Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila RAPORT DE MEDIU PUZ STAŢIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA

Transcript

1 RAPORT DE MEDIU PUZ STAŢIUNEA LACU SĂRAT BRĂILA Beneficiar : UAT BRĂILA Autori: SC DANIAS SRL Auditor principal: BM 07-93/ Evaluator principal: EIM / Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor Iunie

2 CUPRINS Introducere 5 1. Informaţii generale Titularul proiectului Autorii atestaţi al Raportului de mediu Denumirea planului Proiectant Aşezare geografică 6 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante Aspecte generale Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Staţiunea Lacu Sărat Brăila Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe Planuri şi programe la nivel local Planuri şi programe la nivel regional 2.4. Istoricul cercetării şi valorificării nămolurilor terapeutice din arealul studiat Istoricul cercetării nămolurilor terapeutice Studii privind turismul balnear Fondul turistic Conţinutul şi obiectivele principale ale planului Dotări 25 Dotări existente 25 Zonificare funcţională - Bilanţul teritorial al situaţiei existente 35 Dotări propuse 38 Zonificare funcţională - Bilanţul teritorial al situaţiei propuse Utilităţi Alimentarea cu apă Canalizare Alimentarea cu energie electrică Alimentare cu căldură Alimentarea cu gaze naturale Căi de comunicaţie Deşeuri Infrastructura turistică, Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit 50 2

3 3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în cazul neimplementării PUZ propus Relieful Aerul Biodiversitatea, flora şi fauna Solul şi subsolul Apa Aspecte relevante ale evoluţiei probabile a factorilor de mediu în cazul neimplementării planului propus Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Calitatea aerului Calitatea apei de suprafaţă Calitatea solului Nivelul de zgomot şi vibraţii Căi de comunicaţii Populaţia şi sănătatea umană Peisajul Turismul Probleme de mediu existente relevante pentru PUZ cum ar fi ariile naturale protejate Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Introducere Obiective de mediu, ţinte şi indicatori Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului şi măsuri de prevenire şi reducerea efectelor negative asupra mediului Metodologia de evaluare Categorii de impact, criterii, efecte cumulative, interacţiuni Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectivelor de mediu relevante Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context transfrontieră Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului Consideraţii generale 111 3

4 9.2. Fenomene de risc natural şi antropic Analiza soluţiilor de amenajare cuprinse în PUZ şi măsuri complementare propuse de elaboratorii Raportului, pentru prevenirea, reducerea,compensarea efectelor adverse asupra mediului Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului Rezumat fără caracter tehnic Concluzii 136 Glosar de termeni 139 Bibliografie 140 Anexe Anexa nr. 1 - Plan de încadrare în zonă 141 Anexa nr. 2 Plan de situaţie situaţia existentă 142 Anexa nr. 3 Plan de situaţie reglementări propuse 143 Anexa nr. 4 Fişa perimetrului de protecţie hidrogeologică Lacu Sărat stabilită prin Ordinul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei nr. 376 din 27 martie Anexa nr. 5 Aviz de gospodărire a Apelor nr. 3 din emis de AN Apele Române, Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila 145 Anexa nr. 6 Aviz nr. 14-I/ emis de ANRM 146 4

5 RAPORT DE MEDIU PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. j), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din amplasamentul analizat s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării. Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 5

6 1. Informaţii generale 1.1. Titularul proiectului Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu SC DANIAS SRL Auditor principal/evaluator principal, Certificate de atestare: EIM / , BM 07 93/ ; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI , telefon: , fax : , mobil: ; Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului : Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţie nr. 31 în Registrul Naţional al elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon ; 1.3. Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal Staţiunea Lacu Sărat Brăila, amplasament: Staţiunea Lacu Sărat, judeţul Brăila 1.4. Proiectant Proiectant general: S.C. OPPIDUM STUDIO S.R.L. Proiect nr. 15/48426/2009 Şef proiect : Dr. Arh. Liliana Buhociu, atestat RUR C, D, E; telefon/fax: , bucuresti@opps.ro, galati@opps.ro; mobil: , fax ; 1.5. Aşezare geografică Staţiunea balneoclimatică Lacu Sărat este situată la 5,5 km de municipiul Brăila şi la 1,5 km de Dunăre (Braţul Arapu); staţiunea se află pe malul Lacului Sărat; accesul în staţiune se face direct din DN 21 Brăila - Slobozia şi prin drumul comunal DC 8, cu traseul DN2B (gara Lacu Sărat) DN21, zona studiată fiind cuprinsă între cele două drumuri. Aşezare geografică Staţiunea Lacu Sărat 6

7 Incadrarea în localitate Poziţia zonei faţă de intravilanul localităţii Zona studiată este în intravilanul Municipiului Brăila, ca trup separat trupul nr. 2. Relaţionarea zonei cu localitatea, sub aspectul poziţiei, accesibilităţii, cooperării în domeniul edilitar, deservirea cu instituţii de interes general Accesul în Staţiunea Lacu Sărat se realizează astfel: din Municipiul Brăila printr-o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din ţară), care face legătura între Municipiul Brăila şi Platforma chimică de la Chiscani), construită în anul 1901; rutier din DN2 de la Buzău sau de la Galaţi, DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat; cale ferată: - acces direct din Staţia CFR Lacu Sărat (numai trenuri personale) ; - acces indirect din Staţia CFR Brăila (pentru toate tipurile de trenuri), iar de aici cu cu mijloace de transport locale (autobuze) din gară sau cu tramvaiul din imediata apropiere a gării. Distanţa pe calea ferată, faţă de capitala ţării, Municipiul Bucureşti, este de 198 km până la Staţia Brăila şi de 179 km până la staţia Lacu Sărat. Staţiunea este în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. In ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale şi economice, turismul balnear a devenit un segment major al pieţei turistice internaţionale spre care se centrează importante mijloace materiale şi umane ale prestării unor servicii turistice şi medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ, chemate să satisfacă cerinţele vitale ale omului modern, determinate de evoluţia condiţiilor de viaţă şi a stării de sănătate a populaţei. Prin proiectul studiat s-a urmărit ca dezvoltarea turismului să respecte principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile practicării turismului pe scară largă. Se poate afirma că staţiunea Lacu Sărat face parte dintr-o reţea turistică cu potenţial de dezvoltare; prioritară este dorinţa locuitorilor şi administraţiei locale de a aduce staţiunea Lacu Sărat de la standardul de nivel local, la cel de nivel naţional. Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil; 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră. Valoarea terapeutică este accentuată în cazul Staţiunii Lacu Sărat de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice. Resursele balneare sunt reprezentate în primul rând de substanţele minerale terapeutice, care prin proprietăţile fizico-chimice răspund necesităţilor profilactice şi medicale de menţinere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacităţii de muncă şi de reconfortare fizică şi psihică individuală. Substanţele minerale terapeutice se regăsesc în apa lacului şi a nămolului terapeutic. In al doilea rând, factorii climatici existenţi, datorită poziţiei geografice (radiaţia solară, circulaţia atmosferică, temperatura, umiditatea, aeroionizarea) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie în staţiune la completarea ofertei de tratament. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării, staţiunea Lacu Sărat a apărut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potenţialului balnear şi turistic datorat calităţilor terapeutice ale nămolului şi apei sărate din lac, precum şi a cadrului natural din zona oferit de pădure. 7

8 Staţiunea este înconjurată de 70 ha de pădure, care atenuează climatul de stepă şi constituie un loc plăcut de refacere şi recreere. Lacul cu salinitate crescută este format pe un vechi curs al Dunării, acum complet izolat. Fundul lacului este acoperit pe întreaga suprafaţă de un nămol cu un aport ridicat de mineralizare. Calităţile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacu Sărat sunt cunoscute de multă vreme locuitorilor din împrejurimi şi nu numai, anual înregistrându-se un mare număr de turişti, sosiţi pentru tratament. Lacu Sărat prezintă importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală hipertonică, conţinând compuşi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare g/ litru), folosite pentru următoarele tratamente: - boli reumatismale degenerative; - inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale); - boli ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicită cronică); - dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotică, neurodermatite, etc.); - endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarianism pubertal); - afecţiuni ale sistemului nervos periferic (pareze uşoare, neurite, sciatică şi sechele după poliomelita); - stărilor post-traumatice (după operaţii pe muşchi, tendoane şi articulaţii, după luxaţii şi fracturi); - respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) şi alte boli. Staţiunea oferă şi facilităţi pentru băi calde în ape minerale în căzi, aplicări de nămol cald, aerohelioterapie şi aplicări de nămol rece, urmate de băi în lac, instalaţii pentru electro- şi hidroterapie, gimnastică, piscina pentru kinetoterapie. În toate aceste procedee de tratament se folosesc toţi compuşii chimici aflaţi în nămolurile Lacului Sărat: sulf, clor, sodiu, brom, magneziu. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) Judeţul Brăila Zone turistice Infrastructura specific turistică 8

9 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante 2.1. Aspecte generale Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de reglementare specifică detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate (acoperind toate funcţiunile: locuire, servicii, producţie, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc.) şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG ului localităţii din care face parte. Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile, reglementările de urbanism (permisiuni şi resticţii) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor din zona studiată (PUZ ul reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat în timp, funcţie de fondurile disponibile). Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, pentru zona studiată Din datele extrase din Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila nr. 2 din (Memoriu general), teritoriul intravilan existent este format din trei trupuri: - trupul 1 - municipiul propriu-zis; - trupul 2 - staţiunea Lacu Sărat; - trupul 3 - platforma industrială Chiscani. Cele trei trupuri totalizează 3.442,96 ha în intravilan. In intravilanul trupului 2 se regăsesc ca zone funcţionale zona cea mai importantă a unităţilor de tratament, a sporturilor de vară, agrement şi sport, o zonă mai mică de activitate de tip agroindustrial şi o minizonă de locuinţă şi funcţiuni complementare, care totalizează o suprafaţă de 151, 67 ha. Aşa cum se poate vedea din Planşa nr. 2 "Situaţie existentă - disfunctionalităţi" limita intravilanului administrativ se suprapune cu cea a intravilanului pe o lungime importantă în cazul trupului principal - municipiul propriu-zis - pe toata lungimea terestră a trupului 3 - platforma industrială Chiscani şi aproape pe toată lungimea trupului 2 - staţiunea Lacu Sărat. Diferenţa între intravilan şi administrativ este dată de suprafaţa ocupată de luciu de apă al Dunării în estul municipiului şi de terenurile din partea de vest, la care se adaugă suprafeţele ocupate de drumuri, de terenurile neproductive şi de suprafeţele digurilor încadrate la curţi construcţii". Faţă de cele de mai sus, se pot face următoarele observaţii: Observaţia nr. 1 - Suprafaţa de 151,67 ha, conform planului preluat în anul 2009 de la OCPI Brăila, cu intravilanul dat în coordonate stereo, nu cuprinde triunghiul din partea de sud, delimitat de DC8, DN21 şi partea de sud a suprafeţei ocupate de sere. Observaţia nr. 2 - Limita intravilanului administrativ al Staţiunii Lacu Sărat este diferită în cele două variante de prezentare a PUG Municipiul Brăila; de asemenea, este diferită faţă de limita înregistrată la OCPI. Conform Planului Urbanistic General, amplasamentul Staţiunii Lacu Sărat se află în intravilanul Municipiului Brăila, zona cuprinsă în UTR 54 şi UTR 55, astfel: - UTR 54, cuprinzând lacul propriu-zis (lacul I şi lacul II) şi o zonă de pădure de jur-împrejurul acesteia, ajungând în partea de NV până la Şoseaua Buzăului (ISt, Pa, PaP, Cr); - UTR 55, cuprinzând staţiunea propriu-zisă, între lac, Şoseaua spre Slobozia (DN21), DC8, până la intersecţia acestuia cu DN21 (ISct, ISs, LMu, Cr, P, A - POT max. = 55 %; POT min. = 20 %; CUT max. = 0,40; CUT min. = 0,30). 9

10 Faţă de Observaţia nr. 1 şi Observaţia nr. 2, care se menţin, apare şi Observaţia nr. 3: în UTR 54 este cuprins şi lacul II, cu suprafeţele aferente, care nu face obiectul PUG Municipiul Brăila. Luând în considerare Observaţiile 1, 2 şi 3, proiectantul general a considerat suprafaţa de intravilan a Staţiunii Lacu Sărat conformă cu planul OCPI Brăila, care corespunde ca suprafaţă cu cea prevazută în PUG; deşi s-a studiat în ansamblu o zonă mai mare decât UTR54 + UTR55, reglementările se prevăd strict pe suprafaţa de intravilan cuprins în Planul OCPI Obiectivele Planului Urbanistic Zonal Staţiunea Lacu Sărat Brăila Prin PUZ - Staţiunea Lacu Sărat Brăila se stabilesc următoarele zone funcţionale: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare; - zona pentru funcţiuni complexe de interes public (construcţii administrative, financiar-bancare/ construcţii turism/construcţii cultură şi spaţii aferente amenajate/construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii/construcţii sănătate/construcţii cult); - zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive; - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală) - zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială (căi de comunicaţie rutieră/alei pietonale/ căi de comunicaţie feroviară, tramvai/construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului). Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea următoarelor obiective: - Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică: spaţii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaţie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaţie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); - Obiectivul nr. 2 Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcţii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); - Obiectivul nr. 3 Dotări pentru cultură şi spaţii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcţii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcţii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaţii verzi (scuar, fântâni, pădure); - Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); - Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie: rutiere (străzi intravilan+ trotuar aferent, alei pietonale), feroviare (linii de tramvai) ; - Obiectivul nr. 6 Utilităţi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcţii edilitare); - Obiectivul nr. 7 Parcări, arii de staţionare (1360 de parcări + 6 parcări mari pentru autocare); - Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor ; - Obiectivul nr. 9 Alte amenajări: terenuri neconstruite (zona de protecţie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaţii, lacul (suprafaţă apă lac/perimetru ml). Încadrarea în teritoriul judeţului Brăila Staţiunea balneoclimatică Lacu Sărat se află la numai 5,5 km de Brăila. Terenul se află în intravilanul Municipiului Brăila. Zonificare funcţională Din analiza zonificării funcţiunilor existente, se desprind următoarele aspecte: Funcţiunile existente predominante sunt cele de turism (cuprinse în cadrul "Zonei pentru funcţiuni complexe de interes public") şi cele de spaţii verzi, agrement, amenajări sportive. Capacităţile de primire turistică, sunt poziţionate în partea de nord a staţiunii, spre lac, în apropierea accesului carosabil. Această zonă s-a dezvoltat în timp, datorită valorificării efectelor benefice ale nămolului terapeutic din Lacu Sărat şi a condiţiilor climatice şi de ambient oferite de pădure. 10

11 Fondul construit s-a amplificat în decursul ultimilor 30 de ani, realizându-se spaţii adecvate pentru turism şi balneaţie. Aşa cum se prezintă zonificarea actuală a funcţiunilor, staţiunea nu este valorificată decât cca 50 % din punct de vedere spaţial, adică partea sa de nord-est. În rest, sunt spaţii care nu-şi îndeplinesc rolul de agrement sau spaţii verzi. Identificarea elementelor care necesită protecţie şi natura acestora Având în vedere particularitatea aparte a Lacului Sărat - resursă minerală constituită din nămolul terapeutic şi apa sărată problematica protecţiei şi conservării lui este complexă, implicând instituirea unor perimetre şi zone de protecţie distincte, astfel: a. Perimetrul de protecţie hidrogeologică are în vedere zona în care apele freatice se deplasează având ca centru depresiunea Lacu Sărat. Acest perimetru se propune a fi conform Studiului Societăţii Internaţionale de Tehnică Hidrotermală elaborat în anul 1995, astfel: - la nord vest cca. 700 mm de mal (traseu relativ DN 2B); - la sud est cca 750 m de mal (traseu relativ DN 21); - la nord est cca. 110 m de mal; - la sud vest cca m de mal. Conform Adresei ANRM nr. 3623/ , perimetrele Lacu Sărat I şi II sunt: perimetrul Lacul Sărat 1 sector vestic şi central; S.C. Unita Turism Holding S.A. deţine Licenţa de concesiune nr. 658/1999 pentru exploatarea nămolurilor terapeutice, aprobată prin HG nr. 52/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 27/2000). Perioada de derulare a licenţei este de 20 de ani. perimetrul Lacul Sărat I sector estic; Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale UTB deţine Licenţa de concesiune nr. 1075/1999 pentru exploatarea nămolurilor terapeutice, aprobată prin HG nr. 810/2000 (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 469/2000). Perioada de derulare a licenţei este de 20 de ani. Pentru ambele perimetre este instituit perimetrul de protecţie hidrogeologică asupra zăcământului de nămoluri terapeutice din zona Lacul Sărat I, judeţul Brăila prin Ordinul Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei nr. 376 din 27 martie 1972, în urma unor studii hidrogeologice elaborate în conformitate cu instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Fişa perimetrului de protecţie hidrogeologică a lacului terapeutic Lacu Sărat Brăila este prezentată în Anexa nr. 4; b. Perimetrul de protecţie sanitară Zona de protecţie sanitară cu regim sever şi zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie aferente zăcămintelor de nămoluri terapeutice din zona Lacului Sărat, judeţul Brăila se instituie prin Ordin al Ministrului Sănătăţii, conform art. 3, alin. 3) din HG nr. 930/2005. Zona de protecţie cu regim de restricţie propusă la cca. 250 m de mal pentru ambele lacuri, 500 m în zona staţiunii. In acesta zonă este permisă executarea de construcţii cu respectarea următoarelor condiţii: asigurarea cu sisteme complete de canalizare a zonelor de locuit sau obiectivelor social -culturale; captarea apelor de şiroire prin canale adecvate şi dirijarea lor în afara zonei de protecţie sanitară de restricţie; desfiinţarea haznalelor şi a latrinelor. Zona de protecţie sanitară cu regim sever Conform art. 17, alin. 4) din HG nr. 930/2005, pentru lacurile şi nămolurile terapeutice, zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafaţa apei lacului, iar pe mal are 5 m lăţime în jurul lacului, unde este interzisă orice folosinţă sau activitate care, punând apa în contact cu factorii externi ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia. Anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 prevede pentru lacurile naturale, cum este şi Lacu Sărat o zonă de protecţie sanitară de 5m de la malul lacului. In această zonă sunt permise amplasări de construcţii şi amenajări legate direct de exploatarea sursei. d. Zona de protecţie ecologică (ecosistem acvatic al Lacului Sărat). 11

12 Referitor la procentul de ocupare a terenului (POT) rezultat din noua funcţiune, precizăm că autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului să nu depăşească limita superioară stabilită conform proiectului (procentul normat conform HG nr. 525/1996). Condiţiile de amplasare a construcţiilor în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localităţii sunt prevăzute în Anexa 1 la Regulamentului local de urbanism, cu respectarea şi a Normelor tehnice privind sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice din HG nr. 1154/ , cuprinse în Anexa 8 la Regulamentul local de urbanism. Amplasarea obiectivelor se va realiza numai în locaţiile strict determinate, prevăzute în PUZ. PUZ are caracter de reglementare specifică detaliată pentru o zonă şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General al localităţii sau completează prevederile acestuia. Planul Urbanistic Zonal stabileşte reglementări specifice pentru o anumită zonă dintr-o localitate urbană sau rurală, compusă din mai multe parcele, acoperind, toate sau o mare parte din funcţiunile: locuire, instituţii şi servicii, unităţi de producţie şi depozitare, căi de comunicaţie, spaţii plantate, pentru agrement şi sport, destinaţie specială, gospodărie comunală, echipare edilitară. Este şi cazul staţiunii balneoclimatice Lacu Sărat, pentru care UAT a Municipiului Brăila solicită realizarea unui Plan Urbanistic Zonal, pentru stabilirea disfuncţionalităţilor şi a propunerilor de dezvoltare, astfel încât staţiunea să atingă acei parametri care să-i permită trecerea de la categoria de staţiune balneoclimatică de nivel local, la cea de nivel naţional. Procentul de ocupare al terenului (POT) rezultat din noua funcţiune, va respecta dreptul de proprietate şi interesul public. Amenajarea spaţială a staţiunii Lacu Sărat Brăila este rezultatul mai multor factori: relief, dezvoltarea localităţilor din împrejurimi (apropierea de marile centre urbane Brăila şi Galaţi), dezvoltarea demografică a localităţilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces, peisaje, lipsa factorilor poluanţi, toate determinând extinderea şi forma vetrei acesteia. Dar cel mai important factor în evoluţia teritorială a staţiunii îl reprezintă calităţile factorilor terapeutici naturali, nămolurile terapeutice, care au impulsionat extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acesteia. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit Zonele functionale cuprind, fiecare în parte, totalitatea activităţilor specifice chiar dacă intervin necontinuităţi teritoriale. Subzonele funcţionale, conforme cu Anexa 9 la RLU, cuprind spaţial părţi din zonele funcţionale, astfel alcătuite, încât să fie coerente şi continue atât d.p.d.v al funcţiunilor cât şi al ocupării teritoriale, motiv pentru care indicatorii teritoriali s-au evidenţiat nu la nivelul zonelor funcţionale, ci la nivelul subzonelor funcţionale (Sz 54/1; Sz 54/2; Sz 55/1-6). Subzonele funcţionale propuse sunt: Sz 54/1 - subzona cuprinzând lacul şi zona protecţie cu regim sever; Sz 54/2 - subzona balneaţie liberă şi pădure; Sz 55/1 - subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2 - subzona spaţii verzi, agrement; Sz 55/3 - subzona spaţii comerciale şi turistice de acces în staţiune; Considerând suprafaţa propriu-zisă a staţiunii (delimitată între lac, la nord; DC8 şi limita staţiunii cf. OCPI, la sud, DN 21 la est) de m 2, gradul de ocupare a zonei cu fond construit prezintă următorii indicatori: - S staţiune = m 2 ; - S construită = m 2 ; - S desfăşurată construită = m 2 ; 12

13 POT = / x 100% = 7,50%; CUT = / = 0,13 Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Staţiunea Lacu Sărat Subzone UTR 54 şi UTR 55 13

14 UTR 55 şi Indicatorii subzonei 14

15 2.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe Planuri şi programe la nivel local Turismul balnear este singura formă de turism din ţara noastră care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil; 1/3 din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră. Această valoare este accentuată în cazul Staţiunii Lacu Sărat Brăila de complexitatea factorilor naturali, factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice. Staţiunea Lacu Sărat, cu o suprafaţă de 33,85 ha este situată la 16 m deasupra nivelului mării, fiind înconjurată de pădure pe o arie de 70 ha, atenuând climatul specific zonei de stepă, prin atmosfera plăcută şi aerul respirabil. In Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila , Staţiunea Lacu Sărat este nominalizată în privinţa caracterului terapeutic al apei şi nămolului sapropelic (valori ridicate ale indicatorilor de mineralizare şi a conţinutului ridicat de cloruri şi magneziu). Calitatea lacului este monitorizată şi în raport cu gradul de troficitate evidenţiază faptul că din punct de vedere al nutrienţilor acesta corespunde categoriei eutrofe, datorită biomasei fitoplanctonice corespunde categoriei ultraoligotrofe, şi raportandu-ne la saturaţia în oxigen, Lacu Sărat se situează în categoria mezotrofă. În ultima perioadă se constată o scădere excesivă a nivelului apei lacului; a mai rămas doar 30% din ceea ce era cândva Lacul Sărat. Este necesară întocmirea unui studiu de specialitate care să stabilească cauzele reale ale scăderii nivelului apei lacului, găsirea şi aplicarea soluţiilor pentru asigurarea calităţilor balneoclimaterice ale lacului, a valorilor terapeutice a apei şi nămolului sapropelic, prin evitarea oscilaţiilor de nivel al acestuia, ca urmare a fenomenului de evaporare în lunile de vară, necompensate de precipitaţii şi afluxul periferic al freaticului. Concomitent cu PUZ, s-au realizat următoarele studii de fundamentare: - Strategia de valorificare a potenţialului turistic al Staţiunii Lacu Sărat; - Studiu analitic privind documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate anterior, în context supralocal. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila cuprinde următoarele măsuri necesare pentru dinamizarea vieţii culturale a oraşului pe timp de vară, care vizează şi Lacu Sărat : - necesitatea extinderii şi modernizării structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila, în scopul atragerii unui număr sporit de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate; - dezvoltarea de programe culturale şi educaţionale pentru copii şi tineri pe perioada vacanţei (preluarea în administrarea publică locală a taberei de copii de la Lacu Sărat şi organizarea în perioada vacanţei a atelierelor de ceramică, teatru, poezie, muzică, etc.); - încurajarea realizării de evenimente culturale în spaţiul public (pe stradă, în parcuri, în pieţe), concerte, jocuri populare, spectacole de dans, divertisment, teatru, recitaluri de poezie; - promovarea spectacolelor realizate de către absolvenţii Liceului de Artă Hariclea Darclee. Planul de Urbanism General al Municipiului Brăila In prezent este în vigoare Planul Urbanistic General al Municipiului Brăila care a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal Brăila nr. 2 din Priorităţile urmărite privind asigurarea dezvoltării durabile vizează realizarea Planului Urbanistic Zonal pentru Staţiunea Lacu Sărat, ţinând cont de noile cerinţe pentru dezvoltarea şi regenerarea urbană determinate de intrarea în comunitatea europeană. 15

16 Folosinţa terenului propus pentru reconversie prin PUZ Plecând de la principiul că nu întotdeauna calitatea serviciilor de cazare şi nici posibilităţile de agrement determină afluxul turiştilor, ci valoarea resurselor balneare, soluţia propusă prin PUZ are 2 raţiuni principale : Rezolvarea disfuncţionalităţilor din punct de vedere al circulaţiei: Rezolvarea disfuncţionalităţilor din punct de vedere al zonificării funcţiunilor: Planul Urbanistic Zonal are drept scop principal crearea cadrului legal, din punct de vedere urbanistic pentru realizarea zone funcţionale propuse în conformitate cu tendinţele de dezvoltare economică a Municipiului Brăila şi încadrarea soluţiei de ansamblu a perimetrului, intravilan. (PUG Municipiul Brăila, HCL Municipal Brăila nr. 2 din ). Staţiunea va cuprinde următoarele zone funcţionale: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare; - zona pentru funcţiuni complexe de interes public (construcţii administrative, financiar bancare/construcţii turism construcţii cultură şi spaţii verzi amenajate/construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii/construcţii/sănătate/construcţii cult); - zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive; - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); - zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială (căi de comunicaţie rutieră/alei pietonale/căi de comunicaţie feroviară, tramvai/construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului); Subzonele funcţionale propuse sunt: Sz 54/1- subzona cuprinzând lacul şi zona de protecţie cu regim sever; Sz 54/2- subzona balneaţie liberă şi pădure; Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2- subzona spaţii verzi, agrement; Sz 55/3- subzona spaţii comerciale şi turistice de acces în staţiune; Pentru zona L (rezidenţială şi funcţiuni complementare) permisiunile se referă la amplasarea construcţiilor în zone centrale (POT 80%), în zone comerciale (POT 85%, ), în zone mixte (POT 70%), în zone rurale (POT 30%). Pentru zonele rezidenţiale, condiţionările şi restricţiile se referă la fapul că în zonele cu funcţiuni de locuire (locuinţe, case de vacanţă şi alte construcţii cu caracter turistic, spaţii de cazare pemanentă sau temporară), regimul de înălţime al construcţiilor va fi astfel: - zona exclusiv rezidenţială cu locuinţe P, P+1, P+2 (POT 35%); - zona rezidenţială cu clădiri cu mai mult de 3 niveluri (POT 20%); - zona predominant rezidenţială (locuinţe cu dotări aferente) (POT 40%). Pentru zona IS (pentru instituţii şi servicii, funcţiuni complexe de interes public), permisiunile se referă la construirea serviciilor de interes general pe terenuri libere, iar condiţionările şi restricţiile se referă la faptul că nu se acceptă alte folosinţe decât instituţii publice şi servicii în clădiri independente, şi că pentru construcţiile noi se vor respecta P.O.T. - ul rezultat din noua funcţiune şi interesul public. Pentru zona SP (spaţii plantate, agrement şi sport), permisiunile se referă la lucrări de protejare şi întreţinere, cu scopul îmbunătăţirii aspectului calitativ şi funcţional al subzonei, iar condiţionările şi restricţiile se referă la faptul că în această subzonă nu se autorizează construirea de clădiri, nu se permite traversarea cu circulaţii carosabile, se interzice amplasarea de construcţii provizorii, etc. Pentru zona C (căi de comunicaţii), permisiunile se referă la menţinerea traseelor existente şi autorizarea lucrărilor de întreţinere existente, iar condiţionările şi restricţiile se referă la faptul că intervenţiile sunt permise doar pe baza documentaţiilor de specialitate. 16

