MEMORIU DE PREZENTARE
|
|
- Κασσάνδρα Ἀληκτώ Αντωνοπούλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MEMORIU DE PREZENTARE Proiect: LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE Nr. pr.: Faza: PUZ (Plan Urbanistic Zonal) Data: Ianuarie 2014 Beneficiar: URSU CRISTIAN ION Proiectant general: SUBCONTROL srl Proiectant de specialitate: PLANCONTROL srl 1
2 CUPRINS: 1. introducere Date de recunoastere a documentatiei Obiectul lucrarii Surse documentare stadiul actual al dezvoltarii Evolutia zonei Incadrare in localitate Elemente ale cadrului natural Circulatia Ocuparea terenurilor Echipare edilitara Probleme de mediu propuneri de dezvoltare urbanistica Prevederi ale PUG Valorificarea cadrului natural Modernizarea circulatiei Zonificarea functionala reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici... 8 L Locuinte si spatii de cazare in regim individual... 8 S Servicii de comert si deservire, spatii de cazare in regim colectiv... 8 P Zone verzi si plantatii... 8 CC Zone cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente Dezvoltarea echiparii edilitare Protectia mediului concluzii, masuri in continuare
3 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere a documentatiei Denumire lucrare: PUZ- LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE Nr. Pr.: Faza: PUZ ( Plan Urbanistic Zonal ) Beneficiar: URSU CRISTIAN ION Proiectant general: SC Subcontrol SRL Proiectanti specialitate: SC Plancontrol SRL Data elaborarii: ianuarie Obiectul lucrarii Prezentul proiect are ca obiect elaborarea documentatiei scrise si desenate pentru obiectivul PUZ- LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE, la faza PUZ, conform temei de proiectare data de catre beneficiar. Tema de proiectare se refera la posibilitatea parcelarii unei suprafete de teren de mp, aflate in posesia beneficiarului, pentru organizarea unei zone de locuire in regim individual si colectiv, dotari aferente acesteia, servicii si functiuni complementare. Caracteristicile zonei impune dezvoltarea unei trame stradale care sa asigure accesul la toate parcelele rezultate, si incadrarea. Parcelele de locuire trebuie sa aibe suprafata intre mp. Surse documentare: Pentru prezenta documentatie au fost studiate atat planurile urbanistice aprobate din vecinateatea terenului studiat cat si planurile urbanistice cu caracter director care stabilesc directia de dezvoltare a zonei. 2. Planul de amenajare al teritoriului national; 3. Planul de amenajare a teritoriului judetean Timis; 4. Studiu topometric intocmit de SC SC AB CAD SRL SRL; 5. Planul de amenajare a teritoriului administrativ al municipiului Timisoara proiect IPROTIM nr /010/b; 6. Planul Urbanistic General al municipiului Timisoara proiect IPROTIM nr /010/kb 7. Avizde oportunitate aprobat 07/2013 LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE; 8. Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul cadru al PUZ indicativ GM aprobat cu ordinul MLPAT nr. 37 / N / ; 9. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului; 10. Legea 50/1991, privind autorizarea executarii constructiilor cu modificarile si completarile ulterioare; 11. Ordinul MLPAT nr. 1943/2001 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, cu modificarile si completarile ulterioare; 12. H.G. 525/1996 pentru aprobarea regulamentului General de Urbanism si alte documente sau norme cu caracter de reglementare; 13. HG nr. 1076/8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe, modificata prin HG 1000/2012; 14. Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 privind normele de igiena. 3
4 2 STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evolutia zonei Zona in care se afla terenul in studiu nu a cunoscut in ultimii 50 de ani nici o dezvoltare in paralel si concomitent cu dezvoltarea orasului, datorita statusului incert al acestuia. Cu toate ca in ultimii cativa zeci de ani pe teren au functionat serele Horticola S.A., terenul nu a fost niciodata alocat oficial acesteia, nici macar intabulat, fiind colectivizat fortat in anii 50 de la proprietarii de drept. Terenul a fost retrocedat de curand urmasilor proprietarilor de drept dupa ani intregi de procese in instanta. Prezentul proiect, prin reglementarile stabilite in documentatia PUZ, vine in sprijinul dezvoltarii si valorificarii terenului, prin introducerea de zone de locuire colectiva si individuala. Incadrare in localitate Terenul studiat se afla in Sud-ul intravilanului Municipiului Timisoara, conform nr. topo, plan de situatie si de incadrare in zona: 1290/ /a/2. Suprafata totala: mp Categoria de folosinta : curti constructii Vecinatati: - La Nord teren viran, proprietate privata - La Vest canal colectare apa pluviala - La Est Calea Urseni - La Sud teren viran, proprietate privata 2.2 Elemente ale cadrului natural Situatia existenta pe teren reflecta functiunea acestuia din ultimii