Maşina sincronă. Probleme

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Maşina sincronă. Probleme"

Transcript

1 Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala S n = 15 kva (factor de putere nominal cosϕ n =1). Se cunoaşte că pierderile mecanice şi în fier reprezintă p 0 %=3%, pierderile Joule nominale p Jn %=6% din puterea nominală iar puterea pe excitaţie obţinută de la o baterie de acumulatoare este p ex %=% din puterea nominală. Dacă generatorul alimentează un receptor trifazat echilibrat conexiune în stea cu un factor de putere cosϕ=0,8, la tensiunea şi frecventa nominală şi un curent debitat β%=85% din curentul nominal să se a) turaţia motorului de antrenare pentru ca generatorul să funcţioneze la frecvenţa nominală f n = 50Hz; b) curentul nominal I n ; c) impedanţa, rezistenţa şi reactanţa echivalentă a sarcinii nominale Z sn, R sn, X sn ; d) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent in regim nominal P mn, M rn ; e) randamentul nominal η n ; f) puterea activă şi reactivă debitate pe receptor P, Q; g) impedanţa, rezistenţa şi reactanţa echivalente pe faza ale receptorului Z s, R s, X s ; h) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent P m, M r ; i) randamentul η. Rezultate: a) n = 1000 rot/min; b) I n =,79 A; c) Z sn = 9,63 Ω ; R sn = 9,63 Ω; X sn = 0 Ω d) P mn =16350W; M rn = 156,13 Nm; e) η n = 0,9174 = 91,74%; f) P = 1000 W; Q = 7650 VAr g) Z s =11,33 Ω; R s = 9,06 Ω; X s = 6,795 Ω; h) P m = W = 11,415 kw; M r =109 Nm; i) η = 0,8793 = 87,93% ) Generatorul sincron al unei microhidrocentrale are 1 poli, o putere nominală S n = 48 kva (cosϕ n =1), tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, frecvenţa nominală f n = 50Hz, pierderile in fier P 0 = 0,6 kw şi prin frecări şi ventilaţie P f,v = 0,5 kw, pierderile Joule nominale P Jn =,56 kw, iar puterea necesară antrenării excitatricei P ex = 0,975 kw. Dacă generatorul alimentează, la tensiunea şi frecventa nominală, un receptor trifazat echilibrat conexiune în stea având impedanţa de fază Z s = 6Ω şi un factor de putere cosϕ=0,8, să se a) turaţia motorului de antrenare pentru ca generatorul să funcţioneze la frecvenţa nominală; b) curentul nominal I n ; c) rezistenţa echivalentă a sarcinii rezistive nominale R sn ; d) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent in regim nominal P mn, M rn ; e) randamentul nominal η n, factorul de încărcare corespunzător randamentului maxim şi valoarea acestuia la sarcina rezistivă ; f) curentul debitat, puterea aparantă şi factorul de încarcare al generatorului; g) puterea activă şi reactivă P, Q debitate pe receptorul considerat ; h) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent P m, M r ; i) randamentul η şi randamentul maxim η m corespunzător factorul de putere al receptorului; j) frecvenţa f 1 a tensiunii la bornele generatorului dacă turaţia motorului de antrenare scade cu ε% = 0%. Rezultate: a) n = 500 rot/min; b) I n = 7,9 A; c) R sn = 3 Ω; d) P mn = 51660W =51,66 kw; M rn = 986,63 Nm e) η n = 9,915%; β 0 =0,81; η nm = 91,84%; f) I =36,56A; S =4,067 kva; β = 0,5014; g) P = 19,5 kw; Q=14,44 kvar; h) P m =0,997 kw; M r =401 Nm; i) P 0 =,075 kw; η = 0,876 = 87,6 %; η m =0,898=89,8% j) f 1 = 40 Hz 3). Un generator sincron trifazat cu 8 poli are tensiunea nominală (de linie) U nl = 3 kv, impedanţa sarcinii, conectată în stea, Z s =,5 Ω la un factor de putere cos φ =0,8, frecvenţa nominală f n = 50 Hz, randamentul η n =90%, pierderile mecanice prin frecări si ventilaţie P f,v = 4,4 kw. Pentru antrenarea excitatricei se consumă o putere p ex % = % din puterea activă nominală. Cunoscând că rezistenţa de fază a generatorului sincron este r% = 4% din impedanţa sarcinii să se determine în regimul considerat: a) rezistenţa şi reactanţa echivalentă a sarcinii R s, X s ; b) curentul I şi puterea aparentă debitată S; c) puterile activă şi reactivă generate P, Q; d) puterea mecanică P m a turbinei de antrenare a generatorului şi cuplul mecanic rezistent al generatorului M r ; e) puterea electromagnetică P e şi cuplul electromagnetic M e ; f) Pierderile Joule şi cele în circuitul magnetic P Fe. Rezultate: a) R s = Ω; X s = 1,5 Ω; b) I = 69,8 A; S = 3, W = 3,6 MVA; c) P =,88 MW; Q = 3,6 0,6 VAr =,16 MVAr; d) P m = 3, MW; Ω = 78,54 rad/s; M r = 40,74 knm; e) P ex = 57,6 kw ; P e = 3100 kw = 3,1 MW; M e = 39,47 knm; f) R = 0,1 Ω ; P J = 144 kw; P Fe = 76 kw

