de adpare cu nivel constant pentru bovine IANCB-00 Destinaia. Instalaia se folosete pentru adparea bovinelor cu întreinere legat a animalelor. Construcia. Instalaia (fig. 2) este format din rezervorul central, cu plutitor, conducta de alimentare cu ap 2, conducta de distribuire a apei 3 i cupele de adpare 4, montate la iesle. Conductele de ap sunt prevzute cu robinetele 5. Fig. 2 Instalaia de adpare cu nivel constant pentru bovine IANCB-00 Procesul de lucru. Când animalele beau din cupe, scade nivelul apei în ele i în rezervorul central, plutitorul coboari apa de la reea curge în rezervor i în cupe pân când se Fia de documentare nr. 62

107 ajunge la nivelul iniial reglat. În acest timp, plutitorul se ridic, acioneaz asupra ventilului i apa de la reea nu mai curge în rezervor. 3. Instalaia de adpare cu nivel constant cu rezervor central cu plutitor Destinaia. Instalaia se folosete pentru adparea porcinelor. Construcia. Instalaia (fig. 3) este format din rezervorul prevzut cu racordul de alimentare cu ap de la reea 2 i plutitorul 3, conducta de distribuire a apei 4 i pipele de adpare 5, ce se gsesc în fiecare box. Procesul de lucru. Când porcii sug apa din pipe, scade nivelul în ele i în rezervorul central, plutitorul coboari apa de la reea curge în rezervor i în pipe pân atinge nivelul ini- ial. În acest timp, plutitorul se ridic, acioneaz asupra ventilului, obturând curgerea apei. Reglarea nivelului de ap în rezervor i în pipele de adpare se face cu ajutorul urubului 6, care acioneaz asupra pârghiei plutitorului. 4. Adptoare-suzet Fig. 3 Instalaie de adpare cu nivel constant pentru porcine Destinaia. Adptoarea suzet este destinat pentru adparea porcilor. Construcia. Adptoarea-suzet (fig. 4) este format din corpul, supapa 2, dou garnituri 3, capacul 4, resortul din cauciuc 5, rozeta de blocare 6 i tiftul de siguran 7. Corpul adptorii are la un capt un filet 8 pentru înurubare la un cot montat la conducta de alimentare cu ap. Supapa poate avea tija ei plin sau tubular; în acest ultim caz apa curge prin interiorul supapei în gura animalului. Procesul de lucru. Animalul introduce gura în adptoare i apas cu maxilarul superior asupra tijei supapei, care se înclin. Datorit înclinrii supapei, se înclin capacul i resortul, permiând apei s treac din conducta de alimentare, prin spaiul dintre corp i capac, dintre capacul discului supapei i garnitura superioar, în scafi apoi în gura animalului. 5. Adptoare cu vacuum Fig. 4 Adptoare-suzet Destinaia. Aceast adptoare se folosete la adparea puilor pân la vârsta de 4 zile. Ea se execut în dou variante: cu rezervor din sticli cu rezervor din metal. Construcia. Adptoarea cu vacuum (fig. 5) este format din rezervorul i jgheabul (tava) 2 de adpare. Fia de documentare nr. 62 2