cateva zeci de ani cat a functionat ca pepiniera pentru Horticola s.a. Cu toate acestea terenul se afla in paragina totala, activitatea firmei mai sus mentionate fiind din ce in ce mai mica in ultimul timp. Terenul este plin de vegetatie salbaticita dupa ce nu a mai fost curatat de mult timp. 2.3 Circulatia În zona amplasamentului studiat, strada Calea Urseni este in aliniament. În prezent strada are doua benzi de circulaţie din îmbrăcăminte bituminoasă, având un prospect de 23,00 m, din care partea carosabilă de 6,00 m lăţime, încadrată de zone verzi. Terenul studiat se învecinează: - la NORD- teren viran, proprietate privata - la SUD- teren viran, proprietate privata - la EST- Calea Urseni - la VEST- canal colectare apa pluviala 4
5 Se menţionează faptul că pe planul de situaţie nu sunt poziţionate reţelele subterane, drept pentru care beneficiarul lucrării va solicita avizul de la deţinătorii de reţele subterane, în vederea executării unor eventuale lucrări de modificare a traseelor existente. 2.4 Ocuparea terenurilor In prezent, terenul aflat in studiu nu este edificat, avand, conform CF, categoria de folosinta curti- constructii. 2.5 Echipare edilitara Lucrări de apă - canal existente În prezent pe strada Calea Urseni există o conductă de apă cu De 180 mm şi o reţea de canalizare cu De 500 mm, conform planului de reglementări lucrări hidroedilitare Reţele de energie electrică - situaţia existentă Conform avizului de amplasament favorabil nr.1031/ transmisa de catre SC ENEL ELECTRICA BANAT SA, amplasamentul nu este afectat de retele electrice Telecomunicaţii În prezent în zona de amplasament a PUZ-ului există reţele de telecomunicatii Retele de gaze naturale situatie existenta Conform aviz tehnic favorabil nr 1799/ emis de SC ROMTELECOM SA, amplasamentul nu este afectat de instalatii de telecomunicatii. 2.6 Probleme de mediu Terenul care se parcelează este plat, liber de construcţii şi neamenajat. În zona adiacenta sunt in general terenuri proprietate privată destinate constructiilor de case. Zona are o orientare bună faţă de punctele cadinale, permiţând noilor funcţiuni respectarea normelor sanitare cu privire la însorirea minimă obligatorie. 5
6 3 PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1 Prevederi ale PUG In conformitate cu P.U.G. Timişoara zona este cuprinsă în intravilanul Municipiului Timişoara, încadrată în UTR 71 - cu funcţiunea propusă de gospodarire comunalacimitire. 3.2 Inscrierea in programele PUGului Proiectul se inscrie in Politica 6 din Masterplanul Timisoarei referitor la Planul Urbanistic General, privind Mărirea fondului de locuinţe şi creşterea calităţii locuirii, avand aspecte comune cu acest program precum utilizarea responsabilă a terenurilor în dezvoltarea imobiliară prin impunerea densităţii adecvate, dezvoltare urbană sustenabilă în raport cu utilităţile şi serviciile publice existente sau planificate, creşterea atractivităţii municipiului pentru tineri precum si prevenirea segregării sociale şi a conflictelor sociale/ interculturale. Programul 3 al acestei politici a Masterplanului se refera la Obtinerea de zone rezidentiale prin reconversie si urbanizare. Accentul aici se pune pe delimitarea suprafeţelor de dezvoltare imobiliară pe tipuri şi densităţi locative, concentrarea pe zone bine deservite cu utilităţi şi servicii publice si asigurarea, prin implementarea sistemului de reparcelare, unei structuri teritoriale şi funcţionale coerente, cu desemnarea suprafeţelor pentru dotări comunitare si a spaţiilor verzi, în cadrul unor planuri urbanistice zonale. Proiectul se mai raporteaza la Politica 5 privind Imbunatatirea calitatii si gestionarii fondului public, inscriindu-se in Programul 1 privind cresterea calitatii spatiului public urban, respectiv Programul 2 referitor la cresterea calitatii retelei de spatii verzi. 3.3 Valorificarea cadrului natural Dezvoltarea urbanistica a zonei tine cont de situatia existenta, chiar daca aceasta nu reprezinta o situatie la care s-a ajuns legal. Reglementarile zonei valorifica o parte importanta din natura zonei. Prin POT-ul de 30% si prin aliniamentele propuse in interiorul parcelelor se mentine parte din specificul actual al terenului, integrand acest specific in urbanizarea propusa. Zona verde din interiorul fiecarui cvartal va deveni sursa de oxigen si lumina pentru intreg cartierul care se va putea astfel orienta inspre aceasta, nu inspre strada. Se propune o zona verde de protectie pentru canalul de desecare din vestul parcelei, aceasta zona devenind astfel o zona de promenada. 6