2 4) Un generator sincron trifazat (cu înfăşurarea indusului în conexiune stea) având puterea nominală S n = 40 kva, tensiunea nominală de linie U n = 400 V, frecvenţă nominală f n = 50 Hz, turaţie nominală n n = 1500 rot/min, randament nominal η n = 0,9 alimentează o reţea trifazată independentă de consumatori cu un factor de putere cosφ = 0,8, la tensiunea şi puterea aparentă nominală. Să se a) rezistenţa R s şi reactanţa X s de sarcină; b) frecvenţa tensiunii la borne f când turaţia turbinei de antrenare scade la n = 100 rot/min. Rezultate: a) I = 57,735 A; Z s = 6,98 Ω; R s = 5,54 Ω; X s = 4,157 Ω; b) p = ; f = 40 Hz. 5) Un generator sincron trifazat (conectat în stea) având puterea nominală S n = 300 kva, tensiunea nominală de linie U n = 3 kv, reactanţa sincronă de fază X = 50 Ω, rezistenţa înfăşurării de fază neglijabilă R 0, turaţie nominală n n = 750 rot/min, randament global nominal η n = 0,96, este conectat la reţeaua trifazată de frecvenţă nominală f n = 50 Hz. Generatorul funcţionând la un factor de putere nominal unitar cos φ n = 1 să se a) cuplul turbinei de antrenare egal cu cuplul rezistent al generatorului M rn la funcţionarea în regim nominal; b) tensiunea electromotoare E 0n şi unghiul intern θ n în regim nominal. Rezultate: a) P mn = 31, W; M rn = 3, Nm; b) R 0, şi I n = 57,735 A; X I n = 886,75 V; E 0n = 4163,3 V; sin θ n = 0,6934; θ n = 43, ' 31" 6) Un generator sincron trifazat (conectat în stea) având puterea nominală S n = 10 kva, tensiunea nominală de linie U n = 3 kv, reactanţa sincronă de fază X = 50 Ω, rezistenţa înfăşurării de fază r% = 4,1% din impedanţa de sarcină în regim nominal, turaţie nominală n n = 1500 rot/min, randament nominal η n = 0,94, puterea pentru alimentarea excitatiei de la o sursa separată p ex = 3% din puterea activa generată în regim nominal, alimentează o reţea de consumatori independentă. Să se a) curentul nominal debitat I n în regim nominal; b) impedanţa de sarcină Z sn în regim nominal; c) puterea motorului de antrenare P mn la funcţionarea în regim nominal sub un factor de putere cos φ =0,95; d) pierderile Joule nominale P Jn ; e) puterea electromagnetică P en în regim nominal; f) cuplul electromagnetic M en nominal; g) pierderile de mers în gol P 0 (în fier şi prin frecări şi ventilaţie); h) frecvenţa tensiunii la borne când turaţia turbinei de antrenare scade la n = 100 rot/min. 7) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 4 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala S n = 8 kva (factor de putere nominal cosϕ n =1). Se cunoaşte că pierderile mecanice reprezintă p f,v %=%, în fier sunt p Fe %=4%, iar pierderile Joule nominale p Jn %=7% din puterea nominală. Puterea pe excitaţie obţinută de la o excitatrice este p ex %=% din puterea mecanică cedată de motor in regimul nominal al generatorului. Dacă generatorul alimentează un receptor trifazat echilibrat conexiune în stea cu un factor de putere cosϕ=0,8, la tensiunea, frecventa şi curentul nominal să se a) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent in regim nominal P mn, M rn ; b) randamentul nominal η n ; c) impedanţa, rezistenţa şi reactanţa echivalente pe fază Z sn, R sn, X sn ale receptorului în regim nominal; d) puterea şi cuplul electromagnetic în regim nominal P en, M en.. 8) Generatorul sincron al unei minihidrocentrale are 16 poli, o putere nominală S n = 95 kva (cosϕ n =1), tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, frecvenţa nominală f n = 50Hz, pierderile in fier P 0 = 1, kw şi prin frecări şi ventilaţie P f,v = 1.1 kw, pierderile Joule nominale P Jn = 10,4 kw, iar puterea necesară antrenării excitatricei P ex = 1,95 kw. Dacă generatorul alimentează, la tensiunea şi frecventa nominală, un receptor trifazat echilibrat conexiune în stea având impedanţa de fază Z s = 4 Ω şi un factor de putere cosϕ=0,8, să se a) turaţia motorului de antrenare pentru ca generatorul să funcţioneze la frecvenţa nominală; b) curentul nominal I n ; c) rezistenţa echivalentă a sarcinii rezistive nominale R sn ; d) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent in regim nominal P mn, M rn ; e) randamentul nominal η n, factorul de încărcare corespunzător randamentului maxim şi valoarea acestuia la sarcina rezistivă. 9) Generatorul sincron al unei microhidrocentrale are 0 poli, o putere nominală S n = 0 kva (cosϕ n =1), tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, frecvenţa nominală f n = 50Hz, pierderile in fier P 0 = 0,4 kw şi prin frecări şi ventilaţie P f,v = 0,3 kw, rezistenţa înfăşurării de fază este r%=30% din impedanţa de sarcină nominală Z sn, iar puterea necesară antrenării excitatricei P ex = 0,45 kw. Dacă generatorul alimentează, la tensiunea şi frecventa nominală, un receptor trifazat echilibrat conexiune în stea având impedanţa de fază z%=75% din impedanţa de sarcina nominală Z sn şi un factor de putere cosϕ=0,8, să se

