Titlu proiect ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ARAD

Transcript

1 Contract nr. Nr din Titlu proiect ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ARAD Etapa I. STUDII DE FUNDAMENTARE ŞI ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ETAPA Ib. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE SI DISFUNCTIONALITATI Beneficiar PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD Proiectant general Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism si Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti Director General Conf. Univ. Dr. Arh. Vasile MEIŢĂ Director Sucursala URBANPROIECT CS III Sociolog Raluca PETRE Şef Secţie Cercetaredezvoltare în domeniul urbanismului şi dezvoltarii teritoriale durabile CS III Arh. Constantin CHIFELEA Şef proiect CS III Arh. Alexandrina RETEGAN 2014

2 CUPRINS 1. INTRODUCERE DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI OBIECTUL LUCRĂRII SURSE DOCUMENTARE CADRUL LEGAL DE ELABORARE STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE EVOLUŢIA LOCALITĂŢII ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL AMPLASARE ŞI RELAŢII ÎN TERITORIU NIVEL DE DEZVOLTARE ŞI POTENŢIAL ECONOMIC a. POTENŢIAL ECONOMIC b. POTENŢIALUL TURISTIC POPULAŢIA. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIALĂ CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORTURI INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ ŞI GOSPODĂRIE COMUNALĂ PROBLEME DE MEDIU. ZONE DE RISC NATURAL ŞI ANTROPIC PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI CONCLUZII. DISFUNCŢIONALITĂŢI PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ STUDII DE FUNDAMENTARE EVOLUŢIE POSIBILĂ, PRIORITĂŢI OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR EVOLUŢIA POPULAŢIEI ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE DEZVOLTAREA ECHIPĂRII DILITARE PROTECŢIA MEDIULUI REGLEMENTĂRI URBANISTICE OBIECTIVE DE UTILITATE UBLICĂ CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE ANEXE...325

3 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI Denumire lucrare: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL ARAD Beneficiar PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD B-dul Revoluţiei nr. 75, cod , Municipiul Arad Proiectant General: Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism si Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN INCERC, Sucursala URBANPROIECT, Bucureşti Şos. Pantelimon nr. 266, Bucureşti Proiectanţi de specialitate: COMPLEXUL MUZEAL ARAD Piaţa Enescu nr. 1, Arad, cod , tel ; office@museumarad.ro S.C. ISPAM SRL B-dul Mihail Kogălniceanu nr. 8, sectorul 5, Bucureşti; fax ; office@ispam.ro Data elaborării: 2015 MEMORIU GENERAL 1

4 1.2. OBIECTUL LUCRĂRII BAZA LEGALĂ A PROIECTĂRII: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, cu modificările ulterioare; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările ulterioare; HGR nr. 525/1996 aprobarea Regulamentului General de Urbanism; Metodologia şi conţinutul-cadru Plan Urbanistic General aprobată cu Ordin MLPAT nr. 13/N/1999 ind. GP 038/99 - reglementare tehnică; Ghidul privind elaborarea şi aprobarea Regulamentului Local de Urbanism reglementare tehnică aprobată cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/2000. Ordin Nr din al MDRT pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism GENERALITĂŢI Activitatea de urbanism are un rol determinant în desfăşurarea procesului de dezvoltare durabilă a localităţilor, mai ales în contextul general actual al aplicării eficiente a politicilor şi strategiilor de urbanizare şi amenajare teritorială, corelat cu potenţialul socio-economic local şi cu elemente privind proprietatea terenurilor, protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului, modernizarea infrastructurii etc. Rezultatul este o abordare integrată a unor concepţii noi privind stabilirea direcţiilor principale de dezvoltare urbană complexă, de armonizare a funcţiunilor teritoriului intravilan cu cel administrativ şi periurban, adaptată sistemului social actual şi în concordanţă cu aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă, cu accent pe protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului. Potrivit legii, această activitate are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a localităţii pe termen scurt, mediu şi lung, având caracter operaţional şi normativ. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, HGR nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism cu modificările şi completările ulterioare, şi Reglementarea tehnică - metodologia şi conţinutul-cadru al Planului Urbanistic General aprobat de MLPAT cu Ordinul nr. 13/N/1999, ind. GP 038/99, constituie cadrul legislativ minimal ce fundamentează elaborarea documentaţiilor de urbanism şi strategiile de dezvoltare durabilă a localităţilor. Totodată, informarea, consultarea şi participarea activă şi deschisă a populaţiei direct, prin anchete sociologice, precum şi prin reprezentanţi oficieli, a tuturor actorilor locali direct interesaţi şi implicaţi în activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului, conduc la introducerea în documentaţia PUG a opţiunilor şi necesităţilor acestora, precum şi la identificarea disfuncţionalităţilor şi a priorităţilor de intervenţie. Planul Urbanistic General PUG este o documentaţie de urbanism cu caracter complex atât director şi strategic cât şi de reglementare, reprezentând principalul MEMORIU GENERAL 2

5 instrument de planificare operaţională şi constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Prezentul PUG Arad reprezintă rezultatul efortului conjugat al proiectantului INCD URBAN-INCERC BUCUREŞTI, al Primăriei Municipiului Arad, al colectivităţii locale în ansamblu sau prin reprezentanţi. O importantă contribuţie aparţine serviciilor din cadrul Primăriei Arad- serviciul de urbanism, serviciul tehnic, cadastru şi proprietate imobiliară- precum şi administratorilor de reţele tehnico- edilitare, drumuri, gospodărirea apelor s.a. Propunerile de dezvoltare şi amenajare spaţială urbană şi teritorială au fost îmbunătăţite permanent şi succesiv, de-a lungul elaborării proiectului, pe baza consultărilor cu factorii decizionali şi cei interesaţi, din Municipiul Arad. NOTĂ: Odată aprobată, documentaţia PUG devine act cu caracter normativ şi operaţional-aplicativ de bază în dezvoltarea localităţii şi capătă valoare juridică, fiind opozabilă în justiţie între organismele administraţiei publice locale, ce urmăresc aplicarea acesteia şi diverşi solicitanţi. Prevederile PUG au caracter obligatoriu, putând fi modificate sau derogate doar prin documentaţii ulterioare PUG şi/sau PUZ, elaborate şi aprobate, conform legii, în special pentru intervenţii majore sau obiective strategice de importanţă naţională. În baza legii, a PUG şi a Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG se pot emite Certificate de urbanism şi Autorizaţii de construire pentru obiective ce nu prezintă probleme de amplasare (Ex: realizarea de locuinţe prin completare în cadrul zonelor rezidenţiale, unde există o reţea stradală, în care prescripţiile şi condiţiile de construibilitate regim de aliniere şi înălţime, POT, CUT, echipare edilitară, accese etc. sunt stabilite precis în documentaţia PUG şi Regulament). În situaţii speciale şi/sau complexe, pe zonele de extindere urbană unde nu există o reţea stradală definitivată se va solicita elaborarea PUZ sau PUD, după caz. Pentru zonele în care s-a instituit interdicţie temporară de construire se vor elabora documentaţii ulterioare PUZ. Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, pentru situaţii ce impun studiul şi detalierea amplasării unor construcţii şi realizării unor obiective de interes genaral, sau în cazul derogărilor de la prevederile documentaţiilor urbanistice anterioare, autoritatea publică locală poate solicita prin Certificatul de Urbanism elaborarea unor documentaţii urbanistice PUZ, PUD, după caz OBIECTIVELE LUCRĂRII Prezentul PUG constituie documentaţia urbanistică necesară stabilirii strategiei şi obiectivelor majore de dezvoltare şi amenajare funcţional spaţială şi teritorială a municipiului Arad, cu o perioadă de valabilitate de 10 ani de la data aprobării sale. Documentaţia reprezintă actualizarea Planului Urbanistic General aprobat în anul 1996 care în perioada derulată a suferit numeroase modificări prin Planuri Urbanistice Zonale. In acest sens prezentul PUG îşi propune continuarea liniilor de dezvoltare majore stabilite prin PUG anterior, racordarea la noile strategii de dezvoltare ale Municipiului Arad (sectoriale sau de ansamblu), înscrierea în prevederile legislaţiei actuale cu impact asupra dezvoltării urbane. MEMORIU GENERAL 3

6 Având în vedere complexitatea studiului, întocmit în principal pe baza analizei multicriteriale, documentaţia a fost elaborată pe baza unor studii de fundamentare elaborate de specialişti în circulaţie, echipare tehnico-edilitară, demografie, economie, istorie şi mediu. Opţiunile şi nevoile populaţiei au fost analizate printr-o anchetă soci8ologică şi prin procedura de consultare conform Ordinului Nr din al MDRT pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În cadrul PUG Municipiul Arad şi a Regulamentului Local de Urbanism, sunt cuprinse priorităţile, servituţile şi reglementările urbanistice precum şi obiectivele, acţiunile şi măsurile necesar a fi aplicate la ocuparea şi utilizarea terenurilor, la autorizarea construirii, servind totodată ca bază pentru elaborarea documentaţiilor urbanistice ulterioare PUZ şi PUD şi ca instrument cu valoare tehnică şi juridică în activitatea administraţiei publice locale de aplicare şi implementare a politicii, programelor şi strategiei locale de dezvoltare durabilă a localităţii şi amenajare a teritoriului administrativ şi periurban. Conform legii şi politicii actuale de dezvoltare spaţial-funcţională şi planificare urbană, PUG analizează şi răspunde problemelor cu care se confruntă azi Municipiul Arad, determinând categorii de intervenţie cu permisiuni şi restricţii, cu prioritate asupra acelora care îmbunătăţesc şi restabilesc funcţionalitatea urbană şi configuraţia spaţială. În funcţie de politica actuală de dezvoltare spaţial-funcţională şi planificare urbană, PUG răspunde următoarelor categorii de probleme: - optimizarea relaţiilor în teritoriu; - analiza critică a situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie; - potenţial natural, economic şi uman; - delimitarea intravilanului cu stabilirea zonelor cu potenţial construibil; - zonificarea funcţională cu stabilirea / recomandarea zonelor ce necesită PUZ şi a celor care necesită reconversie funcţională; - condiţii şi posibilităţi de realizare şi conformare a construcţiilor; - tipul de proprietate juridică asupra terenurilor şi circulaţia terenurilor; - realizarea obiectivelor de utilitate publică; - identificarea şi delimitarea zonelor supuse riscurilor naturale şi tehnologice; - reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului natural şi construit; - organizarea circulaţiei rutiere şi pietonale; - reabilitarea şi dezvoltarea echipării tehnico-edilitare; - stabilirea zonelor cu interdicţie temporară şi/sau definitivă de construire; - stabilirea zonelor şi clădirilor reprezentative/valoroase necesar a fi protejate; - stabilirea, clarificarea şi detalierea reglementărilor la nivelul unităţilor teritoriale de referinţă (UTR), a zonelor şi subzonelor funcţionale prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG ; - stabilirea distanţelor minime de protecţie sanitară precum şi a celor de protecţie şi siguranţă conform normativelor şi actelor legislative în vigoare. MEMORIU GENERAL 4

7 SOLICITĂRILE TEMEI PROGRAM Dezvoltarea urbană - dezvoltarea municipiului ca un sistem urban echilibrat, extinderea intravilanului având în vedere nevoile actuale ale municipiului dar şi posibilităţile de dezvoltare în perspectivă, integrarea în sistemul european de transport a infrastructurii de transport rutier din municipiul Arad, - ameliorarea sistemului de circulaţie, atât în ceea ce priveşte circulaţia cu mijloace de transport motorizate (centuri de ocolire, intrări în oraş, intersecţii aglomerate, parcări atât în zona centrală cât şi în cartierele de locuinţe), cât şi la nivelul circulaţiei alternative (piste pentru bicilete, trasee pietonale); - scăderea gradului de poluare în municipiu, inclusiv prin promovarea formelor nepoluante de transport. Regenerare urbană: - reinventarierea, redelimitarea zonei centrale şi a zonei de protecţie; - prezervarea fondului vechi construit şi păstrarea stilului arhitectural al oraşului vechi, reabilitarea, restaurarea obiectivelor care aparţin patrimoniului istoric şi cultural al municipiului, dezvoltarea centrelor de cartier şi a spaţiilor publice pentru a creşte calitatea vieţii şi a încuraja activităţile economice, reabilitarea şi reconversia zonelor industriale dezafectate, Spaţii verzi: - păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente precum şi identificarea de noi terenuri pentru extinderea spaţiilor verzi şi dezvoltarea de noi spaţii pentru recreere ( parcuri tematice, centre pentru sport, locuri de joacă, spaţii de promenadă), - revitalizarea esplanadei Mureşului prin reamenajarea spaţiilor plantate pentru a le face cât mai atractive pentru public, amenajarea scuarurilor stradale şi a zonei verzi din jurul blocurilor, - reconversia unor terenuri care nu mai sunt funcţionale în scopul pentru care au fost create iniţial, realizarea de perdele de protecţie pe direcţiile vânturilor dominante. Utilităţi publice: - modernizarea şi extinderea reţelei de utilităţi publice şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor Aradului la utilităţile publice, promovarea unui sistem eficient de energie utilizarea surselor alternative Dezvoltarea turismului: - dezvoltarea imaginii municipiului Arad ca oraş turistic - delimitarea şi organizarea zonelor cu destinaţie turistică şi de agrement, restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi istoric - refacerea infrastructurii de acces la obiectivele turistice, a parcărilor şi a zonelor verzi, reabilitarea mobilierului urban - dezvoltarea resurselor turistice naturale în contextul dezvoltării durabile, introducerea în circuitul turistic a Cetăţii Aradului, amenajarea râului Mureş şi a MEMORIU GENERAL 5

8 celor două faleze (inclusiv dinspre cetate) între podul Decebal şi podul Micălaca, pentru a fi valorificat în scopuri turistice, - efectuarea lucrărilor necesare pentru valorificarea potenţialului turistic al Pădurii Ceala, insulei Mureşului (Trei Insule) şi al Parcului Natural Lunca Mureşului, - amenajarea siturilor exindustriale în scopuri turistice, punerea în funcţiune a trenului electric cu ecartament îngust în scopuri turistice. Rezolvarea unor probleme specifice pentru care este necesară atualiuarea PUG Arad: - includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite şi amenajate, situate pe teritoriul administrativ al municipiului Arad la data elaborării planului; - adăugarea la intravilanul existent a suprafeţelor strict necesare dezvoltării armoniose a funcţiunilor localităţii - refacerea coeziunii ţesutului urban în cadrul teritoriului administrativ; - asigurarea relaţionării cu zona periurbana - rezolvarea problemelor de mediu; - definirea şi asigurarea de amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; - posibilităţile de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de proprietate; 1.3. SURSE DOCUMENTARE La întocmirea lucrării au fost utilizate următoarele categorii de surse documentare: - strategii de dezvoltare sectoriale sau cu caracter regional/local, cu implicaţii asupra teritoriului Municipiului Arad; - documentaţii de urbanism elaborate anterior, - studii de fundamentare ale documentaţiilor de urbanism şi ale prezentului PUG; - date statistice cu recunoaştere oficială; - informaţii furnizate de serviciile Primăriei Municipiului Arad; - planul cadastral întocmit de Primăria Municipiului Arad; - rapoarte ale instituţiilor de nivel local, regional şi naţional; - consultare cu autorităţile locale; - consultare cu investitori implicaţi în dezvoltarea localităţii; - documentare de teren. In conţinutul lucrării sunt utilizate informaţii cuprinse în următoarele lucrări: a. Strategiile de dezvoltare şi documentaţii de amenajarea teritoriului de nivel local, judeţean, regional, naţional, internaţional Planul de Amenajare ale Teritoriului Naţional; Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest / MEMORIU GENERAL 6

9 Strategia de Dezvoltare a Municipiului Arad PATJ Arad Arad Gyula Dezvoltarea comună a reţelei de transport - Studiu privind dezvoltarea reţelei de circulaţie, 2010 Proiect de Strategie de Dezvoltare a Turismului în Judeţul Arad, , 2011 Primaria Municipiului Arad, Plan Integrat de Revitalizare a Zonei Protejate din Municipiul Arad, 2012 Primaria Municipiului Arad, Maparea Culturală a Municipiului Arad, 2013 Registrul local al spaţiilor verzi din Municipiul Arad, 2015 b. Studii de fundamentare anterioare sau întocmite concomitent cu PUG Studiu privind încadrarea în teritoriu Studiu de fundamentare geotehnic Studiu privind echiparea tehnico-edilitara Studiu privind evoluţia socio-demografică Studiu privind evoluţia activităţilor economice Studiu privind potenţialul turistic Plan de mobilitate urbană Studiu privind protectia mediului Studiu de fundamentare cu caracter consultativ Studiu privind zone construite protejate Studiu peisagistic Studiu topografic c. Documentaţii de urbanism elaborate anterior: PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI ARAD - PROIECT ARAD SA, 1995 PUZCP ZONA MONIMENTE PROTEJATE ARAD - PROIECT ARAD SA, 1995 Documentaţiile de urbanism de tip PUZ aprobate în perioada prezentate în anexă. MEMORIU GENERAL 7

10 1.4. CADRUL LEGAL DE ELABORARE Ghidul cuprinzând precizări, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului local de urbanism de către Consiliile Locale - aprobat cu Ordinul MLPAT Nr. 21/N/2000, ind. GM Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările ulterioare. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi locuinţelor, cu modificările ulterioare; Ordinul MLPAT nr. 13N/1999/GP 038/1999, metodologia şi conţinutul-cadru PUG HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu modificările ulterioare; Alte legi şi acte normative specifice şi/sau complementare domeniului: Codul Civil, 2005; Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, modificată/completată 2005; Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice; Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, cu modificările ulterioare; O.U.G. 57/29 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată de Legea nr. 123/2007; Legea nr. 26/ Codul Silvic; Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară; Legea apelor nr. 107/1996, modificată/completată; Legea locuinţei nr. 114/1996; Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; Legea nr. 219/1998, privind regimul concesiunilor, abrogată de OUG nr.34/2006; Ordonanţa nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate, republicare, modificată de Legea nr. 155/2005, OUG nr. 111/2005, Legea nr. 336/2005, OUG nr. 92/2006; Legea nr. 5/ pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a III-a Zone protejate; HGR nr. 1076/2004, realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe; Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 84/1996, abrogată de Legea nr. 138/2004; O.G. nr. 47/1994 (aprobată prin Legea nr. 124/1995) privind apărarea împotriva dezastrelor, abrogată de Legea nr. 481/2004; HGR nr. 930/2005, privind Normele de protecţie sanitară şi hidrogeologice; MEMORIU GENERAL 8

11 HGR nr. 638/1999 privind aprobarea Reglementărilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteo şi accidentelor hidro-tehnice, modificate Ordinul nr. 638/2005; Ordinul nr. 4/2007 ANRE, conform Legii energiei electrice nr. 13/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind zonele de protecţie şi de siguranţă aferente; PD3 - Instrucţiuni tehnice privind proiectarea digurilor împotriva inundaţiilor; P 7 Terenuri sensibile la umezire; STAS 9156 Lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice; STAS 9268 Prescripţii privind lucrările de regularizare a râurilor; Legea nr. 215/2001 administraţiei publice locale;; Legea nr. 212/1997- apărarea împotriva incendiilor, abrogată de Legea 307/2006; STAS Acustică urbană limite admisibile ale nivelului de zgomot; OG nr. 108/1999 modifică şi completează Legea nr. 98/1994 privind contravenţiile la normele legale de igienă şi sănătate publică, modificată de Legea nr. 344/2002; Ordinul M.I. nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, abrogat de Ordinul nr. 163/2007; STAS 7468 Calculul gradului de ocupare a terenului pentru lucrări de investiţii; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic, modificată/completată de Legea nr. 241/2003, OUG nr. 30/2000; Ordinele Ministerului Transporturilor nr /1998 pentru aprobarea Normelor pentru drumuri publice (proiectare, execuţie, impact mediu, lucrări edilitare, etc.); Legea nr. 82/1998 privind regimul juridic al drumurilor; STAS 10144/2 prescripţii proiectare străzi, trotuare, pietonale, piste biciclişti; P 132/93 Normativ pentru proiectarea parcajelor; MEMORIU GENERAL 9

12 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUŢIA LOCALITĂŢII Săpăturile arheologice atestă prezenţa omului pe teritoriul municipiului Arad încă din perioada neolitică în urmă cu aproximativ de ani, apoi, cu mici întreruperi, viaţa aşezărilor poate fi urmărită până în sec. XI, când se extinde stăpânirea regatului feudal ungar. Înfiinţarea primelor aşezări umane în mileniul V î.hr., la nord de râul Mureş, marchează apariţia pe aceste locuri a civilizaţiei pre-indo-europene, acestea extinzându-se pe malul stâng al Mureşului în mileniul IV î.hr., iar în mileniul al III-lea î.hr. ambele maluri sunt ocupate de aşezări prospere aparţinând unei civilizaţii indo-europene din Epoca Bronzului, ce atinge culmea evoluţiei către anul 1000 î.hr. Evenimentele violente din acea epocă pun capăt acestor aşezări omeneşti. Primele aşezări dacice apar în mileniul I î.hr. În sec. V, un grup de sciţi stabilit în regiune, este asimilat de populaţia dacică. Valea Mureşului serveşte drept culoar invaziilor celtice, celţii stabilindu-se în sec. IV-III pe ambele maluri ale Mureşului, în vecinătatea aşezările dacice existente. Coexistenţa acestora a durat aproximativ două secole, sfârşind cu asimilarea celţilor de către daci. Aşezarea dacică din sudul Micălacii a fost cucerită de trupele romane în anii În al doilea război dacic ( ), împăratul roman Traian cucereşte teritorii la nord de Mureş şi le alipeşte la provincia Dacia a imperiului roman. În zona Aradului Nou, armata romană construieşte un fort pentru Legiunea a IV-a Flavia Felix. Împăratul Hadrian ( ) cedează teritoriile estice ale provinciei sarmaţilor şi dacilor liberi, dar continuă supravegherea drumului comercial şi militar, de-alungul Mureşului, între provinciile Dacia şi Panonia. Între secolele al II-IV, aşezări dacice şi sarmite sunt prezente în zona Aradului de astăzi, având relaţii comerciale. În perioada anarhiei din Imperiul Roman, de la mijlocul sec. III, s-au întemeiat aşezări precum cele descoperite la Ceala, Horia, Vladimirescu, în Pădurea vrăbiilor. După retragerea romanilor, comunităţiile aflate sub dominaţiile goţilor, hunilor, gepizilor şi avarilor, au menţinut relaţiile comerciale cu provincile romane. Primele dovezi de asimilare a elementelor slave de către proto-români apar odată cu sec. IV, punctul final al formării poporului român, cu aşezări concentrate la nord de Mureş. În sec. X are loc expansiunea maghiară în Transilvania prin valea Mureşului. Românii sub Glad, construiesc o cetate de pământ la Vladimirescu Schanzen, distrusă la mijlocul sec. X, refăcută apoi sub domnia voievodului Ahtum şi distrusă la 1028 după o altă invazie maghiară. La 1028 apare şi prima atestare documentară a zonei Aradului. Descoperirile arheologice atestă existenţa unor sate în zona actuală a Aradului începând cu sec. XI. Începând cu anii 1080 se menţionează toponimul Orod, ruinele catedralei din Vladimirescu, indicând poziţia vechiului Arad ( veterum Orod ). La 1156 se menţionează pentru prima dată atestarea documentară a localităţii, iar ca oraş la În 1331 oraşul este mentionat şi în Cronica pictata de la Viena. După sec. XV, se atestă documentar Aradul ca civitas sau oppidum. Există contraziceri privind vechiul Orod (în Vladimirescu) şi Arad, situat în zona actuală. Unii istorici le consideră aşezări complet diferite, alţii presupun că vechiul Orod s-a mutat de fapt în zona actualului cartier Drăgăşani al Aradului. MEMORIU GENERAL 10

13 Harta Cetatea turcească Harta cetatea veche modificată de austrieci La 1514, locuitorii Aradului, în majoritate şerbi, se alătură răscoalei lui Gheorghe Doja. După lupta de la Mohacs (1526), Ioan Zapolya, regele Ungariei, pune stăpânire şi peste Arad şi odată cu înfiinţarea paşalâcului turcesc la Buda, Transilvania devine un principat autonom. În 1552, cetatea Aradului este ocupată de turci şi alipită la paşalâcul de Timişoara. După distrugerea de către turci a vechii cetăţi între , aceştia construiesc o fortăreaţă pe malul drept al Mureşului, aproape de actualul pod Traian (zona f-cii de textile TEBA ). În perioada ocupaţiei otomane ( ), în jurul acestei cetăţi se va dezvolta viitorul oraş, ca important punct strategic militar şi centru comercial, în special pentru negoţul cu sare. Armatele Transilvaniei eliberează valea inferioară a Mureşului în 1595, reintegrând Aradul în Principatul Transilvaniei. După victoria lui Mihai Viteazu de la Şelimbăr (1599), Aradul ajunge sub autoritatea acestuia, până la ocuparea Transilvaniei de trupele austriece în 1687, când trece sub dominaţia habsburgică, cetatea fiind dărâmată. Epoca modernă repere şi evenimente istorice în evoluţia Aradului. Aspecte ale vieţii social-culturale, economice şi politice. După eşecul asediului turcilor asupra Vienei la 1683, trupele Imperiului Habsburgic pornesc o mare ofensivă spre est, cucerind Aradul în După doi ani, Eugen de Savoia a proiectat reconstrucţia vechii fortăreţe turceşti, primii meseriaşi şi negustori germani ajungând în Arad. Pacea de la Karlowitz 1699) stabileşte frontiera dintre imperiile austriac şi otoman pe Mureş, Aradul devenind centru strategic de pază. Prin urmare, în august 1699, primele trupe de grăniceri, recrutaţi mai ales dintre sârbi, au fost încartiruite în oraş. În 1702, Aradul a fost ridicat la rangul de oraş cameral, statut care i-a dat facilităţi economice, tot în acest an înfiinţându-se prima breaslă a cojocarilor în Arad. În urma răscoalei curuţilor (rebeli anti-habsburgi) din vara anului 1707, multe clădiri au fost distruse. În Prima şcoală în limba germană, înfiinţată de călugării romanocatolici minoriţi. MEMORIU GENERAL 11

14 La 1718, după victoriile prinţului Eugen de Savoia, prin Pacea de la Passarovitz, se extinde dominaţia habsburgică şi în Banat, apoi prin planurile de dezvoltare economică pentru regiunile cucerite, autorităţile aduc în zonă colonişti germani. Dintre aceştia, câteva zeci de familii din Franconia au fost aduse în Aradul Nou (1724). Românii şi sârbii au populat şi ei satele, populaţia oraşului, grupată în jurul cetăţii, cuprinzând grăniceri şi civili (ţărani, meseriaşi, negustori) români, sârbi, germani şi unguri. Aflat la întretăierea unor importante drumuri comerciale, Aradul devine cea mai importantă şi dezvoltată aşezare din zonă. După 1718 se acordă privilegii pentru înfiinţarea breslelor, până spre jumătatea sec. XIX, în oraş activând 32 de bresle, meşteşugarii din localităţile apropiate începând chiar să coopereze. Domnitorii habsburgi au inclus Aradul şi Zărandul în Ungaria, la , aproape tot ţinutul Aradului fiind dat ducelui Rinaldo de Mondena. Aradul devine apoi proprietate a statului cu noi facilităţi economice. Garda de frontieră este desfiinţată în 1746 şi în acelaşi an, Aradul a fost ales ca centru al organizaţiei Comunităţi de Nobili. Cancelaria de la Viena hotărăşte un plan strategic de ridicare a unei centuri de cetăţi de apărare a imperiului la Oradea, Timişoara şi Arad, planul cetăţii Aradului fiind aprobat de împărăteasa Maria Theresa şi de fiul ei Iosif al II-lea. Aradul, ca loc strategic, aşezat la întretăierea a două importante drumuri comerciale, unul care lega Câmpia de Vest de Transilvania şi celălalt, care vine dinspre nord (Oradea, Satu Mare) şi făcea legătura cu Timişoara şi calea fluvială a Dunării, a fost speculat de generalii Mariei Tereza. Cetatea Aradului, important monument istoric cum o cunoaştem astăzi, a fost construită ca fortificaţie militară pentru asigurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania, Banat şi a altor teritorii. Planul cetăţii aparţine arhitectului militar Ferdinad Filipp Harsch şi a unei echipe de ingineri, fiind conceput în sistem Vauban-Tenaille, în formă de stea dublă cu 6 colţuri dispuse neregulat în unghiuri ascuţite. Sistemul constructiv Vauban a pătruns în Transilvania prin intermediul arhitecţilor italieni şi austrieci. Sub îndrumarea generalului Eugeniu de Savoia, care l-a cunoscut pe Sebastian Vauban, inginer militar şi mareşal al Franţei ( ), s-au executat principalele fortificaţii în Transilvania. Lucrările încep să se materializeze în vara lui 1763 şi au durat peste 20 de ani ( ), la acestea fiind folosiţi mii de şerbi. Zidurile fortificate ale Cetăţii Aradului au fost construite din cărămidă şi piatră şi umplute cu pământ, aveau grosimea de cca 3m şi erau dispuse pe trei rânduri, pe o suprafaţă cu lungimea de 1200m si lăţimea de 900m. Cele trei rânduri de cazemate subterane erau înconjurate de mai multe rânduri de şanţuri adânci, care puteau fi inundate cu apă din Mureş şi mărginite spre exterior de un val de pământ. La încheierea lucrărilor, cetatea adăpostea diferite unităţi militare, Aradul devenind astfel un complex şi important centru strategic politico-militar al dominaţiei austriece. Construirea noii fortăreţe cu ziduri rezistente de apărare, trei rânduri de cazemate subterane şi alte construcţii cu caracter militar, concentrează şi marchează istoria modernă a Aradului. Ansamblul cetăţii a devenit şi scena unor evenimente istorice notabile: răscoala lui Horea (1784), războaiele napoleoniene, revoluţia de la 1848 etc. Până la 1918 cetatea servit ca una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetăţii, folosite ca închisori, au fost închişi Horea, Cloşca şi Crişan, iar între şi prizonieri din armata franceză. MEMORIU GENERAL 12

15 În timpul domniei Principesei Maria Tereza a Austriei ( ), oraşul se dezvoltă şi sub aspect economic, prin creşterea manufacturilor. Meseriaşii s-au organizat în bresle şi au căpătat privilegii importante de la autorităţi. Atelierele prelucrau mai ales materii prime agro-zoo. Târgul de vite şi cereale, existenţa numeroşilor meşteşugari, precum şi creşterea demografică, determină la 1765, crearea unei căi principale de comunicare şi transport - viitorul Bulevard. Hartă Arad, , sept. 4 - primul spectacol de teatru la Arad, al trupei germane Philip Bernt. Până la 1800, Aradul devine un centru cu perspective de dezvoltare prin diversificarea breslelor şi manufacturilor, cu târguri şi pieţe în care oferta era deosebit de variată. Breslele vor constituie bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică şi al articolelor de lux, Aradul a fost considerat unul dintre importantele centre manufacturiere ale imperiului habsburgic, până la Revoluţia de la Arad, 1808 MEMORIU GENERAL 13

16 In anul 1812 se înfiinţează Preparandia, prima şcoală românească de învăţători din Transilvania. In anul 1817 ia fiinţă primul teatru din Arad şi printre primele din ţară, Teatrul Hirschl; Jakob Hirschl construieşte atunci primul teatru de piatră din ţară. La 15 februarie 1833 se înfiinţează Conservatorul de muzică, al şaselea conservator muzical european Arader Musik Conservatorium / Aradi Zenede. În 1825 funcţiona o fabrică de maşini-unelte, iar la 1836 Anton Dangl înfiinţează o fabrică de făcut orgi, unică în această zonă a Europei. Majoritatea produselor erau realizate tot în ateliere este anul când Aradul devine oraş liber regesc. Împăratul Francisc conferă autorităţilor locale diploma de atestare, creându-se cadrul optim pentru o dezvoltare economică puternică, în special pe parte comercială, activitatea industrială fiind relativ modestă la început de sec. XIX. Intre anii 1846 şi1847 Franz Liszt şi Johann Strauss-fiul concertează la Arad. În timpul revoluţiei din , armata revoluţionară maghiară a ocupat cetatea timp de 46 de zile, fiind apoi încercuită de armatele ruseşti şi austriece, mulţi dintre particpanţi fiind încarceraţi. Printre cei arestaţi se afla şi revoluţionarul paşoptist Eftimie Murgu. Între alţi 500 de luptători revoluţionari au fost închişi, majoritatea fiind executaţi. La 6 octombrie 1849 sunt executaţi cei 13 generali conducători ai revoluţionarilor maghiari, astăzi ei fiind consideraţi eroi naţionali. Deschiderea unor fabrici de spirt şi drojdie a fraţilor Neumann la 1851 constituie saltul spre marea dezvoltare industrială. Fabrica de spirt şi drojdie, se construieşte Gara Arad MEMORIU GENERAL 14

17 1869 prima societate de transport public cu tramvaie trase de cai; Mihai Eminescu participă la Arad ca sufleur într-un spectacol de teatru Mihai Pascaly în anul La 14 august 1879 Johanes Brahms concertează la Arad. În 1871 Aradul a devenit municipalitate, moment în care administraţia şi justiţia s-au separat. După instaurarea regimului dualist austro-ungar (1867) autorităţile din Arad erau reprezentate majoritar de maghiari şi sârbi. Transformările istorice de la sfârşitul sec. XIX, conduc implicit la schimbarea radicală a concepţiilor strategice militare, importanţa cetăţii reducându-se la cea de sediu de cazarmă. Harta Arad 1897 MEMORIU GENERAL 15

18 În 1873, printr-o patentă regală se desfiinţează sistemul breslelor, făcând liberă dezvoltarea meşteşugurilor la sate. Apare astfel concurenţa liberă între diferitele asociaţii ale meseriaşilor. Un moment important în viaţa economică şi socială a oraşului a fost înfiinţarea în 1886, a băncii cu capital românesc Victoria Institut de credit şi economii, societate pe acţii. In conducerea băncii au fost marcanţi oameni politici din mişcarea naţională românească ce au contribuit la emanciparea conştiinţei politice şi naţionale a ronânilor. Creşte fondul construit al localităţii care adaugă la vechiul nucleu din sec. XVIII, actuala zonă centrală şi cartierele Gai, Pârneava, Şega şi Mureşel. Între se înalţă construcţii civile impunătoare, instituţii publice şi clădiri pentru intreprinderi. Între încep lucrările de îndiguire ale apelor râului Mureş, iar la 1880 începe pietruirea străzilor. La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, industria se diversifică, în 1872 se înfiinţează fabrica de maşini Hendl, apoi una de ciment şi pavaje. Fraţii Lengyel au fondat o fabrică de mobilă în 1891, iar în anul următor Johann Weitzer a pornit fabrica de vagoane care produce şi automobile, utilitare şi avioane. În 1909 apre fabrica de textile a familiei Neumann. Pe la începutul sec. XX Aradul era o metropolă industrială cu 25 de fabrici şi 7 bănci Fabrica de vagoane Johann Weitzer Creşterea industrială a determinat extinderea oraşului spre nord şi vest concomitent cu dezvoltarea unui sistem de transport public, astfel la 1873 s-au înfiinţat primele trasee pentru tramvaie trase de cai, care făceau legătura între gară şi diferite puncte de interes din oraş: spre Fabrica de spirt Neuman, cetate şi pe Str. Mărăşeşti spre Obor. La începutul sec. XX intră în funcţiune prima linie urbană de autobuz. În ultima parte a sec. XIX s-a finalizat reţeaua pentru alimentare cu apă şi canalizare. In 1828 se introduce iluminatul public pe lămpi cu petrol. Iluminatul pe gaz se introduce în Arad în anul 1860 iar cel electric în In anul 1895 intră în funcţiune reţeaua de curent electric a oraşului. Explozia demografică din sec. XIX a fost spectaculoasă. Evoluţia populaţiei Aradului în secolul al XIX-lea a fost spectaculoasă. Pe parcursul unui secol populaţia a crescut de peste şase ori, ajungând la mijlocul secolului pe locul 12 între oraşele din Ungaria. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a adus un aport de popualţie de peste 30 mii de persoane. Creşterea s-a realizat îndeosebi prin imigranţi din partea de nord-vest a imperiului, atraşi de efervescenţa dezvoltării oraşului şi de sprijinul pe care autorităţile îl acordau coloniştilor. Dezvoltarea demografică şi economică este determinată îndeosebi de dobândirea statutului de oraş regesc, în MEMORIU GENERAL 16

19 Anul Număr locuitori În anul 1828, populaţia Aradului are o structură confesională dominată de ortodocşi şi romano-catolici. Se înregistrau: ortodocşi, 300 greco-catolici, romano-catolici, 191 reformaţi şi 725 izraeliţi. Populaţia ortodoxă cuprinde ortodocşi şi sârbii, aceştia din urmă fiind evaluaţi la aproximativ 500 de persoane. După 1867, odată cu instaurarea dualismului austro-ungar structura etnică şi confesională s-a modificat major. Aportul continuu de imigranţi a schimbat structura confesională a populaţiei prin creşterea masivă a romano-catolicilor, a celor de confesiune evanghelică şi reformată (care erau maghiari, germani şi slavi maghiarizaţi) dar şi a evreilor. MEMORIU GENERAL 17

20 Pe scena politică, revoluţia de la 1848 a dat un impuls important în constituirea de partide, în ultimele decenii ale sec. XIX. Conservatorii păstrau puterea politică acceptând compromisuri, dar nu şi votul universal. Emanciparea naţională a românilor s-a concretizat prin fondarea Partidului Naţional Român, la Curentul socialist ia amploare, câştigând numeroşi adepţi şi culminând cu congresul de înfiinţare a Patidul Social-Democrat al Muncii, ţinut la Arad primul Cazinou din Arad; Fondarea Societăţii Filarmonice din Arad 1890 Asociaţia Vâslaşilor Muras Arad - primul club de canotaj din Transilvania. Debarcader pe lacul Pădurice Inceputul secolului al XX-lea este caracterizat de continuarea dezvoltării economice şi îmbunătăţirea infrastructurii tehnice a oraşului la care se adaugă o dezvoltare culturală şi socială, marcată îndeosebi de emanciparea etniilor nemaghiare. Aradul s-a conturat ca un important centru muncitoresc în care mişcarea socialistă şi cea de emancipare naţională erau organizate şi active. Mişcarea de emancipare naţională a românilor a fost condusă de PNR şi PSDU secţia română. La 30 oct a fost înfiinţat Consiliul Central Naţional Român care, în noiembrie şi-a mutat sediul de la Budapesta la Arad. Dezvoltarea economică de dinaintea Primului Război Mondial se reflectă în dezvoltarea imobiliară ce a lăsat amprenta stilului secession în imaginea oraşului, conferindu-i eleganţă şi originalitate. MEMORIU GENERAL 18

21 In anul 1905 se dă în folosinţă primul cinematograf din Arad, Mureşul numit în perioada interbelică Corso (azi tranformat în sală de rugăciune). In anul 1905 se înfiinţează prima uzină de automobile, Marta ( Magyar Automobil Részvény Társaság) companie maghiară, sucursală a firmei americane Westinghouse. Iniţial producţia era de motoare pentru tracţiune feroviară iar din 1909 începe producţia de camioane, autobuze şi automobile. Fabrica de vagoane Johann Weitzer înfiinţată în 1892 a început şi ea să producă din 1909 şi automobile. In 1920 aceste două unităţi industriale fuzionează şi formează Societatea Astra, prima fabrică română de vagoane şi motoare (autocamioane, autobuze, autostropitoare, autoturisme, motoare cu benzină sau gaz metan, maşini unelte de precizie şi chiar avioane). Transportul public se dezvoltă în funcţie de cerinţele vremii şi alături de tramvaie sunt introduse liniile de autobuze. Astfel, în 1908 la Arad se înfiinţează prima societate de transport cu autobuze din România. In 1910 se inaugurează linia suburbană care leagă Aradul de localităţile Podgoriei (Şiria şi Pâncota) şi Radna. Iniţial pe această linie de cale ferată s-au folosit automotoare cu benzină, fabricate la uzina arădeană Weitzer. Tramvaiul numit Săgeata Verde (linia Arad- Ghioroc) a fost construit în anul 1912 de către Fabrica Ganz din Budapesta. Linia Arad Podgoria a fost electrificată şi dată în funcţiune la 10 aprilie 1913, fiind prima linie de cale ferată electrificată din România. Astăzi locul în care a fost această gară este marcat în Piaţa Drapelului/ PiaţaPodgoria. Gara electrică Podgoria (vedere dinspre lacul Padurice) În anul 1910 se construieşte noua clădire a gării principale a oraşului, proiectată de arhitectul arădean Szantay Lajos. Gara este situată în punctul de intersecţie dintre direcţia bulevardului central şi traseul actualului Bd. Aurel Vlaicu. Inaintea Primului Război Mondial Aradul ajunge la o populaţie de peste 67 mii de locuitori, cu o industrie modernă şi bine dezvoltată. La mai 1918 Iuliu Maniu anunţă în actuala aulă Iuliu Maniu a Universităţii Aurel Vlaicu din Arad situată în B-dul Revoluţiei nr. 83 opţiunea de separare a Transilvaniei de Ungaria şi unirea cu România. Pe 30 octombrie 1918, s-a constituit Consiliul Naţional Român. Liderii acestei organizaţii erau politicieni din Arad: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Ioan Fluieraş. Pe noiembrie s-a decis separarea de Ungaria şi unirea cu România. Consiliul Naţional Central Român din Arad a pregătit adunarea plebiscitară de la Alba Iulia, care a proclamat la 1 decembrie 1918 unirea Transilvaniei cu România. MEMORIU GENERAL 19

22 La sfârşitul anului 1918, oraşul a fost ocupat de trupele coloniale franceze. Armata regală română a intrat paşnic în Arad, la 17 mai 1919, iar la 10 iulie 1919, întreaga administraţie a fost preluată de statul român. Administraţia Aradului trece în cadrul statului roman de pe poziţia unui oraş aflat în fruntea economiei româneşti. In 4 iulie1920 se semnează Tratatul de Pace de la Trianon, prin care Transilvania revine României. Adoptarea noii Constituţii, în 1925, a asigurat cadrul legislativ necesar creării statului unitar. În conformitate cu legea noului sistem administrativ, prefectul a devenit reprezentantul guvernului în teritoriu, numit de Ministerul Afacerilor Interne, prezidând Consiliul Judeţean. În 1929 conform noii legi a administraţiei publice locale, Aradul a fost declarat municipiu - reşedinţă de judeţ. În perioada interbelică oraşul se extinde prin includerea satului Micălaca şi înglobarea, ca suburbii, a zonelor Grădişte, Poltura şi Bujac. Între se dezvoltă cartierele Micălaca Nouă, Subcetate şi Gai. Odată cu extinderea urbană se extinde reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare. Vechea stradă principală devine bulevard şi totodată cea mai importantă zonă comercială, administrativă şi culturală. Aici sunt grupate marile instituţii publice: Teatrul, Primăria, Banca Naţională, Palatul Cenad, Palatul C.F.R., biserici, hoteluri etc. Majoritatea acestor clădiri au fost construite la sfârşitul sec. XIX. Pe lângă funcţia de principală arteră de circulaţie bulevardul are şi rolul de promenadă (Corso). Includerea localităţilor suburbane şi imigraţia a dus la creşterea importantă a populaţiei. În 1937 populaţia Aradului era de locuitori dintre care 72% români, 8% maghiari, 4% germani, 4% evrei şi 12% alte naţionalităţi. Între cele două războaie, cetatea devine garnizoana Aradului şi adăposteşte regimentul 93 infanterie. După cel de-al II-lea război mondial, la încheierea armistiţiului din 12 septembrie 1944, Aradul este ocupat de armata sovietică, iar în cetate este încartiruită o unitate de tancuri sovietică până în 1958, când i-a luat locul un regiment de tancuri românesc. Aradul se remarcă şi prin activităţi sportive de referinţă. In 1923 are loc primul campionat naţional de canotaj din România, organizat de Asociaţia Vâslaşilor Muras (actual Club Sportiv Voinţa Arad). Industria grea a continuat să fie reprezentată de uzina de vagoane J. Weitzer (fuzionează în 1920 cu Fabrica de Automobile Marta în Uzina Astra ), uzina textilă şi moara fraţilor Neumann, fabrica de mobilă Lengyel şi fabrica de lichior Zwack. S-au înfiinţat noi uzine ca: Fabrica de zahăr , Polyrom - fabrica de vopsele , Fabrica Tehnică Arad - becuri electrice Criza economică din a dus la falimentarea multor ateliere mici şi a concentrat majoritatea producţiei în 22 de firme mari. Activitatea comercială s-a intensificat, Aradul ocupând locul 4 pe ţară la societăţi comerciale, din care doar 23,7% foloseau capital românesc. În afară de sucursala Băncii Naţionale a României, deschisă în 1921, mai erau 10 bănci active în oraş, dintre acestea, Banca Victoria fiind cea mai reprezentativă. Uzina de apă a fost reconstruită între , îmbunătăţindu-se de asemenea calitatea apei şi extinzându-se reţeaua de distribuţie a apei potabile. Sistemul de canalizare a fost modernizat cu asistenţă din partea experţilor britanici. Aradul a fost unul din primele oraşe din România cu centrală telefonică automată , apr racordarea la sistemul telefonic automat cu o capacitate de linii; MEMORIU GENERAL 20

23 Transportul urban s-a modernizat prin punerea în circulaţie a autobuzelor pe 16 linii. Viaţa politică era influenţată de capitală. După fuziunea Partidul Naţional Român cu Partidul Naţional Ţărănist, cetăţenii Aradului au votat pentru partidul nou creat şi Partidul Liberal. Partidele social-democrate erau slab reprezentate. La alegerile din 1937, s-a optat pentru partidul de extremă dreapta Totul pentru Ţară, urmat de Liberali şi de Partidul Maghiarilor. După trecerea Aradului în componenţa Regatului României structura etnică se schimbă esenţial. Raportul dintre populaţia română şi cea maghiară se echilibrează, iar evreii deţin un procent important. Populaţia germană rămâne constantă. Dezvoltarea economică şi socială a Aradului pe parcursul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea este evidenţiată de creşterile de populaţie înregistrate. Prima parte a secolului al XIX-lea este caracterizată de o creştere foarte accelerată, consolidată în partea a doua a secolului. În secolul următor se înregistrează o stagnare a populaţiei determinată de pierderile din Primul Război Mondial şi migraţiile de populaţie care au urmat. MEMORIU GENERAL 21

24 Al doilea Război mondial a debutat cu mari transformări administrative în Transilvania. În pofida alianţei cu Germania, s-au pierdut teritorii, inclusiv o mare parte a Transilvaniei (30 august 1940). Războiul a afectat şi Aradul, prin restricţii şi rechiziţii, inclusiv bombardamentul anglo-american din iulie 1944, care a distrus multe clădiri militare şi civile din jurul gării. După lovitura de stat şi confruntările armate din 23 august 1944, pe 22 septembrie, trupele maghiare s-au retras din Arad, după ce au aruncat în aer podurile peste Mureş, gara şi centrala telefonică. În octombrie-noiembrie 1944, aviaţia germană Luftwaffe a bombardat gara producând distrugeri. După înfrângerea Germaniei hitleriste, Divizia I de cavalerie revine la bază în Arad la 13 iulie 1945, în Cetatea Aradului fiind încartiruite şi trupe ruseşti. Perioada postbelică După cel de-al II-lea Război Mondial, Aradul se dezvoltă preponderent ca un puternic centru industrial cu tradiţie. Se concretizează marile platforme industriale şi iau fiinţă marile întreprinderi, care au determinat atragerea masivă a populaţiei rurale. Marea industrie s-a format prin comasarea celor existentedar s-au înfiinţat şi altele noi: Fabrica de strunguri, Uzinele 30 Decembrie, Tricoul Roşu şi Libertatea (1949), Fabrica de păpuşi Arădeanca (1959), Fabrica de ceasuri Victoria (1961), Combinatul de îngrăşăminte chimice (1971) etc. Sunt premiere industriale cum ar fi: prima fabrică de jucării din ţară şi prima fabrică de ceasuri din ţară. Oraşul Arad primeşte statutul de municipiu, odată cu noua lege de împărţire administrativă din Ca urmare a creşterii populaţiei, au apărut noi cartiere de blocuri şi zone rezidenţiale: Aurel Vlaicu, Calea Romanilor, Micălaca, Faleza Sud şi Banu Mărăcine. S-au construit dotări social-culturale de importanţă cinematograful Dacia, Casa de Cultură, Sala Polivalentă, Spitalul Judeţean, Ştrandul, hotelurile Continental - Astoria şi Parc etc. Dezvoltarea industrială a atras forţa de muncă din localităţile rurale ale judeţului şi din alte zone mai sărace ale ţării. Astfel faţă de 1930, în 1966, populaţia a crescut de 1,7 ori. ( de la locuitori în 1930, la în 1966). Până în anul 1989 populaţia a crescut la locuitori. MEMORIU GENERAL 22

25 Perioada postcomunistă a fost marcată de trecerea la economia de piaţă care a debutat cu inchiderea marilor unităţi industriale socialiste. Combinatul Chimic a fost primul care şi-a închis porţile (1990), urmat de Uzina Textilă, cea de strunguri şi de unităţile de prelucrare laptelui, cărnii şi a zahărului. Au fost realizate şi privatizări care, pentru o vreme s-au dovedit de succes: Întreprinderea de Vagoane de Marfă a trecut în proprietatea Trinity Industries Inc. (SUA), Fabrica de Bere a devenit parte a Brau Union A.G. (Austria), iar fabrica de textile Tricoul Roşu şi-a câştigat un nou renume sub sigla Sabina & Co.. În 1999, au fost puse bazele Zonei Industriale Arad, situată în preajma ieşirii spre Nădlac. In ultimii ani, la revigorarea economiei arădene au contribuit şi bănci de renume care şi-au deschis filiale la Arad ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL AMPASARE GEOGRAFICĂ Municipiul Arad reşedinţa Judeţului Arad este amplasat geografic la 46.28º latitudine nordică şi 22.23º longitudine estică, situat in vestul României la aproximativ 52km de graniţa cu Ungaria. Situat în Câmpia Aradului, municipiul se întinde pe ambele maluri ale Mureşului, la cca 20km distanţă de la ieşirea acestuia din defileul Radna-Lipova într-o zonă de contact între munte şi câmpie. În cadrul reţelei de localităţi, Aradul este situat faţă de importante centre urbane, astfel: Timişoara 48km, Oradea 118km, Deva 157km, ceea ce a determinat şi influenţat, alături de poziţia geografică, dezvoltarea sa economică RELIEFUL Relieful este dominat de zona sudică de câmpie a Mureşului, subdiviziunea Câmpiei vestice a Aradului, parte din Depresiunea Panonică, sub forma unui un con aluvial al Mureşului, cu aspect vălurit şi declivităţi slab accentuate ale terenului dar, relativ dese şi predominanţa depozitelor loessoide recente, fragmentate de vechile cursuri sau meandre părăsite ale Mureşului şi formată din câmpuri joase şi întinse cu aspect insular şi altitudini de m de la est la vest, în zona de contact cu câmpia Peregului având 104m. Din punct de vedere morfologic structura reliefului se caracterizează printr-un strat de şisturi cristaline variate, fragmentat în blocuri şi scufundat la adâncimi diferite. Structura geologică a cuverturii sedimentare este compusă din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare: pietrişuri, nisipuri, argile roşcate, depozite loessoide şi depozite aluvionare caracteristice holocenului superior. Procesele de modelare geomorfică şi degradarea terenurilor pe palierul de câmpie unde este situat Municipiul Arad, nu sunt declivităţi însemnate, pantele sunt line (0,2-0,8 ) de la E la V, cu o energie redusă a reliefului sub 20m, aceste procese sunt de mică intensitate. Procesele dominante sunt cele de pluviodenudare, de eroziune a malurilor şi cele de transport şi colmatare în perioadele cu inundaţii. Resursele naturale ale subsolului cuprind: straturi depozitare pentru materie primă în construcţii reprezentate de argile comune, balastiere şi ape geotermale. Argile comune se extrag în cariera Ceala şi balastierele: Ceala, Micălaca I şi II MEMORIU GENERAL 23

26 Apă geotermală este extrasă prin forajele 4661, Ştrandul Arad; 4674 Sere; 1658 Gai; Noiembrie; 1679 Staţia de epurare CONDIŢII CLIMATICE Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy et al. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul Municipiului Arad pentru unităţi pătrate cu latura de 2,50 longitudine 2,50 latitudine. Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans et al. (2005), distribuţia spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 (Fig. 1). Configuraţia spaţială indică o creştere a temperaturilor actuale şi prezise de la sud către nord şi a diferenţelor dintre acestea în sens invers cu cca. 2,560 C. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere generalizată în Municipiul Arad altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturii, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. În ceea ce priveşte precipitaţiile, ele au fost analizate pe baza aceloraşi date, situaţia actuală fiind prezentată în Fig. 1. Configuraţia corespunde celei a temperaturilor. Configuraţia temperaturilor şi precipitaţiilor din municipiu corespunde într-o oarecare măsură reliefului, în sensul că altitudinilor mai ridicate le corespund precipitaţii mai bogate şi temperaturi mai scăzute, însă configuraţia schimbărilor, indicând posibilele efecte ale schimbărilor climatice, este inversă, ceea ce ridică probleme ce solicită atenţia decidenţilor politici în vederea elaborării unor strategii de contracarare a efectelor acestora. Clima Radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea, circulaţia maselor de aer precum şi caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul Municipiului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice. Conform raportului privind starea factorilor de mediu, indică o temperatură medie anuală de 11,8 C în 2013 (Fig. 1). Fig. 1. Variaţia temperaturilor medii anuale, maxime şi minime absolute anuale (Sursa: prelucrare după Administraţia Naţională de Meteorologie) MEMORIU GENERAL 24

27 Fig. 1a. Temperatura actuală în Municipiul Arad. Culorile deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Fig. 1b. Precipitaţiile medii actuale în Municipiul Arad. Culorile închise indică valori mai ridicate, iar cele deschise valori mai scăzute. Fig. 1c. Predicţii climatice pentru anul 2100 în Municipiul Arad temperatura. Culorile deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Fig. 1d. Predicţii climatice pentru anul 2100 în Municipiul Arad precipitaţiile. Culorile închise indică valori mai ridicate, iar cele deschise valori mai scăzute. Fig. 1e. Diferenţe dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 în Municipiul Arad. Culorile deschise indică valori mai scăzute, iar cele închise valori mai ridicate. Sursa datelor: Programul DIVA-GIS Fig. 1f. Diferenţe dintre precipitaţiile medii actuale şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 2100 în Municipiul Arad. Culorile închise indică valori mai ridicate, iar cele deschise valori mai scăzute. MEMORIU GENERAL 25

28 Indicatorii climaticii Datele climatologice înregistrate la staţia meteo Arad, precum şi hărţile de specialitate, încadrează teritoriul municipiului Arad în provincia C.f.b.x. (după sistemul Köppen) Radiaţia solară globală este de peste 112,5kcal/cm²/an. Circulaţia generala a atmosferei frecvenţa pe tot timpul anului a advecţiilor de aer temperat oceanic dinspre V în semestrul cald, a celor tropical-maritime, relativ frecvente dinspre SV şi S, a celor temperat continentale în semestrul rece dinspre NE şi E. S-au înregistrat deplasări relativ rare de aer arctic din N, respectiv, foarte rar, de aer tropical-continental dinspre S şi SE. Temperatura aerului se modifică în funcţie de relief, cu media anuală de 10,8ºC. Media lunii celei mai calde iulie este de 21,4ºC, iar a celei mai reci ianuarie de -1,1ºC. Maximele absolute au atins 40,4ºC, iar minimele absolute -30,1ºC. Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de cca 90. Precipitaţiile atmosferice şi nebulozitatea cantităţile medii anuale însumează 577mm. Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în iunie - 67,6mm, iar cele mai mici cad în februarie 34,3mm. Cantităţile maxime căzute au fost de 66mm/24ore. Durata stratului de zăpadă este de 34,1 zile, iar grosimea medie decadală a acestuia de 5,2cm. Frecvenţa vânturilor dominante mediile anuale dinspre SE - 13,7% şi S - 13%, apoi cele dinspre N - 12,4%, NV - 10,7%, şi SV - 10%. Frecvenţa medie anuală a calmului - 21,3%. Vitezele medii anuale pe cele opt direcţii variază între 2,6-4,3m/s. Fenomenul de îngheţ se înregistrează în proporţie de 90% din ierni, cu durata medie de 40 de zile. Fenomenul de pod de gheaţă apare la cca 2 ani şi durează 30 de zile CONDIŢII HIDROGEOLOGICE Apele de suprafaţă Municipiul Arad este străbătut de Râul Mureş, cu panta de 0,3 şi un debit mediu multianual de cca. 170 m³/s. Pe anotimpuri, volumul maxim scurs se înregistrează primăvara (aprilie-iunie) 40%, iar cel minim toamna (septembrienoiembrie) 13% din volumul mediu anual. Cel mai mare debit a fost înregistrat în 1970 de cca 2.320m³/s. În timpul apelor mari şi al viiturilor, aceste volume de apă transportate sunt importante. Debitul mediu zilnic minim este de 21m³/s, iar cel maxim de 41m³/s în perioadele de vegetaţie (iunie-august). Mărimea bazinului de recepţie al Mureşului în zona Aradului permite regimul de compensare al apelor. Debitul mediu multianual privind cantitatea de aluviuni în suspensie este de 95kg/s, iar cel de aluviuni neglijabil. Din forajele executate anterior, a rezultat că apele orizonturilor acvifere sunt cantonate la mică şi medie adâncime, în formaţiuni cuaternare, iar spre adâncime în formaţiuni din Pantonianul superior. Se disting următoarele orizonturi: a.) pânza freatică este cantonată în pietrişuri şi nisipuri de granulaţie variabilă cu caracter discontinuu, uşor ascensional, cu adâncimi de 2-10m. Acest strat depinde de cantitatea de precipitaţii, de nivelul râului Mureş şi permeabilitatea startului argilos (1-10m). Nivelul hidrostatic se stabilizează la cca 2-3 m faţă de nivelul terenului, putând urca la 1,0-1,5m în situaţiile menţionate. Direcţia de curgere este NNV-SSE cu panta de 1 şi coeficient de infiltraţie de 60m/zi. Grosimea startului freatic este de 7-8m, funcţie de grosime (10-20m) şi permeabilitatea stratului argilos, de regulă impermeabil. În perioadele secetoase, nivelul hidrostatic poate coborâ la 4-5m, iar în zonele MEMORIU GENERAL 26

29 depresionare apa urcă la până spre suprafaţă, generând prin capilaritate zone mlăştinoase. Cotele absolute sunt cuprinse între mNMB. b.) stratul acvifer de mică şi medie adâncime cantonat în formaţiunile aluvionarecuaternare, constituite din nisipuri şi pietrişuri, separate de lentile argiloase dezvoltat între m şi format din mai multe orizonturi acvifere la adâncimi medii de 22, 35, 45, 56, 77 şi 90m. Apa cantonată spre profunzime are calitate bună, cu un conţinut bogat în fier şi mangan şi duritate cca 16gr, având caracter ascensional şi fiind principala sursă de alimentare cu apă a municipiului. c.) stratul acvifer de adâncime cantonat în depozitele specifice Panonianului superior, constituite din nisipuri fine separate de orizonturi impermeabile, având structura unei succesiuni de acvifere cu debit mic şi calităţi termale (cca 28º), cu conţinut de gaz metan şi duritate mare ce o face improprie alimentării cu apă SOLURILE Datele privind solurile, obţinute de la Agenţia Europeană de Mediu, folosesc clasificarea FAO şi distribuţia lor este prezentată în Fig. 2. În zona administrativă a Municipiului Arad, cu excepția intravilanului, predomină cernoziomurile, din clasa molisolurilor şi solurile cu caracter intrazonal, bogate în humus, pretabile pentru activităţile agricole. De asemenea, sunt prezente şi solurile intrazonale: vertisolurile, lăcoviştile, soloneţurile şi solurile aluviale, suprafaţa ocupată de către acestea fiind relativ redusă. Fig. 2. Solurile în Municipiul Arad (clasificarer FAO). Date de la Agenţia Europeană de Mediu MEMORIU GENERAL 27

30 CARACTERISTICI GEOTEHNICE Privind condiţiile de fundare, pe baza coloanelor litologice şi a caracteristicilor fizicomecanice ale probelor prelevate din forajele executate s-au evidenţiat trei categorii de terenuri: a.) terenuri bune pentru construcţii pe care fundarea clădirilor se poate face direct de la adâncimea de 1,5m, cu presiuni admisibile de kpa; b.) terenuri bune pentru construcţii ce prezintă anomalii, necesar a fi amenajate: - umpluturi > 2,0m grosime - intercalaţii slabe până la 5,0m între 5-10m sau sub 10m adâncime; - gropi vechi sau existente; - zone de stagnare a apelor superficiale; - zone mlăştinoase. Amenajările necesare ca şi măsurile speciale de fundare se vor stabili pe baza studiilor şi cercetării geotehnice întocmite pe fiecare amplasament, funcţie de condiţiile locale. Soluţii: - înlocuirea parţială sau totală a umpluturilor sau intercalaţiilor cu perne de balast; - depăşirea terenurilor slabe prin fundaţii speciale pe piloţi sau puţuri; - limitarea presiunilor pe teren combinată cu structuri rigide (diafragme); - consolidarea trenului cu coloane de balast vibrat sau încastrări cu material rigid. c.) terenuri improprii pentru construcţii grele cu un cumul de anomalii de stratificaţie, unde pe lângă grosimea umpluturii de peste 2,0m apar şi intercalaţii slabe de diferite adâncimi. Aceste terenuri sunt improprii construcţiilor grele, cu zonă activă mare, ce pot cuprinde intercalaţiile de adâncime. În situaţiile impuse din diferite considerente se vor lua măsuri speciale excepţionale de fundare. Pentru construcţiile uşoare se vor lua măsurile precizate la pct. b.). În cazul abordării soluţiilor cu subsol se va avea în vedere atât nivelul apelor freatice cât şi distanţa faţă de râul Mureş, natura stratificaţiei, cota absolută a terenului, densitatea reţelei de canalizare existente în zonă etc. Măsurile luate la execuţie (sprijiniri, epuismente etc.) vor ţine cont de natura terenului şi nivelul apei subterane. Astfel, în zonele cu nivel ridicat al apei freatice şi nisipuri fine prăfoase la săpătură adâncă, se vor aplica măsuri speciale de modificare a nivelului apei subterane prin metode specifice (ex.: filtre aciculare) COMPLEXUL DE ECOSISTEME Municipiul Arad, situat în partea nord-vestică a României, este inclus în integralitate în regiunea biogeografică panonică şi regiunea ecologică a pădurilor panonice de amestec (clasificarea EEA şi WWF-G 200). Tipuri de ecosisteme Având în vedere scara spaţială de abordare a acestui tip de studiu recomandată de ecologia sistemică în raport cu tipologia stabilită de Nomenclatorul Unităţilor Statistice MEMORIU GENERAL 28

31 teritoriale (NUTS), cadrul natural poate fi descris prin analiza complexelor de ecosisteme regionale (Tabelul 1), pe baza datelor de acoperire şi utilizare a terenurilor din cadrul programului CORINE (Informaţii de Mediu Coordonate pentru Europa) la nivelul al treilea al clasificării (Petrişor, 2007; Petrişor, 2014b). În plus, Fig. 3 prezintă situaţia pentru cel de-al treilea nivel al clasificării. Se impune precizarea că datele din 2006 sunt cele mai recente date la nivelul programului CORINE. În cazul municipiului Arad, programul Atlasul urban al Uniunii Europene, care a constat în cartarea la un nivel de detaliere superior programului CORINE a utilizării terenului în cazul aşezărilor umane cu peste de locuitori, folosind date din perioada , a permis, pe baza datelor deţinute, cartarea situaţiei Municipiului Arad Fig. 4. Din păcate, aceste date nu permit şi evidenţierea dinamicii modificărilor apărute, de aceea analizele prezentate în continuare se bazează pe datele CORINE. Tabelul 1 Tipuri de ecosisteme din Municipiul Arad, conform clasificării CORINE Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Suprafeţe artificiale (4706 ha 18,95%) Suprafaţa ha % Ţesut urban Ţesut urban discontinuu ,4 Infrastructura industriala, comerciala, de transport Unităţi industriale sau comerciale ,6 Drumuri, cai ferate şi terenuri aferente 140 0,6 Aeroporturi 55 0,2 Zone non-agricole cu vegetaţie artificiala Facilităţi pentru sport şi loisir 29 0,1 Teren arabil Teren arabil neirigat ,2 Regiuni agricole Păşuni Păşuni ,4 (17908 ha 72,09%) Zone agricole Culturi complexe 228 0,9 eterogene Teren mai ales agricol cu zone naturale semnificative 399 1,6 Păduri şi zone seminaturale (1287 ha 5,18%) Păduri Păduri de foioase ,6 Arbuşti şi asociaţii vegetale erbacee Pajişti naturale 93 0,4 Zone de tranziţie păduri-tufişuri (liziera) 52 0,2 Zone umede (47 ha 0,19%) Zone umede interioare Mlaştini interioare 47 0,2 Ape (892 ha 3,59%) Ape interioare Ape curgătoare 808 3,3 Ape stătătoare 83 0,3 Aceste date arată că, în ordine descrescătoare a suprafeţelor ocupate, cele mai importante tipuri de ecosisteme sunt agroecosistemele (72% din suprafaţa totală), în particular terenurile arabile neirigate (64% din suprafaţa totală), urmate de ţesutul urban discontinuu (11%) şi unităţile industriale sau comerciale (7%). MEMORIU GENERAL 29

32 Datele CORINE permit şi evidenţierea schimbărilor survenite în ocuparea şi utilizarea terenurilor în perioadele şi Tabelul 2 prezintă aceste transformări, evidenţiate folosind metodologia dezvoltată de Petrişor et al., Tabelul 2 Modificări în acoperirea şi utilizarea terenurilor din Municipiul Arad, Abandonul culturilor agricole 72,29 140,55 Dezvoltarea agriculturii 80,05 Inundaţii 61,34 Urbanizare 39,81 Defrişare 46,67 Fig. 3. Utilizarea terenului în Municipiul Arad. Date de la Agenţia Europeană de Mediu programul CORINE MEMORIU GENERAL 30

33 Fig. 4. Utilizarea terenului în Municipiul Arad. Date de la Agenţia Europeană de Mediu programul Atlasul urban Biotopul Fig. 5. Modificări în utilizarea terenului în Municipiul Arad în perioada Date de la Agenţia Europeană de Mediu programul CORINE Datele privind relieful, clasificat în funcţie de altitudine (Petrişor, 2009) sunt prezentate în Fig. 6. În aceeaşi figură este evidenţiată şi reţeaua hidrografică. Se observă că relieful este mai ridicat în partea de sud şi scade progresiv către nord. Fig. 7 prezintă principalele unităţi de relief. MEMORIU GENERAL 31

34 Fig. 6. Relieful în Municipiul Arad, în funcţie de altitudine. Date; Jarvis et al., 2008 Fig. 7. Unităţile de relief din Municipiul Arad Municipiul Arad este situat la cca 110 m altitudine faţă de nivelul mării. Fiind parte integrantă din Câmpia Mureşului, este situat în lunca înaltă a Mureşului, care este flancată la sud de Câmpia Vingăi, o câmpie piemontan terasată, la nord de câmpia Aradului, o câmpie piemontană tabulară iar în partea de nord-vest de Câmpia Nădlacului (Fig. 7). Câmpia Aradului prezintă câteva subdiviziuni ale căror părţi marginale întră în perimetrul Aradului (Câmpia Livadei la NE şi Câmpia Ierului la NV (Primăria Arad, 2007). Fig. 8. Harta geologică a Municipiului Arad (Sursa: prelucrare după Harta Geologică a României 1: ) MEMORIU GENERAL 32

35 Câmpia Aradului este formată în majoritate din pietrişuri şi nisipuri în strate de 5-10m grosime, de vârstă Cuaternară (Pleistocen superior) (Fig. 8). La limita de vest a câmpiei se află Ierul, un fost curs al Mureşului în prezent amenajat. Depozite de argilă roşcată sunt predominante în partea de sud a Municipiului Arad, în timp ce pietrişurile şi nisipurile cuaternare apar în albia Mureşului. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii şi meandre părăsite, grinduri, lăcovişti şi sărături (Academia Română, 1994). Mureşul are o pantă redusă, de 0,22 0,39 m/km, ceea ce conduce la o meandrare puternică şi despletire. Oraşul Arad este traversat de Râul Mureş de la vest la est şi cuprinde în perimetrul său zona Pădurice, cu un lac natural. Biomul Flora sălbatică Datele referitoare la floră caracterizează judeţul Arad; o parte dintre aceste specii se pot întâlni şi pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad. Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociate, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin vegetaţia antropică. Vegetaţia forestieră ocupă suprafeţe mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: cărpineto-făgete, goruneto-cărpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete, gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare care vegetează pe locul fostelor păduri defrişate. Vegetaţia de silvostepă se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se rar pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate s-au restrâns în urma extinderii suprafeţelor arabile. Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben. Fauna sălbatică Datele referitoare la faună caracterizează judeţul Arad; o parte dintre aceste specii se pot întâlni şi pe teritoriul administrativ al Municipiului Arad. Fauna, se încadrează în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică, întâlninduse grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor sub xerofile de cer şi gârniţă, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi zonelor acvatice. Astfel, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului care se repartizează geografic stabilind o legătură directă cu principalele etaje de vegetaţie. În zona de stepă şi de silvostepă, se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări dropia şi prepeliţa, în pădurile sub xerofile chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile lupul, vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc ursul, cerbul, jderul de pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Procesului intens de antropizare, rezultat al cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti naturale amplasate pe soluri halomorfe a dus la dispariţia dropiei Otis tarda, din zona comunelor Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră. O altă cauză a acestei dispariţii este dată de amploarea luată de braconajul exercitat asupra acestei specii, din ultimele decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului, în zonele sus amintite nu a fost semnalată dropia Otis tarda. Ihtiofauna, din zona sectoarelor de câmpie specifică râurilor mari, cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar în cazul râurilor mici este caracterizată prin zona cleanului şi a bibanului. MEMORIU GENERAL 33

36 2.3. AMPLASARE ŞI RELAŢII ÎN TERITORIU ÎNCADRAREA ÎN TERITORIUL NAŢIONAL, REGIONAL, JUDEŢEAN Situarea în teritoriul naţional, regional şi judeţean Municipiul Arad este situat în extremitatea vestică a României, pe cursul inferior al Mureşului, în Câmpia de Vest, parte a a marii Câmpii a Tisei. Aradul este municipiu reşedință de județ al Județului Arad, situat în Regiunea de dezvoltare Vest. Conform Legii 351/2001privind aprobarea PATN Reţeaua de localităţi, Municipiul Arad este de Rang II în rețeaua națională de localități. Din cele 10 localități urbane ale județului Aradul este pe primul loc în ceea ce priveşte dezvoltarea economică, socială, culturală, iar populația sa concentrează circa 66% din populația urbană a județului şi 36,6% din populaţia totală. Situat în apropiere de frontiera cu Republica Ungaria, Aradul este la 275 km de Budapesta, 506 km de Viena şi 594 km de Bucureşti. Atât poziția geografică cât şi trecutul istoric al zonei au creat o legătură importantă între Arad şi localitățile din Europa Centrală, influențîndu-i cultura, comerțul şi specificul economic. Dintre marile localități urbane din România, cele mai apropiate sunt: Timişoara situată la 50 km şi Oradea la 117 km. Considerat de-a lungul timpului un oraş/ târg situat la întretăierea drumurilor comerciale dintre est şi vest, nord şi sud, legăturile oraşului cu teritoriul sunt şi astăzi elemente definitorii în potențialul său de dezvoltare- nod de căi rutiere şi de cale ferată, cu perspective de dezvoltare a căilor aeriene şi chiar navigabile. Principalele artere rutiere sunt: - drumuri europene şi naţionale : DN7 (E 68)- spre est asigură legătura cu capitala țării iar spre vest cu Ungaria prin Nădlac; DN79(E671) asigură legătura cu Oradea prin Chişineu Criş şi localitățile din vestul tării; DN69( E671) asigură legătura cu Timişoara; - drumuri judeţene: DJ709B Arad-Şofronea-Curtici; DJ709 Arad-Şiria legătură cu comunele din zona centrală a județului; DJ682 paralel cu Valea Mureşului, spre est Fântânele-Zăbrani- Lipova iar spre vest Zădăreni- Felnac- Secusigiu; DJ709C Arad-Variaşu Mic (com. Iratoşu). Din DN 79 prin intermediul DJ 791 Arad- Sântana şi DN 79A se asigură legătura cu oraşele şi comunele din jumătatea de nord a județului. Municipiul Arad este inclus în coridoarele de transport european rutier şi feroviar. Pe traseul Coridorului IV (de la Dresda/Nuremberg la Istanbul ) este în proiect autostrada A1 Bucureşti Nădlac, trecând prin Piteşti, Sibiu, Deva, Timişoara şi Arad. Parte din tronsonul Timişoara- Arad precum şi ocolitoarea de vest sunt finalizate. De asemenea, în stadiul de proiect este drumul expres cu profil de autostradă Arad- Oradea care va face joncțiunea cu A1 în partea de vest a Municipiului Arad. Coridorul IV feroviar poreneşte de la Frontiera Curtici continuă Arad Simeria Alba Iulia Braşov Bucureşti Feteşti Medgidia Constanţa, cu ramură de la Arad spre Timişoara Caransebeş - Drobeta Turnu Severin Craiova - Frontiera Calafat. MEMORIU GENERAL 34