108 Fig. 5 Adptoare cu vacuum Procesul de lucru. Adptoarea are o funcionare discontinu. Pentru umplerea adptorii se scoate tava i se umple rezervorul cu ap. Se fixeaz apoi tava la rezervor i se rstoarn rezervorul împreun cu tava, cu 80. Apa se scurge din rezervor în tav, prin orificiul 3 de la partea inferioar a rezervorului, pân când nivelul din tav închide orificiul. În acest moment se oprete curgerea apei din rezervor în tav, datorit vacuumului format în interior prin curgerea apei. Pe msur ce puii consum ap, nivelul acesteia scade sub nivelul orificiului rezervorului i o nou cantitate de ap trece din rezervor în tav. Procesul se repet pân la consumarea întregii cantiti de ap din rezervor, când se face o nou umplere a acestuia. 6. Adptoare tronconic suspendat Destinaia. Adptoarea se folosete la adparea psrilor întreinute pe aternut permanent. Construcia. Adptoarea (fig. 6) este format dintr-un jgheab (tav) de adpare circular, care are spre centru un con 2 pentru a nu permite psrilor s se aeze pe ea. Adptoarea se fixeaz pe plafonul halei printr-un cablu 3, iar printr-un furtun 4, care este racordat la reea, apa curge în tav. Pe circuitul furtunului de alimentare cu ap se gsete un furtun 5 cu elasticitate bun, care poate fi apsat de o pârghie 6 fixat cu un capt la cablul de susinere 3. La pârghie se fixeaz un resort 7, a crei tensiune se poate regla de la urubul 8. Procesul de lucru. Apa de la reea ptrunde prin furtunul de alimentare în jgheabul de adpare i pe msur ce apa intr în jgheab crete greutatea adptorii. Când aceast greutate depete fora de tensionare a resortului, acesta se destinde, braul lung al pârghiei coboar, iar braul scurt apas furtunul de cauciuc, obturându-l i oprind astfel curgerea apei în jgheabul de adpare. Pe msur ce apa este consumat, greutatea adptorii scade. Resortul, ridic braul lung al pârghiei de acionare împreun cu adptoarea. Furtunul din cauciuc nu mai este apsat i o nou cantitate de ap ptrunde în Fig. 6 Adptoare tronconic jgheab. Apa ptrunde în jgheab pân în momentul atingerii greutii reglate (corespunztoare tensionrii resortului), când curgerea apei este din nou oprit. Fia de documentare nr. 62 3

109 Tema: UTILAJE PENTRU ÎNTREINEREA ANIMALELOR I ADPOSTURILOR Subiectul: Instalaia de evacuare a dejeciilor cu transportor cu raclei batani. Instalaia de evacuare a dejeciilor cu lopei rabatabile. Instalaia de evacuare a dejeciilor cu transportor cu raclei batani Destinaia. Aceast instalaie se folosete pentru evacuarea dejeciilor în adposturile de vaci cu lapte, întreinute în stabulaie fix. Construcia. Instalaia de evacuare a gunoiului cu raclei batani (fig. ) este format din patru rigole, trei bare la care sunt articulai racleii, lanuri de legtur între bare cu mecanism de întindere, patru role de ghidaj (de col), grupul de acionare i transportorul cu raclei fici, înclinat. Racleii mobili sunt montai pe bare la m distani pot oscila (rabate) numai într-un sens, datorit frecrii de rigol. Procesul de lucru. Transportorul cu raclei batani, orizontal, are o micare liniaralternativ, dat de grupul de acionare, prevzut cu mecanism de inversare a sensului de micare, încât în timp ce o bar cu raclei este în curs activ (racleii sunt perpendiculari pe pere- ii rigolei), celelalte dou bare sunt în cursa pasiv (racleii sunt înclinai fa de pereii rigolei). Racleii, care sunt în cursa activ, antreneaz gunoiul ctre captul adpostului unde este deversat într-o fos. Datorit mecanismului de inversare, la sfâritul cursei active a unei ramuri, se inverseaz micarea barelor cu raclei. Cele dou bare cu raclei, care au efectuat cursa pasiv trec în cursa activ, antrenând gunoiul în fosa colectoare, în timp ce cealalt bar, care a efectuat cursa activ, execut cursa pasiv. Gunoiul din fos este preluat de transportorul înclinat cu raclei fici, care îl descarc în remorc. Fig. Instalaie de evacuat gunoiul de grajd cu raclei batani: a seciuni longitudinal; b seciune prin rigol; bare; 2 raclete: 3 lan de legtur între bare; 3' role de col; 4 motor electric; 5 reductor; 6 lan de antrenare; 7 cremalier; 8 i 9 roi de antrenare; 0 limitatoare de curs; i 2 pârghie de acionare a limitatoarelor de curs; 3 raclei fici; 4 jgheabul transportorului înclinat; 5 grup de acionare Fia de documentare nr. 63