17 Pentru subzona Sz 54/1 subzona cuprinzând lacul şi zona de protecţie cu regim sever, condiţionările şi restricţiile se referă la faptul că este instituită interdicţia definitivă de construire, regim sever, de restricţie, de protecţie hidrologică; de asemenea, este instituită zona de protecţie ecologică pentru ecosistemul lacului. Pentru subzona Sz 54/2 - subzona balneaţie liberă şi pădure, permisiunile se referă la extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru balneaţie, turism, sport, diversificarea reţelelor de servicii, perdele de protecţie sau alte delimitări la marginea zonei sanitare de protecţie cu regim sever; condiţionările şi restricţiile se referă la faptul că este instituită interdicţia definitivă de construire, regim sever, de restricţie, de protecţie hidrologică). De asemenea, este instituită zona de protecţie ecologică pentru ecosistemul lacului. Pentru subzona Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis, permisiunile se referă la realizarea de construcţii în limitele de ocupare a terenului şi având funcţiuni specifice conform cu PUZ propus (construcţii de hoteluri, vile, locuinţe, camping, spaţii comerciale, de alimentaţie publică, piscine), diversificarea reţelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru pentru balneaţie, turism, sport, renovarea fondului construit, restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral. Condiţionările şi restricţiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/2 - Subzona spaţii verzi, agrement, permisiunile se referă la diversificarea reţelelor de servicii (realizare de stadion, terenuri de sport, verzi amenajate), extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru sport; condiţionările şi restricţiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului natural şi construit. Pentru subzona Sz 55/3 Subzona spaţii comerciale şi turistice de acces în staţiune, permisiunile se referă la realizarea de construcţii în limitele de ocupare a terenului şi având funcţiuni specifice conform cu PUZ propus (construcţii de hoteluri, bazar comercial, spaţii comerciale, de alimentaţie publică), diversificarea reţelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru balneaţie, turism, sport, renovarea fondului construit, restructurarea fondului existent degradat fizic sau moral. Condiţionările şi restricţiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/4 - Subzona activităţi culturale, agrement, permisiunile se referă la realizarea de construcţii în limitele de ocupare a terenului şi având funcţiuni specifice conform cu PUZ propus (sală polivalentă, amfiteatru, tabăra copii, alimentaţie publică), diversificarea reţelelor de servicii, extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru turism, sport, cultură, spaţii verzi. Condiţionările şi restricţiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. Pentru subzona Sz 55/5 - Subzona activităţi de cult, permisiunile se referă la realizarea de construcţii în limitele de ocupare a terenului şi având funcţiuni specifice conform cu PUZ propus (biserică, centru monahal, spaţii verzi), extinderea amenajărilor şi dotărilor pentru culte şi spaţii verzi. Condiţionările şi restricţiile se referă la păstrarea şi protejarea mediului natural, depistarea şi dimensionarea surselor de poluare în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu, conservarea, restaurarea, reabilitarea şi protejarea patrimonului construit şi natural. 17

18 Pentru subzona Sz 55/6 - Subzona construcţii edilitare, permisiunile se referă la construcţii aferente reţelelor tehnico edilitare; condiţionările şi restricţiile se referă la interzicerea amplasării de staţii de epurare şi infiltrarea de ape reziduale în perimetrul de protecţie hidrogeologică; în zona de protecţie sanitară cu regim sever se interzice traversarea de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, deversarea de ape uzate în lac Planuri şi programe la nivel regional Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud Est pentru perioada Programul Naţional de Dezvoltare Urbană cuprinde Axa prioritară nr. 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul de intervenţie major 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă au identificat dezvoltarea turismului ca prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare, întrucât implementarea acestei axe prioritare contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă. Turismul crează oportunităţi de creştere economică regională şi locală şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural, specific fiecărei regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De asemenea, o parte importană din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forţei de muncă feminine. Valorificarea atracţiilor turistice din diferite zone ale ţării poate contribui la creşterea economică a unor centre urbane în declin, prin favorizarea apariţiei şi dezvoltării firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive pentru investitori. Dezvoltarea turismului va ţine cont de principiile dezvoltării durabile, în sensul conservării şi protejării patrimoniului natural şi cultural, dar şi al reducerii presiunii antropice asupra mediului, inerentă în condiţiile practicării turismului pe scară largă. Creşterea numărului de turişti, aşteptată în condiţiile dezvoltării turismului, va suprasolicita mediul înconjurător, afectând echilibrul ecosistemului. Presiunea asupra mediului va fi ţinută sub control în regiunile cu patrimoniu natural deosebit, pentru a permite valorificarea acestuia într-o manieră durabilă şi printr-o repartizare spaţială uniformă a activităţilor turistice. Obiectivul Strategiei de Dezvoltare Regională este creşterea Produsului Intern Brut (PIB) regional, până în anul 2013, cu o rată de creştere superioară celei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi a atractivităţii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Obiectivul general poate fi atins prin : - creşterea atractivităţii regionale şi dezvoltarea durabilă a regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane şi a potenţialului turistic; - dezvoltarea sectorului privat, generator permanent de noi locuri de muncă; - creşterea competitivităţii regionale prin sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii şi calificarea resurselor umane; 18

19 Incadrarea strategiei în cadrul POR şi a Axei nr. 5 la nivel regional şi naţionale este prezentată în tabelul de mai jos: Program nivel naţional POR POR POR Domeniu major de intervenţie Acţiuni (operaţiuni) Axa nr. 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe 5.2.Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor 5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică - Restaurarea, protecţia şi conservarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul universal, precum şi modernizarea infrastructurilor conexe; - Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural naţional cu important potenţial turistic şi modernizarea infrastructurii conexe, în vederea introducerii în circuitul turistic; - Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural din mediul urban, în vederea introducerii în circuitul turistic; - Dezvoltarea turismului bazat pe resurse turistice naturale; - dezvoltarea turismului balnear; - modernizarea/extinderea structurilor de cazare şi a unităţilor conexe; - crearea/modernizarea/extinderea infrastructurii turistice de agrement şi a unităţilor conexe; - Crearea unei imagini pozitive a României ca destinaţie turistică, prin definirea şi promovarea brandului turistic naţional; - Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice; - Crearea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare turistică (CNIPT) şi dotarea acestora; Obiectivele menţionate sunt corelate cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea dezvoltării echilibrate a teritoriului regiunii, prin valorificarea resurselor şi susţinerea economiilor locale, păstrarea valorii mediului înconjurător şi asigurarea oportunităţilor egale. Resursele pentru implementarea măsurilor constau în granturi, credite, cu sau fără dobânzi subvenţionate. Programul Operaţional Regional (POR) va finanţa obiectivele cu potenţial turistic care sunt incluse în localităţile din mediul urban şi rural, staţiuni turistice balneare, climaterice şi balneoclimaterice. Alocarea finaciară pentru POR este de euro, din care euro din FEDR, restul reprezentând fonduri publice, naţionale şi private. Alocarea financiară pentru Regiunea Sud-Est este de euro. In cadrul acestui domeniu major de intervenţie, Primăria Municipiului Brăila va interveni în infrastructura rutieră în staţiunea Lacu Sărat. Proiectul constă în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere (accesul în staţiune) de la DE 577 (DN21 Brăila-Slobozia), care va traversa calea de rulare a tramvaielor, va merge până la rondou şi în continuare până la capătul aleilor. 19

20 PATN Zone turistice Resurse turistice naturale Judeţul Brăila Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 SUD EST Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud Est (PRAM) cuprinde problemele de mediu identificate ale Regiunii 2 Sud Est şi prevede obiectivele şi acţiunile propuse pentru soluţionarea acestor probleme. Obiectivele specifice ale PRAM se referă la: - stimularea dezvoltării echilibrate a zonei; - diminuarea dezechilibrelor intra-regionale, care vizează în special calitatea factorilor de mediu; - revitalizarea zonelor defavorizate din punct de vedere al calităţii mediului; - preîntâmpinarea producerii de dezechilibre ecologice; - stimularea cooperării în domeniul protecţiei mediului; - schimbarea modului de abordare în problemele de mediu; - conservarea spaţiului natural în regiune în concordanţă cu normele şi valorile UE; Pentru obiectivele regionale de mediu menţionate au fost identificate şi planificate pe termen mediu şi scurt măsuri specifice pentru soluţionarea problemelor prioritare. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu indică măsuri specifice pentru Lacu Sărat; acestea se referă la schimbările climatice care afectează nivelul freatic al lacului. Prin propunerile sale: - studiu de specialitate care să stabilească cauzele reale ale scăderii nivelului apei lacului; - găsirea şi aplicarea soluţiilor pentru asigurarea calităţilor balneoclimaterice ale lacului, a valorilor terapeutice a apei şi nămolului sapropelic; - evitarea oscilaţiilor de nivel al acestuia, ca urmare a fenomenului de evaporare în lunile de vară, necompensate de precipitaţii şi afluxul periferic al freaticului, PUZ va contribui la sprijinirea implementării PRAM. 20

21 2.4. Istoricul cercetării şi valorificării nămolurilor terapeutice din arealul studiat Istoricul cercetării nămolurilor terapeutice Valorificarea proprietăţilor terapeutice ale factorilor naturali de cură sunt destul de vechi. Hipocrat este considerat iniţiatorul terapiei naturale, precizând în renumitul său tratat de medicină, rolul pe care-l au soarele, apa şi nămolurile asupra organismului uman, modul cum acţionează acestea şi efectul pe care-l produc atunci când omul vine în contact cu ele. Lacu Sărat are o vechime mai mare decât Lacul Techirghiol, efectele sale terapeutice fiind cunoscute din antichitate. Primele date despre această zonă datează din timpul lui Vlad Tepeş Studii privind turismul balnear În apropierea zonelor cu nămol terapeutic, a fost dezvoltată aşezarea orientată în special spre însănătoşire, aşezarea devenită între timp staţiune balneară modernă a zilelor noastre, care asigură valorificarea ştiinţifică, sub supraveghere medicală, a factorilor naturali. Interesul terapeutic şi social pentru cure în staţiunea balneoclimaterică au determinat efectuarea diferitelor genuri de cercetări de specialitate. Astfel, pentru promovarea staţiunii în circuitul turistic naţional, în anul 1829, autorităţile locale au luat o serie de măsuri, astfel încât în anul 1850 calităţile terapeutice ale apei şi ale nămolului erau cunoscute în întreaga ţară. In anul 1861, din iniţiativa Ministerului de Finanţe al României, inginerul George Rudeanu a efectuat primele studii asupra apei lacului, iar în anul 1870 s-au efectuat primele băi după recomandări medicale, medicii oraşului Brăila asigurând serviciile de asistenţă. Cunoaşterea calităţilor terapeutice ale apelor şi nămolului lacului, precum şi punerea în folosinţă, în anul 1872, a liniei ferate Buzău Galaţi, a influenţat în mod pozitiv înfiinţarea primelor aşezări de locuinţe în zonă. Interesul pentru nămolul terapeutic s-a materializat în timp prin realizarea unor construcţii, dotări, amenajări pentru turism şi balneaţie. Staţiunea cunoaşte o dezvoltare intensă. Se fac analize de ape, se construiesc băi şi spaţii de cazare cu o arhitectură deosebită. Primele clădiri special amenajate pentru băi au fost construite în anul 1873 de către cetăţenii brăileni Oprea Iliescu şi I. Toma, care au amenajat barăci pentru băi calde, având drept sursă calorică bolovanii încinşi în foc. Până în anul 1879, vizitatorii locuiau în corturi, colibe sau gherete rudimentare, motiv pentru care conducerea judeţului Brăila, a luat o serie de măsuri pentru sistematizarea zonei. Astfel, din anul 1879, lacul trece sub administraţia Ministerului Domeniilor, care a alocat o suprafaţă de 50 pogoane de pe malul lacului pentru construirea unor clădiri moderne (la vremea respectivă) şi a unor băi special amenajate. In anul 1882 se începe plantarea unor zone despădurite din jurul lacului de nord, deoarece acesta fusese planificat de autorităţile locale pentru amenajare turistică, datorită apropierii sale mai mare de oraşul Brăila, decât lacul de sud. Prima analiză a apei lacului şi a nămolului a fost efectuată de medicul oraşului, Bernard Lenway în anul 1879, iar în anul 1883 Ministerul Domeniilor a numit o comisie de specialişti compusă din inginerul Sergiu şi medicii Felix şi Lenway, pentru efectuarea de analize şi pentru avizarea organizării noii staţiuni balneare. In anul 1885, Lenway publică în Buletinul Ministerului Domeniilor rezultatele studiilor efectuate asupra nămolului şi apei. Concomitent, în anul geograful Grigore Stefănescu şi inginerul Ibochet au început efectuarea studiilor geologice asupra lacului şi a regiunii înconjurătoare. Tot în anul 1885 s-a efectuat şi prima statistică a numărului de vizitatori ai staţiunii, a căror număr a fost de circa

22 In anul 1886 se construieşte primul stabiliment pentru băi calde şi reci (cu 32 de camere) şi un cazinou. In acelaşi an, Râmniceanu a publicat un studiu istoric şi chimic asupra lacului care a făcut vâlvă în lumea ştiinţifică. Primele lucrări cu referire la efectele miraculoase ale zăcămantului terapeutic al lacului, au fost publicate de Ion Apostolescu, în anul 1884 şi în anul Lucrările au fost prezentate în cadrul Congresului de hidrologie şi climatologie de la Paris (1889). Lucrarea a demonstrat că Lacu Sărat întrecea în calităţi o serie de lacuri asemănătoare din Europa, confirmând notorietatea europeană. După o scădere a numărului de turişti în anul 1886 la 627, în anii următori se observă o creştere evidentă. Numărul de turişti înregistraţi în perioada Perioada Nr. turişti sosiţi Sursa: Analele Brăilei, Cap. III, pag.47 In 1887, numărul de turişti creşte cu 36,3% faţă de 1886, după care în anul următor se observă o intensificare a sosirilor la În anul 1889 numărul de turişti continuă să crească la 1312 persoane, atingând în anul 1890 un maximum de 1538 turişti reprezentand 27,42 % în structura sosirilor pe total interval Ministerul tutelar va organiza pe langă analizele efectuate în ţară, efectuarea altor analize la laboratorul de chimie al Scolii de Mine din Paris. În anul 1888, Dr. Carnot publică rezultatele analizelor în Buletinul Ministerului Domeniilor nr. 4, 5 şi 6/1890. Apa lacului avea în compoziţie următoarele substanţe: Clorură de sodiu (26,600 mg ), Calciu (0,317 mg ), Sulfat de sodiu (24,404mg ), Sulfat de magneziu ( 6,225mg ), Siliciu (0,020 mg ), Bicarbonat de calciu ( 0,461mg ), Peroxid de fier (8,010 mg ). Tot în anul 1889 a fost amenajat parcul având o suprafaţă de 47 ha, fiind organizat după modelul parcurilor englezeşti; s-a construit un pavilion pentru muzică. În anul 1891 Ministerul Domeniilor Statului a numit o comisie formată din specialişti români, în vederea vizitării celor mai importante staţiuni din Europa pentru a găsi soluţiile cele mai optime pentru sistematizarea Staţiunii Lacu Sărat. In anul 1896 staţiunea avea reţea de apă potabilă, la care erau conectate şi primele vile şi clădirea administraţiei. La începutul sec. XX, în anul 1901, staţiunea a fost racordată la reţeaua de transport electric cu oraşul, fiind una din primele localităţi în ţară şi Europa. Intre anii 1902 şi 1906, dezvoltarea staţiunii este mediatizată de ziarele locale Curierul Lacului Sărat şi Cura 4. După primul război mondial, în anul 1922 se construieşte un mare cazinou. Din profitul realizat de acesta, 30% era destinat efectuării de lucrări edilitare în staţiune. În anul 1921 a luat fiinţă Societatea Anonimă Lacu Sărat, care avea dreptul de exploatare pentru 40 ani. Perioadă de vârf în istoricul staţiunii balneare este considerată perioada interbelică, când staţiunea cunoaşte o amplă extindere a spaţiului de cazare şi o cercetare intensă a proprietăţilor curative ale factorilor terapeutici. 22

23 Restaurantul Casino Grădina Lacu Sărat In zona parcului, construcţia cazinoului (tip parter şi mansardă) se completa cu imaginea chioşcului de muzică şi un spaţiu verde generos. Restaurantul Casino, Bazarul Elitei, Marele Restaurant Principesa Maria cu parter şi etaj, Restaurantul Villa Regală, Restaurantul Englez, cu parter şi mansarda, construcţie pe colţ cu donjon deasupra intrării, Vila Mantu şi Gorovei (parter şi mansardă) de asemenea pe colţ, cu donjon deasupra intrării, Restaurantul Untaru, birtul Vasilescu,Vila Cpt. Leonida Nicolescu, (cu parter, etaj, mansardă si donjon î n axul central), birtul Popescu (cu parter, etaj, mansardă şi donjon pe colţuri), sunt câteva din construcţiile foarte elegante ale vremii respective, care din păcate nu s-au păstrat. Erau caracterizate prin socluri şi nivele înalte, cu ferestre dezvoltate pe înălţime, drepte sau arcuite la partea superioară, caracteristice începutului de sec. XX. Alte vile, precum Ancora (parter) sau Segărceanu (parter, etaj, mansardă, donjon cu panoramă asupra staţiunii) sau Clarisa (parter), sau Paleologue (parter şi mansardă) aveau aerul staţiunilor austriece, cu motive ornamentale din lemn. Este foarte interesantă unitatea stilistică, aşa cum apare ea în fotografiile vremii, precum şi eleganţa pe care aceste construcţii o degajau. Astfel, spre aleile staţiunii existau zone în care frontul stradal era compact, cu construcţii alipite, care se prezentau foarte unitar, cu o arhitectură, la care se adaugă şi stilul neo-românesc. Dotările existente (hoteluri şi vile) asigurau capacitatea de cazare a staţiunii pentru turiştii veniţi la tratament. Agrementul era asigurat de parcurile staţiunii, dintre care Parcul Englez era amenajat cu oglinzi de apă şi ronduri de flori, cu mult gazon şi copaci (ordonaţi pe alei, pentru umbră). Zona de tratament cuprindea Sanatoriul Principele Nicolae, Stabilimentul băilor (reci şi calde), precum şi zona amenajată cu construcţii şi împrejmuiri din lemn deasupra lacului, pe piloţi din lemn pentur băi reci, separat femei/bărbaţi. Administraţia băilor, o construcţie în stil clasic, cu parter şi etaj, care există şi astăzi într-o formă restaurată cuprinde atât birourile, cât şi cabinetele pentru medici, farmacia şi Poşta. Staţiunea avea amenajată pe malul lacului o plajă foarte modernă (chiar pentru zilele de astăzi), dotată cu construcţii de lemn pentru cabine de 23

24 schimb haine, cu terasă pentru răcoritoare, cu spaţii amenajate pentru joacă copii, cu umbrele şi sezlonguri, precum şi bazine amenajate în lac. Interesant este faptul că s-a păstrat stilistica donjoanelor la colţuri şi în axul clădirii, deşi construcţia era din lemn. In perioada interbelică Staţiunea Lacu Sărat dispunea de următoarea bază materială: Palatul administraţiei, Cazarma personalului de serviciu, Casa pădurii, Sera staţiunii, Stabilimentul pentru băi reci, Stabilimentul pentru băi calde, Vila regală Principele Nicolae, reprezentând clădiri publice. Clădirile particulare erau reprezentate de cele 16 vile, la care se adăugau o serie de hoteluri şi restaurante de diferite categorii. Hoteluri de categoria I-a : Ancora, Camelia, Elena, Mihăilescu, Lenuţa şi restaurantul Casinou. Categoria a II-a o formau hotelurile: Schor, Traianus, Balanescu, Bucu, Popescu şi restaurantele: Schor, Capsa, Mihăilescu. în categoria a III-a erau 3 vile mai puţin importante. După al doilea război mondial, Staţiunea Lacu Sărat a suferit o serie de transformări cu privire la baza materială, transformări dictate de necesitatea înlocuirii bazei materiale depăşite moral şi fizic, acordarea la cerinţele pieţii. După anul 1970, capacităţile de cazare şi balneare s-au mărit semnificativ prin construirea câtorva hoteluri (Perla, Turist, Flora) şi a unei baze de tratament (cu 500 proceduri majore pe zi, şi 1000 proceduri asociate pe zi), alte construcţii de cazare pentru nevoi sociale cămine nefamilişti, care ulterior, au căpătat tot destinaţia de spaţii de cazare pentru turişti. Atât cercetarea, cât şi dezvoltarea infrastructurii se continuă în perioada comunistă, pentru ca apoi staţiunea să cunoască o perioadă de declin Fondul turistic Apa ca factor de mediu, prezintă favorabilitatea cea mai mare şi joacă rolul principal în dezvoltarea turismului balnear. Ceilalţi factori de mediu (aerul, biodiversitatea, mai puţin factorul edafic) îşi afirmă favorabilitatea pentru dezvoltarea turismului balnear mult mai târziu, după ce oamenii au început să conştientizeze activ faptul că nucleele balneoclimaterice reprezintă oaze de aer curat, linişte, verdeaţă. În partea de est a României, pe baza zăcămintelor bogate de ape sărate şi nămoluri sapropelice, cunoscute de foarte multă vreme s-au dezvoltat, de-a lungul timpului, baze de tratament în staţiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonier. Unde nu a fost posibilă dezvoltarea unei staţiuni, această bogăţie naturală a fost pusă în valoare punctiform (Balta Albă, Amara, Movila Miresii). În prezent, se observă o relansare a turismului balnear în zona de est a ţării Conţinutul şi obiectivele principale ale planului Planul Urbanistic Zonal are drept scop principal crearea cadrului legal, din punct de vedere urbanistic pentru realizarea zone funcţionale propuse în conformitate cu tendinţele de dezvoltare economică a Municipiului Brăila şi încadrarea soluţiei de ansamblu a perimetrului, intravilan. (PUG Municipiul Brăila, HCL Municipal Brăila nr. 2 din ). Staţiunea va cuprinde următoarele zone funcţionale: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare; - zona pentru funcţiuni complexe de interes public (construcţii administrative, financiar bancare/construcţii turism construcţii cultură şi spaţii verzi amenajate/construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii/construcţii/sănătate/construcţii cult); - zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive; 24

25 - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); - zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorialaă (căi de comunicaţie rutieră/alei pietonale/căi de comunicaţie feroviară, tramvai/construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruite, apa lacului); Subzonele funcţionale propuse sunt: Sz 54/1- subzona cuprinzând lacul şi zona de protecţie cu regim sever; Sz 54/2- subzona balneaţie liberă şi pădure; Sz 55/1- subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2- subzona spaţii verzi, agrement; Sz 55/3- subzona spaţii comerciale şi turistice de acces în staţiune; Prin PUZ se propun următoarele obiective: - Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică (spaţii de cazare şi alimentaţie publică); - Obiectivul nr. 2 Baza de tratament ; - Obiectivul nr. 3 Dotări pentru agrement; - Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc; - Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie; - Obiectivul nr. 6 Utilităţi; - Obiectivul nr. 7 Parcări şi arii de staţionare; - Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor; - Obiectivul nr. 9 Alte amenajări (terenuri neproductive, lacul) Dotări Dotări existente In staţiunea Lacu Sărat zonificarea funcţiunilor existente se prezintă astfel: Zona rezidenţială şi funcţiuni complementare cuprinde 4 locuinţe cu regim de înălţime P, P+M, P+1E+M. Dintre acestea, două locuinţe sunt cuplate şi prezintă elemente de stil ale staţiunii de la începutul sec. XX. Zona pentru funcţiuni complexe de interes public cuprinde : - Construcţii administrative, financiar-bancare (post jandarmerie, Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă în Vila Lăcrămioara, birouri), cu regim de înălţime P, P+1+M. - Construcţii turism (construcţii de cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/ construcţii de cazare pentru odihnă/ construcţii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/ dotări de tratament balneoclimateric/plajă şi dotări plajă) - cu regim de înălţime P/P+1/P+2/P+3/P+4. In prezent, în Staţiunea de interes local Lacu Sărat există capacităţi de primire turistică: unităţi de cazare (hoteluri, vile, campinguri); unităţi cu funcţiuni de tratament; unităţi de alimentaţie publică (restaurante, baruri de zi, terase, etc), clasificate de Ministerul Turismului la categoria de 2 şi 3 stele, prezentate la Construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii ; structuri de agrement şi posibilităţi de petrecere timpului liber, prezentate la Zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive. Structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare Baza de cazare reprezintă elementul esenţial al bazei materiale de care este dependentă desfăşurarea activităţii turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele clasice casă de odihnă şi tratament sau vilă, pavilionul şi hotelul până la pensiune, camping, motel. Staţiunea Lacu Sărat dispune de 52,0 % din locurile de cazare din judeţ. Structurile turistice de cazare, pe destinaţii turistice şi localităţi sunt prezentate în tabelul de mai jos, conform bazei de date a MIMMCTPL 2008: 25

26 Structurile turistice de cazare, pe destinaţii turistice şi localităţi (2008) Hotel Motel Camping Pensiune turistică Vilă turistică Popas turistic Total unităţi locuri unităţi locuri unităţi locuri unităţi locuri unităţi locuri unităţi locuri unităţi % Locuri % Brăila , ,4 Lacu Sărat , ,0 Alte localităţi şi ,6 trasee turistice Total % 71,4 88,6 4,8 0,8 4,8 4,9 4,8 0,9 9,5 3,6 4,8 1, Sursa : bazei de date a MIMMCTPL Structurile turistice de cazare, pe destinaţii turistice şi localităţi (2008) Brăila Lacu Sărat Alte localităţi şi trasee turistice Popas turistic Vilă turistică Pensiune turistică Camping Motel Hotel 26