37 Municipiul Arad este nod de cale ferată, importantă fiind poziția învecinată cu punctul de trecere a frontierei de la Curtici. Sunt şase linii de CF care se intersectează aici: - magistrala 200: Curtici Arad Deva Sibiu Braşov - linia 320: Timişoara- Arad- Oradea; legătură între magistralele CF 200, 900 şi linia 320: Arad - Oradea - linia 215: Arad Pecica Nădlac; Gara Arad punct terminus - linia 216: Aradul Nou Periam- Vălcani; Gara Arad punct terminus - linia Arad Timişoara- legătură între magistralele CF 200 şi 900. In partea vestică a Aradului la 4 km vest faţă de centru este Aeroportul Internaţional Arad, deschis traficului internaţional de pasageri şi marfă. Aeroportul se bucură de o poziţie strategică favorabilă aflându-se la 250 km de Budapesta şi 300 km de Belgrad. Pentru curse interne este utilizat în legătură cu aeroportul Timişoara situat la 60 km. Terminalul Cargo - Aeroport Arad, componenta de baza a Aeroportului Arad este amplasat in imediata apropiere a Zonei Libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe calea aeriana care leagă Europa de Vest de Orientul Mijlociu. Transportul public din Arad spre localitățile învecinate este asigurat prin autobuze/microbuze, iar spre este prin linia de tramvai care trece prin Vladimirescu ( fosta zona a Combinatului chimic), Ghioroc, (linii 11, 12, 14). Localități învecinate Municipiul Arad se învecinează cu 9 comune şi un oraş- Pecica. Comunele sunt: Iratoşu, Sofronea, Zimandu Nou, Livada, Vladimirescu, Fântânele, Şagu, Vinga, Zădăreni; împreună însumează 31 de sate toate aflate la distanță mai mică de 20 km de Arad. Cele mai apropiate sate sunt Livada- Sânleani, Fântânele, Zădăreni- Bodrogu Nou, Vladimirescu şi Şofronea la mai mai puțin de 14 km. Alte comune apropiate sunt Frumuşeni şi Felnac desprinse din comunele Fântînele, respectiv Zădăreni. La distanță comparabilă cu Pecica este Oraşul Curtici. Relația dintre Arad şi localitățile învecinate s-a dezvoltat în ultimele decenii iar efectele se văd prin apariția unor zone de locuit noi în aceste sate sau chiar zone pentru activități economice. Cooperarea cu localitățile învecinate este una avantajoasă care atrage dezvoltarea socio-economică a întregii zone de influență a Aradului. Aceasta se reflectă sintetic în evoluția populației care este mult superioară medie pe județ, în registrând chiar creşteri importante. Este o zonă de creştere a populației în partea de nord şi vest în triunghiul format de Arad cu oraşele Pecica şi Curtici apropiate de frontieră. Alte zone de creştere sunt în satele Vladimirescu şi Zădăreni. Influența Municipiului Arad în teritoriu este una complexă, pe mai multe nivele teritoriale. - influența majoră la nivel județean- reşedință de județ - regional, fiind al doilea după Timişoara în Regiunea Vest - transfrontalier, fiind situat la 21 km de curtici şi de Turnu, la 50 km de Nădlac. Cadrul natural este determinat de situarea pe cursul inferior al Râului Mureş. Terenul extravilan este plat cu soluri fertile de luncă. Zone împădurite sunt în vest, Pădurea Ceala, parte din Parcul Natural Mureşul Inferior, iar în est la circa 7 km Pădurea Vladimirescu. Parcul Natural Defileul Mureşului este situat la circa 60 km de Arad spre vest. MEMORIU GENERAL 35

38 ZONA PERIURBANĂ DELIMITAREA ZONEI PERIURBANE Teritoriul periurban reprezintă suprafaţa unităţilor administrative din jurul municipiilor şi oraşelor, care se află în relaţii de independenta cu acestea în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spaţii verzi şi de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc. Prin PATJ Arad a fost propusă o delimtare pentru teritoriului periurban, urmând ca ulterior să se realizaze un studiu specific de amenajarea teritoriului pentru stabilirea precisă a acestei zone. Iniţial prin Legea 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul era recomandat ca pentru stabilirea zonei periurbane să se utilizeze o rază de 20 km de la municipiul sau oraşul respectiv. Între timp s-a renunţat la delimitarea pe baza distanţei deoarece nu este suficient de relevantă pentru surprinderea tipurilor de relaţii care se pot stabili în prezent între localităţi. O primă demitare a zonei periurbane este posibilă prin includerea unităţilor administrativ teritoriale care constituie coroana municipiului Arad. Dar distribuţia în teritoriu, separările administrative (comuna din care s-a desprins Frumuşeni, comuna Felnac din care s-a desprins Zădăreni) determină ca o astfel de delimitare să fie mai puţin apropiată de realitate. Pentru analiza relaţiilor periurbane sunt câteva criterii relevante: infrastructura de transport, infrastructura tehnico- edilitară, utilizarea terenurilor, unităţile economice, transportul public. De asemenea criterii cu caracter sintetic care indică tendinţele acestor relaţii sunt cele demografice şi referitoare la forţa de muncă. Pe baza criteriilor referitoare le infrastructura teritorială şi relaţii de dependenţă economică, în PATJ s-a demitat ca zonă periurbană teritoriul ocupat de unităţile administrativ teritoriale următoare: comunele Zimandu Nou, Livada, Vladimirescu, Fântânele, Frumuşeni, Şagu, Vinga, Zădăreni, Felnac, Secuşigiu, Iratoşu, Şofronea şi Oraşul Pecica. Zona cuprinde comunele din care se află sub influenţa directă, respectiv sunt situate în prima coroană de localităţi sau sunt situate la limita judeţului unde altă influenţă nu există. De exemplu comuna Vinga, deşi este la distanţă comparabilă cu comuna Zăbrani, aceasta din urmă se află sub influenţa teritorială a oraşului Lipova. Municipiul Arad este cel mai important centru urban din judeţ depăşind cu mult populaţia şi dezvoltarea economică a celorlalte. In aceste condiţii aria de influenţă este mult mai mare doarece nu este contracarată de alte oraşe. La o primă analiză bazată pe relaţiile de transport se poate deduce că aria periurbană este necesar să fie mărită cel puţin în partea de vest. Este necesară această extindere deoarece relaţiile de transport s-au dezvoltat în ultimii ani. Astfel propunem extinderea zonei periurbane până la Nădlac datorită relaţiilor de transport facilitate de construirea autostrăzii care atrage intensificarea traficului între Arad şi Nădlac. De asemenea între Arad şi Curtici este o strânsă relaţie în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată cu ieşire prin vama Curtici. In plus zona liberă Arad- Curtici este o formă de colaborare economică importantă între cele două localităţi care susţin această idee. Includerea celor trei oraşe Pecica, Nădlac şi Curtici în zona periurbană a Aradului este realistă fiind consecinţa relaţiilor economice şi de transport foarte strânse între acestea. Astfel, rolul de oraş de graniţă a municipiului Arad creşte prin formarea acestui sistem de localităţi. MEMORIU GENERAL 36

39 Totuşi este necesar ca în dezvoltarea municipiului să se aibă în vedere conexiunea mai bună cu restul judeţului, respectiv cu localităţile din partea de est. Deşi este un oraş de talie mică, Lipova a avut de-a lungul timpului un rol teritorial important constituindu-se în pol de dezvoltare pentru localităţile de pe valea Mureşului dar şi pentru localităţile din zona viticolă. Dacă influenţa teritorială a municipiului Arad se dezvoltă prin creşterea relaţiilor cu localităţile din est, incluzând şi Lipova se pot crea premizele conturării unei zone metropolitane, a cărei influenţă în regiune va fi mult mai mare decât a municipiului singur. O astfel de zonă metropolitană care să valorifice potenţialul de dezvoltare în domeniul transporturilor, al industriilor prelucrătoare cu tradiţie şi al turismului poate schima raportul de forţe în plan teritorial, contribuind major la creşterea rolului regional al Aradului. Apropierea dintre cele două municipii Arad şi Timişoara a generat în timp o competiţie permanentă în ceea ce priveşte rolul teritorial şi atragerea investiţiilor. Atât PATJ Arad cât şi Strategia de dezvoltare a Regiunii Vest se promovează dezvoltarea unei axe de colaborare între Arad şi Timişoara. Dezvoltarea concertată a celor două municipii apropiate ar duce la optimizarea utilizării resurselor şi a investiţiilor, astfel încât dezvoltarea să fie una mult mai eficientă. De asemenea nu este de ignorat faptul că Oradea şi-a conturat deja o zonă metropolitană şi o strategie care are în vedere dezvoltarea unei axe de cooperare teritorială între Oradea- Arad - Timişoara. În această etapă de studiu, propunem o nouă delimitare a zonei periurbane (VARIANTA 1) care să cuprindă comunele Dorobanţi, Fântânele, Felnac,Frumuşeni, Iratoşu, Peregu Mare, Seitin, Semlac, Secuşigiu, Şofronea, Şagu, Vinga, Zădăreni, şi oraşele Pecica, Nădlac, Curtici ANALIZA TERITORIULUI PERIURBAN În zona periurbană propusă sunt situate 19 UAT, din care 3 urbane şi 15 rurale. În zonă se află 39 de sate aparţinând comunelor şi oraşelor. Suprafaţa totală a zonei este de ha, din care 98,2% reprezintă terenurile agricole. Suprafeţele teritoriilor administrative (UAT) şi raportul între ponderile utilizării agricole şi a celei neagricole sunt prezentate în tabelul următor pe baza datelor statistice oficiale ale INS. Suprafaţa terenului (ha) in 2014 UAT total UAT agricol neagricol % agricol MUNICIPIUL ARAD ,71 1 ORAS CURTICI ,03 2 ORAS NADLAC ,00 3 ORAS PECICA ,28 4 DOROBANTI ,92 5 FANTANELE ,79 6 FELNAC ,40 7 FRUMUSENI ,20 8 IRATOSU ,58 9 LIVADA ,70 10 PEREGU MARE ,32 11 SAGU ,08 12 SECUSIGIU ,62 MEMORIU GENERAL 37

40 13 SEITIN ,07 14 SEMLAC ,81 15 SOFRONEA ,29 16 VINGA ,33 17 VLADIMIRESCU ,14 18 ZADARENI ,96 19 ZIMANDU NOU ,03 TOTAL ZONA ,78 total JUDET ARAD ,79 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Pentru a evidenţia tendinţele şi relaţiile din teritoriul periurban au fost analizaţi indicatori statistici care să evidenţieze dinamismul dezvoltării imobiliare, al dezvoltării economice, dinamismul demografic şi axele de dezvoltare care se conturează. Evoluţia raportului dintre suprafeţele agricole şi neagricole în interiorul UAT indică tendinţele de extindere a localităţilor. Din tabelul de mai jos se poate observa că în ultimii 3 ani majoritatea UAT-urilor şi-au păstrat aceste proporţii. Totuşi sunt cinci comune unde se înregistrează o creştere semnificativă a suprafeţei neagricole: Dorobanţi, Iratoşu, Peregu Mare şi Sagu. Teritoriu UAT Suprafaţa terenului neagricol (ha) Evolutia (%) MUNICIPIUL ARAD ORAS CURTICI ORAS NADLAC ORAS PECICA DOROBANTI FANTINELE FELNAC FRUMUSENI IRATOSU LIVADA PEREGU MARE SAGU SECUSIGIU SEITIN SEMLAC SOFRONEA VINGA VLADIMIRESCU ZADARENI ZIMANDU NOU TOTAL ZONA/ MEDIA TOTAL JUDET Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online MEMORIU GENERAL 38

41 Populaţia în zona periurbană cuprinde locuitori, la nivelul anului Împreună cu municipiul Arad însumează o populaţie de peste 255 mii de locuitori. Oraşul Pecica se remarcă cu cel mai mare volulm de populaţie, dar are un puternic caracter rural fiind recent inclus în reţeaua de localităţi urbane. Populaţie comparabilă cu cea a oraşelor deţine şi comuna Vladimirescu formată din patru sate, între care Vladimirescu deţine o populaţie mai mare de 6 mii de locuitori. Următoarele comune ca mărime a populaţiei sunt Vinga şi Secuşigiu cu 6580 şi respectiv 6286 locuitori. Intre sate, următorul ca mărime este Vinga cu peste 4000 de locuitori. Evoluţia populaţiei pe UAT-uri în perioada UAT Număr de locuitori Anul 2009 Anul 2014 % Evoluţie 1 ORAS CURTICI ,41 2 ORAS NADLAC ,27 3 ORAS PECICA ,05 4 DOROBANŢI ,52 5 FANTINELE ,60 6 FELNAC ,99 7 FRUMUSENI ,82 8 IRATOSU ,69 9 PEREGU MARE ,87 10 SEITIN ,55 11 SEMLAC ,12 12 LIVADA ,06 13 SAGU ,73 14 SECUSIGIU ,53 15 SOFRONEA ,79 16 VINGA ,65 17 VLADIMIRESCU ,16 18 ZADARENI ,63 19 ZIMANDU NOU ,62 TOTAL ,96 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Structura etnică este caracterizată de mixtitate chiar dacă în timp această caracteristică s-a mai estompat. Pe ansamblul zonei se înregistrează la recensământul din 2011 o pondere de populaţie românească de 70,6%, urmată de 12,2 5 mghiari, 5,1% romi şi 4,4% slovaci. Intre acestea sunt de remarcat ponderi mai mari de slovaci în Nădlac, peregu Mare, Vinga şi Fântânele; sârbi în Felnac şi Secusigiu. Alte naţionalităţi sunt în proporţi mai semnificative în Vinga- bulgari şi Peregu Mare- cehi. Apropierea de municipiul reşedinţă de judeţ constituie un avantaj pentru localităţile învecinate, îndeosebi în utilizarea serviciilor de tip urban şi accesibilitatea la locuri de muncă variate. Avantajele se concretizează prin creşterea atractivităţii acestor localităţi şi implicit creşterea numărului de locuitori. Deşi tendinţa generală în judeţ cât şi în restul ţării este de scădere a populaţiei, în majoritatea comunelor din zona periurbană populaţia creşte. Se remarcă astfel, comunele Vladimirescu, Zădăreni, Iratoşu, Şofronea şi Zimandu Nou cu creşteri de peste 3%; Fântânele, Felnac şi Frumuşeni cu peste 2%. MEMORIU GENERAL 39

42 Creşterile de populaţie concentrate în comunele învecinate municipiului indică influenţa benefică pe care acesta o exercită asupra teritoriului învecinat. Vecinătatea reprezintă pentru aceste comune avantaje ale valorificării produselor agricole, acces la locuri de muncă, acces la servicii municipale, dar şi posibilitatea de a se amplasa pe teritoriul lor unităţi economice care au nevoie de suprafeţe mari de teren (datorită preţului mai scăzut al terenului decât în Arad). De asemenea, un fenomen care începe să se manifeste este construirea de locuinţe pentru locuitorii din Arad. Printr-o eficientă organizare a transportului public aceste relaţii de cooperare între Arad şi comunele învecinate duc la avantaje de ambele părţi. Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Distribuţia în teritoriu şi valorile indicelui de evoluţie a populaţiei indică conturarea unor axe de dezvoltare de-a lungul unor artere de circulaţie: - DN 7/ E68 spre est- cea mai intensă influenţă- localităţile din comuna Vladimirescu, cu cea mai mare creştere de populaţie: Vladimirescu, Horia, Mândruloc şi Cicir; pentru Arad aceasta este direcţia de dezvoltare a serviciilor comerciale de tip hipermarket, clienţii fiind din cele două UAT-uri vecine; între Arad şi localitatea Vladimirescu distanţa este de mai puţin de 1,5 km pe Calea Radnei; - DN 7 spre vest (Nădlac) - Oraşul Pecica- este o direcţie favorizată pentru activităţile de transport, reprezentând tranzitul major de la Nădlac spre Arad şi de aici spre restul ţării; are şi conexiune la tronsonul de autostradă A1 executat; finalizarea tronsonului de autostradă A1 spre Nădlac va impulsiona şi mai mult dezvoltarea indeosebi în sectorul serviciilor şi industriei prelucrătoare, iar în rural transportul mărfurilor agricole; ca o consecinţă a acestei configuraţii favorabile de infrastructură rutieră, în Arad s-a dezvoltat pe acestă axă cea mai mare zonă industrială şi de servicii din ultimii ani; - Pe DJ 682- spre Zădăreni, Felnac, Secusigiu; creşterile de populaţie sunt influenţate de distanţa faţă de Arad, cele mai mari fiind şi cele mai apropiate MEMORIU GENERAL 40

43 (Zădăreni); pe această direcţie în Arad se dezvoltă o zonă industrială; dezvoltarea a fost influenţată îndeosebi de construirea autostrăzii; - DN 79/E671 spre Chişineu- Criş- este favorabilă pentru comunele Zimandu Nou şi Livada fiind situate pe o axă rutieră de schimburi de mărfuri pe direcţia Oradea- Arad - Timişoara; pentru Arad această axă pe Calea Zimandului a generat interes crescut din partea investitorilor imobliari, pentru dezvoltarea serviciilor îndeosebi fiind o zonă cu aglomerări de localităţi din periurban; - DN 69/ E681 direcţia spre Timişoara- un ax care deocamdată nu a fost valorificat la întregul său potenţial, localităţile rurale sunt situate la distanţe relativ mai mari faţă de Arad iar indicii de evoluţie a populaţiei înregistrează o stagnare; în partea de sud a cartierului Aradul Nou sunt intenţii de dezvoltare pentru servicii dar deocamdată, cu toată prezenţa autostrăzii nu sunt semne importante de dezvoltare; - DJ 682- este o direcţie de transport alternativă la DN 7 de-a lungul Mureşului între Arad şi Lipova; zona s-a dezvoltat deocamdată doar în domeniul construcţiilor de locuinţe- comunele Fântânele şi Frumuşeni s-au extins prin zone de locuire; - DJ 709 B şi calea ferată spre Curtici- satul Sofronea este favorizat de situarea pe această axă de legătură care merge spre frontieră; această axă a determinat dezvoltarea zonei industriale nord, dar deocamdată dinamismul dezvoltării este mult redus, la fel ca şi interesul pentru transporturile pe calea ferată. Din analiza indicelui de creştere a populaţiei se observă că există unele comune unde populaţia stagnează sau este în scădere: Seitin şi Semlac situate în apropiere de Nădlac şi având o poziţie periferică, precum şi Dorobanţi, lângă Curtici. Rolul de pol de dezvoltare al Aradului se evidenţiază prin creşterea atarctivităţii comunelor invecinate. Cu cât distanţa este mai mare cu atât atractivitatea lor scade, chiar dacă vecinătatea frontierei ar putea fi un factor stimulator de dezvoltare. Pentru a evidenţia dinamismul dezvoltării economice în zona periurbană am analizat numărul mediu de salariaţi pentru perioada ultimilor 5 ani. Se poate observa că, dacă în Municipiul Arad evoluţia este una obişnuită pentru ţara noastră, respectiv de scădere continuă, pentru localităţile din zona periurbană situaţia a fost una favorabilă. Astfel, se poate observa din tabelul următor că oraşele şi comunele au înregistrat creşteri importante la numărul mediu de salariaţi, cu excepţia comunei Felnac. Cele mai mari creşteri sunt în comunele Zimandul Nou, Peregu Mare, Şagu, Frumuşeni şi Sofronea care şi-au dublat numărul mediu de salariaţi în această perioadă, ceea ce indică o creştere substanţială a investiţiilor în economie. Aceste comune sunt situate pe axele de dezvoltare ale drumurilor naţionale DN 69, DN 79 şi DN 7. Se poate deduce astfel, că pentru localizarea de noi obiective economice a fost mai favorabilă situarea pe axele Oradea- Arad- Timişoara şi Arad- Deva. Deşi construirea autostrăzii a contribuit la intensificarea schimbului de mărfuri şi transportul de persoane îndeosebi în relaţie cu frontiera creşterile nu sunt cele mai mari la numărul de salariaţi. Este de remarcat faptul că oraşul Curtici, deşi este situat pe o magistrală de transport feroviar şi are punct de trecere a frontierei nu înregistrează creştere economică, cel puţin din perspectiva indicatorului măsurat. Aceleaşi creşteri modeste sunt şi în comuna Dorobanţi. MEMORIU GENERAL 41

44 Scăderea a numărului de salariaţi este foarte accentuată în comuna Felnac. La această situaţie contribuie major poziţia sa periferică în judeţ şi distanţa relativ mare faţă de Arad, la 13 km. În municipiul Arad scăderea numărului de salariaţia a fost constantă, ajungându-se la o reducere cu o cincime în cinci ani ( ). NUMARUL MEDIU SALARIATI Nr.ctr. UAT Anul 2009 Anul 2013 Ponderea evolutiei (%) 1 ORAS CURTICI ,32 2 ORAS NADLAC ,20 3 ORAS PECICA ,69 4 FANTINELE ,56 5 FELNAC ,43 6 FRUMUSENI ,55 7 IRATOSU ,36 8 LIVADA ,42 9 PEREGU MARE ,24 10 SAGU ,98 11 SECUSIGIU ,09 12 SEITIN ,49 13 SEMLAC ,62 14 SOFRONEA ,01 15 VINGA ,80 16 LADIMIRESCU ,55 17 ZADARENI ,45 18 ZIMANDU NOU ,34 19 DOROBANTI ,89 TOTAL /MEDIA ,42 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Evoluţia numărului mediu de salariaţi pe UAT-uri, în perioada , prezentată în tabelul următor indică variaţii mari în teritoriu, de la scăderi la dublări ale numărului de salariaţi. Cu excepţia comunei Felnac, toate UAT-urile înregistrează creşteri ale numărului de salariaţi, cele mai spectaculoase fiind cele din Zimandu Nou şi Peregu Mare. Creşteri de peste două ori ale numărului de salariaţi se înregistrează în cinci comune, ceea ce indică un dinamism economic accentuat în zona periurbană a Aradului din mediul rural. MEMORIU GENERAL 42

45 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Intr-o ierarhie făcută după numărul mediu de salariaţi pe UAT în 2013 primele locuri detaşat le ocupă oraşul Pecica, comuna Vladimirescu, oraşele Curtici şi Nădlac cu peste 2000 de salariaţi. Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online MEMORIU GENERAL 43

46 Anul 2008 Numarul mediu de salariati Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 MUNICIPIUL ARAD Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online Extinderea zonelor de locuinţe În ultima perioadă se manifestă tendinţa de a construi reşedinţe secundare în localităţi rurale sau chiar de a construi reşedinţe permanente în localităţi care sunt apropiate unui oraş sau municipiu. Cauzele sunt, atât de nevoia crescândă de locuinţe individuale ieftine dar confortabile, într-un mediu curat, cât şi lipsa terenurilor din intravilanul oraşelor mari. Astfel, multe dintre localităţile rurale învecinate cu un oraş mare s-au transformat în localităţi dormitor sau chiar au devenit cartiere ale acestora. Pentru a analiza această tendinţă în zona periurbană a Aradului am utilizat ca indicatori numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi suprafaţa autorizată spre construire. UAT Numarul autorizaţiilor de construire pentru cladiri rezidenţiale Anul 2009 Anul 2013 Ponderea evolutiei (%) MUNICIPIUL ARAD ,61 ORAS CURTICI ,10 ORAS NADLAC ,00 ORAS PECICA ,00 DOROBANTI ,00 FANTINELE : 594 FELNAC ,00 FRUMUSENI : 25 IRATOSU ,00 LIVADA ,38 MEMORIU GENERAL 44

47 PEREGU MARE ,33 SAGU ,00 SECUSIGIU ,00 SEITIN ,33 SEMLAC ,00 SOFRONEA ,33 VINGA ,33 VLADIMIRESCU ,06 ZADARENI ,00 ZIMANDU NOU ,53 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online În municipiul Arad numărul autorizaţiilor este evident mult mai mare decât în restul localităţilor. Totuşi se poate observa că există câteva comune unde valorile indicatorului sunt foarte mari în raport cu populaţia acestora. Astfel, în comunele Fântânele, Vladimirescu, Livada şi Zimandu Nou s-au autorizat un număr relativ mare de construcţii de locuinţe. Creşteri ale numărului autorizaţiilor în ultimii ani se înregistrează în comunele: Fântânele, Iratoşu, Vladimirescu, Zădăreni, Dorobanţi. Toate aceste comune indică zonele preferate pentru construirea de reşedinţe secundare sau permanente ale arădenilor. UAT Suprafeţele totale ale clădirilor rezidenţiale autorizate Anul 2009 Anul 2013 Ponderea evolutiei (%) MUNICIPIUL ARAD ,52 ORAS CURTICI ,09 ORAS NADLAC ,07 ORAS PECICA ,39 DOROBANTI ,71 FANTINELE : FELNAC ,72 FRUMUSENI : 2584 IRATOSU ,57 LIVADA ,92 PEREGU MARE ,80 SAGU ,26 SECUSIGIU ,00 SEITIN ,61 SEMLAC ,72 SOFRONEA ,70 VINGA ,64 VLADIMIRESCU ,37 ZADARENI ,43 ZIMANDU NOU ,28 Sursa datelor: INS Baza de date Tempo Online In ceea ce priveşte suprafaţa construcţiilor autorizate se poate observa că municipiul arad este depăşit de comuna Fântânele. Suprafeţe mari sunt înregistrate şi în comuna MEMORIU GENERAL 45

48 Vladimirescu şi comuna Livada sau Zimandu Nou. Se poate concluziona că cele trei localităţi apropiate Aradului Vladimirescu, Livada şi Fântânele au tendinţa de a deveni zone rezidenţiale pentru municipiul Arad DISFUNCŢIONALITĂŢI Analiza caracteristicilor în dezvoltarea teritoriului periurban al municipiului Arad şi funcţionarea relaţiilor care se stabilesc între localităţi a condus la distingerea următoarelor disfuncţionalităţi: Municipiul Arad poate exercita o influenţă puternică şi benefică asupra dezvoltării localităţilor din judeţ dar deocamdată aceasta se manifestă doar asupra localităţilor apropiate. Aradul este situat pe o cale rutieră majoră de tranzit (coridorul IV european) iar lipsa unui pasaj denivelat în partea de nord (dintre CF şi DN 7) crează blocaje pe cel mai important flux de călători şi mărfuri dintre frontieră şi restul ţării. Lipsa de interes pentru transportul pe calea ferată stopează dezvoltarea zonelor din nordul municipiului până la Curtici. Există diferenţe mari între dinamismul dezvoltării localităţilor situate pe axele rutiere din est, vest, nord, faţă de cele din partea de sud. Direcţiile Arad- Timişoara şi Arad- Lipova nu sunt suficient de valorificate în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare. Constituirea unui sistem de trasee turistice în judeţ porrnind de la Arad (propus prin PATJ Arad) nu este suficient susţinut de infrastructura de servicii turistice. Aceste trasee leagă Aradul de localităţile de pe valea Mureşului, de cele aflate spre zona montană, de cele din Podgoria Aradului, toate acestea fiind trasee cu valoare complexă culturală şi naturală. Aradul beneficiază de un mediu natural valoros prin prezenţa Parcului Natural Lunca Mureşului Inferior şi a întregului curs al Mureşului, dar aceste elemente de potenţial nu sunt suficient de valorificate nici în Arad nici în localităţile învecinate. Dezvoltarea unui turism durabil în comunele din sudul Aradului (Fântânele, Frumuşeni) ar contribui la dezvoltarea lor economică şi ar favoriza dezvoltarea serviciilor în Arad. În partea de est a municipiului este o aglomerare de localităţi cu dinamism investiţional şi mare presiune asupra terenurilor care duce la dezechilibre în dezvoltarea teritoriului periurban. Tendinţa Aradului de a se dezvolta pe axa rutieră a DN 7 spre est şi a comunei Vladimirescu pe aceeaşi axă duce la blocări şi aglomerări care trebuie gestionate în comun. Lipsa suprafeţelor plantate cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celor de pe malul Mureşului, creşte vulnerabilitatea oraşului şi a localităţlor vecine la acţiunea fenomenelor meteorologice extreme (viscol, arşiţă, furtuni). Este necesar ca tendinţele de extindere a intravilanelor să evite formarea de suprafeţe continue construite şi să permită amenajarea suprafeţelor de vegetaţie forestieră cu rol de protecţie. MEMORIU GENERAL 46

49 MEMORIU GENERAL 47

50 2.4. NIVEL DE DEZVOLTARE ŞI POTENŢIAL ECONOMIC 2.4. a. POTENŢIAL ECONOMIC a.1. PROFILUL ECONOMIC Sectoarele economice Profilul economic al municipiului Arad este dat de performanţele economice obţinute de agenţii economici locali, într-o perioadă definită de timp, corelate în analiză de structura ocupaţională în diferite ramuri ale economiei. La nivelul economiei municipiului, se constată că profilul ocupaţional este terţiar şi secundar în acelaşi timp. Acest fapt se manifestă prin dezvoltarea la nivel teritorial a unor activităţi economice performante precum: serviciile comerciale, servicii de transport, alte categorii de servicii, industria prelucrătoare, activităţi din domeniul construcţiilor. Distributia salariatilor pe sectoare, ,8% 49,3% 49,8% Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar Distributia salariatilor pe sectoare, ,5% 53,5% 46,0% Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar Sursa datelor: Fişa localităţii, Distrubuţia numărului mediu de salariaţi, în funcţie de cele trei sectoare ale economiei nationale, perioada este prezentată în tabelul următor. MEMORIU GENERAL 48

51 Evoluţia numărului mediu de salariaţi pe sectoare ale economiei în perioada Sectoare economice Număr mediu salariaţi Sectorul primar Sectorul secundar Sectorul tertiar Total Sursa datelor: Fişa localităţii, Analizând distribuţia numărului de salariaţi din municipiul Arad, în funcţie de principalele sectoare ale economiei naţionale se constată o distribuţie foarte redusă în sectorul primar (numai 345 salariaţi în anul 2012), înregistrând în acelaţi timp un regres structural de aprox. 50% faţă de anul Sectoarele terţiar şi secundar, aveau o distribuţie a numărului de salariaţi relativ egală în anul 2008 (sectorul terţiar pers., respectiv sectorul secundar pers.). După acest an distribuţia sectorului terţiar, prin dezvoltarea activităţilor comerciale şi de servicii a reuşit să înregistreze o structură salarială care să o depăşească cu aprox. 5 mii pers. pe cea a sectorului terţiar. În ansamblu toate sectoarele economiei municipului Arad, au urmat un trend descendent al structurii salariaţilor, ce s-a manifestat în toată perioada analizată La nivel local, structura unităţilor economice este formată în cea mai mare parte de IMM-uri (aprox. 93%), în principal microîntreprinderi (cu o pondere în total firme arădene de 83%) şi întreprinderi mici cu mai puţin de 50 salariaţi/unitate (cu o pondere în total firme de 13,7%). Întreprinderile mijlocii cu structură salarială de la 50 până la 249 salariaţi/unitate au o distribuţie ponderală de 2,6% în totalul societăţilor comerciale din municipiu. Întreprinderile mari cu peste 250 salariaţi/unitate reprezintă numai 0,7% din structura societăţilor din municipiu, amplasarea acestora fiind în mare parte în zona platformelor industriale. Multe dintre aceste unităţi îşi realizează activitatea cu capital străin, domeniile dezvoltate de acestea fiind: industria prelucrătoare, industria extractivă (petrol), industria energiei electrice, industria de captare, tratare şi distribuţie a apei, servicii de transport şi alte tipuri de servicii. Un procent de aprox. 13% din totalul unităţilor economice, este reprezentat de firmele care îşi finanţează afacerile cu capital străin, ceea ce denotă o promovare adecvată a potenţialului local, interes pentru afaceri în teritoriu şi găsirea unor măsuri avantajoase pentru atragerea şi menţinerea investitorilor în teritoriu. a.2. ACTIVITĂŢILE ECONOMICE Analizând distribuţia salariaţilor în funcţie de principalele activităţi ale economiei, evidenţiem următoarele activităţi: agricultură, silvicultură şi piscicultură; industrie încluzând industria extractivă, cea prelucrătoare, energiei electrice, distribuţiei de apă, tratarea, etc.; construcţii, comerţ, servicii. Distribuţia ponderală a salariaţilor în activităţi ale economiei locale este prezentată în tabelul şi graficele alăturate: Ponderea salariaţilor pe activităţi ale economiei în totalul salariaţilor din municipiu, în perioada % MEMORIU GENERAL 49

52 Activităţi economice Agricultură, silvicultură, pescuit 0,8 0,9 0,8 0,3 0,5 Industrie 42,9 39,2 40,5 40,1 39,7 Construcţii 6,9 6,3 5,4 5,7 6,2 Comerţ 16,3 16,6 16,4 16,3 16,2 Servicii 33,1 36,5 36,2 36,8 37,3 Alte activităţi ale economiei naţionale 0,0 0,6 0,7 0,7 0,0 Total activităţi economice la nivel municipal Sursa datelor: Fişa localităţii, ,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Cele mai ridicate valori ponderale sunt înregistrate de activităţile industriale (42,9% în anul 2008 şi 39,7% în anul 2012), valori care se datorează în principal printr-o structură salarială mai ridicată în industria prelucrătoare. Activităţile de servicii contribuie cu 37,3% în structura salariaţilor din municipiu, valoare ce se află în creştere cu 4,2% faţă de anul de bază. O contribuţie mai redusă, însă semnificativă pentru evoluţia sectorului terţiar în ansamblu, o au activităţile comerciale care se dezvoltă cu 16,2% din structura salariaţilor din municipiu. Activităţile specifice construcţiilor au înregistrat un mic regres structural în perioada analizată, reprezentând 6,2% în anul Distributia numarului de salariati in activitati ale economiei (% din total), in anul 2008 Agricultură, silvicultură, pescuit 33,1% 0,8% 42,9% Industrie Construcţii 16,3% 6,9% Comerţ Servicii Distributia numarului de salariati in activitati ale economiei (% din total), in anul 2012 Agricultură, silvicultură, pescuit 37,3% 0,5% 39,7% Industrie Construcţii 16,2% 6,2% Comerţ Servicii Sursa datelor: Fişa localităţii, În ansamblu, aproape în toate activităţile s-au înregistrat scăderi ale numărului de salariaţi, spre exemplu: activităţile industriale -3,2%; activităţile de construcţii -0,7%; activităţile comerciale - 0,1%. Activităţile de servicii au urmat o creştere a structurii salariale de aprox. 4,2%, în perioada MEMORIU GENERAL 50

53 a.2.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA ŞI PISCICULTURA AGRICULTURA Conform datelor statistice, constatăm că la nivelul municipiului Arad, suprafaţa fondului funciar este de ha în anul 2013, suprafaţă ce se menţine constantă în perioadele , respectiv În anul 2010, suprafaţa fondului funciar, după modul de folosinţă, a înregistrat o scăder de -7,4% faţă de anul anterior, manifestată prin diminuarea suprafeţelor agricole, dar păstrând structura constantă până în anul Evoluţia suprafeţelor de teren, în periada Suprafaţa fondului funciar ha % ha % ha %... ha % Suprafaţa agricolă Suprafaţa neagricolă Suprafaţa totală Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada şi baza de date TEMPO INSSE, 2014 Până în anul 2009 suprafaţa agricolă era 75% din suprafaţa totală a terenurilor, urmând ca în perioada să înregistreze o scădere de 2%. Suprafaţa terenurilor neagricole este de 6309 hectare, menţinând structura în toată perioada de referinţă. În anul 2013 suprafaţa înregistrată a terenurilor neagricole este compusă din: terenuri ocupate de construcţii (3523 ha), păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră (1146 ha), suprafeţe cu ape, bălţi (712 ha), terenuri ce au ca destinaţie principalele căi de comunicaţie (639 ha), suprafeţe neproductive sau degradate (289 ha). Distribuţia fondului funciar după modul de folosinţă şi forma de proprietate Proprietate Suprafaţă totală din care: în proprietate privată în proprietate de stat Folosinţa ha % ha % ha % Suprafaţa arabilă , , ,0 Suprafaţa păşunilor , , ,3 Suprafaţa fâneţelor 133 0, ,6 21 0,4 Suprafaţa agricolă , , ,8 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră MEMORIU GENERAL ,9 47 0, ,4 Ape şi bălţi 712 3,0 41 0, ,3 Suprafaţa ocupată cu construcţii , , ,1 Suprafaţa căi de comunicaţii 639 2,7 78 0, ,9 Terenuri degradate şi neproductive 289 1,2 24 0, ,6 Suprafaţa neagricolă , , ,2 Suprafaţa totală , , ,0 Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada Suprafaţa arabilă, componentă majoră a suprafeţei agricole, este de ha reprezentând 90% din suprafaţa agricolă, având un potenţial de fertilitate naturală relativ ridicat, factor ce denotă

54 caracterul intensiv al formelor de cultură agricolă. Suprafaţa arabilă se află în proporţie de 93% în proprietate privată. Suprafeţele cu păşuni se întind pe o suprafaţă de 1622 ha, iar fâneţele cu o distribuţie pe 133 ha (reprezentând mai puţin de 1% din suprafaţa agricolă). Se constată că suprafaţa agricolă este dominată în principal de terenuri arabile şi păşuni, ceea ce poate determina dezvoltarea activităţilor agricole prin cultivarea plantelor cerealiere, a pantelor legumicole şi implicit prin creşterea animalelor. Delimitarea terenurilor în funcţie de folosinţa acestora, în anul 2012 Folosinţa terenului Suprafaţă totală (ha) Ponderea terenurilor în proprietate privată din totalul suprafeţelor de teren (%) Suprafaţa arabilă ,3 Suprafaţa păşunilor ,4 Suprafaţa fâneţelor ,2 Suprafaţa agricolă ,4 Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetație forestieră ,1 Suprafaţa cu ape şi bălţi 712 5,8 Suprafaţa ocupată cu construcţii ,2 Suprafaţa căi de comunicaţii ,2 Suprafaţa cu terenuri degradate şi neproductive 289 8,3 Suprafaţa neagricolă ,1 Suprafaţa totală ,9 Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii din perioada şi baza de date TEMPO INSSE, 2014 Suprafaţa agricolă a terenurilor este de ha, fiind în proporţie de 92,4% în proprietate privată. Aceeaşi tendinţă în distribuţie este întâlnită şi în cazul păşunilor (aprox. 90%). Suprafeţele de teren arabile sunt în majoritate private, ponderea acestora în totalul suprafeţelor agricole din localitate fiind de 99,3%. Terenurile neagricole sunt în proporţie de aprox. 54% în proprietate publică, ceea ce înseamnă că suprafeţele private din această categorie reprezintă 46% din suprafaţa terenurilor neproductive. Suprafaţa cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este de 1146 ha, din care numai 4,1% se află în proprietate privată. Situaţia suprafeţelor cultivate Principalele culturi realizate pe suprafeţe arabile şi pe alte terenuri agricole fac referire la: cereale şi boabe (grâu, orz, orzoaică de toamnă, ovăz, porumb boabe, triticale de toamnă); floarea soarelui; rapiţă; plante pentru nutreţ; alte culturi. Cele mai extinse suprafeţe cultivate sunt cele de grâu (4724 ha), porumb boabe (3054 ha), floarea soarelui (1160 ha) şi plante de nutreţ (2375 ha). Culturi agricole şi forma juridică de folosinţă a terenurilor, în anul 2013 Principalele culturi agricole Suprafaţa totală cultivată (ha) Persoane fizice din care % pentru: Persoane juridice Grâu ,1 14,9 Orz ,6 30,4 Orzoaică de toamnă Ovăz ,3 39,7 Porumb boabe ,4 24,6 MEMORIU GENERAL 52

55 Triticale de toamnă ,0 9,0 Floarea soarelui ,3 6,7 Rapiţă ,2 1,8 Plante de nutreţ ,4 25,6 Alte culturi ,5 17,5 Total ,1 17,9 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013 Ponderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă şi floarea soarelui reprezintă cele mai mari suprafaţe cultivate de persoanele fizice (rapiţă 98,2%, floarea soarelui 93,3%), observându-se că persoanele juridice folosesc suprafeţe mai restrânse din aceste tipuri de culturi. Deşi culturi mai mici ca suprafaţă, culturile de ovăz, orz şi orzoaică de toamnă, sunt cultivate cu precădere de persoane juridice. În ansamblu, se constată că persoanele fizice cultivă terenurile în ponderi mai ridicate, pondere de 82,1%, iar persoanele juridice în pondere de numai 17,9%. Conform datelor furnizate în anul 2014 de către Serviciului Agricol - Primăria Municipiului Arad, producţia de cereale a fost de 7180 kg/ha din care 44% floarea soarelui şi 56% (reprezentând 4035 kg/ha) provenind din culturile de rapiţă. Din categoria plantelor pentru producerea seminţelor au fost cultivate: - 1 ha culturi de plante aromatice realizându-se o producţie anuală de 7800 kg/ha; - 32 ha culturi de plante pentru industrializare; - 2 ha culturi de flori în câmp şi culturi în solarii. Plantele pentru nutreţ sunt cultivate astfel: - lucernă, trifoi şi alte plante perene cultivate pe o suprafaţă de 2138 ha cu o producţie de kg/ha; - plante pentru fân şi masă verde cultivate pe 325 ha cu o producţie anuală de 19 mii kg/ha; plante pentru siloz cultivate pe o suprafaţă de 266 ha cu o producţie de kg/ha. În anul 2013, distribuţia suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe a fost următoarea: păşunile au ocupat o suprafaţă de 374 ha iar fâneţele o suprafaţă de 33 ha. Există în partea de nord-est a municipiului Arad o suprafaţă extinsă de sere, însă nu există informaţii că în prezent această suprafaţă mai este utilizată. O caracteristică a ţesutului urban din Municipiul Arad este prezenţa în unele cartiere a loturilor pentru locuinţe cu suprafeţe foarte mari specifice zonelor rurale. Locturile sunt împărţite în curtea din faţă unde este amplasată şi locuinţa iar în spate este grădina de legume. Suprafele mari de grădină pe care le deţin locuitorii cartierelor Gai, Aradul Nou, Micălaca, Pârneava permit cultivarea legumelor pentru consumul propriu sau chiar pentru comercializare. Pe multe loturi s-au realizat solarii ceea ce indică o preocupare susţinută pentru realizarea de culturi legumicole. Aceste suprafeţe nu sunt înregistrate în structura fondului funciar ca suprafeţe agricole, ci aparţin zonei de locuinţe. Structura numerică a principalelor categorii de animale, ce sunt crescute pe teritoriul municipiului Arad, anul 2013 Specii de animale Bovine Ovine Caprine Suine Cabaline Iepuri Păsări Familii de albine Număr capete Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013 MEMORIU GENERAL 53

56 Aşa cum se observă în tabelul de mai sus, în anul 2013 cele mai numeroase animale crescute pe teritoriul municipiului Arad erau ovinele (7891 capete), păsările (3550 capete), bovinele (2490 capete) şi suinele (908 capete). Activităţile apicole se dezvoltă în teritoriu prin prezenţa a 1648 familii de albine. Cu o distribuţie mai redusă, există în terioriu şi alte specii de animale: caprine, cabaline şi iepuri. Producţiile agricole se dezvoltă prin intermediul a 277 exploataţii agricole. Analizând aceste exploataţii agricole constatăm că numărul societăţilor comerciale, analizate în funcţie de forma juridică sub care îşi desfăşoară activitatea, avea în anul 2013 următoarea distribuţie: 240 exploataţi cu structură de tip SRL-uri, 6 exploataţii Societăţi pe acţiuni, 28 asociaţii familiale cu statut juridic, 2 exolataţii mixte şi o fermă zootehnică constituită pentru creşterea bovinelor. Distribuţia exploataţilor agricole în funcţie de forma juridică pe care o îndeplinesc, pentru anul 2013 Forma juridică a exploataţiilor agricole Numărul exploataţiilor agricole SRL 240 SA 6 AF 28 Exploataţii mixte 2 Ferme zootehnice 1 Total 277 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013 Analizând situaţia juridică a persoanelor care realizează activităţi în domeniul agricol (Sursa datelor: Serviciul Agricol, Primăria Municipiului Arad, 2014) reies următoarele aspecte: - 70 de peroane juridice utilizează terenuri agricole primite în arendă; - 44 persoane juridice sunt proprietari ai terenurilor agricole ce sunt date în arendă; - 21 de persoane juridice utilizează terenuri agricole fiind deţinute în proprietate de către acestea. În teritoriul municpiului există un sediu al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (A.P.I.A.), unitate ce a realizat centralizarea la nivel judeţean a asociaţiilor crescătorilor de bovine ce sunt legal constituite şi sunt afiliate la o organizaţie a crescătorilor de bovine cu reprezentativitate la nivel naţional (conf. art. 8, alin. 4 din OMADR nr. 920/2013). În anul 2013, îşi dezvolta activitatea, în condiţiile specificate de lege, o unitate - Asociaţie a Crescătorilor de Bovine, judeţ Arad, unitate ce este înscrisă la Federaţia Crescătorilor de Bovine din România. Mecanizarea agriculturii este ilustrată prin analiza parcului de utilaje prezentat în tabelul următor. Centralizator al parcurilor de utilaje folosite în procesul de producţie Nr. Nr. Specificare Nr. utilaje Specificare crt. crt. Nr. utilaje 1 Tractoare, (total) din care: Semănători păioase 76 2 Tractoare 30 cp 6 17 Semănători prăşitoare 11 3 Tractoare 45 cp Maşini plantat cartofi 1 4 Tractoare cp Cultivatoare 48 5 Tractoare 80 cp Maşini erbicidat 61 6 Tractoare cp Maşini combatere - 7 Tractoare grele Combine Autopropulsoare furaje 16 8 Motocultoare 3 23 Cositori 15 9 Combine păioase Prese balotat, din care: 21 MEMORIU GENERAL 54

57 10 Combine autoprop. Porumb Baloți cilindrici Pluguri Remorci tractor, din care: Masini amandamente Până la 5 tone Masini gunoi grajd Alte tipuri Grape cu discuri Încărcător hidraulic 4 15 Combinatoare Instalații irigat 1 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013 SILVICULTURA În municipiul Arad se află sediul Direcţiei Silvice Arad, Ocolului Silvic Iuliu Moldovan, unitate ce se află în structura Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA care funcţionează la rândul său sub autoritatea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Prin Registrul unic al producătorilor autorizaţi pentru producerea materialului forestier de reproducere destinat scopurilor forestiere, se constată că la nivel municipal există un singur producător ce deţine aprobare şi avizare de la RNP ROMSILVA, ocolul silvic cu sediul social în municipiul Arad, str. Calea Bodrogului 24, având decizia comisiei de aprobare şi autorizare din iunie 2005, respectiv aprilie Ocolului Silvic Iuliu Moldovan deţine o suprafaţă de 7312 ha, administrarea unităţii fiind realizată de o persoană juridică. Tipologia materialului forestier de reproducere pentru care se autorizează face referire la seminţe şi puieţi (autorizaţie deţinută din anul 2005), respectiv seminţe, puieţi şi butaşi (autorizaţie obţinută din anul 2010) sursa datelor: paduri producatori material forestier reproducere.pdf Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Arad, în anul 2014 Ocolul Silvic Iuliu Moldovan deţine o suprafaţă a fondului forestier destinat fondului productiv, ce reprezintă 5519,78 ha din care: - 41% (3222,7 ha) reprezintă plantaţii de frasin - 29% (21597,3 ha) plantaţii de stejar. - alte specii forestiere cu destinaţie productivă, cu ponderi mai mici de 10% din totalul suprafeţei fondului forestier productiv. În funcţie de tipologia funcţională a fondului forestier, constatăm că 793,75 ha sunt din clasa funcţională II, respectiv 4725,38 clasa funcţională III-IV, cele două clase de producţie totalizând 5519,13 ha. Din totalul fondului forestier productiv, volumul total de masă lemnoasă posibil a fi recoltat, se cifrează la valoarea de m.c., din care 8286 m.c. din fondul forestier cu tipologie funcţională II, respectiv m.c. din fondul forestier cu tipologie funcţională III-IV. Anual, volumul de masă lemnoasă posibil a fi recoltat reprezintă m.c, din care 429 m.c. din clasa funcţională II şi m.c. din clasa funcţională III-IV. Acest volum de masă lemnoasă, se poate recolta de pe o suprafaţă de 2867,23 ha din care 83,6% fiind din clasa funcţională III-IV. În anul 2014, conform Programului de recoltare a Ocolulului Silvic Iuliu Moldovan din Arad, masa lemnoasă pusă în circuitul economic este de 17 mii m.c., în totalitate volumul recoltat este pus în valoare. Principalele produse obţinute din pădure, fac referire la: ciuperci comestibile, fructe de pădure, plante medicinale producţia totalizând aprox. 2 tone. La nivel municipal mai există un ocol silvic care funcţionează în regim privat - Ocolul Silvic Privat Nadeş SRL, înregistrarea acestuia în funcţie de sediul social, fiind în centru municpiului Arad. Unitatea se ocupă cu exploataţii forestiere, fiind în administrarea a două persoane fizice. Suprafaţă ocolului este de 5789,9 ha, iar autorizarea de funcţionare este permisă cu avizul Inspectoratului MEMORIU GENERAL 55

58 Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare ITRSV Oradea. (Sursa datelor: - Direcţia Silvică Arad). Denumirea instituţiei Sediul Judeţe ce sunt supuse inspecţie de către instituţie ITRSV Oradea Oradea Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj Sursa datelor: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Raportul privind starea pădurilor din România în anul 2010, disponibil la: 18_management_forestier_stareapadurilor2010.pdf La nivel teritorial inspecţia şi controlul pentru domeniul silvic, cinegetic, vegetaţiei forestiere - indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier- este asigurată de Inspectoratul Teritorial cu Regim Silvic şi de Vânătoare - ITRSV Oradea cu reprezentativitate la nivel regional, instituţie cu personalitate juridică ce se află în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Structura salarială în activităţile agricole, silvice şi de pescuit (conf. codificării CAEN Rev2) este prezentată în tabelul următor. Numărul mediu de salariaţi în activităţi agricole, silvice şi piscicole, în perioada nr. salariaţi Activităţi economice Agricultură, silvicultură, pescuit Total salariaţi la nivel municipal Sursa datelor: Fişa localităţii, Numărul total al salariaţilor care realizează activităţi agricole, silvice şi piscicole este de 345 persoane în anul 2012, valoare ce se află în scădere cu 341 pers., reprezentând o diminuare cu 50,3% faţă de anul Deşi se înregistrează o uşoară creştere a numărului mediu de salariaţi în anul 2012 (+56%) faţă de anul precedent, tendinţa se menţine descendentă. În perioada s-a înregistrat o depreciere a numărului mediu de salariaţi de peste 3 ori. Salariaţii din activităţi agricole, silvice, piscicole reprezintă o pondere de 0,5% din totalul salariaţilor din economia municipiului Arad. Structura unităţilor economice din agricultură, silvicultură, pescuit înregistrate la ORC Arad, în perioada nr. unităţi Activitati economice Dinamica (%) Agricultură, silvicultură, pescuit ,2 Total unităţi la nivel municipal ,4 Sursa datelor : ORC Arad, 2014 Numărul unităţilor economice care realizează activităţi agricole, silvice şi piscicole este de 224 unităţi, valoare în creştere cu 6,2% faţă de anul de bază. În toată perioada de analiză se înregistrează o uşoară tendinţă de creştere a numărului de unităţi. Pondere unităţilor economice din agricultură, silvicultură şi piscicultură reprezintă numai 2,5% din totalul unităţilor economice la nivel municipal. MEMORIU GENERAL 56

59 Cifra de afaceri, realizată de agenţii economici din activităţile agricole, silvice şi piscicole, înregistraţi la ORC Arad, în perioada milioane lei Activitati economice Dinamica (%) Agricultură, silvicultură, pescuit 122,7 89,4 107,7 119,3 186,1 151,7 Total cifră de afaceri la nivel municipal Sursa datelor : ORC Arad, , , , , ,0 133,0 Se înregistrează o depreciere valorică de -27% înregistrată în anul 2009, pentru perioada ce a urmat se înregistrează o creştere susţinută a indicatorului de performanţă. În ansamblu, indicatorului de performanţă a înregistrat o creştere de 51,7% în perioada Activităţile agricole, silvice şi cele piscicole reprezintă 1,3% din totalul cifrei de afaceri înregistrată la nivelul economiei municipale. a.2.2. INDUSTRIA Aradul este un centru industrial şi comercial de tradiţie. Breslele formate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea constituie bazele viitoarei dezvoltări industriale. Ca urmare a înfloririi economice au apărut obiective importante ca: Fabrica de Confecţii (1867), Fabrica de Gaz (1868), Fabrica de cărămidă şi ţiglă (1869), Fabrica de Mobilă şi Fabrica de Zahăr. Renumele produselor arădene au făcut din Arad unul dintre cele mai cunoscute centre productive din Imperiul Austro- Ungar. Încă din sec. al XIX-lea, marea industrie se dezvolta împreună cu industria mică. Prin această dezvoltare armonioasă au apărut noi structuri economice, printre care enumerăm: Moara cu aburi, Fabrica de Spirt şi drojdie, Fabrica de Produse textile a fraţilor Neumann şi Fabrica de Maşini Unelte Hendel. Evoluţia recentă a fost analizată pe perioada anilor pentru care au fost furnizate date. Structura salariaţilor din industrie în anul 2008 era de salariaţi, structură ce se află în regres, înregistrând o scădere de 8705 salariaţi (-24,8%) până în anul În anul 2012 s-a înregistrat o depreciere mult mai redusă (numai 163 salariaţi, reprezentând mai puţin de 1%) Diminuarea numărului de salariaţi din industrie este manifestată prin reducerea structurală a salariaţilor din: - industria prelucrătoare (-26%) - industria pentru producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-20,6%) - industria extractivă (-36,3%). În ansamblu toate subsectoarele industriale înregistrează reduceri ale salariaţilor în perioada Numărul mediu de salariaţi în activităţile industriale, perioada nr. salariaţi Activităţi economice Industrie (total) din care: MEMORIU GENERAL 57

60 Industria extractivă Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Sursa datelor: Fişa localităţii, Ponderea salariaţilor din activităţile industriale în totalul industrie din municipiul Arad, perioada % Activităţi economice Industrie total, din care: Industria extractivă 0,8 0,5 0,5 0,6 0,7 Industria prelucrătoare 91,3 90,3 90,2 89,2 89,9 Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Sursa datelor Fisa localităţii, ,7 4,3 4,1 4,2 3,9 4,2 4,8 5,1 6,0 5,6 În anul 2008, salariaţii industriei prelucrătoare din mun. Arad reprezintă 91,3% din totalul salariaţilor din industria arădeană, valoare ce scade uşor în toată perioada analizată, ajungând ca în anul 2012 aceştia să reprezinte 89,9%. În ansamblu, industria prelucrătoare reprezintă pilonul dezvoltării industriei arădene, menţinând valorile net superioare ale indicatorilor economici şi financiari faţă de toate celelalte activităţi industriale ale municipiului. Industria extractivă reprezintă numai 0,7% din ponderea salariaţilor din industria arădeană. În anul 2012, valoric se află în scădere cu 0,1% faţă de anul de bază 2008, şi în creştere de până la +0,3% faţă de valorile înregistrate în perioada de după În comparaţie cu toate celelelalte ramuri industriale, ponderea salariaţilor care îşi desfăşoară activităţi în industria extractivă este cea mai redusă. Industria pentru producerea şi furnizarea energiei electrice, termice, gazelor, apei calde şi aerului condiţionat are o structură salarială ce se cifrează la 3,9% din totalul salariaţilor din industrie - pentru anul 2012, structură ce înregistrează o tendinţă uşor crescătoare faţă de anul 2008 (+0,2%), respectiv un uşor declin faţă de perioada de după Industria pentru distriuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţilor pentru decontaminare reprezintă 5,6% din structura industriei adrădene (anul 2012), înregistrând creşteri procentuale de până la 1,4% - în perioada , continuând cu un uşor regres în anul 2011 (- 0,4%). Structura unităţilor economice din industrie, înregistrate la ORC Arad, în perioada Sursa datelor : ORC Arad, 2014 nr. unităţi Activitati economice Dinamica Industrie ,0 Industria extractivă Industria prelucrătoare ,9 MEMORIU GENERAL 58

61 Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare , ,5 Total unităţi la nivel municipal ,4 Analizând structura unităţilor economice care au depus bilanţul contabil anual la ORC Arad, constatăm că în anul 2012 un număr de 1050 unităţi industriale au declarat activitate economică şi financiară. Structura unităţilor industriale active se află în creştere valorică faţă de perioada (+160 unităţi industriale faţă de anul 2008). Faţă de anul precedent, în anul 2012 se constată o diminuare valorică de 21 unităţi în industria de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare.unităţile industriale reprezentă în anul 2012, 11,8% din totalul unităţilor active din Arad, fiind în creştere cu 18% faţă de anul de bază. Industria de producere şi furnizare a energiei electrice, termice, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a înregistrat creşteri structurale ale unităţilor de profil, creşteri de aprox. 7 ori (de la 9 unităţi în anul 2008, la 66 unităţi în 2012). Deşi unităţile active cele mai numeroase sunt din industria prelucrătoare (932 unităţi în anul 2012) se înregistrează o creştere de numai 7,9% faţă de anul de bază.celelalte categorii de activităţi industriale înregistrează creşteri în activitatea unităţilor de profil, însă valoric distribuţia acestora este mai redusă. Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din industrie, înregistraţi la ORC Arad, în perioada Sursa datelor : ORC Arad, 2014 milioane lei Activitati economice Dinamica 2012/2008 % Industrie 4480,3 4651,5 4299,4 7689,9 8251,2 184,2 Industria extractivă 0,0 13,5 20,7 127,6 159,8 - Industria prelucrătoare 4117,1 4248,0 3619,5 6723,8 7234,6 175,7 Producţia şi furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Total cifra de afaceri la nivel municipal Ponderea cifrei de afaceri din industrie în totalul cifrei de afaceri înregistrată în economia municipiului (%) 179,7 194,9 239,3 271,1 241,3 134,3 183,5 195,0 419,9 567,4 615,4 335, , , , , ,0 133,0 40,9 40,7 40,7 52,8 56,6 40,9 MEMORIU GENERAL 59

62 Performanţele realizate, prin indicatorul cifra de afaceri netă, de agenţii economici din activităţile industriale ale municipiului au fost de 8251,2 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în creştere de 1,8 ori faţă de anul Industria prelucrătoare însumează 87,7% din cifra de afaceri netă realizată în anul 2012 în procesul industrial, valoare ce este mai mare cu 1,7 ori faţă de Cifra de afaceri realizată de activităţile industriei de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare este de 615,4 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în creştere de 3,3 ori faţă de anul Celelalte două ramuri industriale înregistrează valori mai reduse ale indicatorului financiar. Dacă în anul 2008 valoarea cifrei de afaceri din industrie reprezenta 40,9% din totalul cifrei de afaceri realizată la nivel municipal, în anul 2012 valorea se află în creştere, reprezentând 56,6%. ZONE INDUSTRIALE DIN MUNICIPIUL ARAD În municipiul Arad, zonele industriale sunt localizate în extremitatea loalităţii, existând zone industriale mari precum: Zona Industrială Vest, Zona Industrială Nord, Parcul Industrial UTA şi Zona Industrială UTA, Zona Industrială Est Micălaca, Zona Industrială Sud, Zona Industrială COTTA şi alte zone industruale sau de servicii ce sunt localizate în apropierea cartierelor de locuinţe SC Astra Vagoane cu locaţia în Cartierul funcţionarilor - zona Gării CFR, în estul municipiului unde sunt localizate depozitele industriale şi cele de servicii, depozitare, platforma Zonei Libere Arad în apropierea Aeroportului Internaţional Arad, etc. ZONA INDUSTRIALĂ VEST este localizată în partea de nord-vest a oraşului, având acces direct la DN7 (E68) şi la şoseaua de centură, ocupând o suprafaţă de 150 hectare. Destinaţia zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilităţi: drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă) 3,1 km ; reţea de gaz joasă presiune (2200 Nmc/h) 3,8 km; reţea de canalizare pluvială 5,2 km; reţea de canalizare menajeră sub presiune 4,7 km; reţea de furnizare a apei potabile 4,6 km; reţea electrică (20 KV, 8 MW putere instalată) 14,3 km; rezervor de apă pentru stingerea incendiilor. Pe platforma industrială Vest există un număr însemnat de firme care îşi dezvoltă activitatea, în mare parte acestea deţin capital străin. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma zonei industriale Vest sunt: Nr. Crt. Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat 1 Expo Arad International Servicii 2 Leoni Wiring Systems Arad SRL Industria prelucrătoare Capital străin 3 Systronics SRL Industria prelucrătoare Capital străin 4 Euro Imobiliare SRL Servicii 5 Autogrupm SRL Industria prelucrătoare Capital străin 6 Sysmec SRL Industria prelucrătoare Capital străin 7 Silmet Technologz SRL Cercetare-dezvoltare in alte ştiinţe naturale şi inginereşti 8 Silmet Romania SRL Industria prelucrătoare 9 NDB Logistica Romania SRL Servicii Capital străin 10 Vama Interior Arad - Directia Vamala Arad Servicii 11 SC Rowo SRL Servicii MEMORIU GENERAL 60

63 12 Satcom Plus SRL Servicii Capital autohton 13 International Alexander SRL Servicii Capital autohton 14 Delfingen Ro Transilvania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 15 HUF Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 16 M.I.C. Romania SRL Comerţ Capital străin 17 VDL-Rotech SRL Industria prelucrătoare Capital străin 18 Safilar SRL Comerţ Capital autohton 19 Voest Alpine Stamtec SRL Industria prelucrătoare 20 Ditre International SRL Industria prelucrătoare Capital străin 21 Laguna Light Industrie SRL Industria prelucrătoare Capital străin 22 Technowind East Europe SRL Industria prelucrătoare 23 JRL Edition SRL Industria prelucrătoare Capital străin 24 Perplastic Compounding SRL Industria prelucrătoare 25 Hella Romania SRL - 26 Textile Medicale SRL Industria prelucrătoare Capital străin 27 Aries Textile SRL Industria prelucrătoare Capital străin 28 Takata Petri Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 29 Porta KMI Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 30 Lagermax Autotransport SRL Servicii Capital străin 31 Technopainting SRL Industria prelucrătoare Capital străin 32 SZ Masini-Unelte SRL Industria prelucrătoare Capital străin 33 Advantage Hema Innovation Technologies SRL - Capital străin 34 Gica Inport-Export Italia SRL Comerţ cu ridicata Capital străin 35 JUMO Romania SRL Industria prelucrătoare Capital străin 36 Yazaki Component Technology SRL Industria prelucrătoare Capital străin 37 Coficab Estern Europe SRL Industria prelucrătoare Capital străin 38 Woodcote SRL Comerţ cu ridicata 39 Jurgen Schlosser Armature SRL Industria prelucrătoare Capital străin 40 Group Crisan SRL Comerţ cu ridicata Capital autohton 41 DASRE SRL Industria prelucrătoare Capital autohton 42 PL Noris SRL Servicii 43 Armonia Servicii Capital autohton 44 Cooper Industries Romania SRL Industria prelucrătoare 45 Feroneria SA Industria prelucrătoare 46 Gusta Marisal SRL Industria prelucrătoare Capital străin 47 Rumanian ART& Crafts 2012 SRL Industria prelucrătoare 48 SCLGA Express SRL Servicii anexe transport Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad MEMORIU GENERAL 61

64 1 Expo Arad International 2 Leoni Wiring Systems Arad SRL 3 Systronics SRL 4 Euro Imobiliare SRL 5 Autogrupm SRL 6 Sysmec SRL 7 Silmet Technologz SRL 8 Silmet Romania SRL 9 NDB Logistica Romania SRL 10 Vama Interior Arad - Directia Vamala Arad 11 SC Rowo SRL 12 Satcom Plus SRL 13 International Alexander SRL 14 Delfingen Ro Transilvania SRL 15 HUF Romania SRL 16 M.I.C. Romania SRL 17 VDL-Rotech SRL 18 Safilar SRL 19 Voest Alpine Stamtec SRL 20 Ditre International SRL 21 Laguna Light Industrie SRL 22 Technowind East Europe SRL 23 JRL Edition SRL 24 Perplastic Compounding SRL 25 Hella Romania SRL 26 Textile Medicale SRL 27 Aries Textile SRL 28 Takata Petri Romania SRL 29 Porta KMI Romania SRL 30 Lagermax Autotransport SRL 31 Technopainting SRL 32 SZ Masini-Unelte SRL 33 Advantage Hema Innovation Technologies SRL 34 Gica Inport-Export Italia SRL 35 JUMO Romania SRL 36 Yazaki Component Technology SRL 37 Coficab Estern Europe SRL 38 Woodcote SRL 39 Jurgen Schlosser Armature SRL 40 Group Crisan SRL 41 DASRE SRL 42 PL Noris SRL 43 Armonia 44 Cooper Industries Romania SRL 45 Feroneria SA 46 Gusta Marisal SRL 47 Rumanian ART& Crafts 2012 SRL 48 SCLGA Express SRL MEMORIU GENERAL 62

65 ZONA INDUSTRIALĂ NORD, localizată în partea de nord a municipiului, având acces la DN7 şi DJ 709C, în apropierea cartierului Gai. Zona industrială este în curs de amenajare, nefiind identificate firme care să-şi dezvolte activitatea în zona precizată. ZONA INDUSTRIALĂ EST, cu o suprafaţă de 20 hectare, este localizată în estul oraşului - ieşirea spre Deva, cu acces direct la DN 7 (E68). Destinaţia zonei este industrie, depozitări, servicii, având ca utilităţi: drumuri interioare (cuvertură asfaltică modernă) 0,3 km, reţea de gaz joasă presiune (2500 Nmc/h), reţea de canalizare pluvială 0,4 km, reţea de canalizare menajeră 0,7 km, reţea de furnizare a apei potabile 0,4 km, reţea electrica (0,4 KV, 630 KVA putere instalată) 0,4 km. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale Est, Micălaca sunt: Nr. Denumire firmă Domeniu de activitate Crt. 1 Adrian Compact SRL Comerţ cu ridicata 2 Chemicals Dstribution SRL Comerţ cu ridicata 3 Selgros Cash & Carry Romania SRL Comert 4 Obi Romania SRL Comert 5 Real Romania SRL Comert 6 Moebel Plaza SRL Comert 7 Escorial SRL Industria prelucrătoare 8 S.C.M. Artex SCM Industria prelucrătoare 9 Modelleisenbahn SRL Industria prelucrătoare 10 Nvalest SRL Industria prelucrătoare Casa Viitorului SRL Construcţii IMC Roinvest SRL Servicii MTR Service SRL Comerţ cu amănuntul 11 Quark Motors Arad, Dealer & Sevice Volkswagen Comerţ cu amănuntul 12 Selins SRL Comert cu ridicata 13 AUTO SML SRL, Dealer & Service Peugeot Comerţ cu amănuntul 14 SC Manolo SRL, Service Manolo Truck Servicii 15 Auto Schunn SRL Servicii 16 Auto Schrot 77 EMU SRL Comert cu ridicata 17 Fliegl SRL Comerţ 18 Unitex SRL Comert cu ridicata 19 Imperial Impex SRL Industria prelucrătoare Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad MEMORIU GENERAL 63

66 1 Adrian Compact SRL 2 Chemicals Dstribution SRL 3 Selgros Cash & Carry Romania SRL 4 Obi Romania SRL 5 Real Romania SRL 6 Moebel Plaza SRL 7 Escorial SRL 8 S.C.M. Artex SCM 9 Modelleisenbahn SRL 10 Nvalest SRL, Casa Viitorului SRL, IMC Roinvest SRL, MTR Service SRL 11 Quark Motors Arad, Dealer & Sevice Volkswagen 12 Selins SRL 13 AUTO SML SRL, Dealer & Service Peugeot 14 SC Manolo SRL, Service Manolo Truck 15 Auto Schunn SRL 16 Auto Schrot 77 EMU SRL 17 Fliegl SRL 18 Unitex SRL 19 Imperial Impex SRL ZONA INDUSTRIALĂ SUD - ZĂDĂRENI este localizată în sudul oraşului fiind traversată de autostradă, cu acces la drumul care duce spre Zădăreni. Zona Industrială Sud are o suprafaţă de 150 hectare din care mare parte aflată în afara intravilanului, dezvoltând activităţi industriale, de depozitare şi servicii. Infrastructura de care dispune platforma industrială este compusă din: reţea electrică de 110 kv şi utilităţi de apă, gaze naturale, canalizare, curent electric ce sunt supuse, în prezent, studiilor de fundamentare. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale Sud, sunt: Nr. de Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat identificare 1 Elements Romania SRL Industria prelucrătoare 2 Cefin Logistik Park Arad SRL Servicii, Centru logistic 3 Radan Impex SRL Comerţ cu ridicata Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad MEMORIU GENERAL 64

67 1 Elements Romania SRL 2 Cefin Logistik Park Arad SRL 3 Radan Impex SRL ZONA INDUSTRIALĂ COTTA este localizată în sudul oraşului,în cartierul Aradul Nou şi are o suprafaţă mai restrânsă decât celelalte zone industriale. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale COTTA sunt: Nr. de Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat identificare 1 COTTA International SRL Industria prelucrătoare Capital străin 2 SC Lori Comimplex Industria prelucrătoare Capital străin 3 Radan Impex SA Comerţ cu ridicata Sursa datelor: Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad 1 COTTA International SRL 2 SC Lori Comimplex 3 Radan Impex SA În partea de este a Zonei Industriale Cotta, în cartierul Sânnicolau Mic, există unităţi economice MEMORIU GENERAL 65

68 care îşi dezvoltă activitatea în spaţii amenajate cu destinaţii specifice domeniului de activitate. Amintim în acest sens SC Azoma SA, unitate cu renume în economia arădeană încă din 1945 (producerea utilajelor pentru zootehnie), care după anul 2005 în urma mai multor restructurări General Com Invest a devenit actionar majoritar al Azoma. Azoma este companie din domeniul industriei prelucrătoare ce realizează structuri metalice pentru construcţii şi componente pentru material rulant feroviar, folosind în procesul economic-financiar capital integral românesc. ZONA INDUSTRIALĂ UTA ŞI PARCUL INDUSTRIAL UTA Zona Industrială UTA, zonă industrială dezvoltată pe structura vechilor unităţi industriale, în apropierea Gării Arad şi a Parcului Industrial UTA. Zona cuprinde un număr însemnat de firme ce realizează activităţi industriale, de servicii şi depozitare, pe o suprafaţă destul de extinsă. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Zonei Industriale UTA sunt: Nr. de Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat identificare 1 Remat SA Servicii Capital autohton 2 Comalim SA Servicii Capital autohton 3 Dialma SRL Industria prelucrătoare Capital străin 4 Sped SRL Servicii Capital autohton 5 Astra Bus SRL Industria prelucrătoare Capital străin 6 SC Cerealcom SA Servicii-depozitare 7 SC Mobimax SA Servicii-depozitare Capital autohton 8 IMAR SA Industria prelucrătoare 9 SC Arcommat Grup SA Servicii Capital autohton 10 SC Feroneria PROD SA Industria prelucrătoare Capital autohton 11 SC Binalia SRL Industria prelucrătoare Capital autohton 12 ICIM Arad SA Construcţii Sursa datelor: ORC şi Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad Parcul Industrial UTA, este localizată în zona cartierului I.G. Duca, în partea de sud-vest a Zonei Industriale UTA şi în partea de nord a Stadionului municipal Francisc von Neumann. Firmele şi instituţiile localizate pe platforma Parcului Industrial UTA sunt: Nr. de Denumire firmă Domeniu de activitate Capital utilizat identificare 1 SC Arte Arad Textila SRL servicii Capital străin 2 SC Zeus Vigor SRL industria prelucrătoare Capital străin 3 Industria Carpat Butons industria prelucrătoare Capital străin 4 JRL Edition industria prelucrătoare Capital străin 5 SC Victoria Inter Trade SRL servicii Capital străin Sursa datelor: ORC şi Camera de Comerţ, Industrie, Agricultură a Judeţului Arad, Ministerul Finanţelor Agenţi economici şi instituţii date de identificare şi informaţii fiscale Bilanţuri contabile actualizate(2014), Primăria Mun. Arad MEMORIU GENERAL 66