110 2. Instalaia de evacuare a dejeciilor cu lopei rabatabile Destinaia. Aceast instalaie este folosit la evacuarea gunoiului (dejeciilor) în adposturile de vaci întreinute în stabulaie liber, în adposturile de îngrare a taurinelor i a ovinelor etc. Construcia. Instalaia (fig. 2) este format din dou rigole longitudinale, o rigol transversal 2 la captul adpostului, cablul sau lanul 3, prevzut cu dou perechi de lopei rabatabile 4, rolele de col 5, grupul de acionare 2 i transportorul cu raclei 6 montat în rigola transversal. Grupul de acionare este prevzut cu motorul electric 7, transmisia cu curele 8, reductorul 9, mecanismele de inversare a sensului de micare 0 i tabloul electric. Fig. 2 Instalaia de evacuare a dejeciilor cu lopei rabatabile Procesul de lucru. Dejeciile de la animale cad printre grtarele pardoselii în rigole. Micarea de la motorul electric se transmite la curelele trapezoidale i apoi la reductorul care pune în micare cablul sau lanul de traciune. Acesta deplaseaz într-un sens o pereche de lopei, care efectueaz cursa activ, în timp ce cealalt pereche de lopei efectueaz cursa pasiv. La cursa activ, lopeile deplaseaz dejeciile la captul adpostului, în rigola transversal. Dup terminarea unei curse, automat, datorit mecanismului de inversare 0, se schimb sensul de micare a lopeilor. Ramura a efectueaz cursa pasiv, iar ramura b cursa activ, lopeile antrenând dejeciile în rigola transversal 2. Transportorul cu raclei fici, din aceast rigol, deplaseaz dejeciile în remorc sau în rezervorul instalaiei pentru transportul pneumatic al dejeciilor. Fia de documentare nr. 63 2

111 Tema: UTILAJE PENTRU ÎNTREINEREA ANIMALELOR I ADPOSTURILOR Subiectul: Instalaia hidraulic pentru evacuarea dejeciilor Destinaia. Aceast instalaie se folosete pentru evacuarea dejeciilor în complexele de porcine i bovine. Clasificarea. Instalaiile de evacuare hidraulic a dejeciilor sunt de dou feluri: cu circuit închis, care nu se folosesc la noi i cu circuit deschis, rspândite la noi în ar. Instalaiile de evacuare hidraulic cu circuit deschis pot fi cu curgere discontinui cu curgere continu. În primul caz, dejeciile lichide se strâng în rigole, sub grtar i nu curg la exterior în fos, deoarece exist la captul rigolelor, un obturator, care nu permite dejeciilor din rigole s se scurg în fosa colectoare. Dup ce rigolele s-au umplut cu dejecii, se ridic obturatorul i dejeciile curg în fos, datorit pantei rigolei i fluidizrii lor. În cazul curgerii continue a dejeciilor din rigole, acestea curg în fose, datorit pantei i fluidizrii, nefiind obturator. De exemplu, evacuarea hidraulic a dejeciilor din unele adposturi din complexele de tip industrial pentru creterea vacilor de lapte i pentru îngrarea taurinelor se face ca în figura. La partea posterioar a standului animalelor este executat un canal, acoperit cu un grtar metalic sau din beton. La animalele inute libere în boxe, întreaga suprafa a boxei se gsete deasupra acestui canal, pardoseala fiind în întregime din grtar. Canalele dintr-un adpost au o pant general ctre o fos de colectare situat în afara adpostului. În canal se introduce mai întâi ap, care stagneaz, creând totodat i diferene de nivel, datorit unor praguri sau unor obloane stvilar instalate la anumite distane în interiorul canalului. Dejeciile animalelor cad prin grtar în canal sau, dac eventual au rmas pe stand, sunt împinse de îngrijitor prin grtar în canal. Fig. Evacuarea hidraulic a dejeciilor din adposturile de taurine Datorit pantei canalului i pernei de ap, dejeciile se deplaseaz lent ctre fosa de colectare. La alte instalaii, zilnic se deschid obloanele stvilar i se d drumul unui curent de ap dintr-un rezervor situat în adpost la o oarecare înlime (vas de purjare), curentul de ap antrenând dejeciile ctre fosa de colectare. Fosele de colectare sunt evacuate periodic. Transportul dejeciilor din fosele colectoare, de la captul adposturilor, se face cu remorca de vidanjare, cu pompa toctor, cu pompa melc, cu remorci obinuite (când dejeciile sunt mai consistente), pneumatic cu instalaii cu aer comprimat sau cu asiu monoax cu ben etan, coninutul fiind apoi împrtiat pe câmp sau sunt racordate prin conducte la un sistem de irigaie prin aspersiune. Fia de documentare nr. 64