27 Lista structurilor de primire turistică ( funcţiuni de cazare) Staţiunea Lacu Sărat (2009) Denumirea Număr Număr unit ăţii camere locuri Administrator, Proprietar Categoria Tip Diana SC Fortuna SA 2 stele Hotel Flora S C Unita Turism Holding SA 2 stele Hotel Lacu Sărat SC Unita Turism Holding SA 2 stele Hotel Lacul Sărat Casa Naţională de Pensii 2 stele Camping Mara SC Nesilim Prod SRL 2 stele Hotel Perla SC T.B.R.C.M. SA Bucureşti 2 stele Hotel Sabr ina 8 16 SC Blasova Com SRL 2 stele Pensiune turistică urbană Nufă rul SC Alco Plus SA 3 stele Vila Sursa datelor: Ministerul Turismului - Direcţia Generală Control, Autorizare, Privatizare Vila Nufăru l Hotel Flora Hotel Lacu Sărat Hotel Sabrina Hotel Perla Hotel Diana Baza de tratament Lacu Sărat Camping Structur i de primire turistice cu funcţiuni de tratament Gradul de diversificare a bazei terapeutice, introducerea procedurilor moderne, care completează terapeutica naturistă clasică ce valorifică factorii naturali de cură (ape minerale, nămoluri), dimensionarea acesteia în concordanţă cu mărimea, structura şi calitatea bazei de cazare, determină ierarhizarea staţiunilor nuanţând puterea lor de atracţie. Staţiunea Lacu S ărat disp une de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla, deschise tot timpul anului. Bazele de tratament din staţiune cuprind: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală la vană; instalaţii pentru împachetări calde cu nămol; instalaţii pentru aero-helio-terapie şi pentru ungeri cu nămol rece urmate de băi în lac; instalaţii de electroterapie şi hid roterapie; săli de gimnastică medicală; bazin pentru kinetoter apie. 27

28 In cele două baze de tratament se realizează proceduri pentru următoarele grupe de afecţiuni: - afecţiuni reumatismale degenerative spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze şi poliartroze; - afecţiuni reumatismale inflamatorii; - afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită); - afecţiuni postraumatice (după fracturi, entorse, luxaţii); - afecţiuni neurologice periferice; - afecţiuni ginecologice insuficienţă ovariană, cervicite cronice; - boli asociate: afecţiuni dermatologice (psoriazis, ichtioze, cheratodermii, neurodermite), boli endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarită puberală), boli profesionale de uzură (munci grele în mediu toxic, trepidaţii, muncă de noapte, frig şi umiditate prelungită), şi profilaxie, pentru persoane sănătoase şi aparent sănătoase, care prezintă factori predispozanţi pentru imbolnăvire. Având în vedere calităţile apei lacului şi ale nămolului sapropelic, în anul 1978 s-a dat în folosinţă primul Complex Balnear, în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent, zilnic, până la 500 proceduri. În baza de tratament, asistenţa medicală de specialitate este asigurată de 3 medici de specialitate de recuperare şi de 20 de cadre medicale cu pregătire medie. Lacul este împărţit în mai multe sectoare, astfel încât colectarea şi regenerarea nămolului să contribuie la conservarea resursei naturale. Cura în afara unităţii cuprinde lacul şi plaja pentru ungeri cu nămol şi aerohelioterapie. Un alt aspect important în ceea ce priveşte cererea reală de turism este exprimat prin circulaţia turistică, care trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, pe destinaţii turistice şi tipuri de structuri, în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri Turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni urbane Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice Număr de turisti Total judeţ Municipiul Brăila Staţiunea Lacu Sărat Alte localităţi şi trasee turistice Număr de înnoptări Total judeţ Municipiul Brăila Staţiunea Lacu Sărat Alte localităţi şi trasee turistice Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Brăila 28

29 Structura turiştilor cazaţi în unităţile de cazare (%) din judeţul Brăila, după destinaţii (2007) Alte localităţi Staţiunea Lacu Sărat 40 Municipiul Brăila Turişti Innoptări După cum se poate observa şi din datele de mai sus, principalele destinaţii turistice ale judeţului sunt reprezentate de municipiul Brăila (55,7% din numărul de turisti şi 28,9% din numărul de înnoptări) şi de staţiunea turistică Lacu Sărat (40,3 % din numărul de turişti şi 69,8 % din numărul de înnoptări) (conform Studiu fundamentare PATJ Brăila, 2008). Structura turiştilor cazaţi în unităţile de cazare (%) din judeţul Brăila, pe destinaţii turistice(2007) Municipiul Brăila Staţiunea Lacu Sărat Alte localităţi şi trasee turistice Străini Români In ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe dest inaţii, aceasta diferă destul de mult. Astfel, datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort, dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism, unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri, turismul cultu ral), în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19,4 % din total, spre deosebire d e 1,6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8,4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. Având în vedere cota de piaţă destul de ridicată pe care turismul balnear o are în totalul economiei turismului din judeţ, deosebit de interesantă pentru această analiză este şi ponderea turiştilor veniţi cu bilete de tratament o ferite de C NPAS. Ponderea turiştilor veniţi prin bilete de tratament în total turisti sosiţi în judeţul Brăila Total turişti judeţul Brăila Din care p rin bilete de tratamen t (Lacu Sărat) * Pondere (%) 14,8 13,3 13,4 13,6 10,0 Sursa: Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei; INS, Frecventarea structurilor de primire turistică, cu funcţiuni de cazare (* pentru 2007 sunt estimări pe baza datelor de pe primele 3 trimestre) 29

30 Turişti sosiţi prin bilete de tratament CNPAS ( ) pondere in total turisti (%) bilete de tratament Din datele de mai sus se observă faptul că, în ultimii 5 ani, ponderea turiştilor veniţi cu bilete de tratament în numărul total de turişti a scăzut continuu, de la 14,8 % în anul 2003 la 10,0 % în 2007, iar acest lucru nu poate fi decât îngrijorător pentru unităţile de cazare din staţiunea Lacu Sărat, care sunt inadaptate unui turism balnear modern. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă, într-o oarecare măsură, latura calitativă a activităţii turistice. In cazul de faţă, durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4,80 zile faţă de 2,95 zile), dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară, ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear, iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. De remarcat este faptul că nu calitatea serviciilor de cazare şi posibilităţile de agrement au determinat creşterea sejurului, ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Durata medie a sejurului în judeţul Brăila, pe destinaţii turistice şi pe tipuri de structuri de cazare (2007) Total Hoteluri Popasuri Turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni urbane Tabere de elevi şi preşcolari Căsuţe turistice Total judeţ 4,80 5,19 1,72 1,76 1,00 3,44 2,24 1,21 Municipiul Brăila 2,50 2,55-1,76 1,00 3, Staţiunea Lacu Sărat 8,32 8,89 1, ,46 - Alte localităţi şi trasee 1, ,00-2,02 1,21 turistice Sursa: prelucrarea datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Brăila Pe destinaţii turistice, se observă o diferenţă mare între durata sejur ului din staţiunea turistică Lacu Sărat (8,32 zile) şi durata sejurului din municipiul Brăi la (2,5 zi le) şi din alte localităţi şi trasee turistice (1,48 zile). (conform Studiu de fundamenta re PATJ Braila, 2008) Pe tipuri de structuri, se observă faptul că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5,19 zile), cu diferenţe mari între hotelurile din Lacu Sărat (8,89 zile) şi cele din municipiul Brăila (2,55 zile). Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3,44 zile), în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1,0 zile) şi căsuţele turistice (1,21 zile). 30

31 Construcţii cultură şi spaţii aferente amenajate În staţiune turiştii nu dispun de multiple şi variate posibilităţi de petrece agreabilă a timpului liber; lipsesc spaţiile amenajate pentru dotări culturale; în istoria staţiunii au existat un chioşc de muzică şi un cazinou. Staţiunea are amenajat un parc, unde turiştii pot efectua cure de teren, indicate în timpul tratamentului balnear. În prezent, în staţiune există o tabără de copii, cu o capacitate de cca 300 locuri, cu activitate sezonieră (vara), unde se desfăşoară activităţi culturale: întâlniri, serbări, spectacole; în incinta taberei, există şi un amfiteatru. Construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii O altă componentă importantă a bazei materiale a turismului o reprezintă unităţile de alimentaţie publică. Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependentă de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice. Dinamica şi diversitatea bazei de alimentaţie publică reflectă intensificarea activităţilor turistice. Structura locurilor de alimentaţie clasificate pe tipuri de structuri şi localităţi din judeţul Brăila este prezentată în graficul de mai jos: Structura locurilor de alimentaţie clasificate pe tipuri de structuri şi localităţi din judeţul Brăila Municipiul Brăila Staţiunea Lacu Sărat Alte localităţi şi trasee turistice Total bufet bar bar de zi restaurant pensiune restaurant clasic După cum se poate observa, structurile de alimentaţie sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Săra t, destinaţii care deţin 92, 5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Un alt aspect interesant ce rezultă din această analiză este fap tul că aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1,8 / 1,0, valoare situată peste niv elul de 1,2-1,5 / 1,0, prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Defalcat, pe destinaţii turistice, se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1,2 / 1,0 pentru toate zonele turistice analizate; astfel, pentru municipiul Brăila, ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2,5 / 1,0, iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1,25 /1,0. Capacitatea de alimentaţie publică din Staţiunea Lacu Sărat, conform datelor puse la dispozitie de Ministerul Turismului (iulie 2009) se prezintă astfel: Lista unităţilor de primire turistică, cu funcţiuni de alimentaţie din staţiunea Lacu Sărat, Judeţul Brăila este prezentată în tabelul de mai jos: 31

32 Denumirea unităţii Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Strada, nr. Număr locuri Administrator, Proprietar Categoria Diana SC Fortuna SA 2 stele Restaurant familial (pensiune) Diana SC Fortuna SA 2 stele Restaurant (pensiune) Diana - 32 SC Fortuna SA 2 stele Bar de zi Flora Flora SC Unita Turism 28 Incintă hotel Holding SA 2 stele Bar de zi Flora Flora SC Unita Turism 260 Incintă hotel Holding SA 2 stele Restaurant pensiune Lacu Sărat - 20 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Bar de zi Lacu Sărat - 50 SC Unita Turism Holding SA 2 stele Restaurant clasic Mara Casa naţională de pensii 2 stele Restaurant clasi Nufărul - 80 SC Alco Plus SA 3 stele Restaurant clasic Sursa datelor: Ministerul Turismului - Direcţia Generală Control, Autorizare, Privatizare In afara spaţiilor menţionate, în staţiune se află şi alte spaţii comerciale alimentare şi nealimentare, precum: 3 chioşcuri metalice şi 1 magazin alimentar, în regim de înălţime parter. La intrarea în staţiune se află o staţie de carburanţi tip PECO, în funcţiune. Fondul construit existent prezintă construcţii care sunt distribuite relativ ordonat faţă de aleea principală a staţiunii, în general, unele grupate, altele izolate, cu retrageri variabile de la aleele carosabile. Construcţiile se integrează în general bine în cadrul natural, fără ostentaţie, mai puţin zona de alimentaţie publică, din SV-ul rondoului de la intrare. Construcţiile comerciale provizorii şi cele de la intrarea în staţiune (situate în partea de SV faţă de rondou) au un aspect necorespunzător. Intre construcţiile existente nu este unitate stilistică, deşi niciuna nu mai prezintă caracterele iniţiale de la începutul secolului XX. Din analiza dotărilor pentru cazare şi alimentaţie publică rezultă: - capacitatea de cazare şi alimentaţie a staţiunii; - nivelul de confort prin numărul de stele turistice ; - regimul de înălţime al construcţiilor ; - facilităţile aferente spaţiilor de cazare ; - numărul de locuri de muncă; Construcţiile de sănătate sunt reprezentate de un cămin de îngrijire pentru bătrâni, cu o capacitate de cca 100 locuri, cu regimul de înălţime P+4E, situat chiar la intrarea în staţiune. Căminul este dotat cu camere, sala de mese, bucătărie, cabinete medicale, fiind o construcţie reprezentativă. Staţiunea este asigurată cu servicii medicale, în primul rând de asistenţă medicală permanentă. Construcţii de cult Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în anul 2004, pe teritoriul Staţiunii Lacu Sărat, judeţul Brăila nu figurează niciun monument istoric, arhitectonic, etc. In Staţiunea Lacu Sărat se află Complexul monahal Lacu Sărat, compus din mănăstire şi centrul monahal - Centru socio-medical pentru persoanele de vârsta a 3-a Sf. Pantelimon, aflat în slujirea numeroşilor pelerini, veniţi din toate colţurile ţării. Piatra de temelie a bisericii din lemn a fost pusă în anul 1996, la iniţiativa Inalt Preasfinţiei sale Casian, Episcop al Episcopiei Dunării de Jos, construcţia fiind finalizată în anul Biserica este construită în întregime din lemn de brad pregătit în stil maramureşean, iar tehnica de îmbinare a lemnului este în stil vrâncean. Spaţiul prin care se accede la mănăstire este bine organizat peisagistic. 32 Tip

33 Complexul monahal Lacu Sărat Zona unităţi industriale şi agricole Zona este reprezentată de Sere Lacu S ărat, proprietate de stat; serele există din anul 1962 şi sunt am plasate în extremitatea s udică a staţiunii, având ca vecinătăţ i, la sud DC 8, la est p ădure, la nord tabăra de copii, pădure şi incinta mănăstiri i. Aceasta unitate are în intravilan 2 3,72 ha ( m sere) şi o populaţie ocupată de 21 persoane. De remarcat este faptul că există incompatibilităţi între amplasamentul serelor, în forma actuală de organizare şi cel al mănăstirii şi taberei şcolare, din vecinătate. Zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive, alături de zona pentru funcţiuni complexe de interes public, este dominantă în staţiune, capacităţile de primire turistică fiind dezvoltate în cadrul natural oferit de pădure, parţial amenajată ca parc de agrement. Fosta fântână (realizată la intrarea în staţiune) este ieşită din scară, cu aspect de paragină. Se constată diferenţe între spaţiile ocupate de parc şi scuaruri, în sensul că nu toate spaţiile se prezintă corespunzător. Sunt spaţii verzi retrocedate foştilor proprietari, care, pe lângă tăieri de copaci, au realizat împrejmuiri improprii caracterului staţiunii şi au afectat, fără discernamant, peisajul bine organizat, sistematizat, al staţiunii. Tabăra şcolară (tabăra de vară) are alocat un spaţiu mult mai mare decât este necesar şi are un aspect neîngrijit. Din analiza formelor şi posibilităţilor de agrement ale staţiunii Lacu Sărat, se remarcă faptul că serviciile de agrement sunt insuficient de dezvoltate, nefiind adaptate necesităţii fluxurilor turistice şi nici necesităţiilor de agrement ale populaţiei locale. Există un teren de fotbal şi două terenuri de tenis de câmp, care nu sunt amenajate corespunzător. În staţiune există puţine locuri de joacă amenajate pentru copii. Locuri de joacă pentru copii Hotel Sabrina 33

34 Se constată lipsa unor complexe multifuncţionale cultural-sportive, a terenurilor moderne de sport, a piscinelor acoperite şi în aer liber, iar toate acestea conduc la diminuarea posibilităţilor de valorificare a potenţialului turistic al staţiunii. Zona de gospodărie comunală Pe teritoriul staţiunii nu sunt depozite de deşeuri, colectarea deşeurilor menajere, provenite de la unităţile turistice şi stradale, de la igienizarea spaţiilor verzi şi aleilor de acces se face în containere metalice sa u pubele de către o firm ă specializată. In staţiune există un grup sanitar (WC) public, care este nefuncţional, fără instala ţii sanitare, grad de degradare 70 %. Zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială cuprinde: căi de comunicaţie rutieră, alei pietonale, căi de comunicaţie feroviară, tramvai, construcţii aferente lucrărilor tehnico- edilitare. Accesul rutier în staţiune se realizează printr-un singur punct, aflat în imediata apropiere a staţiei PECO; artera principală a staţiunii se continuă în partea de vest, până la DC8, doar cu un drum de pământ de cca. 225 m, ceea ce reduce fluenţaţ; este necesară realizarea unei legături carosabile între staţiune şi DC8, pentru un al doilea acces în staţiune. Turiştii care ajung în staţiune cu mijloace de transport în comun trebuie să parcurgă pe jos o distanţă destul de mare până la zona de cazare. În staţiune traficul auto pentru vizitatori şi marfă este nediferenţiat, acest aspect creând disconfort vizitatorilor; nu există trasee clare pentru acoperirea carosabilă a tuturor funcţiunilor. Există puţine locuri de parcare amenajate în interiorul staţiunii, în afară de parcarea existentă la intrare, ceea ce determină aglomerarea zonelor în weekwnd sau în perioadele în care au loc manifestari ce atrag mai mulţi vizitatori. Traseele pietonale sunt de fapt semicarosabile, astfel încât circulaţia carosabilă şi cea pietonală se suprapun în unele zone; se constată şi lipsa trotuarelor la unele trasee, ceea ce dirijează circulaţia pietonală pe aleile carosabile, împiedicând fluenţa acesteia. Nu există un traseu pietonal major cu deschidere spre perspectiva lacului. Imbrăcămintea asfaltică a arterelor principale ale staţiunii este degradată. Lipsesc marcajele rutiere şi indicatoarele de circulaţie, inclusiv pentru traversarea pietonilor. Nu există transport carosabil de agrement în staţiune (minicar sau tramvai de epocă). Alte zone ( terenuri neconstruite, ape, canale de irigaţie, lacul, etc.) : suprafaţa apei lacului şi terenuri neconstruite (zona protecţie regim sever, precum şi alte terenuri neconstruite). In concluzie, dezvoltarea şi calitatea serviciilor turistice sunt dependente, în primul rând, de existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte funcţii. În al doilea rând, serviciile turistice sunt influenţate de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare şi de alimentaţie publică, a bazelor de tratament şi agrement, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii în unităţile turistice. În acest context insuficienţa spaţiilor de cazare şi de alimentaţie publică, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acestora, influenţează şi dimensiunile circulaţiei turistice. 34

35 Nr. ident. Zonificare funcţională - Bilanţul ter itorial al situaţiei existente Denumirea Nr. cad. Suprafaţă teren (m 2 ) 35 S uprafaţă construită (m 2 ) Suprafaţă desfăşurată construită (m 2 ) Regim de înălţime Zona rezidenţială şi funcţiuni compl ementare 33 Locuinţă individuală P Locuinţă individuală P 35 Locuinţă individuală P+M 36 Locuinţă individuală P+ 1E+M Total Zona pentru functiuni complexe de interes public Construcţii administrative, financiar bancare 20 Post jandarmerie Lacu Sărat P 21 Centru de informare europeană P+ 1E+M Birouri P+ 1E+M Total Construcţii turism (constru cţii cazare pentru tratament b alnear şi de recuperare/construc ţii cazare pentru odihnă/ construcţii pentru turismul de tranzit şi scurt seju r/dotări de tratament balneoclimateric/plajă şi dotări plajă) 1 Hortel Flora P+4E 2 Pensiune Flora + Recepţie P 3 Baza de tratament Flora P+1E 4 Hotel clădire nouă P+2E 39 Grădina de vară ( af. hotel) P 7 Vila Nufărul P+ 1E+M 8 Hotel Perla P/ P+ 3E 9 Hotel Lacu Sărat P +4E 10 Hotel Diana P +4 E 16 Plaja privată P 18 Vila Mara P+ 1E 19 Vila Narcis a P

36 23 Camping P 37 Plaja nudişti Teren cu destinaţie necunoscută Teren cu destinaţie necunoscută Teren cu destinaţie necunoscută Teren cu destinaţie necunoscută Total Construcţii cultura şi spaţii aferente amenajate 24 Tabăra şcolară 300 locuri P Total P Construcţii comerciale, alimetaţie publică, servicii 6 Restaurant Sabrina P 12 Bar restaurant Relamara P 13 Terasa Relamara P 14 Restaurant + Hotel (în lucru) P 15 Terasa restaurant Terasa + bar P 38 Chioşc P 42 Magazin P 43 Chioşc metallic P 44 Chioşc nr P 11 Staţie PECO P Total Construcţii sănătate 5 Cămin îngrijire bătrâni P+ 4E Total Construcţii de cult 25 Biserică P 26 Magazin P 27 Chilii P Chilii P Total Total

37 Zona unităţi industriale şi agricole 31 Sere P 32 Anexe P Total Zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive Spaţii verzi (scuar, parc, pădure, fântâni) Scuar, parc, fântâni, alte spaţii verzi Pădure Total Construcţii şi amenajări sportive, agrement 29 Teren de fotbal + pista de atletism Vestiare P 51 Terenuri de sport Total Total Zona de gospodărie comu nală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală) 75 Wc public P Total Zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială Căi de comunicaţie rutieră Străzi intravilan + trotuar aferent Parcaje (226 p) Total Alei pietonale Total Căi de comunicaţie feroviară, tramvai Linie de tramvai Total Construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare 40 Punct de transformare electric P/P+1 41 C.T. dezafectată P 45 Centrală termică P 50 Hidrofor P 37

38 Total Total Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de irigaţie etc.) Suprafaţă apă lac/perimetru = 3800 ml Terenuri neconstruite (zona protecţie 5 m; alte terenuri) Total Total teren statiune intravilan Dotări propuse Se propun următoarele obiective de utilitate publică: Categoria de interes dimensiuni 38 Dimensiuni Suprafaţa Domenii construită/ Naţional Judeţean Local desfăşurată [m 2 ] Instituţii publice si servicii 1. Centru de informare europeană - x - 420/ Hotel FLORA bază de tratament - x - 991/ Hotel PERLA bază de tratament - x - cotă parte din 2.228/ Plajă privată - x Plajă nudişti - x Plajă balneaţie liberă - x Tabăra scolară 300 locuri - - x 3,100/ Pavilion muzică - - x 81/81-9. Sala polivalentă, cazinou - - x 1.950/ Amfiteatru - - x 1.800/ Staţie PECO - x - 123/ Cămin îngrijire bătrâni - x / Biserica, chilii - x / lungime [m]

39 14. Scuar, parc, fântâni, alte spaţii verzi - - x Pădure - x Teren de fotbal + pista de atletism - - x Terenuri de sport + vestiare - - x Bazin olimpic + piscină - - x Skyboard, loc joacă copii - - x X Gospodărie comunală 20. WC public x x 90/90 - Căi de comunicaţie 21. Străzi intravilan + trotuar aferent - - x Parcaje (1360 p + 6 p. mari) - - x Alei pietonale - - x Linie de tramvai - - x Infrastructură majoră 25. Punct de transformare electric - - x 546/ Centrală termică - - x 256/ Hidrofor - - x 63/ Reţele alimentare apă - - x Reţele canalizare - - x Reţele termice şi apă caldă menajeră - - x Reţele gaze - - x Reţele energie electrică - - x Reţele telefonie - - x Reţele CATV - - x Suprafaţă apă lac/ perimetru = 3800ml + zona protecţie severă (5m lăţime) x Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională 36. Post jandarmerie Lacu Sărat - - x 481/481-39

40 Nr. ident. Zonificare funcţională Bilanţul teritorial al situaţiei propu se Denumirea Nr. cad. Suprafaţă teren ( m 2 ) 40 Suprafaţă construită (m 2 ) Suprafata desfăşurată construită (m 2 ) Regim de înălţime Zona rezidenţială şi funcţiuni complementare 33. Locuinţă individuală P Locuinţă individuală P 35 Locuinţă individuală P+M/P+1E 36 Locuinţă individuală P+ 1E+M Total Zona pentru funcţiuni complexe de interes public Construcţii administrative, financiar bancare 20 Post jandarmerie Lacu Sărat P 21 Centru de informare europeană P+ 1E+M Birouri P+ 1E+M Total Construcţii turism (construcţii cazare pentru tratament balnear şi de recuperare/construcţii cazare pentru odihnă/ construcţii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/ dotări de tratament balneoclimateric/ plaja şi dotări plajă) 1. Hortel Flora P+4E 2 Pensiune Flora + Recepţie P 3 Baza de tratament Flora P+1E 4 Hotel clădire nouă P+2E 39 Grădina de vară (af. hotel) P 7 Vila Nufărul P+ 1E+M 8 Hotel Perla P/ P+3E 9 Hotel Lacu Sărat P +4E 10 Hotel Diana P +4 E 16 Plaja privată P 18 Vila Mara P+ 1E 19 Vila Narcisa P

41 23 Camping (în afara RLU) P 37 Plaja nudişti Vilă P + 1E (turistică) P+1E 47 Vilă P + 1E (turistică) P+1E 48 Vilă P + 1E (turistică) P+1E 49 Vilă P + 1E (turistică) P+1E 52 Complex hotelier 200 locuri Ds+P+7E 54 Vilă P + 1E (turistică) x P+1E 60 Vilă P + 1E (turistică) P+ 1E 63 Vilă P + 1E (turistică) x P+ 1E 64 Vilă P + 1E (turistică) x P+1E 72 Motel 60 loc P+1E 77 Plajă balneaţie liberă P+1E Total Construcţii cultură şi spaţii aferente amenajate 24 Tabăra şcolară 300 locuri P/P+1 67 Pavilion muzică P 68 Sală polivalentă, cazinou P+1 70 Amfiteatru P Total Construcţii comerciale, alimetaţie publică, servicii 6 Restaurant Sabrina P 12 Bar restaurant Relamara P 13 Terasa Relamara P 14 Restaurant + Hotel (în lucru) P+1+M 15 Terasa restaurant Terasa + bar P 38 Chioşc P 42 Magazin P 43 Chioşc metalic P 44 Chioşc nr P 53 Bazar P 55 Chioşcuri comerţ P 41

42 58 Comerţ/servicii P+1E+M 59 Comerţ/servicii P+1E+M 61 Comerţ/servicii x P 62 Comerţ/servicii x P 65 Comerţ/servicii/cazare x P 66 Comerţ/servicii/cazare x P 73 Comerţ/servicii x 2 180x2 81x2 81x2 p 11 Staţie PECO P Total Construcţii sănătate 5 Cămin îngrijire bătrâni P+4E Total Construcţii de cult 25 Biserica P 26 Magazin P 27 Chilii P Chilii P 74 Extindere construcţii mănăstire P+M Total Total Zona unităţi industriale şi agricole 31 Sere (13500) (13500) P (7000) 32 Administraţie sere (650) (1300) P + 1E Zona spaţii verzi, agrement, amenajari sportive Spaţii verzi (scuar, parc, pădure, fântâni) Scuar, parc, fântâni, alte sp. verzi Pădure Total Construcţii şi amenajări sportive, agrement 29 Teren de fotbal + pista de atletism Vestiare P Terenuri de sport Bazin olimpic + piscină

43 71 Skyboard, loc de joacă copii Total Total Zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comu nală) 75 wc public x 3 30x3 30x3 30x3 P 76 Spaţii de gospodărie comunală Total Zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială Căi de comunicaţie rutieră Străzi intravilan + aferent Parcaje (1360 p + 6p.mari) Total Alei pietonale Total Căi de comunicaţie feroviară, tramvai Linie de tramvai Total Construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare 40 Punct de transformare electric P/P+1 41 C.T. dezafectată P 45 Centrală termică P 50 Hidrofor P 56 Zona construcţii edilitare Total Total Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de irigatie etc.) Suprafaţă apă lac/perimetru = 3800 ml Terenuri neconstruite (zona protecţie 5 m; alte terenuri) Total Total teren staţiune intravilan