69 ZONA INDUSTRIALĂ UTA: 1 Remat SA 2 Comalim SA 3 Dialma SRL 4 Sped SRL 5 Astra Bus SRL 6 SC Cerealcom SA 7 SC Mobimax SA 8 IMAR SA 9 SC Arcommat Grup SA 10 SC Feroneria PROD SA 11 SC Binalia SRL 12 ICIM Arad SA PARC INDUSTRIAL UTA: 1 SC Arte Arad Textila SRL 2 SC Zeus Vigor SRL 3 Industria Carpat Butons 4 JRL Edition 5 SC Victoria Inter Trade SRL COMPLEXUL EXPO ARAD INTERNAŢIONAL este un obiectiv modern aflat în zona industrială de vest a municipiului, structură economică ce oferă condiţii europene de dezvoltare a firmelor interesate care doresc să intre pe piaţa românească şi europeană. Investiţie a Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad, complexul expoziţional a fost inaugurat în anul 2002, fiind singurul proiectat şi construit în acest scop la nivel local. În afara celor 14 târguri specializate şi două târguri dedicate publicului larg, COMPLEXUL EXPO ARAD INTERNAŢIONAL oferă o gama atractivă de servicii pe parcursul întregului an, gândite în pachete adaptate nevoilor fiecărei firme. Complexul este localizat pe traseul Coridorului IV Paneuropean, între DN 7 (Bucureşti Arad Budapesta Viena), la 17 km de punctul rutier de frontieră Turnu şi 32 km de punctul feroviar de frontieră Curtici. MEMORIU GENERAL 67

70 Complexul dispune de două pavilioane cu o suprafaţă de 1500 mp fiecare, primul construit în 2002 Pavilion A şi al II-lea în anul 2005 Pavilion B, unde se organizează numeroase târguri şi expoziţii care conduc la dezvoltarea economiei arădene. Spaţiul expoziţional exterior este constituit din trei platforme: - prima are o suprafaţă de aproximativ m2, cu m2 suprafaţa netă; - cea de-a doua are o suprafaţă de aproximativ m2, cu m2 suprafaţă netă; - cea de-a treia are o suprafaţă de aproximativ m2, cu m2 suprafaţă netă. Serviciile oferite de această locaţie sunt: proiectarea şi construcţia standurilor personalizate pentru participarea firmelor româneşti la târguri interne şi internaţionale, închirieri de spaţii pentru evenimente de firmă, inaugurari, lansări de firmă şi produse, prezentări de firme şi produse, adunări generale, jubilee, aniversări, congrese, seminarii, conferinţe, recepţii, cocktail-uri, gale, vânzări, show-room-uri, evenimente politice, religioase şi cultural-artistice, concerte, spectacole, întreceri sportive, parcuri mobile de distracţii, acţiuni de divertisment şi petrecere a timpului liber (jocuri şi competiţii), alte evenimente. Alte facilităţi oferite fac referire la: conexiuni telefonie fixă şi Internet în standuri, reţele de distribuţie a energiei electrice şi apei în standuri, posibilităţi de expunere bannere, săli de conferinţe cu capacitate de 150 de locuri, bar, restaurant, garderobă, sală de sport. a.2.3. CONSTRUCŢII Structura salariaţilor ce realizează activităţi în domeniul construcţiilor era în anul 2012, de 4147 salariaţi, structură ce se află în scădere cu - 27% faţă de anul de bază Numărul mediu de salariaţi în activităţile de construcţii, în perioada nr. salariaţi Activităţi economice Construcţii Sursa datelor: Fişa localităţii, Se înregistrează după anul 2010, o creştere valorică a salariaţilor din construcţii, creştere cu aprox. +10%, moment ce marchează o uşoară redresare a activităţii după efectele resimţite în urma producerii crizei economice şi financiare la nivel global. Structura unităţilor economice din construcţii, înregistrate la ORC Arad, în perioada nr. unităţi Activitati economice Dinamica % Constructii ,2 Total unităţi la nivel municipal ,4 MEMORIU GENERAL 68

71 Constructii Sursa datelor : ORC Arad, 2014 Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din construcţii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada milioane lei Activitati economice Dinamica 2012/2008 % Constructii 1055,9 924,8 997,8 952,5 756,2-71,6 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954, , , , ,0 +33, Constructii Sursa datelor : ORC Arad, 2014 Agenţii economici din domeniul construcţiilor realizează prin activitatea pe care o desfăşoară, o cifră de afaceri de 756,2 mil lei, valoare ce se află în scădere cu -28% faţă de anul de bază. O depreciere de -20,6% se înregistrează şi faţă de anul anterior. In toată perioada de analiză se constată o diminuare a indicatorului de performanţă înregistrată în domeniul construcţiilor, fiind resimţită, numai în anul 2010 o uşoară tendinţă de redresare. La nivel local sunt dezvoltate mai multe proiecte de construcţii, spre exemplu zonele rezidenţiale "Cartierul de Vest" şi "Subcetate", prin care se vor construi 1000 de locuinţe case şi apartamente; ansamblul rezidenţial Confecţii (str. N. Oncu), zona de locuinţe din apropierea Parcului Industrial UTA, cartierul Verde în partea de nord-vest a municipiului, complex de locuinţe sociale de tip MEMORIU GENERAL 69

72 garsoniere (str. Tarafului), zonă locuinţe individuale (zona Grădina Poştei), construcţii unifamiliale şi alte zone unde sunt realizate proiecte care au ca scop crearea spaţiilor de locuire şi implicit creşterea numărului de locuinţe pentru arădeni. Sunt în curs de dezvoltare, altele deja terminate, investiţii în domeniul construcţiilor care fac referire la lucrări pentru reabilitare termică a blocurilor de locuit. În anul 2012, numărul locuinţelor terminate a fost de 216 unităţi, în totalizate acestea au fost realizate din fondurile publice - fondurile populaţiei. În evoluţie acest număr a înregistrat deprecieri de -25% faţă de anul precedent însă comparând cu anul 2008 constatăm o reducere drastică a numărului de locunţe, structura acestora scăzând de peste 5 ori (1148 locuinţe terminate în anul 2008). Suprafaţa construită a fondului de locuinţe fiind de mp în anul 2012, reprezentând numai ¾ din valoarea înregistrată în anul În anul 2012 au fost eliberate 204 autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale şi numai o autorizaţie pentru colectivităţi. Dacă pentru anul anterior structura se menţine aprox. constantă, însă pentru intervalul se înregistrează o deprecire de -48% a autorizaţiilor eliberate pentru construirea clădirilor rezidenţiale. Pentru construirea clădirilor cu destinaţie administrativă au fost eliberate în anul 2012 un număr de 2 autorizaţii. Alte autorizaţii au mai fost eliberate pentru: construcţia de hoteluri şi clădiri similare o autorizaţie; clădirei comerciale pentru activităţi cu amănuntul şi cu ridicata 10 autorizaţii, alte clădiri 60 autorizaţii. În perioada , numărul de autorizaţiilor eliberate de autorităţile locale au înregistrat un trend descendent. (Sursa datelor: Fişa statistică a localităţii, ) a.2.4. COMERŢ Structura salariaţilor din domeniu comerţului era de salariaţi în anul 2012, structură ce urmează o tendinţă de regres faţă de toată perioada analizată, înregistrând scăderi de la -0,3% în anul 2011, până la -19% în anul Numărul mediu de salariaţi în activităţile de construcţii, în perioada nr. salariaţi Activităţi economice Comerţ Sursa datelor: Fişa localităţii, Salariaţii angajaţi în activităţi comerciale reprezintă în anul 2012, 16,2% din structura salariaţilor din municipiul Arad. Structura unităţilor economice din comerţ, înregistrate la ORC Arad, în perioada nr. unităţi Activitati economice Dinamica % Comerţ ,3 Total număr unităţi la nivel municipal ,4 MEMORIU GENERAL 70

73 Comert Sursa datelor : ORC Arad, 2014 Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din construcţii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada milioane lei Activitati economice Dinamica 2012/2008 % Comerţ 4058,8 3616,1 2736,0 3043,9 3177,0-78,3 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954, , , , ,0 133, Comerţ Sursa datelor : ORC Arad, 2014 In toată perioada de analiză, unităţile economice ce realizează activităţi comerciale reprezintă aprox. 30% din totalul unităţilor economice active la nivel municipal. Unităţile economice active în domeniul comerţului era de 2707 unităţi în anul 2012, structură ce se află în regres cu -9,3% faţă de anul 2008, respectiv -4,8% faţă de anul Cifra de afaceri realizată în domeniul comercial reprezenta 3177 mil lei în anul 2012, valoare ce se află în scădere cu - 21,7% faţă de anul În toată perioada de analiză se înregistrează regres valoric al indicatorului de performanţă, cele mai mici valori fiind înregistrate în anul 2010 (2736 mil. lei). MEMORIU GENERAL 71

74 La nivel teritorial există mai multe lanţuri de magazine, ce realizează activităţi comerciale cu amănuntul sau cu ridicata. Distribuţia la nivel teritorial este foarte omogenă, fiecare cartier având în proximitate cel puţin un hipermarket. O parte a centrelor comerciale aflate pe teritoriul municipiului Arad fac referire la: Centru Comercial Armonia, Carrefour, Mobexpert, Bricostore, Media Galaxy în partea de vest a municipiului; Centru Comercial Nord amplasat în partea de nord a municipiului pe o suprafaţă de 50 ha şi cu o investiţie de aprox. 200 mil euro; Metro şi Practiker amplasate în nord-est-ul municipiului pe o suprafaţă de 5 ha, investiţia fiind din anul 2005; Arad Palace, Atrium Center, şi Kaufland, Plus, Takku, Flanco cu investiţie din anul 2007 amplasate în zona centrală a municipiului; Selgros, Real, Obi şi Centru Comercial Plazza amplasate în partea de est a municipiului, în apropierea Zonei Industriale Est Micălaca; centru comercial Spar şi Ice Plazza amplasate în partea de sud a municipiului; Artima amplasat în partea de sud-vest a municipiului, cu o investiţie realizată din anul 2006; alte centre cu o dimensiune mai redusă. Deşi sub influenţa crizei economice şi financiare pe plan local există încă interes pentru dezvoltarea parcurilor comerciale. Din anul 2008 a fost aprobată prin PUZ, coonstrucţia Parcului Comercial Rompark ce este format din patru zone distincte de dezvoltare - beneficiarul fiind SC General Invest SRL. Locaţia este situată pe soseaua de centură nord a Aradului, întregul teren este extravilan şi agricol nedispunând de utilităţi. Funcţionalitatea economică a Parcului Comercial Rompark este de depozitare, platforme necesare serviciilor de depozitare, locuinţe de serviciu şi chiar sedii de bănci. Parcul se întinde pe o suprafata de 30,6 hectare, din care 11,66 hectare vor fi cu destinaţie pentru construcţia efectivă a clădirilor. Sunt prevazute şi spatii vezi pentru a reducerea poluării. Conform PUZ-ului elaborat pentru această zonă, profilul investiţional este mixt - comerţ, dotări, prestări, locuinţe de serviciu, elaborat cu scopul dezvoltării municipiului Arad. a.2.5. SERVICII Sructura salariaţilor din activităţile de servicii era de salariaţi în anul 2012, valoare ce se află în creştere cu 1,6% faţă de anul precedent şi în regres faţă de perioada (cu scăderi de la - 2,7% în 2010, până la -8,4% în 2008). Numărul mediu de salariaţi în activităţile de servicii, în perioada nr. salariaţi Activităţi economice activităţi de servicii (% din total) Servicii (total) % din care: Transport şi depozitare ,3 Hoteluri şi restaurante ,0 Informaţii şi comunicaţii ,7 Intermedieri financiare şi asigurări ,4 Tranzacţii imobiliare ,4 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport , ,8 MEMORIU GENERAL 72

75 Adminstraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public ,4 Invăţământ ,4 Sănătate şi asistenţă socială ,3 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative ,5 Pondera salariaţilor din activităţi de servicii, în anul 2012 Transport şi depozitare 14,3% 3,5% 19,3% Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări 15,4% 9,4% 11,8% 6,0% 3,7% 6,4% 3,4% 7,0% Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Adminstraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public Invăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Sursa datelor: Fişa localităţii, Analizând distribuţia salariaţilor din activităţile de servicii, constatăm că în anul 2012, activităţile se servicii destinate transporturilor şi depozitării, reprezentă cea mai mare pondere a salariaţilor din domeniul serviciilor, reprezentând 19,3% din acestea. Salariaţii care realizează servicii educaţionale înregistrează ponderi de 15,4%, fiind urmate în ierarhie de activităţile destinate sănătăţii şi asistenţei sociale (14,3%) şi de activităţile administrative (11,8%). Activităţile de servicii, cu o structură salarială mai restrânsă, ce înregistrează ponderi mai mici de 4% sunt: servicii destinate informaţiilor şi comunicaţiilor, tranzacţiilor imobiliare, şi cele destinate activităţilor de spectacole, culturale şi recreative. Alte activităţi dezvoltate la nivel municipal, care sunt specifice domeniului seviciilor fac referire la: servicii hoteliere şi ale restaurantelor (6%); intermedieri financiare şi asigurări (6,4%); activităţi profesionale şi tehnice (7%); servicii destinate administraţiei publice şi apărării, dar şi celor ale asigurărilor sociale din sistemul public (9,4%). Structura unităţilor economice din servicii, înregistrate la ORC Arad, în perioada nr. unităţi Activitati economice Dinamica % Servicii ,3 Total unităţi la nivel municipal ,4 MEMORIU GENERAL 73

76 Servicii Sursa datelor : ORC Arad, 2014 În anul 2012 existau un număr de 4061 unităţi economice ce realizau activităţi în domeniul serviciilor, reprezentând 45,8% din structura tuturor unităţilor economice din municipiul Arad. Analizând evoluţia unităţilor economice din domeniul serviciilor, constatăm că numărul unităţilor active în domeniul serviciilor a crescut cu +12,3% faţă de anul În anul 2009 s-a obţinut cea mai mare creştere, reprezentând + 15,3% faţă de anul precedent. Până în anul 2012, tendinţa este în continuare de creştere faţă de anul de bază (2008), însă se mai înregistrează mici fluctuaţii valorice. In anul 2012, în domeniul serviciilor cele mai multe firme îşi dezvoltă activitatea în servicii destinate activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1041 unităţi), activităţi de transport şi depozitare (738 unităţi), tranzacţii imobiliare (489 unităţi), servicii hoteliere şi cele specifice restaurantelor (469 unităţi), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (427 unităţi). Activităţile privind serviciile de informaţii şi comunicaţii, dar şi cele pentru sănătate şi asistenţă socială înregistrează fiecare puţin peste 200 unităţi. Cifra de afaceri realizată de agenţii economici din servicii, înregistraţi la ORC Arad, în perioada milioane lei Dinamica 2012/2008 Activitati economice % Servicii 1236,9 2165,7 2432,1 2760,1 2537,6 205,2 Total cifră de afaceri la nivel municipal 10954, , , , ,0 133,0 MEMORIU GENERAL 74

77 Servicii Sursa datelor : ORC Arad, 2014 Cifra de afaceri înregistrată de agenţii economici din sevicii înregistra valoarea netă de 2537,6 mil. lei la sfârşitul anului 2012, reprezentând 17,4% din valoarea cifrei de faceri înregistrată de agenţii economici din municipiul Arad. Evoluţia indicatorului de performanţă a urmat un trend ascendent în perioada , înregistrând creşteri mai mari de aprox. 2 ori, continuând ca în anul 2012 să înregistreze un regres de aprox. 8% faţă de anul anterior. Servicii financiar-bancare La nivelul anului 2013, serviciile financiar-bancare sunt susţinute prin dezvoltarea sucursalelor şi agenţiilor bancare locale, care au deschise sediile în municipiul Arad. Dintre aceste enumerăm: - Alpha Bank România S.A. - Marfin Bank România S.A. - ATE Bank România S.A. - GarantiBank Internaţional NV - Banc Post S.A. - ING Bank N.V., Amsterdam - BRD - Groupe Societe Generale - Nexte Bank - Banca C. Carpatica S.A. - OTP Bank România S.A. - Banca Comercială Română S.A. - Piraeus Bank România - Banca C. Sanpaolo Imi Bank România S.A. - ProCredit Bank - Banca Millenium S.A. - Raiffeisen Bank S.A. - Banca Românească S.A. (parte a grupului National Bank of Greece) - RBS România - Banca Transilvania MEMORIU GENERAL 75

78 - UniCredit Ţiriac Bank S.A. - Banca Comercială Feroviară - Volksbank România S.A. - CEC Bank - Banca Centrală Cooperatistă Creditcoop - Credit Europe Bank România S.A. - Mureşul Cooperativa de credit Arad - Banca ItaloRomena - Gruppo Veneto Banca - TBI Credit Sursa datelor: Raportul primarului, 2013 Volumul tranzacţiilor financiare a crescut semnificativ în ultimii ani în Arad, ceea ce denotă o creştere a încrederii populaţiei în sistemul bancar şi de asigurări, dar şi o creştere a nivelului de pregătire profesională a salariaţilor şi o mai mare deschidere către nevoile clienţilor, adaptată la cerinţele actuale ale pieţei financiare. În majoritatea băncilor au fost introduse noi instrumente de plată şi servicii, pe lângă cele deja existente - sistemul de debitare directă a conturilor, sistemul de plăţi prin cărţi de credit, sistemul de plăţi on-line cecuri la purtător, conturi curente personale etc., fapt ce duce la sporirea accesibilităţii clienţilor la serviciile bancare. a.3. ZONA LIBERA CURTICI ARAD Legătura dintre latura activităţilor industriale şi cea a serviciilor (comerţ, transport, depozitare, etc.) a condus la crearea zonelor libere şi a legislaţiei în vigoarea care facilitează dezvoltarea mediului antreprenorial dar şi a ativităţii economice în ansambu, prin potenţial de dezvoltare, investiţii, salariaţi, etc. În România, zonele libere sunt înfiinţate şi funcţionează în baza Legii nr. 84 din privind regimul zonelor libere. In prezent, pe teritoriul României există un numar de 6 zone libere, infiinţate conform legislaţiei în vigoare, din care pe teritoriul mnicipiului Arad există Zona Liberă Curtici Arad - Platforma Arad, aflată în apropierea Aeroportului Internaţional Arad. Zona Liberă Curtici Arad (ZL) a fost înfiinţată prin HG nr.449/1999 funcţionând ca R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad. Suprafaţa întregii ZL Curtici Arad este de aprox. 90 ha, fiind formată din două platforme. Prima platformă - Platforma Curtici este amplasată în vecinătatea oraşului Curtici, între linia de cale ferată care asigură ieşirea spre Ungaria şi drumul judeţean 792C Curtici Dorobanţi, l la distanţă de 15 km de Arad, iar cea de-a doua platformă - Platforma Arad este situată în partea de vest a municipiului Arad - amplasată în vecinătatea Aeroportului Internaţional Arad (adiacent căii de rulare) şi a Terminalului Cargo. Localizarea platformei din partea de vest a municipiului Arad este prezentată în imaginea alăturată: MEMORIU GENERAL 76

79 Sursa datelor: R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad, În comparaţie cu alte zone libere din România, Zona Liberă Curtici Arad este singura zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european şi în apropierea a patru centre vamale. Poziţia geografică avantajoasă împreună cu amplasarea pe un coridor rutier european şi faptul că Zona Liberă poate fi accesată prin intermediul a trei căi de acces conferă acesteia individualitate între celelalte zone libere din ţară. În Zona Liberă (ZL) activează atât companii producătoare de talie internaţională din industria automobilelor, industria textilelor, industria maselor plastice, transport şi logistică, precum şi societăţi comerciale române având ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor în regim dutyfree. În ZL sunt acordate facilităţi investitorilor care îşi vor dezvolta activitatea economică pe spurafaţa platformei, făcând referire în acest sens la: consultanţă economică şi juridică, tarife avantajoase, reduceri fiscale, depozitarea mărfurilor pe o perioadă nelimitată de timp, concesiunea terenurilor pe o perioada de 49 de ani cu posibilitate de prelungire, sau închirierea acestora pe perioade de la 1 lună - 5 ani, etc. Alte avantajele oferite investitorilor din Zona Liberă Arad fac refrire la: poziţie strategică în vestul României, la graniţa cu Ungaria; teren de tip greenfield pentru orice tipuri de investiţii; avantaje economice şi fiscale pentru dezvoltarea unei afaceri; consultanţă economică, juridică şi tehnică acordată investitorilor; eficienţă şi profesionalism în relaţiile cu operatorii din Zona Liberă. Infrastructura din Zona Liberă Arad este formată din: reţea de apă potabilă, reţea de energie electrică, canalizare pluvială, canalizare menajeră, reţea de telecomunicaţii, acces internet, iluminat exterior, drumuri de incintă, drumuri pentru camioane, acces la drumurile naţionale. În plus, Aeroportul Internaţional Arad pune la dispoziţia utilizatorilor Zonei un terminal Cargo ultramodern, cu platformă de deservire şi parcare auto, pentru trafic greu, precum şi acces la platforma de deservire avioane de marfă. Amplasamentul favorabil al Zonei Libere Curtici Arad asigură accesul rapid şi imediat la aproape toate căile de comunicaţie existente: feroviar, rutier şi aerian, ceea ce completează infrastructura edilitară existentă. MEMORIU GENERAL 77

80 Aşa cum am amintit anterior, S.C. Aeroport S.A. Arad a finalizat un terminal Cargo ultramodern, cu platformă de deservire şi parcare auto, pentru trafic greu, precum şi acces la platforma de deservire avioane de marfă, investiţia finanţându-se prin program PHARE. Activităţile care se pot desfăşura pe platforma ZL Arad, sunt următoarele: - depozitarea, încărcarea, descărcarea, stivuirea şi rularea mărfurilor; - ambalarea, asamblarea, condiţionarea, dezmembrarea, etichetarea şi marcarea mărfurilor; - producţia; - comercializarea mărfurilor; - prestări de servicii de consultanţă tehnică, economică şi juridică; - transporturi şi expediţii interne şi internaţionale de mărfuri; - servicii de telecomunicaţii, computerizare şi informatizare; - comisionare vamală şi schimb valutar; - închirierea clădirilor, platformelor, spaţiilor de depozitare; - realizarea de construcţii şi obiective; - operaţiuni de bursă şi financiar-bancare. Consiliul Judeţean Arad, unitatea căreia îi este subordonată R.A. Administraţia Zonei Libere Curtici Arad, contribuie la promovarea Zonei Libere Curtici Arad atât la nivel naţional cât şi internaţional prin acţiuni de marketing în cadrul târgurilor şi conferinţelor, dar şi prin atragerea potenţialilor investitori din diverse ţări, aflaţi în căutarea unor oportunităţi de afaceri sau locaţii de investiţii. Alte structuri care facilitează dezvoltarea Zonei Libere sunt Agenţia Română pentru Investiţii Străine şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest. Legislaţia prin care funcţionează Zone Liberă Curtici Arad face referire la: Legea nr. 84 din 21 iulie 1992, privind regimul zonelor libere din România şi Legea nr. 244/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul Zonelor libere H.G. nr. 449/1999, privind înfiinţarea Zonei Libere Curtici Arad şi a Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Curtici Arad H.G. nr. 872/2004 privind trecerea bunurilor aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Curtici Arad din domeniul public al judeţului Arad şi trecerea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Curtici Arad de sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului sub autoritatea Consiliului Judeţean Arad Conform legislaţiei în vigoare, activitatile ce se pot desfasura în Zona Liberă pot fi realizate atât de persoane fizice cât şi de cele juridice, române sau străine, pe baza licenţelor eliberate de administraţia zonei libere, în baza contractelor încheiate de aceştia cu administraţia. Activităţile ce se pot desfaşura în zonele libere din România pot fi: manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, licitarea, vânzarea-cumpărarea, expertizarea, repararea, dezmembrarea mărfurilor, organizarea de expoziţii, operaţiuni de bursă şi financiar-bancare, transporturi şi expediţii interne şi internationale, inchirierea şi concesionarea clădirilor, spaţiilor de depozitare şi a spaşiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice şi hoteliere, controlul cantităţii şi calităţii mărfurilor, navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea mijloacelor de transport, prestări de servicii. În concluzie, în dezvoltarea acestor activităţi există stipulate o serie de facilităţi pentru potenţialii investitori, facilităţi ce sunt de natură: vamală, fiscală şi comercială, menite să conducă la MEMORIU GENERAL 78

81 dezvoltarea mediului de afaceri la nivel local şi atragerea unui număr cât mai mare de investitori în teritoriu. a.4. STRUCTURA ŞI TIPOLOGIA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE, ANALIZATE ÎN FUNCŢIE DE FORMA JURIDICĂ Din datele furnizate de către Oficiul Registrului Comerţului (ORC) de pe lângă Tribunalul Arad (octombrie 2014) şi din informaţiile furnizate de Primăria Municipiului Arad - prin documentul Raportul Primarului din 2013, rezultă următoarele informaţii: - în anul 2012 erau înmatriculate un număr de Societăţi Comerciale (firme) din care Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL-uri) reprezentând cea mai mare pondere a societăţilor 70,4%, Societăţile pe Acţiuni SA cu 233 unităţi (reprezentând 1,4%) şi Regii Autonome RA cu 7 unităţi (reprezentâând sub 1%). Cooperativele meşteşugăreşti şi de credit erau în anul 2012 în număr de 28 unităţi, repreznetând 0,2% din numărul total de unităţi economice la nivel municipal. Entităţile economice cu o structură salarială mai redusă de tipul, PFA (Persoană Fizică Autorizată), IF (Întreprindere Familială) sau II (Întreprindere Individuală) înregistrează un număr de 4826 unităţi, reprezentând 28% din totalul unităţilor analizate. Structura unităţilor economice din municipiul Arad, în perioada nr. unităţi economice Unitatea economică % din total în anul 2012 PFA,IF,II ,0 SRL ,4 SA ,4 RA ,0 OC ,2 Alte tipuri de structuri economice ,1 Totalul firmelor din municipiu ,0 Sursa datelor ORC Arad, 2014 Dacă în perioada se înregistrează o creştere de 1,9% a structurii unităţilor economice la nivel municipal (adică 374 unităţi), după acest an numărul unităţilor economice a scăzut ajungând la unităţi în anul De remarcat este faptul că majoritatea tipurilor de unităţi economice au înregistrat deprecieri în evoluţia structurală în perioada , însă Cooperativele meşteşugăreşti şi cele de credit au crescut numeric de peste două ori, ajungând ca în anul 2012 să fie 28 unităţi. Structura societăţilor comerciale, în funcţie de capitalul folosit în procesul economic desfăşurat în perioada nr. unităţi Forma de capital utilizată de Societăţile Comerciale arădene Capital romanesc MEMORIU GENERAL 79

82 Capital mixt Capital strain Numărul total de societăţi comerciale care au folosit capital Sursa datelor ORC Arad, 2014 Un număr de unităţi comerciale au utilizat capital în procesul economic al anului 2013, valoare numerică în scădere cu 1121 unităţi (-8,3%) faţă de anul Se constată o scădere relativă a societăţilor care utilizează capital străin. În anul 2012, cele mai multe societăţi comerciale utilizează capital românesc 9899 unităţi (reprezentând 80,4% din totalul SC), 1613 unităţi utilizează capital străin (reprezentând 13,1% din totalul SC) şi numai 800 unităţi (reprezentând 6,5%) utilizează capital mixt în procesul economic dezvoltat. Numărul societăţilor comerciale (SA, SRL,..) care erau înmatriculate la începutul anului 2013 era de unităţi, urmând ca până la sfârşitul anului să înregistreze creşteri cu încă 179 unităţi. După forma juridică, distribuţia numărul societăților comerciale (SA, SRL,..) înmatriculate la este următoarea: Forma Juridică Nr. unităţi % din total OCM (Cooperativă meştesugărească) 2 0,0 OCR (Cooperativă de credit) 7 0,1 RA (Regie autonomă) 5 0,0 SA (Societate pe acțiuni) 224 1,8 SCA (Comandită pe acțiuni) 1 0,0 SCS (Comandită Simplă) 2 0,0 SNC (Societate în nume colectiv) 6 0,0 SRL (Societate cu răspundere limitată) ,0 Total ,0 Sursa datelor ORC Arad, 2014 Analizând distribuţia unităţilor economice în funcţie de forma juridică înmatriculată la ORC Arad, se constată că 98% dintre acestea sunt SRL-uri şi 1,8% SA-uri. Celelalte tipuri de unităţi reprezintă mai puţin de 1% din structura unităţilor economice. În decursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 915 unităţi, dintre acestea 21,7% au capital integral străin şi 78,3% capital integral privat. În anul 2013 au existat 836 societăţi comerciale radiate, dintre care: 813 unităţi SRL-uri, 22 unităţi SA-uri şi o unitate SNC (Societate în nume colectiv). Tot pe parcursul anului 2013 şi-au suspendat activitatea un număr de 298 societăţi comerciale şi alte 2270 au declarată întrerupere de activitate. a.5. PERFORMANŢE ÎNREGISTRATE LA NIVEL MUNICIPAL Performanţele înregistrate de Societăţile Comerciale din Municipiul Arad, în perioada Indicatori economici si financiari Dinamica % MEMORIU GENERAL 80

83 Cifra Afaceri (mil. lei, valoare netă) Profit net (mil. lei, valoare netă) Pierdere (mil. lei) 10954, , , , ,3 136,1 441,6 657,0 644,2 702,8 710,1 160,8 913,3 774,6 639,7 781,1 907,1 99,3 Nr salariaţi ,1 Sursa datelor ORC Arad, 2014 Cifra de afaceri înregistrată de unităţile economice din municipiul Arad era de 14908,3 mil lei, fiind în creştere 36,1% faţă de anul Se manifestă o tendinţă de creştere a indicatorului de performanţă, în toată perioada Se constată o creştere a profitabilităţii de peste 60% în perioada , indicatorul profit net realizat la sfârşitul anului finaciar a înregistrat un trend crescător în toată perioada de analiză. Deficitul bugetar este manifestat pe baza unor pierderi care îşi menţin aproape constantă structura structura în anul 2008, respectiv 2012 (o scădere de numai 7%). În toată perioada de referinţă există o diminuare a pierderilor care s-a manifestat până în anul 2010, urmând ca după acest an valoarea pierderilor să se majoreze. Structura salariaţilor înregistrează scăderi până în anul 2010, după acest an structura înregistrează creşteri relativ mici. Primele 10 firme arădene, care au înregistrat cea mai mare valoare a cifrei de afaceri în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate Cifra de afaceri mil. Euro 1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie 351,332 2 COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie 276,875 3 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 129,081 4 YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie 125,384 5 REMAT M.G. SA Servicii 93,968 6 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 72,449 7 SMART DIESEL SRL Comerț, turism 59,397 8 TRANSCONDOR SA Servicii 52,918 9 COTTA INTERNAŢIONAL SRL Industrie 45, AGRIROM SRL Comerț, turism 41,269 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad Primele 10 firme arădene, care au înregistrat cel mai mare profit (net) anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate Profit net mil. Euro 1 COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie 22,006 2 REDWOOD INVESTMENTS SA Servicii 12,584 3 LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie 4,951 4 CONTOR GROUP SA Industrie 3,786 MEMORIU GENERAL 81

84 5 PETROSANTANDER ROMÂNIA SRL Industrie 3,439 6 METALCOMP INTERNAȚIONAL SRL Servicii 3,336 7 BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie 3,154 8 ITS PRODUCTION SRL Industrie 2,566 9 AGRICOLA SAN GIORGIO SRL Agricultură, pescuit, piscicultură 2, COOPER INDUSTRIES ROMÂNIA SRL Industrie 2,314 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad Primele 10 firme arădene, cu cel mai mare număr de angajaţi, în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate Nr. salariați 1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie ASTRA RAIL INDUSTRIES SRL Industrie ASTRA VAGOANE ARAD SA Industrie YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI SA Industrie COMPANIA DE APĂ ARAD Industrie COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC SA Servicii COTTA INTERNAȚIONAL SRL Industrie 673 Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad Lista exportatorilor arădeni reprezentativi la nivel local, domeniile de activitate şi informaţii de identificare financiară a firmelor, în anul 2013 Nr. crt. Denumire firmă Domeniu de activitate 1 TAKATA ROMÂNIA SRL Industrie HAMMER ALUMINIUM INDUSTRIES SÂNTANA SRL Servicii YAZAKY COMPONENT TECHNOLOGY SRL Industrie LEONI WIRING SYSTEMS ARAD SRL Industrie COFICAB EASTERN EUROPE SRL Industrie ROSKO TEXTIL SRL Industrie WEBASTO ROMÂNIA SRL Industrie BOS AUTOMOTIVE PRODUCTS ROMÂNIA SCS Industrie REMAT MG SA Servicii KEY SAFETY SYSTEMS RO SRL Industrie Sursa datelor: Primăria municipiului Arad, 2014, Raport privind Starea Economică, Socială şi de Mediu a Municipiului Arad pe anul 2013, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad CUI a.5. DISFUNCŢIONALITĂŢI După un proces economic cu multe fluctuaţii precum: restructurări, privatizări, investiţii nereuşite, faliment, etc., economia actuală a municipiului Arad pare să prindă contur în dezvoltarea economică locală, însă mai există o serie de disfuncţionalităţi care ar trebui atenuate. În acest sens menţionăm: - Echilibrarea cererii cu oferta pe piaţa muncii; - Insuficienta diversificare a activităţilor economice; MEMORIU GENERAL 82

85 - Prezenţa unor structuri economice neperformante, lipsa soluţiilor pentru reconversie; - Măsuri insuficiente pentru modernizarea infrastructurii de afaceri; - Reducerea continuă a numărului mediu de salariaţi; - Existenta unui sector monoindustrial în curs de restructurare care este generator de probleme sociale; - Insuficienta exploatare a potenţialului economic existent; - Dezvoltarea insuficienta a industriei alimentare, utilizarea redusă a resurselor locale în procesul productiv; - Existenţa unor structuri industriale poluante, mari consumatoare de energie; - Ponderea mică a industriei cu tehnologie de vârf; - Dezvoltarea insuficientă a activităţilor de servicii; - Numărul redus de tineri care lucrează în cercetare, fond de salarizare scăzut şi limitat; - Domeniul cercetare-dezvoltare-inovare încă nedezvoltat; - Lipsa de parteneriate eficiente între instituţiile de învăţământ şi mediul de afaceri - Insuficienta colaborare între industrie (sectorul productiv) şi instituţiile de cercetare şi/sau universităţi - Legături mai puţin solide între parteneriatele sectoroarelor public şi cel privat - Inexistenţa unui sistem stimulativ pentru înfiinţarea de IMM-uri în domeniile economice deficitare - Nivelul scăzut al investiţiilor în resurse umane la nivel de IMM; - Migrarea şi emigrarea forţei calificate de munca, ceea ce are ca efect imediat creşterea mediei de vârstă a forţei de munca cu calificare şi reducerea numărului de salariaţi din activităţile productive; - Lipsa unui cadru legislativ pentru protecţia micilor meseriaşi şi meşteşugarilor; - Lipsa unor centre de instruire (şcoli profesionale, şcoli de meserii, etc.) pentru piaţa muncii actuală; - Degradarea progresiva a patrimoniului cultural turistic, conduce la săderea interesului pentru dezvoltarea investiţiilor în activităţile şi infrastructura de turism. 2.4.b.TURISMUL b.1. LOCALIZARE, ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ Municipiul Arad, oraş de rang II ( conf. Legea 351/2001 actualizată şi completată cu legea 106/2010), localizat în sud-vestul judeţului, este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. La 1 ianuarie 2014 populaţia municipiului era de locuitori echivalentul unui procent de 36% din totalul populaţiei din judeţ şi a unui procent de 66% din totalul populaţiei urbane. Municipiul Arad are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 300,89 km 2 şi a evoluat mai mult pe malul drept al râului Mureş, pe marea buclă. Punctele de frontieră sunt aflate la distanţă mică de municipiu: MEMORIU GENERAL 83

86 pe şosea: Turnu - 17 km, Nădlac - 54 km, Vărşand - 65 km pe calea ferată: Curtici -17 km (cel mai mare punct vamal de căi ferate din vestul ţării) pe cale aeriană: Aeroportul Internaţional Arad şi Terminalul Cargo Arad Existenţa Zonei Libere Curtici Arad crează posibilitatea accesului în municipiul Arad prin trei tipuri de transport rutier, feroviar şi aerian. Punctul de frontieră Nădlac, este poarta de intrare a Europei centrale pe teritoriul României considerat printre cele mai mari noduri de circulaţie din ţară. Aradul se află la intersecţia mai multor axe europene de transport, un nod rutier important, condiţie ce reprezintă un atu în dezvoltarea economică şi urbană a oraşului - Coridorul european rutier şi feroviar IV: - Drumul european E68/60 (DN7), ce traversează oraşul de la vest către est asigură legătura strânsă cu Europa centrală şi restul ţării; către est Bucureştiul se află la 594km, către vest Budapesta se află la Budapesta 275km şi Viena 550km. - Drumul european E671(DN79), traversează de la sud spre nord municipiul, către sud, Timişoara (aflată la 50km), către nord, Oradea (aflată la 117 km). De asemenea fiind un important nod feroviar, oraşul este străbătut de Magistrala 200, cale ferată dublă şi electrificată, şi se situează la doar 17km distanţă de cel mai mare punct vamal feroviar din vestul ţării, Curtici. În partea vestică a oraşului este localizat Aeroportul Internaţional şi Terminalul Cargo, aflat la numai 4km de centrul oraşului cu acces la drumul european E68 - Budapesta-Arad-Deva-Bucureşti şi la calea ferată: Budapesta-Curtici-Arad-Bucureşti. Accesibilitatea la reţelele importante de transport, rutier şi feroviar, dar şi prezenţa aeroportului internaţional, reprezintă o oportunitate în dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului Arad. b.2. DATE GENERALE PRIVIND CADRUL NATURAL Relief Localizat geografic la longitudine estică şi latitudină nordică, Aradul a beneficiat de aşezarea geografică înscriindu-se pe linia oraşelor de la frontiera de vest. Aflat în partea centrală a Câmpiei de Vest, Municipiul Arad este localizat în câmpia aluvionarăpiemontană a Aradului (cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb), subunitate a Câmpiilor Mureşului. Oraşul se găseşte la o altitudine de 108,5 m pe malul râului Mureş, foarte aproape de ieşirea acestuia din culoarul Deva-Lipova. Câmpia Joasă a Aradului este încadrată la sud de Câmpia Vingăi, câmpie piemontan terasată (se suprapune peste partea de sud a teritoriului administrativ al oraşului), la vest de Câmpia Nădlacului, la nord Câmpia Joasă a Crişurilor, şi la est de Masivul Highiş, (Munţii Zarandului). Pe teritoriul administrativ al municipiului există pădurea Ceala, în partea de vest, parte din Parcul Natural Lunca Mureşului. Reţea hidrografică Râul Mureş, cel mai mare curs de apă din judeţ dar şi cel mai mare afluent al râului Tisa, străbate teritoriul administrativ al municipiului Arad de la est la vest, formând în municipiul Arad, marea buclă. Râul are un parcurs meandrat în Câmpia Aradului şi multe braţe vechi de scurgere pe conul de dejecţie format de râu la ieşirea din culoarul Deva-Lipova, (Mureşul Mort, Aranca, Ţiganca, MEMORIU GENERAL 84

87 etc.). Debitul la ieşirea în câmpie este mai mare ca la intrarea pe teritoriul judeţului, respectiv 142m 3 /s faţă de 154m 3 /s, cu o pantă de scurgere foarte scăzută. Date climatice Clima zonei este temperat continentală moderată cu slabe influenţe mediteraneene fiind determinată de o serie de factori circulaţia maselor de aer (climat cu influenţe oceanice), prezenţa Apusenilor ca şi obstacol pentru masele de aer nordice şi estice (viscole rare), altitudinea, radiaţia solară, poziţia geografică. În general există veri călduroase fără secete excesive şi ierni mai puţin geroase, cu temperatura medie anuală de 11 0 C în Câmpia Banatului cu media de vară între 20 0 C C şi media de iarnă între -1 0 C C. Difereţele între microclimatul urban şi împrejurimi sunt între 8 0 C şi 10 0 C. Floră şi faună Vegetaţia şi fauna din zona municipiului Arad sunt caracteristice regiunii biogeografice panonice, care se suprapune peste partea vestică a României, respectiv cele specifice zonei de silvostepă şi stepă. Deşi regiunea panonică se regăseşte în România doar pe 3% din teritoriul Uniunii Europene, aceasta are caracteristică structura vegetală de tip mozaic, reprezentată de numeroase şi variate habitate cu o diversitate mare de specii. Factorii naturali cât şi cei antropici (exploatări de minerale, defrişarea pădurilor, extinderea terenurilor agricole, etc.) au modificat peisajele naturale. La nivelul judeţului mai mult de jumătate din vegetaţia naturală a suferit o puternică transformare antropică fiind înlocuită de pajişti şi plantele de cultură. b.3. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC EXISTENT b.3.1. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL ARAD ŞI VECINĂTATE Municipul Arad reprezintă un centru turistic important cu un patrimoniu cultural-istoric şi arhitectural valoros dar şi o zonă, în imediata apropiere, cu potenţial natural valoros şi recreativ, râul Mureş, lacurile şi bălţile, pădurile pentru agrement şi vânătoare, izvoarele geotermale şi minerale. b RESURSE NATURALE Pe teritoriul administrativ al municipiului în partea sud-vestică este localizat Parcul Natural Lunca Mureşului, (declarat prin HG 2151/2004), de-a lungul râului Mureş. Acesta se prelungeşte şi pe teritoriul judeţului Timiş, iar pe teritoriul judeţului Arad ajunge până la graniţa cu Ungaria. Limita estică a parcului se află la doar 4km de centrul oraşului. Cu o suprafaţă de ha include şi zona îndiguită a Mureşului. Se are în vedere protecţia unor habitate valoroase, specii ce sunt protejate de legislaţia internaţională şi naţională dar şi valoarea peisagistică mare. MEMORIU GENERAL 85

88 Sursa datelor: Parcul Natural Lunca Mureşului - Sursa datelor: Parcul Natural Lunca Mureşului - Lunca Mureşului Inferior reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, zăvoaie şi şleauri de câmpie. De asemenea aici este un loc important de cuibărire dar şi de trecere a peste 200 de specii de păsări. Grupele de specii tipice acestei arii protejate sunt păsările şi peştii. În Parcul Natural Lunca Mureşului există 1069 specii de plante (ce aparţin a 92 familii), 225 specii de nevertebrate (ce aparţin a 106 familii), 204 specii de păsări (ce aparţin a 50 familii) şi 110 specii de vertebrate, altele decât păsările (ce aparţin a 34 familii). Acestea sunt motivele pentru care Parcul Natural Lunca Mureşului în anul 2006 este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională) şi în anul 2007 devine parte din Reţeaua Europeană Natura 2000, atât sit de importanţă comunitară (SCI 0108) pentru protejarea unui număr de 12 habitate şi un număr de 30 specii, dar şi arie de protecţie specială avifaunistică (SPA 0069) pentru protejarea unui număr de 41 de specii de păsări. În interiorul parcului natural se găsesc patru zone de protecţie integrală (din punct de vedere al valorii diversităţii biologice a ecosistemelor conservarea unor monstre reprezentative ale ecosistemelor din regiunea biogeografică panonică) Rezervaţia mixtă Bezdin Prundul Mare (717,9 ha), Rezervaţia naturală de tip forestier, faunistic şi floristic Pădurea Cenad (310,5 ha), Insula Mare Cenad (2,1 ha) şi Insulele Igriş (7,0 ha) în aceste zone sunt strict interzise activităţile de exploatare a resurselor naturale. În urma finalizării proiectului Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş prin intermediul programului PHARE în aria protejată a fost realizată infrastructura formată dintr-un centru de vizitare, două puncte de informare turistică şi căi de acces. Totodată administraţia parcului organizează aici tabere de relaxare şi programe educaţionale. Deoarece Parcul Natural Lunca Mureşului este o arie protejată importantă dar sensibilă se doreşte promovarea ununi turism ecologic bazat pe impact minim asupra mediului, beneficii pentru comunităţile locale, relaxare maximă pentru turişti dar conservare şi protejare a zonelor în care se practică. Atracţii turistice pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului : MEMORIU GENERAL 86

89 Balta cu nuferi (Balta Bezdin) din Rezervaţia naturală Prundul Mare, aici este singurul loc din judeţul Arad unde creşte natural Nymphaea alba nufărul alb; Două mănăstiri foarte vechi, Mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră, atestată în anul 1177; şi Mănăstirea Bezdin, mănăstire ortodoxă sârbă, atestată în anul 1539: Peisajul specific de luncă de pe răul Mureş, cele 40 de insule, plajele de nisip şi pădurile din sălcii; Speciile de păsări, aprox. 200 ce pot fi urmărite din observatoarele special construite; Diversitatea biologică remarcabilă; În cadrul parcului pot avea loc diferite activităţi turistice cu caracter ecologic, cum ar fi: Excursii cu canoe sau caiacul pe râul Mureş, într-un peisaj mereu schimbător şi în mişcare cu insule sălbatice şi vegetaţie abundentă. Existenţa unui traseu pentru biciclete marcat, fără dificultate mare, în zona de agrement Ceala avînd o lungime totală de 13,4km. Acesta începe de la intrarea în pădurea Ceala (str. Bodrogului) parcurgându-se porţiuni de pădure, păşune, malul Mureşului un braţ secat al râului revenind la locul de plecare. Pe traseu se poate vedea atracţiile turistice: Cetatea Ceala, veche fortăreaţă turcescă, balta Moltăreţ şi numeroase specii de arborii, mulţi dintre ei având vârste seculare, cel mai gros arbore din pădure. Observatorul Andras Libus (ornitologul oraşului Pecica), observator ornitologic la Balta Bezdin din cadrul Rezervaţiei Naturale Prundul Mare. Aici se poate urmări viaţa păsărilor, cuibăritul, cum vânează sau se hrănesc. În apropiere se poate vizita Mănăstirea Bezdin, aşezată pe un teren inundabil, locul preferat de păsările de apă. Balta Bezdin, situată în zona cea mai sălbatică, Rezervaţia Naturală Prundul Mare din parcul natural. Aici împreună cu nenumăratele specii de păsări, animale şi vegetaţia specifică ecosistemelor de apă poate fi admirat nufărul alb care înfloreşte de la începutul verii şi până la sfârşitul lunii septembrie. Observatorul Prundul Mare, amenajat pe un braţ mort al râului Mureş, oferă condiţii ideale pentru bird watching indiferent de condiţiile meteo, chiar şi pe timp de iarnă; se pot observa şi animalele sălbatice. Pentru vizitarea acestor obiective turistice administraţia parcului pune la dispoziţia turiştilor numeroase pachete turistice, fiecare având activităţi diferite pe trasee turistice, în interiorul sau în exteriorul parcului: - Arad-Pecica, pe râul Mureş cu o lungime de 25 km, pentru eco-tururi în canoe sau caiac; - Arad-Periam, pe râul Mureş, cu o lungime de 60 km, respectiv pentru 2 zile eco-tururi în canoe sau caiac ; - Traseul de biciclete Ceala; - Traseul cicloturistic Arad-Cenad, cu o lungime de 80,5km pe digurile de pe malul drept şi stâng al râului; - Traseul European E7, traversează parcul natural pe o lungime de 47,2km spre Munţii Zărandului; Traseul lui John, cu o lungime de 1,5km, situat în pădurea Ceala având scop educaţional, prezentând informaţii despre fauna şi flora din areal ; - Traseul Condor, cu o lungme de 25,83km, este localizat în partea estică a parcului; MEMORIU GENERAL 87

90 - Cel mai gros arbore din pădure; Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului oferă numeroase servicii turistice referitoare la Cazare la centrul de Vizitare Ceala şi la Punctul de informare Pecica, închirieri canoe, pentru excursii pe râul Mureş, închiriere de biciclete, excursii călare oferite de Asociaţia Pony Club şi pune la dispoziţie un ghid turistic cu atracţiile turistice din parc dar şi din împrejurimile municipiului Arad. Pădurea Ceala (arie protejată de tip forestier, inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului) cu o suprafaţă de 1575ha este situată în partea vestică a municipiului şi constituie principala zonă de agrement pentru locuitorii Aradului. Pădurea cuprinde şi exemplare de arbori seculari, plopi albi sau negri, frasini, stejari şi sălcii, specii caracteristice pădurilor din lunca Mureşului. Uşor accesibilă chiar şi din centrul municipiului, la doar 4km distanţă de centru acestuia, pe malul drept al Mureşului, pădurea reprezintă un potenţial turistic important pentru practicarea turismului de agrement, relaxare, sportiv şi de aventură. De asemenea în zonă se pot vizita Insula Mureşului (Trei insule), poiana Bujac, Lacul natural Măltăreţ. Se poate ajunge pe un drum asfaltat şi pod pietonal. Potenţialul turistic al Insulei Mureşului este insuficient valorificat, dar s-a propus reamenajarea întrun Complex de odihnă şi distracţii. În pădurea Ceala este amenajat doar un traseu marcat, pentru biciclete. În partea de sud-est a municipiului, pe teritoriul administrativ al comunelor Vladimirescu şi Mândruloc sunt localizate pădurea Vladimirescu şi Mândruloc, prima la 10km şi cea de-a doua la 14km. Acestea sunt situate pe malul drept şi respectiv stâng al Mureşului şi ocupă o suprafaţă de 425ha şi respectiv 682ha. Prezenţa râului Mureş, a poienilor şi bălţilor din interiorul pădurilor (Vladimirescu, Balta Albastră), varietatea speciilor de arbori caracteristice pădurilor de luncă şi vîrsta lor înaintată fac din acestea atracţii turistice importante pentru locuitorii din Arad. În vestul Pădurii Mândruloc, la cotul Mureşului, între cele două păduri, pe malul râului se regăseşte o suprafaţă de aproximativ 40ha, acoperită cu nisip. Această zonă reprezintă cea mai mare plajă din zona Aradului şi poate fi accesibilă doritorilor pe drumul prin localitatea Fântânele. De asemenea de-a lungul Mureşului, pe malul drept, între cartierul Subcetate Micălaca şi până la Pădurea Vladimirescu, pe o lungime de 6km, se întinde o zonă cu un potenţial turistic insuficient valorificat. Prezenţa apei şi unor pâlcuri de arbori pot fi utilizate pentru recreere, relaxare, pescuit sau sport de către locuitorii cartierului dar şi cei ai municipiului. b ZONELE DE AGREMENT DIN MUNICIPIUL ARAD Poziţia geografică a municipiului pe malurile râului Mureş constituie un avantaj important din punct de vedere al posibilităţilor de agrement. De asemenea numărul parcurilor, prezenţa ştrandurilor, pădurile din imediata vecinătate sunt obiective turistice importante pentru oraş. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din Arad reprezintă mp din care cea mai mare parte se regăseşte în centrul oraşului. Atât în cartierele noi cât şi în cele vechi se simte lipsa spaţiilor verzi acestea fiind reprezentate doar de câteva scuaruri de dimensiuni mici. Parcurile ocupă doar mp din suprafaţa totală. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, / ) Faleza Mureşului se desfăşoară pe o suprafaţă de 18,23ha, de-a lungul căreia se întind parcurile de pe malul drept al Mureşului, Europa, Eminescu şi Copiilor. Aceasta reprezintă cea mai mare parte din întreaga suprafaţă verde a municipiului. Parcul Mihai Eminescu, (numit Salasz la sfârşitul sec. al XIX-lea şi Parcul Murăşului după anul 1918) cu o suprafaţă de 2,20ha, se întinde între Palatul Cultural şi Palatul Justiţiei. Varietatea şi numărul de specii din parc, 66, este mare comparativ cu suprafaţa acestuia. Punctul de atracţie îl reprezintă Crucea Martirilor Unirii monument ridicat în memoria soldaţilor români ucişi MEMORIU GENERAL 88

91 în timpul atacului Ungariei comuniste. Monumentul reprezintă o troiţă românească şi a fost realizat la 17 mai 1936 după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu. Parcul Copiilor, având o suprafaţă de 1,90ha, situat la sud de Palatul Cultural a fost definitivat în perioada pentru a deveni loc de promenadă pe malul Mureşului. Este renumit pentru varietatea mare de arbori de origine asiatică şi arbuştii plantaţi din seminţele primite prin corespondenţă din întreaga lume. Sunt 61 de specii 65 de exemplare au vârste de peste 60 de ani, 7 dintre acestea având vârste între 150 şi 200 ani. Parcul Europa, 8,40ha, creat după anul 1989, conţine diverse specii de arbuşti şi arbori, destinat plimbărilor pe malul Mureşului. Parcul Reconcilierii având o suprafaţă de 1,05ha este reprezentantul stilului clasic regulat. Suprafaţa verde este aproape egală cu cea dalată. Localizat în fosta Piaţă a Pompierilor, în parc se remarcă sunt două monumente - Statuia Libertăţii concepută de sculptorului Gyorgy Zala din Budapesta ce semnifică libertatea având la bază grupuri de statui ce întruchipează Deşteptarea libertăţii, Spiritul de luptă, Spiritul de dăruire şi Luptătorul muribund, iar în jurul statuii sunt 13 basoreliefuri reprezentând generalii executaţi la 6 octombrie 1849 şi Arcul de Triumf conceput de sculptorul Ioan Bolborea şi reprezintă revoluţia din cele trei ţări române, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. Piaţa Avram Iancu (0,92ha), are amplasat în centru Monumentul Eroilor Patriei şi aleile sunt în sistem radial. Piaţa Sporturilor (1,83ha), aici sunt localizate Sala Polivalentă şi Bazinul Delfinul. Parcul de lângă Palatul CFR (0,9ha) denumit în prezent scuar Ac.Caius Iacob este punctul de intersecţie a două linii de tramvai, cea care vine la gară cu cea care merge spre cartierul Grădişte. A devenit spaţiu verde după cel de-al doilea război mondial, majoritatea speciile de arbori având maximum 60 de ani. Încadrat de Piaţa Drapelului în partea de nord şi Teatrul Clasic Ioan Slavici în partea sudică, Bulevardul Revoluţiei (vechea Stradă Mare) se întinde pe o suprafaţă de 5,28 ha şi o lungime de 1300m, aparţine zonei istorice din Arad reprezentând atracţia turistică principală alături de celelalte străzi şi pieţe din zonă. A fost ideea inginerului Josef Reiner în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Forma de astăzi a bulevardului a fost definitivată în perioada Odată cu tramvaiul modern, s-au stabilit poziţia linilor pentru tramvai, arterele de circulaţie şi au fost plantaţi arborii pe făşia centrală. Bulevardul este considerat un element peisagistic de prestanţă şi originalitate fapt ce se datorează plantaţiilor de aliniament toaletate, varietăţii speciilor de arbori (56 specii) şi fâşiilor verzi întreţinute. Acestea mărginesc liniile de tramvai şi sensurile de circulaţie realizând în acelaşi timp şi rolul de separator vizual şi fonic şi de reglare a climatului din zonă. Parcul Pădurice de 3,8ha este localizat în nordul Bulevardului Revoluţiei, compus din Păduricea, rămăşiţă din vechea pădure Ceala şi lacul Pădurice. Creat de inginerul Pikuley (între anii ), este primul parc-pădure destinat agrementului. Parcul mai poartă şi numele de Păduricea oraşului, reprezintă o zonă de recreere de tradiţie, şi a fost dăruit oraşului în anul 1834 (anul în care Aradul a devenit municipiul liber). În decursul anilor suprafaţa pe care se întinde păduricea s-a micşorat în urma fie datorată contrucţiilor de drumuri de acces, fie prin construcţia poligonului de tir, fie prin construcţia atelierelor de creaţiei ale artiştilor plastici, fie prin construcţia bazinului olimpic, sau a Casei de Cultură, fie prin construcţia pistei de carting, sau construcţiei garajelor pentru autoturismele locatarilor, sau a Băncii Agricole, a Autogării Noi, a staţiei de alimentare cu carburanţi sau prin MEMORIU GENERAL 89

92 construcţia unor hale. La sfârşitul sec. al XIX-lea în această zonă exista o mică grădină zoologică cu mai multe terenuri de tenis. În prezent există un număr de 410 arbori din 55 specii, din care 28 de exemplare aparţin vechiului parc. Parcul Pădurice a fost reabilitat şi amenajat devenind un punct de atracţie pentru recreere. Parcul Tudor Arghezi localizat în piaţa Spitalului are cea mai mică suprafaţă dintre toate parcurile din municipiu, fiind de fapt un scuar cu suprafaţa de 0,33ha. Scuarul a beneficiat de o amenajare valoroasă care permite trecătorului atât odihna cât şi încâtarea de a privi fântâna şi vegetaţia cu totul inedită. Malurile Mureşului au fost amenajate în zona dintre Sala Polivalentă şi podul Traian pentru agrement sport şi constituie locuri de promenadă şi distracţie pentru locuitori şi turişti. Aici există cluburi sportive sau terenuri pentru diverse sporturi (tenis, fitness, canotaj), Ştrandul Neptun, parcuri şi locuri de joacă pentru copii, restaurante şi grădini de vară. În P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad este prevăzut PUZ - Malurile Mureşului ce cuprinde zona de pe malul drept al râului, între Podul Rutier Micălaca şi Podul Decebal. În documentaţie sunt menţionate amenajări pentru biciclişti, două poduri pietonale pentru accesul la ştrandul Neptun, mai multe platforme flotante pentru alimentaţie publică şi un teatru de vară. O parte din traseul pistei de biciclete este deja realizat în zona Cartierului Micălaca. Există zone pe ambele maluri ale râului Mureş, în interiorul intravilanului, în dreptul cetăţii Aradului, a cartierelor Micălaca (zona 300), Subcetate, Aradul Nou, Mureşel, Drăgăşani, Alfa unde este necesară amenajarea corespunzătoare a acestora pentru promenadă şi activităţi sportive şi schimbarea aspectului vegetaţiei. Deoarece râul Mureş este unul dintre obiectivele importante pentru dezvoltarea potenţialului turistic al municipiului Arad, ar fi o mare oportunitate turistică reamenajarea şenalului navigabil al Mureşului de la Arad până în localitatea Szeged din Ungaria, în vederea practicării turismului de croazieră. De asemenea există posibilitatea de amenajare a zonelor de plajă, practicarea înotului, agrementului nautic şi a pescuitului sportiv. Un punct de atracţie pentru locuitorii municipiului dar şi pentru turişti îl constituie Ştrandul Neptun, considerat centru de loisir multifuncţional localizat în bucla Mureşului, în partea vestică a cetăţii Aradului. Se poate ajunge pe trei căi: două pasarele plutitoare, la Asociaţia sportivă Voinţa şi la Sala Polivalentă şi podul rutier Decebal (cu grad ridicat de periculozitate). Deşi aproape de zona centrală a oraşului, ştrandul reprezintă o suprafaţă cu verdeaţă de mai mult de 20ha unde există peste 67 de specii de arbori. Există un număr de 160 exemplare de răşinoase care au vârste între ani. Aici te poţi relaxa atât ziua cât şi noaptea, în zonele funcţionale existente agrement, distracţie, recreere, sport, alimentaţie: Zona căsuţelor de lemn se întinde pe o suprafaţă de aprox. 6ha şi cuprinde un număr de 380 căsuţe de lemn Zona verde se întinde pe o suprafaţă de aprox. 3,25mp şi cuprinde mai multe tipuri de terenuri de sport, mini fotbal, tenis, etc. Zona bazinelor se întinde pe o suprafaţă de aprox. 9,2ha Zona de divertisment şi alimentaţie Mai există alte două zone - cea inundabilă şi de rezervă teren. Prima dintre cele două este în paragină şi necesită amenajare. Pentru reamenajarea ştrandului au fost făcute investiţii importante astfel că astăzi acesta se situează pe locul doi în Europa ca mărime de lângă apă curgătoare. Pe viitor se doreşte transformarea lui într-un aqualand de dimensiuni mici. MEMORIU GENERAL 90

93 Activităţi recreative şi sportive În municipiul Arad există numeroase baze şi cluburi sportive, săli de sport, patinoarul artificial, bazine de înot, ştranduri, stadioane, etc. unde se pot practica activităţi de recreere şi sportive înot, tenis de câmp sau de masă, volei, baschet, handbal, fotbal, canotaj, patinaj, tir, skateboard, role, aerobic, culturism, saună, fitness, etc. Cele mai importante sunt: - Ştrandul Băile Termale Gai ale CARP Arad, dotat cu bazin acoperit pentru tratament, bazin olimpic, bazin pentru copii, vane cu apă termală. - Sala Polivalentă unde se pot practica baschet, handbal, tenis de masă, minifotbal - Baza Sportivă UTA - Stadionul Motorul - Bazin înot Pădurice - Bazinul de înot acoperit Delfinul - Poligonul de tir Sorin Babii - Baza Sportivă Constructorul - Clubul Sportiv Municipal - GPLD GYM Activ club - Activ club - Sala de sport Decebal - Stadionul Gloria - Stadionul Francisc von Neumann fost UTA inaugurat în anul 1946 copie după arena Arsenal Londra - Stadionul Trei colegi - Stadionul de rugby Contor Zenne, ş.a. Patinoarul artificial se întinde pe o suprafaţă de 1.800mp şi s-a deschis în anul Este cel mai mare patinoar din zona vestică a ţării fiind utilizat în restula anului ca patinoar pentru role. De asemenea pentru vizitarea celor mai importante obiective turistice din Arad în anul 2007 a fost pus la dispoziţia turiştilor trenuleţul de agrement, mijloc de transport unic în vestul ţării. În municipiul Arad pentru agrement şi distracţie mai există şi numeroase locaţii de restaurante, baruri, internet cafe-uri, disco cluburi. b RESURSE ANTROPICE Patrimoniul cultural-istoric şi de arhitectură bogat al municipiului Arad fac ca acesta să se constituie într-un adevărat muzeu în aer liber, iar din punct de vedere turistic este atractiv pentru turismul cultural. Zona centrală a municipiului considerată rezervaţie de arhitectură este importantă din punct de vedere al istoriei evoluţiei urbanistice şi a structurilor profesionale şi etnoconfesionale ale oraşului. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, / ) Cele mai importante obiective istorice şi de arhitectură ale Aradului sunt concentrate în zona centrală, zonă ce a început să se dezvolte din punct de vedere urbanistic din secolul XVIII, reprezentată de Piaţa Avram Iancu şi strada Principală (Bulevardul Revoluţiei). Mai târziu în perioada este construit Palatul Cultural în prezent localizat în Piaţa George Enescu. În perioada apare Palatul Telefoanelor (Bulevardul Decebal) şi ştrandul Neptun, iar între anii este construit complexul hotelier Parc. (Plan Integrat de Revitalizare a Zonei Protejate din Municipiul Arad, 2012) În judeţul Arad sunt localizate 413 monumente şi / sau situri înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, LMI, ceeea ce reprezintă un procent de 19,6% în cadrul Regiunii de Vest (locul trei la nivel de regiune). În municipiul Arad cele mai răspândite sunt monumentele de arhitectură iar după grupa valorică predomină monumentele de interes local (strategia regiunii). Astfel în municipiul Arad sunt, conform LMI 2010, un număr de 149 de monumente ce aparţin patrimoniului cultural, reprezentând 39,07% din totalul monumentelor clasate din judeţ: MEMORIU GENERAL 91

94 - de categoria A (monumente istorice de valoare naţională) sunt în număr de 10: - Ansamblul Cetăţii Aradului, ce cuprinde Cetatea Aradului, Şant de apărare, cu val de pământ în exterior, Biserica franciscană, Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul-Gai, sec. XX, ce cuprinde Biserica paraclis, Fosta reşedinţă de vară episcopală, azi Muzeul colecţiei de icoane şi carte veche, 1765 Corpul vechi al chiliilor, Sinagoga neologă (de rit mozaic) Statuia Sfântului loan Nepomuk -1729, (din 1870, pe actualul amplasament) - de categoria B sunt un număr de 139, monumente importante pentru patrimoniul cultural local, împărţite în: 6 Situri arheologice- reprezintă situri arheologice, necropole şi aşezări din perioada sec. III p. Chr. - sec. II a. Chr. 111 Monumente şi ansambluri de arhitectură Cetatea Aradului, Ansamblul Urban Arad, biserici, case, hanuri, hoteluri, palate, cazinouri, teatre, şcoli, spitale, fabrici de bere, de spirt, turnuri de apă 11 Monumente de for public statui amplasate în spaţiul public sau în incinte 11 Monumente memoriale case memoriale, monumente comemorative, statui. Patrimoniul cultural naţional este reprezentat în municipiul Arad prin: Cetatea Aradului este situată administrativ în cartierul Subcetate (ansamblu de arhitectură de importanţă naţională, unic, conform LMI). Construcţia noii cetăţi transilvănene a început în anul 1763, din ordinul împărătesei Maria Tereza şi s-a desfăşurat pe o perioadă de 20 ani, până în 1783 având la bază planurile generalului arhitect austriac Filip Ferdinand Harsch. Locul ales pentru construcţie a fost peninsula Aradului iar stilul abordat este varianta originală pentru fortificaţiilor franceze de tip Vauban-Tenaille, în formă de stea cu şase bastioane dispuse neregulat, colţuri în unghi ascuţit. Ansamblul includea trei corpuri principale de clădiri (comandamentul, garda cetăţii şi mănăstirea spital cu biserică franciscană în stil baroc). În interiorul cetăţii Aradului se poate vedea Biserica Franciscană, (monument de arhitectură de importanţă naţională, conform LMI), construit în perioada În prezent Cetatea Aradului, un obiectiv cu potenţial turistic deosebit de mare este în administrarea M. Ap. N. Odată ce va intra în administrarea Consiliului Local Municipal va putea beneficia de amenajările necesare realizării aici a unui important pol turistic cu valoare culturală. In prezent există intenţii de reamenajare a interiorului cetăţii, astfel încât aceasta să devină punctul central de atracţie al oraşului pentru turiştii străini, cu hoteluri, restaurante, cafenele şi magazine de suveniruri. De asemenea la nivel local şi judeţean se doreşte ca acesta să fie înscrisă în Lista Patrimoniului Cultural Mondial şi să devină obiectiv UNESCO. (Strategia de dezvoltare a Municipiului Arad, / ) Ansamblul Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul, cartierul Gai, (ansamblu de arhitectură de importanţă naţională, conform LMI), construit de episcopul Sinesie Jivanovici între anii în stil baroc ecleziastic provincial. Ansamblul este constituit din biserica paraclis în stil baroc ( ), conacul cu faţada răsăriteană bogată în ornamente şi corpul vechi al chiliilor. Conacul şi biserica fac un corp comun şi sunt poziţionate în forma literei U. MEMORIU GENERAL 92

95 In anul 1955 a devenit mânăstire de maici. În anii 60, aici a fost amenajat un muzeu ecleziastic şi de artă veche românească, care reuneşte obiecte păstrate din bisericile dispărute ale oraşului precum şi obiecte de artă bisericească şi artă populară specifice zonei. În prezent, în incinta mânăstirii s-au construit o biserică nouă şi spaţii de cazare moderne pentru turişti. Incinta lărgită are la intrare o poartă turn care constituie şi un reper în partea de nord a oraşului. Sinagoga neologă (de rit mozaic) situată pe str. Tribunul Dobra, nr. 10. În prezent aici se află sediul Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Filiala Arad. A fost construită de arhitectul arădean Dominicus Cheim în perioada Sinagoga are o incintă în formă de patrulater şi este proiectată în stil neoclasic, la exterior, şi în stil maur spaniol, la interior. Statuia Sfântului Ioan Nepomuk, (str. Episcopiei colţ cu str. Desseanu) este cel mai vechi monument din oraş şi se găseşte în incinta bisericii romano-catolice Arad; Sfântul Ioan Nepomuk este ocrotitorul apelor şi a podurilor. În piaţeta de pe strada Episcopiei se poate admira o copie a originalei statui construită în anul 1729 de către artistul plastic arădean Takács. Cel mai important obiectiv cultural local din municipiul Arad este reprezentat în prezent de Ansamblul Urban Arad din zona centrală. Ansamblul Urban Arad conform LMI 2010, ca zonă construită protejată este monument de importanţă locală şi reprezintă un procent de 7,86% din suprafaţa intravilanului existent, adică 490ha. Conform P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad suprafaţa ocupată de această zonă se măreşte cu un procent de 9,80% adică 610ha. Ansamblul urban cuprinde 5 monumente de interes naţional. Punctele importante de atracţie turistică din zonă sunt: Piaţa Mare, Piaţa Mică, Bulevardul Revoluţiei şi Cetatea Aradului. În P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad se prevede împărţirea zonei pe sectoare de activităţi specifice zonelor construite protejate: - Cartierul cultural - Zona destinată cazării şi gastronomiei de tip regional - Zona destinată activităţilor specifice centrului şi comerţului cu mărci înregistrate internaţional - Zona destinată comerţului cu mărci înregistrate regional - Oraşul ECO-ACTIV un concept creat special pentru protejarea Cetăţii Aradului în cadrul natural ce a fost modelat antropic special pentru acest obiectiv. În zonificarea din studiu este marcat arealul prevăzut Cetăţii Aradului poziţionată în mijlocul unui Parc Central ce se întinde pe ambele maluri ale râului Mureş până la podul Traian. Zona urmează să fie amenajată în concept Activ - pentru promenadă, activităţi în aer liber, evenimente şi Eco - amenajări peisagere. De asemenea P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad subliniază importanţa renovării şi restaurării clădirilor, conservarea fondului construit istoric. Pentru dezvoltarea turistică a zonei protejate din P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad s-au propus - realizarea unei axe pietonale - Piaţa Catedralei, str. Meţianu, str. Ioan Rusu Şirianu, str. Ecaterian Teodoroiu, Parcul Reconcilierii Româno- Maghiare - realizarea legăturii dintre Parcul Reconcilierii şi Turnul de apă prin amenajarea unui parc ce se va întinde până în str. Ioan Rusu Şirianu - reamenajarea Pieţei Avram Iancu pentru organizarea de evenimente culturale - reamenajarea zonei mediane verzi a B-dul Revoluţiei într-un parc istoric MEMORIU GENERAL 93