112 Tema: UTILAJE PENTRU ÎNTREINEREA ANIMALELOR I ADPOSTURILOR Subiectul: Ventilaia adposturilor Microclimatul din interiorul unui adpost se consider corespunztor când temperatura i umiditatea au valori optime, iar aerul nu are gaze nocive peste limita admisibil. Aerul cu temperaturi umiditate necorespunztoare i aerul viciat care conine CO 2, NH 3, SH 2 etc., peste limita admisibil, duc la o stare fiziologic anormal (animalul crete greu, pierde pofta de mâncare, se îmbolnvete uor i nu se dezvolt). Instalaia de ventilare asigur în adposturi meninerea unui microclimat constant, indiferent de condiiile climatice exterioare. Instalaiile de ventilare sunt: pentru ventilare natural (neorganizati organizat) i pentru ventilare artificial (mecanic), care pot fi: prin depresiune (absorbant), prin suprapresiune (refulant) i combinat (cu presiune echilibrat). Ventilaia natural organizat asigur schimbul de aer prin deschideri (canale, orificii, panouri mobile etc.) construite special în acest scop. Ventilaia prin depresiune asigur evacuarea aerului viciat din adpost, cu ajutorul ventilatoarelor, locul lui fiind luat de aerul proaspt care ptrunde pe cale natural, datorit depresiunii create (fig. ). Fig. Schema ventilaiei naturale organizate i mecanice prin depresiune: ventilator; 2 canale de ventilare; 3 panouri de aerisire; 4 acoperi; 5 perei; 6 box; 7 rigol pentru dejecii Fig. 2 Ventilaia combinat: gur de aerisire; 2 conduct de intrare a aerului; 3 ventilator-exhaustor pentru scoaterea aerului viciat; 4 gur de intrare a aerului proaspt; 5 conduct de evacuare a aerului viciat; 6 ventilator de introducere a aerului proaspt; 7 priz de aer reglabil; 8 baterie de înclzire a aerului proaspt; 9 conducta de distribuire a aerului cald Ventilaia prin suprapresiune se realizeaz când ventilatoarele introduc aer proaspt, aerul viciat fiind evacuat datorit suprapresiunii create. Fia de documentare nr. 65

113 Ventilaia combinat (prin depresiune i prin suprapresiune) se realizeaz atât cu ventilatoare de depresiune, cât i cu ventilatoare de suprapresiune (fig. 2). Ventilaia natural organizat se folosete în adposturile de vaci pentru lapte, de ovine, de tineret taurin la îngrat în perioada a II-a etc. Ventilaia mecanic combinat se folosete în adposturile de psri, de viei, în maternitile de porci etc. Ventilatoarele folosite pentru ventilaie, în fermele zootehnice, sunt ventilatoare axiale, cu o singur treapt de turaie, cu dou trepte de turaie sau cu turaie variabil (ventilaia, în acest caz, este automatizat). Fia de documentare nr. 65 2

114 Tema: UTILAJE PENTRU ÎNTREINEREA ANIMALELOR I ADPOSTURILOR Subiectul: Maina Protector-300 Destinaia. Aceast main este folosit la dezinfecia i dezinsecia adposturilor. Construcia. Maina Protector-300 (fig. ) este format din cadrul, rezervorul 2, pompa 3, uniformizatorul de presiune 4, dispozitivul de reglare a presiunii de lucru 5 cu rol i de siguran, rampa de distribuie 6, dou furtunuri de stropit 7 cu dispozitive de pulverizare a soluiei, motorul electric cu cablu 8 i automat de comand AC-3. Fig. Maina Protector-300 Procesul de lucru. Soluia aspirat de pompa 3 din rezervorul 2, prin filtrul 9 este trimis la uniformizatorul de presiune 4, apoi la furtunurile 7, care o pulverizeaz prin dispozitivul tip lance. Surplusul de soluie se întoarce de la uniformizator la rezervor, efectuând agitarea hidraulic a soluiei. Reglarea mainii se refer la debitul de soluie care se modific prin reglarea presiunii de lucru i prin schimbarea duzei de pulverizare. Fia de documentare nr. 66