3 a) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent in regim nominal P mn, M rn ; b) randamentul nominal η n, factorul de încărcare corespunzător randamentului maxim şi valoarea acestuia la sarcina rezistivă; c) curentul debitat, puterea aparantă şi factorul de încarcare al generatorului in darcina considerată; g) puterea activă şi reactivă P, Q debitate pe receptorul considerat ; h) puterea mecanică primita de la motor şi cuplul rezistent P m, M r ; i) randamentul η şi randamentul maxim η m corespunzător factorul de putere al receptorului; j) frecvenţa f 1 a tensiunii la bornele generatorului dacă turaţia motorului de antrenare scade cu ε% = 0% în raport cu turaţia nominală. 10). Un generator sincron trifazat cu 10 poli are tensiunea nominală (de linie) U nl = 6 kv, impedanţa sarcinii nominale, conectată în triunghi, Z sn = 3,6 Ω la un factor de putere nominal cos φ n =0,9, frecvenţa nominală f n = 50 Hz, randamentul η n =90%, pierderile mecanice prin frecări si ventilaţie P f,v = 600 kw. Pentru antrenarea excitatricei se consumă o putere p ex % = % din puterea electromaagnetica nominală. Cunoscând că rezistenţa de fază a generatorului sincron este r% = 4% din impedanţa sarcinii nominale să se determine în regimul nominal: a) puterea aparentă, activă şi reactivă generate debitate S n, P n, Q n ; b) puterea mecanică P mn a turbinei de antrenare a generatorului şi cuplul mecanic rezistent al generatorului M rn ; c) puterea electromagnetică P en şi cuplul electromagnetic M en ; f) Pierderile Joule P jn şi cele în circuitul magnetic P Fe. Probleme de motor sincron 11) Un motor sincron trifazat cu 16 poli, înfăşurarea indusului fiind conectată în triunghi, are puterea nominală P n = 5 kw, tensiunea nominală de linie U n =380 V, randamentul global nominal η n = 9%, frecvenţa nominală a tensiunii f n = 50 Hz, pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie p f,v = % din puterea de nominală. Puterea electrică utilizată pentru alimentarea de la o sursă separată a excitaţiei este p ex = 3% din puterea nominală P an de alimentare a indusului. Cunoscând că motorul funcţionează în sarcina nominală la un factor de putere cos φ n = 0,8 capacitiv, să se calculeze: a) puterea nominală de alimentare P an ; b) curentul de fază I fn şi de linie I ln absorbiţi de la reţea; c) putere reactivă Q an debitată de motor in reţea; d) capacitatea pe fază a unei baterii trifazate conexiune triunghi care ar produce aceeaşi putere reactivă; e) turaţia n şi viteza unghiulară nominală Ω; f) puterea electromagnetică nominală P en ; g) cuplul electromagnetic nominal M en ; h) cuplul nominal M n şi cuplul de pierderi nominal ΔM n. Rezultate: a) P an = 638,44 W; b) I fn = 9,57 A; Il n = 3 Ifn = 51, A; c) Q an = 05,88 VAr; d) C =1, F = 148,6 μf; e) n = 375 rot/min; Ω = 39,7 [rad/s]; f) P en = 5, W=5,5 kw; g) M en = 649,35 Nm; h) M n = 636,6 Nm; Δ M = M en M n = 1,73 Nm. 1) Un motor sincron trifazat cu 10 poli are puterea nominală P n = 15 kw, tensiunea nominală U ln =380 V, frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare f n = 50 Hz, randamentul nominal η n = 9%, pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie p f,v = % din puterea nominală iar puterea mecanică utilizată pentru antrenarea generatorului tensiunii de alimentarea a excitaţiei p ex = 3% din puterea nominală. Cunoscând că motorul este conectat în triunghi şi funcţionează în sarcina nominală la un factor de putere cos φ n = 0,8 capacitiv, să se calculeze: a) cuplul activ nominal al motorului M n ; b) puterile activă P an, reactivă Q an şi aparentă S an consumate de motor; c) curentul de fază I fn şi de linie I absorbiţi de la reţea; d) puterea electromagnetică nominală P en şi cuplul electromagnetic M en ; e) energia calorică ΔW n dezvoltată în motor datorită pierderilor în fier P Fe şi pierderilor Joule în regim nominal P Jn într-un timp t 0 =1 oră. Rezultate: a) n=600 rot/min; M n =38,73 Nm; b); P an =16, W=16,3 kw; Q an = -1,5 kvar putere reactivă generată; S an = 0,38 kva; c) I fn = 17,88 A; Inl = 3 In = 30,96 A; d) P en = 15,75 kw; M en = 50,67 Nm; e) ΔW n = 0,55 kwh = 0, = 1980 kj. 13) Un motor sincron trifazat cu 6 poli având conexiunea înfăşurării statorice în stea, are puterea mecanică nominală P n =, MW, tensiunea nominală U ln = 6,3 kv, frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare f n =50Hz, randamentul nominal η n = 9%, factor de putere nominal unitar cosφ n =1, rezistenţa pe fază este R =0,6 Ω, pierderile în fier P Fe sunt ε%=5% din pierderile Joule nominale P Jn, iar pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie sunt egale cu puterea mecanică utilizată pentru antrenarea excitatricei P f,v = P ex. Cunoscând că motorul, funcţionând într-o anumită sarcină la tensiune şi curent de excitaţie nominale, consumă o putere P a =1,5 MW să se a) cuplul activ nominal al motorului M n ; b) puterea activă P an, curentul de fază I fn