7 3.4 Modernizarea circulatiei Deservirea rutieră a obiectivului studiat urmează a se asigura din strada Calea Urseni, prin intermediul strazilor interioare de legatura propuse. Racordările dintre străzi s-au prevăzut cu raze R = 6,00 m, iar razele de racordare pentru accesele la parcele s-au prevăzut de R = 3,0 m. Accesele rutiere la viitoarele parcele se vor realiza, avand latimea de 3,00 m pentru locuinte, respectiv de 6,00 m pentru zonele de servicii. Dirijarea circulaţiei şi reglementarea priorităţii pentru circulaţia rutiere pe domeniul public s-a prevăzut prin realizarea de marcaje orizontale şi prin amplasarea de indicatoare de circulaţie conform SR din decembrie 2011, asigurând prioritate pentru traficul de pe arterele principale. Străzile interioare au fost propuse cu un prospect de 16,00 m, 23,00 m şi 25,00 m. Profilul transversal tip PTT1 de m, se aplica pe strada principala de legatura, in zona locuintelor si constă din următoarele: - parte carosabilă 7,00 m; - zonă verde de 2 x 3,00 m; - trotuare pietonale 2 x 1,50 m. Profilul transversal tip PTT2 de m se aplica pe strada principala de legatura, in zona destinata serviciilor si constă din următoarele: - parte carosabilă 7,00 m; - parcare laterala 2 x 3,00 m; - trotuare pietonale 2 x 1,50 m. Profilul transversal tip PTT3 de m se aplica pe strada principala din zona de Vest si constă din următoarele: - parte carosabilă 7,00 m; - zone verzi de 7,00 m, respectiv 4,50 m in stanga partii carosabile; - pista de ciclisti dublu sens de 2,00 m in stanga partii carosabile ; - parcare laterala de 3,00 m in partea dreapta a partii carosabile; - zona verde de 0,50 m in partea dreapta a partii carosabile; - trotuar pietonal de 1,00 m in partea dreapta a partii carosabile. Profilul transversal tip PTT4 de m se aplica pe strada Calea Urseni si constă din următoarele:: - parte carosabilă 7,00 m; - parcare laterala de 3,00 m in partea stanga a partii carosabile; - zonă verde de 2,00 m, in stanga partii carosabile, respectiv 5,00 m in partea dreapta a partii carosabile; - pista de ciclisti 2 x 1,00 m; - trotuar pietonal 2x 2,00 m. Pe domeniul public in apropierea zonelor de servicii se vor amenaja locuri de parcare laterale avand dimensiunile de 6,00 x 3,00 m. Totodata, in incinta se vor amenaja locuri de parcare pentru autoturisme, raportate la tipul de servicii si functiuni complementare desfasurate. 7
8 Apele meteorice de suprafaţă din zona studiata se va realiza prin intermediul gurilor de scurgere ce vor fi prevazute intre bordura si marginea partii carosabile, apoi spre reţeaua de canalizare existentă. Pentru perioada execuţiei lucrărilor, beneficiarul şi executantul vor fi obligaţi să respecte normele de protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei, astfel încât să se evite producerea de accidente de circulaţie. Costul tuturor lucrărilor aferente lucrarilor rutiere, precum şi al semnalizării rutiere (indicatoare şi marcaje) necesare pentru desfasurarea circulatiei auto in conditii de siguranta, va fi suportat de către beneficiar, iar execuţia lucrărilor se va face de către o unitate specializată în lucrări de drumuri. Realizarea lucrărilor se va face numai de către un constructor autorizat pentru acest gen de lucrări. Începerea lucrărilor se va face numai după obţinerea autorizaţiei de construcţie, întocmirea procesului verbal cu deţinătorii de reţele tehnico edilitare şi obţinerea aprobărilor de la Primaria Municipiuli Timisoara. Pentru perioada execuţiei lucrărilor, beneficiarul şi executantul vor fi obligaţi să respecte normele de protecţia muncii şi siguranţa circulaţiei, astfel încât să se evite producerea de accidente de circulaţie. 3.5 Zonificarea functionala reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici Reglementarea functionala permite amplasarea de cladiri mai inalte la Calea Urseni, in parcelele din vecinatatea acesteia fiind propusa o zona de ansambluri de locuinte colective si dotari aferente acestora. Zona rezidentiala are o structura urbana coerenta, rezultat al aplicarii procedurii de urbanizare. Prezenta Caii Urseni permite locuinte colective, cu un regim de inlatime de maximum (S)+P+2+Er. In interiorul parcelei, zona de urbanizare este propusa de locuinte individuale cu caracter urban. Zona cu functiune rezidentiala are o densitate mica, predominand locuinte unifamiliale de diverse tipuri, izolate, cuplate, insiruite, covor, grupate tipologic. Pentru fiecare zona functionala Regulamentul de Urbanism are prevederi specifice aferente modului si regulamentului de ocupare al terenului. In conditiile expuse si in conformitate cu plansa de reglementari urbanistice, parcelarea va acomoda urmatoarele functiuni majore: ULic Zona rezidentiala ce include locuirea colectiva si dotarile aferente Uliu Zona rezidentiala de densitate mica Zp Zone verzi si plantatii de protectie CC Zone cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 8