115 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU RECOLTAREA PRODUSELOR ANIMALIERE Subiectul: Instalaii de muls. Consideraii generale Mulsul vacilor este una din lucrrile principale în fermele de vaci cu lapte. De aceast operaie depind atât producia de lapte, cât i starea sntii animalelor. Din totalul lucrrilor pe care le execut îngrijitorii de vaci cu lapte, peste 40 % revin pentru mulsul vacilor, atunci când acesta se execut manual. Mulsul mecanic, în comparaie cu mulsul manual, prezint multe avantaje: reduce consumul de for de munc, uureaz munca îngrijitorilor de vaci i permite obinerea unui lapte igienic. Clasificarea instalaiilor de muls. Instalaiile de muls se clasific dup mai multe criterii. În funcie de locul unde se efectueaz mulsul, pot fi: instalaii de muls în adpost, instalaii de muls în sal de muls (mulsul se efectueaz într-o încpere special amenajat numit platform de muls) i instalaii de muls la pune. 2. Aparatul de muls Destinaia. Aparatul de muls este destinat pentru recoltarea mecanic a laptelui de la vaci. Construcia. Aparatul de muls (fig. ) este format din paharele, colectorul 2, distribuitorul (la aparatul de muls din figur distribuitorul se gsete la pulsatorul central), pulsatorul (amplificatorul) individual 3, bidonul 4, furtunurile de vacuum intermitent 5, furtunurile de vacuum i lapte 6 i furtunul de vacuum permanent 7, racordat la conducta magistral de vacuum permanent 8. Fig. Instalaia de muls vaci cu colectarea laptelui la bidon Paharele de muls (fig. 2) sunt partea activ a aparatului de muls, care se ataeaz pe sfârcurile ugerului. Ele sunt formate din paharul rigid i manonul din cauciuc 2. Paharul rigid prezint la partea inferioar un racord 3 de legtur cu pulsatorul prin intermediul distribuitorului. Manonul din cauciuc are la partea superioar o manet, care se îmbrac peste marginea paharului rigid, iar la partea inferioar depete paharul rigid, fiind partea de scurgere a laptelui 4. Fia de documentare nr. 67

116 Fig. 2 Funcionarea paharului de muls Prin introducerea manonului din cauciuc în paharul rigid se delimiteaz între acestea o camer lateral (exterioar), iar când se ataeaz paharul la sfârc se delimiteaz i o camer inferioar (interioar). În camera lateral a paharului (fig. 2) se transmite intermitent vacuum i presiune atmosferic, în timp ce în camera inferioar se menine vacuum permanent. În timp ce în ambele camere ale paharului exist vacuum, manonul din cauciuc îi pstreaz forma cilindric. Vacuumul de sub sfârc, acionând asupra vârfului sfârcului determin extragerea laptelui. Acesta este timpul activ sau de aspiraie (fig. 2,b). Dac acest timp s-ar prelungi mai mult, din cauza afluxului de sânge ce se produce în sfârc, animalul ar simi durere i ar reine laptele. Aspiraia trebuie întrerupt pentru un timp de relaxare. Prin aceasta se realizeaz ptrunderea în camera lateral a aerului la presiune atmosferic. În camera de sub sfârc meninându-se vacuum, diferena de presiune pe cele dou fee ale manonului din cauciuc determin strângerea lui spre centru, exercitând asupra sfârcului un masaj descongestionant. Sfârcul se retrage i se scurteaz, laptele nu mai curge, rezervorul de lapte al sfârcului se umple din nou. Acest timp este denumit compresie sau masaj (fig. 2,a). Realizându-se iar vacuum în camera lateral, se produce din nou timpul de aspiraie, manonul revenind la forma cilindric. Cei doi timpi formeaz un ciclu sau o pulsaie. Contrar celor ce se întâmpl la mulsul manual, nu compresia, ci depresiunea produce extragerea laptelui. Intensitatea vacuumului în camerele paharului este de 0,5 bar. Durata celor doi timpi, la unele aparate de muls este egal, deci într-un ciclu, 50 % este aspiraie i 50 % compresie, iar la alte aparate raportul celor doi timpi este de 3/ (70 % aspiraie i 30 % compresie), frecvena pulsaiilor fiind de pe minut. Fia de documentare nr. 67 2