4 şi de linie I ln absorbit; c) pierderile Joule nominale în înfăşurări P Jn şi pierderile în fier P Fe ; d) puterea electromagnetică P en şi cuplul electromagnetic M en în regim nominal; e) puterea utilizată pentru antrenarea excitatricei P ex ; f) pierderile Joule în regimul considerat P J ; g) puterea P şi cuplul util M în regimul considerat; h) randamentul motorului în regimul considerat. Rezultate: a) n =1000rot/min; M n = 1008,4 Nm = 1 knm; b) P an =, W =391,3 kw; I fn =19,146A; c) P Jn = W = 86,445 kw; PFe = ε PJn = 1,61 kw; d) P en =83,43 kw; M en = 066,8 Nm; e)p ex =P f,v = 41,6 kw; f) β = P a /P an = I /I n = 0,67; PJ = β PJn =0,67 86,445 = 34 kw; g) ΔP =138,85 kw; P = Pa ΔP = 1361,148 kw; M = 13 knm; h) η n = 90,74%. 14) Un motor sincron trifazat cu p = 6 poli, cu conexiune triunghi, are puterea mecanică nominală P n =00kW, tensiunea nominală de linie U n =,15 kv, frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare f n = 50 Hz, randamentul global nominal η n = 0,9, reactanţa sincronă pe fază X = 40 Ω, iar rezistenţa înfăşurării pe fază este neglijabilă R 0. Cunoscând că motorul funcţionează la un factor de putere nominal unitar cos φ n = 1, cu indusul conectat la reţeaua de tensiune şi frecvenţă constantă, iar pe excitaţie este alimentat cu puterea P ex = 4,5 kw de la o sursă separată, să se determine pentru regimul nominal: a) cuplul activ M n al motorului; b) valoarea tensiunii electromotoare E 0n şi unghiul intern θ n. Rezultate: a) n = 50 rot/min; M n = 7, Nm; b) I n = 33 A; X I n = 130,5 V; U n = E 0n + jx I n ; dar cosφ n =1 => φ n =0 deci jx I n I n => jx I n U n => E = U + (X I = 53 V; E 0n sin n = X In cos ϕn = X In 0 n n n ) θ ; sin θ n = 0,533; θ n = 31, ' 14" 15) Un motor sincron trifazat cu 1 poli având conexiunea înfăşurării statorice în triunghi, are puterea mecanică nominală P n = 1, MW, tensiunea nominală U nl =6 kv, frecvenţa nominală a tensiunii de alimentare f n = 50 Hz, randamentul nominal η n = 90%, factor de putere nominal unitar cosφ n =1, rezistenţa pe fază este R=0,8Ω, pierderile în fier P Fe sunt ε%=% din pierderile Joule nominale P Jn, iar pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie sunt egale cu α% = 80% din puterea mecanică utilizată pentru antrenarea excitatricei P f,v =α P ex. Cunoscând că motorul, funcţionând într-o anumită sarcină la tensiune şi