9 Bilant teritorial: zona mp % Parcele din care: Constructii max. 30 Platforme 30 Zone verzi min. 40 Zona verde si plantatii de protectie Cai de comunicare Total teren Procente in interiorul parcelei: Constructii 30% Platforme 30% Spatii verzi 40% Indici urbanistici: POT 30%; CUT Dezvoltarea echiparii edilitare Alimentare cu apă În prezent pe strada Calea Urseni există o conductă de apă cu De 180 mm şi o reţea de canalizare cu De 500 mm, conform planului de reglementări lucrări hidroedilitare. Debitele de apă potabilă necesare consumului igienico-sanitar şi gospodăresc, conform breviarului de calcul sunt: Q zi med = 14,14 m 3 /zi = 0,163 l/s; Q zi max = 18,38 m 3 /zi = 0,213 l/s; Q orar max = 51,46 m 3 /zi = 2,14 m 3 /h = 0,596 l/s. Alimentarea cu apă a obiectivului se va realiza de la reţeaua de apă existentă de pe strada Calea Urseni cu De 180 mm prin intermediul unei extinderi din PE-HD, cu diametrul De 125 mm. Reţeaua de apă potabilă pentru alimentarea obiectivului din carul acestui P.U.Z. se va realiza din tuburi de PE-HD, PE80, PN10, De 125x11,4 mm în lungime totală de 447 m. Pe această reţea s-au prevăzut un număr de 4 hidranţi de incendiu supraterani cu Dn 80 mm şi 1 cămin de vane, (conform planului de reglementari lucrări hidroedilitare, anexat la prezenta documentaţie). La fazele următoare: Certificat de Urbanism şi Autorizaţie de Construcţie pentru lucrările propriu-zise se va obţine avizul definitiv cu soluţia alimentării cu apă care va cuprinde 9
10 toate detaliile de execuţie necesare constructorului, precum şi avizele de gospodărire subterană pentru reţelele edilitare din zonă. Canalizare 1. Debitele de apă menajere evacuate la canalizare (conf. SR :2006): Q uz.zimed = Q zimed = 14,14 m 3 /zi = 0,163 l/s; Q uz.zimax = Q zimax = 18,38 m 3 /zi = 0,213 l/s; Q uz.orarmax = Q orarmax = 51,46 m 3 /zi = 2,14 m 3 /h = 0,596 l/s. Apele uzate menajere de la parcelele propuse vor fi colectate prin intermediul unui canal propus din tuburi PVC, De 315x7,7 mm, în lungime totală de 441 m. Pe reţeaua de canalizare s-au prevăzut 9 cămine de vizitare. Racordarea reţelei de canalizare propusă în cadrul acestui P.U.Z. se va face la canalizarea existentă de pe strada Calea Urseni, cu De 500 mm prin intermediul căminului de vizitare, Cm1. 2. Debite de ape pluviale (conf. SR :2007): Fiecare parcelă va fi prevăzută cu un bazin de colectare a apelor de ploaie de cca. 3 mc. Apa stocată va fi folosită la udarea spaţiilor verzi. Apele pluviale de pe străzi se vor colecta prin intermediul gurilor de scurgere şi se vor evacua în canalizarea propusă din tuburi PVC, De 315 mm. Clasa de importanţă a folosinţei conform STAS este de clasa IV: Debitul de ape meteorice cazut pe suprafeţele carosabile este: Q P = m x S x φ x i unde: φ coeficientul mediu = 0,85 pentru drumuri din asfalt m = 0,80 - t <40 minute. S = m 2 sau 0,3129 ha pentru drumurile din zonă Timpul de ploaie va fi : t p = 12 + L/60xV = 22,64 Conform STAS zona 13 f 1/2 i = 120 l/sec.ha Q P = m x S x φ x i = 0,8 x 0,3129 x 0,85 x 120 = 25,53 l/s Debitul total evacuat în canalizarea propusă din tuburi PVC-KG, SN4, De 315 x 7,7 mm va fi de: Q evacuare = Q orarmax. + Q p = 0, ,53 = 26,12 l/s 10
11 Alimentare cu energie electrica Obiectivul va constitui un nou consumator de energie electrică în zonă. Bilanţul energetic conform breviarului de calcul anexat se apreciază astfel: Conform normativului I pentru o casa P+M se considera urmatoarele caracteristici energetice: P i = 20,0 kw ; P s = 12,0 kw Pentru o zona de servicii se considera urmatoarele caracteristici energetice: P i = 50,0 kw ; P s = 30,0 kw Pentru parcela din mijloc rezulta urmatorul bilant energetic: P i = 12x20,0+2x50=340,0KW; Ps=340x0,72=245,0KW Unde 0,72 este coeficientul de simulianeitate Ks. Pentru parcela din stanga rezulta urmatorul bilant energetic: P i = 15x20,0+2x50=400,0KW; Ps=340x0,72=288,0KW Unde 0,72 este coeficientul de simulianeitate Ks. Pentru un bloc de locuinte semicolective in regim P+3E conform normativului I rezulta urmatoarele caracteristici energetice: P i = 162,0 kw ; P s = 86,0 kw Pentru parcela de locuinte semicolective rezulta urmatorul bilant energetic: P i = 162,0x4=648 kw ; P s = 648,0x0,52=336,0 kw Pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va solicita Studiu de Solutie la SC ENEL ELECTRICA BANAT SA. Se propune ca alimentarea cu energie electrica a noului obiectiv sa se faca din LES 20kV existenta. Se va sectiona canalizatia subterana cu cablu 20KV(LES 20KV) existenta pentru racordarea postului de transformare in anvelopa de 20/0,4KV 4000KVA-PT1 aferent zonei de locuinte semicolective amplasat conform planului de situatie. Postul trafo va fi echipat cu doua celule de linie,o celula de masura si o celula de transformator,un transformator de 20/0,4KV-400KVA si un intrerupator automat debrosabil de 0,4KV. Pentru parcela din mijloc s-a prevazut postul de transformare 20/0,4KV 400KVA PT2 alimentat cu cablu de 20KV in canalizatie subterana in bucla cu PT1. Postul de transformare PT2 este echipat identic cu PT1 si deserveste zona de locuinte (12 case) si 4 loturi de servicii. Pentru parcela din stanga s-a prevazut postul de transformare 20/0,4KV 400KVA PT3 alimentat cu cablu de 20KV in canalizatie subterana in bucla cu PT2 si PT1. Postul de transformare PT3 este echipat identic cu PT1 si deserveste zona de locuinte (15 case) si 4 loturi de servicii. Pentru alimentarea zonei de locuinte se prevade pe joasa tensiune o reatea subterana de 0,4KV cu cablu ACYAbY(3x150+70)mmp in bucla racordata la postul trafo PT2 respectiv PT3 care alimenteaza PATRU firide de bransament de tipul E2+6,din policarbonat,montate pe soclu din beton. 11