117 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU RECOLTAREA PRODUSELOR ANIMALIERE Subiectul: Instalaii de muls (2) 2. Aparatul de muls Pulsatorul asigur alternarea vacuumului cu presiunea atmosferic în camerele laterale ale paharelor de muls, respectând frecvena i raportul timpilor acestora. Exist mai multe tipuri de pulsatoare: mecanice (cu supapi membran, cu sertar, cu piston), mecano-pneumatice i electrice. Comanda funcionrii pulsatoarelor este, în general pneumatic, existând i pulsatoare cu comand electric. Orice pulsator este format din corp, elemente de distribuie (de legtur) i elemente de comand. În figura se prezint construcia i modul de lucru al pulsatorului hidropneumatic, iar în figura 2, a pulsatorului mecano-pneumatic folosit la toate instalaiile de muls (instalaia de muls la bidon modernizat IMB-2M, instalaia de muls la platform IMV-4 etc.). Fig. Pulsator hidropneumatic: a faza de aspiraie la dou pahare i de compresie la alte dou pahare; b i d faza de aspiraie la toate paharele; c faza de aspiraie la dou pahare i de compresie la alte dou pahare, dar invers ca la a; corp; 2 racord de vacuum permanent; 3 racorduri de vacuum intermitent; 4 camer de lichid; 5 membran; 6 camer de vacuum intermitent; 7 tub de legtur; 8 sertar de distribuie; 9 pies de comand; 0 pârghie de legtur În cazul pulsatorului hidropneumatic (fig. ) funcionarea lui are loc cu frecvena i raportul timpilor constante, indiferent de schimbrile de temperatur, umiditate i presiune atmosferic din mediul exterior. Pentru aceasta, pulsatorul este prevzut la capetele corpului cu spaii cu lichid de amortizare a ocului. În figura sunt prezentate cele patru faze ale unui ciclu de pulsaii. În figura,a, datorit poziiei sertarului 8 care este deplasat lateral, pe racordul 3 din Fia de documentare nr. 68

118 dreapta se creeaz vacuum, iar pe cel din stânga aer, ceea ce asigur aspiraia laptelui la dou pahare (stânga) i compresia la alte dou pahare (dreapta). În figura,b, datorit poziiei centrale a sertarului, se transmite vacuum în ambele racorduri ale pulsatorului. Acesta, fiind în legtur cu spaiul lateral al paharelor de muls, asigur în toate paharele curgerea laptelui. În figura,c datorit poziiei sertarului, care este deplasat în partea opus, lateral, în racordul din stânga exist vacuum i în cel din dreapta aer, realizând la pahare procesul de muls invers, decât în primul caz (fig.,a). În figura,d, datorit revenirii sertarului în poziie central, în ambele racorduri exist vacuum determinând mulgerea laptelui înc o dat din toate sfârcurile de uger, la un ciclu (pulsaie). Fazele indicate în figur i cele intermediare se repet ciclic, cu frecvena de 60 pulsa- ii/min, la valoarea vacuumului de 0,5 bar i raportul timpilor de 3/. Fig. 2 Construcia pulsatorului central mecano-pneumatic Fig. 3 Construcia i funcionarea pulsatorului (amplificatorului) individual mecano-pneumatic Pulsatorul central mecano-pneumatic (fig. 2) const din distribuitorul i cele dou pulsatoare cu membrani supap 2. Distribuitorul are corp cu orificii, canale i racorduri, dou discuri cu canale i orificii (un disc este fix, iar altul este mobil). Discul mobil este antrenat printr-un ax de ctre reductorul melcat 3, ce primete micarea prin transmisia cu curea 4, de la motorul trifazat 5 de 0,5 kw. Cele dou pulsatoare cu membrani supap 2 au construcie i funcionare asemntoare cu cea a pulsatoarelor (amplificatoarelor) individuale (fig. 3). Între elementele componente ale pulsatorului central, legtura se face prin furtunurile 6 i 7 i racordurile 8. Prin rotirea discului mobil al distribuitorului fa de discul fix, se obine al- Fia de documentare nr. 68 2