44 Organizarea turistică a spaţiului din staţiune şi împrejurimi Lacu Sărat este o localitate veche, cu caracter complex, cuprinzând atât componente habitaţional urbanistice, de infrastructură, cât şi sociologice. Caracteristica geodemografică a staţiunii şi funcţiile acesteia Staţiunea se caracterizează din punct de vedere al numărului de locuitori şi al structurii socio profesionale a populaţiei, majoritatea acestora încadrându-se în categoria aşezărilor cu funcţii de servicii, care deservesc în cea mai mare parte activităţile turist ice. Funcţia turistică are un rol deosebit de important în organizarea unei aşezări şi a regiunilor înconjurătoare care capătă un aspect specific, infrastructura de acces, de cazare şi agrement, conferă respectivelor localităţi un aspect urbanistic. Evoluţia teritorială a staţiunii balneoclimaterice Amenajare a spaţială a staţiunii Lacu Sărat Brăila este rezultatul mai multor factori: relief, dezvoltarea localităţilor din împrejurimi (apropierea de mari centre urbane B răila, Galaţi), dezvoltarea demografică a localităţilor şi a arealului din împrejurimi, căi de acces, peisaje, lipsa factorilor poluanţi, toate determinând extinderea şi forma vetrei acesteia. Dar cel mai important factor în evoluţia teritorială a staţiunii îl reprezintă calităţile nămolului terapeutic, care a impulsion at extinderea şi dezvoltarea infrastructurii acesteia. Pentru UTR 54 (S= m 2 ) indicatorii sunt: - Sz 54/1: S= m 2 (lac + zona protecţie regim sever ); POT = 0%; CUT = 0,0 - Sz 54/2: S = m 2, POT = 0%; CUT = 0,0 Considerând suprafaţa propriu-zisă a staţiunii = UTR 55 (între lac, la nord; DC8 şi limita staţiunii cf. OCPI, la sud, DN 21 la est) de m 2, gradul de ocupare a zonei cu fond construit prezintă următorii indicatori: 2 S staţiune = m 2 S construită = m S desfăşura ă = m p tă construit POT = / x 100% = 8,06 %; CUT = / = 0,20 Pentru UTR 55 (S= m 2 ) indicatorii sunt: - Sz 55/1 : S = m 2 total, din care luat în calcul m 2 ; S POT = 36,5 %; CUT = 0,88 (POT maxi m = 37%; CUT maxim =1,0) - Sz 55/2: S = mp 2 = m 2, Sd =48.051m 2,, Sc = m 2, Sd = m 2, POT = 1,20%; CUT = 0, Sz 55/3: S = m total, din care luat în calcul m 2, Sc = m 2, Sd = m POT = 34,2% ; CUT = 2, 59 (POT maxim = 35% ; CUT m =2, 8) - Sz 55/4 : S = mp 2 total, din care luat în calcul mp 2, Sc = m Sd = m 2, POT = 36,2%; CUT = 0,50 (POT maxim = 37%; CUT maxim=0,6) 2 - Sz 55/5: S = m total, din care luat în calcul m, Sc = m 2, Sd = m POT = 24% ; CUT = 0,36 (POT ma xim = 35%; CUTmax = 0,5); 2 2, - Sz 55/6: S= m 2, Sc=643 m 2, Sd=643 m 2, POT = 5,4%, C UT = 0,06 (POT maxim = 6%;CUT m =0,1); axim im axim c 2, 2, 44

45 Bilanţul teritorial al suprafeţelor (existe nt propus) Suprafaţă desfăşurată Suprafaţă teren Suprafaţă construită Denumirea (mp) construită (mp) (mp) Existent Propus Existent Propus Existent Propus Zona rezidenţ ială şi funcţiuni complementare Zona pentru funcţiuni complexe d e interes public Construcţii administrative, financiar - bancare Construcţii turism (construcţii cazare pentru tratament balnear şi de recupe rare/ construcţii cazare pentru odihnă/ constr ucţii pentru turismul de tranzit şi scurt sejur/dotăr i de tratament balneoclimateric /plaja şi dotări plajă) Construcţii cultură şi spaţii aferente amenajate Construcţii comercial e, alimet aţie publică, servicii Construcţii sănătate Construcţ ii de cult Zona unităţi industriale şi agricol e Zona spaţii verzi, agremen t, amena jări sportive Spaţii verzi (scuar, parc, pădure, fânt âni) Construcţii şi amenajări sportive, agrement Zona de gosp odărie comunală (pu ncte de gunoi, grupuri sanitare, spaţii gosp odărie comun ală) Zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială Căi de comunicaţie rutieră Alei pieto nale Căi de comunicaţie fe roviară, tramvai Construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare Alte zone (terenuri neconstruite, ape, canale de irigaţie, etc.) Total teren staţiune intrav ilan

46 Utilităţi Alimentarea cu apă Staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din anul 1960, realizat o dată cu primele obiective de interes public în scop terapeutic, care s-a extins în perioada următoare de dezvoltare, în funcţie de noile investiţii. Preciz ăm că pentru P UZ - Staţiunea Lacu Sărat Brăila a fost emis, de către A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa, Avizul de gospodărire a apelor n r. 3 din 19 aprilie Avizul prevede că obiectivele propuse a se realiza în Staţiunea Lacu Sărat impun extinderea reţelelor de apă, dezafectarea şi devierea celor ce sunt pozate pe amplasament. Propunerile PUZ pentru alimentarea cu apă potabilă sunt următoarele: - debranş area conductei din P VC tip G Dn 150 mm care alime ntează cu apă satul Lacu Sărat, din inelul ce alimentează staţiunea şi racordarea acesteia în conducta de aducţiune a municipiului Brăila; propunerea a fost tratată şi în proiectul Alimentare cu apă a satului Lacu Sărat, faza - Studiu de fezabilitate; - debranşarea conductelor care alimentează cu apă stadionul Chimia, Serele şi hidranţii de gră dină din incinta staţiunii Lacu Sărat; - se acceptă o normă specifică de apă de 150 l/om zi, conform normelor Europene; - conductele principale ale reţ elei vor fi dimensionate în funcţie de cerinţele zonei; conductele de branşament vor corespunde cerinţelor fiecăru i obiectiv alimentat; se vor monta aparate de mă sură şi control la toate obiectivele sistemului, elemente de contorizare şi monitorizare a presiunii de lucru. Obiectivele propuse a se realiza în staţiunea Lacu Sărat Brăila impun extinderea reţelelor de apă, precum şi dezafectarea şi devierea celor ce sunt pozate pe amplasament. Alimentare a cu apă sărată a bazei de tratament Pentru alimentarea cu apă sărată a noilor baze de tratament se propun staţii de pompare apă sărată cu captare din lac şi conducte de aducţiune între staţiile de pompare şi bazele de tratamente. Pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila s-a solicitat şi obţinut Avizul ANR M nr. 14 I/ în următoarele condiţii: - Amplasarea de construcţii în perimetrele de protecţie sanitară/hidrogeolo gică contravine prevederilor HG nr. 930/2005. Conform art. 3, lit. f) din HG nr. 756/2003, o rice fel de lucrări geologice şi de construcţii în perimetrele de explorare/exploatare, precum şi în perimetrele de protecţie sanitară şi hidrog eologică se vor realiza numai cu Avizul ANRM. - Conform art. 17, alin. 4) din HG nr. 930/2005 pe ntru lacurile şi nămolurile terapeutice zona de protecţie sanitară cu regim sever cu prinde toată suprafaţa lac ului, iar pe mal are 5m lăţime în jurul lacului, unde este interzisă orice folosinţă sa u activitate care, punâ nd apa în contact cu factorii externi ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea acesteia. In această zonă sunt permise doar amplasări de construcţii şi amenajări legate direct de exploatarea sursei. - Se interzice construirea de debarcadere ce u rmează a fi folosite în scopuri de agrement nautic; Canalizare Propunerile PUZ privind canalizarea apelor uz ate sunt următoarele: Evacuarea apelo r uzate menajere de la noi le obiective se va face în reţeaua de canalizare existentă. Se propun lucrări de extindere a reţelelor de canalizare, dezafectarea şi devierea conductelor pozate pe amplasament care sunt deteriorate sau subdim ensionate. Materialele din care se vor realiza extinderile sau înlocuirile de reţele vor fi din gresie antiacidă, datorită naturii agresive a terenului. Evacuarea apei uzate de la obiectivele propuse pentru tratament se va face prin instalaţiile de preepurare şi a staţiilor de pompare apă sărată, cu deversare în bazinul îndiguit existent din lacul sărat II. 46

47 Apele pluviale de pe platforma betonată vor fi dirijate prin intermediul pantelor transversale şi longitudinale spre rigolele carosabile prevăzute în incintă. Canalizarea apelor pluviale va fi de tip ramificat: 2-3 puncte de descărcare pentru fiecare dintre cele două părţi ale staţiunii cu descărcare în canalizarea existentă, colector principal paralel cu receptorul, colectoare secundare 2-3 pentru canale stradale, parcări şi racorduri. Se propun lucrări de extindere a reţelelor de canalizare, dezafectarea şi devierea conductelor pozate pe amplasament care sunt deteriorate sau subdimensionate. Rigolele vor fi conectate la separatoarele de hidrocarburi care vor fi montate în zonele destinate parcării autovehiculelor. Separatoarele de hidrocarburi vor corespunde standardelor europene SR EN 858 1/2002 şi SR EN 858 1/2002/A1/2004, pentru separatoare de lichide uşoare (standard naţional începând cu data de 1 septembrie 2006). Aceste separatoare sunt rezistente la agenţi chimici şi au durabilitate mecanică, permiţând instalarea în amplasamente unde trec maşini grele. Principiul de funcţionare are la bază sistemul static care asigură separarea uleiurilor şi hidrocarburilor în funcţie de greutatea lor specifică. Sunt echipate cu filtru cu cărbune, panou electric cu alarmă optică şi acustică care se declanşează la creşterea excesivă a nivelului de ulei. Pentru a se evita accidentele şi deversările, separatoarele vor fi echipate cu capac cu închidere automată. Se vor respecta astfel prevederile HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005 NTPA 001 Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptori naturali Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare se face în baza acceptului de evacuare dat în scris de operatorul de servicii publice care administrează şi exploatează reţeaua de canalizare şi staţia de epurare, precum şi a contractului de utilizare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu acesta. Parametrii urmăriţi: ph, materii în suspensie, CBO 5, CCO Cr, sulfuri şi hidrogen sulfurat, ion amoniu, susbtanţe extractibile, detergenţi sintetici biodegradabili. Valorile rezultate din măsurători se vor compara cu valorile limită de emisie prevăzute în HG nr. 188/2002, modificată şi completată de HG nr. 352/2005 NTPA 001. Pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila a fost solicitat şi obţinut Avizul ANRM nr. 14 I/ Avizul a fost emis cu următoarele condiţii: - Nu se vor deversa în lac ape uzate, chiar dacă acestea au fost epurate în prealabil. Acestea prin conducte perfect etanşe vor fi duse până la sistemul de canalizare din zonă, sau dacă acesta nu există până la staţia de epurare, unde vor fi tratate, urmând a fi deversate în afara perimetrului de protecţie sanitară. - Se interzice construirea de debarcadere folosite în scopuri de agrement nautic precum şi orice fel de activitate de agrement nautic, pescuitul şi scăldatul în Lacul Sărat; Alimentarea cu energie electrică In staţiunea Lacu Sărat sosesc două linii electrice aeriene de medie tensiune LEA 20kV, una racordată din staţia de transformare 110/20kV Brăila-Sud şi una din staţia de transformare 110/20kV Lacu Sărat. Din aceste linii se alimentează posturile de transformare existente din staţiune şi Staţia de Transformare 20/6kV Lacu-Sărat formată din două tranformatoare de 4000kVA. Staţia este amplasată în pădurea dintre staţiune şi DN21, în apropierea intrării în staţiune. Din bara de 6 kva a staţii se alimentează: - redresorul de curent continuu destinat alimentării liniei de tramvai, format din două transformatoare de 6/0,8kV având puterea 1600kVA fiecare; - postul de transformare 6/0,4kV destinat staţiunii propriu-zise, format din două transformatoare, amplasat intr-o cabină de zidărie intre pavilionul de băi calde şi lac; - o linie electrică aeriană LEA 20kV ce alimentează postul de transformare PT PECO 6/0, 4kV- 100kVA şi ceilalţi consumatori din această zonă. 47

48 Postul de transformare aferent staţiunii se alimentează din staţia de transformare prin intermediul liniilor electrice subterane LES 6-20kV. Liniile electrice de joasă tensiune 0,4 kv pentru alimentarea clădirilor precum şi reţeaua de iluminat public sunt pozate subteran. Pentru alimentarea cu energie electrică şi telefonie se propun următoarele lucrări: - liniile electrice aeriene de 20kV şi respectiv 0,4 kv să fie pozate pe domeniul public, pe străzile principale, respectând distanţele faţă de toate tipurile de reţele; - devierea, reamplasarea şi redimensionarea reţelelor electrice şi posturilor de transformare existente pentru a satisface sporul de putere necesar noilor construcţii propuse; - posturi noi de transformare, care vor fi integrate în reţeaua de distribuţie locală; - reţelele electrice de medie şi joasă tensiune, precum şi cele de iluminat public s-au propus a se realiza de tip îngropat. - pentru fiecare clădire s-a prevăzut o firidă electrică FE din care se va racorda tabloul electric general destinat alimentării receptorilor obiectivului respectiv; - racordarea noilor obiective turistice la reţeaua telefonică existentă în zonă; reţeaua telefonică propusă va fi de tip îngropat Alimentare cu căldură In zonă este amplasată magistrala de termoficare supraterană, compusă din două conducte de termoficare cu Dn 219 mm, care alimentează cu agent primar două puncte termice (PT): PT Fortuna Hotel Diana, cu necesar termic de 43.5 t/h şi PT Căminul de Bătrâni Lacu Sărat, cu un necesar termic de 40.3 t/h, precum şi punctul termic aflat în incinta Sectorului Gospodăresc Sere şi Pepiniera Lacu Sărat, cu necesar termic de 31.5 t/h. Din punctele termice menţionate sunt racordate reţele termice secundare, care se află în exploatarea consumatorilor arondaţi, fiind amplasate în subteran, pe terenul acestora. Traseul magistralei de termoficare intră în staţiune de la drumul naţional DN 21, de-a lungul Stadionului Chimia, ramificându-se apoi, astfel încât să alimenteze punctele termice. Conductele termice care alimentează Căminul de Bătrâni Lacu Sărat a căror traseu este de la punctul termic către clădirea cu destinaţie de Cămin de Bătrâni, au diametrul nominal de 100mm şi sunt amplasate în subteran, la o adâncime de 0.8 m.l. Referitor la distribuţia agentului primar pentru punctele termice amplasate în staţiunea Lacu Sarat, datorită funcţionării numai a punctului termic Cămin de Bătrâni se înregistrează pierderi de căldură considerabile, ceea ce determină SC CET SA să reconsidere punctul de vedere în privinţa strategiei de dezvoltare a SACET în aceasta zonă, în cazul în care nu mai optează şi alţi consumatori pentru asigurarea încălzirii prin racordarea la reţeaua de termoficare Alimentarea cu gaze naturale In staţiunea Lacu Sărat există o staţie de reglare-măsurare a gazelor racordată la reţeaua de gaze naturale de medie presiune ce transporta gazul metan de la S.R.M. Chiscani spre oraşul Brăila. Staţia de reglare-măsurare existentă are capacitatea de 1000 Nm 3 /h şi nu mai poate prelua şi alţi consumatori. Din S.R.M., prin intermediul unei reţele de distribuţie de gaze presiune redusă sunt racordaţi pentru alimentarea cu gaze naturale următorii consumatori: - Centrala termică + bucătărie Baza de tratament; - Centrala termică + bucătărie Hotel PERLA ; Pentru alimentarea cu gaze naturale se propune mărirea capacităţii staţiei de reglare-măsurare existente, pentru a putea asigura alimentarea cu gaz metan a obiectivelor existente în staţiune şi a căminului de pensionari ce urmează a se realiza. Se va urmări permanent realizarea unui ansamblu optim de funcţionare arzător cazan coş. Se vor respecta prevederile Normativului de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi cele ale Normativului I6 şi I13/ şi Prescripţiile tehnice ISCIR C9/2003: care se referă la supravegherea centralei termice, 48

49 întreţinerea şi revizuirea periodică a cazanelor şi instalaţiilor, precum şi conducerea semiautomată a arderii pentru a se reduce la minim degajarea de gaze nearse şi de fum, implicit poluarea zonei Căi de comunicaţie Prin PUZ se propun următoarele amenajări şi dezvoltări pentru modernizarea circulaţiei: îmbunătăţirea suprafeţelor de rulare - lucrări de întreţinere şi reabilitare a arterei principale care traversează staţiunea pentru; configurarea reţelei stradale - crearea unui drum de centură a staţiunii care să creeze autonomie traficului carosabil în interiorul staţiunii, faţă de exterior (DN21, DC 8) cu următorul traseu: continuarea drumului dinspre municipiu, paralel cu linia de tramvai înspre sud, apoi spre sud-vest, legându-se de carosabilul existent în staţiune (aleea principală); - prelungirea arterei principale până în DC8 şi modernizarea ei; - lărgirea drumului de acces din DN 21; - crearea unui drum paralel cu linia de tramvai ce vine dinspre Brăila, dotat şi cu alee pentru biciclişti, în continuarea celui propus până în cartierul Radu Negru. elemente de organizare a circulaţiei - completarea intersecţiilor existente şi dotarea intersecţiilor nou create, cu elemente de organizare orizontală şi verticală; transportul în comun - dotarea şi completarea staţiilor de transport în comun existente, cu elemente care să asigure o funcţionare corespunzătoare (platformă carosabilă separată, elemente de protecţie a călătorilor contra intemperiilor, elemente de semnalizare şi informare, bănci, etc.) - realizarea a 6100 m 2 de linii de tramvai în zona destinată comunicaţiilor; parcări, arii de staţionare - realizarea a 1360 locuri de parcare - 6 locuri pentru parcări mari în zona cu destinaţie specială şi de echipare teritorială. circulaţia pietonală - reabilitarea îmbrăcăminţii trotuarelor existente prin aplicarea de pavaje din dale ecologice; - crearea unor trotuare aferente arterei principale de circulaţie; - crearea unei zone de promenadă, adiacentă drumului din nord, - crearea unei piste de ciclişti, pe un traseu paralel cu linia de tramvai şi drumul nou propus; - amenajarea platformei bazar cu dale ornamentale ecologice; Deşeuri In acest domeniu deosebit de sensibil pentru o staţiune turistică se propun următoarele: - amenajarea de platforme gospodăreşti pe parcela fiecărui obiectiv, cu posibilităţi de colectare selectivă/sortare a deşeurilor, precolectare separată a celor nedegradabile şi a celor biodegradabile. - evacuarea deşeurilor, în special a celor biodegradabile se va efectua pe baza unui program strict, astfel încât să se evite poluarea mediului. Alte amenajări Construcţii culturale - Realizarea unui pavilion de muzică, a unei săli polivalente, a unui cazinou, a unui amfiteatru, situate în partea de vest şi sud-vest a Staţiunii. Se propune micşorarea suprafeţei aferente taberei de copii, folosită neeficient, în beneficiul acestor noi spaţii pentru cultură. Construcţii comerciale - Realizarea unui mare bazar comercial la intrarea în staţiune, între aleea de acces şi parcarea existentă, realizarea de construcţii comerciale şi de servicii de mărime medie, amplasate în zona de nord, în apropiere şi coabitare cu spaţiile pentru turism. 49

50 Construcţii de cult - Completarea şi închiderea incintei mănăstirii pentru activităţi cu rol educativ (cercuri elevi pe perioada de vară, muzeu religios, etc) Spaţii verzi, sport şi agrement, amenajări sportive - folosirea judicioasă a tuturor terenurilor neconstruite în prezent (chiar părăsite ) pentru spaţii verzi şi împăduriri; - propunerea de mutare a serelor la sud (sub fostul traseu al DC8), eliberând astfel cca 15% din suprafaţa actuală a staţiunii propriu-zise în favoarea publicului; - creşterea suprafeţei alocate construcţiilor sportive şi de agrement prin folosirea mai judicioasă a terenului şi prin alocarea unor terenuri neconstruite; se propune realizarea unui teren de fotbal + piscină de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic + piscină, locuri de joacă pentru copii, skyboard; - îmbunătaţirea calităţii spaţiului verde, cu scuaruri bine îngrijite, ritmate; - realizarea unui parcurs pietonal, de-a lungul arterelor carosabile şi în pădurea existentă în staţiune; acest parcurs pietonal leagă zonele, care acum sunt bine delimitate funcţional, astfel încât staţiunea să fie folosită integral în spaţialitatea sa, de către turişti; la nord se vor comasa activităţile de tratament şi odihnă, alimentaţie publică, iar la sud, cele culturale, de cult şi de agrement şi sport. În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaţiei, al peisajului, care influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului. Turiştii pot efectua cure de teren prin plimbări pe suprafaţă cât mai mare parte a perimetrului lacului, atât în zona plajei existente şi propuse, cât şi în exterior, spre vest şi spre est, în legătură cu o zonă mai apropiată de turismul de week-end. Se poate crea astfel o descreştere a stilului trepidant, spre cel liniştit, de odihnă, din imediata apropiere a suprafeţei lacului Infrastructura turistică, Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit Existenţa de resurse turistice degradate duce la imposibilitatea valorificării lor turistice şi implicit la utilizarea redusă sau chiar deloc a bazei materiale, la diminuarea cererii turistice şi a încasărilor provenite din turism. Afectarea chiar în mică măsură a resursele turistice balneare, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor care favorizează odihna şi recreerea, reduce posibilităţile de refacere a sănătăţii. Cu toate că turismul determină o serie de efecte pozitive, pe lângă acestea, apar şi efecte negative, dacă nu se are în vedere o programare şi dezvoltare durabilă a turismului. Este foarte important ca efectele negative să fie identificate prin studii de impact, pentru ca factorii de decizie să găsească metode de diminuare şi înlăturare a acestora, deoarece turismul se focalizează pe ceea ce este mai atrăgător, frumos şi unic Protecţia apelor PUZ-ul prevede măsuri pentru protecţia apelor de suprafaţă şi freatice, astfel încât să nu se producă impurificări. Pentru evacuarea apelor menajere este prevăzut un sistem centralizat pentru colectarea şi preluarea acestora printr-o reţea de canalizare într-un colector comun, epurarea lor în ministaţii de epurare cu funcţionare monitorizată şi deversarea apelor în canalizarea existentă şi apoi în emisar în condiţiile respectării Normativului NTPA 001/2002, aprobat prin HG nr.188/2002, completată şi modificată prin HG nr. 352/ Pentru apele uzate sărate din baza de tratament este prevăzut următorul flux: - captarea şi aducţiunea apei sărate prin intermediul staţiei de pompare; - colectarea apei uzate sărate şi evacuarea prin intermediul sistemul de pompare în bazinul îndiguit din lacul II; 50

51 Activitatea de exploatare a nămolului sapropelic nu generează ape uzate; faza lichidă este constituită practic din apa din lac. Aceasta va fi deversată periodic în lac. Situaţia existentă nu oferă condiţii optime de regenerare a nămolului returnat, astfel încât extragerea nămolului fără măsuri de reabilitare a lacului poate conduce la scăderea cantităţii de biomasă. In situaţia în care metoda de exploatare impusă de ANRM va fi respectată conform Avizului, concomitent cu măsurile recomandate, impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ. Pentru evacuarea apelor pluviale este prevăzută realizarea unei canalizări pluviale unitare, care va asigura controlul corect al apelor de suprafaţă şi preepurarea prin intermediul separatoarelor de hidrocarburi înainte de evacuare, eliminând posibilităţile de poluare cu suspensii. Apele subterane din zona de circulaţii vor fi protejate prin betonarea drumurilor de acces şi prevederea cu rigole de colectare a apelor pluviale. Pentru nămolul provenit de la curăţarea căminelor de canalizare de apa menajera indicatorii de calitate se vor încadra în limitele impuse de Ordinul MMGA nr. 344/2004 de aprobare a Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură Protecţia calităţii aerului Având în vedere că traficul rutier se va intensifica odată cu amenajările turistice, preponderent pe DN 21 şi DC8, În parcările amenajate, măsurile prevăzute în proiect pentru protecţia calităţii aerului vizează fluidizarea traficului prin: - realizarea de căi de acces moderne, cu îmbrăcăminte asfaltică de bună calitate, semnalizate şi marcate corespunzător pentru reducerea manevrelor suplimentare; - realizarea de parcări şi arii de staţionare; asigurarea de locuri de parcare de catre dezvoltatori, corelat cu numarul de locuri de cazare, conform RLU; - realizarea de perdele perimetrale de protecţie la parcări pentru diminuarea nivelului de poluare (zgomot, pulberi); - asigurarea perdelelor vegetale de protecţie pe marginea drumurilor cu trafic intens; - la proiectarea construcţiilor se va avea în vedere stabilirea înălţimii optime a coşului de evacuare a noxelor provenite din arderea combustibilior la centralele termice; - dezvoltarea serviciilor nepoluante. Datorită circulaţiei curenţilor de aer dispersia emisiilor şi diminuarea concentraţiilor este permanentă. Prin măsurile de protecţie prevăzute se estimează încadrarea calităţii aerului în limitele prevăzute de STAS , Ordinul MAPM nr. 462/1993 şi Ordinul MAPPM nr. 592/2002 pentru toţi poluanţii. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu zgomot se vor planta spaţii verzi, scuaruri şi perdele de protecţie, ştiut fiind faptul că 1 m liniar de spaţiu verde reduce zgomotul cu 8 10 db A şi pulberile cu 30% Protecţia solului PUZ-ul prevede realizarea unei reţele de canalizare/epurare şi evacuare a apelor menajere în sistem unitar, eficient şi un management corespunzător al deşeurilor, ceea ce va duce la eliminarea în mare parte a posibilităţilor de poluare a solului. Betonarea căilor de acces rutier şi a parcărilor propuse în PUZ asigură protecţia solului. Pentru diminarea impactului asupra factorului de mediu sol construcţiile hidroedilitare, reţeaua de canalizare şi căminele de canalizare vor fi executate cu materiale speciale hidrofuge, eliminând posibilitatea de poluare a solului. In staţiune noile obiective vor fi prevăzute cu echipamente de tratare a apelor uzate menajere (ministaţii de epurare). Depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, etanşe conform prevederilor HG nr. 856/2002; pentru a se evita descompunerea deşeurilor în timpul iernii şi verii, generarea de noxe sau mirosuri, operatorul de salubritate va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor. 51