12 Din firida de bransament FB se alimenteaza cu cablu ACYAbY(5x16)mmp radial blocurile de masura si protectie trifazate aferente caselor si serviciilor. Blocul de masura si protectie aferent fiecarei case se monteaza inglobat in peretele imprejmuirii. Din postul de tranformare PT2 se alimenteaza cu energie electrica si zona de cazare din parcela 12 cu un bransament subteran de 0,4KV racordat in TDRI care alimenteaza un bloc de masura si protectie trifazat de 200 A. Pentru alimentarea cu energie electrica a locuintelor semicolective s-a prevazut un post de transformare in anvelopa PT1 de 20/0,4KV-400KVA de unde se alimenteaza prin doua bucle realizate cu cablu de aluminiu armat de 0,4KV,patru firide de bransament. Pentru alimentarea cu energie electrica a caselor si spatiilor comerciale amplasate in parcela din mijloc s-a prevazut un post de transformare in anvelopa PT2 de 20/0,4KV- 400KVA din care se alimenteaza pritr-o bucla realizata cu cablu armat de aluminiu in canalizatie subterana patru firide de bransament de tipul E2+6.De la firidele de bransament se alimenteaza cu cablu armat de aluminiu in canalizatie subterana blocurile de masura si protectie trifazate aferente caselor si spatiilor comerciale.pentru casele si spatiile comerciale amplasate in parcela din stanga s-a prevazut un post de transformare in anvelopa PT3 de 20/0,4KV-400KVA.Sistemul de alimentare a caselor si spatiilor comerciale este identic cu cel descries la PT2. Cele trei posturi de transformare se alimenteaza cu cablu de 20KV in bucla inserata in canalizatia existenta. Instalatii electrice de protectie contra socurilor electrice Sistemul de protectie utilizat este TNS. La fiecare firida de bransament se prevede o priza de pamant artificiala realizata cu electrozi zincati si platbanda zincata de (40x4)mm.Rezistenta de dispersie a fiecarei prize de pamant trebuie sa fie sub 4 ohmi. Deasemenea fiecare lot va avea o priza de pamant proprie cu rezistenta de dispersie sub 4 ohmi tot artificiala la care se va racorda BMPT aferent casei sau zonei de servicii. Pentru protectia impotriva traznetelor cele doua zone de constructie in regim P+3E vor fi prevazute cu paratraznet cu descarcari fiecare.pentru aceste parcele(11.1 respectiv 12) priza de pamant va fi comuna si va avea obligatoriu rezistenta de dispersie sun 1 ohm. Retele de telecomunicaţii Obiectivul se va racorda la retelele de telecomunicatii pe baza comenzii lansate de beneficiar la un operator de specialitate care ii va asigura cerintele conform temei. La proiectare şi execuţie se respectă prevederile tuturor normativelor şi legislaţia în vigoare ( PE ; P ) 12
13 3.7 Protectia mediului a)gradul în care Planul Urbanistic Zonal creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor. Elaborarea Planului Urbanistic Zonal. Elaborarea PUZ de fata este determinata de intentia de a crea o zona functionala, in acord cu cerintele socio-economice ale zonei, prin crearea de locuri de munca si activitati in concordanta cu mediul urban, in conditii ecologice. Remodelarea zonala propusă creează premise pentru protecţia mediului, cu condiţia respectării prevederilor din PUZ referitoare la sistemul de canalizare, a apelor uzate menajere, la colectarea şi transportarea deşeurilor, precum şi la factorii de potenţial stress ambiental: zgomot, noxe din traficul rutier. Acest plan propune realizarea unui spaţiu armonios peisagistic, conform cu cerinţele de dezvoltare ale mediului urban, în deplin acord cu normele de protecţie a mediului. Amplasamentul în suprafata de mp este situat intr-o zona urbana cu bune premise pedologice, care necesită o regandire a infrastructurii si a funcţiunilor actuale. In această zonă - prin realizarea proiectului propus în acest PUZ - se va rezolva o problemă de infrastructură, de cerinţe socio-economice şi armonizarea cadrului general de functiuni propuse ale zonei. b) Gradul în care Planul Urbanistic Zonal influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele. In organizarea amplasamentului s-a ţinut seama de prevederile Planului urbanistic general (PUG) pentru aceasta zona. Aplicarea prevederilor Regulamentului de urbanism asigură corelarea intereselor cetăţeanului cu cele ale colectivităţii, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea interesului public. Prezentul PUZ se integrează în strategia de dezvoltare urbanistică a localitatii Timisoara, oferindu-i funcţiunile concordante cu dezvoltarea urbana. La baza stabilirii categoriilor de intervenţie, reglementărilor şi restricţiilor impuse au stat urmatoarele obiective principale: respectarea Ordonanţei nr.79/ pt.modificarea si completarea Ordonantei Guv.nr.43/1997 privind regimul drumurilor, modificată, completată şi aprobată prin Legea nr. 413/2002 asigurarea îndeplinirii măsurilor legale şi amenajărilor necesare pentru obiectivele prevazute 13