119 ternarea presiunii atmosferice cu presiunea negativ (vacuumul). Pulsaiile obinute, fiind prea slabe, sunt transmise la amplificatoarele (pulsatoarele) individuale mecano-pneumatic (fig. 3). Un amplificator individual servete la funcionarea a dou aparate de muls, pentru a menine constant frecvena pulsaiilor de 60 ± 3 cicluri pe minut. Amplificatoarele (pulsatoarele) individuale (fig. 3) sunt formate din corpul, capacul 2, brida de fixare 3, racordul de vacuum permanent 4, racordurile de vacuum alternativ 5 i 6, membrana 7, supapa 8 i orificiul de aer 9. Amplificatorul individual trimite alternativ vacuum i presiune atmosferic la camera exterioar a paharelor de muls, realizând simultan la toate sfârcurile de uger absorbia laptelui, apoi masajul (care corespunde poziiei membranei 7 din figura 3). Laptele din colector se scurge datorit vacuumului fie în bidon la instalaia IMB-2M, fie în conducta de lapte la instalaia IMV-4. Distribuitorul este piesa care, montat între pahare i pulsator, are rol de element de bifurcaie, având dou camere, patru racorduri de legtur cu spaiile laterale ale paharelor i dou racorduri de legtur cu racordurile corespunztoare ale pulsatorului. Colectorul colecteaz laptele de la patru pahare de muls. Colectoarele existente în dotarea instalaiilor de muls din ara noastr sunt construite în dou variante. Diferena const în construcia robinetului i a capacitii de colectare a laptelui. Colectorul folosit la instalaiile de muls existente în producie este prezentat în figura 4. Este format din corpul inferior b i superior a, racordurile de lapte 2, racordurile de vacuum alternativ 3, racordul 4 de ieire a laptelui spre bidon sau conducta de lapte, dopul 5 al orificiului de aer, supapa 6, garnitura 7, sigurana 8 i cârligul 9. Fig. 4 Colectorul de lapte Bidonul este un vas în care se colecteaz laptele recoltat de ctre pahare. 3. Agregatul de vacuum i reeaua de vacuum Destinaia. Agregatul realizeaz vacuumul permanent necesar funcionrii aparatelor de muls. Construcia. Agregatul de vacuum (v. fig. din Fia de documentare nr. 67) este format din pompa de vacuum 9, uniformizatorul de vacuum 0, regulatorul de vacuum i vacuummetrul 2. Pompa de vacuum cu palete, folosit la instalaiile de muls, este format din stator i rotor cu palete. La stator se gsete racordul conductei de aspiraie a aerului, prevzut cu rezervor de ulei i racordul conductei de refulare prevzut cu amortizor de zgomot. Rotorul are un tambur excentric cu locauri în care se gsesc palete. În timpul rotirii, datorit excentricitii rotorului se creeaz un volum variabil între palete, care creeaz depresiune, datorit creia se produce aspiraia aerului i apoi presiune, care realizeaz refularea aerului. Fia de documentare nr. 68 3

120 Pentru etanarea perfect a paletelor pe corp i o funcionare normal trebuie s existe o pelicul de ulei care realizeaz ungerea pompei. Reeaua de vacuum servete la transportul aerului, controlul i reglarea valorii vacuumului, reinerea apei de condensare i a impuritilor, uniformizarea valorii vacuumului. Re- eaua este alctuit din conducta principal de vacuum i conductele secundare de vacuum prevzute cu robinete pentru legtura cu pulsatoarele. 4. Instalaia de splare i dezinfecie Destinaia. Aceast instalaie asigur splarea i dezinfecia paharelor de muls, a colectorului, a bidonului sau a conductei de lapte, precum i a furtunurilor de lapte. Construcia. Instalaia de splare i dezinfecie se difereniaz constructiv, de la o instalaie la alta, aa cum se va vedea din descrierea diferitelor tipuri de instalaii de muls. Procesul de lucru. Splarea se face cu ajutorul instalaiilor care asigur forat cureni de api soluii degresante fierbini prin spaiile interioare ale aparatelor de muls venite în contact cu laptele. Fia de documentare nr. 68 4