52 Protecţia vegetaţiei Propunerea de sistematizare conform PUZ introduce funcţiunea de spaţii verzi pentru construcţiile propuse. Prin PUZ se propune dezvoltarea funcţiunii de cazare, realizarea de alei pietonale şi de promenadă pe conturul lacului în afara limitei de protecţie, parcuri, prin punerea în valoare a zonei cu vegetaţie existentă: - zonele cu funcţiunea de cazare şi dotări complementare vor avea spaţii libere în care vor fi incluşi arborii sănătoşi existenţi. In interiorul parcelelor vor fi plantaţi copaci decorativi la distanţele date de Codul Civil; - zonele de dotări şi servicii vor avea o suprafaţa amenajată de spaţii verzi conform RLU specific fiecărei functiuni în parte; - spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă; - spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 100,00 mp Protecţia sănătăţii populaţiei Nu există riscuri de afectare a sănătăţii turiştilor şi populaţiei de deservire. Prin PUZ se propun următoarele: - asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile şi realizarea reţelei unitare de canalizare pentru evacuarea apelor uzate menajere, cu respectarea parametrilor prevăzuţi de actele normative în vigoare; - asigurarea serviciilor de salubritate corespunzătoare; - realizarea de perdele de vegetaţie cu rol protector în jurul parcărilor şi ariilor de staţionare; - asigurarea nivelului de însorire pentru toate tipurile de locuinţe Protecţia cadrului natural In zona PUZ-ului şi în vecinătatea acestuia, pe teritoriul localităţii nu există situri şi rezervatii naturale, Protecţia cadrului natural urmăreşte: - păstrarea aspectului natural al peisajelor inclusiv al celor unice; - menţinerea fondului genetic în limitele capacităţilor biologice a unor populaţii de plante şi animale; - protecţia celor mai reprezentative specii de plante şi animale; Măsurile propuse în proiect pentru protecţia cadrului natural sunt: - Măsuri de protecţie a peisajului prin realizarea construcţiilor cu materiale ecologice, păstrarea unităţii stilistice, evitarea culorilor stridente în materialele de finisaj, plantarea de arbori şi flori din specii autohtone adecvate zonei, realizarea de parcuri şi grădini cu vegetaţia existentă, managementul adecvat al deşeurilor. In realizarea proiectului se va ţine seama de elementele de relief existente, care vor fi integrate armonios în peisaj, şi anume: - Suprafaţa cu vegetaţie forestieră va fi inclusă în parcuri şi în spaţiile verzi ale construcţiilor realizate in regim silvic; - Lacul Sărat cu amenajările propuse (plajă, terenuri de sport, bazin olimpic pentru înnot, piscine, pista pentru atletism) beneficiază de cele mai bune condiţii climatice pentru practicarea turismului şi a sporturilor de vară în aer liber; - Cornişa ce se desfăşoară pe toata lungimea zonei, de la est la vest, determină o amplasare peisageră de excepţie a clădirilor prin faptul că oferă o vedere către lac. Prin realizarea proiectelor prevăzute in PUZ şi prin instituirea unui management adecvat se pot elimina factorii ce ameninţă ecosistemul lacului: degradare, turismul necontrolat, camparea în locuri nepermise şi lipsa controlului asupra accesului vehiculelor. 52

53 Protecţia biodiversităţii, florei şi faunei Pe teritoriul Staţiunii Lacu Sărat nu sunt arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI). 3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în cazul neimplementării PUZ propus Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructura rutieră, gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu Relieful Teritoriul judeţului Brăila, destul de monoton ca forme de relief, corespunde părţii de nord-est a Câmpiei Române, cu aspectul unui şes, în care singurele denivelări sunt crovurile şi cuvetele lacurilor sărate, iar de-a lungul râurilor, dune de nisip apar sub forma unor movile, cu diverse denumiri legate de istoria sau legendele locului (Movila Barbă Lată 51 m, Movila Ciurea 46 m, Movila Ianca 38 m, Movila Hagiului 43 m, Movila Boiescu 28 m, Movila Seacă 24 m, s.a.). De teritoriul judeţului mai aparţin Câmpia Inferioară a Siretului şi Balta Brăilei - asanată prin lucrări de hidroamelioraţie şi transformată în Insula Mare a Brăilei, printre cele mai importante zone agricole ale României. Staţiunea Lacu Sărat face parte din Câmpia Română orientală, partea de nord a Bărăganului. Terasa Brăilei, pe care este amplasată staţiunea are altitudini de m (în interiorul staţiunii - 12 m) are lăţimea de km şi însoţeşte malul stâng al Dunării. Zona Lacului Sărat este o depresiune alungită pe direcţia NE-SV cu altitudini între 5-10 m, cu extinderea de circa 4 km lungime şi 1 km lăţime. Harta unităţilor de relief în Judeţul Brăila 53

54 3.2. Aerul Climatul regiunii este de tip continental excesiv, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi 0 cu precipitaţii reduse. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 10,4 C în aria 0 de câmpie şi de circa 11 C în lunca Dunării; deşi mediile anotimpului rece nu scad sub -3,2 0 C, iar cele ale anotimpului cald nu depăşesc 23 0 C, influenţele climatului est-european determină temperaturi extreme, atât vara cât şi iarna, printre cele mai mari din ţară: maxima absolută, de +40,5,5 0 C şi minime absolute, de C. Tendinţa de ariditate s-a extins în ultima perioadă şi asupra Luncii Dunării, cu efect negativ asupra refacerii pe cale naturală a vegetaţiei forestiere. În cursul anului 2009, temperaturile medii lunare înregistrează o creştere continuă din luna ianuarie până în luna iulie, apoi o descreştere din august până în decembrie, evidenţiind contrastele termice dintre iarnă şi vară. Valorile temperaturii aerului, înregistrate în anul 2009, şi cantităţile de precipitaţii se regăsesc în tabelul de mai jos: Cantitatea de Temperatura medie Temperatura maximă Temperatura minimă precipitaţii Normală Normală 2009 Absolută 2009 Absolută climatologică climatologică 0 10,8 C ,5 C 38 C -26,5 C C C 441,8 l/m² 420.2l/m² iulie Sursa : Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti Temperatura minimă înregistrată în anul 2009 a fost -16,9 0 C, mai scăzută faţă de minima din anul 2008 (-15,1 0 C), însă mai ridicată faţă de minima absolută înregistrată în ianuarie 1943 (- 26,5 0 C). Temperatura maximă s-a înregistrat în luna iulie având o valoare de 38 0 C, mai scăzută faţă de maxima anului 2008 (38,5 0 C) şi faţă de maxima absolută înregistrată până în anul 2007 (41,5 0 C) şi faţă de maxima absolută înregistrată în iulie 1943 (40,5 0 C). Temperatura medie a fost mai ridicată, iar cantitatea de precipitaţii mai scăzută faţă de normala climatologică. Regimul precipitaţiilor are o foarte mare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climat continental. Precipitaţiile medii anuale se menţin de regulă sub 500 mm/an, valori care, asociate cu temperaturile destul de crescute şi constante din sezonul cald determină un grad de ariditate ridicat, necesitând ample lucrări de irigaţii pentru culturile agricole. Cantităţile de precipitaţii înregistrate în perioada Cantitatea Lunile anului l/m 2 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII , ,2 263,8-83,4 108,6 413, , , ,5 39, ,2 43, ,6 104,6 72,8 28,0 160,1 156,6 161,7 76,0 259,1 151,1 115,4 289,1 Precipitaţii Cantitatea l/mp I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Lunile anului 54

55 Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna septembrie a anului 2006 şi cele mai mici în luna aprilie a anului Apele din precipitaţii au înregistrat valori ale ph - ului care s-au situat în intervalul 5,6-7,46 unităţi de ph în anul 2006, 5,7-7,54 unităţi de ph în anul 2007 şi 5,6-6,73 unităţi de ph în anul 2008, 6,3 7,88 unităţi de ph în anul 2009, valori ce indică faptul că în decursul celor trei ani nu s-au înregistrat precipitaţii acide. Harta climatică a României Harta precipitaţiilor în România Numărul mare de zile însorite, anual, se regăseşte în durata de strălucire a soarelui, indice a cărui valoare medie este de circa ore/an, iar numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este în jur de 90, caracteristici climatice determinante pentru desfăşurarea activităţii de turism. Efectele biologice ale bioclimei de stepă asupra organismului uman sunt: - solicitare intensă a sistemului nervos central şi vegetativ; - stimularea glandelor endocrine; - stimularea metabolismului, în special ameliorarea balanţei fosfo- calcice, urmată de creşterea depunerii de Calciu la nivel osos; - stimularea mecanismelor de termoreglare Vântul predominant suflă dinspre nord-est şi mai ales iarna; Crivăţul, un vânt rece şi uscat, reprezintă principala verigă din lanţul condiţiilor care produc uscăciune şi se manifestă în prezent în Câmpia Bărăganului Nordic şi în nord-estul Dobrogei. Băltăreţul, un vânt cald şi umed, ce bătea dinspre sud, contribuind la topirea zăpezilor primăvara, iar vara aducea umezeală şi aer mai rece şi proasp ăt, pan ă la km în interiorul Bărăganului şi Podişului Dobrogei, a fost înlocuit to t mai m ult de Crivăţ, care a devenit vântul dominant în zon ă. Dinsp re partea estică bate Suhoveiul, un vâ nt uscat şi c ald ce se sim te în special vara, iar dinspre vest, Vântul de Vest bate vara şi aduce precipitaţii, diminuând arsiţa din sezonul cald Biodiversitatea, flora şi fauna Principalele tipuri de habitate din judeţul Brăila sunt caracteristice regiunii biogeografice stepice şi sunt reprezentate prin habitate acvatice şi terestre - păduri şi pajişti. Harta delimitări regiunilor biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică, pontică 55

56 Habitatele de pădure: Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din suprafaţa judeţului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaţie. Acestea sunt situate astfel: - 80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret (predominant din plop şi salcie); - 20% sunt păduri de terasă pe raza judetuţui, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat: Tipuri de habitate forestiere: - Stejăret (Quercus pubescens) pe soluri sărăturoase în stepă; - Păduri stepice cu stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora); - Amestec de şleau de luncă cu stejar pedunculat (Quercus robur); - Frăsinet de haşmac cu Fraxinus excelsior; - Ulmet de luncă cu Ulmus campestris; - Păduri aluviale (zăvoaie) de plopi albi (Populus alba) din luncă; - Zăvoaie de plop negru (Populus nigra) din luncă; - Zăvoaie amestecate de Populus alba şi P. nigra din luncă; - Zăvoaie de salcie (Salix alba) din luncă; - Zăvoaie amestecate de plopi şi salcie din luncă; - Zăvoaie de salcie şi cătină (Tamarix ramosissima) din lunci pe soluri sărăturoase. Habitatele de pajişti (pajişti de luncă, pajişti de stepă şi tufărişuri) Habitatele de pajişti sunt mai bine reprezentate numai în perimetrul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, care au fost în trecut cel mai afectate de păşunatul animalelor lăsate în stare semisălbatică (vaci, cai, dar mai ales porci) precum şi de păşunatul ovinelor, prin acumularea şi descompunerea dejecţiilor de ovine rămânând doar speciile rezistente la acidifierea solului. Pajiştile stepice sunt puternic modificate, cu graminee şi ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Pe pârloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca. Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie făcând parte din structura pajiştilor, fie există izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu maluri nisipoase. Habitatele acvatice: lacuri (sărate şi dulci), bălţi (permanente şi temporare), mlaştini, zone mlăştinoase, canale. Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergând ca reprezentare de la braţele Dunării şi luciile de apă din lunca inundabilă până la diverse lacuri dulci sau sărate situate pe teritoriul judeţului fiind totodată şi cele care, în pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică regiunii. Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate în depresiuni de tasare în loess sau crovuri), numite şi lacuri de crov, limanuri fluviatile (lacurile de meandru) şi lacuri de luncă. Lacurile de me andru şi de braţ părăsit se gasesc îndeosebi în lunca Dunării (Blasova), pe terasa Călmăţuiului, precum şi în apropiere de Brăila (Lacul Sărat Brăila). O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacul Sărat Brăila, Câineni Băi şi Movila Miresii. Lacul Sărat Brăila, situat la 16 m peste nivelul mării, este un vechi curs al Dunării, blocat acum, situat în sudul municipiului Brăila. Apa are o salinitate mare iar fundul lacului este acoperit cu nămol terapeutic sapropelic. Morfologic este alcătuit din două compartimente (I şi II) separate de DJ 212, acestea putând comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. 56

57 Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră şi faună rare sau pe cale de dispariţie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existând în lunca inundabilă a Dunării. Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în judeţul Brăila Nr. crt. Tip de habitat conform OUG nr. 57/2007 Cod Natura 2000 Zona în care a fost identificat 1. Comunităţi cu Salicornia şi alte specii Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul anuale care colonizează terenurile 1310 Sărat Câineni umede şi nisipoase 2. Stepe şi mlaştini sărăturate panonice Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul 1530 Sărat Câineni, Valea - habitat prioritar Călmăţuiului 3. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea 3130 Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), lunca uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea Braţului Măcin 4. Ape puternic oligo-mezotrofice cu Balta Albă, Lacul Jirlău, Lacul 3140 vegetaţie bentonică de Chara sp. Sărat Câineni 5. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie PNBMB: lacuri şi bălţi, de tip Magnopotamion sau 3150 mlaştini împădurite Hydrocarition 6. Râuri cu maluri nămoloase cu PNBMB-canale cu maluri vegetaţie de Chenopodion rubri şi 3270 aluviale, lunca Braţului Măcin Bidention 7. Stepe ponto-sarmatice - habitat prioritar 62CO lunca Braţului Măcin Pajişti cu Molinia pe soluri 8. calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte 9. higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin PNBMB - Mlaştini cu 6410 vegetaţie de Molinia pe soluri luto-argiloase 6430 PNBMB, lunca Braţului Măcin PNBMB - mlaştini de-a lungul 10. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 văii Dunării; lunca Braţului Măcin 11. PNBMB - păşuni umede, Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus 6510 depresiuni mlăştinoase; pratensis, Sanguisorba officinalis) lunca Braţului Măcin 12. Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 91FO PNBMB 13. Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO PNBMB, lunca Braţului Măcin Lacu Sărat Brăila este în atenţia specialiştilor, pentru a fi ocrotit şi a-i opri cursul spre îndulcire sau distrugere a echilibrului sau biologic. In Lacu Sărat, datorită salinităţii sunt condiţii destul de severe de viaţă; salinitatea variază în funcţie de precipitaţii şi de intervenţia omului. Au fost identificate un număr de 59 de specii de plante şi animale, din care 31 specii de rotifere, 5 specii de crustacei, 10 specii de insecte şi dintre acestea o specie de chiromonide (F. Cărăuşu, teza de doctorat, 1975). 57

58 Apa lacului având o concentraţie salină mare, plantele superioare lipsesc, flora este reprezentată prin plante ce au o organizaţie simplă: Bacterii, Cyanophycee, Diatomee, Volvacee şi Ulotrichales, ce pot suporta condiţii vitrege de viaţă. Biocenoza Lacului Sărat este foarte săracă în specii şi în număr redus de lanţuri trofice care deţin puţine verigi trofice. In apa lacului şi în nămolul sapropelic trăiesc bacterii aerobe care facultativ devin anaerobe şi care, pe Iângă rol ul lor principal de a descompune substanţele organice, rereprezintă şi sursa de hrănire pentru protozoare, rotiferi şi artemii. La malul lacului şi în pătura de la suprafaţa apei (circa 1 m grosime) trăiesc crustacei mici de culoare roşie - sunt indivizii de Artemia salina, crustaceu inferior filopod cu o segmentate clară, cu un nu măr mare de segmente, corp alungit L = 8-16 mm şi moale, înotând pe spate, filtrând continuu apa cu ajutorul picioruşelor foliacee, reţinând particule organice pentru hrană. Coloraţia corpului se datorează prezenţei hemoglobinei, pigment caracteristic vertebratelor. Fragile şi atrase de lumină, aceste organisme chiar la micile valur i produse de vânt, sunt aduse la mal, unde se lovesc şi mor, formând pe alocuri, de-a lungul malului apei, brâie roşii. Sursa:D.Albu - Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei Artemia salina Cel mai intersant fenomen întâlnit la acest crustaceu este co relatia dintre forma lui si salinitatea apei. Prezinta o mare plasticitate ecologica, putând trai în ape cu concentratie salină diferită, fapt ce-l face să reziste la salinităţi variabile, fiind capabil să-şi păstreze în sânge o concentraţie moleculară constantă considerat un osmeosmotic perfect. In jurul L acului Sărat sunt brâie concentrice de vegetaţie, de la verde-argintiu deschis până la roşu-brun. Astfel: trifoi, lumanarica, lipici constituie (a lll-a fâşie); pelinul, urda vacii, sulcina albastra şi nemtisor (fâşia a ll-a); brânca, steluta şi limba peş telui (fâşia I), ce le dă un specific anume. Fâşia I Fâşia II Fâşia III Brânca Trifoi marunt Pelin (Artemisia maritima) (Salicornia herbaceea) (Medicago lupulina) Urda vacii Lumanarica Steluta (Aster tri-polium) (Lepidium perfoliatum) (Verbascum blattaria) Limba pestelui Sulcina albastra Lipici (Lappula echinata) (Statica gmelini) (Trigonelld C oerulea) Asemănătoare cu brânca este Suaeda maritima, uşor de recunoscut după culoarea albăstruie cenuşie. Din cauza intervenţiei omului, dezvoltarea este doar pe suprafeţe restrânse. Pădurea din jurul lacului are un rol deosebit pentru viaţa şi existenţa lui, ca barieră în calea vânturilor, ca filtru pentru noxe, dar şi pădure pentru recreere. Cunoscând factorii care au dus la procesul de desalinizare a Lacului Sărat, se impune necesitatea protecţiei întregului complex de ecosisteme: acvatic şi terestru. Dar pentru a le proteja este necear să se cunoască chimismul apei, biologia lacului, nivelul şi calitatea resurselor, stabilitatea celor două ecosisteme naturale. Indepărtarea cauzelor care-i produc 58

59 degradarea au fost primele măsuri ale specialiştilor: desfundarea canalului care-l alimenta permanent, întreţinându-i apele şi pe vreme de seceta, desfundarea vechilor izvoare înfundate prin căderea malurilor, desfiinţarea stânelor din zona de protecţie a lacului. S-a stabilit zona de protecţie a lacului şi s-a elaborat un studiu în vederea împăduririi cu specii adaptabile la sărătură în zona Lacului 2 de către Inspectoratul Silvic Brăila (ing. Popescu Ion şi ing. Necula Ion), care s-a aplicat în toamna anului 1991 pe un traseu de 1 km: - trei rânduri salcie pentru ca are creştere rapidă, formând o primă perdea protectoare - pe o distanţă de 10 m din terenul agricol; - sălcioara, pentru că este rezistentă la sărătură; - arbuşti - păducel, cătina roşie, la limita lacului; - cătina roşie, fiind cea mai apropiată de lac. Phragmites communis Delphinium consolida Consolida regalis 3.4. Solul şi subsol Structura geologică şi tectonică Sub raport morfostructural, zona aparţine unităţii de platf ormă, având drept fundament platforma Moesică. Din punct de vedere morfotectonic evoluţia arealului este dirijată de epoca precarpatică ce însumează o serie de faze tectonice care au dus la formarea şi consolidarea unităţilor de platformă. Astfel, în timpul etapei precambriene se consolidează fundamentul cristalin al unităţilor de platformă din faţa arcului carpatic. La sfârşitul cutărilor careliene (huroniene), platforma primitivă est-europeană se completează în sud cu Platforma Moesică. După alţii, Platforma Moesică se consolidează numai după orogeneza assyntica de la sfârşitul proterozoicului. La început platforma primitivă est-europeană se întindea uniform peste Moldova, Dobrogea şi sudul Câmpiei Române, având o serie de fracturi marginale profunde ce se multiplicau în zona Dobrogei de Nord. Această unitate a platformei este întreruptă de formarea geosinclinalului prebaikalian, individualizându-se ca uscat numai fundamentul Podişului Moldovei, Câmpiei Române şi Do brogei de Sud care închideau spre nord-vest viitoarele catene cristaline carpatice. Ulterior au loc doar aria geosinclinala în care se plămădeau uşoare mişcări pe verticală sau fr acturări marginale, însa linia generală de evoluţie morfologică - de platformă - este direcţionată din Precambrian. Au avut loc definitivări ale fundamentului şi mişcări neotectonice, cele recente cuaternare din fazele valahă şi pasad ena ducând la mişcări de slabă intensitate. Ca urmare a mişcărilor neotectonice, o mare parte din suprafaţa lacustră pliocenă a dispărut în cuaternar, lacurile rămase funcţionând ca nivele de bază pentru regiunile limitrofe. Aceasta retragere a lacului a influenţat relieful prin desfăşurarea sistemelor de terasă, a tipului şi mediului de acumulare specific dezvoltat. Astfel, în pleistocenul inferior lacul este mai restrâns ca în levantin, existând, în funcţie de tipul de depozite trei sectoare: - primul, la contactul cu muntele, unde aveau loc acumulări de pietrişuri şi nisipuri sub forma unor delte fluvio-lacustre imense; - al doilea, în care se acumulau nisipuri şi argile; 59

60 - ultimul, unde lacul avea adâncimi mai mari, caracterizat prin acumulări de argile şi argile nisipoase. Spre finele peistocenului mediu are loc o micşorare a suprafeţei lacustre în vest şi nord-vest, prin deplasarea spre sud a ariei de sedimentare fluvio-lacustră şi prin creşterea ponderii materialelor balcanice în acumulările ce acoperă vechea câmpie joasă villafranchiană. In pleistocenul superior are loc exondarea completă şi definitivarea pantei generale de curgere a râurilor. Unitatea de platformă este reprezentată prin Câmpia Română. Unitatea corespunde, în general, cu partea nordică a Platformei Moesice ce înclină dinspre Bulgaria spre Câmpia Română, afundându-se tot mai mult pe măsura apropierii de Carpaţi. Fundamentul său (sau platforma propriu-zisă) este format din şisturi cristaline, cutate spre sfârşitul precambrianului; până în silurian zona devenind o întinsă peneplena. Etajul sedimentar se compune din: tirdoviriansilurian, devonian şi permian, triasic, jurasic (o lacună în liasicul superior), cretacic, iar la vest sunt şi depozite paleogene (legate cu cele din bazinul Lomului din Bulgaria); urmează tortonianul, sarmaţianul şi pliocenul (mai ales în partea centrală şi nordică a câmpiei). Fundamentul platformei se ridică spre sud şi odată cu ridicarea acestuia se efilează, până la pierdere, termenii inferiori ai neogenului. Morfotectonic, epoca precarpatică este definitorie pentru formarea şi consolidarea Câmpiei Române. Astfel, în etapa precambriană se consolidează fundamentul cristalin, Platforma Moesică consolidându-se numai dupa orogeneza assyntica de la sfârşitul proterozoicului. Marea platforma est - Europeană care cuprinde şi zona analizată avea o serie de fracturi marginale, unitatea ei fiind întreruptă de formarea geosinclinalului prebaikalian, care se extindea atât peste fundul de tip oceanic de la marginea platformei, cât şi peste zona nord-dobrogeană. La începutul paleozoicului, fundamentul Câmpiei Române se individualizase ca uscat. Tot în această epocă precarpatică se schiţează tectonic Depresiunea precarpatică Mişcările seismice Intreaga zonă în care se găseşte amplasamentul studiat este afectată de două categorii de cutremure: - în prima categorie sunt grupate cutremurele de pământ legate de zona Vrancea, care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scoarţă, în mantaua superioara, la circa km adâncime, şi care eliberează o cantitate enormă de energie, fiind cutremure destul de frecvente, dar care, aproape periodic, generează un cutremur distrugător la circa 50 de ani. - în a doua categorie sunt grupate cutremurele legate de structura faliată a Platformei Valahe, cu focarul situat în scoarţă, la adâncimi de 5 30 km, eliberând energii mult mai mici, nefiind cutremure importante din punctul de vedere al intensităţii, fiind totuşi de remarcat faptul că acestea se pot constitui ca replici ale cutremurelor vrâncene, eliberarea şi acumularea tensiunilor pe aceste linii de faliere fiind influenţată şi de aceste seisme. Zona seismică de calcul specifică zonei Brăila este corepunzătoare valorii de 8 grade magnitudine pe scara Richter, aici resimţindu-se efectele propagării undelor de şoc generate în epicentrele deja cunoscute pentru Platforma Moesică. Din punct de vedere al încadrării terenului în normativele de proiectare, în conformitate cu STAS 11100/93, Lacu Sărat, judeţul Brăila se afla în zona gradului 8 «C» macroseismic după scara Richter. Normativul P 100/93, privind zonarea teritoriului României după valorile coeficienţilor seismici de colt K s şi T c, include Staţiunea Lacu Sărat Brăila în zona C, cu perioada de colt T c = 1.5 sec, K s = 0.20 şi P conv = 170 KPA Elemente de pedologie Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Braila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată. Cea mai mare răspândire, pe aproximativ 75% din teritoriu, o au 60

61 cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie (cernoziomuri freatic umede şi cernoziomuri carbonatice freatic umede, de regulă situate la baza profilului) care acoperă aproape în totalitate câmpiile netede interfluviale. Aceste soluri, cca ha, formate pe loessuri şi depozite loessoide, prezintă o textura mijlocie. Partea nordică a interfluviilor cu relief vălurit, eolian prezintă soluri nisipoase (cca ha) în diferite stadii de evoluţie, de la nisip nesolidificat (regosol) la cernoziom cambic (levigat). Aceste soluri apar insular la sud de Siret, dar formează o fâşie aproape continuă la sud de Călmăţui. O pondere mare în învelişul de sol o au şi solurile aluviale (inclusiv aluviunile), local gleizate şi pe alocuri salinizate (cca ha), întâlnite în luncile largi ale Buzăului, Siretului şi Dunării. O bună parte din acestea au fost mlaştini sau lacuri. Solonceacurile şi soloneturile ocupă suprafeţe destul de întinse, în jurul lacurilor sărate din Câmpia Brăilei şi în Lunca Siretului. Geografic solurile judeţului Brăila se împart în mai multe unităţi zonale şi intrazonale, care constituie potenţialul pedologic, valorificat ca bază de dezvoltare a biocenozelor şi culturilor de tot felul, în raport cu condiţiile mediului înconjurător. Harta cerinţelor ameliorative a terenurilor în România Condiţii geotehnice - Stratificaţia terenului în zona staţiunii Lacu Sărat şi-a conturat în timp fizionomia de lac de tasare pe un curs părăsit (P. Gfstescu), situat pe terasa I a fluviului Dunărea. El asociază, de fapt, doua elemente distincte: lacul ca depresiune lacustră (forma de relief) şi apa ca element climatic (P. Gfstescu, 1971). Cele două elemente formează suportul material al vieţii lacului. Sub pătura de sol vegetal de 0,80 pană la 1,20 m, se găsesc depozite prăfoase, mâloase, gălbui, cu frecvente concreţiuni calcaroase, cu grosimi între 4-8 m. Urmează un orizont de nisipuri fine argiloase (2-7 m grosime), ce are la bază argila. În zona Lacului Sărat au fost evidenţiate la suprafaţă argile prăfoase, nisipoase, gălbui-cenuşii de tip loessoid până la 3 m, 61