curent de excitaţie nominal, absoarbe o putere P a =0,8 MW să se a) puterea activă P an, curentul de fază I fn şi de linie I ln absorbit; b) pierderile Joule nominale P Jn şi piederile în fier P Fe ; c) puterea electromagnetică P en şi cuplul electromagnetic M en în regim nominal; d) puterea utilizată pentru antrenarea excitatricei P ex şi pierderile prin frecări şi ventilaţie P f,v ; e) pierderile Joule în regimul considerat P J ; f) puterea P şi cuplul util M în regimul considerat; g) randamentul motorului în regimul considerat. Rezultate: n =500rot/min; M n = 918,6 Nm; b) P an = 1,3333 MW; I fn = 74,074 A; I ln = 18,3 A; c) P Jn = 13,168 kw; PFe = ε PJn =,897 kw; d) P en = 1317,68 kw; M en = 5,158 knm; e) Pen Pn = Pex + Pf,v = Pex(1 + α) ; P ex =65,149 kw; Pf,v = α Pex = 5,119 kw; f) β = P a /P an = I /I n = 0,6 ; PJ = β PJn =0,6 13,168 = 4,74 kw; g) Δ P = PJ + PFe + Pf,v + Pex = 14,905 kw; P = 675,095 kw; M = 1,89 knm; h) η = 84,38% 16) Un motor sincron trifazat cu 8 poli, înfăşurarea indusului fiind conectată în triunghi, are puterea nominală P n = 0 kw, tensiunea nominală de linie U n =380 V, randamentul global nominal η n = 91%, frecvenţa nominală a tensiunii f n = 50 Hz. Pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie sunt p f,v %=,5% din puterea electromagnetica nominală P en, iar puterea mecanică necesară antrenarii excitatricei este p ex % = 3% din puterea electromagnetica nominală P en. Cunoscând că motorul funcţionează în sarcina nominală la un factor de putere cos φ n = 0,8 capacitiv, să se calculeze: a) puterea nominală de alimentare P an ; b) curentul de fază I fn şi de linie I ln absorbiţi de la reţea; c) putere reactivă Q an debitată de motor in reţea; d) capacitatea pe fază a unei baterii trifazate conexiune triunghi care ar produce aceeaşi putere reactivă; e) turaţia n şi viteza unghiulară nominală Ω; f) puterea electromagnetică nominală P en; g) cuplul electromagnetic nominal M en ; h) cuplul nominal M n şi cuplul de pierderi nominal ΔM n ; i) costul energiei pierdute într-o zi C nz, prin încălzirea motorului la funcţionarea în regim nominal, dacă tariful este de c = 1,5 Ron/kWh. Rezultate: a) P an = 1,978 kw; b) I fn = 4,1A; Il n = 3 Ifn = 41,74 A; c) Q an =16484,4 VAr; d) C=11,15μF e) n = 750 rot/min; Ω = 78,54 rad/s; f) P en = Pn + Pf,v + Pex ; P en = 1164 W; g) M en = 69,468 Nm.