96 - amenajarea scuarului Piaţa Sărbească Deja a fost inaugurată strada pietonală Meţianu în Sursa: cercetare pe teren URBANPROIECT,2014 Este recomandabil introducerea obiectivele de patrimoniu din Ansamblul Urban într-un circuit cultural, urmărindu-se astfel conservarea lor: Cetatea Aradului - Biserica sârbească "Sf. Petru şi Pavel" casă (- sf. sec. XVIII) - Preparandina Română (1812) - Şcoală, azi Şcoala generală nr. 2 (1906) - casă ( ) - casă (1924) - Vila Reisinger Sándor (1907) - Palatul Szantay, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1905) casă de raport ( ) casă (1907) - Şcoala normală de fete, azi Liceul Pedagogic Dimitrie Ţichindeal (1909) - Gimnaziul de băieţi "Iosif Vulcan",azi Grupul şcolar de industrie alimentară (1887) casă (1897) casă (1900) - Clădirea Diecezane (1908) casă (1906) - Casă, azi grădiniţă (sf. sec XIX) - Statuia Sfântului Ioan Nepomuk (1870) - Casa Ştefan Cicio-Pop (sediul Consiliului Naţional Român Central) ( ) - casă ( ) - casă (1897) - casă (1911) - Palatul Kohn, azi locuinţe şi spaţiu alimentaţie publică (1906) - Palatul Neuman, azi locuinţe şi spaţii comerciale ( ) - Casa de raport Reinhardt, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1900) - Casa de raport Albert Szabo, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1900) - Casă, azi sediu al Universităţii de Vest Vasile Goldiş ( ) - Palatul Herman Gyula, azi locuinţe şi spaţii comerciale ( ) - Biserica romano- catolică ( ) - Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria) ( ) - Fosta Prefectură (1871) - Palatul Rozsnay, azi locuinţe şi spaţii comerciale ( ) - Casa gotică ( ) - casă ( ) - casă ( ) - Teatrul Vechi (1817) - casă (1900) - Casa Cu Lacăt şi Trunchi (1815) - casă (1912) - casă (cca.1900) - casă (cca1900) - Casa Domany Ştefan (1902) - Colegiul Naţional Moise Nicoară ( ) - Şcoala de Arte şi Meserii, azi Grupul Şcolar Industrial Aurel Vlaicu (1911) casă (1883, 1913) - Vila Dr. Groszmann (1890) - Palatul Tribunei, azi locuinţe (1909) - Turnul de apă, azi restaurant şi galerie de artă (1896) - Str. Gavra Alexandru 6 (ca. 1900) - Palatul sârbesc, azi locuinţe (1900)- casă ( ) - Palatul Földes cu farmacie, azi locuinţe, farmacie şi spaţii comerciale (1900) - Hotel Crucea Albă azi Hotelul Ardealul (1840) - Fosta Banca de Credit, azi locuinţe şi spaţii comerciale (înc. sec. XIX) - Casa Vasile Goldiş (ulterior sediul ziarului "Românul") ( ) - Catedrala Ortodoxă Română "Sf. Ioan Botezătorul ( ) - Palatul Bohuş, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1913) - Palatul Nádasdy, azi locuinţe şi spaţii comerciale (1904) - Teatrul de Stat "Ioan Slavici (1874) - Fosta Academie Teologică (Noua Preparandie Română), azi Academia Teologică a Universităţii "Aurel Vlaicu" şi Seminarul Teologic Liceal (1885) - Fostul sediu al Asociaţiei Generale a Muncitorilor ( ) - Hotelul "Stadt Wien", azi ruine pivniţă (sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX) - Hanul "A.B.C.-ul de Aur", azi locuinţe (1820) - Sinagoga neologă (de rit mozaic) ( ) casă (sf. sec. XVIII) - Hanul "Boul Roşu", azi locuinţe ( ) casă ( ) casă (cca.1913) - casă (1907) - casă de raport (1910) - casă de raport (1911) - Şcoala civilă orăşenească, azi spital (1905) - casă (cca.1910) - Palatul Lipcovici, casă de raport (1913) - Fostul sediu al Comandamentului Gărzilor Naţionale Române, azi spital ( ) - Casa de raport Tüdos Béla (1902) - casă (cca.19120) - Palatul văduvelor Ronai (1905) - Sediul fostei Societăţi bancare Victoria, azi locuinţe şi birouri ( ) - casă (cca.1902) - casă (1911) - Palatul Băncii Naţionale ( ) - casă (sec. XIX) - Casă, azi parohie evanghelică şi locuinţă (cca. 1900) - Palatul Suciu ( ) - Palatul soţiei lui Kovács Arthur, azi locuinţe (1906) - Biserica evanghelică luterană (1906) - Palatul Andrenyi, azi Palatul Copiilor ( ) - Palatul Cenad, MEMORIU GENERAL 94

97 azi locuinţe şi birouri ( ) - Palatul Administrativ (Primăria) ( ) - Gimnaziul Român de Fete, azi secţie a Spitalului Clinic Municipal (1912) - Biserica de lemn Sf.Gherorghe (1848) casă (1910) - Vila Reisinger Sándor (1907) - Ansamblul cetăţii Aradului ( ) casă ( ) - Palatul Justiţiei (1892) - Crucea martirilor (1936) - Palatul Cultural Arad, azi Filarmonica de Stat şi Muzeul Judeţean ( ) - Bustul lui Petru Pipoş (1937) - Bustul lui Gh. Popa de Teiuş (1938) - Bustul lui Ioan Rusu-Şirianu (1938) - Bustul lui Mircea V.Stănescu (1938) - Bustul lui Al. D.Xenopol (1929) - Vechiul Cazinou (1872) - Fostul sediu al Căminului Muncitorului, azi cabinete şi laboratoare medicale (1913) - Casa fostei vămi, azi spaţii comerciale (înc. Sec. XX) - Casa Beller ( ) - Castelul Nopcea, azi Grupul Şcolar Forestier Arad ( ) - Fosta fabrică de bere azi spaţii comerciale şi birouri (1782) - Casa parohială a bisericii romanocatiloce Aradu Nou (1725) - Biserica romano-catolică Aradul Nou ( ). Aradul mai păstrează doar puţine urme din perioada medievală. Cea mai veche construcţie este biserica sârbească Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construită între anii Construcţiile din zona centrală, realizate în marea lor majoritate în perioada modernă reprezintă o adevărată rezervaţie de arhitectură în stil neobaroc, neoclasic şi secession. Zona centrală, configurată în forma actuală la sfârşitul secolului al XVIII-lea, devine centrul de polarizare al funcţiilor urbane, dotări comerciale cele mai importante, culturale, sanitare, administrative, de învăţământ, locuinţe. Cele mai importante obiective turistice din epoca modernă sunt: Casa Sava Tekelija este caracteristică pentru perioada începutului de secol al XVIII-lea când Aradul a fost un important centru grăniceresc. Colonizaţi aici pentru a forma garnizoana de grăniceri, sârbii şi-au construit propriul cartier în partea de vest a cetăţii vechi, fostă cetate turcească ocupată de trupele austrice, între cursul Mureşului şi al Mureşelului. În anul 1698 a fost înfiinţat oraşul militar, Civitas Thökolian, după numele căpitanului lor Jovan Tekelija. Acesta a fost întemeietorul unei familii nobiliare din care descinde Sava Tekelija născut la Arad în anul 1761 şi mort tot aici în anul Deşi a îmbrăţişat asemenea strămoşului său cariera militară, Sava Tekelija nu a fost atras de aceasta ci s-a remarcat ca fiind primul sârb doctor în ştiinţe politice. Preparandia Română- str. Preparandiei, nr. 13 (1812, prima şcoală de învăţători în limba română din Ardeal) monument istoric de interes local. Construcţia reprezentând caracteristicile unei case burgheze de la începutul sec. al XIXlea are aceeaşi imagine ca la inaugurare. Casa cu Lacăt şi Trunchi, Str. Tribunul Dobra 7, (construită în anul 1815, care adăposteşte într-o nişă "Butucul breslelor", montat în anul 1827), construită de comerciantul vienez Iosif Winkler, renovată în anul Într-un colţ al clădirii este un trunchi de copac învelit cu o bară de fier închisă cu un lacăt-butucul de fier; semnul breslelor medievale. De asemenea casa a fost reşedinţa poliţiei secrete imperiale austriece, timpul revoluţiei Casa cu ghiulele, Calea Timişorii nr. 18 (construcţie din anul 1800), pereţii clădirii conţin 17 ghiulele de diferite mărimi trase din turnurile fortificaţiei, în timpul luptelor din Arad între anii ). Teatrul Vechi (Hirschl), strada Gheorghe Lazăr nr.3, reprezintă primul sediu de teatru permanent din România, având o vechime de 180 ani reprezentant al stilului neoclasicist. Construit în anul 1817, în perioada clădirea teatrului funcţionează ca cinematograf, cu numele Urania, (primul cinematograf din Arad). Starea de degradare în care se găsea în anul 1980 clădirea impune închiderea ei. Teatrul Clasic Ioan Slavici, bulevardul Revoluţiei nr. 103, aflat în sudul Bulevardului Revoluţiei, cap de perspectivă este una dintre cele mai impresionante clădiri din centrul municipiului. Dezvoltarea economică şi culturală din prima jumătate a sec. al XIX-lea a reprezentat un motiv important pentru construirea teatrului. Construcţia a fost realizată cu un împrumut de la o bancă vieneză între anii În anul 1959 a fost reconstruit după planurile originale în urma unui incediu. MEMORIU GENERAL 95

98 Hanul Boul Roşu, Str. Tribunul Dobra 22, clădire monument istoric, construită în prima jumătate a secolului al XIX- lea a fost conceput cu cazare la etaj şi restaurant la parter. Podul Traian, simbol al Aradului, monument cu valoare arhitecturală, este construit în perioada după conceptul inginerul Robert Toth. Pod rutier şi pentru tramvaie, realizează legătura peste Mureş între cartierele Aradul Nou şi Calea Romanilor. Palatul Cultural situat în Piaţa George Enescu nr. 1, monument istoric de interes local reprezentativ pentru municipiul Arad, a fost construit în perioada , de către arhitectul arădean Szántay. Clădirea reflectă îmbinarea mai multor stiluri astfel că faţada reprezintă stilul neoclasic, stilul corintic, renaşterii italiene, stilul gotic. În prezent în această clădire sunt Muzeul Judeţean şi Filarmonica de Stat. Palatul Episcopal Sârbesc, Piaţa Sârbească 7-8, monument istoric, construit la începutul secolului al XX-lea în stil seccesion după planurile arhitectului Milan Tabacovici, este localizat în Piaţa Sârbească. Palatul Administrativ, Bd. Revoluţiei 75, monument istoric de interes local, construit între anii reprezintă o clădire semnificativă în stil eclectic, în forma literei U având un turn cu orologiu de 54m înălţime. Piaţa din faţa palatului a primit denumirea de Piaţa Revoluţiei în memoria eroilor căzuţi la revoluţia din În prezent acesta este sediul Primăriei. Palatul Cenad, Bd. Revoluţiei 73, monument istoric de interes local, construit în perioada , în stil eclectic, face parte din ansamblul urbanistic al Pieţei Primărie. Palatul Neumann, bd. Revoluţiei nr. 78, construit în anul 1891 de familia de industriaşi Neumann, în stil eclectic se numără printre cele mai mari clădiri de locuit din municipiul Arad. De asemenea tot în zona centrală a municipiului există mai multe obiective turistice monumente istorice de interes local cum ar fi: Palatul Justiţiei inaugurat în anul 1892, construit în stil eclectic, Palatul Băncii Naţionale (construit în perioada , stilul renascentist), Palatul Bohuş (construit în anul 1910 în stil sesession geometricunde a fost folosit pentru prima dată betonul armat), Palatul Szantay (construit în perioada ), Palatul Herman Gyula (construit la începutul anilor 1880, în stil neobaroc), Palatul Kohn (construit în 1905), Palatul Andrenyi, (construit între anii ) astăzi aici este Palatul copiilor, Castelul Nopcea, Palatul Kovács (construit la începutul secolului al XX-lea). Repere turistice importante ale oraşului constituie şi monumentele istorice: Turnul de apă, strada Ceaikovski nr. 9A, inaugurat în 1896, în stil dungeon medieval, cu o înălţime de 35m, cea mai înaltă construcţie din acea perioadă. Localizat în Piaţa Pompierilor a fost construit pentru aprovizionarea cu apă a oraşului dar şi pentru semnalizarea incendiilor. Astăzi a devenit proprietate particulară şi găzduieşte galeria de artă Turnul de apă. Vechea Vamă, la capul podului Traian a fost construită la începutul secolului al XX- lea în Aradul Nou. Clădirea are pe faţadă stema Aradului. Aici a funcţionat vama municipalităţii o perioadă de 20 de ani. Cazinoul Arădean, Bd. Dragalina Ion, nr. 27, între Parcul Copiilor şi Hotel Parc, clădire masivă, construită în stil neobaroc (1872) din piatră şi cărămidă cu decoraţii bogate şi fanteziste este situat în aproierea parcurilor de pe Malul Mureşului. Colegiu Naţional Moise Nicoară, piaţa Moise Nicoară nr.1, construit în 1873, după planul arhitectului József Diescher, în stil eclectic cu faţada principală în stil neoclasic. Clădirea a fost renovată recent pe fonduri europene. MEMORIU GENERAL 96

99 Şcoala normală de fete, Str. Blaga Lucian 9, astăzi corp al Liceului Dimitrie Ţichindeal, construită în stil seccesion, anul Spitalul Clinic Municipal Arad, în prezent, str. Mihai Eminescu 44, fost Gimnaziul Român de Fete, construcţie începută în anul 1912, în stil baroc şi clasic. Este situat în Piaţa Mică într-un context arhitectural valoros. Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria), Bd. Revoluţiei 77, construit în stil rococo vienez, la sfârşitul secolului XIX se numără printre cele mai frumoase clădiri din Arad. În prezent aici este sediul Administraţiei Finanţelor Publice Arad şi a Rectoratului Universităţii Aurel Vlaicu. Hotelul Ardealul (fost Hotel Crucea Albă), construit în perioada , în stilul neoclasicist situat pe Bulevardul Revoluţiei nr. 98 Gara Arad, Piaţa Gării nr. 8-9, construcţia de azi, a treia, a fost terminată în anul 1910 după planurile arhitectului Szantay Lajos, în stil secession, pe amplasamentul vechi din 1858 al gări. Cea mai mare gară din municipiu şi din judeţ a fost parţial distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial şi refăcută în perioada Municipiul Arad este locaţia a numeroase edificii de cult dintre care cele mai reprezentative sunt: Biserica Ortodoxă Sârbă SF. Petru şi Pavel, (Biserica Sârbească), Piaţa Sârbească nr. 1, construită în perioada şi modificată în 1790 în stilul actual, baroc, este cea mai veche clădire din Arad. A fost ctitorită de căpitanul Ioan Tekelija. Biserica Romano-Catolică, (Biserica Ordinului Minoriţilor) Bulevardul Revoluţiei nr. 96A construită în perioada , de arhitectul arădean Emil Tabacovici în stil eclectic cu elemente de stil clasic, baroc şi renascentist. Este un monument de arhitectură grandios care se face uşor remarcat pe bulevard. Turnul catedralei impresionează turistul prin înălţime (56m). Special la acest edifiu este existenţa unei copii a sculpturii Pieta şi modul de iluminare al bazilicii, prin 10 vitralii cu picturi având ca temă creştinismul de rit occidental. Catedrala ortodoxă Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, Piaţa Catedralei, monument specific de arhitectură barocă a fost construită în perioada după planurile arhitectului arădean Anton Cziegler. Biserica Roşie, Bulevardul Revoluţiei nr. 61, lăcaş de cult al Bisericii Evanghelice-Luterane din România. Construcţia începută în anul 1905 de căter arhitectul din Arad Ludovic Szantay, în stil neogotic şi a fost finalizată în anul Înălţimea turnului principal este de 46m. În biserică este o orgă electropneumatică, care are un sunet deosebitce poate fi ascultat la concerte de orgă. b RESURSE CULTURALE In diversitatea patrimoniului turistic din municipiul Arad un loc important este deţinut de valorile cultural-istorice. Municipiul Arad este recunoscut ca fiind un centru cultural cu tradiţie. Muzee colecţii şi expoziţii - Complexului Muzeal Arad s-a deschis în anul 1893 prezentând expoziţia Relicve ale Revoluţiei de la 1848 iar în anul 1913 a fost mutat în Palatul Cultural nou construit. De-a lungul anilor în muzeu au fost amenajate săli de expunere pentru colecţia de arheologie şi istorie medievală, galerie de artă europeană, expoziţie de etnografie, camere memoriale, iar după anul 1989 au fost deschise secţia de ştiinţe ale naturii şi mai târziu de istorie interbelică; în anul 1998 a fost deschisă galeria de artă iar în anul 2003 expoziţia permanentă Arad Decembrie Muzeul a desfăşurat şi o activitate editorială din anul Au fost publicate reviste de cercetare în diverse domenii, Ziridava, Studii şi Comunicări de Artă şi Arhitectură, Armonii Naturale, Zărandul dar şi 10 volume cu lucrări MEMORIU GENERAL 97

100 prezentate la simpozioanele internaţionale de antropologia minorităţilor, Minorităţi, ş.a. tot aici există şi un atelier de multimedia Kinema Ikon. În anul 2008 s-a deschis rezervaţia arheologică Frumuşeni Mănăstirea Bizere, ce aparţine muzeului. În prezent muzeul cuprinde trei secţii: Secţia de arheologie şi istorie Secţia de ştiinţe ale naturii Secţia de artă sunt expuse opere ale pictorilor români şi maghiari celebri, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Barabas Miklos, Munkacsy Mihaly şi Lotz Karoly. - Muzeul Memorial Vasile Goldiş găzduit în prezent de Universitatea de Vest Vasile Goldiş - Colecţia de artă Doina şi Baruţu T Arghezi şi Fundaţia Universităţii Vasile Goldiş au constituit Colecţia de artă ARGHEZI. - Colecţia muzeală a Mănăstirii Sf. Simion Stâlpnicul din Arad este în prezent în interiorul mănăstirii într-o clădire construită în anul 1762 şi se pot admira icoane pe sticlă provenind din Făgăraş (pictate de Savu Moga) şi din Bihor, icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, iconostas din Densus (1789), piese de mobilier bisericesc, obiecte de cult şă cărţi vechi bisericeşti. Tot aici există şi o expoziţie de carte veche bisericească. - Biblioteca Judeţeană A.D. Xenopol Odată cu anul 1913 putem spune că există o bibliotecă publică în municipiul Arad, deschisă în clădirea Palatului Cultural. Din anul 1984 aceasta se stabileşte în sediul actual, într-o clădire în stil electic, construită la începutul sec. al XX-lea, şi în anul 1995 primeşte munele scriitorului A.D. Xenopol. Biblioteca în prezent deţine un număr de aproximativ de volume şi manuscrise valoroase şi documente audio-vizuale, cel mai vechi document de aici este scris în limba latină şi datează din anul 1841, scris în limba latină. Tot aici sunt organizate diverse manifestări muzicale, teatrale (piese pentru copii) expoziţii şi conferinţe. Biblioteca are filiale de cartier: în cartierele Aradul Nou, Micălaca, Aurel Vlaicu şi Gai. Oferta în ce priveşte dotările pentru manifestările expoziţionale este destul de mare în municipiul Arad şi reprezentată de Complexul Expo Arad Internaţional, Centrul de târguri şi expoziţii al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a Judeţului Arad şi Waterhouse, centru internaţional de conferinţe, întâlniri de afaceri. Există numeroase galerii unde sunt prezentate expoziţii de pictură, sculptură, obiecte decorative din diferite materiale, etc.: - Galeria Delta, ce găzduieşte evenimente de mare importanţă pentru municipiul Arad, Salonul Internaţional Bienal de Desen, Salonul Bienal de Sculptură Mică şi Salonul Anual de Artă - Galeria Alfa - Galeria Clio - Galeria Turnul de Apă - Galeria Takacs - Galeria Carola s Activitatea teatrală şi muzicală este bine reprezentată: - Teatrul Clasic Ioan Slavici. Activitatea din teatru se derulează într-o clădire construită în anul 1874, în stil neo-clasic, locaţie neschimbată de acum 120 ani. - Teatrul de Marionete, înfiinţat în anul Teatrul Maghiar, (an înfiinţare 2002) MEMORIU GENERAL 98

101 - Filarmonica de Stat. Orchestra Filarmonică s-a făcut cunoscută în anul 1833, odată cu apariţia primului Conservator din oraş (al şaselea din Europa). Din anul 1913 şi până azi Filarmonica de Stat este găzduită de Palatul Cultural. Cinematografe - Arta din str. Vasile Alecsandri, nr.2 şi Dacia pe Bd. Revoluţiei b.3.2. POTENŢIALUL BALNEAR ŞI GEOTERMAL Izvoarele de ape minerale şi termale reprezintă o resursă naturală insuficient valorificată în judeţul Arad. Izvoarele de ape termale se găsesc în partea de vest a României, cea mai bogată este Câmpia de Vest şi reprezintă 25% din rezerva de apă geotermală din Câmpia Panonică. După informaţiile actuale apele minerale şi termale se leagă genetic de apele de adâncime de-a lungul faliilor majore din vestul ţării, orientate, în general pe direcţie nord-sud, în localităţile Satu Mare Carei Valea lui Mihai Săcuieni Oradea Băile Felix Salonta Arad Timişoara. (Strategia Energetică a Judeţului Arad, , draft) Perimetrele geotermale importante la nivelul judeţului Arad sunt Mureş - Crişul Negru Curtici, Macea, Municipiul Arad - judeţul Arad; Banatul de Vest: Nădlac. Studiile efectuate au demonstrat că judeţul Arad dispune de importante resurse geotermale ce trebuie valorificate. În zona de graniţă funcţionează numeroase baze de agrement un motiv în plus pentru utilizarea corespunzătoare a apelor geotermale în dezvoltarea turismului balnear în judeţul Arad. Izvoare minerale şi termale sun localizate pe teritoriul judeţului Arad în localităţile Moneasa, Lipova, Macea, Chişineu Criş, Curtici, Dezna. După compoziţia chimică sunt distribuite astfel: - Izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona bazinului Crişurilor, (pe falii după geneză); - Izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului (în formaţiuni vulcanice neogene) - În prezent, turismul balnear din judeţul Arad are un potenţial balnear valorificat (reprezentat de locaţiile balneoclimaterice caracterizate de factori naturali - climă, ape minerale, nămoluri, gaze naturale, cu acţiune terapeutică), şi un potenţial balnear latent (reprezintă locaţiile care au factori naturali - climă, ape minerale, nămoluri, gaze naturale, cu proprietăţi fizico-chimice verificate prin studii complexe), acestea din urmă reprezintă fondul balnear de rezervă. Din prima categorie fac parte staţiunile balneoclimaterice permanentă Lipova şi Moneasa dar mai sunt locaţii de interes balnear la Curtici şi Macea. Potenţialul balnear latent este reprezentat de fondul balnear de rezervă printre care locaţiile din Arad, Ceica, Chişineu-Criş, Nădlac (izvoare geotermale), etc. - În zona municipiului Arad deşi există importante resurse de ape termale şi minerale acestea nu sunt valorificate. În municipiu există băile Termale Gai, apa are 36 0 C, dar cu echipare tehnică şi dotări reduse. De asemenea în incinta ştrandului Neptun sunt izvoare termale dar nu sunt exploatate. - Staţiunea balneoclimaterică de importanţă naţională Moneasa este cunoscută ca Perla Munţilor Apuseni. Apele termale au temperaturi între 25 0 C şi 32 0 C şi au fost descoperite încă de pe vremea romanilor. Ape minerale oligominerale, mezotermale, bicarbonatate, calcice, mageziene şi sodice au proprietăţi terapeutice fiind folosite în special pentru tratarea unor afecţiuni ale aparatului locomotor, diogestive şi ginecologice cronice. - Staţiunea balneoclimaterică permanentă Lipova este singura de interes local. Aceasta poate fi cunoscută ca Perla Văii Mureşului, după investiţiile utilizate la modernizarea condiţii de cazare şi campare (standarde occidentale). Este localizată la doar 30km de municipiul Arad şi la 3 km de Oraşul Lipova şi-a dobândit recunoaşterea de staţiune balneară în anul Este recunoscută pentru apele minerale feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene ce sunt recomandate în tratamente pentru boli cardiovasculare, hepatobiliare, căi urinare, tulburări endocrine şi afecţiuni ale aparatului circulator şi locomotor. MEMORIU GENERAL 99

102 - Casa regală a României a utilizat în perioada interbelică apa minerală de la Lipova. În anul 1994 a apărut societatea Apemin Băile Lipova ce oferă numeroase produse de apă minerală, sucuri şi primul energizant natural din Romania. - Pentru tartamentele balneare cea mai bună apă se află în localitatea Şofronea (51 0 C) dar care nu se exploatează. Există însă semnale că apa termală a început să fie folosită pentru început ca apa bazinelor din ştrandurile mici (Şofronea, Curtici, Dorobanţi şi Macea). - Pentru valorificarea potenţialului geotermal se doreşte utilizarea acestor resurse pentru turismul balnear prin construcţia de microstaţiuni în zonele Zerind, Socodor, Curtici, Macea, Iratoş, Şofronea, Şimand, Peregu Mare, Semlac, Felnac, Şeitin, Nădlac, Moneasa, Dezna. (Strategia Energetică a Judeţului Arad, 2010 b.3.3. TRASEE TURISTICE ÎN JUDEŢUL ARAD Păuliş Miniş Ghioroc Cuvin Covăsânţ Şiria Pâncota Seleuş Ineu Bârsa Sebiş Dezna Moneasa Miniş - Biserica ortodoxă Sf. Mucenic Dimitrie, (1793), Biserica romano-catolică Sf. Donatius (1781), Muzeul Apicol, Muzeul Tramvaiului Electric (1906), Muzeul Viei şi Vinului, constituit în Staţiunea Viticolă la parterul castelului Grassalkovich, construit în anul 1749 Cuvin - Casa lui Sava Tekelija (1810) Covăsânţ Clopotniţă de biserică (sec. XIV XV), casă cu ghiulele de tun încastrate în faţadă (1849) Şiria - Cetatea medievală, atestată în 1318 şi distrusă în 1784, Ruinele bisericii catolice dedicate Tuturor Sfinţilor (sec. XV XVIII, stil gotic), Biserica romano-catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril ( ), Mănăstirea ortodoxă Feredeu Sf. Gheorghe (sec. XVIII), Muzeul Memorial Ioan Slavici şi Emil Monţia, funcţionează în castelul Bohuş (1838) Galşa - Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului ( ; 1894), Ruine de biserică în punctul Curtilici (sec. XIV XVI) Mâsca - Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (1797; 1879, 1906, 1932) Pâncota Vechiul han de poştalion (sec. XVIII), Situl arheologic Cetatea Turcească, (prima atestare documentară 1177), ); fortificaţie turcească ( ), Cazarma ulanilor(lăncieri) Kaiser Joseph Haus (sec. XVIII), Castelul Dietrich-Schulkowsky (1825/1850), în preyent este sediul primăriei, casa unde s-a născut dramaturgul Csiky Gergely Seleuş - Podul turcesc peste râul Cigher (sec. XVII) Mocrea - Castelul şi parcul Solymosy (1834) Ineu - Cetatea Ineului (1925), renovată în 1870, Bocsig - Castelul Karageorghevici (1860), în prezent seiul şcolii, fost Muzeul Valul lui Traian Sebiş - Casa Waldstein (1814), în prezent este Biblioteca Orăşenească Dezna - Cetatea medievală (sec. XIII XVIII), abandonată în anul 1693, Biserica ortodoxă Pogorârea Duhului Sfânt (sec. XVII XVIII), Biserica şi casa parohială catolică (1760) şi mai multe troiţe (1822, 1841) Moneasa - Cuptorul de topit minereu de fier (1892) MEMORIU GENERAL 100

103 b.4. VALORIFICARE TURISTICĂ ACTUALĂ b.4.1.forme DE TURISM Turismul de tranzit se numără în prezent printre formele de turism cele mai importante din municipiul Arad. Prezenţa în apropierea graniţei de vest a României (a punctelor de frontieră, Nădlac-rutier şi Curtici-feroviar) face ca acest tip de turism să fie specific oraşului. Infrastructura turistică de cazare poate satisface cererile turiştilor aflaţi în tranzit dar în acelaşi timp poate oferi prin numeroasele obiective culturale, balneare şi comerciale şi posibilitatea de a efectua sejururi prelungite. Există în prezent unităţi de cazare cu 4, 3, 2 stele, numeroase restaurante cu specific local şi specialităţi internaţionale şi nenumărate obiective turistice şi zone de agrement în Arad şi în împrejurimi. Turismul de afaceri şi de weekend Poziţionarea la intersecţia unor artere de circulaţie importante, dar şi în apropierea punctelor de graniţă a municipiului Arad, sunt elemente favorabile pentru dezvoltarea turismului de afaceri. Turismul de afaceri reprezintă în acelaşi timp şi o bună posibilitate de a exploata potenţialul turistic al localităţii. Turiştii care îl practică sunt din mediul urban cu venituri mari iar serviciile pe care aceştia şi le doresc facilităţi pentru conferinţe, team building-uri, etc. trebuie să fie la standarde înalte. Apărut în special după anul 1989, municipiul Arad oferă condiţii potrivite pentru dezvoltarea acestui tip de turism. Dezvoltarea economică la nivelul judeţului reprezintă pentru oamenii de afaceri din ţară dar şi cei din străinătate, un teren favorabil pentru dezvoltarea unei investiţii în mediul de afaceri din municipiul Arad. Oferta la nivel de infrastructură specific turistică pentru conferinţe, reuniuni, manifestări expoziţionale, târguri, festivaluri şi diverse evenimente fiind destul de mare în municipiul Arad se practică şi turismul de congrese. Alături de complexul expoziţional al Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Arad care oferă o suprafaţă interioară de expunere de 3000 mp şi 12000mp în exterior şi o sală pentru conferinţe cu 150 locuri mai sunt ofertele majorităţii hotelurilor (3 hoteluri de 4 stele şi 19 de 3 stele) şi pensiunilor. Valorificarea potenţialului turistic natural şi antropic şi a infrastructurii turistice dezvoltate creează posibilitatea dezvoltării acestor tipuri de turism ca o alternativă de dezvoltare turistică a municipiului Arad. Turismul urban În municipiul Arad sunt concentrate cele mai multe obiective culturale şi istorice din întreg judeţul, reprezentând mai multe stiluri arhitectonice din perioada sec. XVIII sec. XX. (baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession). Tot aici se regăsesc numeroase obiective de cult. Majoritatea funcţiilor judeţului sunt concentrate în clădirile din centrul istoric al municipiul Arad, zonă protejată la nivel local (Primăria, Palatul Culturii, Palatul Administrativ, Teatrul de Stat, Palatul Administraţiei Financiare (Trezoreria), Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Arad, etc.). În oraş există un singur Centru de Informare Turistică Infotour Arad aflat pe B-dul Revoluţiei nr ce aparţine Consiliului Municipal; mai există în aeroportul internaţional Arad un Tourist Informator, o instalaţie de informare turistică de ultimă generaţie unde se găsesc informaţii despre locurile de cazare libere, gastronomia locului, servicii, atracţii turistice, diferite programe, spectacole, evenimente, şi alte informaţii utile. ( Turismul religios La nivelul judeţului acest tip de turism este prezentat prin pelerinaje anuale atât din judeţele vecine cât şi din Ungaria, Serbia şi Germania. De asemenea pe teritoriul judeţului pot fi vizitate Mănăstirea Bezdin (Munar), Mănăsirea Hodoş- Bodrog (Bodrogul Nou) Catedrala romano catolică Sf. Maria Radna (Lipova), Schitul Feredeu MEMORIU GENERAL 101

104 (Şiria), Biserica romano catolică Sf. Ana (Săvârşin), bisericile din lemn din Petriş, Mădrigeşti şi Şoimuş, ş.a. În municipiul Arad există numeroase monumente de cult cele mai reprezentative fiind Mânăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul, Biserica romano - catolică, Biserica ortodoxă Sârbă SF. Petru şi Pavel, Sinagoga neologă (de rit mozaic), Catedrala Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Roşie, Biserica romano catolică Aradu Nou, etc. Turismul cultural - istoric Răspândirea pe întreg teritoriul judeţului şi a municipiului Arad a unui număr mare de situri istorice şi arheologice, cetăţi, castele, monumente istorice şi de arhitectură şi muzee fac ca aceast tip de turism să fie foarte dezvoltat. Amintim aici de Ansamblul cetăţii medievale a municipiului Arad, Complexul Muzeal Arad, Muzeul memorial Vasile Goldiş, ş. a. În judeţ avem cetăţile medievale Şiria, Şoimoş, Dezna, Târnova, Ineu, Lipova, ş.a; numeroase castele şi conace în municipiul Arad şi în judeţ la Macea, Petriş, Conop, Săvârşin, muzee şi de asemenea mănăstirile şi bisericile din piatră şi/ sau lemn sunt obiective turistice importante datorită vechimii lor, unele fiind martori ai începuturilor creştinismului în România. Turismul balnear Acest tip de de turism se face cunoscut prin izvoarele de ape minerale şi termale care au calităţi vindecătoare. Potenţialul balnear este insuficient exploatat în judeţul Arad, cele mai cunoscute staţiuni de interes regional sunt Moneasa şi Lipova. În municipiul Arad există izvoare de apă geotermală în ştrandul Neptun şi în băile Termale Gai, iar în judeţ în ştrandurile mici din localităţile Şofronea, Curtici, Dorobanţi şi Macea. În prezent activitatatea balneară se practică mai mult legată de turismul de tranzit şi de afaceri (de tip SPA) şi mai puţin de turismul balnear şi de recreere. Categoriile de turişti care practică turismul balnear sunt pensionarii şi cei din mediul rural cu venituri mici. Pentru dezvoltarea acestui tip de turism este nevoie de creşterea calităţii şi variaţiei serviciilor oferite. Turismul de odihnă şi recreere Acest tip de turism se poate practica fie pe plan local în parcuri, Pădurea Ceala şi Vladimirescu, lacul Măltăreţ, Insula Mureş, Parcul Natural Lunca Mureşului, în bazele sportive, cinematografe, biblioteci, teatre, ştrandul Neptun, baruri, restaurante, etc. Fie în afara localităţii pe malurile Mureşului, în pădurile din imediata apropiere sau pe plajele cu nisip şi în lacurile Ghioroc şi Tauţ posibilitate de practicare a sporturilor nautice. În cartierul Gai, se află unul dintre punctele de mare interes de pe teritoriul municipiului Arad, Mânăstirea Sfântul Simeon Stâlpnicul sau complexul de la Gai, monument reprezentativ din secolul al XVII-lea. Acest obiectiv turistic favorizează dezvoltarea turismului de weekend. Se mai pot practica şi alte tipuri de turism în zona municipiului Arad: Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv Pescuitul sportiv se poate practica pe râul Mureş şi în bălţile, iazurile şi lacurile de acumulare din împrejurimi iar vânătoarea în pădurile din imediata apropiere Aradului. Turismul vini-viticol În Podgoria Aradului, se găsesc viile din judetul Arad, zona Miniş Maderat. Aceasta este localizată pe dealurile de la marginea de vest a Munţilor Zarandului, cu o lungime de aproximativ 60 km şi o lăţime între 1-4 km se află aproape de municipiul Arad, la doar 15 km. Accesul în această zonă se face prin intermediul unei linii înguste de tramvai, segmentul Ghioroc Arad, funcţional, dar necesită modernizare. Aici se poate vizita Muzeul Viei şi Vinului din Miniş, se pot degusta specialităţile de vinuri albe şi roşii şi are loc Sărbătoarea Vinului în Podgorie festival al MEMORIU GENERAL 102

105 producătorilor de vinuri şi produse culinare. Există la momentul actual un proiect în desfăşurare numit Drumul Vinului Păuliş Ghioroc Covăsânţ Şiria în urma căruia se va moderniza infrastructura de transport rutier urmărind dezvoltarea zonei din punct de vedere economic - dezvoltarea turismului şi replantările viţei de vie. ( Ecoturismul Ecoturismul poate fi practicat în Parcul Natural Lunca Mureşului şi în Pădurea Ceala. În judeţul Arad oferta pentru ecoturism cuprinde: rezervaţiile botanice Dosul Laurului-Zimbru, Poiana cu Narcise de la Rovina, rezevaţia naturală mixtă Moneasa, Grădina Botanică Macea, Parcuri dendrologice: Arboretum Silva -Gurahonţ, Săvârşin, Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, păduri seculare de fag (Archişel-com.Archiş şi Luncşoara-Hălmăgel), de gorun (Groşii Noi-com.Bârzava). Turismul rural Potenţial pentru agroturism şi turismul rural găsim în mediul rural de lângă municipiul Arad, în aşezămintele mănăstirilor şi cabanelor de vânătoare. Localizarea zonei Aradului între două zone etnografice, Banat şi Crişana, este foarte importantă; meşteşugurile tradiţionale, tehnica populară, sărbătorile şi obiceiurile populare sunt influenţate de tradiţiile zonelor. Turismul montan şi de aventură, speoturismul Lângă municipiul Arad există aerodromul Aurel Vlaicu unde se pot face zboruri cu parapanta şi deltaplanul Pe traseele marcate din Munţii Zarandului se pot practica sporturi extreme: parapanta, deltaplanul, alpinism, mountainbike, off-road, enduro-turism, cicloturism, sporturi nautice. Turismul gastronomic Evidenţiază specificul local în materie de specialităţi şi produse tradiţionale culinare, Festivalul Cârnaţilor, Festivalul Berii, Festivalul de Arte Culinare de la Nădlac, etc b.4.2.structuri DE PRIMIRE TURISTICĂ Analiza situaţiei existente în ceea ce priveşte activitatea de turism este făcută în acestă lucrare cu ajutorul unor indicatori statistici ce evaluează oferta turistică (infrastructura turistică de cazare) şi circulaţia turistică. Evoluţia capacităţii de cazare este analizată prin intermediul indicatorilor structurii de primire turistică în unităţile de cazare şi a capacităţii de cazare. b STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE Evoluţia numărului de unităţi de cazare, cu funcţiuni de cazare turistică, pe structuri, în municipiul Arad în perioda este conform tabelului: Evoluţia numărului total de unităţi de cazare pe tipuri de structuri (nr. unităţi) Total în judeţul Arad Total în municipiul Arad Hoteluri Moteluri Vile turistice Hosteluri Cabane Campinguri Unităţi tip căsuţă Tabere de elevi şi prescolari MEMORIU GENERAL 103

106 Pensiuni turistice urbane Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte caracteristice: - Numărul total de unităţi de cazare este de 74. În cadrul judeţului, Aradul, concentrează aproape jumătate din totalul unităţilor de cazare, reprezentând un procent de 43%. - Numărul total de unităţi de cazare pe tipuri de structuri în municipiul Arad este în continuă creştere. Numărul de unităţi de cazare din anul 2013 aproape că s-a triplat comparativ cu anul De asemenea se observă că în anul 2009 numărul de unităţi de cazare aproape că s-a dublat faţă de anul 2005 de unde putem deduce că influenţa crizei economice nu s-a manifestat. - Pentru municipiul Arad, oferta la tipurile de structuri de cazare este diversificată. Au apărut noi structuri de cazare, hosteluri. Se poate vedea că numărul cel mai mare de unităţi, 43 îl reprezintă pensiunile turistice urbane şi hotelurile, Sursa datelor : INSSE, Romania Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Din analiza graficelor de mai sus putem remarca: MEMORIU GENERAL 104

107 Dispariţia unor structuri de cazare, tabere de elevi şi preşcolari, unităţi tip căsuţă şi cabane, în perioada Numărul motelurilor a scăzut. Creşteri sau stagnări pentru celelalte structuri de cazare. Pentru anul 2013 hotelurile reprezintă un procent 32% iar pensiunile urbane 58 % din numărul total de unităţi de cazare. Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România După cum se observă din graficul de mai sus evoluţia numărului total de unităţi de cazare atât în judeţ cât şi în municipiul Arad este în uşoară creştere. Pentru municipiul Arad creşterea este constantă în timp ce la nivelul judeţului se poate observa că graficul are un parcurs oscilant, după o creştere accelerată în perioada se constată o stagnare pentru anii 2010 şi 2011, ca apoi să înregistreze o creştere până în anul 2012, urmând o perioadă de stagnare. Hoteluri. În municipiul Arad există un număr de 32 de hoteluri, conform site-ului primăriei. Unităţile de primire turistică pe grade de confort (hoteluri) Nr.Crt. Denumire Hotel Categorie(Stele) Număr camere 1 Continental Astoria XO Residence Best Western Central President Marem Parc Phoenix Iris Coandi Class As Beauty Cosmin Flora Fortress Gio 3 36 MEMORIU GENERAL 105

108 17 Maxim Queen Sep Wolf Xemar Ocean Palace Ardealul Arad Petrol Residence Sergio Gianina Lotus Cristian Geroge's Inter-M Olimp Riga 2 26 Sursa datelor : Din tabelul de mai sus se observă că procentul dominant este al hotelurilor de 3 stele, un număr de 20, mai mult de jumătate din numărul total de hoteluri, în timp ce cu 4 stele este un număr foarte mic, doar 2 hoteluri; cu 2 stele există un număr de 10 hoteluri. Pensiuni. În municipiul Arad există un număr de 31 de pensiuni, conform site-ului primăriei. Unităţile de primire turistică pe grade de confort (pensiuni urbane) Nr.Crt. Denumire Pensiune Categorie(Stele) Număr camere 1 Queen Poiana Roua Zori de Zi Vila Paradis Camere de Inchiriat Cland Panorama Adriana Alexander Casa Romaneasca Cory Everest Mili Miorita Neta Olimp Pascha Primo Sole Raluca Rares Rares P Roberto 2 20 MEMORIU GENERAL 106

109 23 Roua Superar West West Xe-Mar Lac Bibi Lir Mac Don 1 7 Sursa datelor : Din tabelul de mai sus se observă că procentul dominant este al pensiunilor de 2 stele, un număr de 22, pensiunile cu 3 stele şi cu o stea au acelaţi număr, câte 5 din fiecare. Din numărul total al pensiunilor 4 sunt localizate în Pădurea Ceala - pensiunea Zori de Zi are un grad de confort de 3 stele iar restul sunt de categorie inferioară de confort, 1 stea - Lir, Lac şi Mac Don. În Pădurea Ceala mai există Campingul Zori de Zi de categorie 1 stea, cu 11 camere. De asemenea în municipiul Arad mai există şi două moteluri Peco Cet, cu 9 camere şi 9 Petrom Vest, cu 7 camere, ambele cu aceeaşi categorie de confort, 2 stele. b CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICĂ EXISTENTĂ Capacitatea de cazare turistică existentă reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al unităţii de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri, în municipiul Arad, în perioda este conform tabelului: Evoluţia capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri (număr total locuri) Tipuri de structuri Total în judeţul Arad Total în municipiul Arad Hoteluri Moteluri Vile turistice Hosteluri 0 0 Cabane 0 0 Campinguri Unitati tip casuta 0 0 Tabere de elevi si prescolari 0 0 Pensiuni turistice urbane Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte: Capacitatea de cazare cea mai mare este concentrată, în municipiul Arad, în hoteluri şi pensiuni turistice urbane. Totodată, în Arad, sunt concentrate numărul de locuri de cazare cel mai mare din judeţ; în anul 2013 procentul este de 48%. Numărul de locuri de cazare în hoteluri a avut o evoluţie fluctuantă. După o creştere accelerată până în anul 2010, în anul 2011 se înregistrează o scădere iar apoi în anul 2012 se constată o creştere însemnată, pentru ca în anul 2013 să îşi păstreze o creştere uşoară. MEMORIU GENERAL 107

110 Locurilor de cazare în pensiunile turistice urbane înregistrează o creştere accelerată din anul 2005 până în anul 2011, pentru ca în anul 2012 numărul locurilor să scadă uşor, iar în anul 2013 să revină la o creştere uşoară. Scăderea numărului de moteluri a determinat o scădere uşoară a capacităţii de cazare pentru municipiul Arad. Cea mai mare creştere a capacităţii de cazare se înregistrează pentru vilele turistice, de la 14 locuri în anul 2005 la 88 locuri în anul Sursa datelor : INSSE, Romania Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Din analiza graficelor de mai sus putem remarca: Evoluţia numărului de locuri din pensiunile turistice urbane a înregistrat o creştere constantă şi substanţială în perioada Evoluţia numărului de locuri din hoteluri a înregistrat o creştere constantă în aceeaşi perioadă. Apariţia de noi structuri de cazare, hostelurile, după anul O uşoară scădere a locurilor de cazare în moteluri. Putem vedea că în anul 2005 numărul de locuri în hoteluri şi pensiuni reprezintă, în procente, 65% şi respectiv 20% din numărul total de locuri de cazare; în anul 2013 numărul de locuri în hoteluri era de 56% iar în pensiuni procentul de 31%. MEMORIU GENERAL 108

111 Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România După cum se observă din graficul de mai sus evoluţia numărului total de locuri de cazare atât în judeţ cât şi în municipiul Arad este în creştere constantă. Pentru municipiul Arad creşterea este constantă până în anul 2012 cu o uşoară scădere în anul Pentru judeţul Arad evoluţia graficului este de creştere în perioada , de scădere în perioada , ca apoi să înregistreze creştere începând cu anul 2012, momentul în care a fost depăşită criza financiară. b.4.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE b SOSIRI ALE TURIŞTILOR ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Numărul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică Tipuri de structuri Total sosiri în judeţul Arad Total sosiri în municipiul Arad Hoteluri Moteluri Vile turistice Hosteluri Cabane Campinguri Unitati tip casuta Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni agroturistice Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România În anul 2013 procentul sosiţilor în oraş reprezintă un procent de 73% din numărul total de turişti sosiţi în judeţ. Din analiza tabelului de mai sus se desprind următoarele aspecte: MEMORIU GENERAL 109

112 Numărul cel mai mare de turişti sosiţi în municipiul Arad sunt în hoteluri şi pensiuni turistice urbane. Evoluţia sosirilor turiştilor în municipiul Arad are acelaşi grafic ca şi cel al sosirilor în pensiunile turistice urbane; după o fluctuaţie între anii acesta s-a stabilizat şi înregistrează un trend crescător. Sursa datelor : INSSE, Romania Din analiza graficelor de mai sus putem remarcă: Sursa datelor : INSSE, Romania Preferinţa turiştilor de a se caza în hoteluri şi pensiuni urbane, numărul lor crescând în perioada Numărul de turişti sosiţi în pensiuni s-a dublat în perioada În anul 2013 turiştii au renunţat să se cazeze în moteluri preferând hostelurile şi vilele turistice. Astfel din anul 2012 când numărul de hosteluri şi vile turistice s-a dublat, a crescut şi numărul de turişti sosiţi în aceste structuri de cazare. Putem deduce că turiştii sosiţi în Arad sunt fie oameni de afaceri cu venituri mari ce preferă condiţii de conform mai înalte, fie oameni care petrec o perioadă scurtă fără pretenţii pentru gradul de confort. MEMORIU GENERAL 110

113 Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Din figura de mai sus se putem observa că graficele evoluţiei numărului de sosiri pe tipuri de structuri în municipiul Arad şi judeţul Arad au un trend asemănător uşor crescător cu un punct de scădere în anul 2010; această scădere este efectul crizei economice care a fost depăşit după anul b ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ Evoluţia numărului de înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în municipiul Arad, în perioda este conform tabelului: Numărul de înnoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică Tipuri de structuri Total înnoptări în judeţul Arad Total înnoptări în municipiul Arad Hoteluri Moteluri Vile turistice Hosteluri Cabane Campinguri Unitati tip casuta Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni agroturistice Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Putem constata că numărul cel mai mare de înnoptări ale turiştilor sunt în hoteluri şi în pensiuni turistice urbane. Din tabel se mai poate vedea că toate structurile de primire turistică din municipiul Arad au înregistrat în anul 2013 creşteri pentru indicatorul înnoptări ale turiştilor. MEMORIU GENERAL 111

114 Sursa datelor : INSSE, Romania Sursa datelor : INSSE, Romania Din analiza graficelor de mai sus se poate remarca că cei mai mulţi dintre turişti preferă să înnopteze în hoteluri şi pensiuni urbane, respectiv, proporţiile s-au păstrat în perioada ; în anul 2005 un procent de 78% preferau hotelurile şi 21% pensiunile urbane; în anul 2013 un procent de 82% s-au cazat în hoteluri şi 13% în pensiuni. Procentul turiştilor care înnoptează în hoteluri a crescut în anul 2013 vizavi de anul 2005, în defavoarea pensiunilor urbane. Cu toate acestea numărul de turişti care înnoptează la pensiuni s-a dublat în anul 2013 vizavi de anul 2005, pe când cel din hoteluri are o evoluţie fluctuantă cu scăderi în anii 2009 şi 2012, creştere uşoară în anul 2010 şi mai însemnate în anii 2011 şi MEMORIU GENERAL 112

115 Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Dacă analizăm graficul de mai sus putem vedea că cele două grafice sunt diferite, o evoluţie asemănătoare înregistrându-se în perioada În municipiul Arad după o scădere a indicatorului pentru perioada , începând cu acest an graficul este fluctuant iar din anul 2012 se înregistrează o uşoară creştere. Pentru judeţul Arad graficul evoluţiei numărului de înnoptări este fluctuant iar din anul 2011 acesta are un trend uşor descrescător. b DURATA MEDIE A ŞEDERII, DMS (nopţi/turist) - se calculează prin raportul numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiştilor. ( Analiza indicatorului determină gradul de frecventare a structurilor de cazare turistică. Durata medie a şederii, anul 2005 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Sosiri 2005 DMS, 2005 Total în judeţul Arad Total în municipiul Arad Hoteluri Moteluri Vile turistice pensiuni turistice urbane Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România Durata medie a şederii, anul 2013 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Sosiri 2005 DMS, 2013 Total în judeţul Arad Total în municipiul Arad Hoteluri Vile turistice Hosteluri pensiuni turistice urbane Sursa datelor : Fişa localităţii, , INSSE, România În tabele de mai sus se pot vedea valorile duratei medii de şedere în anii 2005 şi 2013 în municipiul Arad, pe tipuri de structuri şi numărul total pentru judeţul şi municipiul Arad. Se constată că valoarea acestui indicator a scăzut aproape la jumătate în anul 2013 faţă de anul Putem MEMORIU GENERAL 113

116 deduce că atât judeţul cât şi municipiul Arad sunt percepute ca destinaţii pentru turismul de afaceri şi de tranzit de scurtă durată. b INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A CAPACITĂŢII DE CAZARE TURISTICĂ ÎN FUNCŢIUNE, IUCC (%) Exprimă relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată, şi se calculează prin raportul dintre numărul total de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.( ) Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, anul 2005 Tipuri de structuri Înnoptari 2005 Capacitate 2005 IUCC 2005 Total în municipiul Arad % Total în judeţul Arad % Hoteluri % Moteluri % Vile turistice % Pensiuni turistice urbane % Sursa datelor : INSSE, România Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, anul 2013 Tipuri de structuri Înnoptari 2013 Capacitate 2013 IUCC 2013 Total în judeţul Arad % Total în municipiul Arad % Hoteluri % Vile turistice % Hosteluri % Pensiuni turistice urbane % Sursa datelor : INSSE, România În tabele de mai sus se pot vedea valorile indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare pentru anii 2005 şi 2013 în municipiul Arad, pe tipuri de structuri. Se constată o diminuarea a procentelor indicatorului utilizării capacităţii de cazare în anul 2013 faţă de anul 2005 ceea ce reprezintă o scădere a gradului de ocupare a structurilor de cazare în anul Se observă totodată mărirea capacităţii de cazare în funcţiune şi a numărului de înnoptări cu procente diferite. Prima s-a dublat în timp ce numărul de înnoptări s-au mărit doar cu un procent de 16%. b.4.concluzii PUNCTE TARI: Potenţialul natural deşi este mai puţin ofertant, Aradul fiind localizat în zona de câmpie, se bazează pe atractivitatea dată de râul Mureş, Parcul Natural Lunca Mureşului şi Pădurea Ceala Atractivitatea turistică cea mai mare a municipiului Arad o reprezintă patrimoniul culturalistoric. În oraş sunt concentrate cele mai importante obiective turistice. Punctele de reper sunt Cetatea Aradului şi zona istorică centrală protejată MEMORIU GENERAL 114

117 Municipiul Arad este un oraş cu tradiţie culturală solidă şi în prezent cu o activitate culturală dinamică şi variată; aici au loc evenimente culturale a căror importanţă depăşeşte nivelul local: spectacole de teatru, concerte ale filarmonicii, expoziţii de artă plastică, expoziţii, festivaluri, sărbători, ş.a. Existenţa zonelor de agrement în oraş şi în vecinătate, Ştrandul Neptun şi Parcul Faleza Mureşului, malurile Mureşului, numeroase baze şi terenuri sportive, patinoarul, unde se poate practica turismul de agrement, sportiv, pescuit, vânătoare, etc. Existenţa izvoarelor cu apă termală Existenţa unei infrastructuri turistice dezvoltate cu oferte variate de structuri de cazare concentrate în număr mare în municipiu şi cea mai mare capacitate de cazare din judeţ Deţine cele mai multe unităţi de cazare cu dotări superioare din judeţ, numărul total de hoteluri de 4 stele şi majoritatea unităţilor de cazare de 3 stele. Datorită poziţiei de poartă de intrare în ţară predomină tipul de turism de tranzit şi de afaceri DISFUNCŢIONALITĂŢI: Spaţii verzi neamenajate pe malurile râului Mureş Degradarea amenajărilor din parcurile istorice de pe malul Mureşului Potenţialul turistic insuficient valorificat pe malul drept al Mureşului de la cartierul Micălaca până la Pădurea Vladimirescu Potenţialul nautic al râului Mureş nu este valorificat Lipsa de amenajări corespunzătoare agrementului şi recreerii în pădurea Ceala şi în Insula Mureşului Exploatarea insuficientă a zonei de agrement, ştrandul Neptun Nevalorificarea izvoarelor termale Clarificarea situaţiei cetăţii Aradului Insuficiente amenajări ale pieţelor publice şi traseelor pietonale Lipsa unor circuite culturale Lipsa de promovare turistică la nivelul oraşului Forma de turism predominantă este de tranzit Scăderea gradului de ocupare a structurilor de cazare MEMORIU GENERAL 115

118 2.5. POPULAŢIA. STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ŞI SOCIALĂ STRUCTURA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI Descrierea evoluţiei populaţiei municipiului Arad şi a structurii populaţiei după diferite caracteristici este realizată comparativ cu cea a populaţiei judeţului Arad folosind datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin Baza TEMPO Online şi Recensământul populaţiei şi locuinţelor EVOLUŢIA POPULAŢIEI La 1 iulie 2013, populaţia totală a municipiului Arad era locuitori. În ultimii 10 ani, populaţia municipiului a înregistrat scăderi anuale, relativ constante. În ansamblul perioadei , populaţia Aradului a scăzut cu 8880 persoane, reprezentând aproximativ 5%. Practic, în ultimii 11 ani, populaţia municipiului Arad a scăzut cu aproximativ 807 persoane per an, după cum indică sporul mediu anual de creştere. Rata de scădere a populaţiei a fost de aproximativ 0,5% pe an, în perioada Deşi, mai puţin intensă, aceeaşi tendinţă de descreştere a populaţiei stabile se manifestă şi la nivel judeţean, unde populaţia a scăzut cu aproximativ 2,2%, respectiv persoane. Volumul populaţiei Municipiului Arad ( ) Anul Total judeţ Municipiul Arad Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Evoluţia populaţiei Municipiului Arad în perioada MEMORIU GENERAL 116

119 Total judeţ Municipiul Arad Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Evoluţia populaţiei municipiului Arad la recensămintele populaţiei este ilustrată de următorul grafic: Evoluţia populaţiei Municipiului Arad la recensăminte Sursa datelor: INS România, Recensământul PopulaţieişiLocuinţelor Cea mai fidelă măsurare a volumului populaţiei este realizată cu ocazia recensămintelor populaţiei. Analizând populaţia înregistrată la recensăminte, observăm că în perioada aceasta s-a triplat. Din 1992 până în 2011, populaţia municipiului a scăzut de la locuitori, la locuitori, scădere ce reprezintă aproximativ 22%, respectiv locuitori.între , scăderea înregistrată la nivelul municipiului este de aproximativ 15% (24905 persoane). Tendinţa înregistrată în ultimii 20 de ani la nivelul municipiului, se manifestă şi la nivelul judeţului, unde populaţia a scăzut cu locuitori, respectiv 13%. Între 2002 şi 2011, populaţia a scăzut cu persoane, reprezentând aproximativ 7%. Scăderea este determinată de pierderea importantă de populaţie rurală, cea urbană înregistrând creşteri în perioada , după cum se poate observa în tabelul următor. Astfel, dacă populaţia rurală a scăzut de la locuitori la , cea urbană a crescut de la la locuitori. Populaţia la recensămintele din: MEMORIU GENERAL 117

120 Populaţia la recensămintele din: % Total (2002=100%) Municipiul Arad Judeţ Arad Urban (judeţ Arad) Rural (judeţ Arad) Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor DENSITATEA POPULAŢIEI Datorită scăderii continue a volumului populaţiei zonei în perioada a scăzut în acelaşi ritm şi densitatea populaţiei de la 739 locuitori/km² în 2003 la 694 locuitori/km² în Valoarea înregistrată la nivelul municipiului în anul locuitori/km2 se găseşte mult peste cea înregistrată de acelaşi indicator la nivelul judeţului Arad 83,2 locuitori/km² pentru acelaşi an de referinţă. Densitatea populaţiei (2013) Suprafaţa totală (km2) Număr locuitori Densitatea populaţiei Municipiul Arad Judeţul Arad Sursadatelor: INSRomânia STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE Distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Arad reflectă, un uşor dezechilibru între ponderea populaţiei feminine 53,5% (86849 femei) şi a celei masculine 46,5% (75601 bărbaţi), comparativ cu situaţia observată la nivelul judeţului Arad, unde există un relativ echilibru între populaţia feminină (51,7%) şi populaţia masculină (48,3%). Total judeţ Arad Structurapopulaţieipesexe(2013) Număr % Total Masculin Feminin Total Municipiul Masculin Arad Feminin Sursa: INS România, Baza de date Tempo STRUCTURA POPULAŢIEI PE VÂRSTE La recensământul populaţiei (2002), datele evidenţiază, pe ansamblul municipiului Arad, următoarea distribuţie pe principalele grupe de vârstă: populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani - populaţie tânără - reprezenta 14,5% din total, proporţia celor în vârstă de muncă era de 73,2%, iar cei cu vârste de peste 60 de ani vârstnicii - reprezentau 12,3%. La ultimul recensământ al populaţiei, realizat în 2011, populaţia pe grupe mari de vârstă avea următoarea structură: ponderea populaţiei tânăre (0-14 ani) 13,3%, ponderea populaţiei în vârstă MEMORIU GENERAL 118

121 de muncă 72,1%, iar a celei vârstnice 14,7%. Comparativ cu anul 2002, ponderea populaţiei tinere a cunoscut, până în anul 2011, o scădere de un punct procentual, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 15% din populaţia cu vârste între 0 şi 14 ani. În perioada , a scăzut şi populaţia în vârstă de muncă, scăderea înregistrată fiind de aproximativ 10 %. Populaţia vârstnică a înregistrat o creştere de 10%, în aceeaşi perioadă de timp. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă ( ) Număr % Anul 0-14 ani ani 65+ ani 0-14 ani ani 65+ ani Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Structura populaţiei pe grupe mari de vârste - % ani ani 65+ ani Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei de peste 60 de ani pun în evidenţă fenomenul de îmbătrânire demografică. Analiza populaţiei municipiului pe grupe mici de vârste evidenţiază reduceri importante ale populaţiei tinere cu vârste până în 35 de ani, în perioada Simultan creşteri importante se înregistrează creşteri importante de populaţie cu vârste între 35 şi 45 de ani, precum şi a celei de peste 60 de ani. Chiar dacă evoluţia populaţiei cu vârste între 0-4 ani indică o creştere a natalităţii în perioada , comparativ cu perioada , nu se poate vorbi de o redresare a situaţiei demografice, segmentele de populaţie tânără reducându-se semnificativ pentru celelalte grupe de vârstă. În plus, evoluţia natalităţii indică un trend descendent de evoluţie a acesteia în ultimii cinci ani (a se vedea analizele privind mişcarea naturală). Dezvoltarea socio-economică este direct influenţată de evoluţia demografică în general precum şi de mişcarea naturală, migratorie şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă care exprimă raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nu este identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă. Raportul de dependenţă după vârstă, în anul 2011 înregistra la nivelul municipiului Arad un număr de 389 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă, faţă de MEMORIU GENERAL 119

122 460 la nivelul judeţului Arad, ceea ce face ca sarcina socială a populaţiei apte de muncă a municipiului să fie considerabil mai mică decât cea a populaţiei în vârstă de muncă din judeţul Arad şi de la nivel naţional. Comparativ cu anul 2002, în 2011 valoarea raportului de dependenţă a crescut la nivelul municipiului, contrar tendinţei înregistrate la nivel judeţean, unde valoarea raportului a scăzut ca urmare a creşterii populaţiei de vârstă activă. Piramida vârstelor (2002, 2011) 85 + ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani 5-9 ani 0-4 ani Masculin 2002 Feminin 2011 Masculin 2011 Feminin Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are pentru municipiul Arad, în anul 2011, valoarea de 0,9 sub nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor. Raportul de dependenţă după vârstă (2002, 2011) Raport de dependenţă după vârstă municipiul Arad judeţul Arad România Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ ETNIE Distribuţia etnică a populaţiei, la nivelul anului 2011, este prezentată în următorul tabel. Cel mai bine reprezentată este populaţia de etnie română (aproximativ 79%), medie relativ apropiată de cea înregistrată la nivel de judeţ. Cica 10% din populaţia municipiului este de etnie maghiară. Populaţia de etnie romă reprezintă în jur de 1,5% din populaţia municipiului, ciind mai concetrată la nivel judeţean (3,7%). MEMORIU GENERAL 120

123 Structura populaţiei după etnie (2011) - % Etnie Municipiul Arad Judeţul Arad Romania Români Maghiari Germani Romi Alte etnii Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ LIMBA MATERNĂ Pentru aproximativ 80% din locuitorii municipiului, limba maternă este cea română, valoare uşor inferioară celei judeţene (81,5%) şi pentru 9% - maghiara, uşor peste media judeţeană (8%). Structura populaţiei după limba maternă (2011)- % Limba maternă Municipiul Arad Judeţul Arad Romania Română Maghiară Germană Romani Altă limbă Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor STRUCTURA POPULAŢIEI DUPĂ RELIGIE Religia cu cea mai mare reprezentativitate atât la nivel de municipiu, cât şi la nivel judeţean este cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind comparabile la cele două niveluri (aproximativ 69%). Bine reprezentată este şi religia romano-catolică cu pondere de 9,4%, pondere superioară celei judeţene. Structura populaţiei după religie (2011) - % Religia Municipiul Arad Judeţul Arad Romania Ortodoxă Romano-catolică Reformată Greco-catolică Penticostală Alte religii Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE Cele două tipuri de mişcări care determină volumul şi structura unei populaţii sunt: mişcare naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde natalitate şi mortalitate - şi mişcarea migratorie. MEMORIU GENERAL 121

124 Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). În perioada , conform datelor furnizate de INSSE (Baza Tempo-Online), în municipiul Arad rata medie a natalităţii a avut valoarea de 9,5, situându-se la acelaşi nivel cu cele judeţene şi naţionale.valorile anuale înregistrate în această perioadă au variat între 10,2, în 2009 şi 9.0, în 2013, tendinţa înregistrată fiind, ca şi în cazul mediilor naţionale şi judeţene, de scădere aratelor natalităţii. Evoluţia ratei natalităţii ( ) Medie Total judeţ Municipiul Arad România 10,6 9,9 9,2 9,4 9,3 9,6 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici. Rata medie a mortalităţii în Arad a fost de 12, inferioară mediei judeţene, însă superioară celei naţionale. Acest fapt poate fi pus pe seama calităţii serviciilor medicale mai proaste de care beneficiază populaţia vârstnică în cazul judeţului Arad, în special în mediul rural, comparativ cu municipiul Arad, care prin poziţia sa de municipiu reşedinţă de judeţ dispune de o calitate mai bună a unor astfel de servicii. Evoluţia ratei mortalităţii ( ) Medie Total judeţ Municipiul Arad România 12 12,1 11, ,7 11,9 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic). Pentru o ilustrare cât mai reală a situaţiei existente, la nivelul municipiului Arad a fost calculată o rată medie a mortalităţii infantile, pe un interval de cinci ani consecutivi (perioada ). Comparativ cu media înregistrată la nivel judeţean şi naţional observăm că rata mortalităţii infantile are o valoare mult mai scăzută. Evoluţia mortalităţii infantile( ) Medie ( ) Total judeţ 8,9 9,6 9, 3 8,9 9,1 9.2 Municipiul Arad România 10,1 9,8 9,4 9 8,5 9.4 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportată la volumul populaţiei. MEMORIU GENERAL 122

125 Pentru municipiul Arad, valorile anuale atinse în perioada sunt negative,ca urmare a natalităţii reduse în raport cu mortalitatea. În ansamblul perioadei, sporul natural a înregistrat o medie de -2,5, valoare uşor mai ridicată celei judeţene, însă inferioară celei naţionale. 0 Evoluţia sporului natural ( ) Total judeţ Municipiul Arad România Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-teritoriale. Valorile anuale înregistrate între 2009 şi 2013 sunt negative, situaţie opusă celei observate la nivel de judeţ, unde predominante sunt stabilirile cu domiciliul. Aşadar, reducerea efectivelor de populaţie este determinată atât de natalitatea redusă în raport cu intensitatea mortalităţii, cât şi de migraţie. Evoluţia ratei migraţiei nete ( ) Medie Total judeţ Municipiul Arad România -0,5-0,3-0,3 0,0 0,1-0,1-0,2 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo PROIECŢIA VOLUMULUI POPULAŢIEI Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Elaborarea proiectării demografice a populaţiei municipilui Arad a fost realizată având în vedere estimările oficiale privind evoluţia populaţiei oferite de INS în Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 şi Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul S-a utilizat metoda globală bazată pe evoluţia sporului mediu anual de creştere coroborată cu proiectarea INS. Practic, estimările în cele trei variante (optimistă, medie şi pesimistă) realizate de INS la nivel de judeţ au fost recalculate la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale din judeţ (inclusiv municipiul Arad), având în vedere evoluţia populaţiei fiecăreia în perioada şi ponderea pe care o deţine populaţia fiecărei localităţi în totalul populaţiei judeţului. Pornind de la proiecţia realizată de Institutul Naţional de Statistică, cea care oferă o estimare oficială a numărului populaţiei, în vederea realizării unei analize mai detaliate, proiecţia populaţiei municipiului Arad a fost realizată în trei variante: MEMORIU GENERAL 123

126 - Varianta optimistă - care porneşte de la ipoteza de creştere a sporului migratoriu şi a celui natural, cele două componete care determină volumul populaţiei; - Varianata medie - porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată; - Varianata pesimistă - care porneşte de la ipoteza scăderii celor două componente. Proiecţia volumului populaţiei Varianta Judeţ Mun. Arad Judet Mun. Arad Varianta medie Varianta optimistă Varianta pesimistă Sursa: calcule proprii pe baza prognozelor INSE la nivel judeţean După cum se poate observa în tabelul anterior populaţia municipiului Arad, ar urma să scadă până în anul 2025, în toate cele trei variante ale proiectării. Comparativ cu anul 2013, până în 2025, populaţia municipiului Arad ar urma să scădă cu aproximativ 5% în varianta medie, 6% în cea pesimistă şi 1% în cea optimistă. Scăderea ar urma să se accentueze până în anul 2050, volumul populaţiei reducându-se faţă de 2015 cu aproximativ 5% în varianta optimistă, 15% în varianta medie şi 18% în varianta pesimistă RESURSE UMANE STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAŢIEI Datele puse la dispoziţie de recensământul ropulaţiei şi locuinţelor 2011 privind distribuţia populaţiei pe grupe de vârstă arătau că în municipiul Arad, proporţia populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) era de aproximativ 72%. Cu toate aceste, populaţia activă ( persoane) reprezenta doar 48% din populaţia totală a municipiului, din care 92% era populaţie ocupată (rata de ocupare). Comparativ cu anul 2002, rata de activitate a crescut până în 2011 cu aproximativ 6 puncte procentuale, de la 42% la 48%. Tot în această perioadă, rata de ocupare a populaţiei municipiului a scăzut cu aproximativ 2 puncte procentuale. Structura socio-economicăa populaţiei (2002, 2011) Municipiul Arad Populatie stabilă Populatie activă Populaţie ocupată Şomeri Populaţie inactivă România (urban) Populatie stabilă Populaţie activă Populaţie ocupată Şomeri Populaţie inactivă Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, Baza de date Tempo-Online MEMORIU GENERAL 124

127 După cum indică şi următoarele grafice, în perioada a crescut atât ponderea şomerilor din totalul populaţiei (cu aproximativ 1 punct procentual), cât şi ponderea populaţiei ocupate (cu 4 puncte procentuale) a municipiului. Rata şomajului (calculată ca pondere a şomerilor din total populaţie activă) era de 7,1%. Din populaţia activă totală, 4% dintre şomeri sunt bărbaţi şi 3% femei. Structura socio-economică a populaţiei (2002, 2011) Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor În ceea ce priveşte participarea pe piaţa muncii între cele două sexe, există diferenţe semnificative: în timp ce persoanele active de sex masculin reprezentau la momentul recensământului din % din populaţia masculină, persoanele active de sex feminin reprezentau doar 42% din populaţia feminină a municipiului; dacă rata şomajului în rândul persoanelor active de sex feminin era de 6,4%, în rândul celor de sex masculin atingea valoarea de 7,7%. Inactivii municipiului Arad, erau, de asemenea, distribuiţi diferit pe cele două sexe. Daca studenţii sunt relativ egal distribuiţi pe cele două sexe, ponderea persoanelor casnice şi pensionare variază semnificativ diferit în funcţie de gen. Astfel, 51% din persoanele inactive de sex feminin sunt pensionare, în timp ce numai 44% sunt de gen masculin. În cazul persoanelor casnice, 11% sunt de sex feminin şi 2% masculin. Populaţia activă şi inactivă pe sexe la recensăminte minicipiul Arad (2002, 2011) Populaţie stabilă, activă, inactivă total masculin feminin total masculin feminin Populatie stabilă Populaţie activă total din care: persoane ocupate şomeri Populaţie inactivă din care: elevi/studenţi pensionari casnice Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Rata de dependenţă economică pentru municipiul Arad la nivelul anul 2011 este de 1,07 şi reprezintă numărul de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă economic, valoare superioară celei observate la nivel naţional pentru municipii şi oraşe. După statutul profesional, cea mai mare pondere a populaţiei stabile o reprezintă salariaţii sau angajaţii (45%). Patronii şi lucrătorii pe cont propriu reprezintă aproximativ 2% din populaţia stabilă. Dintre femei 39% sunt angajate, în timp ce în cazul bărbaţilor ponderea angajaţilor este de 51%. Antreprenorii (patroni şi lucrători pe cont propriu) reprezintă 3% în cazul populaţiei masculine şi sub 2% în cazul celei feminine. MEMORIU GENERAL 125

128 Populaţia stabilă după statutul profesional (2011) Statutul profesional Municipiul Arad Populatie stabila Salariat sau angajat Patron sau angajator Lucrator pe cont propriu Membru al unai societăţi agricole sau cooperative Lucrator familiar neremunerat Altă situaţie Total Masculin Feminin Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Ponderea salariaţilor reprezintă peste 90% atât în 2002, cât şi în Ponderea patronilor şi a lucrătorilor pe cont propriu este relativ scăzută, variază în jur de 5% din totalul populaţiei ocupate. Distribuţia populaţiei ocupate după statutul ocupaţional (2002, 2011) Statut profesional Salariati/ Angajati Patroni/ Angajatori Lucratori pe cont propriu Membri ai unei societati agricole/cooperative 28 3 Lucratori familiali (neremunerati) Alte situaţii Total Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Aproximativ 85% din populaţia stabilă a municipiului este ocupată în sectorul societăţilor nefinanciare şi financiare, 10% în administraţie publică. În jur de 5% din populaţia ocupată lucrează în instituţii non-profit în serviciul populaţiei şi în gospodăriile populaţiei. Comparativ cu barbaţii, femeile lucrează într-o proporţie mai mare în sectorul administraţiei publice. Populaţia ocupată după sectorul în care lucrează (2011) Populaţia stabilă ocupată Societati nefinanciare si financiare Administratie publica Sectorul în care lucrează Institutii nonprofit in serviciul populatiei Gospodariile populatiei Total Masculin Feminin Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Pe sectoare ale economiei naţionale, 2,2% din populaţie lucrează în sectorul primar, 38,6% în sectorul secundar (industrial, în principal) şi 59,2% în sectorul terţial (al serviciilor). Ponderi importante de persoane sunt ocupte în industria prelucrătoare (31%), comerţ (16%), administraţie (10%), construcţii (6%), învăţământ (5%) şi în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale (5%). MEMORIU GENERAL 126