62 peste care s-au depus nămoluri cu eflorescente şi cruste saline, cu grosimi de 0,1-0,20 m ("Studiu hidrogeologic" - geolog El. Strainescu, ing. EI.Mitranescu, 1985). Caracterizarea geotehnică a terenului Terenul de fundare din zona studiată se caracterizează prin umiditate ridicată, consistenţă scăzută, compresibilitate mare şi foarte mare, porozitate ridicată, valori reduse ale rezistenţei la forfecare. Se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe, care necesită măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor. Se preconizează executarea unor perne de material granular, bine compactate, pentru realizarea unui orizont de fundare stabil Apa Apa de suprafaţă Cel mai important curs de apă din zonă este fluviul Dunărea, situat la circa 1,5 km de amplasament (Braţul Arapu). Reţeaua hidrografică din zona analizată, tributară acestui fluviu, poartă amprenta climatului temperat continental şi a reliefului, alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi depresiuni închise în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia zonei se caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având caracter tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile (crovuri) se cantonează lacuri. Principalele formaţiuni geologice care posedă proprietăţi hidraulice conductive şi capacitare (de transmisivitate şi inmagazinare), prezentând astfel importanţa practică din punct de vedere hidrogeologic, sunt formaţiunile: - cuaternare ce aparţin pleistocenului inferior (stratele de Frăteşti), prezente în zona de vest, nord şi est a judeţului Brăila; - cele de vârsta pleistocenului superior (nisipuri de Mostiştea şi pietrişurile din terasele Dunării); formaţiunile holocene (aluviunile grosiere ale râurilor Siret, Buzău, Călmăţui şi Dunăre). Din analiza datelor geologice şi hidrogeologice rezultă că pe teritoriul judeţului Brăila sunt prezente în formaţiunile cuaternare, în raport cu adâncimea, trei tipuri de acvifere şi anume: - acviferul situat în depozitele loessoide; - acviferul freatic propriu-zis din văile fluviatile şi din zona de câmpie (primul strat cu permeabilitate ridicată sub depozitele loessoide); - acviferul de adâncime. Lacurile de pe teritoriul judeţului, peste 30 la număr, se grupează după geneză, poziţie geografică, configuraţie şi caracteristici hidrochimice, în patru categorii: lacuri de crov, limane fluviatile, lacuri de luncă şi lacuri de meandre şi braţe părăsite, formate de-a lungul Dunării, cum sunt Blasova (400 ha) şi Zăton (176 ha) cu apă dulce, situate în Insula Mare a Brăilei, importante pentru piscicultură şi turism; Lacul Sărat - Brăila (175 ha), Lacul Sărat - Batogu (595 ha) formate în apropiere de Călmăţui şi Bertu - Batogu (74 ha), toate cu apă sărată şi rezerve de nămol terapeutic; Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominerale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important- şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui. La începutul secolului Lacu Sărat se prezenta sub forma a două bazine, unul mai mare, cu formă aproape pătrată (actualul lac I) altul mai mic (lacul II). Intinderea totală a lacului era de cca. 2 km, iar adâncimea apei atingea în anii ploioşi 1,20 m, iar în anii secetoşi 0,20 0,50 m (1906). Lacul şi-a păstrat relativ acelaşi aspect până în când legătura dintre cele două compartimente a fost suprimată prin construirea căii ferate industriale dintre 62

63 gara Lacu Sărat şi platforma chimică Chiscani şi şoselei dintre DN2B (Buzău-Brăila) DN 21 (Slobozia-Brăila). In prezent forma celor două cuvete lacustre este oarecum diferită, Lacu Sărat I fiind aproape circular cu diametrul de 1 km, limitat de maluri naturale şi artificiale, situate deasupra nivelului apei pe cea mai mare parte a circumferinţei, iar Lacu Sărat II are forma alungită cca. 2 km şi o lăţime medie de 400 m, cu maluri cu inclinaţie usoară spre oglinda apei. Suprafaţa oglinzilor de apă a celor două lacuri, calculată pentru un nivel mediu al apelor, de cca. 171 ha, prezintă importante variaţii funcţie de caracterul ploios sau secetos al anului. Astfel, în anul 1976 după o vară foarte secetoasă, suprafaţa Lacului Sărat I s-a redus de la cca. 70 ha la 47 ha, iar cea a Lacului Sărat II de la 100 ha la 61 ha concomitent cu o reducere medie a adancimii de 0,50 m. în 1971 anul inundaţiilor suprafeţele celor două compartimente au ajuns la 85 ha şi respectiv 115 ha. Lacu Sărat este un lac pluviatil, un rest al Dunării care s-a izolat, cu mult timp în urmă, prin cuaternar, în zona Vărsatura. Izvoarele salifere, despre care a scris Vilsan, vin din zona Râmnicu Sărat, în pantă, către Dunăre, fiind subterane, nu ştie nimeni cum apar şi unde ies ele din pamint. Au fost ani în care, din cauza căldurii excesive, lacul a secat, dar apoi şi-a revenit, în urma ploilor şi a reapariţiei izvoarelor salifere, care seacă temporar şi din cauza caniculei, pentru că scade nivelul pânzei freatice. Principala sursă de alimentare pentru Lacu Sărat este pânza freatică, aceasta împiedicând secarea completă, zona depresionară a lacului fiind fără scurgere (lac endoreic). Reţeaua hidrografică judeţul Brăila Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi de 2-3 m de la cota terenului. Uneori, în perioadele ploioase sau cu nivele ale fluviului Dunării ridicate, pe alocuri, pânza freatică ajunge la suprafaţa terenului. Apele subterane prezintă agresivitate sulfatică slabe faţă de betoane. Apa freatică fiind de mică adâncime, cantonată în nisipurile fine existente aici în mai toată zona, fie au nivel liber, fie sub presiune în regiunea lacului, tavanul acvifer este impermeabil din cauza nămolului sapropelic. Pentru că apa freatică este cantonată la mici adâncimi, se formează soluri 63

64 saline, solonceacuri şi soloneturi, caracterizate printr-o puternică acumulare de săruri la suprafaţa solului sau în straturi superioare. Lacu Sărat, lac hipersalin are o salinizare predominant sulfato-sodică spre cloro-sodică şi sulfatomagneziană. Salinizarea se datorează panzei de apă freatică ce traversează depozitele salifere din regiunea deluroasă a subcarpaţilor de curbură, reprezentând astfel sursa principală a sărurilor uşor solubile, acumulate în apa freatică mineralizată. Prin intermediul apelor curgătoare, sărurile din depozitele salifere au ajuns în sedimentele câmpiei, fie prin depunerea aluviunilor, fie prin infiltrarea directă. Transportul sărurilor uşor solubile din lacurile unde a avut loc acumularea lor s-a facut prin intermediul apei de infiltraţie şi a apei freatice, redistribuindu-se astfel local sărurile existente sau cele ajunse în sedimente. Mici cantităţi de săruri au fost transportate pe cale eoliană. In jurul lacului, sărurile rămân la suprafaţă sub formă de cruste şi contribuie la Sărăturarea solurilor. 64

65 Harta hidrogeologică a zonei Lacu Sărat - Brăila cu delimitarea perimetrului de protecţie hidrogeologică propus 65

66 66

67 67

68 68

69 Calităţi terapeutice ale Lacului Sărat Lacul Sărat este un vechi curs al Dunării. Salinităţile mari au permis formarea pe fundul lacului, a unui strat de nămol mineralizat cu importante calităţi terapeutice, datorită căruia Staţiunea Lacu Sărat este cunoscută, atât în ţară cât şi în străinătate. Lacul din partea de nord-est, pe malul căruia este amplasată staţiunea, este de formă aproape circulară, cu un diametru de cca 1 km şi este despărţit de lacul din partea de sud-vest, care are o formă alungită cu lungime de cca 2 km şi lăţimea medie de 350 m. Despărţirea celor 2 lacuri se datorează construirii unei linii de cale ferată industrială şi a unei căi de acces rutier care face legătura între drumurile naţionale DN2B şi DN21. Adâncimea lacului variază între 0,6-1,8 m, valorile cele mai scăzute se înregistrează în sezonul călduros. Acest lucru se datorează atât evaporaţiei intense, cât şi precipitaţiilor reduse. Volumul de apă al lacului nu este influenţat numai de existenţa apelor meteorice; alimentarea lacului se face din ape freatice care în anotimpul călduros şi în condiţiile unei clime de stepă, au un nivel hidrostatic scăzut care contribuie la variaţia adâncimii apei în lac. Izvoarele există în partea de nord şi nord est, nu se cunoaşte exact modul şi locul unde apa subterană traversează stratul de nămol. In zona de influenţă a lacurilor nu au fost efectuate lucrări hidroameliorative, malurile sunt neamenajate, fiind exclus pericolul deteriorării izvoarelor de apă sărată şi a calităţii nămolului. Factorii naturali de cură ai Staţiunii Lacu Sărat apa sulfatată, clorurosodică, magneziană concentrată a lacului are un grad ridicat de mineralizare, de peste 80 g/l şi favorizează dezvoltarea unei microfaune care îi conferă calităţi terapeutice deosebite; nămolul sapropelic extras din lac are un conţinut ridicat de hidrogen sulfurat şi este utilizat pentru tratarea unei game însemnate de afecţiuni reumatismale. Factori terapeutici: apa lacului este sulfatată, clorurată, sodică, magneziană cu o mineralizare de 83,955 mg/l; nămol sapropelic (conţine 41% substanţe minerale şi 39 % substanţe organice), bogat în hidrogen sulfurat; climatul specific zonei de stepă: temperaturii crescute, umiditate redusă şi calm atmosferic. În Staţiunea Lacu-Sărat pacienţii pot beneficia de servicii de balneo-fizioterapie care utilizează în scop terapeutic factorii naturali de cură: nămolul sapropelic, apa minerală hipersalină în cura externă şi bioclima. Lacul este hipersalin cu o salinizare predominant sulfato-sodică spre clorosodică şi ulfatomagneziană. Predomină sulfaţii, clorurile, bicarbonaţii, sodiu, calciu şi magneziu. Salinizarea se datorează pânzei de apă freatice care traversează depozitele salifere din regiunea deluroasă a Subcarpaţilor. Apa lacului utilizată în balneaţia externă determină efecte complexe datorate atât proprietăţilor fizice (temperatură, presiuni hidrostatice cu descărcare de greutate), cât şi chimice. Sarea are efect hiperemiant asupra tegumentului, iar efectele osmolare favorizează rezorbţia roceselor exsudative. Pe fundul lacului se află sub formă sedimentată nămolul sapropelic, format în urma unui proces biologice extrem de îndelungat, prin degradarea minerală a fito şi zooplanctonului din lac, reprezentate de alge, protozoare şi crustacee, în principal de alga cladofora şi crustaceul artemia salina. Nămolul este de culoare neagă, ca păcura, este lucios, onctuos, cu miros caracteristic foarte puternic şi proprietăţi fizico-chimice deosebite. Utilizarea nămolului se face sub formă rece sau caldă. Rece se face în sezonul cald, pe malul lacului sub formă de onctiuni-ungeri ale corpului. Sub formă caldă se face în cadrul bazei de tratament sub forma de împachetări, cataplasme şi băi la cadă în amestec cu apa salină din lac. Aplicat pe corpul pacientului, nămolul cald are 69

70 următoarele efecte: hidratează pielea (vindecă eczemele), relaxează (inducând starea de bine), ameliorează durerile reumatismale, produce detoxifierea organismului, tonifiere, îmbunătăţirea circulaţiei, reglarea funcţiilor sistemului endocrin. Balneoterapia are acţiune asupra organismului prin factorul termic, mecanic şi chimic. Mecanismul de acţiune al nămolului este datorat: excitării receptorilor periferici, creşterii permeabilităţii cutanate, acţiunii specifice a substanţelor rezorbite în organism. Terapie Tratamentul se efectuează în baza de tratament, care aparţine Unita Turism Holding- Sucursala Traian Brăila, care are o capacitate de proceduri pe zi. Tratamentele pentru reumatologie şi recuperare prestate în baza de tratament sunt: oscilometrie, reflexoterapie, hidrokinetoterapie individuală şi în grup, băi de nămol la cadă, băi de sare la cadă, împachetări generale cu nămol, cataplasme cu nămol, baie galvanică celulară, laser terapie, duş subacval, băi de plante, interdin, diadinamice, ultrasunete, ultrascurte, magneto-diaflux, iono-galvanizări, masaj, gimnastică medicală, saună, consultaţie de balneofizioterapie, consultaţie medicală, ecografie abdomen, electrocardiogramă, puncţii şi infiltraţii intraarticulare, infiltraţii în structuri ale ţesutului moale, acupunctură, glicemie. Obiectivul profilactic - se manifestă în primul rând prin călirea organismelor de toate vârstele, prin creşterea capacităţii de adaptare la diferiţi factori nocivi, cât şi prin creşterea rezistenţei specifice a organismului în faţă agenţilor patogeni. Ea previne recidivele în cele mai diferite boli cronice, ţinând seama că după rezolvarea clinică a fazelor acute ale unor boli, modificările funcţionale şi cele a mecanismelor de reglare a unor boli, duc cu timpul în cazul în care nu sunt lichidate la recidive frecvente. Obiectivul terapeutic - se referă la bolnavii cronici cu suferinţe care nu au putut fi rezolvate prin terapia medicamentoasă, bolnavii care au nevoie de un tratament deosebit pe baza unui diagnostic complet al bolii propriu-zise, cât şi a bolilor asociate. Obiectivul de recuperare - îl reprezintă redarea mediului social al bolnavilor cronici şi a unor categorii de deficienţi invalizi. Trimiterea la recuperare se face diferenţiat după afecţiuni numai la indicaţia medicilor specialişti. Ponderea principală a afecţiunilor tratate la Lacu Sărat o reprezintă bolile reumatismale. In grupa acestor afecţiuni intră bolile cu un caracter foarte divers ale aparatului loco-motor, atât ale articulaţiilor, cât şi a ţesuturilor periarticulare şi ale musculaturii, cu patologie diferită, unele mecanisme infecţioase şi imunologice complexe cum sunt cele inflamatorii, altele prin procese metabolice de uzură şi involuţie cum sunt reumatismele degenerative. Se poate spune că baza de tratament nu se situează la nivelul cantităţii şi calităţii factorilor naturali de cură, ceea ce contribuie la menţinerea staţiunii de interes local, întârzierea lansării pe piaţa internaţională a valorosului potenţial balnear de care dispune Staţiunea Lacu Sărat. Din indicatorii statistici prezentaţi în plan, se constată disproporţionalitatea capacităţilor de cazare, fiind in inferioritate la toate tipurile de cazare turistică şi număr de turiăti. Acest aspect este pregnant pus în evidenţă de datele prezentate în continuare. Principala problemă care se pune în condiţiile de azi, când exigenţele dezvoltării durabile impun cu precădere respectarea standardelor şi normelor de protecţia mediului, este ca toate amenajările, construcţiile şi dezvoltările să respecte mediul natural existent, mai ales cel situat într-o zonă cu o sensibilitate deosebită, cum este cea a Staţiunii Lacu Sărat din judeţul Brăila, în care se va edifica. 70

71 Caracteristici geomorfologice Câmpia Română orientală este caracterizată printr-o climă continentală de stepă. Bilanţul hidrologic al acestui ţinut este deficitar, astfel în timp ce precipitaţiile anuale ating , potenţialul evaporaţiei indică valori de mm, fapt ce face ca 2-3 luni pe an - perioada de vară - să existe o dinamică ascendentă capilară foarte pronunţată a apelor freatice. Cantitatea de apă din lac este puternic influenţată de perioadele îndelungate de secetă, datorită lipsei aportului de apă freatică, una din sursele de alimentare a bazinului lacustru. Caracteristicile hidrochimice ale apei din datele analitice din literatuta de specialitate rezultă că, pentru lacul I, există importante variaţii ale mineralizării totale datorate aportului mai mare sau mai mic al precipitaţiilor, situate între g /l. După compoziţia chimică apa este de tip sulfatată, clorurată, sodică, magneziană, concentrată, cu o bună omogenitate a volumului de apă, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. Ascendenta capilară datorită fluctuaţiilor climatice menţionate au facilitat în timp crearea unor depozite accentuat minerale în depresiunea lacului printr-un proces complex de transport datorită apelor freatice, levigare, depunerea unor săruri cu caracter concentrat sulfat, clorurat sodic, magnezian cu nivel crescut de mineralizare. Dinamica acestei creşteri indică g/l în anul 1971 şi 260 g/l în anul Concomitenta acestor fenomene cu activitatea biologică redusă, dar esenţială a diverselor bacterii sau microorganisme (Artemia Salina) ce se devzolta în mediu acvatic sărat, au determinat crearea nămolurilor terapeutice, amestec de elemente minerale şi materii organice - nămolul sapropelic - cu efecte benefice în tratarea afecţiunilor reumatismale, post - traumatice, sechele musculo - articulare, osoase, neurologice, ginecologice, dermatologice, conform Ministerului Sănătăţii - I.M.F.B.R.M. Bucureşti. Caracterizarea calitativă a nămolului. Din anul 1978 Lacu Sărat I şi II a intrat sub incidenţa Ministerului Sănătăţii privind controlul asupra calităţii biologice şi fizico-chimice ale apei şi nămolului din acestea şi utilizarea lor în scop terapeutic. Culoarea nămolului cu proprietăţi terapeutice este negru şi negru-cenuşiu, iar sub aspectul compoziţiei chimice este de tip sulfuros, cu componenta minerală în proporţie de pană la 45 % şi soluţia de imbibaţie puternic mineralizată (între ,26 g/l). Calculul volumului total de nămol negru şi negru-cenuşiu, din bazinul I, cel care deserveşte staţiunea, era la nivelul anului 1984, de m 3, din care, volumul exploatabil (cu grosime de peste 0,10 m), măsura m 3. Prin Comisia Republicană de Rezerve Geologice, au fost confirmate pentru data de , pentru Lacul Sărat I, rezerve geologice în afară de bilanţ, Categoria C m 2 şi rezerve geologice de bilanţ, Categoria B m 3. Pentru Lacul Sărat II au fost încadrate, în urma studiilor efectuate de către IGPSMS, în anul 1977, la Categoria B m 3, iar la Categoria C m 3 nămol terapeutic. Rezerva de nămol a fost estimată numai pentru Lacu Sărat I Brăila, singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Volumul total al rezervei de nămol estimat la este de mc, iar volumul total avizat pentru exploatare a fost de 537,5 mc. Rezerva de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenţi economici care exploatează această resursă ( S.C. Traian S.A. Brăila şi UTB). Perimetrul de exploatare concesionat de către S.C. Traian S.A. Brăila conform Licenţei de concesiune a exploatării nr. 658/1999 şi Avizului nr. 5 S/ , al ARNM, are o suprafaţă de 88,6 ha şi este situat în sectorul central vestic. Perimetrul de exploatare al UTB este situat în sectorul estic şi are o suprafaţă de 34,8 ha conform Licenţei de concesiune nr. 1075/1999 şi Avizului nr. 4 S/ al ARNM. Calităţile terapeutice deosebite ale apei şi nămolului recomandă utilizarea acestora în tratamentul balnear pentru tratare unor afecţiuni variate: reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, endocrine. 71

72 Harta grosimii nămolului negru şi negru cenuşiu din Lacul Sărat I Pentru staţiune a fost elaborat în anul 1983 Studiu privind optimizarea exploatării nămolului sub directa coordonare a Ministerului Sănătăţii Institutul de Medicină Fizică Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală. Concuziile şi recomandările elaboratorilor sunt prezentate în continuare: 1. Lacul Sărat Brăila ocupă partea cea mai de jos a unei zone depresionale, situată în terasa Brăilei, zonă ce a luat naştere datorită unor fenomene fizico geologice specifice şi care a permis evoluţia cuvetei lacustre, în condiţiile unei izolări complete faţă de reţeaua hidrografică majoră, numai sub influenţa condiţiilor climatice ale Bărăganului de Nord. 2. Configuraţia actuală a lacului, cu cele 2 compartimente distincte (lacurile I şi II) este rezultatul activităţii antropice. 3. Regimul nivelurilor celor două bazine lacustre evaporaţia pe teritoriul Bărăganului de Nord fiind aproape dublă faţă de precipitaţii se găseşte sub influenţa directă a alimentării subterane. 4. Sub aspectul compoziţiei chimice şi al mineralizării, apele freatice din partea de NE a terasei Brăilei sunt de tipul bicarbonat, sulfat, clorurat, sodic, magnezian tercând spre zona circumlacustră la tipul sulfatat, bicarbonat, clorurat, sodic, magnezian şi chiar clorurat, sodic, magnezian cu mineralizaţii totale cuprinse între 2 4,5 g/l. 5. Analiza evoluţiei nivelurilor piezometrice medii anuale în zona circumlacustră, pe perioada a permis evidenţierea unei tendinţe generale de creştere a nivelului apei subterane, faţă de perioada datorită în principal cantităţilor suplimentare de apă 72

73 pătrunse în subteran din sistemul de irigaţii terasa Brăilei, care determină în timp modificări ale regimului freatic şi legat de aceasta, creşterea fluxului subteran spre cele două lacuri. 6. Depozitele lacustre întâlnite în Lacul Sărat I deasupra patului de argilă ce tapisează cuveta lacustră sunt formate dintr-un strat inferior de nămol negru cenuşiu (cu o grosime medie de 0,07 m) şi un strat superior de nămol negru (cu o grosime medie de 0,1m). 7. Macroscopic, nămolul negru şi negru cenuşiu se prezintă ca o masă onctuoasă, cu miros caracteristic de hidrogen sulfurat. 8. Grosimea acumulării de nămolul negru şi negru cenuşiu este neuniformă pe întinderea bazinului lacustru, variind de la 0,01 0,02m, la peste 0,3m. Grosimi mai mari de 0,1m se găsesc pe 80 % din suprafaţa fundului bazinului lacustru, în timp ce grosimile ce depăşesc 0,2m ocupă cca 15 % din această suprafaţă. Zonele cu grosimi ale acumulării de nămol ce depăşesc 0,2 m se găsesc în partea de N, NE şi SE a bazinului lacustru. În zona centrală datorită exploatării, grosimile acumulării de nămol sunt de ordinul 0,15 0,20m. 9. Datele biologice, fizico chimice şi microbiologice referitoare la ecosistemul lacustru Lacu Sărat I pe perioada indică existenţa unor condiţii de peloidogeneză inegale în timp şi neomogene pe extinderea bazinului. 10. Compoziţia chimică a lacului caracterizată ca sulfatată clorurată sodică magneziană hipertonă, concentrată cu o bună omogenitate pe gradient vertical şi orizontal, prezintă variaţii cantitative de la un an la altul şi de la un sezon la celălalt, cu tendinţa generală de creştere a mineralizării în anomtimpul cald. 11. Dinamica compoziţiei chimice a apei influenţează structura biocenozei lacustre, care, deşi prezintă continuitate structurală, totuşi înregistrează faţă de perioada anilor 1975, o reducere a densităţii principalelor organisme implicate în procesul de peloidogeneză, care furnizează ecosistemului masă organică de natură zoogenă. 12. Cantitatea şi calitatea subtratelor biologice determină specificitatea de distribuţie a microorganismelor din principalele grupe ecologice, care la nivelul lacului se dezvoltă cu precădere în sedimente, participând activ la peloidogeneză. 13. Referitor la gradul de impurificare al ecosistemului s-a evidenţiat prezenţa detergenţilor anionactivi, în concentraţii situate la limita impusă de STAS , precum şi a unor pesticide organo-clorurate (DDD, DDE, DDT, PEP) a căror concentraţie depăşesc 8-9 ori normele. S-a constatat de asemenea prezenţa unor metale grele (Cd, Pb, Zn, Cr, Cu) în concentraţii peste limitele permise de STAS Sub aspectul compoziţiei chimice nămolul Lacului Sărat I est e de tip sulfuros, cu fracţiune minerală dezvoltată şi o soluţie de îmbibaţie puternic mineralizată. Nămolurile din zona de Nord şi centrală a lacului sunt mai variabile, deci mai puţin stabile decât cele provenite din zona de deversare şi colţul de Est al lacului. Rezultă că nămolul din zona de Nord şi centrală a lacului este mai activ decât din celelalte zone, care deşi mai puţin variabil prezintă o intensitate mai scăzută a activităţilor enzimatice studiate. 15. În procesul de utilizare a nămolurilor în baza de tratament, factorul termic afectează calităţile acestuia prin stimularea bioproceselor consumatoare de substanţe organice şi minerale din rezerva proprie a peloidului. În general predomină la acest tip de nămol procesele de putrefacţie susţinute de ponderea crescută a substratelor bogate în azot. Activitatea fosfatazică este un indicator sensibil al inactivării substanţelor biologic active. Menţinerea potenţialului biologic al nămolului, ca proprietate ce condiţionează efectul terapeutic, necesită 73

74 aplicarea unor tratamente termice, pe fluxul balneoterapeutic, care să nu depăşească temperatura de 60 0 C şi timp de încălzire de o oră. 16. Investigarea igienico-sanitară a nămolului terapeutic pe fluxul tehnologic a evidenţiat o impurificare moderată în lunile reci (martie, mai) şi crescută în lunile de balneaţie (august) când peloidul suferă o contaminare cu germeni bacterieni (coliformi fecali, streptococi fecali). 17. Capacitatea de autoepurare este limitată atât faţă de bacterii, cât şi faţă de fungi, diferenţiat după tipul nămolului (nativ, uzat, recondiţionat 7 luni) condiţii fizico chimice, desfăşurându-se pe o perioadă de 7 39 de zile. Nămolul recondiţionat 7 luni în lac rămâne inferior din punct de vedere al capacităţii de autoepurare faţă de nămolul natural. 18. Recondiţionarea nămolului în zona în care se fac deversări zilnice de la baza de tratament nu este eficientă, potenţialul de autoepurare al nămolului fiind permanent solicitat şi ca urmare depăşit. 19. Consumul de nămol al bazei de tratament existente, calculat statistic este de 700 mc/an, la care se adaugă consumul oncţiunilor reci, apreciat la cca 500 mc/an. Noua bază de tratament prin procedurile de împachetări calde (10 posturi) şi băi de nămol (14 posturi), în total 250 proceduri/zi va avea un consum anual de aproximativ 1200 mc. Astfel cu dotările menţionate, consumul anual de nămol terapeutic va fi de cca 2400 mc, din care aproape 2000 mc (80%), cu excepţia nămolului spălat prin duşuri cu apă dulce, se returnează lacului spre regenerare. Având în vedere rezerva exploatabilă de nămol din Lacul I, calculată la cca mc şi cantitatea de nămol care se formează anual, apreciată de 800 mc, staţiunea se află în situaţia favorabilă de a avea un consum real de nămol terapeutic mai mic decât rata de formare. 20. In ceea ce priveşte consumul de apă minerală, scăderea nivelului lacului în perioadele secetoase a pus deseori problema de alimentare chiar pentru baza de tratament existentă. Pentru noua bază de tratament se recomandă dimensionarea mai largă a sectrorului de hidro- în bazine cu apă minerală (având în vedere componenta activă a procedurii, cât şi kinetoterapie consumul redus de apă minerală/procedură) în defavoarea celui de băi individuale de apă minerală. 21. Având în vedere disconfortul fizic rezultat din adâncimea mică a lacului I şi consecinţele în ceea ce priveşte degradarea nămolului în urma balneaţiei libere în lac, se propune construirea unui grup de bazine (4-5 din care 1 bazin pentru copii) în capătul de NE al lacului, la intrarea în staţiune, alimentate cu apă minerală (eventual şi unul cu apă dulce). Aplicându-se acceaşi măsură şi în zona taberei de copii, bazinul lacustru ar urma să devină doar un rezervor de factori naturali terapeutici, cu avantaje privind posibilităţile de exploatare raţională şi protecţie. 22. Pentru practicarea helioterapiei se propune amenajarea de solarii şi de plaje cu nisip, în zonele adiacente, amenajate şi dotate cu vestiare şi instalaţii sanitare. Atât plajele, cât şi solariile vor fi dotate cu cuve din beton în care se va depozita o cantitate de nămol egală cu consumul zilnic conservat sub o peliculă de cm de apă minerală. Spălarea de nămol se va face la duşuri alimentate cu apă minerală, în vederea returnării acestuia spre regenerare, în lac. La aceste duşuri nu se va permite utilizarea de săpun, detergenţi. Duşurile de igienizare legate de vestiare sau în aer liber vor avea scurgerea la canalizarea staţiunii. 23. Exploatarea acumulării de nămol negru şi negru cenuşiu se va realiza eliminând zonele marginale ale lacului şi mai ales zona de deversare a nămolului folosit în baza de tratament şi colţul estic al bazinului lacustru. Valorificarea nămolului se va face pe întreaga grosime, până la argila bazală. Pentru exploatarea corectă a nămolului este necesară delimitarea clară a zonelor de recoltare prin pichetarea acestora. La proiectarea instalaţiilor de scurgere a apei minerale în 74