14 c) Relevanţa planului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva dezvoltării durabile. Dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane obligă la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice şi estetice, accentuand caracterul de globalitate a problematicii mediului. Raportul mediu natural mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului în care utilizarea primului este profitabilă şi contribuie la dezvoltarea celui din urmă, astfel că prin regulamentul de urbanism se prevede asigurarea de spaţii verzi, utilizarea eficientă şi durabilă a spaţiului existent, asigurarea facilităţilor necesare pentru un cartier de locuire, ce va asigura dezvoltarea zonei urbane studiate. Implementarea planului ar rezolva atat cerinte socio-economice, cat si functionale, armonizand cerintele cu potentialul zonei. d) Probleme de mediu relevante pentru plan sau program: apa Lucrările de alimentare cu apă potabilă şi canalizare sunt concepute în sensul încadrării în limitele admise de prevederile legale in vigoare, respectiv conform prevederilor din STAS 1342/91, HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002. Apa potabilă Se va racorda la reteaua de apa a Municipiului Timisoara. Apa uzată Se va racorda la reteaua de canalizare a Municipiului Timisoara. aerul Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse de poluare a atmosferei sunt, în principal, cele legate de traficul rutier. Sursele de impurificare a atmosferei specifice functionării obiectivelor sunt: Surse mobile autovehiculele. Acestea generează poluarea atmosferei cu CO, NO x, SO 2, hidrocarburi nearse C m H n, particule. Emisiile de poluanti sunt intermitente şi au loc de-a lungul traseului parcurs de autovehicule in incinta amplasamentului precum si in vecinatatea acestuia. Ordinul 462/1993, abrogat parţial de HG 128/2002 şi modificat de Ordinul 592/2002 si de Legea 104/2011, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17), stipulează 14
15 că Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentr u prima data in tara a autovehiculelor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile te hnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere in matriculate in tara. Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, în vederea diminuării presiunii asupra factorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie de măsuri : Realizarea de drumuri interioare se face cu prevederea de plantatii pe aliniament pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana, conform prevederilor Legii 265/2006. solul Nu sunt înregistrate poluări accidentale ale solului. Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii: Surse specifice perioadei de executie deseuri depozitate necontrolat In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului. In perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi: Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere. In vederea eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri : Realizarea de spaţii adecvate pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere Lucrări de întreţinere a solului în zonele verzi,cu plantaţii de arbori. Se poate concluziona că din punct de vedere al factorului de mediu SOL, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezinta o sursă semnificativă de poluare. 15
16 zgomotul şi vibraţiile După implementare, proiectul va respecta cerinţele impuse de prevederile legale privind gestionarea zgomotului ambiental, avand în vedere că traficul, ca sursă de disconfort sonor, nu va afecta populatia, proiectul nefiind intr-o zona suprapopulata, ceea ce nu incumbă necesitatea unor planuri de acţiune specifice cauzate de zgomotul din zona studiată prin prezentul proiect. radiaţiile Lucrările propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiaţii, deci nu necesită luare de măsuri împotriva radiaţiilor. e) Relevanţa PUZ pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu Se va respecta OUG 195/2005 aprobată prin Legea 265/2006, precum şi actele normative subsecvente. Managementul deşeurilor In incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate: Deseuri vegetale Deşeuri menajere şi asimilabile celor menajere, Deseurile vegetale vor fi valorificate ca ingrasamant biologic pentru culturile proprii. Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile locuitorilor. Pe amplasament nu vor fi reversibile. semnalate alte tipuri de deşeuri.nu exista efecte Vor fi respectate prevederile Legii 211/2011, HG 856/2002, precum şi ale HG 621/2005. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase Deoarece atât lucrările de alimentare cu apă, cât şi cele de canalizare sunt destinate folosinţei umane, nu rezultă nici un fel de substanţe toxice sau periculoase, deci nu necesită prevederea unor măsuri speciale în acest scop. Din desfasurarea activitatii propuse nu rezulta consumuri de substante toxice si periculoase. 16