129 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale (2011) Activitate Număr % Agricultura, silvicultura si pescuit Industria extractiva Industria prelucratoare Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare Constructii Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor Transport si depozitare Hoteluri si restaurante Informatii si comunicatii Intermedieri financiare si asigurari Tranzactii imobiliare Activitati profesionale, stiintifice si tehnice Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public Invatamant Sanatate si asistenta sociala Activitati de spectacole, culturale si recreative Alte activitati de servicii Activitati ale gospodariilor private in calitate de angajator de personal casnic; activitati ale gospodariilor private de producere de bunuri si servicii destinate consumului propriu Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale Total Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor În jur de 92% din populaţia ocupată are locul de muncă situat în municipil Arad. Navestimul este mai frecvent în localităţile situate în judeţul Arad, decât în cele din afara acestuia. Totuşi, bărbaţii se deplasează pe distanţe mai lungi pentru a lucra, 4% dintre aceştia având locul de muncă în afara judeţului, comparativ cu femeile care în proporţie de 2% se deplasează pentru muncă în afara judeţului Arad. În ceea ce priveşte migraţia pentru muncă în afara ţării, la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2011, doar 1% din populaţia ocupată a fost înregistrată ca având locul de muncă situat în altă ţară. Este posibil ca acest fenomen să fie subestimat din cauza dificultăţilor de măsurare, pe de o parte şi a transformării migraţiei temporare în migraţie permanentă pentru gospodăriile care au emigrat în totalitate, după anul 2000, când fenomenul a luat amploare, pe de altă parte. Populaţia ocupată după situarea locului de muncă (2011) Municipiul Arad Populaţi astabilă ocupată Localitate a de recenzare Locul de muncă situat în: Altă localitate din judeţul de recenzare Total Municipii si orase Comune Total Alt judeţ decât cel de recenzare Municipii si orase Comune Altă ţară Ambele sexe MEMORIU GENERAL 127

130 Masculin Feminin Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Populaţia ocupată după situarea locului de muncă (2011) Locul de muncă situat: În aceeaşi localitate În altă localitate din judeţ În alt judeţ În altă ţară Total Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor La ultimul recensământ al populaţiei, rata şomajului era de 7,1%, fiind mai mare în rândul bărbaţilor decât în cel al femeilor. 4% din populaţia activă şomeră a judeţului sunt bărbaţi şi 3% femei. Dintre şomeri 58% sunt bărbaţi şi 41% femei. Analizând şomajul după durată, observăm că aproximativ 40% dintre şomeri au rămas în această situaţie mai puţin de 6 luni. Bărbaţii se integrează mai uşor pe piaţa muncii, 44% dintre aceştia fiind şomeri sub 6 luni, comparativ cu femeile care în proporţie de 35% se reintegrează pe piaţa muncii în mai puţin de 6 luni. Municipiul Arad ŞOMERI TOTAL Şomajul după durată (2011) Durata şomajul Sub 6 luni 6 pana la 9 luni 9-27 luni Peste 27 luni Total Masculin Feminin Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor După nivelul şcolii absolvite, o pondere importantă dintre şomeri au studii liceale (33%) sau superioare (24%). Şomajul în rândul populaţiei cu nivel redus de instruire (fără şcoală sau cu şcoală primară) este redus, însă acest lucru este determinat şi de ponderea relativ scăzută a persoanelor din aceste categorii în totalul populaţiei. Şomeri după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite şi durata şomajului (2011) Nivelul instituţiei de învăţământ Total Sub 6 luni Durata şomajului 6 pana la 9 luni 9-27 luni Peste 27 luni Superior Postliceal si de maistri Liceal Profesional si de ucenici Gimnazial Primar Fara scoala absolvita * Total Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor MEMORIU GENERAL 128

131 După vârstă observăm că şomajul este mai răspândit în rândul persoanlor cu vârste între ani, respectiv al tinerilor absolvenţi (liceu sau instituţie de învăţământ superior), indicând dificultăţile acestei categorii de integrare pe piaţa forţei de muncă. Şomajul pe grupe de vârstă şi sexe (2011) Grupa de vârstă Total MASCULIN FEMININ Total ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani peste Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor Nivel teritorial Evoluţia numărului mediu de salariaţi Numar mediu salariaţi Anul Municipiul Arad Judeţ Arad România (urban) Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Evoluţia numărului mediu de salariaţi din municipiul Arad este similară ca şi tendinţă celei de la nivel naţional. Astfel, până în anul 2008 atât în municipiul Arad cât şi în oraşele şi municipiile din România numărul mediu de salariaţi a crescut din 2004 până în 2008, an care marchează o schimbare a sensului trendului înregistrat până atunci, în sens descendent. Diferenţa dintre evoluţia indicatorului la cele două niveluri analizate vizează intensitatea cu care s-au manifestat creşterile / descreşterile. Astfel, la nivel naţional, numărul mediu de salariaţi a crescut mult mai intens comparativ cu municipiul, în perioada Ulterior, perioada de criză economică s-a manifestat mult mai puternic la nivelul urbanului în ansamblu, comparativ cu municipiul, prin scaderea bruscă a numărului de salariaţi din 2008 până în MEMORIU GENERAL 129

132 Evoluţia numărului mediu de salariaţi Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE a. INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE Structura populaţiei şcolare după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite indică faptul că aproximativ 55% din populaţia de 10 ani şi peste a municipiului a absolvit cel puţin studii liceale: studii superioare 24%, postliceale 5% şi 28,6% liceale. 27% din populaţia de peste 10 ani are un nivel relativ scăzut de educaţie (primar şi gimnazial) şi circa 0,5% sunt analfabete. Dacă în cazul învăţământului preuniversitar şi universitar, nu există diferenţe de gen, acestea se pot observa în cazul absolvenţilor de învăţământ gimnazial şi primar. Astfel, ponderea barbaţilor cu nivel scăzut de educaţie (30%) este superioară celei înregistrate în cazul populaţiei feminine (23%). MUNICIPIUL ARAD Superior Postliceal Liceal Nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2011) Profesional si de ucenici Gimnazial Primar Persoane analfabete Total populaţie de 10 ani şi peste Total Masculin Feminin Sursa datelor: INS România, Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor În perioada dintre ultimele două recensăminte ale populaţiei ( ) a crescut semnificativ ponderea absolvenţilor de învăţământ superior de la 11% în 2002 la 24% în Totodată, a scăzut ponderea persoanelor analfabete de la 2,8% în 2002 la 0,3% în Populaţia municipiului Arad după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite (2002, 2011) Nivel educaţie număr % număr % Superior MEMORIU GENERAL 130

133 Nivel educaţie număr % număr % Postliceal Liceal Profesional si de ucenici Gimnazial Primar Persoane analfabete Total populaţie de 10 ani şi peste Sursa datelor: INS România, recenământul populaţiei şi locuinţelor La nivelul anului 2013, în municipiul Arad populaţia şcolară era de elevi distribuiţi conform tabeluli de mai jos.reţeaua de unităţi de învăţământ cuprindea 64 de unităţi: 19 învăţământ preşcolar, 14 învăţământ primar şi gimnazial, 26 învăţământ liceal şi 3 unitaăţi de învăţământ postliceal. Numărul de unităţi şcolare s-a redus în ansamblul perioadei cu 24 unităţi, iar această tendinţă de scădere a numărului de unităţi şcolare se manifestă şi la nivel de judeţ. Această reducere este consecinţa scăderii populaţiei şcolare, care le rândul său este determinată de reducerea semnificativă a efectivelor populaţiei de vârstă şcolară. Date generale privind sistemul de învăţământ (2003, 2013) Unităţi şcolare Elevi înscrişi Personal didactic Nivel teritorial Judeţ Arad Municipiul Arad Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Date generale privind sistemul de învăţământ în municipiul Arad (2013) Niveluri de instruire Unităţi de învăţământ Elevi înscrişi Cadre didactice Total Prescolar Primar si gimnazial (inclusiv special) Licee Scoli profesionale : 318 : Scoli postliceale Invatamant superior Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online După cum indică datele se poate constata din graficul următor, în perioada , populaţia şcolară a municipiului Arad a cunoscut o scădere de 5612 elevi înscrisi, ceea ce reprezintă aproximativ 12%. La nivel judeţean scăderea înregistrată de populaţia şcolară a fost de 13%. MEMORIU GENERAL 131

134 Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Arad ( ) 0 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Evoluţia populaţiei şcolare Anul 2011 Anul 2012 Anul Municipiul Arad Judeţul Arad Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Pe niveluri de instruire cele mai importante scăderi s-au înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial (2062 elevi), profesional (2771 elevi) şi universitar (2008 studenţi). Evoluţia populaţiei şcolare în perioada , pe nivelulri de instruire Total Studenti inscrisi Elevi inscrisi in invatamantul postliceal Elevi inscrisi in invatamantul profesional Elevi inscrisi in invatamantul liceal Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Copii inscrisi in gradinite Anul 2013 Anul 2003 Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Evoluţia populaţiei şcolare în municipiul Arad ( ) Niveluri de educaţie Total Copii inscrisi in gradinite Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Elevi inscrisi in invatamantul liceal Elevi inscrisi in invatamantul profesional Elevi inscrisi in invatamantul postliceal MEMORIU GENERAL 132

135 Niveluri de educaţie Studenti inscrisi Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Deşi populaţia scolară a scăzut în perioada, numărul cadrelor didactice a crescut în perioada Creşterea nu se înregiastrează la toate nivelurile de învăţământ, ci doar la cel preşcolar şi superior (postliceal şi superior). Consecinţa reducerii populaţiei şcolare cuprinsă în învăţământul primar şi gimnazial este scăderea numărului de cadre didactice la aceste niveluri de educaţie. Cadre didactice pe niveluri de instruire ( ) Niveluri de instruire Total Invatamant prescolar Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) Invatamant liceal Invatamant profesional : : 10 : Invatamant postliceal Invatamant superior Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Analiza comparativă a indicatorilor număr mediu de elevi pe cadru didactic şi număr mediu de elevi pe sală de clasă evidenţiază faptul că valorile acestora pentru municipiul Arad se găsesc sub valorile medii judeţene, în cazul numărului elevi/cadru didactic şi peste media judeţeană în cazul numărului de elevi per sală de clasă, situaţie prezentată în tabelul de mai jos. Valori medii ale indicatorilor privind elevi per cadru didactic şi elevi per săli de clasă (2013) Nivel teritorial Elevi/cadru didactic Elevi/ Sali de clasa Judeţ Arad Municipiul Arad Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Valorile înregistrate ale indicatorului număr mediu de elevi pe cadru didactic pe diferite niveluri de învăţământ sunt adecvate pentru instruirea de către un singur cadru didactic, fără a avea consecinţe negative asupra calităţii procesului educaţional. Număr de elevi pe cadru didactic, pe niveluri de învăţământ 2013 Niveluri de instruire Elevi Cadre didactice Elevi /Cadre didactice Total Preşcolar Primar si gimnazial (inclusiv special) Licee Scoli profesionale Scoli postliceale MEMORIU GENERAL 133

136 Niveluri de instruire Elevi Cadre didactice Elevi /Cadre didactice Invatamant superior Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Infrastructura pentru educaţie a municipiului Arad dispune de o serie de dotări prezentate în următorul tabel: Infrastructura de învăţământ Infrastructura de învăţământ Sali de clasă şi cabinete şcolare Laboratoare Săli de gimnastică Ateliere şcolare Terenuri de sport Bazine de înot Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online b. INFRASTRUCTURA PENTRU SĂNĂTATE Gradul de dotare cu servicii medicale de către un personal calificat este în medie mai ridicat decât cel la nivel judeţean, numărul locuitorilor ce revin la un medic fiind mult mai mic în municipiul Arad decât media judeţeană. Aceeaşi situaţie se observă şi în cazul numărului de locuitori ce revine unui cadru sanitar mediu. Număr mediu de locuitori ce revine unui medic / cadru sanitar mediu Nivel teritorial Medici Personal sanitar mediu Municipiul Arad Judeţ Arad Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Indicatorul număr de paturi la mia de locuitori ne oferă o imagine foarte bună asupra capacităţii de supraveghere medicală în interiorul unităţilor de sănătate, valoarea acestuia pentru municipiul Arad fiind de 9,3 la mia de locuitori, mai ridicată faţă de media judeţului Arad 5,2 la mia de locuitori. Număr de paturi în spitale la mia de locuitori (2013) Nivel teritorial Populaţie 2013 Paturi in spitale 2013 Paturi la 1000 locuitori Municipiul Arad Judeţul Arad Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online Reţeaua de unităţi sanitare a municipiului Arad este prezentată în tabelul următor: Unităţi sanitare (2013) Categorii de unităţi sanitare Număr Spitale 4 Dispensare medicale 1 Centre de sanatate mintala 1 Centre de diagnostic si tratament 1 Centre medicale de specialitate 1 Cabinete medicale de medicina generala 48 MEMORIU GENERAL 134

137 Categorii de unităţi sanitare Număr Cabinete medicale scolare 12 Cabinete medicale studentesti 1 Cabinete medicale de familie 117 Cabinete stomatologice 295 Cabinete medicale de specialitate 205 Farmacii 73 Puncte farmaceutice 2 Crese 6 Laboratoare medicale 38 Laboratoare de tehnica dentara 25 Centre de transfuzie 1 Alte tipuri de cabinete medicale 2 Sursa datelor: INS România, Baza Tempo Online DISFUNCŢIONALITĂŢI în perioada intercenzitară ( ) pierderea demografică este de persoane, ceea ce reprezintă o scădere a volumului populaţiei cu aproximativ 22%. Conform proiectării demografice scăderea volumului populaţiei se va menţine, cel puţin până la nivelul anului 2050; distribuţia pe sexe a populaţiei municipiului Arad reflectă, un uşor dezechilibru între ponderea populaţiei feminine 53,5% (86849 femei) şi a celei masculine 46,5% (75601 bărbaţi), comparativ cu situaţia observată la nivelul judeţului Arad; ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 14 ani, a înregistrat în perioada intercenzitară ( ) o scădere de aproximativ 15%. În acelaşi timp, ponderea populaţiei vârstnice a înregistrat o creştere de aproximativ 10%. Scăderea ponderii populaţiei tinere şi creşterea celei de peste 64 de ani pun în evidenţă fenomenul de îmbătrânire demografică; chiar dacă în anul 2011 raportul de dependenţă după vârstă la nivel de municipiu (389 dependenţi minori şi/sau vârstnici ce revin la 1000 de persoane în vârstă de muncă) este inferior mediei judeţene (460), tendinţa înregistrată în perioada este de creştere a valorii acestui raport, ceea ce creşte sarcina socială a populaţiei apte de muncă; indicele vitalităţii populaţiei calculat prin raportarea populaţiei tinere la populaţia vârstnică are pentru municipiul Arad, în anul 2011, valoarea de 0,9 sub nivelul dorit de 1,5 care asigură înlocuirea generaţiilor; în perioada , rata natalităţii a scăzut cu aproximativ 1 punct procentual, tendinţa înregistrată fiind, ca şi în cazul mediilor naţionale şi judeţene, de scădere a ratelor natalităţii; sporul natural înregistrează valori nagative în toată perioada , ca urmare a mortalităţii ridicate comparativ cu natalitatea. reducerea efectivelor de populaţie este determinată atât de natalitatea redusă în raport cu intensitatea mortalităţii, cât şi de migraţie, valoarea media a sporului mogratoriu, inregistrată în perioada , fiind de -2,7. în perioada , a crescut ponderea şomerilor, a populaţiei active (atât a şomerilor cât şi a populaţiei ocupate din totalul populaţiei). ponderea antreprenorilor (a patronilor sau a lucrătorilor pe cont propriu) este relativ scăzută, variind în jur de 5% din totalul populaţiei ocupate; pondere mare a şomerilor în rândul persoanelor cu nivel ridicat de instruire (superior) şi al tinerilor absolvenţi. MEMORIU GENERAL 135

138 2.6. CIRCULAŢIE ŞI TRANSPORTURI RELAŢII ÎN TERITORIU Legătura municipiului în teritoriu, cu celelalte localităţi ale judeţului şi cu capitala, este asigurată atât rutier, prin intermediul drumurilor naţionale şi judeţene, cât şi feroviar şi aerian. Distanţa faţă de capitală este de Municipiul este un pol important de creştere urbană, situat la intersecţia a două importante drumuri europene transnaţionale: E 671 pe direcţia nord-sud şi E 68 pe direcţia est-vest, fiind cel mai important nod rutier din vestul ţării, parte a Coridorului IV de transport multimodal paneuropean care leagă Europa de Vest de Europa de Sud-Est şi de ţările din centrul Europei, pe traseul Berlin/Nurnberg Praga Budapesta Nădlac/Arad Istanbul Salonic, care are pe teritoriul României două ramuri: Arad Calafat/Vidin şi Arad Bucureşti Constanţa. Drumul european E 68 (care se desfăşoară pe drumul naţional principal DN 7) intră în ţară dinspre Ungaria (Szeged) pe la punctul de frontieră Nădlac şi face legătura prin Arad cu Deva, cu centrul ţării (Sibiu, Braşov), apoi cu capitala; iar drumul european E 671 (pe traseul drumurilor naţionale principale DN 69 şi DN 79) trece de la nordul la sudul ţării, prin Oradea, Arad şi Timişoara. Drumurile naţionale asigură legăturile în teritoriu pe rutele: - frontiera Ungaria - Nădlac Arad Deva Sibiu Piteşti - Bucureşti (DN 7), - Arad - Timişoara (DN 69), - Arad - Oradea (DN 79), iar drumurile judeţene pe direcţiile: - DN 7 - Arad - Şiria (DJ 709, în lung. de 76 km), - Arad Şofronea - Curtici frontieră Ungaria (DJ 709B, în lung. de 52 km), - DN 7 - Arad frontieră Ungaria (DJ 709C, în lung. de 15 km), - limita jud. Timiş Lipova - Zăbrani Fântânele -Arad Zădăreni (DJ 682, în lung. de 121 km), - DN 7 Arad DJ 682 (DJ 682 F, în lung. de 11 km). O serie de trasee feroviare care trec prin Arad asigură legăturile internaţionale ale ţării: Bucureşti Craiova Timişoara Arad Curtici - spre Budapesta - linie dublă electrificată, Bucureşti - Braşov Sibiu Simeria Arad Curtici - spre Budapesta linie dublă electrificată, Arad Oradea Carei frontieră Ungaria, Arad - Nădlac frontieră Ungaria - cale ferată electrificată simplă. De asemeni Aradul beneficiază de transport aerian prin intermediul aeroportului internaţional situat la cca. 4 km vest de centrul municipiului. În prezent Mureşul nu este navigabil, dar Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional aprobat ca Legea 363/2006 prevede lucrări de amenajare a râului Mureş de la frontieră până la Alba Iulia, care va face parte din reţeaua de navigaţie naţională, precum şi construcţia unui port la Arad ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE Consideraţii generale Documentaţia de specialitate referitoare la infrastructura de transport urmăreşte alcătuirea structurii reţelei rutiere majore de circulaţie, preponderentă în municipiu, dar şi circulaţia generală rutieră, feroviară, aeriană şi pietonală, transportul public de călători şi de marfă, organizarea desfăşurării MEMORIU GENERAL 136

139 traficului, dotările principale de circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor, şi, totodată, face o analiză critică a reţelei majore, semnalând disfuncţionalităţile existente. Principalele puncte care au fost analizate: încadrarea şi clasificarea reţelei stradale, nodurile rutiere, circulaţia generală (rutieră, pietonală, circulaţia cicliştilor, traficul pe reţeaua majoră de circulaţie), sistemul de transport în comun, parcajele şi posibilităţile de extindere etc., întrucât sistemul local de transport realizează conectarea localităţii la reţeaua naţională şi internaţională şi în acelaşi timp susţine şi influenţează evoluţia socio-economică a municipiului. În linii mari, reţeaua de căi de comunicaţie şi implicit transportul din arealul studiat se poate caracteriza prin accesibilitatea căilor de comunicaţie şi diversificarea mijloacelor de transport, date de poziţia municipiului în contextul judeţului, dar şi de dezvoltarea urbanistică. Municipiul are accesibilitate ridicată, reţea stradală dezvoltată uniform, servicii de transport public care asigură corelarea zonelor între ele şi cu centrul, trotuarele sunt suficient de largi pentru desfăşurarea în bune condiţii a circulaţiei pietonale, dar posibilitatea de extindere a pietonalului existent este redusă, iar infrastructura rutieră pe anumite sectoare de străzi este suprasolicitată. Infrastructura rutieră Axele majore ale reţelei rutiere principale sunt reprezentate de coridorul nord-sud pe traseul drumului european E 671, drumul european E 68 care decurge în cursul centurii de nord, de radialele majore Calea Aurel Vlaicu, Calea Iuliu Maniu - Calea Radnei, str. Petru Rareş - Calea Zimandului, Calea 6 Vânători, str. Câmparilor - str. Poetului şi de diverse artere colectoare principale şi străzi distribuitoare. Trama stradală este alcătuită din străzi de categoriile I, II, III, iar aleile dintre blocuri sunt de categoria IV, unele modernizate, altele nemodernizate, existând chiar şi străzi de pământ, conform anexei. Străzile de categoria I: Bd. Revoluţiei, str. Petru Rareş, Calea Zimandului, Calea Radnei, Calea Iuliu Maniu, Calea Aurel Vlaicu, Calea Timişorii, str. Ştefan Agustin Doinaş, au carosabil de 14 m (4 benzi de circulaţie rutieră) cu platformă de tramvai şi trotuare cuprinse între 4 6 m, iar străzile de categoria a doua au, de asemenea, carosabil de 14. Străzile de categoria a IlI-a constituie majoritatea, şi au două benzi de circulaţie şi trotuare de cca. 2 m lăţime, iar cele de categoria a IV-a sunt relativ puţine: Salciei, Salontei, Santinelei, Satelit, Rozmarinului etc., precum şi aleile dintre blocuri. Acestea sunt reprezentate în planşa de infrastructură de transport, împreună cu pofilele transversale caracteristice, totodată fiind anexat şi nomenclatorul stradal cu lungimi şi lăţimi de străzi, cu îmbrăcămintea rutieră şi categoria din care fac parte. Trotuarele au lăţimi cuprinse între 2 şi 6 m, circulaţia pietonală desfăşurându-se în exclusivitate pe acestea întrucât, cu excepţia str. Meţianu, nu există străzi pietonale. Organizarea circulaţiei Circulaţia principală se desfăşoară pe arterele: Calea Aurel Vlaicu, Calea Iuliu Maniu, Calea Radnei, str. Petru Rareş, Calea Zimandului, Bd. N. Titulescu, str. Eugen Popa, Calea Romanilor, str. Banatului, Calea Timişorii. Străzile Andrei Şaguna, Banul Mărăcine, Corneliu Copusu, Calea Iuliu Maniu, Bd. N. Titulescu, str. Eugen Popa, Calea Romanilor, străzile Conduraşilor, M. Kogălniceanu, Dornei, Preparandiei formează inelul interior care înconjoară centrul oraşului şi zona Cetăţii. Cele mai importante puncte obligatorii sunt: Pieţele Podgoria, Spitalului, UTA, podul spre Aradul Nou precum şi principalele intersecţii cu Bd Revoluţiei. Întrucât Aradul este străbătut de râul Mureş, legătura rutieră între cele două părţi ale municipiului se face prin intermediul celor trei poduri, respectiv podul metalic spre Aradul Nou, podul de beton armat zona III Micălaca şi podul de beton armat către Subcetate. MEMORIU GENERAL 137

140 Bd. Revoluţiei împarte cea mai atractivă zonă urbană în două părţi şi este un coridor sufocat de trafic şi de vehicole parcate din cauza faptului că este component al traseului drumului european E 671. Centrul istoric are străzi înguste (cea mai mare parte funcţionează ca străzi cu sens unic) şi pieţe şi este delimitat de str. Horia în partea de nord, străzile Episcopiei, Transilvanei şi Andrei Saguna în vest şi de străzile M Kogălniceanu şi Dornei în sud. Trei linii de tramvai traversează centrul oraşului pe parcursul Bulevardului Revoluţiei, care leagă toate zonele cu cerinţe de mobilitate ridicată cu centrul. Alte secţiuni cu două sau trei linii sunt Calea Aurel Vlaicu, Calea Iuliu Maniu şi secţiunile din Cartierul Micălaca. Staţia de schimbare este Podgoria. Alte staţii de schimbare: Pieţele UTA şi Romană. Transportul în comun este în principal electric, nepolant (tramvaie), iar complementar, pentru zonele suburbane desfăşurându-se cu autobuze şi microbuze. Reţeaua de linii de tramvai asigură legătura între toate zonele de locuinţe şi zonele industriale în sistem rectangular pomind din centrul de circulaţie Podgoria, fluxurile de călători menţinându-se relativ ridicate în tot cursul zilei. Toate liniile trec prin centrul oraşului. Cele mai încărcate secţiuni de linie de tramvai în ora de vârf sunt: - Bd. Revoluţiei - cca călători / oră - Calea Aurel Vlaicu până la Piaţa UTA - cca călători / oră - Calea Iuliu Maniu (direcţia vest) - cca călători / oră. Mai multe secţiuni periferice ale coridoarelor majore de tramvai au cifre mai reduse de călători - cca călători / oră. Volumul de pasageri se diminuează în dependenţă directă de distanţa spre centrul municipiului. Niveluri scăzute de ocupare au fost determinate, de asemenea, pe liniile de tramvai între str. Pădurii şi str. Cocorilor ( călători / oră) şi de-a lungul străzii Conduraşilor - str. M. Kogălniceanu ( călători / oră). Încărcarea liniilor de autobuz în ora de vârf este chiar mai scăzută, cu cifre maxime între călători / oră. Numărul pasagerilor transportaţi zilnic este de cca persoane în intervalul orar 5 23, conform datelor furnizate de S.C. Compania de Transport Public S.A. Arad, prin adresa 6786/ Parcul de tramvaie înregistrează 142 buc., în depourile UTA şi Micălaca. Transportul cu taxiul completează transportul public, fiind o alternativă la utilizarea autoturismelor şi reprezintă un mod de transport integrat sistemului de transport public în ansamblu. Spaţiile de parcare existente pe străzi cauzează restricţii grave în termeni de eficienţă, aspect şi urbanitate şi trebuie să fie reduse, aceasta cu referire în special la cartierele din oraşul vechi care sunt caracterizate prin grad de ocupare ridicat şi volume de trafic care rezultă prin căutarea de locuri de parcare. Parcările stradale de pe parcursul Bulevardului Revoluţiei, cu un grad mare de ocupare, constituie motivul principal pentru nivelul de siguranţă redusă a traficului, fiind necesară amenajarea unei benzi de manevră care să separe locurile de parcare de benzile de circulaţie. De asemenea, aprox. 960 de locuri de parcare (27% din spaţiul de parcare) se află în cartierul istoric cel mai reprezentativ, consecinţa fiind că aproape toate străzile şi pieţele sunt dominate de vehicule parcate. Această densitate mare de locuri de parcare nu afectează numai aspectul bulevardului întrun mod negativ, ci şi siguranţa şi confortul circulaţiei. Infrastructura feroviară MEMORIU GENERAL 138

141 Municipiul Arad este nod de cale ferată, străbătut de următoarele linii de cale ferată: - liniile nr. 200 Şibot - Curtici şi nr. 328 Arad - Oradea sunt duble, electrificate şi interoperabile - linia 218 Timişoara Nord -Arad este simplă, dar electrificată şi interoperabilă - liniile nr. 219 (Aradu Nou Periam) şi nr. 223 (Arad Nădlac) sunt secundare, simple, neelectrificate, neinteroperabilee, închiriate Societăţii S.C. RC-CF TRANS S.R.L. Braşov). Conform adresei nr.5/3/2/cte/1426/ a Direcţiei Tehnice CNCF CFR S.A., Regionala CF Timişoara, lungimea de cale ferată situată pe teritoriul administrativ al municipiului Arad este de 11,525 km pe linia Şibot Curtici, 11,913 km pe linia Timişoara Nord Arad, 7,437 km pe linia Aradu Nou Periam, 13,725 km pe linia Arad Nădlac şi 6,180 km pe linia 328 Arad Oradea. Municipiul Arad dispune de patru staţii c.f.: - staţia Arad (Nord) - staţie centrală în care ajung toate trenurile, din toate direcţiile, situată pe linia 200 Şibot - Curtici; - staţia Vest (Bujac) prin care trec trenurile care circulă în direcţia Nădlac, pe linia 223; - staţia Valea Viilor, aflată pe linia 218 Timişoara Nord Arad; - staţia Sud (Aradul Nou), prin care trec trenurile care circulă în direcţia Timişoara, pe linia 219 Aradu Nou Periam. Pe traseul liniei 218 se află două pasaje superioare autostrada, podul peste Mureş şi un pasaj inferior str. Voinicilor, pe traseul liniei 219 se află, de asemenea, un pasaj superior autostrada, iar pe traseul liniei 223 se află alte două pasaje superioare, dintre care unul aflat în construcţie şi cinci intersecţii la nivel cu străzile Măgurei, Poetului, 6 Vânători, Câmplui şi Calea Aurel Vlaicu. De asemenea, linia ferată nr. 200 se intersectează cu străzile Voievd şi Păstorului (prelungirea) şi cu centura municipiului (două intersecţii). Pe traseul liniei 200 se află şi două pasaje superioare: unul la intersecţia căii ferate cu drumul naţional DN 7 şi unul la intersecţia acesteia cu centura municipiului. Suprafaţa aferentă zonei c.f. situată pe teritoriul Aradului este de aprox. 153,36 ha, din care 102,11 ha pe domeniul public şi 51,25 ha pe domeniul privat. Numărul de curse pentru pasageri şi pentru marfă: Dist. de circulaţie Nr. trenuri de călători capital de stat Nr. trenuri de călători capital privat Nr. trenuri de marfă capital de stat Nr. trenuri de marfă capital privat Arad - Arad Vest Arad Vest- Arad Arad -Aradul Nou Aradul Nou -Arad Sursa: Regionala CF Timişoara Transportul feroviar este considerabil mai redus decât cel de autobuze şi tramvaie ca frecvenţă a călătoriilor, iar tarifele sunt mai ridicate decât cele ale transportului rutier. Sistemul feroviar deserveşte transportul regional şi supraregional de călători şi de marfă şi oferă legături în context teritorial: judeţean, regional, naţional şi internaţional. Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren de 20 m situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de semnalizare şi de siguranţa MEMORIU GENERAL 139

142 circulaţiei şi a celorlalte instalaţii de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului, conform O.U.G. 12/ art. 29, al. 3. Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, cu lăţimea de 100 m din axul căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia (O.U.G. 12/1998, art. 29, al. 4). Infrastructura aeriană Aeroportul internaţional Arad, situat la cca. 4 km vest de centrul municipiului, se află în apropierea frontierei cu Ungaria, la 30 km de cel mai apropiat punct rutier de trecere a frontierei, Turnu, şi 20 km de cel mai apropiat punct feroviar de trecere a frontierei, Curtici. Este situat la distanţa de 60 km de aeroportul internaţional Timişoara, al doilea mare aeroport din România. Cursele de pasageri sunt momentan exclusiv internaţionale, pe ruta Bergamo. Terminalul Cargo - Aeroport Arad, componenta de bază a aeroportului Arad, este amplasat în imediata apropiere a Zonei Libere Arad, fiind în măsură să preia traficul de marfă pe calea aeriană care leagă Europa de Vest de Orientul Mijlociu DISFUNCŢIONALITĂŢI După culegerea datelor necesare efectuării inventarului local (reţeaua de străzi, parcaje, sistem de transport public etc.) s-au identificat disfuncţionalităţile (referitoare la structura şi dimensionarea tramei stradale, la organizarea circulaţiei generale), printre cele mai importante disfuncţii numărându-se următoarele: zonele industriale se întrepătrund cu zonele de locuit principalele obiective polarizatoare ale traficului sunt concentrate în anumite puncte lipsa de parcări subterane la marginea zonei centrale şi blocarea carosabilului cu autoturisme staţionate, fapt ce conduce la dificultăţi în desfăşurarea circulaţiei parcări amplasate de-a lungul străzilor starea rea a podului spre Aradul Nou periclitează legătura spre Timişoara, iar podul nou din Micălaca nu este legat la reţeaua majoră de circulaţie existenţa a numeroase străzi de pământ, chiar şi de categoria a III-a: Arţarului, Aviaţiei, Aurorei, Cedrului, Castanilor, Crişului, Cucului, Corabiei, Coloniştilor, Cheia, Ghica Vodă, Dumbrava Roşie, Curtici, Cuptorului, Furnicii, Fecioarei, Sabinelor, Vasile Pârvan, Inului, Izlazului, Latină, Luminii, Mărului, Meseriei, Ostaşului, Podului, Postavului, Slănic, Spitalului, Venus, Vrabiei ş.a. puncte de trecere la nivel de cale ferată, care extind mult durata deplasărilor linia cf Arad Timşoara străbate cartierul Micălaca, poluând fonic conul de aterizare a avioanelor se află deasupra municipiului, poluând, de asemenea, fonic calitate slabă a serviciului de transport public: staţiile nu sunt modernizate şi nu oferă siguranţă de acces, iluminat corespunător, adăpost împotriva intemperiilor şi informaţii asupra orarului trafic de tranzit care străbate zona centrală trafic greu incompatibil cu străzile utilizate, afectând în continuare zonele periferice MEMORIU GENERAL 140

143 străzi înguste în zona istorică lipsa străzilor exclusiv pietonale distanţe prea mari între trecerile de pietoni pe parcursul străzilor principale, în special pe Bd. Revoluţiei, arteră de maxim interes local, unde pietonii trebuie să traverseze două părţi carosabile, banda verde mediană şi liniile de tramvai lipsa pistelor de ciclişti conflicte între fluxul auto, situaţia de parcare şi traficul de pietoni şi biciclişti, specifice traficului eterogen, siguranţa traficului lăsând de dorit pe toate străzile principale, în special pe parcursul Bd. Revoluţiei legătura între diferitele cartiere se face printr-o singură arteră, aceasta fiind şi artera de penetraţie, motiv pentru care apar probleme speciale în aceste zone de însumare a fluxurilor de trafic la orele de vârf (de exemplu, cartierul Grădişte, prin str. Petru Rareş, Aradul Nou prin Calea Timişorii, Micălaca prin Calea Radnei etc.) INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL BILANŢ TERITORIAL TERITORIUL ADMINISTRATIV Teritoriu administrativ al Municipiului Aradfolosinţa terenurilor Suprafaţa totală Suprafaţa totală (ha) Ponderea din total teritoriu administrativ (%) (ha) % din total teritoriu administrativ Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan Teren agricol din care: 15557,24 64, ,24 0,00 64,92 Arabil 15110,01 63, ,01 0,00 63,05 Livezi, vii 39,86 0, ,86 0,00 0,17 Păşuni 407,37 1, ,37 0,00 1,70 Teren neagricol din care: 8407,44 35, , ,63 28,26 6,82 Păduri 1155,77 4, ,77 0,00 4,82 Ape 418,10 1, ,10 0,81 0,94 Terenuri neproductive 105,85 0,44 105,85 0,00 0,44 0,00 Căi de comunicaţie 930,42 3,88 675,66 254,76 2,82 1,06 Curti construcţii 5797,3 24, , ,19 0,00 TOTAL 23964, , ,87 28,26 71,74 MEMORIU GENERAL 141

144 Suptafaţa teritoriului administrativ, măsurată din planurile avizate de OJCPI este de 23964,68 ha. Teritoriul cuprinde trupul principal de intravilan şi TIZ-urile care însumează 17191,87 ha, reprezentând o pondere de 28,26% din total teritoriu administrativ. O caracteristică a Municipiului Arad este ponderea ridicată a terenurilor agricole, de 64, 92% din total teritoriu administrativ, datorită favorabilităţii solurilor pentru agricultură. In terenurile agricole ponderea covârşitoare o deţin terenurile arabile cu 97,12%. O altă caracteristică a Municipiului Arad este existenţa unui număr foarte mare de trupuri izolate, datorită îndeosebi existenţei fermelor agricole, şi a a exploatărilor de gaze. INTRAVILAN EXISTENT TRUPURI COMPONENTE Suprafata (ha) % din intravilan TRUP PRINCIPAL TRUPURI IZOLATE-TIZ TOTAL Au fost considerate ca trupuri izolate existente, TIZ- urile noi din planşa avizată de OJCPI. TIZ-urile vechi sunt cele din PUG Arad 1996, care au fost modificate între timp. INTRAVILAN EXISTENT- SUPRAFATA TIZ TRUPURI INTRAVILAN IZOLATE Suprafata (m) % din total intravilan TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ 15/ TIZ 15/ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ MEMORIU GENERAL 142

145 TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ 45/ TIZ 45/ TIZ 46/ TIZ 46/ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ MEMORIU GENERAL 143

146 TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ 86/ TIZ 86/ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ TIZ 124A TIZ 124B TOTAL Trupurile izolate noi aprobate de OJCPI s-au format în mare parte pe cele vechi, cu următoarele corespondenţe: MEMORIU GENERAL 144

147 CORESPONDENŢA DINTRE TRUPURILE EXISTENTE (PUG 1996) ŞI TRUPURILE NOI APROBATE (2014) Numar trup izolat nou Numar trup izolat vechi MEMORIU GENERAL 145

148 MEMORIU GENERAL 146

149 intravilan 2 intravilan 24 intravilan 25 intravilan 27 intravilan 74 intravilan 76 intravilan 77 intravilan 78 intravilan 79 intravilan 80 intravilan 81 intravilan 82 intravilan 83 intravilan 84 intravilan 85 intravilan 86 MEMORIU GENERAL 147

150 intravilan 88 intravilan 91 intravilan 93 intravilan 94 intravilan 95 intravilan 96 intravilan 98 intravilan 99 intravilan 100 intravilan 101 intravilan 105 intravilan 106 intravilan 111 intravilan 112 intravilan 113 intravilan 114 intravilan 115 intravilan 116 intravilan 117 intravilan 118 intravilan 119 intravilan 120 intravilan 123 intravilan 124 intravilan 125 intravilan 127 intravilan 128 intravilan 129 intravilan 133 intravilan 134 intravilan 135 intravilan 136 intravilan 137 intravilan 138 intravilan 140 intravilan 141 intravilan 143 intravilan 144 intravilan 145 intravilan 146 intravilan 147 intravilan 167 intravilan 168 intravilan 169 MEMORIU GENERAL 148

151 intravilan 170 intravilan 171 intravilan 172 intravilan 178 intravilan 179 intravilan 180 intravilan 182 intravilan 201 radiat 1 radiat 2 radiat 49 radiat 50 radiat 51 radiat 54 radiat 63 radiat 66 radiat 67 radiat 68 radiat 69 radiat 70 radiat 71 radiat 72 radiat 75 radiat 139 radiat 148 radiat 149 radiat 150 radiat 176 U.A.T. LIVADA 126 U.A.T. SOFRONEA 97 U.A.T. VINGA 202 U.A.T. VINGA 203 U.A.T. VINGA 204 U.A.T. VINGA 206 U.A.T. VINGA 207 Zonificarea teritoriului în cadrul intravilanului existent cuprinde zone funcţionale destinate locuinţelor individuale şi colective, zona instituţiilor şi serviciilor publice, zone de activităţi productive şi depozitare, zone de spaţii verzi, zone de activităţi agro-zootehnice, zone de gospodărie comunală, zone destinate infrastructurii tehnico-edilitare şi căilor de comunicaţii, zone cu destinaţii speciale. Suprafeţele din structura zonificării funcţionale sunt obţinute prin măsurători pe planşa de zonificare funcţională. Din aceastră distribuţie a pondenerilor zonelor funcţionale se pot observa câteva caracteristici: MEMORIU GENERAL 149

152 - ponderea cea mai mare o deţin zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare locuirii, cu 32,63%. Intre acestea ponderea cea mai mare o deţin locuinţele individuale cu regim mic de înălţime Parter, P+1, cu inserţii noi de P+2; - zona unităţilor industriale cuprinde circa 11% din intravilan, procent aflat în scădere faţă de precedentul PUG din cauza declinului industriei; - zona unităţilor agricole deţine o pondere semnificativă, jumătate din cea a zonelor industriale; nu este sigur că aceste terenuri sunt utilizate în totalitate chiar dacă funcţiunea s-a păstrat; - o pondere mică a zonelor de servicii şi instituţii publice, de 9,50%, mai mică decât a unităţilor agricole; - o pondere mare a spaţiilor verzi, constituite în mare parte din rezervele de teren care au fost prevăzute prin PUG anterior şi care în prezent au utilizare agricolă. BILANŢ INTRAVILAN AL MUNICIPIULUI ARAD- ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE ZONE FUNCŢIONALE Suprafaţa Zona instituţiilor şi servicii de interes public 667,39 (ha) EXISTENT Ponderea din total intravilan % 9,50 Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 2292,31 32,63 Locuinte regim mic de înălţime 2019,76 28,75 Locuinte regim mediu de înălţime 216,31 3,08 Locuinţe regim ridicat de înălţime 56,23 0,80 Zona unităţi industriale şi depozite 767,58 10,93 Zona unităţi agricole 398,72 5,68 Căi de comunicaţie şi transport, din care: 675,66 9,68 Căi de comunicaţie rutiere 317,64 4,52 Căi ferate 201,02 2,86 Căi aeriene 157,00 2,23 Zona spaţii verzi publice, sport, agrement, de protecţie 1467,64 20,89 Zona construcţii tehnico edilitare 91,45 1,30 Zona gospodărie comunală 75,56 1,08 Zona cu destinaţie specială 114,51 1,63 Ape 199,38 2,84 Terenuri neproductive / utilizare agricolă ocazională 105,85 3,91 TOTAL INTRAVILAN 7024, MEMORIU GENERAL 150

153 2.8. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ ŞI GOSPODĂRIE COMUNALĂ GOSPODĂRIREA APELOR Resurse de apă Municipiul Arad este situat în bazinul hidrografic Mureş. Râul Mureş străbate oraşul de la est la vest şi are ca afluenţi principali pe teritoriul judeţului râurile: Bârzava, Cladova, Milova, Troaş, Valea Corbeşti; la intrarea în judeţ are debitul de 142 m 3 /s, iar în municipiul Arad de 154 m 3 /s. Debitele maxime ale Mureşului ajung până la m 3 /s (2.150 m 3 /s), ducând la apariţia inundaţiilor. Resursa teoretică de apă a bazinului hidrografic este de aproximativ mil. m 3 debit mediu multianual pe r. Mureş la ieşirea din ţară, iar pentru sursele subterane de apă un debit aproximativ de mil. m 3. Resursele de apă subterană sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3,0 m adâncime). Conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România, care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din ţară, cea a municipiului Arad, care foloseşte cca. 25% din totalul rezervei de apă. Sursele de apă ale municipiului se găsesc în resursele de apă de suprafaţă din bazinele hidrografice Mureş şi Crişul Alb şi în cele de apă subterană cantonate în conul aluvionar al râurilor Mureş şi Crişul Alb. Amenajarea bazinului hidrografic Mureş Lucrările hidrotehnice existente în intravilanul municipiului (conform datelor transmise de către Administraţia Bazinală de Apă Mureş prin adresa nr /iulie 2014) sunt: lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor: dig mal drept, r. Mureş, L = 13,8km; dig mal stâng, r. Mureş, L = 9,93km; dig compartimentare mal stâng, r. Mureş în Aradul Nou, L = 2,1km; protecţii ale malurilor r. Mureş (consolidări de mal, prismuri de anrocament), cu lungimi totale de 6,9km. Lucrările de apărare sunt în stare tehnică bună şi sunt corect întreţinute. Digurile din intravilanul oraşului se continuă şi în extravilan, constituind linii de apărare de interes naţional. derivaţii: canalul Mureşel cu priză la Staţia de Pompare Mureşel, situată pe malul drept al râului Mureş, are lungimea de 5,41km canalul; se află în administrarea ANIF Arad şi a Primăriei mun. Arad. Volumul de apă prelevat din Mureş este variabil, funcţie de solicitările pentru irigaţiile din Ungaria. Conform Planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, al Comitetului municipal pentru situaţii de urgenţă Arad, perioada , elaborat de către biroul Protecţie Civilă, Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul primăriei Arad, starea digurilor este următoarea (conform măsurătorilor topografice efectuate ultima dată în anul 2008): MEMORIU GENERAL 151

154 dig mal drept Mureş între Vladimirescu şi Pecica, L=36,993 km, este corespunzător din punct de vedere tehnic, având: - profilele transversale sunt corespunzătoare, atât prin tronsoanele realizate din pământ, cât şi prin tronsoanele mixte, neprezentând deformaţii; - profilul longitudinal este constant, fără deformaţii vizibile; - taluzele şi coronamentul digului sunt în stare bună; - covorul vegetal se prezintă în stare bună; - rampele peste dig nu prezintă deformaţii majore, fiind prevăzute cu bariere. dig mal drept Mureş la Arad, L=9,930 km, este corespunzător din punct de vedere tehnic, având: - profilele transversale corespunzătoare, atât prin tronsoanele realizate din pământ cât şi prin tronsoanele mixte, neprezentând deformaţii; - profilul longitudinal este constant, fără deformaţii vizibile; - taluzele şi coronamentul digului sunt în stare bună; - covorul vegetal se prezintă în stare bună; - rampele peste dig nu prezintă deformaţii majore, fiind prevăzute cu bariere. dig de compartimentare mal stâng râu Mureş la Arad L= 2,1 km, este acceptabil din punct de vedere tehnic, având: - profilele transversale şi longitudinale sunt acceptabile având în vedere că digul a fost realizat pentru apărarea la nivele reduse a serelor (actualmente dezafectate) din colonia veche; - pe tronsonul dintre km sunt formate ogaşe pe coronamentul digului, iar covorul vegetal este acceptabil; - pe tronsonul dintre km pe ambele taluze este vegetaţie abundentă (tufişuri, arbuşti) care se va defrişa prin lucrări cuprinse în planul tehnic,; - în zona intersecţiei dintre amplasamentul autostrăzii Arad - Timişoara şi a digului, acesta a fost adus la stadiul iniţial până la intersecţia lui cu terasamentul autostrăzii. Vulnerabilitate la inundaţii. Zona vulnerabilă la inundaţiile produse prin revărsarea râului Mureş o reprezintă toată suprafaţa cuprinsă între digurile de apărare existente şi malurile râului. Cele mai mari inundaţii s-au produs pe această suprafaţă în anii 1970, 1975, şi Zonele vulnerabile la inundaţiile produse de apele interne se află în cartierele Gai, Bujac, Şega, Grădiştea, Aradul Nou şi Sânicolaul Mic. Punctele critice ale digurilor de pe râul Mureş sunt: Pe malul drept: - subtraversare Dn 1000mm cu vană SP Mureşul Mort, km 9+700; - stăvilar cu obloane şi sandori Ceala II canal Mureşul Mort, km ; - subtraversare 2xDn 500mm cu stăvilar pentru evacuare ape pluviale de la aeroportul Arad, km ; - subtraversare staţie de epurare ape uzate, km ; - subtraversare Dn 1200mm evacuare ape pluviale cartier Alfa, km ; MEMORIU GENERAL 152

155 - subtraversare Dn 800mm cu clapet, km ; - subtraversare Dn 800mm cu clapet, km ; - subtraversare canal termic Perla; - stăvilar canal Mureşel, km ; - subtraversare cu stăvilar evacuare ape pluviale SP5 Micălaca, km ; - subtraversare cu vană SP Sânleani, km subtraversare, km Pe malul stâng: - stăvilar închidere Dn 1000mm canal Ţiganca, km 0+020; - subtraversare conductă evacuare ape menajere, km0+033; - conductă beton Dn 1000mm cu stăvilar închidere, km 1+896; - subtraversare Dn 1000 mm cu clopot, km Obiectivele economice aflate în zona vulnerabilă la inundaţiile cauzate de râul Mureş sunt: 1 - SC Metalimpex SA; 2 SC Perla Mureş SA; 3 SC Perla Belvedere SRL; 4 - AS Voinţa; 5 UM 01249; 6 Ocolul silvic Ceala; 7 club tenis UTA; 8 Baza Constructorul Universitatea vasile Goldiş; 9 Ştrandul Neptun; 10 Fabrica de cărămidă Ceala; 11 Balastiera Micălaca; 12 Club Sportiv Şcolar Gloria Arad; 13 Insula Mureş - asociaţie de proprietari; 14 SC Cabana Lac SRL; 15 SC Cabana Lir SRL; 16 Pensiunea Mc Don; 17 Pensiunea Zor de Zi; 18 Pod CFR; 19 Pod rutier Traian; 20 Pod rutier Decebal; 21 Pod rutier Micălaca; 22 Poduri pontoane Ştrand Neptun; 23 Pod pontoane Insula Mureş; MEMORIU GENERAL 153

156 24 Parcul natural Lunca Mureşului ; 25 SGA stăvilar Ţiganca; 27 Baza sportivă CET; 28 DJS adm SC Grim Place SRL, baza sportivă de tenis; 29 SC Veritas Dim SRL; 30 Mateiaş Adrian, str. str. Exterior 23; 31 Purcariu Ştefan, str. Exterior 19; 37 PORR Construct, organizare de şantier; 41 SC Blue Artic SRL, bază sportivă; 42 CJA adm. Sabina &Co, bază sportivă. Zona port Arthur - mal stâng: 32 SC Nic Arad SRL; 33 Asociaţia independentă de protecţie mediului şi naturii; 34 Asociaţia nautică independentă; 36 Morariu Petre, str. Gladiolelor 57; Conform aceluiaşi plan de apărare mai sunt puncte critice şi în zonele: intersecţiei autostrăzii cu strada Mărului, a patinuarului municipal, a expoziţiei Cacib, precum şi la punctele critice ale digurilor existente (puncte critice prezentate anterior). Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş deţine, în faza de Studiu de Fezabilitate, investiţia Punere în siguranţă dig râu Mureş, mal drept Pecica-Vladimirescu în zona municipiului Arad, pe sectorul cuprins între km (L=4,5km). Este în curs de amenajare digul de la podul CF din zona Podul Traian. De asemenea, SGA propune reabilitarea digurilor de pe sectorul centura oraşului Pod Traian. Pentru dezvoltarea oraşului, Primăria are o serie de proiecte legate de gospodărirea apelor în oraş, şi anume: amenajarea şi punerea în valoare a malurilor Mureşului, pe tronsonul Parcul Europa - Podul Decebal, faza SF, an 2013; reamenajarea şi regularizarea Mureşului între km şi , faza SPF, an 2013; amenajare piste biciclişti pe faleza râului Mureş din mun. Arad, faza SF, an ECHIPAREA HIDRO-EDILITARĂ Municipiul Arad are o populaţie de de locuitori, ocupă un teritoriu administrativ de ha, din care aproximativ 200ha sunt ocupate de Cetatea Aradului şi de zona verde aferentă, încadrate de bucla Mureşului. MEMORIU GENERAL 154

157 Resursele de apă din teritoriul administrativ al oraşului sunt apreciabile. Cursurile de apă care străbat oraşul sunt râul Mureş şi canalele Mureşel, Sânleani, Ieru, Ţiganca. Mureşul este al doilea râul din Românie, după fl. Dunăre, ca lungime şi su prafaţă hidrografică. La intrarea în municipiu râul are un debit de 154 m 3 /s, debitul maxim ajungând şi al m 3 /s, situaţie care duce la apariţia inundaţiilor pe teritoriul oraşului. Resursele de apă subterană sunt valoroase atât calitativ, cât şi cantitativ, permiţând satisfacerea nevoilor populaţiei şi unităţilor economice, în special industriale. Conul aluvionar al Mureşului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructură din România, care a permis construirea celei mai mari captări de ape subterane din ţară, cea a municipiului Aradului care acoperă aproximativ 25% din totalul rezervelor de apă. Compania de Apă Arad este operator regional, licenţiat clasa I de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Serviciile de Gospodărie Comunală (ANRSC), care prestează servicii publice de alimentare cu apă potabilă, colectează şi epurează apa uzată pe bază de contracte de concesiune. Principalele obiective ale Companiei sunt: satisfacerea cerinţelor clienţilor în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate; obţinerea satisfacţiei clienţilor actuali şi potenţiali prin îmbunătăţirea serviciilor oferite; promovarea unor strategii de dezvoltare şi furnizare a serviciilor care promovează protecţia mediului înconjurător. Domeniul de activitate al operatorului cuprinde: producţia, transportul şi distribuţia apei potabile; colectarea şi epurarea apelor uzate menajere şi industriale înainte de a fi deversate; întreţinerea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate; monitorizarea calităţii apei potabile şi a apei uzate ALIMENTARE CU APĂ Municipiul Arad beneficiază de sistem centralizat de alimentare cu apă, care este cuprins în microsistemul zonal ARAD. Din acest microsistem sunt alimentate şi localităţile: - Zădăreni: HG 687, finalizat în 2007; - Fântânele: Sistem de alimentare cu apă existent, L=15,5km; - Vladimirescu: Sistem de alimentare cu apă existent (Vladimirescu, Mândruloc, Horia, Cicir); - Livada: Sistem de alimentare cu apă existent (Livada şi Sânleani); - Şofronea: HG577, finalizat în 1999; - Zimandu Nou: Sistem de alimenatre cu apă existent (A. Şaguna, Zimand Cuz, Zimandu Nou); - oraş Sântana: Program SAMTID în derulare; - Olari: Sistem de alimentare cu apă existent (fără Şintea Mică); - Şimand: OG7 faza Proiect Tehnic ; - oraş Curtici Program SAMTID; - Dorobanţi HG 577, în execuţie. Populaţia alimentată cu apă prin sistem centralizat este de locuitori, reprezentând 95,5% din populaţia totală a municipiului ( locuitori). MEMORIU GENERAL 155

158 SURSE DE APĂ Sursa de apă a sistemului este apa subterană prelevată de la medie adâncime din frontul de captare Arad - Chişineu Criş. Fronturile care alimentează municipiul sunt amplasate astfel: frontul de captare de la Uzina nr. 1: are 11 foraje cu adâncimi cuprinse între 75-90m şi debite cuprinse între 7-27 l/s/foraj şi o capacitate totală de captare de 900m 3 /h. Forajele sunt amplasate în curtea şi în grădina Uzinei 1 şi în albia majoră a râului Mureş; frontul de captare de la Uzina nr. 2 (Nord): front principal de captare pentru oraş, este format la rândul său din două fronturi de captare, şi anume: primul cu 92 de foraje care se întinde pe direcţia N, pe axa Arad-Şimand, de-a lungul lui DN 79 până în zona localităţii Şimand, pe o distanţă de aproximativ 20 km. Adâncimea forajelor variază între m, iar al doilea front de captare cu 13 foraje este amplasat în zona localităţii Mândruloc, din care se alimentează localitatea, restul de debit fiind trimis în staţia de tratare Uzina 2. Capacitatea totală a frontului de captare Uzina 2 este de cca m 3 /h. Toate forajele au fost echipate, începând cu anul 2001, cu electropompe noi cu debite de m 3 /h. Din acest front se alimentează localităţile: Sânleani, Livada, Zimandul Nou, Zimandul Cuz, Andrei Şaguna Curtici, Macea, Sânmartin, Şimand, Mândruloc. Din reţeaua de distribuţie a apei în municipiul Arad se alimentează localităţile: Horia, Vladimirescu, Şofronea, Fântânele. Fronturile de captare au asigurate zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică conform prevederilor din HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică ADUCŢIUNILE DE APĂ SUBTERANĂ De la frontul de captare Nord, apa ajunge în Uzina de apă nr. 2 prin trei conducte de aducţiune, cu diametre de 600, 800 şi 1.000mm şi lungime totală de 34km. Din aceste conducte de aducţiunie se alimentează cu apă brută a Uzinei de apă nr. 3, printr-o aducţiunea formată din două fire, cu diametre de 1000 şi 800mm şi lungime de 9,0km. Există puncte diferite de record, asigurându-se astfel alimentarea continuă a Uzinei de apă nr. 3 în cazul unei avarii sau a unor reabilitări la frontul de captare. Din frontul de captare Nord se alimentează cu apă, printr-o staţie de pompare aflată la 21,0km nord de municipiul Arad, localităţile Curtici, Macea şi Sânmartin. Apa este luată dintr-un rezervor cu capacitatea de 100m 3 şi este refulată într-un castel de apă cu capacitatea de 500m 3. Conducta de refulare a apei este din PEHD, are diametrul de 300mm şi lungimea de 8,1km, este reabilitată prin programul SAMTID. Debitele de apă livrate acestor localităţi sunt între m 3 /lună la Curtici, între m 3 /lună la Macea şi m 3 /lună la Sânmartin. Tot din aducţiunea de apă captată din frontul Nord se alimentează şi oraşul Sântana, printr-o aducţiune (reabilitată prin Programul SAMTID) realizată din tuburi de PEHD, cu Dn 200mm şi lungime de 8,13km. Sistemul centralizat de alimentare cu apă al oraşului are trei gospodării de apă, denumite Uzine de apă. Uzina de apă nr. 1 se află în partea centrală a oraşului, funcţionând din anul 1896 şi cuprinde: staţie de tratare a apei, staţii de pompare şi rezervoare de apă. În anul 1937, datorită cerinţei crescute de apă a oraşului, se măreşte capacitatea de captare şi tratare până la 250 l/s, capacitate cu care funcţionează şi în prezent. Procesul de tratare are următoarele etape: aerare, prefiltrare, decantare, filtrare. În prezent Uzina funcţionează în regim de staţie de repompare a apei. Înmagazinarea apei potabile se face în 5 rezervoare, semiîngropate, având capacităţi de: 2x1.000m 3, 2x1.200m 3, 1x10.000m 3, dezinfecţia apei prin clorinare se realizează în aceste rezervoare. Pomparea apei din rezervoare în reţeaua de distribuţie se face prin două staţii de pompare. MEMORIU GENERAL 156

159 Distribuţia apei din Uzină se face prin artere (conducte principale) executate din tuburi de beton precomprimat, oţel, fontă, azbociment, PAFSIN, şi prin reţea de distribuţie (conducte de serviciu) executată din tuburi de fontă, azbociment, PVC, oţel, PEHD. Lungimea totală a reţelei de distribuţie este de 527km, iar diametrele variază între mm pentru artere şi mm pentru conductele de serviciu. Reţeaua este echipată cu branşamente realizate din tuburi de plumb, oţel zincat, PVC şi PEHD. Uzina de apă nr. 2 este staţia principală a oraşului, are capacitatea de captare de 9.000m 3 /h, cea de pompare de m 3 /h şi are funcţionare continuă. Uzina cuprinde: staţie de tratare, staţii de pompare şi rezervoare de apă. Staţia de tratare are o capacitate de l/s şi realizează deferizarea şi demanganizarea apei înainte de stocarea în rezervoare şi de distribuirea în reţeaua oraşului. Rezerva totală de apă este de m 3 distribuită în 5 rezervoare astfel: 2x2.000m 3 şi 3x m 3. Distribuţia apei potabile în reţeaua oraşului se realizează prin trei magistrale de apă potabilă, cu Dn = 600, 800 şi 1.200mm, prima dintre ele alimentând localităţile Vladimirescu, Mândruloc şi Cicir, printr-o conductă de 8,0km lungime. Celelalte două magistrale alimentează reţeaua de distribuţie a municipiului. Uzina de apă nr. 3 este amplasată în partea de nord a municipiului asigurând apă pentru parcul industrial al municipiului şi cartierul Aurel Vlaicu. Uzina cuprinde o staţie de pompare a apei în reţea, rezervoare supraterane pentru stocarea apei potabile, cu capacitate de 2x10.000m 3 şi o staţie de clorinare a apei. Debitul maxim de alimentare al Uzinei este de m 3 /zi (2.500m 3 /h). Debitul de alimentare a reţelei de apă a oraşului variază între 4.000m 3 /zi (167m 3 /h) în timpul iernii şi m 3 /zi (834m 3 /h) în timpul verii. Starea tehnică a obiectelor din cele trei Uzine de apă este bună, staţia de tratare a apei din Uzina nr. 2 asigurând 100% capacitatea de exploatare REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu are lungimea de 558,8km, are un grad de acoperire a tramei de străzi de 100%. Diametrele variază între mm pentru artere şi între mm pentru conductele de serviciu. Materialele din care este realizată reţeaua sunt: beton armat, beton precomprimat, oţel, fontă, azbociment, PAFSIN, PEHD şi PVC. Reţeaua de distribuţie a apei se află în stare tehnică bună. În prezent este în curs de reabilitare, la finalul acţiunii asigurându-se: reabilitarea conductelor principale (artele) pe 20,7km, cu tuburi din fonta ductilă şi PEID, având diametre între mm; reabilitarea conductelor de distribuţie pe 28,55km, cu tuburi din PEID, având diametre între mm; aducţiunea de apă potabilă Arad Fântânele. Din reţeaua de apă potabilă o municipiului Arad se alimentează localităţile Fântânele şi Zădăreni. Localitatea Fântânele se alimentează printr-o staţie de repompare amplasată pe malul stâng al Mureşului, la cca. 9,0km distanţă de Arad, de-a lungul şoselei DJ 682. Conducta de aducţiune a apei către Fântânele este din azbociment, are diametrul de 200mm şi lungimea de 2,5km. Reţeaua localităţii are un rezervor de apă cu capacitatea 2x100m 3 şi o staţie de pompare cu funcţionare în regim de hidrofor doar pentru perioada de vară când creşte consumul de apă, în restul anului debitele fiind mai mici localitatea se alimentează direct din reţeaua municipiului. Debitul livrat lunar variază între m 3, pentru 404 abonaţi. MEMORIU GENERAL 157

160 CANALIZARE APE UZATE Canalizarea oraşului funcţionează în sistem unitar şi mixt, şi rezolvă colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate. Numărul locuitorilor racordaţi la sistemul existent este de persoane, reprezentând 87,5% din populaţia totală a oraşului REŢEAUA DE CANALIZARE Lungimea reţelelor de canalizare este de 485,7km, iar lungimea străzilor echipate cu reţea de canalizare ape uzate este de 345,0km, având de racorduri. Canalizarea menajeră este prevăzută cu un număr de cămine şi 184 guri de scurgere, cu conducte având diametre între Dn 175 mm şi Dn 1000 mm. Canalizarea pluvială are colectoare cu diametre cuprinse între mm, dotată cu guri scurgere şi cămine. Reţeaua de canalizare primeşte şi apele industriale provenite de la unităţile industriale din localitate. Datorită configuraţiei plate a terenului, transportul apelor uzate se realizează prin pompare cu ajutorul a 13 staţii, după cum urmează: S.P.1 Amplasament: Cartier Aradul Nou în zona fostului C.A.P., echipată cu: - 1 pompă FLYGHT cu debit Q = 200 m 3 /h; - 2 pompe ACV 150 cu debit Q = 170 m 3 /h. S.P.2 Amplasament: Cartier Micălaca în apropierea depoului C.T.P., echipată cu: - 4 pompe ACV 150 cu debit Q = 170 m 3 /h. - 2 pompe FLYGHT cu debit Q = 240 m 3 /h. S.P.3 Amplasament: Cartier Podgoria Piaţa Caius Iacob, echipată cu: - 2 pompe FLYGHT cu debit Q = 280 m 3 /h. - 1 pompă ACV 150 cu debit Q = 170 m 3 /h. S.P.4 Este o staţie de pompare numai pentru ape pluviale. Amplasament: Cartier Alfa zona Cărămidări, echipată cu: - 6 pompe MV 300 cu debit Q = 450 m 3 /h. S.P.5 Este o staţie de pompare numai pentru ape pluviale. Amplasament: Cartier Micălaca Zona 300 pe malul Mureşului, echipată cu: - 6 pompe DV 35 cu debit Q = 800 m 3 /h. - 1 pompă ACV 150 cu debit Q = 170 m 3 /h. S.P.6 Amplasament: Piaţa Spitalului, echipată cu: - 2 pompe FLYGHT cu debit Q = 1600 m 3 /h. - 2 pompe MV 402 cu debit Q = 1250 m 3 /h. S.P.7 Este o staţie de pompare atât pentru ape uzate menajere cât şi pentru ape pluviale. Amplasament: Malul drept al Mureşului în apropierea podului Traian, echipată cu: - 3 pompe tip DUNĂREA pentru ape pluviale cu debit Q = 2000 m 3 /h. - 2 pompe FLYGHT pentru ape uzate menajere cu debit Q = 120 m 3 /h. - 3 pompe DF 20 pentru ape uzate menajere cu debit Q = 250 m 3 /h. MEMORIU GENERAL 158

161 S.P.8 Amplasament: Cartier Subcetate la intersecţia străzilor Cetăţii şi Radu de la Afumaţi. Echipată cu : - 2 pompe FLYGHT cu debit Q = 150 m 3 /h. S.P.9 Amplasament: Cartier Grădişte pe str. Ardealului, echipată cu: - 3 pompe FLYGHT cu debit Q = 115 m 3 /h. S.P.Cocorilor Este o staţie de pompare atât pentru ape uzate menajere cât şi pentru ape pluviale. Amplasament: str. Cocorilor pe malul drept al canalului Mureşel, echipată cu : - 3 pompe WILO cu debit Q = 120 m 3 /h. S.P.Bujac 1 Este o staţie de pompare atât pentru ape uzate menajere cât şi pentru ape pluviale. Amplasament: Cartier Bujac pe strada Sever Bocu numărul 10, echipată cu : - 2 pompe ACV 300 cu debit Q = 350 m 3 /h. S.P.Gai Este o staţie de pompare pentru ape pluviale. Amplasament: Cartier Gai pe strada Tribunul Corcheş, echipată cu: - 3 pompe tip EPEG 100 cu debit Q = 100 m 3 /h. Funcţionează numai în perioada precipitaţiilor. S.P.Bujac 2 Este o staţie de pompare pentru ape pluviale şi ape freatice. Amplasament: Cartier Bujac la intersecţia străzilor Trotuşului şi Orizont, echipată cu: - 1 pompă tip GORMAN cu debit Q = 180 m 3 /h. Pentru pomparea apelor pluviale şi a apelor freatice în cartierul Bujac mai sunt amenajate două ministaţii de pompare: M.S.P.1 - Situată la intersecţia străzilor Orizont şi Sporturilor, este echipată cu 1 pompă A.C.V. 100 cu debit Q = 100 m 3 /h. M.S.P.2 Situată pe strada Socului este echipată cu 1 pompă cu ax orizontal, având debitul Q = 70 m 3 /h EPURAREA APELOR UZATE Epurarea apelor uzate de pe întreaga suprafaţă a oraşului Arad se rezolvă prin intermediul unei staţii de epurare. Staţia este amplasată în partea de vest a municipiului Arad pe str. Bodrogului, lângă Aeroportul Internaţional Arad, are o capacitate de l/s şi funcţionează în prezent cu două trepte de epurare. Treapta mecanică de epurare a fost construită în anul Tratarea biologică şi tratarea nămolului au fost adăugate în anul Treapta mecanică de epurare cuprinde: - Stăvilare de intrare: două stăvilare cu acţionare mecanică; - Camera grătarelor: grătarul cu bare rare şi grătarul cu bare dese; - Deznisipator cuplat cu separator de grăsimi; - Staţia principală de pompare: echipată cu 2 pompe CDVBE cu debit Q=5760 m 3 /h, 1 pompă Flyght cu debit Q=5100 m 3 /h, 1 pompă Flyght cu debit Q=2360 m 3 /h, 1 pompă Flyght cu debit Q=1250 m 3 /h şi 2 pompe MV502 cu debit Q=2150 m 3 /h; - Decantare primară: 2 decantoare radiale cu diametrul 45 m, echipate cu pod raclor; - Staţie de pompare nămol: echipată cu 2 pompe ACV 150x32 cu debit Q=150 m 3 /h; - Metantancuri: 2 bucăţi cu un volum de 4000 m 3 fiecare; MEMORIU GENERAL 159

162 - Platforme de uscare a nămolului; - Gazometre: 2 bucăţi cu capacităţi de 500 m 3, iar al 2-lea de 1000 m 3 ; - Centrala termică pe biogaz produs din fermentarea nămolului. Treapta biologică de epurare cuprinde: - Bazine de aerare: cu 3 compartimente independente cu un volum total de m 3, aerare cu bule fine cu membrane de cauciuc tip Flyght Saniter. Pentru producerea aerului necesar staţia de epurare este dotată cu o staţie de suflante care conţine 4 suflante cu debit variabil m 3 /h tip HV-Turbo; - Decantare secundară: 3 decantoare radiale cu diametrul de 45 m, două din decantoare au fost reabilitate, al treilea fiind în curs de reabilitare. - Staţie de pompare a nămolului recirculat din decantoarele secundare: echipată cu 3 pompe Flyght cu debit Q=1.313 m 3 /h şi o pompă Flyght pentru nămol în exces cu debit Q=111 m 3 /h. Evacuarea apelor din staţia de epurare se face prin două conducte cu diametrul de 1000 mm şi lungime 1,5 km în râul Mureş. Staţia mai are o posibilitate de evacuare înspre canalul Mureşel, în situaţia în care debitele cresc foarte mult la precipitaţii abundente sau topirea zăpezilor. În astfel de situaţii apele meteorice sunt pompate direct în două bazine de retenţie unde apa se scurge gravitaţional în canalul Mureşel. Staţia de epurare este în curs de reabilitare prin măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 aprobată prin memorandum-ul de finanţare, semnat în de către Comisia Europeană şi de către Guvernul României. Obiectivul principal al proiectului este atingerea indicatorilor de deversare ai efluentului staţiei, prevăzuţi în normele româneşti în vigoare, NTPA 001/2002, NTPA 011/2002. Pentru îmbunătăţirea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare apă uzată, administratorul acestora are în vedere continuarea investiţiilor din surse proprii şi atragerea de fonduri nerambursabile pentru reabilitarea şi extinderea sisteme de apă şi apă uzată. În prezent este în derulare Masterplan-ul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Arad, documentaţie cuprinsă în Proiectul regional POS Mediu pentru lucrări de reabilitare şi extinderea reţelelor alimentare cu apă şi canalizare având ca surse de finanţare fonduri de coeziune, investiţii din surse proprii, etc. Pentru perioada imediat următoare ( ) se estimează punerea în funcţiune a următoarelor lucrări: alimentare cu apa Insula Mureş PIF 2015; colector apă uzată menajeră în cartier A. Vlaicu-Zona Ind.Vest (Expo Arad - str. M. Manole) 3 km - PIF 2014; staţie Pompare Ape Uzate Constituţiei şi branşament electric PIF 2014; extindere colector menajer pe str. Ghica Voda, 100 m PIF 2015; extindere colector menajer pe str. Ana Ipatescu PIF Pentru perioada se au în vedere următoarele lucrări: reabilitarea reţelei de apă din zonele: Calea Victoriei-Feleacului, Miron Costin, Bihorului, Pârneava, Foişor-Poetului, cartier Aurel Vlaicu-zona H între strada Şcoalei şi p-ţa UTA, aleea Constructorilor; MEMORIU GENERAL 160

163 reabilitare rezervoarele şi dispecerat din Uzina de apă 2; reabilitare staţii de pompare Cruceni, Clopotului; reabilitare reţea de canalizare ape uzate menajere pe străzile: Fulgerului, Toamnei, Comunarzilor, traversare pot Decebal, L. Szantay, Ghe. Sion, G. Bariţiu, Măgurei, Roşiori, cartier Micălaca (str. Sighişoarei, Nucet, Beiuş, Zalău, Tuşnad); realizare staţie de pompare apă uzată pe str. Constituţiei; reabilitarea clădiri anexe din staţia de epurare: dispecerat, garaj autospeciale, clădire PT, clădire suflante; reabilitare SPAU1, SPAU2, SPAU7, SPAU CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Analiza efectuată asupra serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate în municipiul Arad evidenţiază următoarele aspecte: fronturile de captare au delimitate zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică conform prevederilor HG 930/2005; conductele aducţiunii de apă Nord au fost reabilitate prin programul SAMTID; reţelele de apă şi apă uzată sunt în curs de reabilitare şi extindere; staţia de epurare a apelor uzate este în curs de reabilitare prin programul ISPA; reabilitările acestor sisteme sunt finanţate din fonduri europene şi din surse proprii. Sistemele de apă şi canalizare ape uzate menajere aflate în administrarea Companiei de Apă Arad sunt în curs de reabilitare şi extindere, prin programe cu finanţari externe nerambursabile şi prin fonduri proprii. Se recomandă ca branşarea la reţeaua de apă potabilă sau racordarea la reţeaua de canalizare ape uzate a obiectivelor socio-economice şi culturale care se propun în noul Plan Urbanistic General să se facă cu acordul Companiei ECHIPAREA ENERGETICĂ SURSE DE PRODUCERE A ENERGIEI Pe teritoriul municipiului Arad sunt două centrale electrice de termoficare: CET Lignit Arad şi CET Hidrocarburi Arad care produc energie electrică şi termică, şi care funcţionează interconectat. Societatea Comercială Centrala Electrică de Termoficare Arad a fost înfiinţată în aprilie 2002 şi administrează prin concesiune patrimoniul fostei Sucursale Electrocentrale Arad desprinsă din S.C.Termoelectrica S.A. Bucureşti în baza H.G. 105/2002. În SC CET Arad SA a fost divizată în: - SC CET Arad SA (unitate de producţie pe lignit în regim de bază, şi care deţine astfel capacitatea de producţie şi reţelele principale de transport agent termic) şi - SC CET Hidrocarburi Arad SA (operator de transport, distribuţie, cu posibilităţi de producţie energie termică pe surse de vârf, ce deţine astfel reţelele secundare de transport agent termic de la punctele termice la consumatorii finali). MEMORIU GENERAL 161