5 h) M n = 54,647 Nm; Δ Mn = Men Mn = 14,81 Nm; i) ΔP n = 1343,1 W; C nz = 48,35 Ron. 17) Un motor sincron trifazat cu p = 16 poli, înfăşurarea indusului fiind conectată în triunghi, are puterea nominală P n = 5 kw, tensiunea nominală de linie U n =380 V, randamentul global nominal η n = 9%, frecvenţa nominală a tensiunii f n = 50 Hz, pierderile mecanice prin frecări şi ventilaţie p f,v = % din puterea de nominală. Puterea electrică utilizată pentru alimentarea de la o sursă separată a excitaţiei este p ex = 3% din puterea nominală P an de alimentare a indusului. Cunoscând că motorul funcţionează în sarcina nominală la un factor de putere cos φ n = 0,8 capacitiv, să se calculeze: a) curentul de fază I fn şi de linie I nl absorbiţi de la reţea; b) cuplul electromagnetic nominal M en. Rezultate: a) I fn = 9,57 A; I nl = 3 I = 51, A; b) n n = 375 rot/min; P en = 5, W; M en = 649,35 Nm. n

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

MOTOARE DE CURENT CONTINUU MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE

Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE Curs 11 IMBUNĂTĂŢIREA FACTORULUI DE PUTERE În domeniul energiei electrice, una din căile de conservare a resurselor energetice o reprezintă îmbunătăţirea factorului de putere şi gospodărirea judicioasă

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

LOCOMOTIVE ELECTRICE

LOCOMOTIVE ELECTRICE LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Colegiul Național Moise Nicoară Arad Catedra de fizică PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU Cuprins 1. Electrostatica.... 3 2. Producerea şi utilizarea curentului continuu... 4 2.1. Curentul

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

CAP.5. MAŞINI ŞI TRANSFORMATOARE ELECTRICE

CAP.5. MAŞINI ŞI TRANSFORMATOARE ELECTRICE 35 CAP.5. MAŞINI ŞI TRANSFORMATOARE ELECTRICE 5.. Transformatoare electrice 5... Transformatorul monofazat 5... Generalităţi Se numeşte transformator electric un dispozitiv electromagnetic care prin fenomenul

Διαβάστε περισσότερα

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute

Διαβάστε περισσότερα

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE Aplicaţia MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE UTERE. Generalităţi Echipamentele electrice sunt proiectate la o anumită putere aparentă S ce este proporţională cu produsul valorilor eficace

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE

TRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE CURS 7 TRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE Un avantaj semnificativ al curentului alternativ şi al sistemelor trifazate asupra sistemelor în c.c. este acela că energia electrică poate fi generată, economic,

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ing. Valer DOLGA, Cuprins_9 Actionare electrica prin motoare de c.a.: Introducere Complemente de masina asincrona Pornirea motorului asincron Prof. dr. ing. Valer DOLGA

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE

LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE LUCRAREA A1 MODELAREA ANALOGICĂ A FENOMENELOR DE COMUTAŢIE DIN STAŢIILE DE ÎNCERCĂRI DIRECTE 1. Tematica lucrării 1. Studiul modelului de simulare a sursei, a liniei de transport şi a întreruptorului de

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE

PROBLEME - CIRCUITE ELECTRICE LEGEA LU OHM LEGLE LU KCHHOFF POBLEME - CCUTE ELECTCE POBLEMA 0 / Se dau : 0 Ω 0 Ω 0 Ω 0 Ω V V Se cer : ezisten a echivalent ntensitatea curentului Ampermetru ezolvare : Calculez rezisten a, i rezisten