17 Protecţia calităţii apelor Vor fi luate toate măsurile pentru respectarea Legii 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi actele normative subsecvente, respectiv HG nr. 188 din 28 februarie Protecţia calităţii aerului Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului se vor respecta prevederile Legii Nr.104/2011privind calitatea aerului inconjurator. Protectia solului Din punct de vedere al deseurilor produse de activitatea obiectivului propus, se va respecta Legea 211/2011, HG 856/2002 şi în general legislaţia în vigoare privind deşeurile, precum şi a legislaţia aplicabilă deşeurilor rezultate din ambalaje, respectiv HG 621/2005, pentru a nu se înfiltra în sol substanţe organice poluante Caracteristicile efectelor ale zonei posibil a fi afectate cu privire in special la: a)probabilitatea, durata, frecventa si reversibilitatea efectelor - nu este cazul. b)natura cumulative a efectelor nu este cazul. c) natura transfrontaliera a efectelor nu este cazul. d) riscul pentru sanatatea umana În vederea asigurării protecţiei mediului şi a sănătăţii oamenilor, în cadrul prezentei documentaţii se prevăd toate măsurile ce se impun a fi luate pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare. Lucrările proiectate nu influenţează negativ aşezările umane, ci sunt aşteptate cu interes de populaţie. De asemenea, în zonă nu există obiective de interes public care ar trebui să fie protejate. e) marimea si spatialitatea efectelor- nu este cazul f) valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat de : Caracteristicile naturale speciale sau de patrimoniu cultural In conformitate cu Planul de amenajare a teritoriului, sectiunea III- zone protejate si anexele sale publicate in MO 152/ , nu exista zone ecologice de interes, 17
18 desemnate in vecinatatea amplasamentului. In apropierea perimetrului studiat nu se afla nici o arie de protectie avifaunistica sau arii speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului nu se depasesc valorile limita. Folosirea terenului in mod intensiv Terenul are forma dreptunghiulara, suprafata totala a terenului fiind de mp. Tererenul va fi ocupat în proporţie de P.O.T. propus=max. 30%, respectand reglementările în vigoare în ceea ce priveşte coeficientul de ocupare a terenului. g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional. Nu e cazul. 18
19 4 CONCLUZII Prezentul PUZ si Regulamentul aferent acestuia devin documente necesar de coroborat si introduse in prevederile PUG Timisoara odata cu refacerea acestuia. Principalele categorii de interventie care vor sustine materializarea programului de dezvoltare vizeaza in ordine urmatoarele aspecte: - aprobarea PUZ prin concursul Consiliului Local Timisoara; - parcelarea loturilor rezidentiale si rezervarea zonelor necesare si suficiente pentru edificarea tramei stradale in zona; - predarea amplasamentelor rezultate in conditiile functiunilor promovate catre beneficiari acestia constituinduse in proprietarii de drept a acestor suprafete de teren cu toate drepturile si obligatiile legale ce le revin; - elaborarea proiectelor de investitie pentru obiectivele de utilitate publica - autorizarea cladirilor si amenajarilor exterioare in zona in conditiile prezentului regulament si a legislatiei in vigoare pentru a se putea demara actiunile de edificare constructiva a zonei; Ca o consecinta directa a aspectelor prezentate anterior si coroborat cu prevederile Regulamentului Local pentru zona studiata este de subliniat faptul ca arealul analizat poate deveni in urma interventiilor rezultate conform unei gandiri de ansamblu, un model de buna urbanizare, bine venita in structura orasului. Consideram ca prin interventiile propuse vom motiva in plus proprietarii acestor precum si a altor terenurilor la o abordare matura si chibzuita a exploatarii teritoriului in conditiile in care acestia devin si administratorii locali ai diferitelor zone si subzone funtionale. Intocmit: Arh. Radu D. Radoslav 19
FOAIE DE CAPAT. Proiect nr.: 129 / HALĂ PRODUCŢIE ŞI SEDIU ADMINISTRATIV B-dul industriei nr. 8 -TIMIŞOARA. Calea Buziaşului nr.
FOAIE DE CAPAT Proiect nr.: 129 / 2008 Denumirea proiectului : Faza : Beneficiar : Proiectant : PLAN URBANISTIC DE DETALIU HALĂ PRODUCŢIE ŞI SEDIU ADMINISTRATIV B-dul industriei nr. 8 -TIMIŞOARA P.U.D.