164 Centrala Electrică de termoficare CET Lignit Arad este situată în nordul Municipiului Arad, are ca activitate principală producerea de energie electrică, şi a fost proiectată să funcţioneze pe combustibil solid (cărbune lignit), având ca suport de flacără gazele naturale. CET Arad SA (CET Lignit) produce şi livrează, prin centrala pe lignit, energie electrică şi termică, în cogenerare, în perioada fiind produsă şi livrată energie electrică după cum urmează: Tabel 1. Energia produsă şi livrată de CET Arad SA Energie Electrică Produsă (MWh) Livrată facturată (MWh) Termică Produsă (Gcal) Livrată facturată (Gcal) reţea transport Sursa: SC CET Arad SA Pentru realizarea producţiei s-au înregistrat următoarele consumuri: Tabel 2. Consum combustibili pentru producţia de energie Combustibil Gaz (mii mc) Cărbune (t) Sursa: SC CET Arad SA Centrala electrică de termoficare CET Hidrocarburi Arad, situată în centrul Municipiului Arad, este proiectată să funcţioneze pe gaze naturale şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%, având în componenţă două cazane energetice de 75, respectiv 57 MW/h şi 6 cazane de apă fierbinte cu o capacitate de 116 MW/h. CET Hidrocarburi produce energie electrică şi termică, livrarea energiei electrice efectuându-se pe baza contractelor reglementate de ANRE. Coordonarea operativă din punct de vedere al producerii energiei electrice este asigurată prin Dispecerul Energetic Naţional. Prin datele furnizate de SC CET ARAD SA este descrisă situaţia actuală a SC CET ARAD SA, priorităţile, măsurile strategice de dezvoltare cu termenele de finalizare şi modalităţile de finanţare a acestora. Conform informaţiilor furnizate, situaţia actuală a SC CET ARAD SA este următoarea: 1. SC CET Arad SA este o centrală de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, fiind principalul producător de energie termică pentru Municipiul Arad. SC CET Arad SA are în componenţă următoarele capacităţi de producţie : - Două cazane de abur industriale de câte 100 t/h, 16 ata, C, 70 Gcal, (PIF 1989), 80 MWt cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale pentru aprindere şi susţinere ardere, cu derogare de funcţionare pentru ore, sau până la , conform HG nr. 440/2010 art. 5 alin. 2; - Un cazan de abur energetic nr. 1 de tip K - CRG , de 420 t/h, 137 bar; C, (PIF 1993), 403 MWt, cu funcţionare pe lignit şi gaze naturale pentru aprindere şi susţinere ardere, cu durata limitată de viaţă şi funcţionare, ore în perioada , conform Legii 278/2013, art.33; - Un cazan de abur energetic nr. 2 de tip K CRG , de 420 t/h, 137 bar, C, 403 MWt, care a fost construit în proporţie de 70%. Investiţia este în curs de derulare, şi care, din considerente de mediu, se va finaliza pentru funcţionarea numai pe gaze naturale. Data stabilită de finalizare şi PIF (punere în funcţiune) cazan este MEMORIU GENERAL 162

165 - Un turbogenerator (nr. 1) de 50 MW (maxim 65 MW), 135 bar, C, tip DSL 50 (PIF 1993), cu condensaţie şi două proze reglabile, una fiind priza industrială de ata şi una fiind priza de termoficare de 0,7 2,5 ata. - Un generator electric tip TH 60 2, (PIF 1993), puterea nominală60 MW 75 MWA, Tensiune la borne/curent nominal 10,5kV/4124A, frecvenţă 50 Hz, modul de răcire - hidrogen, excitaţie: statică independentă 193 V/ 1342 A cu forţare excitaţie până la 2600 A. - Două schimbătoare de căldură de bază de 60 Gcal/h, alimentate cu abur din priza de termoficare urbană a turbinei de abur; - trei schimbătoare de căldură de vârf de câte 40 Gcal/h fiecare, alimentate cu abur din bara colectoare de ata din cadrul centralei, în care intră abur din priza industrială a turbinei de abur sau din cazanele de abur industrial. În gospodăria de combustibil solid, SC CET ARAD SA deţine staţia de descărcare cu capacitatea de 1950 tone/35 vagoane şi depozitul de combustibil solid cu capacitatea de tone, din care tone estacada de descărcare. SC CET ARAD SA este alimentată cu gaze naturale din reţeaua de transport gaze naturale, prin Staţia de reducere reglare SRM CET III Arad, care este racordată la conducta de înaltă presiune (P=7 / 12 bar la intrarea în Staţia SRM), aparţinând SC TRANSGAZ SA. SC CET ARAD SA furnizează energia electrică în Sistemul Energetic Naţional prin Staţia 110kV CET Lignit Arad. De asemenea SC CET ARAD SA deţine şi Staţia de tratare ape pentru consum tehnologic. SC CET ARAD SA furnizează energie termică operatorului de transport şi distribuţie SC CET HIDROCARBURI SA, pentru asigurarea necesarului de energie termică al Municipiului Arad. Energia termică produsă la nivelul unui an este de ,54 MWh/an. Capacitatea instalată a surselor este 563 MWt. După finalizarea cazanului nr. 2 de 420 t/h capacitatea instalată va fi de 966 MWt. Priorităţi SC CET ARAD SA Din considerente economice şi de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă, tendinţa SC CET ARAD SA în perioada următoare este aceea de a stabili o soluţie optimă de eficientizare şi rentabilizare a obiectivului energetic CET Arad, care să funcţioneze pe gaze naturale în vederea conformării la cerinţele de mediu cu următorul scop: - Livrarea energiei termice la un preţ accesibil pentru consumatorii Municipiului Arad printrun sistem energetic eficient de cogenerare de înaltă eficienţă în ciclu combinat cu impactul cel mai mic asupra mediului. - Îmbunătăţirea eficienţei SC CET ARAD SA. - Instalarea de parcuri fotovoltaice pe terenurile dezafectate în urma schimbării combustibilului solid, cum ar fi Depozitul de zgură şi cenuşă şi Depozitul de combustibil solid. În acest scop, în data de 20 iunie 2014, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor de la SC CET ARAD SA a aprobat derularea investiţiei noi în sursa de producţie TG/KR 40 MW el (turbină pe gaze cu cazan recuperator) şi AKU (acumulator de căldură), prevăzută în Etapa a II-a a Studiului privind oportunitatea unei investiţii noi la SC CET ARAD SA, pentru retehnologizarea sursei de producere a energiei termice în Municipiul Arad, aprobat prin HCL Municipiul Arad nr. 120/ Măsuri strategice de dezvoltare a SC CET ARAD SA Cu scopul de a menţine funcţionarea SC CET ARAD SA în concordanţă cu normele şi prevederile UE şi de a asigura continuitatea producţiei de energie termică pentru Municipiul Arad, şi din MEMORIU GENERAL 163

166 aceleaşi considerente economice şi de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă, SC CET ARAD SA a demerat următoarele lucrări de investiţii în vederea eficientizării centralei şi conformării cerinţelor de mediu: - Supraînălţarea compartimentului nr. 2 între cotele 114 m 116 m de la Depozitul de zgură şi cenuşă a SC CET ARAD SA pentru funcţionarea în sezonul Închiderea Depozitului de zgură şi cenuşă de la SC CET ARAD SA. - Retehnologizarea SC CET ARAD SA prin realizarea investiţiei Centrală pe ciclu combinat cu turbină cu gaz cu cazan recuperator şi acumulator de căldură care se va realiza în două etape: - Etapa I Finalizare cazan nr. 2 de 420t/h cu funcţionare pe gaze naturale; - Etapa II Turbină pe gaze cu cazan recuperator şi acumulator de căldură (TG+CR+ACU). - Montarea unui parc de panouri fotovoltaice pe suprafaţa Depozitului de zgură şi cenuşă de la SC CET ARAD SA. Capacitatea posibilă este de cca. 27 MW el. - În urma retehnologizării centralei prin care SC CET ARAD SA va funcţiona numai pe gaze naturale, gospodăria (instalaţiile) de combustibil va fi trecută în conservare. Termenele de finalizare sunt conform tabelului de mai jos: Tabel 3. Termene de finalizare pentru lucrările de investiţii la CET Arad Denumire investiţie Termen de finalizare Supraînălţarea compartimentului nr. 2 între cotele 114 m 116 m de la Depozitul de zgură şi cenuşă a SC CET ARAD SA pentru Finalizat în 2013 funcţionarea în sezonul Închiderea Depozitului de zgură şi cenuşă de la SC CET ARAD SA. Compartimentele 1 şi 3 - finalizat 2014 Compartimentul nr Retehnologizarea SC CET ARAD SA prin realizarea investiţiei Centrală pe ciclu Etapa I combinat cu turbină cu gaz cu cazan recuperator şi acumulator de căldură care se va realiza în Etapa II conform SF două etape. Montarea unui parc de panouri fotovoltaice pe suprafaţa Depozitului de zgură şi cenuşă de la 2017 SC CET ARAD SA. Sursa: SC CET ARAD SA Modalităţi de finanţare: a. Obiectivul investiţiei privind Centrala pe ciclu combinat cu turbină de gaz, cazan recuperator şi acumulator de căldură din cadrul SC CET Arad SA a fost inclus în Planul Naţional de Investiţii (PNI) parte integrantă a documentului Elemente pentru evaluarea Aplicaţiei trimisă de România în conformitate cu Articolul 10 c(6) al Directivei 2003/87/CE, Revizia 4/ elaborat de Ministerul Economiei şi aprobat de D G Clima prin Decizia Comisiei C (2012) 4567 final din şi de D G Competition prin Decizia Comisiei C (2012) 8776 final. Finanţarea acoperă 25% din cheltuielile eligibile prevăzute pentru întreaga investiţie. b. Atragerea unui investitor în vederea asocierii în participaţiune cu scopul realizării unei instalaţii noi Turbină pe gaz cu cazan recuperator şi acumulator de căldură (TG+CR+AKU) la SC CET Arad SA. MEMORIU GENERAL 164

167 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ Municipiul Arad, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, face parte, totodată, din Regiunea de dezvoltare Vest, fiind un important centru urban, polarizator al localităţilor atât la nivel judetean cât şi regional. Prin dotările publice ale municipiului, care sunt la nivel judeţean şi interjudeţean, şi prin activitatea sa industrială şi comercială, municipiul este un important consumator de energie electrică. Alimentarea municipiului Arad cu energie electrică se realizează prin intermediul staţiilor de transformare, posturilor de transformare şi a liniilor de înaltă, medie şi joasă tensiune care acoperă municipiul. a. REŢEAUA ELECTRICĂ DE TRANSPORT Pe teritoriul administrativ al municipiului Arad este amplasată staţia de transformare 400/220/110 kv Arad în care se afla 3 unităţi de transformare: - AT1 220/110 kv, 200 MVA - AT3 400/220 kv, 400 MVA - Trafo 400/110 kv, 250 MVA Teritoriul municipiului este străbătut de următoarele linii electrice de transport: - LEA 400 kv: Arad Sandorfalva (Ungaria), Arad Nădab şi Mintia Arad - LEA 220 kv: Timişoara Arad (d.c.) Prin liniile electrice Arad Sandorfalva (Ungaria) şi Arad Nădab se asigură conexiuni importante ale reţelei electrice de transport româneşti cu reţeaua maghiară şi implicit conexiunea cu UCTE. Reţeaua de transport al energiei electrice de pe teritoriul municipiului Arad se află în exploatarea CNTEE Transelectrica SA Sucursala de Transport Timişoara. Din punct de vedere al proiectelor de modernizare a reţelei de transport, se preconizează trecerea la 400 kv a LEA Timişoara-Arad, într-o etapă de perspectivă, după b. REŢEAUA ELECTRICĂ DE DISTRIBUŢIE Alimentarea cu energie electrică a municipiului Arad se realizează prin intermediul reţelei electrice de distribuţie care cuprinde staţii de transformare IT/MT, posturi de transformare MT/JT şi linii electrice de înaltă tensiune (110 kv), medie (20 kv, 6 kv) şi joasă tensiune (0,4 kv). Reţeaua de distribuţie de pe teritoriul municipiului se află în gestiunea Companiei SC Enel Distribuţie SA Banat. Pe teritoriul administrativ al municipiului sunt amplasate următoarele staţii de transformare 110kV/MT: - TEBA 110 kv/20 kv - Bujac 110kV/20 kv - Gai 110 kv/ 20kV - Poltura 110 kv/20 kv - IVA 110 kv/6 kv - Pădurice 110 kv/ 20 kv - Mureşel 110 kv/20 kv/6 kv MEMORIU GENERAL 165

168 - Staţia CET 110 kv (interconexiune cu staţia Arad) - Staţia CCH 110 kv/6 kv (Ghioroc) - Staţia Lipova 110 kv/20 kv - Fântânele 110 kv / 20 kv - Sofronea CFR 110 kv/27,5 kv Staţia electrică de conexiuni CET Arad 110 kv, de tip interior, are o capacitate de 450 MVA şi patru linii electrice aeriene aferente, circuit simplu, de 110 kv, şi este conectată la SEN prin doua LEA 110 kv care fac racordul la staţia 400 kv Arad. Liniile de distribuţie de 110 kv care traversează teritoriul municipiului şi asigură alimentarea cu energie electrică, atât a municipiului cât şi a localităţilor învecinate, sunt următoarele: - Linii electrice aeriene: Arad -TEBA Arad - Mureşel Arad - Poltura Arad - Poltura CET Arad Poltura Arad GAI Poltura - IVA Poltura - GAI Gai - Pecica Bujac Pecica TEBA- Semlac Arad- Fântânele Arad -Lipova Arad Pâncota Arad CCH I Arad - CCH II Arad - CET I Arad - CET II CET - Sofronea CFR Fântânele - Ortişoara - Linii electrice subterane Mureşel Pădurice Pădurice - TEBA 19,42 km 5,9 km (dc) 6,74 km 2.,46 km 2,46 km 4.,48 km 1,58 km 2,02 km 18,79 km 19,4 km 26,77 km 5,87 km 33,1 km 29,89 km 5,09 km 5,18 km 6,016 km 6,676 km 5,99 km 25,1 km 1,79 km 4,09 km Reţeaua de distribuţie medie tensiune este alcătuită din posturi de transformare MT/0,4 kv şi linii electrice aeriene de 20 kv, şi subterane de 20 kv şi 6 kv care alimentează consumatorii din municipiu. Posturile de transformare sunt repartizate pe întreg teritoriul municipiului, iar ca tip constructiv sunt: aeriene, în cabină zidită, subterane şi pe sol. Nu sunt prezentate date despre MEMORIU GENERAL 166

169 numărul, amplasarea şi puterea instalată a posturilor de transformare, întrucât, până în momentul elaborării acestui studiu, Enel nu a furnizat aceste informaţii. Reţeaua de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kv) este alimentată din posturile de transformare, cuprinde atât reţeaua de alimentare a consumatorilor cât şi reţeaua de iluminat public, şi urmăreşte trama stradală a localităţii. Volumul de instalaţii de joasă tensiune este de 979,59 km LEA şi 804,806 km LES. Atât liniile electrice aeriene de medie tensiune cât şi cele de joasă tensiune, de pe teritoriul localităţii, sunt amplasate pe stâlpi din beton. Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, 98,3% din locuinţe dispun de instalaţie electrică. c. ILUMINATUL PUBLIC Iluminatul public are un rol important în buna funcționare şi dezvoltare a municipiului Arad şi este, totodată, un sector cu un potențial mare de îmbunătățire şi eficientizare. În prezent, sistemul de iluminat public al municipiului are în funcțiune aproximativ 5000 de aparate cu o vechime de peste zece ani, cu un grad ridicat de uzură, a căror performanțe tehnice şi energetice atrag dupa sine cheltuieli semnificative. Strategia de dezvoltare a municipiului Arad prevede modernizarea şi dezvoltarea atât a iluminatului public, cât şi al celui arhitectural. Astfel în perioada s-au realizat investiţii semnificative în iluminatul public, pentru modernizarea şi extinderea acestuia. Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat public au constat în montarea sau înlocuirea corpului existent cu altul mai performant şi consum energetic mai scăzut, înlocuirea sistemului de prindere şi a conductoarelor de alimentare de la corpul de iluminat la reţeaua de alimentare. Prin lucrările de extindere a sistemului de iluminat public s-a realizat suplimentarea numărului corpurilor de iluminat împreună cu stâlpii de susţinere şi accesoriile aferente, a circuitelor de comandă şi măsură şi a reţelei de alimentare cu energie electrică. În cadrul Programului operaţional sectorial Creşterea Competitivităţii Economice , Axa prioritară 4, Domeniul de intervenţie 2, s-a realizat un proiect de extindere a sistemului de iluminat public cu implementarea soluţiilor de alimentare cu energie electrică din sisteme fotovoltaice. d. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Din analiza situaţiei existente rezultă următoarele aspecte: - existenţa liniilor electrice aeriene de medie şi joasă tensiune în zona urbană, pe anumite segmente, acestea producând dificultăţi privind accesul în anumite zone - existenţa liniei aeriene 110 kv Arad-Mureşel care traversează zona de protecţie a Cetăţii Aradului - existenţa unui număr mare de aparate de iluminat stradal cu un grad mare de uzură Ca urmare a analizei şi punerii în evidenţă a unor disfuncţionalităţi, se recomandă: - continuarea activităţii de modernizare şi extindere a reţelei electrice de distribuţie, conform necesităţilor consumatorilor; trecerea liniilor aeriene electrice din reţeaua de distribuţie în subteran, în zona urbană - devierea sau trecerea în subteran a liniei aeriene 110 kv Arad-Mureşel MEMORIU GENERAL 167

170 - continuarea modernizării şi extinderii sistemului de iluminat public; extinderea utilizarii panourilor fotovoltaice ca soluţie de alimentare cu energie electrică a reţelei de iluminat public; realizarea unui sistem de control şi monitorizare ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ a. SITUAŢIA EXISTENTĂ Municipiul Arad este amplasat în zona climatică II, temperatura exterioară de calcul, conform SR / 1997 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul, fiind te = 15 o C. Conform aceluiaşi standard, localitatea se aflǎ în zona eolianǎ IV, viteza convenţionalǎ a vântului de calcul în localitate şi în afara localităţii fiind v = 4 m/s. Alimentarea cu energie termică a municipiului Arad se realizează în prezent: - în sistem centralizat (SACET), cu energia termică livrată de la cele două centrale electrice de termoficare din localitate; - în sistem local prin: centrale termice de bloc/de scară de bloc (cu funcţionare pe gaze naturale), centrale termice individuale ce funcţionează cu gaze naturale, lemne/peleţi şi sobe de teracotă ce funcţionează cu gaze naturale sau cu lemne. Alimentarea centralizată cu energie termică în municipiul Arad este asigurată de Consiliul Municipal Arad prin intermediul SC CET ARAD SA, al cărei acţionar principal este. Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Arad, cele două centrale CET Lignit si CET Hidrocarburi funcţionează interconectat rezultând o creştere a siguranţei şi continuităţii alimentării cu energie termică a consumatorilor. În cadrul SC CET Arad SA (cu funcţionare pe lignit iar ca suport gazele naturale), gospodăria de combustibil dispune pe lângă staţie descărcare şi depozit combustibil solid, de o staţie de reducere/reglare gaze naturale SRM CET III Arad, cu o capacitate (debit gaze) de Nmc/h. În cadrul centralei pe lignit din 1993 funcţionează în cogenerare un grup ce produce 50 MW energie electrică şi cca Gcal energie termică. Lipsa fondurilor financiare necesare a condus la sistarea temporară (în anul 2002 când TERMOELECTRICA a fost divizată şi mai multe centrale electrice de termoficare date primăriilor) a blocului nr. 2 (un cazan energetic de abur şi o turbina cu abur) acesta fiind în prezent realizat în proporţie de peste 70%. Din cauza pierderilor de căldură în reţeaua de distribuţie (estimate, în 2012, la cca. 36%, şi pierderi de agent termic 2-4% din totalul de apă vehiculat) şi a costurilor mari de operare SC CET Arad SA (CET Lignit) a funcţionat cu pierderi atât în producţia de energie termică cât şi electrică. Pentru asigurarea cerinţelor de mediu, în cadrul CET Arad au fost modernizate două cazane de apă fierbinte: CAF 4 şi CAF 5, prin înlocuirea arzătoarelor vechi cu unele noi cu NOx scăzut. Cu scopul de a menţine funcţionarea CET Arad în concordanţă cu normele şi prevederile UE şi de a asigura continuitatea producţiei de energie termică pentru municipiul Arad şi după anul 2013 au fost realizate modernizări ce au urmărit folosirea eficientă a combustibililor şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) specifice acestui sector energetic. În acelaşi scop, în data de 20 iunie 2014, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor de la SC CET Arad SA a aprobat documentaţia pentru derularea investiţiei noi în sursa de producţie TG/KR (turbină pe gaze cu cazan recuperator) 40 Mwe + AKU (acumulator de căldură atmosferic), prevăzută în Etapa 2 a Studiului privind oportunitatea unei investiţii noi la CET Arad pe lignit, pentru retehnologizarea sursei de producere a energiei termice în municipiul Arad, aprobat prin HCL Municipiul Arad nr. 120/ Blocul nr. 1 din cadrul SC CET Arad SA cuprinde: MEMORIU GENERAL 168

171 a. Cazanul 1 ( ore de funcţionare) poate produce 420 t/h abur (capacitatea nominală 403 MWth) la parametri nominali 137 bari şi 540 grade Celsius alimentând o turbină cu abur de 50 MWel (345 t/h abur ). Aburul care nu este folosit în sistemul de termoficare se condensează prin turnul de racire (capacitate de racire cca.102 MWt/h). b. Două cazane de abur industrial CAI - cu capacitatea de 100t/h abur fiecare, (putere nominală 80 MWth; ore de funcţionare) 13 bari şi 250 C ce pot fi utilizate în continuare ca rezervă sau la sarcina de vârf. Toate cazanele utilizează lignit ca şi combustibil de bază şi gaz pentru iniţierea arderii şi suportul arderii. Gazul natural este livrat din reţeaua de înaltă presiune (P = 7-12 bar la intrarea în staţia de reducere şi masurare SRM şi P = 1 bar la ieşire din SRM presiune de lucru pentru Cazanul nr.1 şi 0,7 bar pentru CAI). Energia termică este produsă din bara de abur de 16 bar în 3 schimbătoare de căldură de varf de 40 GCal/h (46 MWth) şi în 2 schimbătoare de căldură de bază de 60 GCal/h (70 MWth). S.C."CET HIDROCARBURI" SA (aflată sub autoritatea Consiliului Municipal Arad) este operatorul serviciului public de alimentare cu energie termică a municipiului Arad şi administrează patrimoniul Centralei Electrice de Termoficare Hidrocarburi, reţelele de termoficare primară în lungime de 65.5 km retea de transport, 43 de puncte termice, iar în concesiune de la Primaria Arad are 94,4 km reţea de distribuţie (reţele secundare) şi 63 module termice. În cadrul S.C."CET HIDROCARBURI" SA sunt instalate următoarele capacităţi: - două cazane energetice de abur de 75 t/h si 90 t/h pe gaz; - un grup de 12 MW; - două cazane de apă fierbinte, pe gaz CAF 1,2 100 Gcal/h; - două cazane de apă fierbinte, pe gaz şi pacură CAF 3,4 100 Gcal/h; - un cazan de apă fierbinte pe pacură CAF Gcal/h. Aceste instalaţii de la CET Hidrocarburi Arad au durata de serviciu normat expirată, dar se mai utilizează în cazul unor avarii sau în vârf de sarcină pentru că instalaţiile de la CET Lignit nu acoperă întreg necesarul pe timp friguros. Reţele de transport agent termic (reţele termice primare) fac legătura între sursele de producere a energiei termice (CET-uri) şi punctele termice (PT). Circa 65% din reţelele de transport sunt amplasate subteran. Pentru creşterea siguranţei în alimentarea cu energie termică a consumatorilor, aceste reţele formează un sistem cu o structură radială, cu legături transversale între principalele magistrale. Sistemul reţelelor de transport agent termic este alcătuit din şase magistrale principale: - Magistrala I este compusă din două conducte din oţel (2 x 500 mm) şi are o lungime de circa 2,5 km; - Magistrala II este compusă din patru conducte din oţel (2 x 700 mm şi 2 x 500) şi are o lungime de circa 2, km; - Magistrala III este compusă din două conducte din oţel (2 x 600 mm) şi are o lungime de circa 3,2 km; - Magistrala IV este compusă din trei conducte din oţel (2 x 400 mm şi 1 x 600 mm) şi are o lungime de circa 5,1 km; - Magistrala sere este compusă din patru conducte din oţel (2 x 600 mm şi 2 x 400 mm) şi are o lungime de circa 2,3 km; - Magistrala de interconectare este compusă din două conducte din oţel (2 x 900 mm). Majoritatea acestor reţele au o vechime de peste 40 ani, izolaţia conductelor este deteriorată, înregistrându-se astfel pierderi orare de energie termică de circa %. Din acest motiv o parte MEMORIU GENERAL 169

172 dintre reţelele de transport necesită înlocuirea; în prezent doar o mică parte din aceste reţele (circa 3 km) din totalul retelelor de transport (incluzând câteva racorduri şi bretele de legătură) au fost înlocuite cu conducte moderne, preizolate. Conform informaţiilor furnizate de Serviciul Investiţii, Dezvoltare Imobile, din cadrul Primăriei Municipiului Arad, au fost fost realizate lucrări de reabilitare a reţelelor şi punctelor termice în municipiu după cum urmează: - Modernizare Punct Termic 1V : s-a desfiinţat Punctul Termic 1V şi s-au montat 33 de module termice ce deservesc zona de blocuri din strada Măgurei Calea A. Vlaicu zona str. Fluturilor, Haţeg şi Predeal; - Modernizare reţele şi puncte termice în zona Calea Romanilor, cuprinsă între străzile Paris, Toth Şandor, Calea Romanilor prin montarea a opt module termice; - Modernizare reţele şi punct termic ona Grădişte, cuprinsă între P. Rareş, Astra Vagoane şi strada Gorunului (1 modul); - Modernizare reţele termice şi amplasare module în zona Spitalului Judeţean, cuprinsă între strada A. Karoly, strada Oituz, strada A. Şaguna (4 module); - Modernizare reţele termice în zona străzii Roşiori (1 modul); - Modernizare Punct Termic Libelula (PT8), prin amplasarea unui modul pentru alimentarea blocului Libelula (P+10); - Modernizare reţele termice secundare pe porţiuni reprezentând un procent de 11,1 % din totalul de aproximativ 89 km existenţi în municipiu; - Modernizare PT 2V: s-a desfiinţat Punctul Termic 2V şi s-au montat 27 de module termice ce deservesc zona de blocuri cuprinsă între Calea A. Vlaicu Linia CF Bujac strada Poetului P-ţa Fortuna (strada Luchian). Cantitatea de energie termică distribuită în municipiul Arad a variat în timp conform tabelului următor: Energia termică distribuită în Municipiul Arad Anul Gcal Sursa: INS Având în vedere faptul că în anul 2000 energia termică distribuită în municipiul Arad a fost de gigacalorii, se observă că s-au produs debranşări masive de la SACET în anii 2001 şi 2002, urmând apoi o perioadă relativ stabilă din punct de vedere al debranşărilor, dar în care acestea au continuat periodic; în anul 2012 energia termică distribuită a avut o valoare de Gcal, aproximativ jumătate din energia termică distribuită în anul Municipiul Arad este partener în cadrul Programului ESCO de Eficienţă Energetică în sectorul public, program ce se derulează pe o perioadă de cinci ani, din noiembrie 2010, până în octombrie În cadrul acestui program în municipiul Arad au fost aprobate a fi reabilitate şapte unităţi de învăţământ (Liceul Teoretic Adam Muller Guttenbrunn, Liceul de Arta Sabin Dragoi, şcolile generale nr 5, 22 şi 4 şi Colegiul National Vasile Goldiş. Din punct de vedere al reabilitării termice a clădirilor, în municipiul Arad s-au realizat următoarele: - Au fost realizate SF de reabilitare pentru: 36 unităţi învăţământ, 10 grădiniţe, 10 şcoli gimnaziale, 14 licee. - Au fost reabilitate 17 blocuri pe Ordonanţa 18 guvernamentală şi 3 proiecte pe fonduri europenecirca 1000 apartamente. MEMORIU GENERAL 170

173 - Proiecte pentru 100 blocuri aşteaptă finanţare pe fonduri europene în perioada următoare, şi pentru 60 de blocuri s-au aprobat şi asteaptă proiecte pentru perioada b. CONCLUZII Lipsa programelor şi măsurilor de reabilitare, modernizare, eficientizare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică a dus în timp la pierderi mari de agent termic, creşterea preţurilor şi nemulţumiri ale consumatorilor datorită confortului redus oferit, fapt ce a determinat debranşări masive ale consumatorilor de la sistemul de alimentare centralizat cu energie termică din municipiul Arad. Există în prezent o capacitate suplimentară nefolosită de producere a energiei perntru sistemul de termoficare, supradimensionare care implică costuri de producţie şi mentenanţă parţial inutile. Este necesară redimensionarea capacităţilor de producţie în funcţie de necesarul de energie termică al oraşului şi implementarea unei tehnologii moderne care să asigure viabilitatea sistemului de termoficare din muncipiul Arad şi în primul rînd livrarea energiei termice la un preţ accesibil pentru consumatori. O disfuncţionalitate aparte este dată de izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor care conduce la inconfort termic, consum mare de energie necesară pentru încălzire, apariţia condensului ce duce în timp la deteriorarea construcţiilor prin fenomenul de îngheţ-dezgheţ a masei de vapori în interiorul structurii anvelopei. Se recomandă ca gazele naturale de la aragaz să nu fie utilizate pentru încălzirea spaţiilor, acest fapt ducând la un confort termic insuficient şi la apariţia condensului în spaţiile respective, inclusiv în pereţii exteriori, având în vedere faptul că 1 mc gaz metan care arde degajă aproximativ 2 litri apă (vapori) ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE a.situaţia EXISTENTĂ Teritoriul administrativ al municipiului Arad este străbătut de trei conducte de transport gaze naturale de presiune înaltă ce aparţin SNTGN TRANSGAZ SA : - conducta de transport gaze naturale Nadlac-Arad, cu Dn 700mm; - racord gaze naturale de presiune înaltă, cu Dn 400 mm, pentru alimentarea SRM Arad III CET; - conducta de transport gaze naturale Recaş-Arad, cu Dn 400 mm. Conform informaţiilor furnizate de către S.C. E.ON GAZ DISTRIBUŢIE S.A. (deţinorul licenţei de distribuţie gaze naturale în municipiul Arad) cu nr /GDA din 24 iulie 2014, înregistrată la Consiliul Local al Municipiului Arad cu nr. intrare din 25 iulie 2014, situaţia alimentării cu gaze naturale a municipiului Arad este următoarea: Volumul de gaze naturale distribuit în 2013 a fost următorul: Nr. Tip Număr Volum de gaze % din total crt. consumator consumatori deserviţi naturale distribuit în 2013 (mc) 1 Casnici ,36 2 Terţiari ,79 3 Asimilaţi ,14 4 Industriali ,22 5 Secundari ,93 6 Comerciali ,56 TOTAL Sursa: E-on Gaz Numărul asociaţiilor de locatari ce folosesc gazele naturale pentru prepararea hranei este de MEMORIU GENERAL 171

174 Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din municipiul Arad (conducte şi branşamente) este de 596,794 km. Lista SRS / SRMS - amplasament şi capacităţi staţii, conform tabelului de mai jos: Staţiile de reglare din municipiul Arad Nr. Tip Staţie Capacitate [mc/h] 1 SRM Vânători, nr SRM Vânători, nr SRM Vânători, nr. 6 4 SRS 1000 Abatorului, nr. FN 5 SRS 9000 Abatorului, nr. FN 6 SRM 375 Aurel Vlaicu, nr. FN 7 SRM 225 Aurel Vlaicu, nr. FN 8 SRS 5000 Bihorului, nr. FN 9 SRM 375 Bodrogului, nr. FN Adresa 10 SRM 1000 Bodrogului, (str. Aeroportului, nr. 4) 11 SRM 975 Zimandului, nr SRM 375 Calvin Ioan, nr SRS 2000 Câmpul Islazului, nr. FN 14 SRS 5000 Câmpul Islazului, nr. FN 15 SRS 3000 Câmpul Liniştii, nr. FN 16 SRS 1100 Cetăţii, nr. FN 17 SRS 5000 Cometei, nr. FN 18 SRS 600 Cyigler Antoniu, arhitect, nr. FN 19 SRS 1100 Dragalina, nr. FN 20 SRS 5000 Haica Sava, nr. FN 21 SRM 500 Horia, nr SRS 5000 Malul Mureşului, nr. FN 23 SRM Maniu Iuliu, nr SRS 9000 Maniu Iuliu, nr. FN 25 SRS 1100 Muncii, nr. FN 26 SRM 600 Ogorului, nr. FN 27 SRM 375 Orşova, nr SRM 375 Orşovei, nr. FN 29 SRM 2400 Ovidiu UTA Parc logistic 30 SRM 750 Pastorului, nr. FN 31 SRS 5000 Păşunii, nr. FN 32 SRS 5000 Petru Rareş, nr. FN 33 SRS 5000 Petru Rareş, nr. FN 34 SRS 2000 Poetului, nr. FN 35 SRS 975 Poetului, nr. FN 36 SRM 375 Poetului, nr. 52 MEMORIU GENERAL 172

175 37 SRM 375 Poiana, nr. FN 38 SRM 2000 Posada, nr. FN 39 SRS 5000 Posada, nr. FN 40 SRM 5000 Rebreanu Liviu, nr. FN 41 SRM 225 Rebreanu Liviu, nr SRS 1100 Steagului, nr. FN 43 SRM 375 Ştrand Neptun, nr. FN 44 SRS 5000 Suciu Aurel, nr. FN 45 SRS 3000 Timişorii, nr. FN 46 SRS 5000 Trotuşului, nr. FN 47 SRM 375 Victoriei, nr SRM 600 Victoriei, nr SRS 1000 Victoriei, nr SRM 1000 Victoriei, nr SRM 600 Victoriei, nr SRS 7800 Vlaicu Aurel, nr. FN 53 SRM 8000 Vlaicu Aurel, nr. FN 54 SRM 7000 Vlaicu Aurel, nr. FN 55 SRM 7000 Vlaicu Aurel, nr SRM 9000 Vlaicu Aurel, nr SRS Vlaicu Aurel, nr. FN 58 SRS 9000 Vlaicu Aurel, nr. FN 59 SRS 1500 Vlaicu Aurel, nr. FN 60 SRM 975 Vlaicu Aurel, nr SRM 1000 Zona Industrială Grădişte Nord, str. Pictor Cornel Minisan, nr SRM 375 Zona Industrială Micalaca Est, Calea Radnei, nr SRM 375 Zona Industrială Micalaca Est, Calea Radnei, nr SRS 600 Zona Industrială Vest, nr. FN 65 SRS 1500 Zona Industrială Vest, nr. FN 66 SRM 225 Zona Industrială Vest, nr SRM 375 Zona Industrială Vest, str. III, nr SRM 375 Zona Industrială Vest, str. III, nr. 10 Total mc/h = Sursa: E-on Gaz Extinderea distribuţiei de gaze naturale, precum şi variaţia consumului de gaze în Municipiul Arad au evoluat între anii 2001 şi 2012 conform tabelului: Variaţia consumului de gaze în Municipiul Arad Lungimea totală a conductelor de distribuire a gazelor km 355, , ,6 373, ,7 380,7 438,9 438,9 MEMORIU GENERAL 173

176 Gaze naturale distribuite total - mii mc Gaze naturale distribuite uz casnic - mii mc Procent consum uz casnic din consumul total (%) 44,49 54,94 48,66 33,28 43,58 42,18 43,47 42,59 46,18 58,78 52,97 54,44 Sursa: INS Se observă o creştere uşoară, în general continuă în timp, a lungimii reţelei de distribuţie a gazelor naturale în municipiul Arad, creşterea maximă înregistrându-se în anul 2011, an în care reţeaua de distribuţie a fost extinsă cu 58,2 km conducte gaze naturale. Scăderea continuă a consumului total de gaze naturale s-a datorat în principal reducerii activităţii industriale şi reconversiei clădirilor aferente marilor consumatori energetici în mici consumatori cu cerinţe energetice diferenţiate în funcţie de programul zilnic/anual de funcţionare, precum şi de posibilităţile financiare ale utilizatorilor finali. Există astfel disponibil în capacitatea instalată pentru preluarea noilor consumatori din zonele pe care nu sunt încă montate conducte de distribuţie a gazelor, precum şi în cele de dezvoltare a localităţii. Consumatorii urbani (locuinţele şi dotările aferente) sunt alimentaţi prin reţeaua de distribuţie de presiune redusă. Avantajele utilizării gazelor naturale constau în puterea calorică ridicată (cea inferioară Pci 9,5 kwh/m3n şi cea superioară Pcs 10,5 kwh/m3n), transportul facil, nu necesită depozitare şi nici nu creează deşeuri care trebuie stocate şi apoi evacuate. De asemenea, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi utilizări tehnologice, precum şi posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcţionare în concordanţă cu utilizatorii fiecărui apartament au condus la debranşări ale consumatorilor de la SACET (sistemul de alimentare centralizată cu energie termică). b.concluzii Conform adresei S.C. E.ON GAZ DISTRIBUŢIE S.A. cu nr /GDA din 24 iulie 2014, înregistrată la Consiliul Local al Municipiului Arad cu nr. intrare din 25 iulie 2014, problemele existente ale reţelei de distribuţie gaze naturale sunt: - defecte constatate la detecţie, la conducte şi branşamente subterane: 547 defecte în 2013; - conducte şi branşamente executate de terţi (anterior anului 2004) - pozate la adâncimi de 0,6 m (conf. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - Indicativ I6-98), care nu mai corespund cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - NTPEE la refacerea carosabilului şi la executarea lucrărilor de către alţi deţinători de utilităţi, în zona de protecţie a sistemului de distribuţie a gazelor naturale - nu sunt respectate condiţiile prevăzute în Avizul de amplasament, eliberat de operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale (sunt condiţii obligatorii, care trebuie respectate pentru protejarea sistemului de distribuţie, cum ar fi: distanţa minimă de securitate până la obiectivele sistemului de distribuţie a gazelor naturale, adâncimea de pozare a conductelor de gaze naturale, ridicarea răsuflătorilor la nivelul străzii, executarea manuală a săpăturilor în preajma obiectivelor sistemului de distribuţie a gazelor naturale, etc., precum şi predarea amplasamentului înaintea începerii lucrărilor în prezenţa unui reprezentant al societăţii E.ON Gaz Distribuţie). MEMORIU GENERAL 174

177 La ora actuală, o disfuncţionalitate care se manifestă constă în faptul că, în cazul conductelor amplasate aparent pe pereţii blocurilor, în momentul izolării termice a faţadelor şi al îngroşării zidurilor cu circa 10 cm polistiren, este necesară fie depărtarea conductelor de pereţii blocurilor cu montarea conductelor prin intermediul unor brăţări mai lungi şi mai rezistente, fie prin lăsarea unui şliţ în izolaţia de polistiren cu lucrările aferente de protecţie a secţiunii izolaţiei termice şi cu un eventual risc de apariţie a condensului în zona neizolată. O disfuncţionalitate o constituie evacuarea gazelor de ardere de la microcentralele termice, care pot fi antrenate de curenţii de aer către interiorul apartamentelor. c.exploatări PRODUSE PETROLIERE Exploatările de produse petroliere de pe teritoriul administrativ al municipiului Arad aparţind OMV PETROM SA Existenţa pe teritoriul administrativ al municipiului Arad a sondelor de extracţie şi a conductelor şi instalaţiilor aferente impune respectarea prevederilor Normativului departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze, aprobat prin Ordinul nr. 278/1986. În Tabelul 1 din acest Normativ sunt date distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile de petrol şi gaze şi centre populate, locuinţe, după cum urmează: - pentru sonde în foraj, probe, producţie, extracţie, ţiţei şi gaze - raza de siguranţă este de 50 metri; - pentru conductele de gaze de presiune înaltă, cuprinsă între 7-40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 20 metri; - pentru conductele de gaze cu presiune mai mare 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri; - pentru parcuri de separatoare, colectare ţiţei şi gaze (separatoare, rezervoare, compresoare, panouri măsură, etc.) distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri. Conform art. 11 din Ordinul Comun nr. 47/1203/509 din 2003 al MEC, MTCT şi MAI, pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale "În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2, în situaţia existenţei în perimetrul unităţii administrativ-teritoriale a unor obiective/sisteme din sectorul petrol şi gaze naturale, la faza redactării certificatului de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale vor menţiona explicit avizele necesar a fi obţinute de solicitant de la operatorii din sectorul petrol şi gaze naturale, reglementări care sunt în concordanţă cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în 2004, cu modificările şi completările ulterioare (art. 2; 5 şi 7)". Pentru autorizarea executării oricăror construcţii pe teritoriul administrativ al municipiului, implicit în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul extractiv este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductelor, sondelor şi instalaţiilor aferente de pe teritoriul administrativ al municipiului Arad, respectiv OMV PETROM SA, Bucureşti, Petrom City, strada Coralilor, nr. 22, sector 1, Bucureşti, prin intermediul Sucursalei PEC, Timişoara, strada Coriolan Brediceanu, nr. 10C, camera 5 Parter, zona Piaţa 700. Exploatări produse petroliere Exploatările de produse petroliere de pe teritoriul administrativ al municipiului Arad aparţind OMV PETROM SA MEMORIU GENERAL 175

178 Existenţa pe teritoriul administrativ al municipiului Arad a sondelor de extracţie şi a conductelor şi instalaţiilor aferente impune respectarea prevederilor Normativului departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze, aprobat prin Ordinul nr. 278/1986. În Tabelul 1 din acest Normativ sunt date distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile de petrol şi gaze şi centre populate, locuinţe, după cum urmează: - pentru sonde în foraj, probe, producţie, extracţie, ţiţei şi gaze - raza de siguranţă este de 50 metri; - pentru conductele de gaze de presiune înaltă, cuprinsă între 7-40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 20 metri; - pentru conductele de gaze cu presiune mai mare 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri; - pentru parcuri de separatoare, colectare ţiţei şi gaze (separatoare, rezervoare, compresoare, panouri măsură, etc.) distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri. Conform art. 11 din Ordinul Comun nr. 47/1203/509 din 2003 al MEC, MTCT şi MAI, pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului în vederea autorizării executării construcţiilor amplasate în vecinătatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol şi gaze naturale "În cazul lucrărilor prevăzute la art. 2, în situaţia existenţei în perimetrul unităţii administrativ-teritoriale a unor obiective/sisteme din sectorul petrol şi gaze naturale, la faza redactării certificatului de urbanism, autorităţile administraţiei publice locale vor menţiona explicit avizele necesar a fi obţinute de solicitant de la operatorii din sectorul petrol şi gaze naturale, reglementări care sunt în concordanţă cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în 2004, cu modificările şi completările ulterioare (art. 2; 5 şi 7)". Pentru autorizarea executării oricăror construcţii pe teritoriul administrativ al municipiului, implicit în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul extractiv este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductelor, sondelor şi instalaţiilor aferente de pe teritoriul administrativ al municipiului Arad, respectiv OMV PETROM SA, Bucureşti, Petrom City, strada Coralilor, nr. 22, sector 1, Bucureşti, prin intermediul Sucursalei PEC, Timişoara, strada Coriolan Brediceanu, nr. 10C, camera 5 Parter, zona Piaţa TELECOMUNICAŢII Domeniul telecomunicaţiilor a progresat foarte mult în ultimii ani, în special prin dezvoltarea telecomunicaţiilor mobile şi a internetului. Pe teritoriul municipiului Arad există o reţea dezvoltată de telecomunicaţii, municipiul reprezentând un nod important în reţeaua de telecomunicaţii, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. Telefonie şi poştă În prezent, municipiul este deservit de reţeaua de telefonie fixă care aparţine societăţii ROMTELECOM S.A., care cuprinde 4 centrale telefonice automate şi reţeaua telefonică ale cărei cabluri sunt pozate, atat în canalizaţie cât şi aerian, pe clădiri şi pe stâlpii reţelelor electrice. Centralele telefonice sunt de tip OCB Alcatel, CSND Alcatel şi CNE, gradul de telefonizare în municipiu fiind de 0,11. Numărul abonaţilor Romtelecom la internet este, la nivelul anului 2014, de 9453, traficul de voce (nr. linii sau Mb/s după caz) fiind de 18905, iar traficul de date (Mb/s) de Există, în derulare, un proiect de modernizare a reţelei din municipiul Arad, numit FTTH, care presupune înlocuirea serviciilor furnizate pe cabluri de cupru cu servicii furnizate pe fibră optică. MEMORIU GENERAL 176

179 Conform informaţiilor furnizate de Romtelecom, disfuncţionalităţi apar numai în cazul avariilor datorate descărcărilor electrice sau a tăierii cablurilor avarii provocate de terţi. Un alt operator care şi-a extins serviciile de telefonie fixă pe teritoriul municipiului Arad este compania RCS-RDS. În ceea ce priveşte telefonia mobilă, municipiul Arad beneficiază de acoperire integrală cu reţele de telefonie mobilă, cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă care funcţionează în zonă fiind Vodafone, Orange şi Cosmote. Dealtfel, evoluţia acestui tip de reţele, în ultimii ani, a fost extrem de dinamică, ducând la scăderea importanţei telefoniei fixe. Serviciile poştale sunt asigurate pe teritoriul localităţii de către Poşta Română, prin 11 oficii poştale, 2 ghişee poştale şi un Punct Judeţean de Prelucrare Curierat Rapid, prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 8. Oficii Poştale din Municipiul Arad Tip Nume şi adresa Oficiu Poştal (OF) Arad 1 Arad, Str. Caius Iacob, nr. 4, bl. R, parter, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 11 Arad, Calea Radnei, bl. 108-C, cod poştal oficiu: Ghiseu Poştal Arad 1 - Ghişeu 1 Arad, Str. V. Milea, nr. 2-4, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 1 Ghişeu 2 Arad, P-ţa Gării, nr. 3, cod poştal oficiu : Oficiu Poştal (OF) Arad 1- Ghişeu 3 Arad, Str. Petru Rareş, bl. R-3, nr. 18, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 3 Arad, Str. M. Eminescu, nr. 26, cod poştal oficiu: Ghişeu Poştal Arad 3 - Ghişeu 1 Arad, Str. Iosif Lengyel, nr. 1, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 7 Arad, Str. Voinicilor, bl. 247, ap.17/b, parter, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 7 - Ghişeu 1 Arad, Aleea Răsăritului, bl. 22, cod poştal oficiu: Oficiu Poştal (OF) Arad 8 Arad, Str. Aurel Vlaicu, bl. Z20, ap. 33, cod poştal oficiu: Punct Judeţean de Prelucrare Curierat Rapid Arad PJPR Arad, Str Răsăritului, nr. 105, OP Arad 10 Oficiu Judeţean de Poştă Oficiul Judeţean de Poştă Arad Arad, Calea Aurel Vlaicu, nr. 2-4 Oficiu Poştal (OF) Oficiul Poştal de Distribuire Arad P-ţa Gării, nr. 3, cod poştal oficiu Oficiu Poştal (OF) Oficiul Zonal Poştal Arad P-ţa Gării, nr. 3, cod poştal oficiu: Sursa: Poşta Română a. Radio, televiziune şi internet Televiziunea şi radioul sunt bine reprezentate pe tot teritoriul localităţii, ca şi serviciile TV prin cablu, Internet şi transmisii date. Comunicaţiile digitale care s-au dezvoltat în ultimii ani permit comunicaţii locale, interurbane, internaţionale, fax, acces internet şi transmisii de date. b. Concluzii şi recomandări Din analiza situaţiei existente, nu reies disfuncţionalităţi semnificative privind reţelele de telecomunicaţii. Singura problemă este pusă de existenţa cablurilor de telecomunicaţii (telefonice, cablu TV) pozate aerian, pe faţadele clădirilor sau pe stâlpi reţelelor electrice, ceea ce crează riscul degradării acestora şi contribuie la o imagine urbană dezordonată şi inestetică. MEMORIU GENERAL 177

180 2.9. PROBLEME DE MEDIU. ZONE DE RISC NATURAL ŞI ANTROPIC CALITATEA AERULUI Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, crează cadrul legal pentru reglementarea măsurilor destinate menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii aerului, pe baza obiectivelor pentru calitatea aerului, asigurând alinierea legislaţiei naţionale la standardele europene în domeniu şi îndeplinirea obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Această lege transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. MONITORIZAREA SEMIAUTOMATĂ A CALITĂŢII AERULUI AMBIENTAL Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu (2013), poluanţii gazoşi monitorizaţi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiul Arad (intersecţii aglomerate, străzi înguste tip canion, artere cu circulaţie intensă) au fost: NO2, SO2 şi NH3 (tabelul nr. 1.). Astfel, determinările analitice ale parametrilor mentionati s-au realizat prin metode spectrofotometrice în urma recoltărilor efectuate de personalul laboratorului Agetiei pentru Protectia Mediului Arad cu pompe de recoltare tip Desaga, iar rezultatele au fost comparate cu prevederile STAS 12574/87. Tabelul nr. 1. Concentraţiile de NO 2, SO 2 şi NH3 în anul 2013 (mg/mc) Concentraţie Zona Punctul de recoltare NH NO 2 SO 3 2 Arad P-ţa Podgoria 0,0292 0,0092 0,0002 Arad P-ţa UTA 0,0294 0,0092 0,0001 Arad Stradă îngustă 0,0027 0,0082 0,0002 Arad Artere principale de circulaţie 0,0294 0,0105 0,0001 Arad Municipiu (media) 0,0285 0,0092 0,0001 CMA 0,300 0,750 0,300 Sursa: APM Arad. Conform datelor din tabelul nr. 1. se constata că nu este depăşită CMA pentru niciunul din indicatorii analizati. Tabelul nr Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO 2, SO 2 şi NH 3 (mg/mc) Poluantul UM NO 2 mg/mc 0,022 0,024 0,021 0,026 0,029 SO 2 mg/mc 0,013 0,032 0,016 0,008 0,009 NH 3 mg/mc 0,0007 0,0003 0,0002 0,0002 0,0001 Sursa: APM Arad. Analizând tabelul nr. 2. şi figura nr. 1. se remarca că NO2 oscileaza puţin an de an în perioada , în timp ce SO2 scade considerabil în ultimii doi ani din perioada precizata. Referitor la NH3, valorile medii anuale sunt foarte mici şi nu depăşesc CMA mentionata în STAS 12574/87. MEMORIU GENERAL 178

181 Concentraţiile de NO2, SO2 şi NH3, probe de scurtă durată mg/mc NO2 SO2 NH3 Figura nr. 1. Variatia concentratiilor de No2, SO2 si NH3 (Sursa: APM Arad) MONITORIZAREA MANUALĂ A POLUANŢILOR SOLIZI s-a realizat prin determinări de pulberi sedimentabile în 11 locaţii din municipiul Arad (7 puncte de prelevare). Concentraţia medie anuală calculată pentru fiecare punct de recoltare şi evoluţia concentraţiilor de pulberi sedimentabile în perioada ultimilor 5 ani se regasesc in tabelele nr. 3. şi 4., precum şi figura nr. 2. Pulberile sedimentabile rezulta atat din activitati antropice, cum ar fi procese mecanice, constructii de drumuri, pulverizarea solului de catre autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria materialelor de constructie cat si din surse naturale, ca urmare a actiunii de eroziune a vantului asupra solului. Cantităţile cele mai mari de pulberi sedimentabile determinate au fost în punctul Uzina Electrică situat în imediata vecinătate a SC CET Hidrocarburi SA şi a şoselei de intrare în oraş dinspre Deva. Cauza o reprezintă traficul intens din zonă, starea de curăţenie, precum şi condiţiile meteo care nu au permis o bună dispersie a poluanţilor. Analizand concentratiile medii anuale a pulberilor sedimentabile inregistrate in perioada cu prevederile STAS 12574/1987, se constată că media anuală de pulberi sedimentabile nu depăşeşte limita maxima admisibila, valoarea cea mai ridicată fiind atinsa în anul Conform tabelului nr. 4., in anul 2013, valoarea medie anuală a pulberilor sedimentabile a fost cea mai mică din ultimii 5 ani. Zona MUNICIPIUL ARAD Sursa: APM Arad Tabelul 3. Concentraţia medie anuală a pulberilor sedimentabile Puncte de prelevare Sediu APM CMA (g/m 2 lună Media anuală (g/m 2 lună) Frecvenţa depăşirilor (%) 3,54 0,00 Uzina Electrica 7,57 0,00 Şaguna 6,15 0,00 Zona UTA 17 3,92 0,00 Grădişte 4,64 0,00 Aradul Nou 6,00 0,00 Roşiori 5,06 0,00 Sediu APM fara influente directe a unei surse de poluare; Uzina Electrica amplasata pe soseaua de intrare in oras dinspre Deva si influentata de trafic si emisiile de la CET pe hidrocarburi; Saguna- amplasata pe drumul pe care este dirijat o parte din traficul greu pentru ocolirea centrului orasului; MEMORIU GENERAL 179

182 Gradiste amplasata pe soseaua de intrare in oras dinspre Oradea; Zona UTA amplasata in zona locuita cu multe case cu incalzire pe lemne si carbune; Aradul Nou amplasata in zona garii, depozit de materiale de constructii; Strada Rosiori in nord-vestul orasului si influentat de praful de cenusa de pe halda de cenusa a CET pe lignit. Tabelul 4. Variaţia concentraţiilor medii anuale a pulberilor sedimentabile (g/mp/lună) Arad Medii anuale 7,06 7,02 5,71 5,26 4,81 Sursa: APM Arad Variaţia concentraţiei de pulberi sedimentabile mg/mp/lună Figura nr. 2. Variatia concentratiei de pulberi in perioada (Sursa: APM Arad) MONITORIZAREA AUTOMATĂ A CALITĂŢII AERULUI Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu (2013), calitatea aerului în arealul analizat, este monitorizată prin măsurători continue în 2 staţii automate amplasate în municipiul Arad (AR1 şi AR2), conform criteriilor indicate în legislaţie, în zone reprezentative pentru fiecare tip de staţie, dupa cum urmeaza: Staţie de trafic/industrie staţia AR1 pasaj Micălaca amplasată în zonă cu trafic intens; Staţie de fond urban staţia AR2 str. Fluieraş nr. 10c amplasată în incinta Colegiului Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezidenţială, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană. Staţiile de monitorizare mentionate sunt parte integrantă a reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA). In cadrul acesora se efectuează măsurători continue pentru urmatorii parametri: dioxid de sulf (SO 2 ), oxizi de azot (NO, NO 2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), ozon (O 3 ) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o xilen, m-xilen şi p-xilen). Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare. Metodele de măsurare utilizate pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă mentionate în Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. MEMORIU GENERAL 180

183 Rezultatele monitorizării calităţii aerului ambiental în municipiul Arad, sunt prezentate ca medii lunare, minime şi maxime orare sau maxime zilnice ale mediei mobile pe 8 ore. La nivelul anului 2013, staţiile de monitorizare a calităţii aerului AR1 si AR2 au funcţionat aproximativ continuu, toate datele transferându-se către serverul principal, amplasat la sediul APM Arad şi de aici la panoul de informare a publicului, amplasat în P-ţa Caius (lângă Catedrala Ortodoxă). a) Dioxidul de azot Principala cauza a poluarii cu dioxid de azot este circulatia autovehiculelor la care se adauga arderea combustibililor in industria energetica si in mai mica masura in activitatile casnice, dar si incinerarea deseurilor menajere sau industriale. Principalele surse de poluare cu NO 2 din arealul orasului Arad sunt: - CET, care produce energie electrica si termica pe baza de lignit, pacura si gaz metan - Circulatia rutiera, care determina poluarea aerului in special in orele cu varf de trafic si in intersectiile aglomerate - Alte surse (unitati din industria lemnului, industiriei usoare si incalzirea locuintelor) La nivelul anului 2013, analizoarele de NOx din staţiile de monitorizare AR1 si AR2 au funcţionat aproape continuu pe toată perioada considerată. Tabelul 5. Concentraţii NO 2 medii orare lunare (µg/mc) Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 35,80 36,66 36,86 38,20 36,90 30,47 29,55 24,61 24,84 30,12 25,91 34,39 AR2 14,17 14,24 15,51 19,88 17,34 16,53 17,87 17,02 16,95 20,87 18,81 24,90 Sursa: APM Arad Tabelul 6. Captura de date, în anul 2013 Staţia Captura de date (%) AR1 95,60 AR2 95,80 Sursa: APM Arad Datele din tabelul nr. 6. sugereaza faptul că evaluarea calităţii aerului din punct de vedere al concentraţiilor de NO 2 se poate realiza prin interpretarea rezultatelor de la cele doua staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, captura de date fiind corespunzătoare cu prevederile legislative. MEMORIU GENERAL 181

184 Figura nr.3. (Sursa: pe baza datelor APM Arad) Conform datelor specificate în tabelul nr. 5. şi figura nr. 3. se remarca faptul că valorile măsurate de NO 2 nu au depăşit valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane, si anume 200 µg/mc, conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind protectia aerului inconjurator. Se observă că valorile înregistrate în staţia AR1 (staţia de tip trafic/industrie) sunt mai mari decât valorile înregistrate în statia AR2, fapt ce evidentiaza influenţa traficului asupra concentraţiilor de NO 2. Referitor la variatia calităţii aerului ambiental din punct de vedere al concentraţiilor de NO 2 în perioada , se observa faptul că o analiză la nivelul a cinci ani se poate face doar pe baza valorilor înregistrate la staţia AR1 între anii , iar la staţia AR2 între anii Tabelul 7. Captura de date (%) Staţia AR1 85,8 86,5 89,0 97,4 95,60 AR2 39,7 88,2 88,3 91,4 95,80 Sursa: APM Arad Evoluția concentrațiilor NO2 la stația AR1 micrograme/mc Figura nr (Sursa: APM Arad) MEMORIU GENERAL 182

185 Evoluția concentrațiilor NO2 la stația AR2 micrograme/mc Figura nr. 5. (Sursa: APM Arad) Conform figurilor nr. 4. si 5. se remarca diferenţe mici între valorile înregistrate în perioadele considerate pentru fiecare staţie. Comparând anii între ei la fiecare staţie, se observă diferenţe pe anumite intervale ale anului mai mici sau mai mari, însă in ansamblu nu există un an cu diferenţe foarte evidente faţă de ceilalţi ani. Raportând valorile staţiilor pe ani una la alta, se observă că la staţia AR1, valorile sunt relativ mai mari decât la staţia AR2, fapt care rezulta şi din caracteristica staţiei, adică trafic/industrie. b) Dioxidul de sulf Rezulta prin arderea combustibililor din termocentrale si din incalzirea locuintelor, dar si ca urmare a traficului rutier. Jumatate din cantitatea de SO 2 din aer provine din termocentrale si numai 5% se datoreaza emisiilor din gazele de esapament ale autovehiculelor. In orasul Arad sursa majora de emisii de SO 2 o reprezinta centralele termice prin cele 9 IMA: CET Arad hidrocarburi cu 7 instalatii, respectiv CET Arad lignit cu 2 instalatii (C. Cret, 2010). Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor înregistrate şi validate la staţiile de monitorizare AR1 şi AR2 sunt specificate în tabelul nr. 8. şi figura nr. 6. Tabelul nr. 8. Concentraţii SO 2 medii orare lunare µg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 10,19 10,00 10,51 9,81 10,79 10,03 10,92 11,15 14,69 18,65 15,70 14,64 AR2 9,40 10,25 9,96 9,89 8,64 8,28 8,32 10,54 8,56 11,98 10,85 12,95 Sursa: APM Arad. Conform tabelului nr. 8. şi figurii nr. 6. se constata următoarele aspecte: - valorile medii orare înregistrate sunt mult mai mici decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m 3, - valorile medii orare înregistrate sunt mai mici decât pragul de alertă pentru SO 2 de 500 μg/m 3. La staţiile AR1 şi AR2 concentraţiile de SO 2 în atmosferă, se datorează influenţei emisiilor de la SC CET Arad SA - pe lignit şi SC CET Hidrocarburi SA. MEMORIU GENERAL 183

186 Figura nr. 6. (Sursa: pe baza datelor APM Arad) Conform tabelelor nr. 9. şi 10. se constata faptul că datele furnizate de staţiile AR1 şi AR2 sunt potrivite pentru aprecierea calităţii aerului din punct de vedere al concentraţiei de SO 2 (captura de date 75%). Tabelul nr. 9. Captură de date, în anul 2013 Staţia Captura de date (%) AR1 93,30 AR2 92,90 Sursa: APM Arad Referitor la variatia calităţii aerului ambiental, din punct de vedere al concentraţiilor de SO 2 se observa, că doar din anul 2011 se poate vorbi de o captură suficientă în toate staţiile de monitorizare. Tabelul nr. 10. Captura de date (%) Staţia AR1 83,8 20,1 94,4 95,2 93,30 AR2 85,7 90,9 89,8 92,2 92,90 Sursa: APM Arad. Analiza calităţii aerului în perioada se realizeaza pe baza valorilor înregistrate la staţia AR1 - figura nr şi a valorilor înregistrate la staţia AR2 - figura nr în limita capturilor existente. Evoluţia concentraţiilor de SO2 la staţia AR1 25 micrograme/mc Figura nr (Sursa: APM Arad) MEMORIU GENERAL 184

187 La staţia AR1, se constată că în perioada sunt diferenţe relativ mari. La nivel lunar, in anotimpul de vară, concentraţia de SO2 în aerul ambiental este mai scăzută, deoarece nu se manifesta influenţa emisiilor de la SC CET Arad SA pe lignit. Evoluţia concentraţiilor de SO2 la staţia AR2 25 micrograme/mc Figura nr. 8. (Sursa APM Arad) La staţia AR2, se remarca că în general în anotimpul de iarnă (prima parte a anului şi ultima) valorile sunt mai ridicate decât în restul anului, datorită emisiilor provenite atat din încălzirea rezidenţială, cat şi din activitatea SC CET Arad SA pe lignit. Aceasta societate are 2 instalaţii care fac parte din Programul Naţional de Reducere Progresivă a Emisiilor. c) Pulberile în suspensie provin de la termocentrale, motoare diesel, silozuri, santiere, activitati casnice, dar mai ales in urma demolarilor. O alta sursa este reprezentata de transporturile rutiere care antreneaza praful de pe strazi (mai ales de pe cele neasfaltate) si cel rezultat din uzura anvelopelor. PM10 Conform Raporului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), la staţiile de monitorizare AR1şi AR2, există câte un echipament de monitorizare a pulberilor în suspensie PM10. Analizorul furnizează medii orare ale concentraţiilor PM10 prin metoda nefelometrică. În paralel, se efectuează zilnic şi determinări gravimetrice. Măsurătorile gravimetrice sunt măsurători de referinţă. Concentraţiile de pulberi PM10, ca medii zilnice lunare, obţinute prin măsurători gravimetrice se regasesc în tabelul nr şi ca medii zilnice, în figurile nr. 3.9 şi Tabelul nr Concentraţii PM10 medii zilnice lunare µg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 22,04 22,75 21,54 33,38 26,96 20,63 21,75 24,32 19,24 34,03 25,38 33,33 AR2 19,52 17,91 15,59 16,45 14,34 12,73 15,71 17,36 11,38 22,87 15,13 24,92 Sursa: APM Arad. MEMORIU GENERAL 185

188 Măsurători gravimetrice PM10 la staţia AR1, în anul micrograme/mc Figura nr. 9. (Sursa: APM Arad) Măsurători gravimetrice PM10 la staţia AR2, în anul micrograme/mc Figura nr. 10. (Sursa:A PM Arad) Conform datelor din tabelul nr. 11. se remarca că mediile zilnice lunare, în general, se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare (max. 50 μg/mc conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator). Media anuală de PM10 rezultată la fiecare staţie în parte se prezintă dupa cum urmeaza: 25,30 μg/mc la staţia AR1, respectiv 16,88 μg/mc la staţia AR2. Aceste valori sunt inferioare valorii limite anuale pentru protecţia sănătăţii umane, de 40 μg/mc, prevăzută în legislaţia în vigoare. Din datele prezentate, în figurile nr. 9. şi 10., se observa că în anul 2013, au existat zile în care a fost depăşită valoarea limită zilnică, la cele două staţii. Astfel, datele cu valori ce depăşesc limita zilnică de 50 μg/mc şi cauzele care au determinat aceste situaţii sunt evidenţiate în tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12. Depăşiri ale valorii limită zilnice Staţia Luna Nr. valori depăşiri VLZ Cauza depăşirilor aprilie 2 Valori mărite datorate influenţei traficului, încălzirii AR1 - trafic/ind octombrie 2 rezidenţiale şi condiţiilor meteo nefavorabile dispersiei decembrie 5 poluanţilor. AR1 - trafic/ind TOTAL 9 AR2 - FU decembrie 1 AR2 - FU TOTAL 1 Sursa: APM Arad. Valori mărite datorate influenţei încălzirii rezidenţiale şi condiţiilor meteo nefavorabile dispersiei poluanţilor. Analizând datele din tabelul nr. 13. cu datele de captură a rezultatelor, se constată că la cele două staţiile s-au înregistrat capturi suficiente, conform Legii 104/2011. MEMORIU GENERAL 186

189 Tabelul 13. Captura de date, în anul 2013 Staţia Captura de date (%) AR1 91,23 AR2 93,70 Sursa: APM Arad. Captura de date raportată la nivelul celor două staţii este relativ bună, cu toate că există permanente întreruperi din diverse motive care nu permit realizarea unei capturi de 100%.In vederea efectuarii unei comparaţii între ultimii ani sau pentru a stabili o evoluţie în timp a concentraţiilor de pulberi în suspensie a parametului PM10 este necesar să existe măsurători cu captură suficientă de date în intervalul studiat, respectiv În 2008 şi 2009, nu există măsurători gravimetrice pentru PM10. Tabelul nr. 14. PM 10 - Captura de date validate (%) Staţia AR1 77,2 91,78 87,98 91,23 AR2-66,03 95,08 93,70 Sursa: APM Arad. Din informatiile tabelul nr. 14. se constată că doar măsurătorile de la staţia AR1 pot fi comparate în perioada , deoarece la cealaltă staţie capturile sunt insuficiente. Datele sunt prezentate în figura nr. 11. Analizând graficul prezentat, se remarca că nu sunt diferenţe semnificative între concentraţiile de PM 10 măsurate în anii 2010, 2011, Datorita condiţiilor meteorologice total nefavorabile unei dispersii a poluanţilor, in lunile noiembrie (2011) si februarie (2012), s-a înregistrat o creştere a concentraţiilor de pulberi în aer. Evoluția concentrațiilor PM10 la stația AR1 micrograme/mc Figura nr. 11. (Sursa: APM Arad). PM2,5 La staţia de monitorizare AR2 (staţie de fond urbană) se efectueaza măsurători de PM 2,5. În tabelul nr şi figura nr sunt evidenţiate mediile zilnice lunare înregistrate la staţia AR2 la nivelul anului Tabelul nr. 15. Concentraţii PM2,5 medii zilnice lunare µg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR2 32,58 25,69 21,90 17,63 10,27 9,01 10,09 13,20 9,60 22, (Sursa: APM Arad). MEMORIU GENERAL 187

190 Media zilnică anuală pentru PM2,5 în anul 2013, a fost de 17,32 μg/mc, cu o captură de date de 80,27%. În lunile noiembrie şi decembrie pompa de PM2,5 a fost defectă şi ca atare nu s-au efectuat inregistrari pentru acest parametru. Măsurători gravimetrice de PM2,5 la staţia AR2, în anul ,00 micrograme/mc 50,00 40,00 30,00 20,00 10,00 0, Figura nr. 12. (Sursa: APM Arad). Se remarca faptul că valorile obţinute oscileaza în funcţie de anotimp. Astfel, în perioadele reci ale anului (ianuarie - aprilie şi septembrie - octombrie), valorile înregistrate sunt mai ridicate decât în perioadele calde ale anului, aceasta datorită faptului că apare şi influenţa emisiilor din procesul încălzirii în zonele rezidenţiale, datorată arderii diferiţilor combustibili. Valorile foarte mari, înregistrate în cursul lunilor de iarnă, se datorează şi condiţiilor meteorologice, care ca şi în cazul pulberilor PM 10 au determinat acumularea şi nu dispersia lor. d) Monoxidul de carbon Ca si in cazul parametrilor analizati anterior, in cadrul APM Arad, concentraţia de monoxid de carbon în aerul ambiental, se determină la cele două staţii de monitorizare automată a calităţii aerului AR1 şi AR2. La nivelul anului 2013, captura de date a fost corespunzătoare în staţia AR1 cu excepţia lunii decembrie, iar în staţia AR2, capturile de date au fost insuficiente pe parcursul mai multor luni datorită unor defecţiuni la analizoarele respective. Datele se regasesc în tabelul nr. 16. Tabelul nr. 16.Captura de date, în anul 2013 Staţia Captura de date (%) AR1 87,70 AR2 29,90 (Sursa: APM Arad). Valorile validate ale concentraţiilor de monoxid de carbon sub formă de medii orare lunare sunt prezentate în tabelul nr. 17. şi în figura nr. 13. Tabelul nr. 17.Concentraţii de CO medii orare lunare mg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 0,500 0,195 0,120 0,095 0,047 0,049 0,055 0,056 0,084 0,203 0,246 - AR2 0,979 0,856 0,270 0,162 0,202 0, (Sursa: APM Arad). MEMORIU GENERAL 188

191 Figura nr. 13. (pe baza datelor APM Arad). Datorită acumulărilor de CO determinate de influenţa încălzirii rezidenţiale, se remarca că în perioada anotimpului de iarna valorile sunt cele mai mari. Media glisantă a mediilor orare pe 8 ore pentru parametrul CO are valoarea maximă de 10 mg/mc (conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind protectia aerului inconjurator) şi reprezintă valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane. La statiile analizate nu s-a atins această valoare, nici măcar în perioada de iarnă, când valorile de concentraţie (medii orare) au fost relativ ridicate. Referitor la variatia calităţii aerului ambiental, din punct de vedere al concentraţiilor de CO, în intervalul se constată ani în care nu au fost capturi insuficiente la staţiile de monitorizare şi ani în care capturile au fost suficiente (tabelul nr. 18.). Tabelul 18. Captura de date (%) Staţia AR1 88,6 92,1 95,9 42,7 87,70 AR2 91,5 89,4 54,5 84,1 29,90 Sursa: APM Arad. Conform figurilor nr. 14. si 15. aferente staţiilor AR1 şi AR2, în perioada de analiza , în anotimpurile toamnă-iarnă (ianuarie - martie şi octombrie decembrie), valorile sunt relativ ridicate datorită influenţei emisiilor provenite din încălzirea rezidenţială. Cu toate acestea, valorile obţinute nu depăşesc valorile maxim admisibile prevazute conform legislaţiei în vigoare. Evoluţia concentraţiilor de CO la staţia AR1 mg/mc 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0, Figura nr. 14. (Sursa: APM Arad) MEMORIU GENERAL 189