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Numarul de perechi de poli: n = 60 * f / p. Legatura intre unghiul electric si cel mecanic: θ el = p * θ mec

Numarul de perechi de poli: n = 60 * f / p. Legatura intre unghiul electric si cel mecanic: θ el = p * θ mec STABIITATEA SI CONTROU SISTEMEOR EECTROENERGETICE Moelarea Aspecte constructive Numarul e perechi e poli: n = 60 * / p Aspecte constructive SEE egatura intre unghiul electric si cel mecanic: θ el = p *

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 13. ACŢIONAREA PRIN SERVOMOTOARE DE CURENT CONTINUU

CAP. 13. ACŢIONAREA PRIN SERVOMOTOARE DE CURENT CONTINUU CP. 13. CŢION PIN SVOOTO D CUNT CONTINUU 13.1 Introducere cţionarea electrică ocupă principalul loc în acţionarea roboţilor industriali. cest lucru este explicabil prin multitudinea facilităţilor oferite

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive

5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive 5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal 5.. Elemente introductive În acest capitol se urmăreşte analizarea circuitelor electrice liniare în care semnalele de excitaţie aplicate au

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare liniare

Amplificatoare liniare mplificatoare liniare 1. Noţiuni introductie În sistemele electronice, informaţiile sunt reprezentate prin intermediul semnalelor electrice, care reprezintă mărimi electrice arible în timp (de exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

ÎNCERCĂRILE UNUI TRANSFORMATOR ELECTRIC MONOFAZAT 1) Schema de montaj

ÎNCERCĂRILE UNUI TRANSFORMATOR ELECTRIC MONOFAZAT 1) Schema de montaj ÎNCERCĂRLE N TRNSFORMTOR ELECTRC MONOFZT ) Schema de montaj Lista de aparate T autotransformator relabil de tip TR 8, 0 / 0 50, 8, voltmetre feromanetice de 65-30, ampermetre feromanetice de - pe scara

Διαβάστε περισσότερα

Sistem de conversie a energiei eoliene în energie electrică, sincron cu rețeaua de curent alternativ

Sistem de conversie a energiei eoliene în energie electrică, sincron cu rețeaua de curent alternativ Laboratorul nr. 2 Sistem de conersie a energiei eoliene în energie electrică, sincron cu rețeaua de curent alternati În Figura este prezentată cea mai simplă arhitectură de sistem de conersie a energiei

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~ Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A. Caracteristici SERIA 77

Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A. Caracteristici SERIA 77 Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A SERIA 77 Caracteristici Relee modulare SSR de 5A, ieşire 1 N 77.01.x.xxx.8050 77.01.x.xxx.8051 17.5 mm latime Ieşire în C.A. de la 60 la 240 V (cu tiristoare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE ŞCOALA MILITARĂ DE MAIŞTRI MILITARI ŞI SUBOFIŢERI A FORŢELOR TERESTRE BASARAB I Concurs de admitere la Programul de studii postliceale cu durata de 2 ani (pentru formarea

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 3. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV Circuite de curent alternativ monofazat

CAP. 3. CIRCUITE DE CURENT ALTERNATIV Circuite de curent alternativ monofazat 7 AP. 3. RTE DE RENT ATERNATV 3.. ircuite de curent alternativ monofazat 3... Producerea curentului alternativ monofazat. onsiderăm o spiră plasată într-un câmp magnetic omogen (fig.3.). Dacă spira se

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS

Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc = GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

TRASAREA CARACTERISTICLOR DE TRACŢIUNE

TRASAREA CARACTERISTICLOR DE TRACŢIUNE Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată Laborator Tracţiune Electrică TASAEA CAACTEISTICLO DE TACŢIUNE Efectuarea calculelor de tracţiune

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe

Διαβάστε περισσότερα

I. NOŢIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO

I. NOŢIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO I. NOŢIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO 1. CONDUCTIBILITATE 01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezintă calitatea unui izolator de a rezista la: 1) O sarcină electrică mare. 2)

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 MAŞINA SINCRONĂ

Capitolul 4 MAŞINA SINCRONĂ Capitolul 4 MAŞNA SNCRONĂ Maşina incronă ete tipul de maşină electrică rotativă de curent alternativ care, pentru o teniune la borne de frecventă dată, funcţionează cu o turaţie riguro contantă. Regimul

Διαβάστε περισσότερα