75 amestec cu nămolul, din bazele de tratament se va avea în vedere necesitatea ca zona de deversare în lac să poată fi deplasată, după o anumită perioadă de timp pentru regenerarea nămolului terapeutic. Întrucât recondiţionarea nămolului uzat prin returnarea permanentă în aceeaşi locaţie nu este eficientă, se propune studierea posibilităţilor de punere în repaos pe o perioadă de 1 an a nămolului evacuat. În acest sens se va avea în vedere că suprafaţa bazinului lacustru I este mult prea redusă pentru a asigura o a doua locaţie de recondiţionare, fără a influenţa negativ întrg procesul de peloidogeneză, urmând ca variantele să fie orientate spre lacul II. 24. Pentru a evita suprasolicitarea lacului pe timpul sezonului cald şi mai ales la sfârşit de săptămână se recomandă balizarea zonei de îmbăiere la o distanţă de maxim 25 m de plajă însoţită de măsuri restrictive privind accesul în apa lacului. 25. Materializarea perimetrului de protecţie sanitară severă printr-un gard dublu viu va înlătura una din principalle surse de impurificare balneaţia liberă. 26. Pregătirea pentru proceduri a nămolului prin încălzire se va face limitativ nedepăşindu-se temperatura de 60 0 C, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp condiţiile sanitare ale bucătăriei de nămol prin luarea unor măsuri pentru ca agentul de încălzire (apa) să aibă un circuit închis, împiedicându-se contactul apei calde cu nămolul. Se recomandă suplimentarea măsurilor igienico-sanitare prin introducerea înainte de tratament a duşurilor pe pacienţi. 27. În vederea limitării riscului de impurificării şi deprecierii ecosistemului pe cele 3 căi principale (exploatare, balneaţie, returnare în lac) se recomandă urmărirea prin controale periodice fizico chimice şi igienico sanitare a apei şi nămolului lacului Aspecte relevante ale evoluţiei probabile a factorilor de mediu în cazul neimplementării planului propus In aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare că un plan urbanistic zonal crează cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea unei anumite zone dintr-localitate urbană prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. Planul Urbanistic Zonal, prin specificul său asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General (PUG) al localităţii sau completează prevederile acestuia. Propunerile privind planificarea urbană şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie ale sănătăţii umane şi ale mediului natural şi construit. Se apreciază că evoluţia componentelor mediului natural şi construit, a sănătăţii umane şi a situaţiei economice şi sociale în cazul neimplementării prevederilor PUZ cu actualele completări va fi caracterizată de următoarele efecte: 75

76 Apă Aer Factor de mediu Aspecte - Staţiunea Lacu Sărat beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din anul 1960, care nu satis face cerinţa de apă datorită problemelor cu care se confruntă alimentar ea cu apă a Municipiului Brăila. - Neacoperirea cu servicii de utilitate publică (alimentare cu apă, colectare şi epurare apă uzată menajeră, captare şi evacuare apă sărată). - Nu au fost efectuate lucrări hidroameliorative, malurile sunt neamenajate; - Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale se face în reţeaua de canalizare existentă a municipiului Brăila; - Poluarea generată de depozitarea necontrolată a gunoiului menajer. - Alimentarea cu căldură a staţiunii se realizează din reţeaua SC CET SA printr-un punct termic, cu pierderi de căldură. Propuneri PUZ - Debranşarea conductei din PVC tip G Dn150 mm care alimentează cu apă satul Lacu Sărat din inelul ce alimentează sta ţiunea şi racordarea acesteia în conducta de ad ucţiune a municipiului Brăila. - Debranşarea conductelor care alimentează cu apă stadionul Chimia, Serele şi hidranţii de g rădină din incinta staţiunii Lacu Sărat. - Modernizarea canalizării prin extinderea reţelelor şi dezafectarea conductelor uzate; - Captarea apei sărate din lac cu staţii de pompare noi, conducte de aducţiun e între staţiile de pompare şi bazele de tratamente noi. - Extinderea reţ elelor de canalizare ape uzate menajere, dezafectarea celor uzate moral şi fizic. - Realizarea evacuării apei uzate de la obiectivele propuse pentru tratament prin staţii de pompare apă sărată cu descărcare în bazinul îndiguit existent în lacul II. - Interzicerea construirii de debarcadere, interzicerea activităţilor de a grement nautic, pescuitul şi scăldatul; propunerile sunt în concordanţă cu art. 17, alin.4) din HG nr. 930/ 2005 (zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafaţa lacului, iar pe mal are 5m lăţim e în jur ul lacului) ; perimetrele de protecţie sanitară (zona de protecţie sanitară cu regim sever şi zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie) sunt instituite prin ordin al ministrului sănătăţii conform art. 3, alin. 3), din HG nr. 930/2005; - Mărirea capacităţii staţiei de reglare măsurare gaz metan existente pentru a putea asigura necesarul pentru obiectivele noi şi a c ăminului de pensionari. - Devierea, reamplasarea şi redimensionarea reţelelor Efecte în cazul neimplementării planului Neimplementarea PUZ va determina: - degradarea calităţii apei potabile datorită sistemului învechit de alimentare cu apă, pierderi de apă în sistem; - deteriorarea calităţii apei lacului datorită nerespectării măsurilor propuse prin PUZ referitoare la interzicerea construirii, nerespectarea perimetrelor de protecţie sanitară cu regim sever şi a zonelor de protecţie sanitară cu regim de restricţie ; - pericol de deteriorare a calităţii nămolului; - proces continuu de degradare a sistemelor de cana lizare ape uzate menajere şi ape uzate sărate, precum şi a sistemului de pompare; Neimplementarea PUZ va determina: - un proces contin uu de degradare al infrastructurii 76

77 Sol Populaţia şi sănătatea umană - Reţeaua de gaz metan şi de energie electrică este subdimensionată. - Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ; - Poluarea generată de depozitarea controlată a deşeurilor menajere; - Se constată diferenţe între spaţiile ocupate de parc şi scuaruri; - Poluarea generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; - Sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere uzat fizic şi moral; - Terenul se caracterizează prin umiditate ridicată şi face parte din categoria terenurilor de fundare slabe; - Racordarea obiectivelor noi la sistemul centralizat modernizat de alimentare cu apă potabilă. electrice pentru a satisface sporul de putere necesar noilor construcţii propuse. - Asigurarea încălzirii prin racordarea la reţeaua de termoficare a noilor consumatori sau aleator montarea de centrale termice proprii; - Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează staţiunea prin realizarea unei legături carosabile între staţiune şi DC8, pentru un al doilea acces în staţiune, trafic auto pentru vizitatori şi marfă difenţiat, - Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale amestectate în punctele de colectare special amenajate; - Modernizarea sistemului de colectare şi epurare ape menajere, aducţiune şi distribuţie a apei sărate; - Puncte de colectare selectivă a deşeurilor; - Măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor prin executarea unor perne de material granular, bine compactate, pentru realizarea unui orizont de fundare stabil. - Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în zona rezidenţială şi funcţiuni complementare, precum şi în zona pentru funcţiuni complexe de interes public; - Asigurarea apei potabile la parametrii calitativi; rutiere; - menţinerea în continuare a unui trafic auto pentru vizitatori şi marfă nedifenţiat; - reducerea fluenţei circulaţiei, - confort scăzut pentru turişti, bolnavi şi vârstnici prin parcurgerea pietonală până la spaţiile de cazare; - consumul de combustibil va creşte şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Neimplementarea PUZ va determina un proces continuu de poluare a solului datorită deteriorării sistemului de canalizare ape uzate menajere şi a sistemului de pompare; - Lipsa condiţiilor igienico sanitare va influenţa negativ starea de sănătate a turiştilor prin apariţia bolilor specifice, datorită apariţiei focarelor de infecţii. - Scăderea numărului de turişti prin renunţare în favoarea altor staţiuni balneoclimaterice. - Sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate menajere este deteriorat şi învechit. - Sistem de captare şi evacuare ape uzate sărate învechit. - Modernizarea şi extinderea sistemului de colectare ape uzate menajere; - Modernizarea sistemului de captare, aducţiune şi distribuţie a apei uzate sărate şi evacuarea 77 apei uzate sărate în lacul II prin intermediul staţiilor de pompare. Confort scăzut al turiştilor; Lipsa condiţiilor igenicosanitare va determina apariţia unor focare de infecţii. Poluarea pânzei freatice şi a

78 solului. Riscuri naturale Biodiversitate Patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural Zonarea teritorială - Gestionarea deşeurilor. - Nu există alte riscuri naturale faţă de cele generale, datorate seismicităţii zonei şi tipului de sol existent. - Nu există terenuri degradate; - Nu s-au semnalat alunecări de teren; - Pe teritoriul Staţiunii Lacu Sărat nu se află arii naturale protejate: arii de protecţie specială avifaunistiscă (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI). - Conform Listei Naţionale a Monumentelor istorice aprobate în anul 2004 pe teritoriul Staţiunii nu se află niciun monument istoric. - Patrimoniul vechi arhitectonic constituit nu s-a păstrat. - In staţiune se află Complexul monahal Lacu Sărat. - Intravilanul existent este valorificat doar 50 %. - Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor în puncte de colectare ; - Transportul deşeurilor la cel mai apropiat depozit ecologic prin intermediul operatorilor de salubritate autorizaţi. - Marcarea punctelor şi traseelor din sistemul căilor de comunicaţii şi din categoriile echipării utilitare cu riscuri pentru zonă. - Delimitarea zonei cu riscuri naturale; - Intocmirea proiectelor de amenajări şi consolidări ale terenului; - Prevenirea producerii riscurilor naturale şi provocate prin realizarea obiectivelor cu respectarea prescripţiile de proiectare şi condiţiilor impuse de studiul geotehnic şi de caietele de sarcini; - Instituirea zonei de interdicţie de construire în zonele cu risc. PUZ conţine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere şi conservare. - Realizarea unui Muzeu al istoriei staţiunii şi a unor elemente de mobilier urban, a unor dalaje ecologice specifice începutului de secol XX. - Completarea şi închiderea incintei mănăstirii pentru desfăşurarea de activităţi cu rol educativ (cercuri elevi pe perioada de vară, muzeu religios, etc). Creşterea suprafeţei în intravilan pentru: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare; 78 Deşeurile se vor depozita pe terenuri în intravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calităţii apei din pânza freatică. Neimplementarea PUZ va determina riscuri naturale provocate de realizarea obiectivelor fără respectarea prescripţiilor de proiectare şi a condiţiilor impuse de studiul geotehnic, construirea în zone cu risc. Neimplementarea PUZ nu va avea influenţe asupra biodiversităţii. Afectarea fondului construit şi a unor elemente de mobilier urban specifice sec. XX, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la interdicţiile de construire. Nu se pot asigura: - dotările necesare asigurării

79 Peisaj Mediul social şi economic - Zona rezidentială şi de funcţiuni complementare cuprinde 4 locuinţe cu regim de înălţime P, P+M, P+1E+M, din care două locuinte prezintă elemente de stil ale staţiunii de la începutul sec. XX. - Zona pentru funcţiuni complexe de interes public cuprinde construcţii administrative, financiarbancare cu regim de înălţime P, P+1+M. - Nu există unitate stilistică între construcţiile existente, mobilierul urban este necorespunzător; - Aspect necorespunzător al construcţiilor comerciale provizorii şi cele de la intrarea în staţiune (partea de SV faţă de rondou); - Lipsa unor complexe multifuncţionale cultural-sportive, a terenurilor moderne de sport, a piscinelor acoperite şi în aer liber; - Se constată diferenţa între spaţiile ocupate de parc şi scuaruri; - Neacoperirea cu servicii de utilitate publică. - Infrastructura rutieră insuficient dezvoltată; îmbrăcăminte asfaltică a arterelor principale ale staţiunii degradată, trasee pietonale semicarosabile, lipsa trotuarelor, lipsa locurilor de parcare, lipsa unui traseu - zona pentru funcţiuni complexe de interes public; - zona de gospodărire comunală (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală conform cerinţelor populaţiei şi a situaţiei reale). - spaţii verzi, agrement, amenajări sportive. - Realizarea construcţiilor în mod unitar, conform specificului zonei; - Creşterea suprafeţei alocate construcţiilor sportive şi de agrement prin folosirea judicioasă a terenului şi alocarea unor terenuri neconstruite; realizarea unui teren de fotbal + piscină de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic + piscină, locuri de joacă pentru copii, skyboard; - Creşterea suprafaţei de spaţiu verde alocate pentru scuar, parc şi pădure, construcţii şi amenajări sportive, agrement; - Modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă şi evacuarea apei menajere, a apei sărate uzate; - Refacerea infrastructurii rutiere prin realizarea a trei accese carosabile în staţiune: la N-E (prin modernizarea singurului acces existent), la S-V, prin DC8 şi la vest, prin modernizarea accesului existent, din pământ; spaţiilor de cazare pentru turişti; - serviciile de gospodărire comunală; - suprafeţele destinate spaţiilor verzi conform OUG 114/2007; Neimplementarea PUZ va avea efecte negative asupra peisajului prin: - tăierile de copaci în spaţiile verzi retrocedate foştilor proprietari; - împrejmuirile improprii caracterului staţiuni; - serviciile de agrement insuficient dezvoltate, adaptate necesităţii fluxurilor turistice şi necesităţiilor de agrement ale populaţiei locale. - lipsa unităţii stilistice a construcţiilor. Neimplementarea PUZ va avea efecte negative asupra mediului social şi economic prin: - disconfort creat turiştilor datorită traficului auto pentru vizitatori şi marfă nediferenţiat, lipsa locurilor de parcare; - lipsa dotărilor social-culturale; 79

80 Valorificarea potenţialului turistic şi balnear Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul pietonal major cu deschidere spre perspectiva lacului, nu există un transport de agrement în staţiune (minicar, tramvai de epocă). - Există incompatibilităţi între amplasamentul serelor, în forma actuală de organizare, şi cel al mănăstirii şi taberei şcolare. Echiparea turistică şi pentru agrement a staţiunii nu este suficient diferenţiată. Elaborarea PUZ după consultarea administraţiei şi a cererilor cetăţenilor. - Creşterea suprafeţei cu destinaţie zonă rezidenţială şi funcţiuni complementare, zonă pentru funcţiuni complexe de interes public pentru realizarea unui nou complex hotelier la intrarea în staţiune (în apropierea DN 21), a unui motel înspre DC8, a mai multor vile turistice amplasate în zona de nord, între cele 3 alei carosabile existente, propuse spre modernizare; - Realizarea unui bazar comercial, la intrarea în staţiune, între aleea de acces şi parcajul existent, realizarea de construcţii comerciale şi de servicii de mărime medie, amplasate în zona de nord, în apropiere şi coabitare cu spaţiile pentru turism. - Mutarea serelor la sud (sub fostul traseu al DC8), eliberand astfel cca 15% din suprafaţa actuală a staţiunii propriu-zise în favoarea publicului; - Micşorarea suprafeţei aferente taberei de copii, folosită neeficient, în beneficiul unor noi spaţii pentru cultură (pavilion de muzică, o sălă polivalentă, un cazinou, un amfiteatru), în partea de vest şi sud-vest a Staţiunii. Diferenţierea echipării turistice şi pentru agrement a staţiunii, în scop turistic astfel: armătura turistică balneară, armătura pentru teritoriul itinerant cu valenţe culturale şi de cult, armătura pentru turismul de weekend, precum şi pentru conferinţe, reuniuni şi evenimente. Supunerea spre dezbatere a PUZ şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinţarea de noi servicii. Responsabilitatea cetăţenilor faţă de conservarea resurselor naturale. - reducerea numărului de turişti ca urmare a diminuării gradului de confort datorită lipsei utilităţilor, infrastructurii rutiere, serviciilor de cazare, personal insuficient de deservire. Neimplementarea PUZ va determina păstrarea încadrării actuale a Staţiunii Lacu Sărat, de interes local, fără un interes naţional care să permită valorificarea superioară a potenţialului natural. Neimplementarea PUZ va determina degradarea factorilor de mediu, regres economic şi social. 80

81 Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Săra t Brăila 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ Evaluarea factorilor de mediu pe amplasament s-a fa cut pe baza observaţiilor din teren şi a datelor preluate prin fluxul informaţional activ din Raportul anual privind starea mediului in Judeţul B răila întocmit de APM Brăila pentru anul 2008, Calitatea aerului Principala sursă locală care afectează direct calitatea aerului în zona amplasamentului PUZ e ste reprezentată de traficul rutier de pe DN21 Slobozia Brăila, DC8 cu traseul DN2B (Gara L acu Sărat) DN 21, zona studiată diind între cele două drumuri. Facem precizarea că nivelurile mai mari de particule în suspensie s-au datorat traficului intens pe infrastructura existentă, perioadele relativ frecvente, cu vânt din sectorul sudic. În anul 2008, calitatea aerului ambiental a fost monitorizată atât prin reţeaua manuală, cât şi prin reţeaua automată. Datele de monitorizare din reţeaua manuală sunt raportate la limitele din S TAS 12574/87. Poluanţii monitorizaţi sunt: dioxidul de azot man ual, dioxidul de azot automat, pulberi în suspensie. Concentraţiile medii anuale ale d ioxidului de azot - manual Sediu APM Lacu Sărat CET Chiscani NO 2 Medii anuale (µg/mc) Sediu APM Staţia Nord Lacu Sărat Apaterm CET Chiscani Media anuală 6,08 5,83 4,28 3,87 3,90 4,79 Dioxidul de azot din aerul ambiental, monitorizat la 24 de ore în cinci puncte de prelevare, a înregistrat valori medii anuale care nu au depăşit 61% din valoarea limitei anuale (10 µg/mc) impuse de STAS 12574/ 87. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de NO2 din anii anteriori comparativ cu anul 2008 are o tendinţă descrescătoare. Concentraţia medie a dioxidului de azot în 2008 comparativ cu anii anteriori NO Medii anuale (µg/mc) 6,74 6,79 5,86 6,59 5,38 4,79 81

82 Dioxidul de sulf manual Concentraţiile medii ale SO 2 din aerul ambiental au valori care se situează în intervalul 7% - 10% din valoarea CMA anuală (60 µg/mc). SO 2 Medii anuale (µg/mc) Sediu APM Staţia Nord Lacu Sărat Apaterm CET Chiscani Media anuală 5,94 5,09 4,24 5,31 5,25 5,16 Concentraţiile medii anuale ale dioxidului de sulf Sediu APM Staţia Nord Lacu Sărat Apaterm CET Chiscani Media anuala Evoluţia concentraţiilor medii anuale de SO 2 din anii anteriori, comparativ cu anul 2008, are o tendinţă descrescătoare, cu precădere în perioada SO Medii nuale (µg/mc) 8,07 10,55 4,17 9,94 6,33 5,16 Concentraţia medie a dioxidului de sulf în 2008 comparativ cu anii anteriori Pulberi în suspensie manual Concentraţiile medii anuale din cele şase puncte de prelevare în care s-a făcut monitorizarea acestui indicator nu depăşesc valoarea CMA anuală de 75µg/mc. Pulberi în suspensie Medii anuale (µg/mc) Sediul APM Uz apă Brăila Staţia Nord Vermatta CET Chiscani Uz apă Ianca Media anuală 50,23 56,16 55,55 35,24 49,53 45,49 48,7 82

83 Concentraţiile medii anuale ale pulberilor în suspensie Sediul Staţia CET Media APM Nord Chiscani anuala Concentraţia medie anuală din 2008, ca şi cele din anii anteriori nu depăşesc concentraţia anuală maximă admisă (75µg/mc). Pulberi în suspensie Medii anuale (µg/mc) 73,09 70,55 50,96 46,41 62,14 48,7 Concentraţia medie a pulberilor în suspensie, în 2008 comparativ cu anii anteriori Prin reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului, s-au făcut determinări pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile şi precipitaţii. Se apreciază că starea calităţii atmosferei este bună; staţiunea este renumită prin climatul tonic, aerul curat lipsit de praf şi alergeni, ionizarea atmosferei datorată pădurii. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Lacu Sărat, din judeţul Brăila nu este nominalizată Calitatea apei de suprafaţă Lacul Sărat este amplasat în ecoregiunea 12 Regiunea Pontică şi are un volum de 0,195 mil. mc. Morfologic este alcătuit din două compartimente (I şi II) separate de DJ212, acestea putând comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului. Lacu Sărat are statut de staţiune balneară şi este singurul lac terapeutic din judeţul Brăila ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală, iar controlul apei se face de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale. Lac u Sărat (1,72 km 2, adâncimea maximă 1,5 m) prezintă importante rezerve de nămol sap ropelic şi apa m inerală hip ertonică, co nţinând compuşi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare g/ litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, a stărilor post- Volumul total de nămol terapeutic existent/estimat este de ,5 mc, iar volumul traumatice. total avizat pentru exploatare este de 535,62 mc. 83

84 Rezervele de nămol au fost estimate numai pentru Lacu Sărat I Brăila, singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Rezervele din perimetrele Lacul Sărat I estic şi vestic, sunt de 129 mii mc. Rezerva de nămol a fost estimată pe două perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenţi economici care exploatează această resursă. Perimetrul de exploatare concesionat de către S.C. Traian S.A. Brăila conform Licenţei de concesiune a exploatării nr. 658/1999 şi Avizului nr S/ , al ARNM, are o suprafaţă de 88,6 ha şi este situat în sectorul central vestic. Perimetrul de exploatare al UTB este situat în sectorul estic şi are o suprafaţă de 34,8 ha conform Licenţei de concesiune nr. 1075/1999 şi Avizului nr.17 S/ al ARNM. Datele furnizate de analizele fizico-chimice efectuate probelor de apă recoltate pun în evidenţă următoarele: - concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 4,02 şi 4,13 mg/l; - regimul nutrienţilor relevă valori cuprinse între 2,802 şi 29,701 mg/l pentru azotul total, iar pentru fosforul total 0,281-6,735 mg/l; - valorile determinate pentru p H s-au înscris în domeniul 8, 2-8,6. Calitatea apei din lacurile natural e a fost mo nitorizată prin analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice. În cursul anului 2009 datorită luciului de apă retras, nu s-au putut recolta probe de apă din lacul Ianca şi Balta Albă, iar din lacul Movila Miresii s-a făcut o singură recoltare în luna februarie. Stadiul calităţii apelor din lacuri este apreciat în conformitate cu OM nr. 161/2006, iar rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos - din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele Române Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa: Clasificarea în funcţie de indicatorii de eutrofizare Lacul Poluanţi Alţi poluanţi Regimul specifici de Grad de Nutrienţi Salinitate specifici Generală oxigenului origine eutrofizare relevanţi naturală Movila Miresii - III III hipertrof Lacul Sărat V IV V III - V hipertrof Ciulniţa V III V II I V hipertrof Jirlău V IV V II I V hipertrof Sursa de date: APM Brăila, 2009 Lacul Calitatea principalelor lacuri în raport cu chimismul apei (2009) Regimul oxigenului Nutrienţi Salinitate Poluanţi specifici de origine naturală Alţi poluanţi specifici relevanţi Generală Grad de eutrofizare Lacu Sărat V IV V I - V hipertrof Movila Miresii (febr.) - III III hipertrof Lacul Jirlău V IV V II II V hipertrof Sursa de date: APM Brăila, 2009 Lacu Sărat 84

85 Situaţia existentă Alimentarea cu apă potabilă Staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din anul 1960, realizat o dată cu primele obiective de interes public în scop terapeutic, care s-a extins în perioada următoare de dezvoltare, în funcţie de noile investiţii. Alimentarea cu apă potabilă se realizează prin două conducte de azbociment cu diametrul Dn 300mm şi Dn 200mm din reţeaua oraşului, care în interiorul staţiunii se modifică formând o reţea inelară din conducte de fontă sub presiune, azbociment şi oţel zincat, având diferite dimensiuni. Din această reţea inelară se ramifică racorduri din PVC, tip G Dn mm, care alimentează hidranţii exteriori de incendiu, Stadionul Chimia, Serele Lacu Sărat, Tabăra de copii şi satul Lacu Sărat. Cele două conducte de aducţiune alimentează un rezervor de acumulare cu V= 300 mc cuplat la staţia de pompare, având posibilitatea alimentării staţiunii şi direct prin legătura la reţeaua de distribuţie inelară. Alimentarea rezervorului se face printr-o conductă de fontă Dn 150mm, iar de la staţia de pompare a rezervorului pleacă o conductă din fontă Dn 250 mmn care se racordează la reţeaua inelară a staţiunii ce deserveşte consumatorii existenţi. Staţia de pompare existentă este echipată cu utilaje care asigură debitul de apă necesar, atât pentru consumul curent, cât şi pentru incendiu, Q c = 80 mc/h şi Q inc. =100 mc/h Alimentarea cu apă sărată Alimentarea cu apă sărată a bazei de tratament se face prin intermediul unei conducte din PVC tip M Dn 200 mm, aflată la 130 m de la mal, prin care se r ealizează captarea şi transportul apei în bazinul de retenţie al staţiei de pompare apă sărată. Staţia de pompare este echipată cu utilajele necesare pentr u consumul de apă sărată l a băi Q= 22mc/h şi p entru bazinul de kinetoterapie Q = 45 mc/h. Alimentarea bazei de tratament din staţia de pompar e apă sărată se realizea ză prin două conducte din PVC tip M cu Dn 150mm şi Dn 90mm. Canalizare Evacuarea apelor uzate se face în sistem divizor. Canalizarea menajeră este realizată din tuburi de beton cu Dn 200mm, Dn 250mm, Dn 300mm şi tuburi din fontă de scurgere, cu Dn 100mm şi au ca punct de colectare staţia de pompare apă uzată, echipată cu utilajele necesare evacuării unui debit de Quz. =160 mc/h. Din staţia de pompare, apa uzată menajeră este refulată printr-o co nductă de azbociment Dn 300 mm în reţeaua de canalizare din incinta Combinatului Chimic Chiscani. Evacuarea apei sărate uzate din bazele de tratament se realizea ză prin racorduri din PVC tip M Dn 200 mm în staţia de pompare apă sărată uzată, echipată cu pompe, necesare vehiculării unui debit Q = 45 m 3 /h. Din staţia de pompare, apa uzată sărată este refulată printr-o conductă din PVC tip N Dn 160 mm în bazinul îndiguit. Canalizarea pluvială existentă este formată din tuburi de beton Dn 300 mm şi Dn 400 mm şi are ca punct de observare lacul II, din partea de sud-vest a staţiunii. Alimentarea cu gaze naturale In staţiune există o staţie de reglare-măsurare a gazelor, racordată la reţeaua de gaze naturale de medie presiune care transportă gazul metan din S.R.M. Chiscani spre oraşul Brăila. Din S.R.M., pin intermediul unei reţele de distribuţie de gaze de presiune redusă sunt racordaţi pentru alimentarea cu gaze naturale următorii consumatori: centrala termică + bucătărie baza de tratament; centrala termică+ bucătărie Hotel Perla. Staţia de reglare-măsurare existentă are capacitatea de Nmc/h şi nu mai poate prelua alţi consumatori. 85