192 Evoluţia concentraţiilor de CO la staţia AR2 mg/mc 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0, Figura nr. 15. (Sursa: APM Arad) e) Benzenul La nivelul anului 2013, la staţia AR1 s-au efectuat măsurători de benzen şi precursori organici ai benzenului (toluen, etilbenzen, o xilen, m-xilen şi p-xilen). Valori relativ mari ale parametrului benzen se datorează în principal traficului si surselor de la staţiile de distribuţie a produselor petroliere existente in arealul analizat. Captura de date, conform tabelului nr. 19. a fost corespunzătoare la staţia AR1. Tabelul nr. 19. Captura date, în anul 2013 Staţia Captura de date (%) AR1 83,80 Sursa: APM Arad Rezultatele înregistrate, valori medii orare lunare şi valorile de concentraţie medie anuală se regasesc în tabelele nr. 20. şi 21. şi figura nr. 16. Tabelul nr. 20. Concentraţii medii orare lunare µg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 2,61 1,88 1,03 1,04 0,38 0,21 0,31 0,60 0,93 1,47 0,60 0,42 Sursa: APM Arad Staţia Tabelul nr. 21. Concentraţia medie orară anuală µg/mc Valoare limită Media anuală anuală AR1 1,01 5,00 Sursa: APM Arad Conform concentratiilor medii orare anuale, se remarca faptul că valorile măsurate sunt sub valoarea limita anuală prevăzută în Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. MEMORIU GENERAL 190

193 Figura nr (pe baza datelor APM Arad) Conform datelor cuprinse in tabelul nr. 22. se constata că la staţia AR1 captura de date a fost corespunzătoare, ceea ce permite o comparaţie la nivelul intervalului Tabelul 22. Captura date (%) Staţia AR1 84,2 87,1 97,2 83,8 AR3 55,4 50,1 0,0 0 Sursa: APM Arad La nivel multianual ( , perioadă pentru care sunt date cu captură corespunzătoare la staţia AR1), se constata valori mai ridicate in lunile ianuarie, februarie si martie, respectiv octombrie, noiembrie si decembrie (figura nr. 17.), in timp ce valorile cele mai reduse se inregistreaza in anotimpul de vara. Evoluția concentrației de benzen la stația AR1 micrograme/mc f) Ozonul Figura nr. 17. (Sursa: APM Arad) Principalii poluanţi primari, care determină formarea prin procese fotochimice, a ozonului şi altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt reprezentati de urmatorii parametri: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul. Principalele surse generatoare de precursori ai ozonului sunt următoarele: arderea combustibililor fosili (cărbune, produse petroliere, în surse fixe şi mobile), depozitarea şi distribuţia benzinei, utilizarea solvenţilor organici, procesele de compostare a gunoaielor menajere şi industriale. Cantitatea de ozon troposferic este variabilă în timp şi spaţiu, precursorii fiind transportaţi la distanţe mari de sursă. Din aceste considerente, ozonul este foarte greu de urmărit, fiind necesară în MEMORIU GENERAL 191

194 mod deosebit şi monitorizarea precursorilor săi, respectiv oxizi de azot, metan, compuşi organici volatili. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), ozonul a fost monitorizat la staţiile AR1 şi AR2. Funcţionarea analizoarelor, se evidenţiază prin valorile de capturi de date, mentionate în tabelul nr. 22 a). Tabelul nr. 22 a). Captura de date (2013) Staţia Captura de date (% ) AR1 93,60 AR2 92,90 Sursa: APM Arad În tabelul nr. 23. şi figura nr. 18. sunt prezentate valorile concentraţiilor de ozon, sub formă de medii orare lunare la staţiile AR1 şi AR2. Conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limită pentru măsurătorile orare este 180 µg/mc, valoare ce constituie pragul de informare pentru protecţia sănătăţii umane. Pe baza datelor înregistrate se constata că nu s-a depăşit pragul de informare pentru protecţia sănătăţii umane. Tabelul nr. 23. Concentraţia de ozon, valori medii orare lunare µg/mc Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AR1 27,98 34,37 43,51 45,98 54,74 41,30 51,31 54,63 35,58 29,47 24,23 19,06 AR2 32,56 38,72 50,75 59,94 51,43 47,19 53,77 56,38 34,75 26,62 21,92 23,43 Sursa: APM Arad. Valorile de concentraţie ale ozonului sunt mai ridicate in lunile cu radiaţie solară intensă. Conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator, valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore prezinta un prag ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m 3. Astfel, la nivelul anului 2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului ţintă la staţiile de monitorizare analizate. Ozon, concentratii medii orare micrograme/mc AR1 AR2 Figura nr. 18. (Sursa: APM Arad) La statiile de monitorizare analizate in intervalul , se remarca faptul ca, captura de date a fost corespunzătoare (tabelul nr. 24.). Tabelul nr. 24.Captura de date (%) Staţia AR1 88,5 91,7 93,60 95,00 93,60 AR2 88,2 90,3 90,70 92,10 92,90 Sursa: APM Arad. MEMORIU GENERAL 192

195 Variatia concentraţiilor de ozon, valori medii lunare, se regaseste în tabelul nr. 23. şi figurile nr Astfel, se observa că în anotimpul de vară concentraţiile sunt relativ mari datorită creşterii intensităţii radiaţiilor solare, fapt care favorizează formarea ozonului. Evoluţia concentraţiilor de ozon, valori medii orare lunare, la staţia AR1 micrograme/mc Figura nr. 19. (Sursa: APM Arad) 100 Evoluţia concentraţiilor de ozon, valori medii orare lunare, la staţia AR2 micrograme/mc Figura nr. 20. (Sursa: APM Arad) In cadrul municipiului Arad se desfasoara activitati industriale generatoare de emisii si imisii. Astfel, detaliile privind agentii economici, numarul de instalatii, fraze de risc, etc., se regasesc sub forma de inventare postate pe site-ul APM Arad, asa cum sunt prezentate in anexa cu tabelele nr. 25., 26., 27. si 28. Pentru simplificarea legislaţiei existente şi reducerea costurilor administrative, Comisia Europeană a iniţiat un proces de reformare a Directivei IPPC, împreună cu alte şase directive sectoriale (Directiva LCP, Directiva COV din instalaţii, Directiva de incinerare deşeuri şi alte trei directive sub numele generic de Directive TiO2), proiect numit Directiva privind emisiile industriale (IED). MEMORIU GENERAL 193

196 2.9.2.CALITATEA APEI (2009) APE DE SUPRAFAŢĂ Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), calităţile fizico chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a de calitate, pe toată lungimea de 214 km râu (datorită indicatorilor RO, nutrienţi şi salinitate). Din punct de vedere biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a de calitate, indicele de stare ecologică fiind de clasa a II-a. Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a de calitate la indicatorii chimici (datorită RO, nutrienţi, salinitate), în clasa a IV-a la încadrarea biologică, iar încadrarea de stare ecologică este de clasa a IV-a (S) pe toată lungimea de 20 km. Cauza degradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale de pe platforma industriei alimentare Nord -Vest şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei de Îmbunătăţiri Funciare. Canalul Ier, în lungime de 24 km, se încadrează în clasa a IV-a de calitate din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici. Din punct de vedere biologic se încadrează în clasa a IV-a de calitate, iar indicele de încadrare ecologică este tot IV (S). Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a de calitate pe toată lungimea de 14 km, la indicatorii fizicochimici. Încadrarea biologică este II iar starea ecologică este II. Calitatea râului Mureş, lungimea tronsoanelor de râu şi încadrarea secţiunilor în clase de calitate, este mentionata în tabelele nr. 29. şi 30 din anexă. APE SUBTERANE Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), supravegherea calităţii apelor subterane freatice pe teritoriul judeţului Arad se face prin analiza calitativă a apelor dintr-o serie de foraje componente ale reţelei de supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate în raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. şi C.E.T. pe lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul depozitelor de deşeuri din municipiul Arad. Monitorizarea calităţii apelor freatice, cuprinse în reţeaua de supraveghere naţională şi situate în Bazinul hidrografic Mureş, se face de către filiala Arad a Direcţiei Apelor Târgu Mureş. Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare (respectiv forajele de pe platforma ARCHIM, CET şi fântânile din jurul depozitelor de deşeuri) se face de către A.P.M. Arad Conform datelor primite de la Direcţia Apelor Târgu Mureş, în anul 2009 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr de 7 foraje a căror concentraţie medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan este prezentată în tabelul nr. 31. Valoarea concentraţiilor de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele de control, din Bazinul Hidrografic Mureş depăşesc în general limita admisă prin Ordin 137/2009 şi Lege 311/2004 şi aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localităţilor sau a zonelor agricole unde se practică o agricultură intensivă. MEMORIU GENERAL 194

197 Nr. crt. Tabelul nr. 31. Concentraţii de azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în apele subterane (conform Legii 458/2002 şi STAS 1342/91) Denumirea forajului NH 4 + Concentraţia medie (mg/l) NO 2 - PO 4 3- Mn CMA=0,05 Indicatori Depăşiţi CMA=1,7 CMA=0,5 CMA=0,5 1. Arad F 4 0,025 0,000 0,010 0,377 Mn, 2. Arad F 5 0,009 0,018 0,018 0,269 Mn, 3. Arad F 6 0,032 0,000 0, ,384 PO 4, Mn 4. Aradul Nou Sud F 1 0,070 0,000 0,059 0,000 ord.ii 5. Archim Arad F 17 0,140 0,000 0,019 0,125 Mn 6. Archim Arad F 18 0,037 0,035 0,090 0,188 Mn 7. Archim Arad F ,000 1,200 0,058 2,500 Sursa: APM Arad. NH 4 +,NO 2 - Mn ALIMENTAREA CU APA Tabelul nr Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane (2013) Localitate Tipul sursei Nr. probe recoltate în 2013 Nr. zile monitorizate în 2013 Nr. zile/2013 în care s-a depăşit CMA Uzina II Arad Subterană Datele prezentate în tabelul de mai sus, sunt preluate de la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Arad. În localitatea Arad, uzina II în cursul anului 2013 s-au depăşit cantităţile maxime admise în 3 zile/an (tabelul nr. 32.). Urmare a datelor furnizate de către S.C. Compania de Apă S.A. Arad, în tabelul 33. sunt prezentate datele privind situaţia reţelelor de alimentare cu apă potabilă din municipiul Arad pentru anul 2013: Nr. crt. Tabelul 33. Situaţia reţelelor de alimentare cu apă potabilă în judeţul Arad Lungimea totală Nr. localităţi reţele de distribuţie deservite apă potabilă (km) Staţie tratare apă potabilă Cantitatea de apă captată (mc) 1. Arad , ,00 Sursa: APM Arad. În cursul anului 2013, conform celor declarare de SC Termo-Construct SA Sebiş nu s-au semnalat depăşiri la valorile maxime admise ale indicatorilor de calitate ai apei distribuite consumatorilor. APA DE ÎMBĂIERE Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), apele de îmbăiere pentru sezonul estival 2013, monitorizate de Direcţia de Sănătate Publică Arad au fost: Ştranduri cu apă potabilă: Ştrandul Neptun din municipiul Arad; Ştranduri cu apă termală: Ştrand Şofronea, Curtici, Dorobanţi, Băile termale CARP Arad MEMORIU GENERAL 195

198 Bazinul Direcţiei Judeţene pentru Sport Delfinul Bazinele aparţinând SC Blue Activ SRL şi SC Gemi Center SRL, În cursul anului 2013 s-au efectuat 51 prelevări de probe microbiologice cu 153 determinări cu 0 necorespunzătoare şi un număr de 57 probe fizico-chimice cu 280 determinări cu 18 necorespunzătoare. APE UZATE Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), în tabelul nr. 34. este prezentată situaţia apelor uzate şi tratarea acestora din municipiul Arad pentru 2013: Tabelul nr. 34. Situaţia reţelelor de canalizare şi tratare a apelor din zonele urbane ale judeţului Arad Nr. Lungime totală Staţie epurare Nr. localităţi reţele canalizare apă uzată deservite (km) Tratarea apelor 1. Arad ,45 Epurare mecano biologică Sursa: APM Arad. Staţia de epurare a municipiului Arad a fost modernizată cu fonduri ISPA. Obiectivul principal al proiectului a fost atingerea unor indicatori de deversare satisfăcători ai efluentului staţiei de epurare Arad în râul Mureş, care să fie conformi standardelor româneşti în vigoare şi respectiv Directivei 91/271/EEC. În tabelul nr. 35. este prezentată situaţia apelor uzate evacuate, urmare a diverselor activităţi economice cu datele furnizate de la SC Compania de Apă Arad SA Tabelul nr. 35. Structura apelor uzate colectate şi epurare în cursul anului 2013 de către SC Compania de Apă Arad SA Structura apelor uzate evacuate în anul 2013 Localitate Volum total apa evacuata an 2013/ mc Volum ape suficient / insuficient epurate Emisar deversare Arad Suficent epurate R Mures Sursa: APM Arad. SUBSTANŢE POLUANTE ŞI INDICATORII DE POLUARE ÎN APELE UZATE În tabelul nr. 36. sunt mentionate substanţele poluante identificate în apele uzate colectate de sistemul de canalizare a municipiului Arad. Datele sunt furnizate de către SC Compania de Apă Arad SA. Surse de poluare agenţi economici SC Miki SRL Tabel nr. 36. Substanţe poluante în apele uzate (2013) Domeniul de activitate Patiserie Poluant CBO5, CCO-Cr, Suspensii Evacuare în reţeaua de canalizare/staţia de epurare Canalizare Arad Staţia de epurare Evacuare staţie de epurare emisar R. Mureş MEMORIU GENERAL 196

199 SC CRIMONA SRL SC Mercurz Comercial SRL SC Astra Vagoane Călători SA SC ASA Servicii ecologice SRL SC Polaris M Holding SRL SC Continental SRL SC Kaufland SCS SRL SC Radu restaurante SRL SC Crişan SRL SC Lazar&Shone SRL SC Lidl Discount SRL SC Harder Inn SRL SC Rosseti East SRL Carmangerie Ind alimentară Producţie vagoane Vidanjare Vidanjare Hotel supermarket restaurant patiserie carmangerie supermarket hotel feronerie CBO5, CCO-Cr, P-total, Suspensii, NH4 CBO5, CCO-Cr, P-total NH4 CBO5, CCO-Cr, P-total, Suspensii CBO5, CCO-Cr, P-total, suspensii CBO5, CCO-Cr, suspensii, Ph CBO5, CCO-Cr, P-total, suspensii, Ph CBO5, CCO-Cr CBO5, CCO-Cr, Suspensii CBO5, CCO-Cr, Suspensii P-total, suspensii CBO5, CCO-Cr, Suspensii P-total SC Prodalim SRL carmangerie P-total, NH4 SC US Food Network SA SC Cabana Dalas SRL SC Regina noptii SRL Fast food hotel hotel CBO5, CCO-Cr, P-total, Suspensii CBO5, CCO-Cr, P-total, Suspensii CBO5, CCO-Cr, Suspensii mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Arad Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Moneasa Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Moneasa Staţia de epurare R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş R. Mureş Valea Moneasa Valea Moneasa MEMORIU GENERAL 197

200 SC Delfphi Packard SRL SC Prima Pan SRL SC Stas Divers SRL Producţii cablaje panificaţie restaurant P-total, NH4 CBO5, CCO-Cr, NH4 CBO5, CCO-Cr, NH4, suspensii mecano biologica Canalizare Ineu Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Ineu Staţia de epurare mecano biologica Canalizare Pecica Staţia de epurare mecano biologica R. Mureş R. Mureş R. Mureş CALITATEA SOLULUI SI SUBSOLULUI Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), monitorizarea calităţii solului în judeţul Arad se face în 27 puncte amplasate pe întreg teritoriul, astfel încât să acopere toate formele de poluare a solului. Prelevarea probelor se face cu frecvenţa anuală, pe două orizonturi genetice de către personalul Laboratorului APM Arad. În ceea ce priveşte caracteristicile fizice ale solurilor, determinările analitice constau în analiza texturii. Privind caracteristicile fizico - chimice măsurătorile analitice în analiza următorilor parametri de calitate: ph, humus, potasiu şi fosfor asimilabil. În funcţie de tipul de sol, reacţia acido-bazică a acestuia se mai determină: conţinutul de CO 2, aluminiu, suma bazelor schimbabile, aciditatea hidrolitică, capacitatea totală de schimb, azot nitric, azot amoniacal. Rezultatele obţinute în anul 2009 sunt prezentate în tabelul nr. 39. Acestea se încadrează în limitele valorilor multianuale. Tabelul nr. 38. Reţeaua punctelor de observaţie sol Nr. crt. 1. Arad Localizare (localitate, comună) Scopul amplasării punctului de observaţie Urmărirea evoluţiei unui protosol aluvial tipic afectat de poluare cu dejecţii animale (comparaţie cu protosol aluvial atipic neafectat de poluare). Tabelul nr Determinări analitice ale calităţii solului ARAD Localitatea AVICOLA Adâncime (cm) Indicatori ph 7,8 7,8 Humus (%) 2,9 2,9 P asim. (ppm) 15,0 15,0 Textură (%) K asim. (ppm) 193,0 163,0 Nisip grosier 3,2 7,4 MEMORIU GENERAL 198

201 Nisip fin 33,7 35,2 Praf 27,7 28,9 Argilă fizică 51,1 49,3 Argilă 35,4 28, BIODIVERSITATE Pe teritoriul administrativ al municipiului în partea sud-vestică este localizat Parcul Natural Lunca Mureşului (acesta se prelungeşte şi pe teritoriul judeţului Timiş), de-a lungul râului Mureş. Limita estică a parcului se află la doar 4km de centrul oraşului. Cu o suprafaţă de ha include zona îndiguită a Mureşului. Aceasta din urmă reprezintă o zonă inundabilă fenomen ce se repetă la fiecare trei ani. Debitul mediu anual al râului este de 184m 3 /s dar la valoarea maximă a debitului poate depăşi 2000m 3 /s. Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior în anul 2006 este desemnat sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională) şi în anul 2007 devine parte din Reţeaua Europeană Natura 2000, atât sit de importanţă comunitară (SCI 0108) pentru protejarea unui număr de 12 habitate şi un număr de 30 specii, dar şi arie de protecţie specială avifaunistică (SPA 0069) pentru protejarea aunui număr de 41 de specii de păsări. Acest subcapitol este tratat detaliat in Capitolul PATRIMONIU NATURAL ŞI CULTURAL RISCURI NATURALE Conform prevederilor HG nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de Amenajarea teritoriului şi Urbanism pentru zonele de riscuri naturale, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane. Termenii specifici folosiţi în lege corespund definiţiilor cuprinse în Glosarul internaţional al termenilor de bază specifici managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA), Geneva, decembrie 1992, DHA/93/96, sub egida O.N.U. Această terminologie a fost adoptată şi în legislaţia ţărilor aparţinând Comunităţii Europene. Risc - estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată. Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. MEMORIU GENERAL 199

202 RISCURI SEISMICE Cutremurele Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Judeţul Arad, (2011), judeţul Arad se află în zona a D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş. Cutremure de pământ, localizate în zona Banat, e considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, datorită faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar inconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă. Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km, afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca 5-10 km. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de IV grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1 (tabelul nr. 4.1.). Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parţa) Municipiul Arad este amplasat în partea de nord a zonei seismogene Banat, o falie trecând chiar prin apropierea lui. Pe baza studiilor efectuate la pentru zona seismogenă Banat, magnitudinile şi perioadele de revenire a seismelor în zona Arad sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1. Magnitudinile şi perioadele de revenire a seismelor în zona Arad Magnitudine M Perioada de revenire Varianta 1 Varianta , , , , Sunt date două variante, una optimistă cu perioade de revenire mai mari şi una pesimistă cu perioade de revenire mai mici. Considerând varianta optimistă, rezultă următoarele valori, ţinând seama de literatura de specialitate: Starea limită Magnitudine Intensitate *de serviciu (perioada de revenire 8-10 ani) 4 VI *de avariere (perioadă de revenire 50 ani) 5 VII-VIII *ultimă (perioadă de revenire de peste 450 ani) 6 IX. Seismele de suprafaţă au şi componente verticale mari şi sunt caracterizate de perioade foarte scurte 0,2-0,4 sec., amplificând foarte mult acceleraţiile structurilor rigide, cum sunt zidăriile. Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul judeţului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia VINGA -ARAD - CURTICI. MEMORIU GENERAL 200

203 În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova. Zonele de risc seismic, conform prevederilor din Normativul P , se carac-terizează prin: zona D: Arad, Nădlac Ks=1,0 şi Tc=0,16. RISCURI GEOMORFOLOGICE (ALUNECĂRI DE TEREN) Alunecări Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. Cauzele alunecărilor de teren în România sunt următoarele : - Acţiunea apelor de suprafaţă; - Acţiunea apelor subterane; - Acţiunea îngheţului; - Efectul alterării rocilor; - Acţiunea vibraţiilor; - Efectul săpăturilor pe versanţi; - Efectul mişcărilor seismice. Din componentele climatice, cea mai mare acţiune asupra dezvoltării alunecării de teren o exercită precipitaţiile atmosferice (influenţă directă şi indirectă). Influenţa indirectă se manifestă prin infiltraţia precipitaţiilor şi slăbirea legăturilor dintre parcelele rocilor argiloase, ce constituie versanţii. Influenţa directă a precipitaţiilor se realizează prin creşterea presiunii hidrostatice şi hidrodinamice a apelor freatice după ploile din perioada de toamnă, primăvară, când un şir de factori naturali şi artificiali favorizează infiltraţia (caracterul lent şi îndelungat al ploilor, existenţa suprafeţelor mari de terenuri, evaporarea redusă a umidităţii de pe suprafaţa solului ş.a.). La nivelul Municipiului Arad alunecările şi prăbuşirile de teren pot avea loc in situaţia producerii unor seisme. RISCURI HIDROLOGICE (INUNDAŢII) Inundaţiile Scurt istoric al inundaţiilor în bazinul Mureşului (tabelul nr. 2.): - în perioada revărsările au avut loc anual; - între s-au produs 32 de inundaţii (în medie 2,6 inundaţii pe an); - cele mai frecvente inundaţii s-au produs în lunile: februarie, martie, aprilie, iunie şi decembrie. Inundaţiile au corespuns ploilor de primăvară, topirii bruşte a zăpezilor şi barajelor create iarna de zăpoare. Analizele efectuate au confirmat creşterea cotei nivelului maxim anual. Explicarea acestui fenomen este pusă atât pe seama fluctuaţiei elementelor meteorologice, cât şi pe cea a modificărilor de ordin antropic survenite în bazinul superior şi mijlociu al Mureşului şi afluenţilor săi. MEMORIU GENERAL 201

204 Statia hidro. Tabelul nr. 2. Cote istorice înregistrate la viiturile produse pe râul Mureş Cota atentie Cota inundatie H (cm) H (cm) H (cm) Q (mc/s) Data H (cm) Q (mc/s) Data Arad Arad Riscul de inundatii: Râul Mureş constituie principalul curs de apă care traversează Municipiul Arad. Alte cursuri de apă de mai mică importanţă care fac parte din reţeaua hidrografică a Municipiului Arad şi care pot crea probleme sunt următoarele canale : - Canalul Mureşel - Canalul Morilor - Canalul Ţiganca - Canalul Foişor Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Judeţul Arad, (2011), cauzele sunt urmatoarele: - Unde de viitură produse pe raul Mures generate de cantităti mari de zăpadă accumulate, ploi generale de mare amploare în bazinul hidrologic al acestuia sau combinarea celor două fenomene; -Inundatii rapide produse pe principalii afluenti a cursului de apă, în special în zona montană; -Ruperea barajelor sau constructiilor cu rol de apărare; -Inundatii din ape interne datorate fie slabei capacităti de preluare a apei de către retelele de canalizare din mediul urban fie de infiltratiile produse prin lucrările de apărare sau datorate unor ploi torentiale si un grad mare de saturatie cu apă a solului. Consecinte: -Inundarea localitătilor, din zona neîndiguită si chiar din cea protejată prin lucrări de apărare; -Afectarea drumurilor nationale si judetene si a căilor ferate; -Întreruperea traficului CFR si auto; -Inundarea unor importante suprafete agricole; -Inundarea unor obiective economice; -Afectarea alimentării cu apă; -Afectarea alimentării cu energie electrică; -Întreruperea comunicatiilor; -Îngreunarea functionării statiilor de epurare; -Poluarea apelor si solului; -Evacuarea populatiei; -Întreruperea activitătilor economice si sociale; -Distrugerea sau avarierea gravă a locuintelor si a bunurilor populatiei; -Alunecări de teren. MEMORIU GENERAL 202

205 Zonele afectate de risc la inundatii se regasesc in figurile nr. 2.7.g si 2.7.h. din prezenta lucrare. Zonele şi punctele critice care pot provoca blocaje de gheţuri şi care este necesar să fie supravegheate permanent aferente arealului analizat se regasesc in tabelul nr Tabelul nr. 3. Zonele şi punctele critice care pot provoca blocaje de gheţuri şi care este necesar să fie supravegheate permanent Nr.crt. Cursul de apa Zona sau punctul critic 1 Mures Arad evacuare pluvial Alfa Captare Archim 2 Arad Pod CFR balastiera 3 Arad Micalaca, Pod Decebal 4 Arad Pod Traian si insula Mures 5 Statia de epurare a municipiului Arad 6 Statia de epurare a platformei industriale de NV O contributie importantă la producerea inundatiilor o au si podurile peste cursurile de apă, astfel intradosul grinzii podului poate produce fenomenul de remuu care să ducă la revărsarea cursului în amonte de pod (ex. DN Arad). Harta cu zonele de risc aferente zonei cercetate se regaseste in figura nr. 1. RISCURI CLIMATICE (SECETA, VIJELIILE, FURTUNILE SI PLOILE TORENTIALE, GRINDINA) Seceta, este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin scăderea precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor subterane de apă, care determină un deficit mare de umezeală în aer şi în sol, cu efecte directe asupra mediului şi în primul rând asupra culturilor agricole. În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică. Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice. Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole. În contextul actual, când clima se află într-o continuă schimbare, datorată în mare parte încălzirii globale, nu este exclus ca pe viitor şi municipiul Arad să se confrunte cu perioade de secetă extremă. In orasul Arad seceta apare doar în anii secetoşi şi foarte calzi, dar climatul moderat cu influenţe oceanice determină o prezenţă episodică a acestora în arealul cercetat. Cei mai secetoşi ani au fost: 1983, 1993 şi Frecvenţa şi intensitatea fenomenului de secetă este mult mai redusă decât în regiunile de câmpie din sudul şi sud-estul ţării. Ca efect principal acest fenomen poate să ducă la o lipsă de apă, mai ales pentru agricultură. Vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor Judeţul Arad, (2011), vijeliile, furtunile si ploile torentiale se produc în Municipiul Arad în special în sezonul cald, între lunile aprilie şi octombrie. Acestea constituie unul din fenomenele meteorologice care încep să se manifeste din ce în ce mai des pe raza municipiului din cauza schimbărilor climaterice din ultimii 20 de ani. Dintr-un studiu efectuat de autorităţile meteorologice a rezultat că între anii pe raza Municipiului Arad a fost înregistrat fenomenul de vijelie în 4 cazuri. Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: - Întreruperea alimentării cu energie electrică a localităţii; - Avarierea locuinţelor, gospodăriilor şi obiectivelor economico-sociale; MEMORIU GENERAL 203

206 - Distrugerea culturilor agricole; - Întreruperea alimentării cu energie electrică poate să ducă şi la întreruperea alimentării cu apă; - Întreruperea reţelei de telefonie fixă; - Producerea de inundaţii. Fenomenul de grindină este şi el prezent pe raza municipiului, acesta fiind specific sezonului cald şi însoţeşte fenomenul de ploaie torenţială sau vijelie. Principalele efecte ale acestui fenomen pot fi: distrugerea culturilor agricole, respectiv avarieri la locuinţe, gospodării şi obiectivelor economico-sociale. Înzăpezirile şi căderile masive de zăpadă se înregistrează pe raza municipiului Arad, dar nu cu aceiaşi intensitate ca în nordul şi estul ţării. Fenomenul de înzăpezire este cauzat în special de viscol si se manifestă în zonele de câmpie în momentul căderii unor cantităti mari de zăpadă în timp foarte scurt, acestea ducând la blocarea căilor de comunicatii si izolarea localitătilor pentru o perioadă scurtă de timp. Efecte: intreruperea circulaţiei pe drumurile publice; intreruperea alimentării cu energie electrică; avarieri la locuinţe, gospodării şi obiectivelor economico-sociale si izolarea localităţilor RISCURI ANTROPICE MANAGEMENTUL DESEURILOR a) Deşeuri municipale Prin deşeurile municipale, înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, precum şi deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate, precum şi nămolurile de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), până în anul 1998, depozitarea deşeurilor urbane din municipiul Arad s-a făcut pe un teren degradat situat în intravilanul oraşului (str. Poetului). După umplerea acestui depozit nu s-au executat lucrări de acoperire cu pământ ci din contră s-a început depozitarea deşeurilor pe un alt teren degradat din extravilanul oraşului (str. Câmpul Liniştii) în apropierea Penitenciarului Arad, la fel fără nici o amenajare specială. După deschiderea noului depozit conform, la depozitul de pe str. Câmpul Liniştii a fost sistată depozitarea, dar fără a fi efectuate lucrări de închidere. În anul 2007 APM Arad a emis Avizele de mediu la încetarea activităţii de depozitare a deşeurilor nr. 47/ şi nr. 52/ pentru cele două depozite (Câmpul Liniştii şi Poetului). Prin proiectul Sistem integrat de gestionare a deşeurilor - judeţul Arad" până la finalul anului 2013 depozitul de pe Câmpul Liniştii a fost închis în proporţie de 55%, iar depozitul neconform de pe str. Poetului a fost închis în proporţie de 93,7%. În municipiul Arad, a fost pus în funcţiune din noiembrie 2003 un depozit ecologic executat în conformitate cu Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, adoptat de Consiliul Judeţean Arad în MEMORIU GENERAL 204

207 anul 2002 prin HCL nr. 73 şi modificat în anul 2005, care a fost însuşit de CJ Arad. Acest depozit a fost construit şi finanţat de către firma austriacă S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. În anul 2007, S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. a obţinut autorizaţia integrată de mediu nr. 27/ pentru depozitul ecologic. Depozitul se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4). Suprafaţa pusă la dispoziţia ASA Arad de către Primaria Arad, pentru realizarea investiţiei, măsoară mp, din care mp sunt rezervaţi depozitului propriuzis. Depozitul propriu-zis, este format din 15 sectoare de depozitare deşeuri solide nepericuloase, sectoarele limitrofe vor fi de 37 m lăţime, iar celelalte de 30 m, capacitatea totală a sectoarelor este de ,8 mc, perioada de exploatare este de cca. 30 de ani. Depozitul dispune de celule de depozitare cu sistem de drenare a levigatului, sistem de colectare şi pompare a biogazului, depozit colectare levigat, staţie de pre-epurare, drumuri de acces şi platforme, cântar, hală deşeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. În aprilie 2012, s-a achiziţionat staţia de cogenerare şi începând cu anul 2013 s-a implementat în cadrul operării depozitului sistemul de cogenerare care constă în arderea biogazului din depozit într-un motor cu ardere internă care angrenează un generator electric şi care produce energie electrică. Spatiul aferent statiei de cogenerare este inchiriat de catre SC RENEWABLE POWER SRL. Pentru activitatea societatii este emisa de catre APM Arad Autorizatia de mediu nr. 9757/ Constructia este realizata in apropierea zonei de recultivate a depozitului de deseuri (partea de degazeificare) si pe suprafata recultivata a depozitului de deseuri (partea tehnologica). În cursul anului 2013 a fost epurat 3465 mc levigat, în cadrul staţiei de epurare deţinută de societate. Aria de depozitare este formata din 15 sectoare de depozitare a deseurilor are suprafaţă totală de 9,6383 ha şi o capacitate totală de deşeuri solide urbane şi industriale asimilabile, dupa stabilizarea depozitului, de 1,723,311.8 m3, din care: sectoarele 1 5 sunt aduse la cota finala de umplere (fiind finalizate lucrarile de recultivare); sectoarele 1 5 au acumulat un volum de deseuri de cca mc; sectoarele 6, 7, 8 sunt în exploatare (reprezentând zona activă a depozitului) si sectorul 9 are pregatită baza impermeabilă. Acoperirea corpului depozitului va fi executata in concordanta cu depozitarea deseurilor. Deşeurile vor fi depozitate direct in corpul depozitului si acoperite continuu. Recultivarea a constat în impermeabilizarea suprafetei (taluzurilor si coronamentului) depozitului prin strat de nivelare portant grosimea 0,3 m, costruit din deseuri corespunzatoare sau din sol ; strat de drenare a gazului geocompozit de drenare (GSE FabriNet ST-E, geotextil cu doua fete 200g/mp + plasa/armatura/retea) acoperirea totala/completă pe vârful dealului, pe pante, în benzi, cu strat de etanşare din pat de bentonită; strat de drenare a apei geo-compozit (GSE FabriNet ST- E, geotextil cu două feţe 200g/m2 + plasă) acoperire completă; strat de sol, grosimea 850 mm; strat de humus, grosimea 150 mm. În anul 2009, s-a efectuat prima etapa de recultivare, acoperinduse celulele 1-3, iar in anul 2012, s-a efectuat recultivarea celulelor 4-5. În vederea asigurarii accesului, in zona recultivata, pentru monitorizarea si intretinerea depozitului, profilul drumului folosit pentru operare se mentine, dupa efectuarea impermeabilizării acestuia. Sistemul de colectare a gazului din corpul depozitului de deşeuri este alcătuit din puturi de colectare a gazului, dintre care 8 in sectoarele 1-3, 5 puturi în sectorul 4, 5 puturi în sectorul 4, iar in final vor fi aproximativ 63. Puţurile sunt executate din tuburi HDPE perforate, cu diametrul de 160 mm amplasate in interiorul unui tub metalic cu diametrul de mm si lungimea de 3,0 m, umplut cu piatra sparta si pietris. La partea superioara este montat un capac metalic. Fiecare put are o fundatie circulara din beton de 0,50 m grosime si 1,10 m diametru, in care este incastrata o teava metalica care prin flanse se leaga cu teava PEHD perforata. Fundatia din beton este plasata pe stratul drenat din pietris peste care este asternut un geotextil de protectie de 200 g/mp. Inaltimea MEMORIU GENERAL 205

208 totala a puturilor de colectare a gazului de depozit, când celulele sunt ajunse la cota maxima, variaza intre m, datorita formei depozitului. Colectarea deşeurilor municipale, este realizată de S.C. Polaris M Holding S.A., care deserveşte întreaga populaţie a municipiului Arad (tabelul nr. 4.). Tabelul nr. 4.Operatorii de salubritate (2012) Denumire operator de salubritate Adresa Licenţă A.N.R.S.C Polaris M Holding S.R.L. ASA Servicii Ecologice S.R.L. Arad Sursa:APM Arad. Arad, Zona CET, Centura Nord, FN Arad, Centura Nord, FN Licenţă clasa 1, valabilă până la data de Licenţă clasa 1, valabilă până la data de Număr localităţi deservite Locuitori deserviţi Număr locuitori deserviţi Procentaj (%) urban rural urban rural urban rural b) Deşeuri biodegradabile Deşeurile biodegradabile municipale, reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi deşeuri stradale. Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, cu scopul obţinerii compostului constituie un prim pas, util şi eficient, pentru valorificarea şi pentru reducerea cantităţii de deşeuri organice depozitate. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), pe platforma de compostare realizată prin proiectul Consiliului Local Ineu, nu au fost aduse deşeuri biodegradabile în vederea procesării urmată de valorificarea compostului obţinut. Odată cu realizarea platformelor de compostare prin sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Arad, se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. Tabelul nr. 5. Stadiul realizării staţiilor de compostare la sfârşitul anului 2013 Facilităţi prevăzute în proiectului Capacitate Stadiul de realizare a proiectului de investiţie de investiţie - staţie de compostare în municipiul Arad Arad t/an Lucrări executate în proporţie de 67% Sursa: APM Arad. c) Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale, în vederea reciclării sau eliminării se poate realiza prin mai multe metode, respectiv prin: - tratare mecano biologică: se aplică deşeurilor municipale colectate în amestec. Acest tip de tratare are rolul de reducere a componentei biodegradabile din aceste deşeuri şi a volumului de deşeuri depozitate. În prezent, în municipiul Arad nu există staţie de tratare mecano biologică. - sortare: este operaţiunea care vizează separarea deşeurilor de diferite categorii aflate în amestec (carton, plastic, lemn, etc) în vederea facilitării eliminării acestora prin procese specifice fiecărei categorii. MEMORIU GENERAL 206

209 Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), societatea care efectuează colectarea deşeurilor municipale din municipiul Arad, S.C. Polaris M Holding S.R.L., a pus în funcţiune în prima staţie de sortare din judeţul Arad. Capacitatea staţiei este de 9 t/oră şi este amplasată în zona CET, FN. Materialele reciclabile care se sortează sunt următoarele: deşeuri de plastic: PET, HDPE polietilenă de înaltă densitate, LPDE polietilenă de joasă densitate; deşeuri de hârtie hârtie de ziar, hârtie de birou, cărţi; deşeuri de carton deşeuri de ambalaje din carton; deşeuri de metale feroase, deşeuri de metale neferoase - doze de aluminiu. S.C. Polaris M Holding S.R.L. intenţionează ca în viitor, pe măsură ce se va implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Arad, în staţia de sortare să se sorteze deşeurile colectate selectiv. În prezent societatea selectează o parte din deşeurile colectate de pe raza municipiului Arad, precum şi deşeurile reciclabile colectate împreună (în sacii galbeni), de pe raza municipiului Arad. Staţia de sortare deţine autorizaţia de mediu nr / şi are o valabilitate de 10 ani. d) Eliminarea deşeurilor municipale Prin implementarea legislaţiei europene, cu privire la deşeuri, în anul 2002 s-au făcut primii paşi în vederea rezolvării depozitării deşeurilor urbane cu respectarea unor norme stricte privind amplasarea şi construcţia depozitelor de deşeuri urbane. În acest sens, S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. a dat în funcţiune în luna noiembrie 2003, prima celulă a depozitului ecologic proiectat şi construit după ultimele cerinţe europene. Depozitul, deţine autorizaţia integrată de mediu nr. 27/ , se încadrează în clasa b - depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349/2005 (art. 4) şi aparţine S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. e) Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), Primăria Municipiului Arad a instituit un sistem prin care potenţialilor generatori de deşeuri din construcţii şi demolări le-a fost indicată odată cu Autorizaţia de Construire, locul de depozitare a deşeurilor. Din 2007 prin Dispoziţia nr , locul de depozitare a deşeurilor provenite din construcţii şi a materialelor rezultate din excavaţii, de pe raza municipiului Arad, s-a stabilit ca fiind zona situată pe str. Mărului-lateral, în denivelările şi excavaţiile existente, denumite generic gropi de împrumut. Conform adresei Primăriei Municipiului Arad nr /T3/ , începând cu luna aprilie 2009, Municipiul Arad nu mai dispune de teren adecvat care să poată fi utilizat în scopul depozitării deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. În ceea ce priveşte eliminarea, de la intrarea în exploatare a depozitului conform de lângă Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări, în scop tehnologic pentru diferite lucrări în interiorul depozitului. Cantităţile mari de deşeuri de construcţii şi demolări depozitate ilegal pe marginea drumurilor sau în albiile cursurilor de apă creează o problemă de mediu importantă, iar pe de altă parte reciclarea şi tratarea acestei resurse ar reduce considerabil impactul de mediu cauzat de exploatarea intensă a resurselor primare de materii prime necesare materialelor de construcţii. Prin proiectul privind gestionarea deşeurilor în curs de implementare la nivelul judeţului: Sistem integrat de gestionare a deşeurilor, s-a achiziţionat un concasor mobil, în vederea utilizării ulterioare a deşeurilor mărunţite în lucrări de construcţii. MEMORIU GENERAL 207

210 f) Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), cantitatea de nămol, provenită de la epurarea apelor uzate menajere la nivelul anului 2012, în municipiul Arad, este redată în tabelul nr. 6. Tabelul nr. 6. Cantitatea de nămol provenită de la epurarea apelor uzate, în anul 2012 (tone/an - substanţă uscată) Operator Localitate Emisar Cantitatea de nămol rezultată Loc depozitare nămol Compania de Apă Arad SA Arad Râul Mureş 2915 stocat În cursul anului 2013, APM Arad a emis două Permise de aplicare a nămolului (nr. 2/ emis pentru S.C. Agrogil S.R.L. Ferma 5 şi nr.3/ emis pentru S.C. SIMAGRA PREST COM S.A). Nămolul utilizat, care face obiectul Permiselor de aplicare, provine din Staţia de epurare a municipiului Arad, ce aparţine Companiei de Apă Arad, iar terenurile agricole pe care s-a aplicat nămolul aparţine societăţilor S.C. Agrogil S.R.L. Ferma 5 (cantitatea de 1200 t nămol cu umiditatea de aprox 83% adică 204 t substanţă uscată, pe terenurile agricole prevăzute în sudiul agrochimic special nr. 560/ , elaborat de OSPA Arad şi aprobat de Direcţia pentru Agicultură Arad) şi S.C. SIMAGRA PREST COM S.A (cantitatea de 1380 t nămol cu umiditatea de aprox 83%, adică 235 t substanţă uscată, pe terenurile agricole prevăzute în studiul agrochimic special nr. 572/ , elaborat de OSPA Arad şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură Arad). g) Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor Administraţia publică locală, are obligaţia să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze activitatea de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie, pentru îndeplinirea prevederilor din planul judeţean de gestionare a deşeurilor. Autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să amenajeze spaţii pentru colectarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie şi să le doteze cu recipiente adecvate. În afara autorităţilor administraţiei locale, în derularea procesului de colectare selectivă, trebuie să se implice activ atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice, care genereazã deşeuri de ambalaje din alte activităţi decât cele comerciale, industriale sau de producţie, precum şi operatorii de salubrizare, care gestionează infrastructura necesară desfăşurării colectării selective. Autorităţile publice locale, pot organiza sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, fie prin propriul serviciu de salubrizare, fie prin delegarea gestiunii către serviciul public de salubrizare, fie prin încredinţarea colectării deşeurilor de ambalaje municipale, care nu fac obiectul colectării prin serviciul de salubrizare către un operator economic colector, autorizat de către agenţia locală pentru protecţia mediului. Situaţia colectării selective la nivelul municipiului Arad este redată în tabelul nr. 7. Tabelul nr. 7. Sistemele de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie, în anul 2013 (tone/an) Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate selectiv Localitatea Hârtie/ Plastic Sticlă Metal Altele carton Arad 542,35 660, ,1 0 Sursa: APM Arad (datele furnizate de operatorii economic implicaţi în colectarea selectivă). MEMORIU GENERAL 208

211 ZGOMOTUL (DIN TRAFIC, ACTIVITĂŢI) Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), prin programul de monitorizare al zgomotului efectuat periodic de APM Arad, se urmăreşte sistematic poluarea fonică produsă de autovehicule în zonele cu circulaţie intensă ale municipiului Arad. Nr. crt. Tabelul nr. 8. Măsurători de zgomot în municipiul Arad (2013) Limite admisibile ale Leq Locul măsurătorii nivelului db de zgomot Max. db 1. Calea Iuliu Maniu 70 71,3 82,7 59,8 2. Intersecţia Podgoria 70 70,1 80,8 60,1 3. P-ţa UTA 70 70,4 83,6 57,5 4. Str. C. Brâncoveanu 65 65,5 83,0 51,0 5. P-ţa Mihai Viteazul (Limită de incintă) 65 67,6 81,1 54,8 6. Subcetate ,4 85,6 55,6 7. Subcetate ,1 84,6 56,9 8. Voinicilor 70 73,3 86,9 53,5 9. Parcuri 65 52,7 65,7 44,8 Notă: Datele prezentate mai sus, se referă la perioada ianuarie iulie 2013, deoarece în celelalte luni, sonometrul a fost defect. Sursa: APM Arad. Min. db Determinări de zgomot pentru anul 2013 în municipiul Arad db Iuliu Maniu Podgoria UTA C. Brancoveanu M. Viteazu Voinicilor Subcetate 1 Subcetate 2 Figura nr. 2. Nivelul de zgomot pentru anul 2013 in municipiul Arad (Sursa: APM Arad) Conform tabelului nr. 8. si figurii nr. 2. se constata ca, în zona parcurilor nu sunt depăşite valorile maxime admise, în zona Calea Iuliu Maniu, Piaţa Mihai Viteazul, Voinicilor, Subcetate, valorile maxime admise sunt depăşite, iar în zona Podgoria, Brâncoveanu şi UTA, valorile maxime admise sunt puţin depăşite. Valoarea limita admisa a fost depasita in special in zonele afectate de traficul auto. In conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, art.4, alin. 12), art.11, alin. 8), 9), cu modificarile si completarile ulterioare, la nivelul Primariei Arad a fost elaborat Planul de actiune pentru prevenirea si reducerea zgomotului ambiant in municipiul Arad, avand ca rezultat final elaborarea hartilor de zgomot specifice orasului. Parcuri 40 MEMORIU GENERAL 209

212 POLUAREA (AER, APĂ, SOL DIN ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE, CIRCULAŢIE, APE MENAJERE) Poluarea aerului In municipiul Arad principalele surse de poluare ale atmosferei sunt reprezentate de industria energetică şi transportul rutier. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), imbunătăţirea calităţii parcului de maşini al judeţului, în urma acţiunii de reînnoire a acestuia, se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea, îmbunătăţirea condiţiilor de ardere a combustibililor, folosirea de combustibili de calitate şi aplicarea măsurilor de reducere progresivă a emisiilor de la instalaţiile mari de ardere au contribuit şi vor contribui în continuare la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei judeţului Arad, si deci implicit si a municipiului Arad. Zonele critice, sub aspectul poluării atmosferei sunt mentionate în tabelul nr. 9. şi reprezintă cele două unităţi ale industriei energetice SC CET Arad SA pe lignit, respectiv SC CET Hidrocarburi SA şi traficul rutier. Nr. crt Tabelul nr. 9. Zone critice sub aspectul poluării atmosferice Sursa de Activitate desfăşurată cf. poluare OUG nr.152/ O instalaţie de ardere cu o putere nominala mai mare de 300MWt SC CET Arad (403MWt) SA - lignit - O instalaţie de ardere ce cuprinde 2 cazane de abur industrial cu putere nominală de 80 MWt SC CET Hidrocarburi SA - 7 instalaţii de ardere. cu putere nominală de : 57MWt, 73MWt, 116MWt, 116MWt, 116MWt, 116MWt,116 Mwt 3. Trafic - Sursa: APM Arad. SC CET Arad SA - pe lignit Poluanţi atmosferici rezultaţi SO 2, NO x, pulberi, CO,CO 2,metale,NMVOC,etc. SO 2, NO x, pulberi, CO,CO 2,metale,NMVOC,etc. SO 2, NO x, CO,pulberi, CO 2,metale,NMVOC Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), această unitate funcţionează cu două cazane de abur industrial de 80 MW/h fiecare şi un cazan energetic de 403 MW/h. Combustibilul folosit pentru producerea de căldură şi energie a fost/este parţial lignitul şi gazul metan. Prin arderea acestor combustibili, centrala electrotermică pe lignit este principalul poluator cu dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi. Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar pentru evacuarea noxelor exista 2 cosuri de fum, construite din beton cu urmatoarele dimensiuni: cel al cazanului de abur industrial are o inaltime de 160m, diametrul de baza 6m si la varf 3,5m, iar cel de la cazanul de abur energetic are inaltimea de 200m si diametrul cosurilor la baza 19,5m si la varf 11m. Pentru retinerea MEMORIU GENERAL 210

213 pulberilor centrala este dotata cu electrofiltre care au un randament de retinere de 99,6% ceea ce conduce la o poluare mult diminuata a atmosferei cu astfel de particule solide. Aceste electrofiltre au fost reabilitate la sfârşitul anului 2010, astfel încât emisiile de pulberi s-au încadrat în prevederile VLE ale PNRE. La sfârşitul anului 2009, s-au luat măsuri de reducere a emisiilor de NOx şi încadrarea în VLE stabilite prin Autorizaţia Integrată de Mediu. Măsurile luate, respectiv: recircularea gazelor arse şi reducerea aerului de ardere în focar (sunt măsuri primare BAT), au dus la reducerea cu aproximativ 40% a emisiilor de NOx astfel încât, monitorizarea continuă de la SC CET Arad SA evidenţiază faptul că toate valorile măsurate sunt sub limita impusă de PNRE. La sfârşitul anului 2013, societatea trebuia să se doteze cu o instalaţie de desulfurare. Deoarece nu s-a putut realiza această măsură, s-a găsit o altă soluţie, care constă în utilizarea gazului metan în locul lignitului la IMA 1. O altă sursă de poluare este celula rămasă în funcţiune din halda de cenuşă şi zgură, care produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi), în special vara şi în perioade cu vânt, ca urmare a intretinerii insuficiente a digului de protectie si a neumectarii depozitului. S-au facut investitii importante, pentru suprainaltarea digurilor de contur a haldelor de cenusa si pentru umectarea haldelor pe timp de vara. Cu toate aceste investitii, sunt perioade din an, in special vara pe timp secetos si cu vant puternic, cand se produce antrenarea cenusii, poluand cartierul Aurel Vlaicu, satul Sanleani si culturile agricole din jur cu pulberi. O astfel de situatie s-a inregistrat in data de 1 mai 2009, cand dupa o perioada fara precipitatii in conditii de vant puternic din nord, zgura a fost antrenata in aer ajungand pana in centrul orasului (C. Cret, 2010). Cenusa reprezinta substantele minerale din combustibil (carbune, pacura). O parte din cenusa este antrenata, dar avand particule mari sedimenteaza rapid. Carbunele nears si funiginea (substante volatile, rasinoase sublimate) rezulta din arderea incompleta a combustibilului. Spre deosebire de cenusa, funinginea este formata din particule extrem de fine. Deosebit de nocive sunt hidrocarburile cancerigene produse prin arderea incompleta a tuturor combustibililor. Oxizii de carbon (CO 2 si CO) rezulta prin unirea C cu O, cu eliberare de caldura. Desi CO 2 se elimina in procesele de combustie (completa) in cantitati enorme, totusi el nu este considerat un poluant al aerului fiindca, deocamdata, concentratia lui in aer nu creste ingrijorator. Din combustia incompleta a carbunelui se formeaza CO, cu o eliberare de caldura de 3-4 ori mai mica decat in cazul arderii complete. Reactia fiind neeconomica, se tinde si din acest punct de vedere, sa se reduca continuu procentul de CO (Gugiuman, Cotrau, 1980). Din cauza pierderilor de căldură în reţeaua de distribuţie (estimate, în 2012, la cca. 36%, şi pierderi de agent termic 2-4% din totalul de apă vehiculat) şi a costurilor mari de operare SC CET Arad SA (CET Lignit) a funcţionat cu pierderi atât în producţia de energie termică cât şi electrică. Pentru asigurarea cerinţelor de mediu, în cadrul CET Arad au fost modernizate două cazane de apă fierbinte: CAF 4 şi CAF 5, prin înlocuirea arzătoarelor vechi cu unele noi cu NOx scăzut. Cu scopul de a menţine funcţionarea CET Arad în concordanţă cu normele şi prevederile UE şi de a asigura continuitatea producţiei de energie termică pentru municipiul Arad şi după anul 2013 au fost realizate modernizări ce au urmărit folosirea eficientă a combustibililor şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) specifice acestui sector energetic. În acelaşi scop, în data de 20 iunie 2014, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor de la SC CET Arad SA a aprobat documentaţia pentru derularea investiţiei noi în sursa de producţie TG/KR (turbină pe gaze cu cazan recuperator) 40 Mwe + AKU (acumulator de căldură atmosferic), prevăzută în Etapa 2 a Studiului privind oportunitatea unei investiţii noi la CET Arad pe lignit, pentru retehnologizarea sursei de producere a energiei termice în municipiul Arad, aprobat prin HCL Municipiul Arad nr. 120/ MEMORIU GENERAL 211

214 SC CET Hidrocarburi SA Funcţionează cu 2 cazane energetice de 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane de apă fierbinte de câte 116 MW/h fiecare. Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte pentru producerea de energie electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut de sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală de poluare cu SO 2 şi pulberi (când foloseşte păcură drept combustibil) mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului. Emisiile de NOx au fost diminuate în urma montării la două dintre instalaţiile IMA, arzătoare cu NOx redus. Traficul auto Transporturile rutiere reprezinta principala sursa de poluare a aerului cu oxid de carbon, hidrocarburi partial nearse, oxizi de azot si diferiti compusi ai sulfului. In urma proceselor de ardere incompleta sunt eliminate in atmosfera substante poluante ca hidrocarburile aromatice sau in cazul autovehiculelor care folosesc benzina cu adaus de tetraetil de plumb, prin intermediul gazelor de esapament, plumbul ajunge in atmosfera. In arealul orasului Arad numarul mare de autoturisme si intensitatea mare a circuatiei, mai ales la orele de varf, contribuie la poluarea mai intensa a aerului. Datorita asezarii orasului in apropierea a trei puncte importante de trecerea frontierei si activitatii a numeroase firme de transport intern si international de calatori si marfuri, orasul se constituie intr-un punct important de tranzit. Poluarea aerului datorita transportului rutier a fost mult redusa prin construirea soselei de centura din nordul si estul orasului, care preia traficul de tranzit pentru directiile Nadlac frontiera-oradea- Deva. Totusi se poate constata un neajuns prin lipsa centurii in partea de sud-vest a orasului pentru legatura Timisoara Nadlac si tranzitarea cartierului Micalaca in est si Aradul Nou in sud, de catre aceasta. In partea de vest a orasului, este situat aeroportul international, care desi nu are trafic intens, contribuie la poluarea aerului in arealul apropiat. Si traficul feroviar contribuie la poluarea atmosferei prin folosirea tractiunii diesel, dar intr-o masura mai mica, deoarece prin Arad tranziteaza si trenuri tractate de locomotive eletrice, pe directiile Curtici, Deva si Timisoara (C. Cret, 2010). De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect de cantitatea mare de pulberi în suspensie şi sedimentabile, înregistrată în aproape toate determinările efectuate de catre APM Arad. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2013), nu există momentan soluţii convenabile pentru înlăturarea acestei poluări, dar edilii locali ai primăriilor localităţilor din judeţul Arad, trebuie să aibă în vedere o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie ţinut cont de faptul că în municipiul Arad, administraţia locală s-a preocupat pentru realizarea drumurilor de centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Alte surse de poluare ale aerului pot fi considerate activitatile agricole, zootehnice, casnice, precum si poluarile accidentale. Activitatile agricole specifice care polueaza sunt degajarea in aer a unor substante chimice provenite de la ingrasamintele chimice (oxizi de azot de la azotatul de amoniu), de la insecticide si ierbicide. MEMORIU GENERAL 212

215 Activitatile zootehnice polueaza aerul cu amoniac, metan, gaze care provin in principal din degradarea deseurilor si in urma proceselor de descompunere a organismelor moarte sau din dejectiile animale. Activitatile casnice prin incalzirea locuintelor din cartierele de case ale orasului Arad, se face cu combustibili solizi (lemn si carbuni) si pacura. Se elimina astfel dioxid de sulf si dioxid de carbon la care se aduga fumul si cenusa evacuata pe cosuri. Poluarea accidentala a aerului se mai poate produce si in cazul aprinderii deseurilor din fosta rampa de gunoi de la Campul Linistii, in prezent dezafectata si de la rampa de gunoi ASA. (2008, 2009) (C. Cret, 2010). POLUAREA APEI Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata sunt reprezentate de Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Arad. Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad (1 km), traversează oraşul Arad iar în aval de Arad (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul Arad, canalul traversează zone întubate şi zone descoperite. Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie identică cu calitatea apei râului Mureş din care se alimentează. Nu există surse mari de poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea. Sunt evacuări de ape pluviale, ape de răcire de la CET şi o evacuare de ape menajere epurate corespunzător de la CET. Din cauza nămolului de fund necurăţat şi a depozitării de către cetăţeni a gunoaielor menajere pe malurile canalului, calitatea apei canalului se degradează pe parcursul trecerii prin oraş încărcânduse cu substanţe organice, detergenţi, amoniu. Canalul Mureş Mort este o derivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30 km amonte de Arad. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona de N-V a municipiului Arad respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează printr-o sistem de epurare, aflat în administrarea a SC Compania de apă Arad. Sistemul are doar treaptă mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acestuia duce la degradarea calităţii apei canalului. Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din canalul Mureşel prin canalul legător. Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică). Poluarea apelor se datoreaza agentilor economici care isi desfasoara activitatea in muncipiul Arad, fapt exprimat prin substantele poluante si indicatorii de poluare in apele uzate. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), zonele critice din punct de vedere al poluarii apelor subterane sunt considerate următoarele: Platforma S.C. Arstate S.R.L. (fosta S.C. Archim S.A.) Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă se remarca poluarea apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi şi în prezent (tabelul nr. 10.). MEMORIU GENERAL 213

216 În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea concentraţiilor de potabilitate. În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă). Tabelul nr. 10. Analize poluanţi platforma combinatului de îngrăşăminte chimice Foraj F6 F8 F9 F11 UM Data Legea 458/2002 ph 6,9 7,2 7,1 7,1 6,5-9,5 CCOMn mg/l 16,71 1,52 15,19 12, CONDUCTIVITAT µs/cm E NH 4 + mg/l 111 2,14 13,7 0,68 0,50 NO 2 - mg/l 0,924 0,401 0,493 0,153 NO 3 - mg/l 659,84 44,58 368,49 310,8 Cloruri mg/l 55,98 34,92 34,92 34,92 50,00 Foraj F12 F17 F18 F19 F23 UM Data Legea 458/2002 ph 6,2 6,9 7,2 7,1 6,8 6,5-9,5 CCOMn mg/l 24,3 18,23 12,15 19,74 14, Conductiv. µs/cm NH 4 + mg/l 10,45 0,16 2,15 0, ,50 NO 2 - mg/l 1,4 0,051 0,048 0,011 1,23 NO 3 - mg/l 226,82 40,8 136, ,11 Cloruri mg/l 41,92 34,92 27,94 27,94 48,89 50,00 Foraj de control SC Archim SA (Sursa: APM Arad) MEMORIU GENERAL 214

217 Zona CET pe lignit Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), in zona CET pe lignit s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze: halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu; staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe, au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de ph; depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi calciu. Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale ph-ului funcţie de zona în care este amplasat forajul de observaţie. Foto nr Halda CET pe lignit (Sursa: APM Arad) Zona fostelor depozite de deşeuri ale municipiului Arad Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), această zonă reprezinta o sursa de poluare a apelor freatice din urmatoarele considerente: este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA pentru ape potabile; în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA; în vecinătatea depozitelor de deşeuri, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii, ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului. Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul depozitului de deşeuri, arata poluarea acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabelul nr. 11.). Tabelul 11. Analize pentru zona gropilor de gunoi a municipiului Arad Foraje str. Poetului str. Moldovei, str.toth Arpad, Legea nr. 1 nr /2002 Indicatori UM ph unităţi ph 9,40 7,100 6,5 9,5 MEMORIU GENERAL 215

218 Oxidabilitate Mg/l O 2 6,32 1,03 5,00 Conductivitate µs/cm NH 4 mg/l 0,510 0,000 0,500 - NO 2 mg/l 0,390 0,060 0,500 NO 3 - mg/l 231,47 225,05 50,00 Foraje - Câmpul Liniştii Indicatori UM str. Cedrului, nr. 29 str. Cedrului, nr. 32 str. Livezilor, nr. 5A Legea 458/2002 ph unităţi ph 7,32 6,96 7,24 6,5 9,5 Oxidabilitate mg/l O 2 1,10 1,03 1,58 5,00 Conductivitate µs/cm NH 4 + NO 2 - NO 3 - Sursa: APM Arad. mg/l 0,000 0,000 0,160 0,500 mg/l 0,001 0,153 0,014 0,500 mg/l 27,61 43,59 32,96 50,00 POLUAREA SOLURILOR Poluarea solurilor se datoreaza emisiilor de pulberi provenite de la Centrala Termică pe lignit ca urmare a arderii combustibilului, de la staţia de concasare şi măcinare a cărbunelui şi de la depozitul de zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf de cărbune. Aceste pulberi, în condiţii de vânt în direcţia est-vest afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată, este de aproximativ 800 ha prin depunerea pe sol a pulberilor aeropurtate de la halda de steril a S.C. CET Arad S.A. pe lignit (APM Arad, 2009). Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Arad (2009), la nivelul municipiului Arad, s-au inventariat următoarele situri contaminate şi potenţial contaminate: 1. Depozitul de reziduuri nepericuloase al oraşului Arad de pe Câmpul Liniştii, 2. Depozitul de reziduuri nepericuloase al oraşului Arad de pe str. Poetului, 3. Combinatul chimic dezafectat, 4. SC CET Arad- Platforma de lignit. ACTIVITĂŢILE UMANE Incendii de padure În apropierea municipiului se află pădurea Ceala, loc de recreere pentru locuitorii Aradului. Focul deschis, neatenţia sau uneori nepăsarea pot duce la incendii. Vegetaţia uscată, în perioadele de vară cu temperaturi ridicate şi în condiţii de secetă prelungită, trăsnetele sau neglijenţa cetăţenilor pot constituii ingredientele necesare declanşării unor evenimente nedorite. Zona turistică Arad Poziţia geografică a municipiului pe malurile râului Mureş constituie un avantaj important dpdv al posibilităţilor de agrement. Pparcurile, ştrandurilor, pădurile din imediata vecinătate sunt obiective turistice importante unde se pot desfăşura activităţi care să aducă prejudicii asupra mediului. MEMORIU GENERAL 216

219 2.10. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL ARII NATURALE PROTEJATE Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor publică, prin intermediul paginii sale Internet, lista ariilor protejate, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial nr. 442 din 29 iunie 2007, pentru următoarele grupe de arii naturale protejate: 1. Parcuri naţionale şi naturale 2. Rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale şi monumente ale naturii cu suprafaţa de peste 5 ha - nu este cazul 3. Situri de Importanţă Comunitară (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) 4. Situri de Protecţie Avifaunistică (reţeaua ecologică europeană Natura 2000) 5. Limita de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor (Convenţia Carpatică), adoptată la Kiev la 22 mai nu este cazul Ariile naturale protejate din categoria a II-a corespund prevederilor OM nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 615 din 15 septembrie 2007, iar cele din categoria a III-a HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31 octombrie Amplasamentul ariilor naturale protejate din proximitatea municipiului Arad. Sursa datelor: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice; limite Stereo `70 Arii naturale protejate - situaţia existentă Unitatea adminsitrativ - teritorială Arad cuprinde suprafeţe din: Parcul Natural Lunca Mureşului, situl Ramsar Lunca Mureşului, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior şi ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior. Limita estică a acestor arii naturale protejate, faţă de municipiul Arad, este comună şi porneşte de la borna silvică 66, urmărind limita pădurii Ceala (Pd 2277, Pd 2281, Pd MEMORIU GENERAL 217

220 2304, Cc 2309, A 2305, Pd 2310, Pd conform Planului de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului). Se constată intersectarea U.A.T. Arad cu limitele Parcului Natural Lunca Mureşului, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior şi ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior. Parcul Natural Lunca Mureşului a fost înfiinţat prin HG 2151/ pe o suprafaţă de ha, în baza documentaţiei elaborate de Direcţia Silvică Arad. Pe teritoriul muncipiului Arad se desfăşoară 9,6% (1.690,6ha) din suprafaţa Parcului Natural Lunca Mureşului. Este administrat de RNP - Romsilva, Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, conform contractului de administrare nr /SB/ Parcul Natural Lunca Mureşului este subunitate a Direcţiei Silvice Arad şi elaborează planul de management, precum şi regulamentul ariei protejate. Conform prevederilor OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Parcul Natural Lunca Mureşului face parte din categoria ariilor de protecţie şi conservare a unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare pesagistică semnificativă şi/sau culturală, incluzând o mare diversitate biologică. Managementul parcurilor naturale are în vedere menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi a peisajului, promovând totodată perpetuarea utilizării tradiţionale a terenului. Conform definiţiei IUCN, parcurile naturale corespund categoriei a V-a Peisaj protejat, fiind o arie administrată în principal pentru conservarea peisajului şi recreere. Parcul cuprinde 4 rezervaţii desemnate prin Legea 5/2000 (Insulele Igriş, Insula Mare Cenad şi Pădurea Cenad) şi prin HG 2151/2004 (Rezervaţia Naturală Prundul Mare). Conform OUG 57/2007 toate rezervaţiile din interiorul Parcului Natural Lunca Mureşului au fost propuse ca zone de protecţie integrală. Zona de protecţie integrală Prundul Mare formează 717,9ha şi cuprinde subzona Ceala cu o suprafaţă de 45,8ha. Principala zonă de agrement din Parcul Natural Lunca Mureşului este reprezentată de Pădurea Ceala care ocupă o suprafaţă de 377,5ha. În concordanţă cu planul de management al pădurii, această suprafaţă face parte din grupul funcţional I - vegetaţie forestieră cu funcţie specială de producţie, respectiv în categoria funcţională 4A - pădure cu facilităţi speciale de agrement (pădure parc). Cele mai importante habitate din Pădurea Ceala sunt următoarele: 1) comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale, reprezentând habitate cu valoare mare de conservare, formate din fitocenoze puţin răspândite; 2) comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus palustris, habitate cu valoare moderată, sub formă de benzi cu dimensiuni variabile la periferia fitocenozelor de stuf (între Arad şi Semlac, în cadrul japşelor, mlaştinilor din zona inundabilă şi a canalelor); 3) comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus palustris, habitate cu valoare moderată de conservare, identificate sub formă de microdepresiuni. Starea actuală a mediului în Parcul Natural Lunca Mureşului Unitatea adminsitrativ-teritorială Arad intersectează zona de management durabil şi zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane a Parcului Natural Lunca Mureşului. Zona de management durabil permite tranziţia către protecţia integrală prin implementarea/monitorizarea unor activităţi precum cercetare ştiinţifică, activităţi educative şi de ecoturism care nu necesită investiţii în construcţii, intervenţii pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii. În concordanţă cu zonarea parcului natural, zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane ale ariei protejate înglobează zonele de intravilan care existau în momentul în care Parcul Natural Lunca Mureşului a fost declarat arie protejată. În cazul municipiului Arad, acestea sunt concentrate în zona Pădurii Ceala. Sunt permise următoarele activităţi, cu respectarea prevederilor planului de management: MEMORIU GENERAL 218

221 a) activităţi de vânătoare, pescuit sportiv şi piscicultură. În proximitatea muncipiului Arad se regăsesc fondurile de vânătoare Ceala (4.002,8ha), Aradul Nou (569,2ha) şi Mailat (311,9ha) care sunt administrate de asociaţiile de vânători şi pescari sportivi din Arad. Principalele vulnerabilităţi asociate acestor activităţi sunt vânătoarea în timpul cuibăritului, prin zgomotul produs de gonaci, prinderea păsărilor cu capcane şi pescuitul în perioada de prohibiţie cu echipamente interzise; b) cultivarea tradiţională a terenurilor agricole şi creşterea animalelor; c) exploatarea resurselor minerale neregenerabile, dacă reprezintă o activitate tradiţională; d) aplicarea tratamentelor silvice. Lucrările speciale de conservare sunt aplicate în cea mai mare parte în Pădurea Ceala în arboretele exceptate de la tăierile de produse principale. Subparcelele din Pădurea Ceala, unde arboretul cu consistenţă redusă a fost eliminat, au fost împădurite uneori cu specii neindigene; e) decolmatarea albiei râului Mureş, lucrări de consolidare şi protecţie a malurilor pe baza studiilor de fundamentare. Calitatea mediului în aria protejată este afectată prin revărsarea ilegală a apelor menajere din intravilanul Aradului în canalul Mureşel care confluează cu râul Mureş pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureşului, la 20km aval de municipiul Arad. Apa din canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte de muncipiul Arad (1km) pe care îl traversează prin zone întubate şi zone descoperite. Datorită nămolului din albie şi a depozitării necorespunzătoare a deşeurilor menajere pe malurile canalului, calitate apei se degradează prin încărcare cu substanţe organice, detergenţi, amoniu. Schimbări considerabile ale ecosistemelor sunt provocate de extinderea speciilor invazive, precum cenuşarul (Ailanthus altissima), salcâmul mov (Amorpha fruticosa) ca specie subspontană şi îndeosebi arţarul american (Acer negundo) care se regenerează foarte uşor şi astfel concurează cu speciile indigene, precum salcia şi plopul. De asemenea în cadrul PATJ Arad se propune, conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, executarea lucrărilor de amenajare a căii navigabile pe râul Mureş prin traversarea Parcului Natural Lunca Mureşului, fapt care ar putea induce modificări structurale şi funcţionale asupra habitatelor şi ecosistemelor. Prin cofinanţarea obţinută de Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Arad, în cadrul programului PHARE de cooperare transfrontalieră s-a derulat proiectul Protejarea şi dezvoltarea luncii râului Mureş. S-a creat infrastructura ariei protejate, incluzând punctul de informare turistică Ceala. Prin proiecte similare s-au desfăşurat activităţi de promovare a ecoturismului. Structurile de primire turistică sunt concentrate în zona Ceala şi Insula a Treia, din cadrul unităţii administrativ-teritoriale Arad. Administraţia parcului a observat de-a lungul timpului o tendinţă de a construi ilegal pe malurile Mureşului sau pe insule, unde pescarii şi-au construit adăposturi care determină reducerea habitatului anumitor specii precum vidra şi castorul (reintrodus pe râul Mureş în anul 2002). Zona de parc limitrofă municipiului Arad nu dispune de spaţii de campare şi parcaje amenajate corespunzător, fiind supusă presiunii datorate turismului de agrement, îndeosebi la sfârşit de săptămână. Întregul parc prezintă o accesibilitate ridicată, iar principala intrare este situată în zona Ceala, pe teritoriul municipiului Arad. Turismul de week-end are cel mai important impact asupra ariei naturale protejate datorită gradului ridicat de accesibilitate auto. Activităţile desfăşurate de turişti şi vizitatorii din municipiul Arad şi localităţile învecinate conduc la atingerea unui grad ridicat de antropizare prin tranziţia covorului vegetal spre asociaţii vegetale ruderale. Reglementarea turismului de week-end în zona de agrement Ceala este prevăzută prin Planul de Management care are următoarele obiective în acest sens: MEMORIU GENERAL 219

222 conştientizare a turiştilor/vizitatorilor; 1) reglementarea accesului către zonele de agrement prin interzicerea părăsirii drumurilor publice cu mijloacele motorizate; 2) amenajarea de vetre de foc şi grătare cu coş pentru fum în zone uşor accesibile şi controlabile, precum şi interzicerea aprinderii focului în alte locuri decât cele special amenajate; 3) organizarea unor acţiuni de 4) organizarea unor acţiuni de patrulare în vederea monitorizării respectării regulamentului parcului de către turişti/vizitatori. Situl Ramsar Lunca Mureşului a fost desemnat în anul 2006 şi se desfăşoară pe o suprafaţă de ha în judeţele Arad şi Timiş. Conform fişei sitului Ramsar, declararea acestuia este justificată prin: 1) segmente reprezentative de meandre care cuprind ecosisteme naturale şi cvasinaturale, precum şi comunităţi dominante de plop (Populeta albae), asociaţii de frasin şi plop (Fraxineto-Populeta); 2) prezenţa speciilor periclitate, vunerabile sau ameninţate din lista roşie a IUCN precum vidra (Lutra lutra), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), raţa roşie (Aythya nyroca), vulturul codalb (Haliaeetus albicilla), etc.; 3) habitatul specific este considerat printre ultimele păduri ripariene naturale şi cvasinaturale din regiunea temperată europeană; 4) numeroase specii de păsări populează situl în cadrul migraţiei, fiind totodată un mediu potrivit pentru mamiferele mari (Cervus elaphus, Sus scrofa şi Capreolus capreolus). Situl de importanţă comunitară ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior se desfăşoară pe suprafaţa unităţii administrative Arad în proporţie de 7%. ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior a fost recunoscut prin Ordinul de Ministru 776/ privind declararea siturilor de importanţă comunitară. Limita ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior se suprapune în întregime pe limitele Parcului Natural Lunca Mureşului. În Parcul Natural Lunca Mureşului au fost identificate aproximativ specii şi subspecii de plante, situl Natura 2000 Lunca Mureşului Inferior fiind desemnat datorită prezenţei speciei Cirsium brachycephalum. Cele mai importante habitate de interes comunitar sunt cele forestiere şi zonele umede, care păstrează un caracter natural şi o stare favorabilă de conservare în ciuda parcurgerii acestui spaţiu cu lucrări de amenajare hidrotehnică de-a lungul timpului. Printre speciile caracteristice zonei învecinate municipiului Arad se regăsesc stejarul pedunculat (Quercus robur) şi frasinul (Fraxinus angustifolia). Limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior Sursa: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 bis/ Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior cuprinde o suprafaţă de ha. De altfel, Lunca Mureşului a fost declarată arie de importanţă avifaunistică în anul 1988 şi arie de protecţie specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/ , iar dintre cele 200 de specii specifice sitului 42 de specii se regăsesc în anexa I a Directivei Păsări, fiind specii prioritare de interes comunitar. Conform fişei sitului ROSPA0069, în rândul activităţilor MEMORIU GENERAL 220