121 Tema: MAINI I INSTALAII PENTRU RECOLTAREA PRODUSELOR ANIMALIERE Subiectul: Instalaii de muls (3) 5. Instalaia de muls la bidon modernizat IMB-2M Destinaia. Aceast instalaie se folosete la mulsul vacilor întreinute în stabulaie fix, laptele fiind colectat în bidon. Construcia. Aceast instalaie este format (fig. ) din agregatul de producere, reglare i transport a vacuumului, aparatele de muls, bidoane i instalaia de splare i dezinfecie. Agregatul de vacuum este format din dou pompe de vacuum (de tip EPV-), rezervorul uniformizator 2, regulatorul de vacuum cu servocomand 3, vacuummetrul 4, conducta principal 5 i secundare 6 i 8 de vacuum permanent, rezervorul tampon de vacuum 0 cu ventil de scurgere a condensului. Aparatele de muls sunt în doi timpi cu absorbie simultan a laptelui pe cele patru sfârcuri de uger. Ele sunt alctuite din paharele de muls, colectorul 2, pulsatorul central mecano-pneumatic 3 cu contactorul cu releu termic 4, pulsatoarele (amplificatoarele) individuale 5, montate pe conducta de vacuum pulsatoriu 7 cu teul 9, furtunurile de legtur 6 i bidonul 7. Fig. Instalaia de muls cu colectarea laptelui la bidon, modernizat IMB-2M Instalaia de splare i dezinfecie este constructiv i funcional la fel ca la tipul vechi de instalaie. Procesul de lucru. Laptele muls curge din pahare în colector i de aici în bidon, prin intermediul furtunurilor de vacuum i lapte. 6. Instalaia de muls la platforma de tip V (brdule) Destinaia. Aceast instalaie este folosit la mulsul vacilor întreinute în stabulaie liber, fiind montat la platforma de muls cu aezarea oblic a vacilor. Construcia. Instalaia de muls la platform de tip V (fig. 2) este format din agregatul pentru producerea vacuumului, instalaia de muls propriu-zis, instalaia de splare i dezinfecie i instalaia de rcire a laptelui. Pentru buna funcionare a acestor instalaii sunt necesare o serie de încperi special Fia de documentare nr. 69

122 amenajate, dup cum urmeaz: sala de muls, sala pentru depozitarea i rcirea laptelui, camera mainilor (agregatul de vacuum i agregatul frigorific), camera pentru instalaia de înclzire a apei, camera pentru piese de schimb i pentru personalul de serviciu i depozitul de nutreuri combinate. Fig. 2 Instalaia de muls la platform de tip V (brdule): a schema platformei: ua de intrare a vacilor; 2 lan; 3 culoar central; 4 locuri de muls; 5 cup de hrnire; 6 ua de ieire; b schema instalaiei propriu-zise: pompe de vacuum; 2 motor electric; 3 amortizor de zgomot; 4 furtun de izolaie; 5 uniformizator de vacuum; 6 supap de reglare; 7 vacuummetru; 8 i 9 conducte de vacuum permanent; 0 i 9 pulsator central; i 20 amplificator de vacuum; 2 conduct de vacuum intermitent; 3 ventil; 4 colector; 5 pahare de muls; 6 vas de msurare; 7 dispozitiv de trangulare; 8 suport pentru pahare în timpul dezinfeciei i splrii; 2 vas de vacuum intermitent; 22 vas colector; 23 conduct de scurgere; 24 tanc izoterm de rcire a laptelui; 25 agitator; 26 robinet cu trei ci; 27 conduct de legtur pentru splare i dezinfecie Agregatul de producere a vacuumului are aceeai construcie ca la instalaia de muls Banat. Instalaia de muls propriu-zis (fig. 2,b) este amplasat în sala de muls i cuprinde: pulsator central, amplificator de debit, dou conducte de vacuum intermitent, conduct de vacuum i lapte, opt aparate de muls, vacuummetru i filtru mixt cu supap de reglare a vacuumului. Sala de muls (fig. 2,a) are 6 locuri de muls dispuse oblic pe dou rânduri (în form de V), câte opt locuri de o parte i de alta a culoarului mulgtorilor, care este mai jos cu 0,80 m decât nivelul la care stau animalele. Locurile de muls sunt delimitate ctre culoar de un cadru metalic în zig-zag din eav, iar în partea opus sunt amplasate câte opt cupe de hrnire în care se administreaz nutreurile concentrate, în timpul mulsului. Cele dou rânduri de muls sunt delimitate la intrare de câte un lan, iar la ieire de câte o poart din eav cu poziie oblic, care determin poziia vacilor la muls. Deasupra culoarului mulgtorilor sunt fixate conductele de vacuum permanent i conducta de lapte. Pe o latur a culoarului este montat conducta Fia de documentare nr. 69 2