PLAN URBANISTIC ZONAL
PLAN URBANISTIC ZONAL P.U.Z. Complex rezidențial TAGOR STR. CONSTRUCTORILOR-ALBINELOR TIMIȘOARA 1 01. FOAIE DE CAPĂT DENUMIREA PROIECTULUI : P.U.Z. Complex rezidențial TAGOR NUMĂR PROIECT : 87/2011 FAZA
-LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE -
P.U.Z. -LOCUINTE COLECTIVE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - Amplasament: Beneficiar: Faza: Timisoara, Str. Marginii, CF nr.4166181, CF nr.415635 si CF nr.411623; S.C. ASSET ZC MARGINII S.R.L. PLAN URBANISTIC
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
str. TELEGRAFULUI NR 55, str. RENAŞTERII NR.23
Pr. Nr. 03/2012 FOAIE DE CAPĂT DENUMIREA LUCRĂRII : FAZA : Elaborare P.U.Z. str. TELEGRAFULUI, str. RENAŞTERII, str. SAMUIL MICU şi str. LORENA AMPLASAMENT : BENEFICIAR: PROIECTANT GENERAL : - - Plan Urbanistic
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Proiect publicat in data de 07.01.2015 DECIZIA ETAPEI DE ÎNCADRARE Nr. număr
FOAIE DE CAPAT. Proiect nr.: 56 / 2007
FOAIE DE CAPAT Proiect nr.: 56 / 2007 Denumirea proiectului : P L A N U R B A N I S T I C Z O N A L BISERICĂ ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI CENTRU SOCIAL -ZONA TIPOGRAFILOR, TIMIŞOARA Amplasament : Faza : Timişoara,
2.2. Date generale amplasament, accese, circulatii, relationarea zonelor, functiuni
MEMORIU JUSTIFICATIV 1 DATE GENERALE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI Obiectul proiectului: PLAN URBANISTIC DE DETALIU (P.U.D.) pentru Construire ansambluri de LOCUINTE COLECTIVE MICI Amplasament: Brasov,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova
MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR.292 privind modificarea inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Craiova Consiliul Local al Municipiului
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
H.G. 525/ Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism
Nr. 1. Hotărârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Art. 1 Se aprobă Regulamentul general de urbanism prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
MEMORIU DE PREZENTARE. (Intocmit conf. Ordin MMP nr.135/2010) Proiect
MEMORIU DE PREZENTARE (Intocmit conf. Ordin MMP nr.135/2010) Proiect MODIFICARE PROIECT AUTORIZAT CU A.C. NR. 1665/16.11.2017 pentru CONSTRUIRE IMOBIL P+9E APARTAMENTE SI FUNCTIUNI CONEXE DE AGREMENT,
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău Decizia etapei de încadrare Proiect / afisat site APM Bacău în data de 03.09.2015
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
STUDIU DE FEZABILITATE
S.C. THEISS CONSULT S.R.L. 517875 VURPĂR R NR. 117 A, COM. VINŢU U DE JOS, JUD. ALBA CUI 18253847 Atr. F RO, nr. ord. Reg. com/an J01/1398/2005; Cont. RO89BRDE010SV11697610100; Banca: BRD - Ag. Kaufland
PUZ CONSTRUIRE COMPLEX LOCUINTE COLECTIVE, COMERT, BIROURI, HOTEL
CUPRINS 1. INTRODUCERE... 5 1.1. Date de recunoastere a documentatiei... 6 1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului, relatia cu alte planuri si programe relevante...
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
RAPORT DE MEDIU. pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ
RAPORT DE MEDIU pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ Titular PUG - Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ Beneficiar PUG - Municipiul Piatra Neamţ 1 CUPRINS CAPITOLUL
DOCUMENTATIE. pentru obtinerea avizului Consiliului Judetean Timis Str. Memorandului Nr , Timisoara. beneficiar S.C. BITEA IMOBILIARE S.R.L.
DOCUMENTATIE pentru obtinerea avizului Consiliului Judetean Timis Str. Memorandului Nr. 76-78-80, Timisoara beneficiar S.C. BITEA IMOBILIARE S.R.L. Birou individual de arh. Radu Mihailescu arh. Radu Mihailescu
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
MEMORIU JUSTIFICATIV
MEMORIU JUSTIFICATIV 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A INVESTIŢIEI 1.Denumirea investiţiei: P L A N U R B A N I S T I C D E D E T A L I U CONSTRUIRE LOCUINTA PARTER 2.Amplasament: CALARASI, STR
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Lege nr. 278 din 24/10/2013
Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS
Regulamentul INCDFT- IFT Iaşi pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional de Cercetător ştiinţific - CS Regulamentul concursului pentru ocuparea funcţiei şi acordarea gradului profesional
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
PIESE DESENATE ŞI ANEXE
CUPRINS 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG. Relaţia cu alte planuri 3 2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia neimplementării
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
PUZ privind Concesionare teren în vederea construirii unui parc de distracţii tip aventură şi stână turistică, oraş Slănic Moldova, jud.
RAPORT DE MEDIU pentru PUZ privind Concesionare teren în vederea construirii unui parc de distracţii tip aventură şi stână turistică, oraş Slănic Moldova, jud. Bacău 2018 RAPORTUL DE MEDIU pentru PUZ privind
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4
FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară
- General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Studiul si proiectarea strazilor. Elemente necesare proiectarii
Studiul si proiectarea strazilor Elemente necesare proiectarii Elemente necesare proiectarii Studiile si proiectarea strazilor se face pe baza proiectului de constructie sau reconstructie a orasului sau