223 antropice care prezintă consecinţe în interiorul Parcului Natural Lunca Mureşului şi siturile Natura 2000 se numără inclusiv amenajarea potecilor şi a traseelor pentru ciclism (traseele Ceala, Arad- Pecica, Ard-Cenad), iar dintre cele care prezintă consecinţe în jurul sitului se remarcă urbanizarea continuă, cultivarea şi depozitarea deşeurilor. FIŞA ARIEI PROTEJATE- LuncaMureşului Inferior Cod: ROSPA0069 Coordonate: longitudine: N 46º 8' 46''; latitudine: E 21º 7' 23'' Suprafaţă: ha Regiunea biogeografică: panonică Altitudinea: min. 77 m, max. 119 m, medie 98 m. Judeţul: Arad (83%); Timiş (17%) - Tipuri de habitate prezente în sit - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin - Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - Lacuri distrofice naturale şi iazuri - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - Pajişti aluviale cu Cnidion dubii - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention - şuri subcontinentale peripanonice - Zăvoaie cu Salix alba şi de Populus alba Specii de mamifere enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: castor, breb (Castor fiber), popândău, şuiţă (Spermophilus citellus), vidră (Lutra lutra) Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Alcedo atthis, Anthus campestris, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Buteo rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Coracias garrulus, Crex crex, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Falco cherrug, Falco columbarius, Falco vespertinus, Gavia arctica, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pernis apivorus, Phalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Recurvirostra avosetta, Sterna hirundo, Sylvia nisoria, Tringa glareola Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Anser albifrons, Charadrius dubius, Corvus frugilegus, Larus ridibundus, Merops apiaster, Phalacrocorax carbo, Riparia riparia MEMORIU GENERAL 221

224 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), ţestoasă de apă (Emys orbicularis), triton cu creastă (Triturus cristatus cristatus), triton cu creastă dobrogean (Triturus cristatus dobrogicus) Specii de peşti enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: avat (Aspius aspius), boarcă (Rhodeus sericeus amarus), dunarinţă (Sabanejewia aurata), fusar (Zingel streber), ghiborţ de râu (Gymnocephalus baloni), petroc (Gobio kessleri), pietrar (Zingel zingel), porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), sabiţă (Pelecus cultratus), ţipar sau vârlan (Misgurnus fossilis), zvârlugă (Cobitis taenia) Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: Ophiogomphus cecilia, croitor mare al stejarului (Cerambyx cerdo), fluturele maturna (Euphydryas maturna), melc acvatic dungat (Theodoxus transversalis), melc bănăţean carenat (Chilostoma banaticum), melc cu cârlig (Anisus vorticulus), molia catax (Eriogaster catax), rădaşcă (Lucanus cervus), scoica mică de râu (Unio crassus), ţărăncuţă (Coenagrion ornatum) Specii de plante enumerate în anexa II a directivei consiliului 92/43/CEE: pălămidă (Cirsium brachycephalum) Alte specii importante de floră şi faună: Acipenser ruthenus, Adonis vernalis, Apatura metis, Cobitis elongatoides, Cricetus cricetus, Dama dama, Felis silvestris, Hyla arborea, Lacerta viridis, Martes martes, Micromys minutus, Mustela erminea, Myotis daubentonii, Natrix tessellata, Nymphaea alba, Pipistrellus nathusii, Plecotus auritus, Zerynthia polyxena Descriere generală sit: Situl este format din: cursul râului Mureş cu lunca aferentă, pădurea şi culturile agricole. Pădurea este caducifoliată (stejarul şi frasinul fiind principalele specii). Nucul negru şi plopul euroamerican sunt speciile autohtone care în continuare se plantează în zonă. Culturile agricole din vecinătatea sitului şi din interiorul sitului sunt reprezentate de cereale păioase şi porumb. Situl conţine cel mai mare număr de specii de peşte de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la somn până la nisetru care apare accidental. De asemenea se remarcă numărul foarte mare de specii de păsări cca Clase de habitate: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, vii şi livezi, habitate de păduri (păduri în tranziţie). Calitate şi importanţă: Datorită restrângerii zonelor umede din lunca inundabilă a Mureşului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce priveşte locurile de hrănire pentru păsări răpitoare, berze şi stârci. În zona propusă cuibăresc trei specii de răpitori de un interes deosebit pentru România şoimului dunărean, gaia neagră şi codalbul. În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru păsările cuibăritoare în zonă dar şi pentru cele aflate în pasaj. Barza neagră apare regulat în pasajul de toamnă în număr mare. Vulnerabilitate: defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafe e mari; tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii; adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; turismul necontrolat; amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci; vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; braconaj; practicarea sporturilor extreme; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului; prinderea păsărilor cu capcane; scoaterea puilor pentru comerţ ilegal; împăduriri cu specii neindigene; înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; industrializare şi creşterea zonelor urbane; electrocutare şi coliziune în linii electrice; intensificarea agriculturii; schimbarea habitatului semi-natural datorită încetării activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul; cositul în perioada de cuibărire; cositul prea timpuriu; arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor). Management: custode - Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului Arad; nu există plan de management. MEMORIU GENERAL 222

225 ZONE PROTEJATE, SITURI ARHEOLOGICE, ZONE CONSTRUITE PROTEJATE Monumente istorice şi de arhitectură din municipiu Un număr mare de clădiri, având valoare arhitecturală şi istorică, au fost declarate monumente arhitecturale şi au fost cuprinse în lista monumentelor istorice. Astfel, lista prezentată mai jos a fost întocmită cf. Ordinului nr /2010 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr /2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute. În judeţul Arad sunt localizate 413 monumente şi / sau situri înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, LMI, ceeea ce reprezintă un procent de 19,6% în cadrul Regiunii de Vest (locul trei la nivel de regiune). În municipiul Arad cele mai răspândite sunt monumentele de arhitectură iar după grupa valorică predomină monumentele de interes local (strategia regiunii). Astfel în Municipiul Arad sunt, conform LMI 2010, un număr de 149 de monumente ce aparţin patrimoniului cultural, reprezentând 39,07% din totalul monumentelor clasate din judeţ: Situri arheologice: 6 Monumente şi ansambluri de arhitectură: 120 Monumente de for public: 11 Monumente memoriale şi funerare: 11. La acestea se adaugă din Parcul "Reconcilierii Româno-Maghiare" clasat prin Ordinul nr. 2530/2014 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică B, a Ansamblului Parcul "Reconcilierii Româno-Maghiare" din Municipiul Arad, str. Ioan Calvin, judeţul Arad. După importanţa valorii naţională sau locală, respectiv monumente categoria A şi monumente categoria B, sunt: a) de categoria A (monumente istorice de valoare naţională) sunt un număr de 10 poziţii în LMI 2010: - Ansamblul Cetăţii Aradului, (AR-II-a-A-00475) ce cuprinde Cetatea Aradului, ( AR-II-m-A ) Şant de apărare, cu val de pământ în exterior, (AR-II-m-A ) Biserica franciscană, (AR-II-m-A ) - Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul-Gai, sec. XX, (AR-II-a-A-00500) ce cuprinde Biserica paraclis, (AR-II-m-A ) Fosta reşedinţă de vară episcopală, azi Muzeul colecţiei de icoane şi carte veche, 1765, (AR-II-m-A ) Corpul vechi al chiliilor, 1765, (AR-II-m-A ) - Sinagoga neologă (de rit mozaic) Statuia Sfântului loan Nepomuk -1729, (din 1870, pe actualul amplasament) b) de categoria B sunt un număr de 139, monumente importante pentru patrimoniul cultural local, împărţite în: 6 Situri arheologice- reprezintă situri arheologice, necropole şi aşezări din perioada sec. III p. Chr. - sec. II a. Chr. MEMORIU GENERAL 223

226 111 Monumente şi ansambluri de arhitectură situate îndeosebi în Ansamblul Urban Arad- din categoriile biserici, case, hanuri, hoteluri, palate, cazinouri, teatre, şcoli, spitale, fabrici de bere, de spirt, turnuri de apă; 11 Monumente de for public statui amplasate în spaţiul public sau în incinte; 11 Monumente memoriale case memoriale, monumente comemorative, statui. Analiza fondului construit de patrimoniu Cetatea Aradului ( ) este cel mai reprezentativ monument istoric din Arad. În prezent, aici se află Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menţinere a Păcii, înfiinţat la şi devenit operaţional în Pe lângă aspectul militar, de garnizoană, sau cel de fostă sinistră închisoare, trebuie subliniată valoarea arhitecturală şi urbanistică importantă. Dezvoltarea însăşi a localităţii a gravitat în jurul acestei cetăţi, ca centru polarizator strategico-miltar şi nu în ultimă instanţă, socialeconomic şi cultural, exprimarea arhitecturală fiind manifestată şi la acest nivel. Cetatea a fost construită în timpul împărătesei Maria Theresa, după planurile arhitectului militar Ferdinad Filipp Harsch. Cetatea Aradului marchează sfârşitul fortificaţiilor construite în sistem stelat Vauban, în Transilvania şi în Europa şi care, faţă de alte fortificaţii asemănătoare, s-a conservat integral. În interiorul cetăţii se află ansamblul mânăstiresc format din biserica romanocatolică şi clădirile din jur care au găzduit călugări ai Ordinului franciscan până în 1861, când mânăstirea a fost închisă. Poarta principală de acces în cetate şi construcţiile interioare sunt în stil baroc cu influenţe vieneze. Destinaţia militară pe care şi-a păstrat-o ansamblul cetăţii face ca acest monument de mare specificitate să nu poată participa la viaţa oraşului şi, mai mult să nu poată fi contemplat. Zona de protecţie militară şi vegetaţia abundentă împiedică vizibilitatea cetăţii. Biserica şi incinta Poarta principală de intrare în Cetatea Aradului MEMORIU GENERAL 224

227 Cetatea văzută de pe podul rutier spre Micălaca Ansamblul urban conform LMI 2010 este delimitat, spre S: malul nordic al buclei râului Mures care înconjoara Cetatea; spre E: cursul râului Mureş pâna la intersectia dintre str. Remus şi str. Nicola Alexici; la V: de-a lungul str. Emanoil Gojdu, Piaţa Catedralei, traversează str. Mihai Eminescu, str. I. L. Caragiale, Str. Mărăşeşti, până la intersecţia cu Calea Victoriei; la N: de-a lungul străzilor Elena Ghiba Birta, Şt. Augustin Doinaş şi Piaţa Drapelului, de-a lungul Bulevardului Revoluţiei până la intersecţia cu str. I. C. Brătianu, respectiv cursul râului Mureş. Ansamblul Urban Arad conform LMI 2010, ca zonă construită protejată este monument de importanţă locală şi reprezintă un procent de 7,86% din suprafaţa intravilanului existent, adică 490ha. Conform P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad suprafaţa ocupată de această zonă se măreşte cu un procent de 9,80% adică 610ha. Sursa datelor: P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad Limita roşie reprezintă limita Ansamblului Urban conform LMI 2010, iar limita verde este propunerea P.U.Z.C.P. Zona Monumente Protejate Arad aprobat prin HCL nr. 201 din 17iulie MEMORIU GENERAL 225

228 Bulevardul Revoluţiei - principala axă centrală de circulaţie. La jumătatea sec. XVIII, această arteră unea P-ţa Avram Iancu cu sediul Primăriei. A urmat o etapă de dezvoltare până în zona Gării Podgoria, zona aferentă fiind construită cu ansambluri rezidenţiale şi importante obiective de interes public. Bulevardul a avut mai multe denumiri: Andrassy-ter în perioada ocupaţiei austriece, B-dul Regina Maria şi Regele Ferdinand în perioada interbelică, B-dul Republicii în perioada comunistă, respectiv B-dul Revoluţiei după decembrie Bulevardul Revoluţiei Cap de perspectivă spre sud este Teatrul de stat în spatele căruia se află Piaţa Avram Iancu, acolo unde iniţial s-a format centrul oraşului. La începutul sec. XVIII au apărut pe latura vestică a pieţei primele case din cărămidă, cu parter şi etaj, unele păstrându-se şi azi, având formă de L, cu latura lungă înspre curte. Clădirile ce formează în prezent fronturile pieţei, au fost realizate în prima jumătate a secolului XIX şi până în Astăzi piaţa este bordată de clădiri de locuit cu magazine şi alimentaţie publică la parter. Remarcabile sunt Casa Hirschl, cea mai veche, alături de care se află fostul teatru, acum în renovare şi Palatul Nadasdi (1912, arhitectului Reisinger) de pe colţul cu Str. Meţianu, azi pietonal. Casa Iacob Hirschl- Str. Gh. Lazăr Locuinţă cu faţada modificată în stil Secession Întreg Bulevardul revoluţiei este o rezervaţie de arhitectură remarcabilă alcătuită din case de raport, palate, clădiri administrative, bănci, hoteluri majoritatea, construite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Alături de neoclasic, baroc transilvan, stil eclectic, amprenta stilistică a stilului secession este puternică, creând astfel un cadru construit spectaculos. Pe Bulevardul Revoluţiei sunt declarate monumente istorice Casa cu farmacie ( ) şi alte case la numerele 29, 33, 40, 42. Palatele sunt piesele care marchează prin volumetrie şi valoare arhitecturală traseul bulevardului. Turnurile marchează colţurile de stradă, dând ritmicitate traseului. MEMORIU GENERAL 226

229 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Palatul Nadasty- 1912, Jungendstil geometric, arh. Reisinger- colt cu Str. Meţianu Palatul Roznay, stil renascentist îmbrăcat în art nouveau- colt cu Str. N. Bălcescu Casa Reinhardt, 1900, secession Casa de raport Albert Szabo, 1892, secession Palatul Neumann, , în stil secession cu neoclasic, colţ cu Str. Horia Palatul Cenad, Administraţia CF Cenad- Arad, , neoclasic, arh. Miklós Ybl, modificate de arh. Lajos Jiraszek MEMORIU GENERAL 227

230 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Palatul Administraţiei financiare, , stil empire Palatul Administrativ, , neorenascentist, arh. Lechner Ödön din Budapesta, modificate de arh. arădean Pekár Ferenc Palatul Bohuş, 1910, colţ cu Str. Vasile Goldiş, secession, beton armat, arh. Szantay Ludovic Palatul Hermann Gyula (1880), b-dul Revoluţiei 96, azi locuinţe cu parter comercial - construit la 1880 în stil eclectic dominat de elemente stilistice baroce Palatul Băncii Naţionale, stil neoclasic, arh. József Hubert Fosta Prefectură, neoclasic, sec XIX Piesele principale în ansamblul Bd. Revoluţiei, la capădul sudic sunt clădirile Teatrului de stat şi Biserica romano- catolică. Capătul celălalt al bulevardului este susţinut de clădirea nouă a bisericii ortodoxe. Între cele două sunt multe accente ale turlelor palatelor, precum şi turnul bisericii reformate. Toate aceste, completate de perspectivele spre străzile laterale, constituie un ansamblu de mare ţinută arhitecturală. Perspectivele pe străţile laterale sunt şi ele marcate de clădiri semnificative: Palatul Cultural, Palatul Szantay, Palatul Foldes şi Biserica reformată, Gimnaziul de băieţi Iosif Vulcan. O perspectivă interesantă crează prezenţa Turnului de apă, care este situat în linie cu Str. Meţianu, fără a avea continuitate cu aceasta. MEMORIU GENERAL 228

231 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Palatul Foldes str. Cicio Pop(Emil Tabacovici) Palatul cultural , arh Ludovic Szantay Strada Meţianu, vedere spre Turnul de apă (1896) Teatrul de Stat Ion Slavici,1874, stil eclectic Biserica romano-catolică,, 1904, stil eclectic, cu elemente de stil clasicist, baroc şi renascentist, arh. Emil Tabakovici Biserica evanghelică luterană, 1906, stil neogotic, arh. Szantay Lajos Pieţe de referinţă în Ansamblul Urban Arad sunt Piaţa Catedralei, Piaţa Sârbească şi Piaţa Mică. Deşi mai puţin bogată în clădiri de patrimoniu, Piaţa Arenei, zona Hanului Boul Roşu, cu legătura spre Str. Preparandiei, Str. Cozia şi spre Sinagogă ar putea constitui un ansamblu releu între malul Mureşului şi zona de cea mai mare vechime din oraş. Nu este de neglijat faptul că în Cartierul Romanilor Mureşul face un cot, iar legătura dintre cele două maluri ar putea fi prin zona Fabricii Teba, formând astfel un ansamblu urbanistic cu trasee pietonale noi susţinute prin funcţiuni de recreere şi petrecere a timpului liber. Biserica Sârbească Sf. Petru şi Pavel, , modificată 1790 Palatul Sârbesc, 1900, stil Jugendstil, arh. Emil Tabacovici Catedrala "Sf. Ioan Botezătorul", , stil neoclasic, arh. Antoniu Czigler, pictura Anastase Demian, MEMORIU GENERAL 229

232 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Sinagoga Ortodoxă- stil neoclasic, , arh. Heim Domokos- şi Casa cu Lacăt (1815)str. Tribunul Dobra Hanul A.B.C. de Aur, 1820, stil empire simplificat; vedere spre Casa Jungedstil str. Decebal 37 Imaginea de centru urban dezvoltat pe o structură stradală cu vechime este dată de străzile cu prospect îngust şi clădiri înalte. Perspectivele inguste împiedică adesea contemplarea clădirilor dar crează o ambianţă de mare valoare estetică. Sunt numeroase aceste străzi care constituie o particularitate a zonei centrale. Cele mai vizibile şi care necesită o amenajare cât urgentă sunt străzile care leagă Bd. Revoluţiei de parcurile de pe malul Mureşului ( Str. N. Bălcescu, Str. G. Lazăr, Str. Uniri, Str. 1 Decembrie, Str. A. D. Xenopol, Str. Blajului cu Piaţa Luther, str. N. Grigorescu, Str. I.C. Brătianu). Alte străzi reprezentative, cu arhitectură valoroasă sunt Str. Horia, Str. Cloşca, Str. Vasile Goldiş, Str. Eminescu, Str. Episcopiei s.a. Străzi cu o ambianţă cu totul fermecătoare dar nevalorificată sunt cele dintre străzile Eminescu şi Preparandiei, unde o legătură nevalorificată este între Piaţa Arenei şi Piaţa Avram Iancu prin Str. Cozia, cu acele oaze de verdeaţă, care sunt ameninţate de extinderea parcărilor; sau legăturile dintre Str. Cozia şi Meţianu pe Str. G. Bariţiu, Str. Szantay Lajos. Perspectivele şi traseele spre parcuri, clădirile care mărginesc parcurile nu sunt întreţinute. Este foarte grav faptul că în Parcul Copiilor se află Clădirea Cazinoului degradată şi un real pericol pentru copii. Nu sunt suficient valorificate: legătura dintre Parcul Reconcilierii şi Piaţa Catedralei, traseele de pe străzile adiacente parcurilor de lângă Mureş - Bd. Dragalina, Splaiul Gen. Praporgescu, Toth Sandor. Str. Unirii Str. A.D. Xenopol spre Str.Horia Bd. Decebal MEMORIU GENERAL 230

233 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Str. Cozia Str. G. Bariţiu Str. Cozia spre Str. G. Alexandrescu Str. G. Alexandrescu Str. Mihail Eminescu Str. Vasile Goldiş Ioan Nepomuk Str. Episcopiei intersecţia cu Str. Deseanu Statuia Libertăţii văzută din Piaţa Catedralei Ansamblul Urban Arad cuprinde jumătatea de nord a Calea Timişoarei, în care dominant este ansamblul format de Biserica romano- catolică ridicată în perioada pe locul celei construite de şvabii colonizaţi aici la începutul secolului al XVIII-lea, casa parohială şi Castelul Nopcea( ) astăzi Grupul Şcola Forestier. Pe partea cealaltă a străzii este situată Fabrica de bere, cea mai veche clădire industrială din Arad, construită în Acest tronson de stradă cuprinde clădiri de locuit cu aspect apropiat de cel original. Intre acestea se remarcă Casa Beller (1850) tipică pentru casele barocului târziu din zonă. Podul Traian şi Casa vămii sunt monumentele istorice care marchează intrarea în Aradu Nou. Deşi fondul construit are o mare valoare istorică şi contribuie esenţial la formarea unei imagini identitare a oraşului, ansamblul este unul afectat de inserţii noi şi de degradarea şi alterarea clădirilor. Casa Vămii deşi este utilizată ca alimentaţie publică, degradarea şi amenajările îi scad mult din valoare. MEMORIU GENERAL 231

234 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Biserica Romano- Catolică Fecioara Maria, Casa fostei vămi, sec. al XX-lea In afara Ansamblului Urban se află puţine clădiri monument istoric: Calea Timişorii spre Podul Traian Mănăstirea "Sf. Simeon Stâlpnicul"-Gai; Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"; Clinica de pediatrie, Fosta Fabrică de spirt şi drojdie "Fraţii Neumann şi Fostă clădire administrativă a Fabricii "Astra". Ansamblul Mănăstirea Sf. Simeon Stâlpnicul din Cartierul Gai, (ansamblu de arhitectură de importanţă naţională, conform LMI), construit de episcopul Sinesie Jivanovici între anii în stil baroc ecleziastic provincial. Ansamblul este constituit din biserica paraclis în stil baroc ( ), conacul cu faţada răsăriteană bogată în ornamente şi corpul vechi al chiliilor. Conacul şi biserica fac un corp comun şi sunt poziţionate în forma literei U. In anul 1955 a devenit mânăstire de maici. În anii 60, aici a fost amenajat un muzeu ecleziastic şi de artă veche românească, care reuneşte obiecte păstrate din bisericile dispărute ale oraşului precum şi obiecte de artă bisericească şi artă populară specifice zonei. În prezent, în incinta mânăstirii s-au construit o biserică nouă şi spaţii de cazare moderne pentru turişti. Incinta lărgită are la intrare o poartă turn care constituie şi un reper în partea de nord a oraşului. Conacul şi paraclisul, mânăstirii Sf. Simeon Stâlpnicul şi biserica de lemn În interiorul mânăstirii este Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", reprezentativă pentru arhitectura românească de pe Valea Mureşului din sec al XVIII-lea. A fost adusă din satul Siliştea de Mureş, comuna Petriş în anul MEMORIU GENERAL 232

235 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Turnul de la poartă este construit recent. Înălţimea lui pune în umbră pe cel al paraclisului dar este un frumos semnal la intrarea în oraş, care trebuie avut în vedere la extinderea zonelor construite de pe DJ 709C drumul spre Iratoşu. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"- AR-II-m-B Biserica este reprezentativă pentru arhitectura românească a bisericilor de lemn din Transilvania secolului al XVIII-lea, zona Munţii Codru-Moma, cu plan dreptunghiular având pereţii din bârene orizontale, are un turn înalt peste pronaos. A fost mutată în jurul anului 1990 din satul Groşeni în curtea Spitalului Clinic Judeţean Arad. Parcul spitalului cu arbori înalţi este un mediu în care bisrica se încadrează armonios dar o face lipsită de vizibilitate pentru trecători. Tot în Piaţa spitalului este situată Clinica de pediatrie- AR-II-m-B în stil Secession geometric, cu elemente decorative florale geometrizate, placaje ceramice, vitralii la intrare, elemente de arhitectură de lemn la balcoane. In prezent Piaţa spitalului este un spaţiu destructurat, lipsit de coeziune şi insuficient amenajat ( chiar dacă există în centru un scuar amenajat) care nu pune în valoare acest monument istoric. Str. Andrei Şaguna este una cu intens dinamism comercial, fapt care va atrage presiuni imobiliare ce necesită orientare spre crearea unei imagini cât mai bune a străzii dinspre Piaţa Spitalului. Piaţa spitalului şi Clinica de pediatrie In zona industrială din partea de nord sunt prezente două clădiri monument istoric, ambele nevalorificate în prezent şi aflate în stare de degradare: Fosta Fabrică de spirt şi drojdie "Fraţii Neumann (AR-II-m-B-00586) şi Fostă clădire administrativă a Fabricii "Astra" (AR-II-m-B ). Patrimoniul industrial construit este o categorie puţin reprezentată la noi în ţară, astfel că restaurarea şi valorificarea lui ar crea un plus de atractivitate şi specificitate cadrului construit în Arad. Fosta Fabrică de spirt şi drojdie "Fraţii Neumann, 1884 şi Moara 1862 MEMORIU GENERAL 233

236 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Monumentele istorice bine reprezentate sunt din categoria celor de for public şi a celor memoriale: Mormântul lui Vasile Goldiş şi Elenei Goldiş- AR-IV-m-B Vasile Goldiş ( ) s-a născut în data de 12 noiembrie, 1862, în satul Mocirla, judeţul Arad într-o familie de preoţi. Licenţiat în litere şi filosofie şi-a închinat întreaga viaţă luptei pentru emanciparea românilor. A fost deputat în Parlamentul maghiar, a publicat în ziarul tribuna şi Românul iar la 1 decembrie 1918 a fost cel care a citit Cunvântarea solemnă de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, prin care se decreta Unirea. Mormântul Elenei Ghiba Birta- AR-IV-m-B Elena Ghiba Birta ( ) s-a remarcat prin acţiunile sale filantropice de sprijinire a învăţământului românesc din Arad, dar şi spre susţinerea bisericilor, săracilor, spitalului şi pompierilor. În anul 1863 înfiinţează şcoala românească de la Arad care îi va purta numele şi o fundaţie pentru oferirea de burse studenţeşti pentru tinerii de religie ortodoxă, români sau greci. Mormântul lui Ioan şi Coriolan Petranu- AR-IV-m-B Coriolan Petranu ( ) Profesor universitar dr.- catedra istoria artei Universitatea Română din Cluj. S-a remarcat prin studiul arhitecturii transilvane şi lucrările ştiiţifice care susţine influenţa culturii europene asupra artei tradiţionale din Transilvania. Mormântul lui Ioan Popovici Desseanu- AR-IV-m-B a fost avocat si parlamentarul, a militat pentru dezvoltarea învăţământului românesc. S-a născut în comuna Bichiş, la 22 februarie Bustul rabinului Chorin Aron- AR-IV-m-B Áron Chorin( ) rabin evreu, pionier al reformismului evreiesc S-a născut la Hranice, în Moravia. A studiat în școli talmudice (Yeshiva) la Mattesburg și Praga. Om de vastă cultură de orientare iluministă, a fost ales rabin de comunitatea evreiască din Arad în 1789, unde a creat o cale reformistă în iudaism. Bustul nu mai există. Casa Toth Arpad- AR-IV-m-B poet, Tóth Árpád ( ), s-a născut în această casă din cartierul Pârneava.; a făcut gimnaziul la Debrecen şi a studiat filologia la Universitatea din Budapesta. Casa a fost renovată şi nu păstrează un aspect tradiţional spre stradă. Monumentul celor 13 generali, executaţi în anul AR-III-m-B Monumentul este închinat memoriei celor 13 generali ai revoluţiei maghiare care au fost executaţi în Arad. Pe obelisc se află inscripţionată data execuţiei: 1849 október 6. Pe celelalte trei laturi ale părţii superioare a monumentului sunt inscripţionate numele celor 13 generali martiri, în ordinea execuţiei lor. Statuia Sfântului Florian- AR-III-m-B statuie pictată ce reprezintă pe mucenicul Florian, patronul pompierilor, în uniforma de ofiţer roman, cu un ulcior într-o mână şi un steag în cealaltă.este aşezată pe spaţiul verde de la capătul străzii Adam Muller Guttenbrunn în apropierea intersecţiei, îngrădită cu un gard din fier forjat de înălţime mică. Mormântul lui Vasile Goldiş şi Elenei Goldiş Mormântul Elenei Ghiba Birta Monumentul celor 13 generali, executaţi în anul MEMORIU GENERAL 234

237 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad În afară de monumentele istorice, în Arad sunt construcţii cu valoare ambientală şi de reprezentare, repere în spaţiul construit din cartiere sau din oraş. Una din clădirile reprezentative este Gara Arad, aflată în prezent în proces de modernizare. Construită în 1910, după planurile arh. Ludovic Szantay, în stil secession, gara a fost distrusă de bombardamentul din al Doilea Război Mondial şi refăcută după proiectul iniţial. Este o clădire de o eleganţă deosebită care nu este pusă în valoare de Piaţa din faţa ei. Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată în anul 1929 în Str. Bujor nr. 2. colţ cu Calea Radnei, la nr. 121, vis a vis de biserica ortodoxă nouă. In Micălaca Nouă s-a construit o biserică ortodoxă după Primul Război Mondial, când Aradul a trecut în Regatul României. Construcţia noii biserici cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril şi a casei parohiale a început în anul 1930, pe Calea Radnei nr 127, în vremea preotului Romulus Furdui. Lucrările au durat patru ani ( ) şi au fost efectuate după planurile arhitecţilor Silvestru Rafiroiu şi Buzaşi. Prima biserică din Micălaca este amintită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea cu hramul Sfântul Mucenic Gheorghe. In anul 1845 s-a construit pe locul bisericii de astăzi (Str. Renaşterii nr. 9) o biserică nouă ce a păstrat hramul celei vechi. Lucrările au fost executate de Iosif Fischer Turnul are baza pătrată şi înălţimea de 30,6 m. Iconostasul din lemn este inspirat din cel al Catedralei vechi din Arad, cu ornamente acoperite cu foiţă de aur. Biserica ortodoxă din Sânicolaul-Mic, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, a fost zidită în anul 1804 şi sfiinţită în anul 1805, de către protopopul Ioan Mihailovici. Este situată în centrul, pe Str. Steagului, la nr. 49, fosta Str.Încoronării, colţ cu Str. Ştefan Zaric. MEMORIU GENERAL 235

238 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Grădişte, Str.Petru Rareş nr. 22, ridicată de enoriaşii din cartier, pe terenul donat de directorul Depozitului de fermentare a tutunului în anul Construcţia bisericii a început în 1935, după planurile arhitectului Kalonsek din Arad. Finalizată în 1942, biserica este bombardată în timpul războiului. Rreparaţia şi renovarea s-au finalizat în Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului, Str. Dunării, construită între anii ; arhitect Francisc Eberlen Biserica ortodoxă sârbă Schimbarea la faţă, începută în 1870, un proiect tipizat, consolidată în 1914, 1921, La 13 septembrie 1931 a fost pusă piatra de temelie a noi biserici ortodoxe din Gai, cu hramul Naşterea Maicii Domnului. Proiectarea a fost asigurată de Biroului de arhitectură Dan Gheorghe şi Companiei iar antreprenoriatul de Francisc Eberlein din Arad. Biserica este amplasată pe Strada Dunării în zona centrală, în vecinătatea parcului. Realizată într-un stil eclectic specific vremii, biserica a fost reparată şi renovată în 1961, 1983 şi după Parohia romano-catolică s-a înfiinţat în Arad după plecarea turcilor, în 1702, de către preotul Kamil Hofflich, din ordinul religios al cavalerilor minoriţi de Lichtenstein. Pentru populaţia din Gai s-a început construirea unei biserici romano- catolice în anul 1858, de către episcopul de Cenad Cseajagi Alexandru. Biserica, cu hramul Sfânta Gyzela este o construcţie de zidărie, cu aspect sobru, având pe pronaos un turn cu baza pătrată. Pictura mare a altarului a fost realizată de Alexius Szamosy. În perioada interbelică biserica a fost restaurată şi consolidată iar în interior a fost completată cu lucrările pictorului Such. Lângă biserică era o capelă închinată Sfântului Florian, patronul pompierilor. Situată la intersecţia străzilor Codrului cu Meşterul Manole, clădirea domină piaţa, care în 2008 a primit numele de Piaţa Sfânta Ghizela. În apropiere de Piaţa Sf. Gyzela este Cinematograful Solidaritatea, în prezent reabilitat şi transformat în Centru cultural Arh. Silvestru Rafiroiu. Un alt cinematograf, construit în perioada interbelică, în prezent degradat este Cinema Grădişte, situat pe Str. Petru Rareş într-o zonă de mare dinamism imobiliar. Clădirea ar putea fi reabilitată şi refuncţionalizată respectând destinaţia culturală iniţială. MEMORIU GENERAL 236

239 Disfuncţionalităţi Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Din analiza celor prezentate se evidenţiază unele concluzii şi disfuncţionalităţi: Există o mare varietate de construcţii valoroase, aflate în patrimoniu, dar şi cu valoare doar arhitecural-urbanistică sau ambientală care nu sunt puse în valoare sau nu au cadrul creat pentru a fi scoase în evidenţă şi incluse în viaţa oraşului; Clădirile valoroase sunt lipsite de cele mai multe ori de partea de anturaj şi agrementare prin spaţii verzi, mobilier urban, spaţii publice minimale sau asociere cu alte subfuncţiuni care ar putea contribui la revitalizarea clădirii valoroase; Nu sunt respectate distanţele şi zonele de protecţie specifice legale faţă de monumente şi clădiri valoroase, construcţiile sau intervenţiile la construcţii aflate în imediata apropiere a unor monumente şi clădiri valoroase fiind uneori făcute fără o gândire de ansamblu; Nu există o concepţie unitară de respectare a ţesutului urban tradiţional sub toate aspectele, nu există o preocupare de menţinere a armoniei urbane prin controlul capetelor de perspectivă, a axelor şi dominatelor compoziţionale, a siluetei tradiţionale etc.; Omogenitatea funcţională şi stilistică este afectată prin intervenţii şi inserţii neadecvate; Lipsesc amenajările şi agrementările specifice traseelor pietonale de interes public sau a unor pietonale majore atractive care să includă anumite funcţiuni şi obiective istorice, asimilarea şi integrarea acestora în trasee sau circuite turistice importante la nivel european şi mondial; La nivel pietonal există puţine spaţii şi locuri amenajate pentru odihnă şi contemplare a peisajului istoric arhitectural-urbanistic, prin elemente minimale de mobilier urban (banchete, jardiniere combinate cu locuri de stat, retrageri şi alveole de relaxare ambientate adecvat etc.) CARACTERISTICI ALE ŢESUTULUI URBAN Analiza hărţilor şi planurilor elaborate pe perioada secolelor al XVII- XX a evidenţiat perioadele de dezvoltare ale oraşului şi formarea ţesutului urban din prezent. Pentru municipiul Arad este relevant faptul că dezvoltarea în teritoriul de astăzi s-a realizat pe baza planurilor prestabilite specifice secolelor XVIII-XIX, la care s-au adăugat lotizări interbelice. Forma actuală a oraşului s-a conturat în prima parte a secolului al XX-lea, iar dezvoltările cu ansambluri de locuinţe colective din perioada socialiste s-au inserat în structura existentă. Spre deosebire de majoritatea oraşelor din ţară Aradul nu are cartiere cu blocuri dezvoltate în exteriorul structurii existente înainte de Aceste ansambluri de blocuri s-au construit în interiorul intravilanului pe terenuri situate pe arterele de circulaţie principale şi în legătură cu unităţile economice care au generat atragerea forţei de muncă şi implicit construirea densă. Ansamblurilor de blocuri pe suprafeţe mai întinse a fost favorizată de existenţa unor terenuri libere în partea de nord a oraşului şi în partea de este spre Micălaca. Este regretabil totuşi că inserţiile cu blocuri de locuinţe deşi pe suprafeţe restrânse agresează totuşi vecinătăţile. Din analiza ţesutului urban din prezent se desprind câteva aspecte caracteristice: - Zona centrală constituie nucleul de formare al oraşului şi a avut o evoluţie complexă cu multe modificări ale structurii stradale şi a parcelarului, astfel încât reţeaua stradală are segmente de vechime foarte diferită; MEMORIU GENERAL 237

240 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad - Structura reţelei stradale, deşi formată în etape s-a păstrat aproape nemodificată, astfel încât se pot delimita suprafeţe mari, cu o structură a parcelarului unitară (GAI, Micălaca, Pârneava, Grădişte, Aradul Nou, Subcetate); - Extinderile zonelor construite s-au realizat indeosebi la sfârşitul secolului al XIX-lea prin construirea de noi cartiere s-au includerea localităţilor învecinate şi în perioda interbelică prin construirea de noi cartiere pe terenurile libere dintre centru şi periferii (Bujac, Grădişte, Poltura, Subcetate); - Ponderea cea mai mare a suprafeţei construite este ocupată de locuinţe individuale, pe mai multe tipuri de parcelar în funcţie de perioada de formare, dar preponderent pe plan prestabilit; - Exinderea intravilanului s-a produs cu deosebire în perioada ultimelor decenii; extinderile s-au realizat pe suprafeţe mici astfel încât sunt zone întinse de intravilan neconstruit sau construit în mod neunitar, marcând astfel o evoluţie străină de tradiţiile urbanistice ale oraşului; - Construirea ansamblurilor de blocuri a schimbat structura stradală abia după anii 60, când s-a construit cartierul de blocuri din Micălaca şi Zona 300; în rest, ansamblurile de blocuri au ocupat terenurile adiacente arterelor majore de circulaţie din jumătatea de nord unde erau şi marile platforme industriale, respectând reţeaua stradlă existentă. - In prezent există tendinţe de extindere a oraşul spre nord, nord-est şi spre sud-vest; extinderile majore sunt determinate de abandonarea zonelor industriale vechi şi conturarea altora noi înafara oraşului, dar şi de nevoia de a amplasa obiective economice din domeniul serviciilor; După criterii referitoare la vechimea reţelei stradale se disting câteva tipuri de zone: - reţea stradală formată până la mijlocul secolului secolul al XVIII-lea (harta 1751, harta 1765) - reţea stradală formată în perioada reţea stradală formată înainte de reţea stradală formată în perioada reţea stradală formată în perioada reţea stadală formată la inceputul secolului al XX-lea până în reţea stradală formată în perioada interbelică reţea stradală din perioada socialistă reţea stradală din perioada socialistă zone de extindere a oraşului din perioada ultimelor două decenii- cu reţea stradală în formare. Distribuţia reţelei stradale a fost determinată de câteva elemente caracteristice. Situarea geografică între două entităţi geografice şi istorice: - amplasarea zonelor locuite în raport cu Mureşul- oraşul s-a dezvoltat pe malul Mureşului in zona de luncă fără denivelări importante, dar condiţionat de braţele râului. - un caracter militar iniţial. Situat la limita dintre două imperii care şi-au disputat supremaţia, drumurile militare şi prezenţa cetăţilor au fost primele elemente definitorii. - situarea la întretăierea drumurilor comerciale principale pe direcţia est- vest şi sudnord. MEMORIU GENERAL 238

241 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Colonizările de populaţie în scopuri militare şi economice au schimbat structura etnică a populaţiei şi au determinat zonificări în cadrul localităţii în perioada de formare şi necesitatea legăturilor între acestea (oraşul sârbesc, oraşul german, zone româneşti). Stăpânirea habsburgică a impus reguli de construire încă din secolul al XVII-lea, pe care le-a dezvoltat în timp şi a impus un mod riguros de construire care s-a menţinut şi mai târziu. Funcţia comercială importantă a oraşului a determinat forma liniară a zonei centrale şi traseele principalelor artere de circulaţie. Funcţiile administrative şi economice ale oraşului precum şi prezenţa unei clase sociale înstărite, educate şi multietnică au fost factorii determinanţi în crearea tesutului urban din zona centrală. După criterii referitoare la funcţiunea urbană, morfologia parcelarului şi vechimea reţelei stradale se pot delimita următoarele zone relativ omogene: a. Nucleul istoric central b. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XIX-lea (1765) c. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XIX-lea (1838) d. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din perioada e. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XX-lea(până în 1925) f. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din perioada interbelică g. Zone cu locuinţe colective şi locuinţe individuale pe tramă stradală mai veche h. Zone cu locuinţe individuale pe un parcelar postbelic i. Ansambluri cu locuinţe colective din perioada j. Zone industriale constituite în secolului al XX-lea, majoritar în perioada socialistă; k. Zone în tranziţie cu tramă stradală încă nestructurată. a. Nucleul istoric central Nucleul istoric central este alcătuit din ţesut urban dezvoltat în zona cu cea mai mare vechime din oraş. Structura reţelei stradale are vechime diferită: începând din secolul al XVII-lea, secolul al XVIII şi completări de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Valoarea nucleului istoric este impresionantă şi se caracterizează prin: număr mare de construcţii cu valoare de patrimoniu, omogenitate volumetrică, omogenitate stilistică, calitatea arhitecturală ridicată. Sunt patru subzone omogene care corespund celor patru ZIR propuse prin RLU al PUZCP Arad: a. Zona cartierului Drăgăşani- ZIR 1- ţesut urban din 1707, cristalizat până în 1881 b. Partea de sud a zonei centrale ZIR 2- ţesut urban din 1751, cristalizat până în 1881 c. Partea de nord a zonei centrale ZIR 3- ţesut urban din 1838, cristalizat până în 1866 d. Partea de est a zonei centrale ZIR 6- cuprinde: - terenurile construite adiacente malului drept al Mureşului care acompaniază axul central al nucleului central- constituite preponderent în perioada interbelică Partea situată la vest de Calea Romanilor- ţesut urban de secol XVII, restructurat la 1881, 1938 şi la e. Parte din Cartierul Aradul Nou- ZIR 7- ţesut urban din 1707 şi 1765, cristalizat până în 1866 f. Cetatea Aradului ansamblul fortificaţiei delimitat de zidurile sale. MEMORIU GENERAL 239

242 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad a. ZIR 1. Cea mai veche parte de ţesut urban se presupune că s-a format conform hărţilor din secolul al XV-lea- între străzile Sabinelor, Barbu Lăutaru, Zorilor şi Cărămidarilor. Din Oraşul Sârbesc s-au păstrat câteva străzi care urmează traseul şi respectă prospectul de la început prezente în harta de la 1707: Preparandiei, Dornei, Cardoş, Badea Cârţan, Bârsei, Ciocârliei, G. Alexandrescu. Străzi de legătură între între Oraşul German, Oraşul Sârbesc şi Cetate erau Str. Tribunul Dobra, Str. Sinagogei şi o parte din Str. Romanilor. Podul peste Mureş care asigura legătura spre Banat era situat mai la vest decât actualul Pod Traian, în dreptul Str. Patria. Caracteristicile parcelarului cu cea mai mare vechime- situat în Oraşul Sârbesc- nu s-au păstrat decât în parte până astăzi. Caracteristicile originale sunt următoarele: - parcelele sunt dreptunghiulare cu latura scurtă perpendiculară pe axul strazii; - gospodăriile sunt alcătuite dintr-un corp principal al locuinţei şi anexe; - parcela avea două părţi: una pentru locuire şi una agricolă; - corpul principal al locuinţei era aliniat la frontul străzii în regim înşiruit sau cuplat; străzile preparandiei şi Tribunul Alexe aveau case înşiruite. Fondul construit de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a păstrat până astăzi. Cea mai veche clădire este Biserica Sârbească construită iniţial între anii şi modificată în 1822, prin adăugarea turlei baroce. Ţesut urban din zona Oraşului Sârbesc b. ZIR 2. Zona cuprinde axul central format de actualul Bd. Revoluţiei până în dreptul Str. Horia, definitivat în 1828 ca piaţă centrală a Aradului. Prospectul străzii este foarte larg datorită funcţiunii de târg pe care o avea iniţial. Parcelele de tip german formau iniţial ţesutul urban de o parte şi de alta a străii centrale. Străzi de legătură cu partea românească din vest erau pe traseul actualelor str. Eminescu, Str. Lucian Blaga şi Str. Episcopiei iar spre est cu Bd. Nicolae Bălcescu. Parcelele iniţiale erau de tip german folosite în imperiul austriac pentru mediul urban. Mărimea variază de la 3000 mp la mai puţin de 500mp. Forma este alungită cu latura mică paralelă cu strada. Construcţiile sunt de formă dreptunghiulară alungită sau în forma literei L. Fronturile sunt frecvent continue. MEMORIU GENERAL 240

243 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Str. Ludovic Szantay Str. Emanoil Gojdu Construcţiile de pe Bd. Revoluţiei sunt destinate activităţilor comerciale, servicii diverse, servicii bancare, administrave şi de locuire. In mare parte fronturile sunt continue şi s-au constituit în cursul secolului al XIX-lea. Regimul de înălţime este majoritar P+2 şi P+3, cu înălţimi mari pe nivele specifice perioadei de construire anterioare celei moderne. Fronturile cuprind şi clădiri mai joase, iar colţurile sunt marcate pe înălţime. Accentele pe verticală sunt realizate la colturi de cupolele palatelor sau în front de biserici (Catedrala Romano- Catolică, Biserica reformată). Există şi inserţii moderne mai înalte din perioada interbelică (policlinica) sau postbelică Hotel Continental. Parcelele şi construcţiile iniţiale au fost modificate îndeosebi în secolul al XIX-lea când s-au construit imobilele masive specifice funcţiunii centrale.cconstrucţiile formează curţi interioare închise sau deschise. Străzile de legătură sunt ocupate, de regulă, cu locuinţe P+ 1. Clădirile de locuit au frecvent forma literei L, cu anexe în spate. Fronturile sunt continue pe majoritatea străzilor, iar casele sunt aliniate la trotuar. Parcelele au dimensiuni mai mici decât cele din zona bulevardului central, dar păstrează forma alungită, cu latura mică paralelă cu axul străzii. Străzile au prospectul în medie de 12m cu trotuare de maxim 2m şi spaţii verzi minime. ZIR 6. Până în 1765 se constituie spaţiul actualei Pieţe a Arenei (zona Boul Roşu) ca importantă legătură între zona germană şi cea sârbească şi legătura cu vama. Strada Bistriţei asigura legătura cu podul de peste Mureş care ducea la cetate. b. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XVIIIlea (1765) Este situată în Aradul Nou şi cuprinde zonele adiacente Bd. Timişoarei. Mare parte din Aradul nou este rezultatul colonizării cu populaţie germană începută la 1724 şi lotizării tipice care a fost realizată în acest scop. Străzile sunt gândite în sistem rectanguar dar prin adaptare la teren, respectiv la braţele Mureşului, traseul străzilor este curbat. Este cazul Str. Constituţiei din partea de vest. În partea de est sunt aproximativ rectangulare străzile: A.M. Guttenbrunn, Ana Ipătescu, Popa Şapcă, Cibinului, Lugojului, Arinului, Zimbrului şi Str. Castanilor şi str. Crângului care erau în prelungire (până în anii 60). MEMORIU GENERAL 241

244 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Calea Timişoarei parcele de tip german Parcelele sunt de tip rural foarte alungite şi cu suprafeţe mari de mp. Lăţimea parcelei variază, fiind adaptată la teren. Deschiderea la stradă este variabilă 8-20m, dar lăţimea construcţiilor de locuit are mici variaţii, astfel încât pe un lot pot fi una sau două corpuri principale de clădire. Casele au forma dreptunghiulară sau în forma literei L. Anexele sunt situate în prelungirea corpului principal. Parcela este împărţită în două, în partea din spate fiind situată grădina de legume. Gospodăria tradiţională este păstrată în majoritatea loturilor. Regimul de înălţime al clădirilor de pe Str. Timişoarei este parter, P +1. Destinaţia clădirilor este preponderent de locuire dar şi pentru servicii- educaţie, administrative- industrie. Spaţiul central este dominat de biserica Romano-Catolică. Casele sunt situate individual pe lot având aceeaşi orientare spre curte. Mai rar se întâlnesc şi locuinţe cuplate şi înşiruite dar cu particularitatea că între corpurile de clădire se păstrează o distanţă egală cu lăţimea streaşinii. Locuinţele sunt acoperite frecvent în două ape cu fronton spre stradă după modelul locuinţei rurale tradiţionale. Construcţiile noi nu respectă modelul tradiţional ca formă şi aşezare pe lot, formele fiind mai compacte iar situarea casei faţă de aliniament este retrasă fără o aliniere constantă. Regimul de înălţime este majoritar P+1. Pe Bd. Timişoarei loturile sunt mai late şi mai puţin adânci potrivite construcţiilor masive. Locuinţele, având frecvent forma L compun un front compact cu înălţime parter sau P+1. Există un singur accent pe verticală constituit de biserica romano-catolică. c. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XVIIIlea (1838) Cuprinde ţesutul urban constituit în aşezările de tip colonial din Gai, Sânicolaul Mic şi Micălaca. Din aceeaşi perioadă este şi traseul Calea Aurel Vlaicu, legătura cu Podgoriile Aradului. Structura stradală este rectangulară conform normelor impuse în construcţii de imperiul habsburgic. Prospectul străzilor este larg cu o fâşie carosabilă pe mijloc, un spaţiu verde plantat, foarte generos şi un trotuar ingust, pe lângă aliniament sau carosabil. Spaţiul verde cuprinde şanţul de scurgere a apelor pluviale având podeţe în dreptul fiecărei gospodării. Odată cu introducerea canalizării, şanţurile au fost desfiinţate iar podeţele au devenit parte a trotuarului care asigură accesul (auto) în parcelă. Este de remarcat faptul că parcelările au fost proiectate cu o structură rectangulară având un ax central reprezentat de o stradă cu lăţime mult mai mare decât celelalte. MEMORIU GENERAL 242

245 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Lăţimea prospectului pe strada principală atinge 40 m în Micălaca (pe Str. Renaşterii), cu spaţiu verde plantat cu arbori în două fâşii de câte 10m şi trotuare de câte 1,5m lăţime. Acelaşi prospect este pe principala stradă perpendiculară Calea Radnei. Lăţimea mare a prospectului permite în prezent lăţirea carosabilului la nevoile de trafic actuale. Străzile perpendiculare pe axul central au o lăţime medie de 28m, şi aceeaşi lăţime a spaţiului verde şi a trotuarelor cu carosabil îngust, de 5m. Distanţa dintre străzi este în medie m, respectiv lungimea două loturi. In prezent acest prospect s-a modificat prin lăţimea carosabilului la circa 11m. Structura stradală şi prospectul străzilor constituie specificitatea acestor parcelări şi contribuie la conturarea identităţii întregului oraş. Parcelarul este de tip rural, cu loturi mari împărţite în două: o parte in faţă pentru locuinţă şi o parte în spate pentru agricultură. Mărimea loturilor variază între mp. Deschiderea este în medie de 16m, iar lungimea loturilor variază între 72 şi 75m. Aspectul genral al loturilor este regulat. Casele sunt aşezate individual pe lot, pe una din laturi, având aceeaşi orientare pe stradă. Acoperirea este în două ape cu fronton pstre stradă. Str. Renaşterii- spaţiu verde cu lăţime mare Str. Voinicilor In Sânicolul Mic lăţimea prospectului pe strada principală este mai mare şi atinge 47m. În parcelarul din Gai lăţimea axului central este în medie de 38m. In ambele cartiere este accentuat caracterul rural al parcelarului. In Sânicolul Mic prospectul străzii este diferit structurat de cel din Micălaca sau Gai, respectiv spaţiul verede este situat adiacent aliniamentului parceleleor iar trotuarul este adiacent carosabilului. Astfel se crează o zonă de spaţiu plantat tampon în faţa locuinţelor pe care le izolează de carosabil. Caracterul acestui spaţiu verde este semipublic întrucât adeseori este amenajat şi întreţinut de proprietarii parcelelor în faţa cărora se află. De asemenea plantaţiile sunt cu pomi fructiferi ceea ce crează un puternic aspect rural specific. Străzile perpendiculare au în medie lăţimea de 24m. Distanaţa dintre străzi este în medie 150m. MEMORIU GENERAL 243

246 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Str. Tribunul Corcheş Str. Dunării In Gai, artera principală este formată de Str. Tribunul Corcheş- Str. Ştefan Teneţchi, cu o stradă secundară perpendiculară pe ea Str. Dunării, având circa 19m lăţime a prospectului. Aceeaşi lăţime o au şi celelalte străzi din lotizare.loturi variabile. Parcelelele sunt alungite, cu caracter rural, având două incinte din care una agricolă. Mărime parcelelor este diferită, variaţiile fiind pe zone. Frecvent sunt parcele cu suprafaţa de mp. Cele mai mari au suprafaţa mp cu grădini mari. Dimensiunile sunt variabile, dar frecvent loturile au 17x75m. Intre Str. Fagului şi Str. Dunării lungimea parcelelor ajunge la 245m. Casele sunt dreptunghiulare alungite pe plan tradiţional cu fronton la stradă sau în formă. Anexele sunt în prelungirea casei. d. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din perioada Zona este reprezentată de cartierul Pârneava şi extinderi ale lotizărilor din Sânicolaul Mic. Lotizarea aparţine aceleiaşi tipologii realizate în satele Gai, Micălaca şi Sânicolaul Mic, dar scopul a fost de a extinde oraşul. Caracterul lotizării este unul urban. Se presupune că trasarea străzilor a fost realizată de topografii militari, de unde decurge regularitatea strictă a parcelarului. Lotizarea Pârneava cuprinde iniţial 6 străzi longitudinale de circa 2,5km lungime şi 7 străzi transversale cu lungimea de m. Prin construirea cartierului Alfa o parte din lotizarea iniţială a dispărut. Nu există diferente între prospectul străzilor. Strada cea mai importantă este situată perimetral, pe latura dinspre est, Str. Andrei Şaguna, adiacentă zonei centrale. Trama rectangulară a fost racordată cu străzile existente prin schimbarea unghiului la intersecţii. Astfel sunt străzile: Str. Conduraşilor în prelungirea Str. Mihail Kogălniceanu; Str. Dorobanţi racordată cu Str. Vârful cu Dor; Str. Pionierilor racordată cu Str. Hunedoarei. Insulele formate între străzi sunt alungite având dimensiunea medie 150m x 400m. Distanţa între străzile transversale este de două rânduri de loturi, respectiv de circa m; Dimensiunile loturilor au variaţii mici, aspectul general fiind de uniformitate. Frontul la stradă este de circa 12-14m, de asemenea cu mici variaţii, ajungând chiar şi la 10m. Suprafaţa loturilor este în medie 1000m. Adâncimea medie a loturilor este în medie de 75m. Loturile sunt împărţite în două : curtea de la stradă cu casă în suprafată de circa m, iar în spate, o grădină de legume. Casele sunt dreptunghiulare sau în forma literei L. La intersecţii casele au forma adaptată pentru colţ. MEMORIU GENERAL 244

247 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Cartierul Pârneava Prospectul străzilor este larg cu variaţii între fronturi de circa15-18 m, comparabil cu prospectul străzilor din lotizările Micălaca, Sânicolul Mic şi Gai. Nu există o stradă cu prospect mai larg şi nici o zonă destinată spaţiilor verzi sau dotărilor de cartier. Altă parcelare similară a fost realizatăîn partea nordică a cartierului central, între Str. Banu Mărăcine, Str. G. Coşbuc şi Bd. Revoluţiei. In acestă structură stradală mai târziu au fost traste: Str. Cloşca, M. Stănescu, T. Vladimirescu. Omogenitatea parcelarului nu s-a păstrat, deoarece pe trama stradală iniţială s.au construit locuinţe colective, între Str. Banu Mărăcine şi Bd. St. Augustin Doinaş. Loturile au fost reduse iar pe suprafaţa ocupată iniţial de grădinile de legume s-au construit blocuri de locuinţe P+4. In prezent o parte din structura străzilor păstrază parcelarul iniţial, cu loturi de circa 800m între Str. Tudor Vladimirescu, Str. George Coşbuc Str. Ghiba Birta şi Bd. St. Augustin Doinaş. e. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din prima parte a secolului al XXlea(până în 1925) Aceste lotizări au fost realizate în perioada de extindere a oraşului de după primul război mondial, datorată dezvoltării industriale şi implicit creşterii populaţiei. Inclus în Regatul României, Aradul era al doilea oraş industrial după Bucureşti. Administraţia locală a fost preocupată în mod deosebit de crearea unor condiţii de locuire pentru salariaţi. Astfel s-a conturat lotizarea amplă din cartierul Grădişte şi lotizarea din cartierul Şega. In cartierul Grădişte, structura străzilor şi parcelarul s-a adaptat la direcţia străzilor existente: Str. Petru Rareş pe direcţia DN 79 spre Oradea şi perpendicular pe aceasta Str. Răboieni. Insulele parcelarului sunt alungite urmând modelul anterior de la lotizarea Pârneava, dar forma lor este foarte variată. Insulele au două şiruri de loturi, dar lungimea şi orientareaacestor şiruri variază. Insulele au trei categorii de forme: dreptunghiulare scurte, MEMORIU GENERAL 245

248 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad dreptunghiulare alungite şi trapezoidale prin adaptare la străzi radiale. Distanţa între străzi transversale este de circa 110m. Străzi inguste cu parcele mici în cartierul grădişte Strada principală, Petru Rareş, are prospectul de circa 30m. Străzile celelalte au prospectul de 15-16m. Suprafaţa loturilor este de circa 600mp, fiind mai mici decât în lotizările anterioare. Variaţiile suprafeţelor sunt mari, de la loturi mici de circa 300mp la loturi lungi şi înguste de circa 2000mp ( între Str. Antim Ivireanu şi Str. Mierlei). Cele mai frecvente dimensiuni ale loturilor sunt de circa 12x 50m. Gospodăria este împărţită în curte şi grădină, dar densitatea de locuire este mai mare decât cea din lotizarea Pârneava. Lotizarea are un caracter urban cu excepţia zonei cuprinse între Str. Mierlei, Str.Şt. O. Iosif şi Str. Smeurei. Lotizarea Şega este mai restrânsă. Loturile sunt în general mai mici ajungând frecvent la 400mp. Frontul la stradă variază de la circa 12m la 18m, iar adâncimea loturilor este de 28-30m. Prospectul străzilor este de circa 12m cu trotuar de 1,5m şi spaţiu verde de 2m. Multe străzi nu au spaţiu verde în prezent. Casele respectă alinierea la stradă. Forma construcţiilor este dreptunghiulară sau pătrată. Sunt aşezate în general cu latura lungă perpendicular pe aliniament, dar există şi situaţii când casele sunt aşezate de-a lungul străzii. Anexele sunt aşezate în prelungirea corpului principal sau izolat în curte. Grădinile sunt mici, de circa mp. In cartierul Şega loturile mici nu au compartimentat spaţiul pentru grădina de legume. f. Zone cu locuinţe individuale pe lotizări din perioada interbelică Lotizările din perioda interbelică au fost realizate în general pe suprafeţe mari alcătuind un cartier întreg. Există însă şi lotizări mici, realizate în scopul extinderii pe unele terenuri libere. Calitatea lotizărilor este ridicată fiind concepute după principiile urbanismului modern. Zonele de locuit au o concepţie de ansamblu, care urmăreşte utilizarea eficientă a terenurilor pentru locuinţe şi rezervarea de terenuri pentru spaţii verzi şi dotări de cartier. Reţeaua stradală este rectangulară sau în potcoavă, iar lloturile sunt regulate. In această perioadă au fost realizate următoarele lotizări: Cartierul Bujac Cartierul Grădişte- partea de nord-vest Cartierul Subcetate Cartierul Poltura Cartierul Cadaş Cartierul Funcţionarilor MEMORIU GENERAL 246

249 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Cartierul Romanilor Lotizări pe Calea Radnei- Micălaca Lotizarea de pe str. Vasile Milea între I.C. Brătianu şi N. Grigorescu. Cartierul Bujac are o structură stradală rectangulară în formă de potcoavă. Lotizarea are un ax central prevăzut pentru spaţii verzi şi dotări de cartier. Perpendicular pe acest ax este strada Trotuşului, concepută ca arteră principală. La intersecţia Str. Trotuşului cu Str. Petru Maior este un teren liber cu rol de spaţiu verde de cartier. Prospectul străzilor este de 16m lăţime. Strada Trotuşului este mai largă, cu prospect de 30m. Spaţiul verde este mult mai îngust decât la lotizările din secolul al XIX-lea. Loturile au în medie 500mp, lungimea de circa 30m şi lăţimea de circa 15m. Fronturile la stradă sunt largi iar dimensiunea loturilor este dreptunghiulară fără a fi alungite. Există însă şi loturi înjumătăţite cu deschidere foarte mică la stradă. Construcţiile sunt compacte cu forme neregulate aproape pătrate şi sunt situate pe aliniament. Iniţial multe case erau situate cu latura lungă la aliniament. Unele din construcţiile noi sunt retrase de la aliniament. Loturile au două incinte, având şi grădină de legume. Insulele sunt regulate, cu excepţia celor din partea semicirculară. Dimensiunile loturilor dreptunghiulare sunt de circa 114x 180. Lotizarea Cartier Bujac Cartierul Grădişte s-a lotizat în perioada interbelică în două etape. Diferenţa dintre cele două lotizări este nesemnificativă şi constă în dimensiunea şi regularitatea insulelor formate de străzi. Cele mai mari insule au dimensiuni de 100x 130m, iar cele mai mici 60x 100m. Intre Str. Turturicii şi Str. Porumbiţei lotizarea este conceputa cu fundături (Str. Cristal şi Str. Diamant). Loturile au aceleaşi dimensiuni în medie de 500 mp, cu deschidere la stradă de circa 13m. Uniformitatea este alterată doar în partea sudică unde loturile au dimensiuni mai mari şi sunt neregulate. Cartierul are un loc pentru spaţiu verde, dar nu are o zonă de dotări de cartier. Cartierul Subcetate cuprinde un ţesut urban uniform desfălurat între limitele neregulate- Str Infanteriei, Str. Eugen Popa şi calea ferată. Structură stradală este rectangulară, fără o stradă principală dar cu o zonă amplă destinată spaţiilor verzi. Loturile au dimensiunea între mp. Variaţiile loturilor sunt doar în apropierea limitelor parcelarului prin adaptare la MEMORIU GENERAL 247

250 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad forma neregulată a acestora. Construcţiile au forme negulate şi poziţii variate. Majoritatea sunt aliniate la stradă, dar există multe locuinţe retrase de la aliniament. Aşezarea caselor faţă de limitele laterale ale parcelelor este variată- de la case individuale la case cuplate. Cartierul Subcetate Cartierul Poltura cuprinde o lotizare rectangulară între Str. Poetului şi Str. Agricultorilor. Strada principală este Str. Oltului perpendiculară pe acestea două. Prospectul acestei străzi este de 24 m, iar lelelalte străi au un prospect de 13-15m. Străzile au orientarea nord-sud şi est-vest. Un alt ax este format de străzile Olteniei şi Bucovinei, care se întâlnesc într-un spaţiu verde de cartier. Casele sunt aliniate la frontul străzii, iar forma lor este neregulată şi compactă. Loturile cele mai regulate sunt pe străzile Retezat, Oltului, Jiului. Dimensiunea este în medie mp. Există şi loturi de peste 1000mp, având o deschiderere mai mare la stradă, de 20-24m. Cartierul Cadaş se remarcă prin regularitatea parcelarului chiar dacă formă ansamblului este neregulată, adaptată la traseul neregulat al canalului Mureşel. Trama stradală este formată pe un ax central cu străzi perpendiculare pe acesta. Distanţa dintre străzi are dublul lungimii parcelelor, respectiv circa 70m. Dimensiunea parcelelor este de circa 15x 35m cu o suprafaţă medie de 500mp. Casele sunt drptunghiulare sau în L, urmărind în general alinierea la stradă. Cartierul Funcţionarilor are un parcelar uniform realizat între două artere de circulaţie Str. Victoriei şi str. Banu Mărăcine, precum şi zona industrială. Nu are o structură stradală ierarhizată. Parcelel sunt uniforme cu suprafaţa medie de mp. Dimensiunile parcelelor variază puţi, cu lăţimi de 12-13m şi lungimi de 30-40m. Construcţiile sunt prepoderent aliniate la stradă. Formele construcţiilor sunt neregulate. Anexele sunt în prelungirea casei sau izolate. Cartierul Romanilor cuprinde o parcelare interbelică în formă de potcoavă, desfăşurată între Calea Romanilor şi Splaiul Sandor Toth, în zona unde a fost construită vechea cetate a Aradului. Structura stradală se înscrie într-un pătrat, având un miez central semicircular (Str. Eroul Necunoscut) cu lăţimea de 70m, respectiv două loturi. Colţurile pătratului spre splai sunt destinate dotărilor şi spaţiului verde. Străzi scurte transversale asigură legături pe o direcţie paralelă cu Calea Romanilor. Suprafaţa loturilor variază între 350mp şi 900mp, forma fiind dreptunghiulară sau trapezoidală. Casele sunt retrase de la aliniament cu 3-5m. Situarea caselor pe parcelă este variată: sunt case situate individual pe lot, case cuplate şi case înşiruite. Prospectul străzilor este de 12m, având un carosabil, două fâşii de spaţiu verde plantat cu arbori şi unul sau două trotuare. Pe Str. Eroul Necunoscut există trotuar pe o singură parte. Pe toate străzile trotuarele sunt înguste, sub 1,5m. Dimensiunile mici şi formele circulare conferă spaţiului public un caracter de intimitate- spaţiu semipublic- asemenea celui din fundături, crescând confortul locuirii. MEMORIU GENERAL 248

251 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Str. Eroul Necunoscut- lotizarea Romanilor Lotizarea dintre Str. Vasile Milea şi Splaiul General Praporgescu este de dimensiuni mici, suprafaţa fiind de 1,9 ha. Calitatea locuirii este însă ridicată. Parcelarul cuprinde 28 de loturi, cu suprafaţa medie de 500mp. Spre splai sunt locuinţe colective înşiruite iar spre Str. Vasile Milea locuinţe tip vilă. Acestea din urmă sunt retrase de la stradă cu circa 2-3m. Splaiul General Praporgescu Str. Vasile Milea Lotizarea din Calea Radnei- Micălaca- este situată în apropiere de platforma industrială est. Apare prima dată pe planul aradului din 1935 ca o lotizare care ocupă terenurile libere dintre zona gării şi cartierul Micălaca, recent inclus în teritoriul administrativ al municipiului. Lotizarea constă într-o serie de străzi paralele care leagă Calea Radnei cu Str. Păstorului de lângă calea ferată (direcţia est-vest). Trama stradală iniţial trecea şi la sud de Calea Radnei, dar în prezent această zonă este ocupată în mare parte de locuinţe colective. Distanţa între străzi este în medie de 80m, dar cu variaţii de la 65m la 100m. Mărimea loturilor variază, dar cel mai frecvent suprafaţa loturilor este de circa 500mp. g. Zone cu locuinţe colective şi locuinţe individuale pe tramă stradală mai veche Construcţii de locuinţe colective pe o tramă stradală de mare vechime se întâlneşte local în mai multe zone, dar o desfăşurare pe suprafaţă întinsă este în cartierul Aurel Vlaicu. Vechimea cea mai mare o are Calea Aurel Vlaicu, cu traseul actual figurat în harta din O parte din străzi sunt figurate pe harta din 1909: Str. Şcoalei, din cartierul Poltura şi Str. Vasile Conta, str. Obedenaru şi Str. Constantin Brâncuşi din Şega. Restul străzilor, respectiv cele care leagă Aurel Vlaicu de Str. Şcoalei s-au definitivat în perioada interbelică. Ţesutul iniţial era cu loturi pentru locuinţe individuale mai mari în Şega şi mai mici în Poltura. Intervenţiile din perioada postbelică asupra ţesutului iniţial au fost în două moduri: pe terenurile adiacente Calea Aurel Vlaicu, după modelul placărilor de bulevarde practicat în toată ţara, dar şi în interiorul insulelor, pe terenurile ocupate de grădini. Scopul a fost MEMORIU GENERAL 249

252 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad creşterea densităţii de locuire în apropiere de zona industrială din nord. Cu excepţia unor zone unde locuirea colectivă alcătuieşte incinte organizate- Aleea Saturn- restul ţesutului urban este neomogen, crează un spaţiu urban nefuncţional, cu vecinătăţi stânjenitoare. Str. Constantin Brâncuşi- cartierul Aurel Vlaicu h. Zone cu locuinţe individuale pe un parcelar postbelic Aceste zone constituie extinderi ale cartierului Aradul Nou după includerea în municipiul Arad. Dezvoltarea industrială de după al doilea război mondial a creat o mare nevoie de locuri de muncă şi implicit de locuinţe. In Aradul Nou extinderea zonelor de locuit s-a făcut prin parcelarea din cartierul Mureşel şi încă două parcelări: una în prelungirea Căii Timişoarei şi alta în prelungirea Str. Constituţiei (Colonia, lângă pescărie). Lotizarea Mureşel este situată la vest de Calea Timişoarei, adiacent malului Mureşului. În structura stradală sunt trei străzi longitudinale dintre care una este axul central al lotizării (str. Arh. Milan Tabacovic) şi 22 străzi transversale. Pasul străzilor tranversale nu este uniform, deşi înglobează fiecare două şiruri de loturi. Unde loturile au în medie 1000mp pasul străzilor este de circa 70m; unde loturile sunt mai mici de 500mp pasul străzilor ajunge la 55m. Casele sunt aşezate individual pe lot iar marea majoritate sunt aliniate la stradă. Există şi case cuplate sau retrase de la stradă. Deşi este situat în vecinătatea Căii Timişoarei legătura cu această arteră majoră se realizează anevoios prin intermediul Str. Posada, o stradă perimetrală în cartier. Celelalte două lotizări se aseamănă în privinţa morfologiei ţesutului. Loturile au dimensiuni care variază puţin, iar aşezarea lor respectă regulile tradiţionale de lotizare rectangulară. Loturile sunt foarte alungite având lungimea de 90m iar lăţimea de circa 16m. Şi casele respectă modelul tradiţional (dreptunghiulare alungite sau în L) cu anexele în prelungirea casei. Lotul este împărţit în două, având şi o suprafaţă mare de teren agricol, de circa 1000mp. Prospectul străzilor este de 22m, cu spaţiu verde lat şi trotuar îngust spre aliniament. Str. Ogorului este axul central al lotizării din sud, astfel încât lăţimea prospectului său este mai mare de circa 29m. Pe traseul său este DJ 682 care asigură legătura dintre comunele din sudul judeţului şi municipiul Arad iar recent are o legătură şi cu autostrada. i. Ansambluri cu locuinţe colective din perioada MEMORIU GENERAL 250

253 Reactualizare Plan Urbanistic General Municipiul Arad Perioada socialistă s-a remarcat urbanistic prin construirea marilor ansambluri de locuinţe colective. Ansamblurile de locuinţe colective în Arad sunt relativ restrânse comparativ cu alte reşedinţe de judeţ. Ele s-au dezvoltat pe terenurile rămase neconstruite sau pe marile artere de căi de comunicaţie. Astfel cel mai întins ansamblu este în Micălaca, de o parte şi de alta a căii ferate. Blocurile au înălţimea de p+4 cu accente de înălţime sau placări de bulevarde cu blocuri înalte P+10. Blocurile sunt înşiruite, iar în ienteriorul incintelor sunt grupuri de câte două tronsoane paralele situate la o distanţă egală cu 1,5 înălţimea. Este regimul cel mai dens de locuire, iar incintele rămase între blocuri sunt foarte mici şi alungite. De-a lungul bulevardelor înafara placărilor cu tronsoane înşiruite sunt zone cu blocuri turn grupate câte 4-5: Calea Romanilor, Calea Radnei, Splaiul General Gheorghe Magheru, Calea Aurel Vlaicu. Cartier Aurel Vlaicu Cartierul Alfa (Faleza Sud) Alte două cartiere de locuinţe colective sunt Cartierul Confecţii şi Alfa (Faleza Sud), construite după aceleaşi principii urbanistice ca cel din Micălaca. Cartierul Alfa beneficiază de două incinte mai generoase care în ultimii ani au fost amenajate iar una dintre ele a fost ocupată de un supermarket. In Aradul Nou este un mic cartier de blocuri P+4 lângă zona industrială, pe Str. Ştefan cel Mare. j. Zone industriale constituite în secolului al XX-lea, majoritar în perioada socialistă Aradul şi-a conturat zone industriale încă din secolul al XIX-lea. cea mai dezvoltată a fost zona industrială de nord datorită legăturii cu calea ferată. In prezent această zonă industrială este în declin, iar situarea ei la o distanţă de mai puţin 2 km de zona centrală crează discontinuităţi şi degradări ale imaginii urbane. Zone cu potenţial de dezvoltare sunt siturile industriale din vest şi din est în relaţie cu DN7 şi calea ferată, precum şi zona industrială sud din vecinătatea autostrăzii. Singura zonă coerentă şi având un ţesut caracteristic zonelor industriale şi de servicii contemporane este Zona industrială Arad Vest, situată pe DN 7. MEMORIU GENERAL 251