86 Alimentare cu căldură In zonă este amplasată magistrala de termoficare supraterană, compusă din două conducte de termoficare cu Dn 219 mm, care alimentează cu agent primar două puncte termice (PT): PT Fortuna Hotel Diana, cu necesar termic de 43.5 t/h şi PT Căminul de Bătrâni Lacu Sărat, cu un necesar termic de 40.3 t/h, precum şi punctul termic aflat în incinta Sectorului Gospodăresc Sere şi Pepiniera Lacu Sărat, cu necesar termic de 31.5 t/h. Din punctele termice menţionate sunt racordate reţele termice secundare, care se află în exploatarea consumatorilor arondaţi, fiind amplasate în subteran, pe terenul acestora. Traseul magistralei de termoficare intră în staţiune de la drumul naţional DN 21, de-a lungul Stadionului Chimia, ramificându-se apoi, astfel încât să alimenteze punctele termice. Conductele termice care alimentează Căminul de Bătrani Lacu Sărat a caror traseu este de la punctul termic către clădirea cu destinaţie de Cămin de Bătrâni, au diametrul nominal de 100mm şi sunt amplasate în subteran, la o adâncime de 0.8 m.l. Alimentare cu energie electrică Reţele de transport şi distribuţie şi posturi de transformare In vecinătatea Staţiunii Lacu Sărat se află două linii electrice aeriene de 110 KV pozate pe stâlpi metalici. In staţiune sosesc două linii electrice aeriene de medie tensiune LEA 20 KV, una racordată din staţia de transformare 110/20KV Brăila Sud şi una din staţia de transformare 110/20KV Lacu Sărat. Aceste reţele de medie tensiune sunt dimensionate din punct de vedere electric pentru a asigura densitatea economică de curent, precum şi pentru a răspunde la o serie de solicitări diverse (scurt circuit, curent maxim admisibil, verificare la căderea de tensiune). Reţelele electrice de transport şi distribuţie a energiei electrice necesită culoare de protecţie specială, deci se impun restricţii de construire în apropierea lor, conform Normativ 003/04/00. Pentru pozarea liniilor de medie tensiune s-au utilizat stâlpi din beton şi stâlpi metalici. Din aceste linii se alimentează posturile de transformare existente din staţiune şi Staţia de Transformare 20/6 KV Lacu Sărat formată din două transformatoare de 4000 KVA. Această staţie este amplasată în pădurea dintre staţiune şi DN 21, în apropierea intrării în staţiune. De pe bara de 6 KVA a acestei staţii se alimentează: - redresorul de curent continuu destinat alimentării liniei de tramvai, format din două transformatoare de 6/0,8 KV, având puterea de 1600 KVA fiecare; - postul de transformare 6/0,4 KVA destinat staţiunii propriu-zise, format din două transformatoare, amplasat într-o cabină de zidărie între pavilionul de băi calde şi lac; - linie electrică aeriană LEA 20 KV ce alimentează postul de transformare PT PECO 6/0,4 KVA KVA şi ceilalţi consumatori din această zonă. Postul de transformare aferent staţiunii se alimentează din staţia de transformare prin intermediul liniilor electrice subterane LES 6-20 KV. Liniile electrice de joasă tensiune 0,4 KV pentru alimentarea clădirilor şi reţeaua de iluminat sunt pozate subteran. Puterea instalată în prezent în aceste posturi de transformare satisface necesarul cerut de consumatorii din zonă. Camera cu celule de medie tensiune şi tabloul general de distribuţie de 0,4 KV se află într-o clădire separată exclusiv destinată acestui scop. De aici pleacă toate reţelele de 0,4 KV ce aimentează clădirile şi iluminatul stradal din incinta staţiunii. Alimentarea reţelelor electrice de joasă tensiune 0,4 KV se face radial din posturi de transformare, cu posibilităţi de anclanşare automată. Distribuţia energiei electrice la consumatori este realizată printr-un sistem radial de reţele subterane la tensiunea de 0,4 KV. 86

87 Telecomunicaţii In staţiunea Lacu Sărat nu există centrală telefonică. Există un cablu telefonic subteran la care sunt racordaţi toţi consumatorii din zonă Calitatea solului Calitatea solului expertizat în jurul Platformei industrale Chiscani (din cele 3 puncte de prelevare: Albina, Chiscani şi Lacu Sărat), înregistrează valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinaţi. Reacţia solului (ph-ul) se situează în domeniu neutru fiind un sol cu solubilitate şi accesibilitate bună pentru majoritatea elementelor nutritive din sol. Conţinutul total de săruri solubile şi bicarbonaţi nu prezintă depăşiri ale limitei admise. Valorile medii ale indicatorilor de impurificare se situează în limitele admise, fapt care încadrează acest sol în categoria solurilor normale Nivelul de zgomot şi vibraţii Având în vedere faptul că amplasamentul PUZ este limitat de DN 21 Slobozia Brăila şi de DC8, cu traseul DN2B (Gara Lacu Sărat) DN21, zona studiată fiind cuprinsă între cele două drumuri, se evidenţiază ca sursă importantă de zgomot traficul rutier. Această sursă în funcţie de tipul şi intensitatea derulării traficului, nu va genera în zona amplasamentului, niveluri de zgomot şi vibraţii care să afecteze receptorii sensibili Căi de comunicaţii Accesul rutier în staţiune se realizează printr-un singur punct, din drumul naţional DN 21 Slobozia - Brăila şi prin drumul comunal DC8 cu traseul DN2B (Gara Lacu Sărat ) DN21, zona studiată fiind cuprinsă între cele două drumuri. Artera principală a staţiunii se continuă în partea de vest, până la DC8, doar cu un drum de pământ de cca. 225 m, ceea ce reduce fluenţa circulaţiei. Din Municipiul Brăila turiştii sosesc în staţiune cu tramvaiul şi autobuzul. Există următoarele staţiile de aşteptare: - pe DN 21, în zona staţiei PECO (staţia este neacoperită şi fără refugiu - pentru autobuz - în afara zonei studiate); - în zona de acces în staţiune în partea de NE (pentru tramvai); - în zona extremă a staţiunii, spre sud, pe DN21, spre Platforma Chiscani - (pentru autobuz şi tramvai, în afara zonei studiate). Turiştii care ajung în staţiune cu mijloace de transport în comun trebuie să parcurgă pe jos o distanţă destul de mare până la zona de cazare, ceea ce este dificil pentru vârstnici şi bolnavi. În staţiune traficul auto pentru vizitatori şi marfă este nediferenţiat, acest aspect creând disconfort vizitatorilor; nu există trasee clare pentru acoperirea carosabilă a tuturor funcţiunilor; Reţeaua stradală a staţiunii prezintă trasee cu o configuraţie rectangulară, fiind alcătuită din străzi cu îmbrăcăminţi asfaltice, având lăţimi cuprinse între m şi pante logitudinale până în 2%. Lungimea totală a tronsoanelor de străzi aferente zonei studiate este de 3 km, corespunzător unei suprafeţe carosabile de mp. Traseele pietonale sunt de fapt semicarosabile, astfel încât circulaţia carosabilă şi cea pietonală se suprapun în unele zone; se constată lipsa trotuarelor la unele trasee, ceea ce dirijează circulaţia pietonală pe aleile carosabile, împiedicând fluenţa acesteia. Imbrăcămintea asfaltică a arterelor principale ale staţiunii este degradată. 87

88 Intersecţii In zona studiată a staţiunii există patru intersecţii principale, şi anume: - artera principala a staţiunii cu DN 21; - linia de tramvai cu artera principală a staţiunii; - DC 8 cu artera principală a staţiunii; - DN21 cu DC8. Se constată lipsa marcajelor rutiere şi a indicatoarelor de circulaţie, inclusiv pentru traversarea pietonilor. Numai intersecţiile DN21 cu artera principală şi DN 21 cu DC8 au elemente de organizare a circulaţiei verticale şi orizontale. Parcări In nord-estul staţiunii există o parcare amenajată (acoperită) cu acces din DN 21, în suprafaţă de mp. În interiorul staţiunii suprafeţele de parcare existente sunt insuficiente Populaţia şi sănătatea umană Ca urmare a elaborării Planului Urbanistic General pentru Municipiul Brăila (anul 2001) s-au stabilit suprafeţele intravilane şi extravilane, incluzându-se suprafeţe mult mai mari comparativ cu cele stabilite în anul 1989 prin planurile de sistematizare a localităţii. Necesitatea includerii altor suprafeţe a fost dictată de dezvoltarea zonelor pentru locuinţe, a obiectivelor socio- amenajare a spaţiilor verzi, parcuri, grădini, terenuri de agrement şi sport, precum şi economice, de extindere a drumurilor şi şoselelor. Funcţionarea unei zone urbane trebuie asigurată de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, energie electrică şi termică, gaze naturale, alei, trotuare, străzi, spaţii verzi, parcuri şi grădini, stadioane, depozite pentru deşeurile menajere şi inerte, etc.), astfel încât să se respecte standardele naţionale prevăzute a reglementa criteriile şi parametri minimi de confort şi de sănătate a populaţiei, ţinând cont şi de normele U.E în domeniu. Problemele specifice dezvoltării urbanistice sunt: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare deficitar efectuată, trafic auto intens în toate zonele oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi de centralele termice. Referitor la efectele poluării aerului asupra stării de sănătate, precizăm faptul că, în anul 2008 nu s-au semnalat depăşiri ale C.M.A. la poluanţii atmosferici monitorizaţi de Direcţia de Sănătate Publică Brăila (CO, pulberi sedimentabile, pulberi în suspensie, SO 2 ), situaţia fiind asemănătoare cu anul Nu s-au înregistrat accidente de poluare acută sau îmbolnăviri acute ce ar fi putut fi cauzate direct şi exclusiv de poluanţii atmosferici Peisajul În cadrul tratamentelor balneoclimaterice, un rol important revine în modificarea reactivităţii nu numai factorul balnear şi climateric, ci şi aspectul locaţiei, al peisajului, arhitectura clădirilor, poziţionarea pe amplasament a construcţiilor, spaţiilor verzi, care influenţează afectivitatea şi dispoziţia bolnavului. Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 m 2 /locuitor, până la data de şi minim 26 m 2 /locuitor, până la data de In scopul măririi suprafeţei spaţiului verde, prin PUZ se propun următoarele spaţii verzi, agrement şi amenajări sportive: 88

89 Nr. crt. Tip de zonă verde Suprafaţa, mp Spaţii verzi (scuar, parc, pădure, fântâni) 1. Scuar, parc, fântâni, alte spaţii verzi Pădure Total Construcţii şi amenajari sportive, agreement 1. Teren de fotbal + pistă de atletism Vestiare, terenuri de sport Bazin olimpic + piscină Skyboard, loc de joacă copii 5200 Total TOTAL Turismul Potenţialul turistic al judeţului Brăila se remarcă prin existenţa zonelor asemănătoare cu cele din Delta Dunării: Balta Mică a Brăilei, Lacul Blasova, Lacul Zăton, privaluri din lunca Dunării, Filipoiu şi Corotişca, Lacul Movila Miresii, Lacul Câineni Băi, Lacu Sărat, amenajări piscicole şi de vânătoare, situri protejate. Din păcate însă, acest potenţial turistic nu este valorificat în totalitate, în multe dintre zonele enumerate anterior neexistând facilităţi care ar putea asigura cerinţele unui turism ecologic. Din analiza formelor şi posibilităţilor de agrement ale Staţiunii Lacu Sărat, se remarcă faptul că serviciile de agrement sunt insuficient de dezvoltate, nefiind adaptate necesităţii fluxurilor turistice şi nici necesităţiilor de agrement ale populaţiei locale. Se constată lipsa unor complexe multifuncţionale cultural-sportive, a terenurilor moderne de sport, a piscinelor acoperite şi în aer liber, iar toate acestea conduc la diminuarea posibilităţilor de valorificare a potenţialului turistic al staţiunii. Din analiza zonificării funcţiunlor existente, se constată următoarele aspecte: - Funcţiunile existente predominante sunt cele de turism (cuprinse în cadrul "Zonei pentru functiuni complexe de interes public") şi cele de spaţii verzi, agrement, amenajări sportive. - Capacităţile de primire turistică, sunt poziţionate în partea de nord a staţiunii, spre lac, în apropierea accesului carosabil. Aceasta zonă s-a dezvoltat în timp în legătură cu valorificarea efectelor benefice ale nămolului terapeutic din Lacu Sărat şi a ambianţei date de pădure. Fondul construit s-a amplificat în decursul ultimilor 30 de ani, realizându-se spaţii adecvate pentru turism şi balneaţie. Considerăm că, aşa cum se prezintă zonificarea actuală a funcţiunilor, staţiunea nu este valorificată din punct de vedere spaţial decât cca 50%, adică partea sa de nord-est. În rest, sunt spaţii care nu-şi îndeplinesc rolul de agrement sau spaţii verzi. In general, se practică turismul necontrolat, în special în week-end şi are ca efect acumularea deşeurilor. Direcţia Silvică Brăila se confruntă cu probleme deosebite din cauza lipsei de educaţie (civilizaţie) manifestată în special de locuitorii municipiului Brăila. Tăierile ilegale în fond forestier, precum şi turismul de weekend practicat mai ales în pădurile din apropierea municipiului Brăila au un impact negativ asupra habitatelor forestiere prin distrugerea vegetaţiei, depozitarea necontrolată a deşeurilor şi aprinderea focurilor în pădure, în afara locurilor de campare amenajate. Principalele zone de pădure afectate de turismul de week-end sunt pădurile Lacu Sărat, Viişoara şi Camniţa precum şi zona dig-mal a Dunării. Tătaru, 89

90 În vederea promovării şi valorificări i potenţialului turistic şi balnear aflat pe raza judeţului Brăila, şi introducerea lor în circuitele turistice de interes local, judeţean, regional sau naţional este necesară publicitatea. Modalităţile de promovare a ofertei turistice în mod di rect, pe suport electronic şi de hârtie, prin Oficiul de turism, internet sau indirect au drept scop creşterea numărului de turişti. 5. Probleme de mediu existente relevante pentru PUZ cum ar fi ariile naturale protejate Calitatea global ă a mediului înconjurător din Staţiunea Lacu Sărat este apreciată în general ca fiind bună (nu există surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Pe teritoriul său nu se află arii naturale protejate: arii de protecţie specială avifaunistiscă (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI). 6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila 6.1. Introducere Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în Capitolul 2 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Brăila şi chiar prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud Est Obiective de mediu, ţinte şi indicatori In cazul planului supus evaluării de mediu, măsurile pentru reducerea impactului asupra fiecărui factor/aspect de mediu constituie ţinte pentru atingerea obiectivelor de mediu. In raport se analizează atât obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, cât şi obiectivele specifice de mediu la nivel local şi regional, relevante pentru plan. Tintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/ aspect de mediu luat în considerare. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. de mediu asupra cărora In tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu: 90

91 Obiective, ţinte şi indica tor i pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Factor/aspect de mediu Apa Aerul Obiective de mediu Tinte Indicatori Limitarea poluării apei în cadrul dezvoltării infrastructurii turistice şi d e agreme nt a zonei Limitarea emisiilor de poluanţi în aer în cadrul dezvoltării infrastructurii turistice; - Racordarea tuturor construcţiilor la reţeaua de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere şi pluviale pentru evitarea poluării punctiforme şi difuze a apelor fretice şi de suprafaţă; - Intreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor şi utilajelor pentru alimentarea cu apă şi canalizare şi epurarea apelor uzate me najere şi pluviale: revizii, decolmatări; - Realizarea captării, aducţiunii, distribuţiei şi evacuării apelor sărate uzate în bazinul îndiguit din lacul II. - Realizarea colectării şi evacuării controlate a apelor pluvial e în reţeaua de canalizare existentă; - Respectarea perimetrelor şi a zonelor de protecţie pentru apa freatică, pentru ecosistemul Lacului Sărat; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele sta bilite în NTPA 001/2002; - Respectarea valorilor limită legale pe ntru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile); - Reducerea emisiilor de poluanţi de la sursele nedirijate astfel încât nivelu rile de poluare în zonele cu receptori sensibil i (floră, faună, ecosisteme) să respecte valorile limită legale. - Dirijarea circulaţiei prin marcaje corespunză toare pentru evitarea blocajelor în - Modul de respectare a razei spaţiilor de protecţie; - Numărul de locuinţe racordate la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apei potabile; - Indicatorii de calitate ai apei de suprafaţă; - Indicatorii de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acesto ra în raport cu prevederile legale (ph, CBO 5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile, etc.). - Lungimea drumurilor modernizate şi noi realizate; - Număr de autorizaţii de construire eliberate cu respectarea RLU Şi a oblig ativităţii izolării termice; - Emisii poluanţi : NO x, SO x, pulberi, CO; 91

92 Solul/ Utilizarea terenului Zgomot şi vibraţii Limitarea impactului negativ asupra solului în cadrul dezvoltării infrastructurii turistice - Limitarea emisiilor de poluanţi în aer în cadrul trafic pe căile de circulaţie interioară; - Respectarea prevederilor din Regulamentul Local de Urbanism privind înălţimea de dispersie a coşurilor de gaze arse; - Realizarea de perdele verzi de protecţie de-a lungul arterelor de cir culaţie; - Solicitarea avizelor de mediu la eliberarea autorizaţiilor de construire ale unităţilor economice; - Limitarea emisiilor de gaze arse prin obligativitatea izolării termice a construcţiilor la eliberarea autorizaţiilor de construire; - Respectarea prevederilor PUZ cu privire la zonificarea teritoriului şi aplicarea Regulamentului local de urbanism; - Managementul corespunzător al deşeurilor; - Realizarea construcţiilor şi a reţelelor edilitare prevăzute în PUZ numai după realizarea proiectelor şi obţinerea avizelor şi acordurilor prevăzute în certificatul de urbanism; - Racordarea tuturor construcţiilor propuse la reţeaua de canalizare; - Realizarea lucrărilor edilitare să se facă de-a lungul drumurilor existente sau a celor nou create şi concomitent cu acestea pentru limitarea impactului. Pe cât posibil se va urmări să se facă o singură săpătură pentru toate lucrările de tip îngropat (apă, canalizare, energie electrică, gaz metan, telecomunicaţii, rigole marginale, etc); - Respectarea măsurilor privind poluarea solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997; - Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la zonificare şi la aplicarea RLU; - Număr de proiecte noi implementate pe bază de studii (studii geotehnice, etc.); - Număr de construcţii realizate racordate la sistemul de canalizare; - Sistemul de management al deşeurilor în relatie cu prevederile legale; - Lungime căi noi de circulaţie, suprafeţe şi număr de parcări - Lungimea reţelelor edilitare realizate; - Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului: ph, hidrocarburi, metale, etc. - Nivel de zgomot la receptori; Nivel zgomot : 92

93 Managementul deşeurilor Populaţia şi sănătatea umană Peisaj dezvoltării infrastructurii turistice; - Limitarea la surse a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili (floră, faună, ecosistem)la zgomot; - Limitarea nivelurilor de vibraţii; Colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile legale; - Crearea condiţiilor de recreere şi refacerea stării de sănătate, protejarea sănătăţii umane; Reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia fonică; - Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii; - Reducerea nivelurilor de poluare fonică şi de vibraţii în perimetrele adiacente obiectivelor sensibile: tabăra de copii, dispensar medical, baza de tratament, spaţii de cazare; - Implementarea prevederilor PUZ şi respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS ; Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deşeurilor, care ia în considerare reducerea/ eliminarea efectelor asupra mediului în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare: HG nr. 349/2005, OUG nr. 78/2000, HG nr. 448/2005 cu modificările ulterioare; - Amenajarea bazei de tratament şi a dotărilor necesare; realizarea spaţiilor de sport şi agrement turistic complementare; - Realizarea spaţiilor de cazare, alimentaţie publică şi servicii aferente; - Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate perimetrele locuite; - Asigurarea colectării apelor uzate menajere prin reţeaua de canalizare propusă; - Mentinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei; - Managementul adecvat al deşeurilor; - Reglementarea zonelor şi a modului de construire în raport cu funcţiunile acestora în vederea asigurării unui peisaj urban modern şi estetic; Limita incintei <65 db Zone de locuit < 50 db - Nivel de vibraţii la receptori; - Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002; - Lungimea reţelelor edilitare realizate; - Număr de locuinţe, spaţii de cazare, alimentaţie publică şi servicii racordate la reţelele edilitare; - Număr de spaţii de cazare dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere; - Mod de respectare a perimetrelor de protecţie sanitară la instalaţii şi reţele edilitare; - Modul de viaţă, aspecte fiziologice, aspecte psihologice. - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol); - Modul de respectare a prevederilor PUZ cu privire la asigurarea esteticii peisajului; - Suprafeţe spaţii verzi plantate; 93

94 Biodiversitatea, flora, fauna, patrimoniu cultural, arhitectonic Mediul urban şi infrastructura rutieră; - Limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii produs prin dezvoltarea turistică a zonei; - Asigurarea protecţiei peisajului natural şi a patrimoniului cultural, arhitectonic; Crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare turistică a Staţiunii Lacu Sărat; - Realizarea de spaţii verzi plantate, cu rol peisagistic; - Realizarea construcţiilor şi a amenajărilor aferente obiectivelor Staţiunii Lacu Sărat Brăila cu un design agreabil şi utilizarea de materiale pentru finisajele exterioare care să conducă la realizarea unui ansamblu construit care să se armonizeze şi să se integreze zonei. - Protejarea florei şi faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/ 2007; - Protejarea monumentelor istorice conform Legii nr. 422/2001 şi OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes. - Delimitarea zonelor funcţionale pentru dezvoltarea urbană; - Reglementarea utilizării terenurilor şi reglementarea modului de construire, a prescripţiilor pe zone, subzone: utilizări interzise, utilizări permise şi admise cu condiţionări, condiţii de amplasare faţă de aliniament, configurare a clădirilor, înălţime, aspect exterior, prevederea de circulaţii şi accese, asigurarea spaţiilor de parcare în număr corespunzator, spaţii libere şi plantate, împrejmuiri, echipare edilitară (reţele de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică), ocupare şi utilizare teren (POT şi CUT), conform RLU şi Memoriu PUZ; - Dotarea cu mobilier urban şi facilităţi colectare deşeuri; - Imbunatăţirea condiţiilor privind tranzitul rutier şi realizarea reţelelor interioare de drumuri, alei, - Suprafeţe construite; - Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale (număr şi tip dotări de colectare, puncte de colectare, contracte de salubrizare); Indicatori: vegetaţia naturală terestră, estetic şi arhitectural. - Distribuţia, structura şi totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. - Instituirea zonelor de protecţie specială a obiectivelor. - Numărul de planuri urbanistice de detaliu aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUZ şi a legislaţiei de protecţia mediului; - Modul de asigurare a utilităţilor în perimetrele construite, număr şi tipuri de echipamente edilitare; - Modul de respectare a interdicţiilor de construire; - Lucrări de construire a infrastructurii rutiere şi edilitare; - Plantaţii de protecţie şi de reabilitare peisagistică; - Lucrări de împădurire în regim compensatoriu conform Codului Silvic; Indicatori: Nr de înnoptări în structuri 94

95 Mediul economic şi social Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea turistică şi economică a zonei şi pentru creşterea şi diversificarea ofertei de locuri de muncă accese, trotuare; - Protecţia şi punerea în valoare a peisajului, dezvoltarea turismului şi agrementului; - Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea activităţilor de turism, serviciilor comerciale şi de alimentaţie publică şi alte servicii: punct farmaceutic şi sanitar, etc. - Dezvoltarea infrastructurii şi facilitarea accesului în staţiune; - Crearea de noi locuri de muncă, ridicarea standardului de viaţă a populaţiei, promovarea investiţiilor şi creşterea numărului de turişti; de cazare înregistrate, turişti străini; nr. de sosiri de - Modul de respectare a prevederilor PUZ şi a legislaţiei pentru protecţia mediului; - Număr de proiecte noi implementate pe domenii de activitate; - Numărul de locuri de muncă create; - Numărul de turişti beneficiari ai proiectelor; RLU Regulament Local de Urbanism; ONT Organizaţia Naţională a Turismului 95

96 7. Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului şi măsuri de prevenire şi reducerea efectelor negative asupra mediului 7.1. Metodologia de evaluare Metodolo gia de lucru utilizată a cuprins următorii paşi: Stabilirea conţinutului Raportului de mediu în acord cu conţinutul cadru din Anexa nr. 2 din HG nr. 1076/2004, faţă de care s-au adăugat 3 capitole: introducere şi metodologia de evaluare a efectelor semnificative ale planului asupra mediului şi un capitol cu concluzii. Stabilirea factorilor/aspectelor de mediu relevanţi pentru plan luînd în considerare prevederile HG nr. 1076/2004, tipul de plan analizat PUZ prevederile acestuia, aria geografică de aplicare şi caracteristicile acesteia. S-au stabilit factorii de mediu relevanţi pentru plan: biodiversitatea flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, mediul economic şi social, apa, solul, aerul, peisajul. Pentru o abordare unitară a întregii evaluări, toate elementele evaluării de mediu au fost raportate la factorii de mediu relevanţi: problemele de mediu existente, obiectivele, ţintele şi indicatorii de mediu, criteriile pentru determinarea efectelor semnificative ale planului, evaluarea efectelor planului, planul de monitorizare. Identificarea problemelor de mediu din zona PUZ specifice fiecărui factor de mediu a servit la evaluarea ulterioa ră a modului în care acestea vor putea fi soluţionate prin implementarea pro punerilor PUZ, luând în considerare limitele de competenţă ale tipului de plan. Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului, a ţintelor şi indicatorilor, pentru fiecare factor de mediu relevant pentru plan. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi stra tegiile de protecţie a meiului la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pen tru Mediu al Judeţului Brăila şi Planului Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud Est. Tintele reprezintă acţiunile propuse prin PUZ pentru atingerea obiectivelor de mediu. Indicatorii reprezintă elemente specifice fiecărui factor de mediu care să permită cuantificarea efectelor planului asupra factorilor de mediu, a atingerii ţintelor şi a obiectivelor de mediu. Indicatorii analizaţi au stat la baza propunerilor privind monitorizarea mediului şi a modului de implementare a planului. Stabilirea metodologiei de evaluare a efectelor potenţiale semnificative ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi şi a modului de prezentare a rezultatelor. Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale planului. Analiza şi evaluarea alternativelor cu privire la realizarea obiectivelor PUZ. Elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului asociate planului şi a modului de implementare a acestuia, luînd în considerare fiecare factor de mediu relevant şi indicatorii de monitorizare specifici. Elaborarea concluziilor şi propunerilor pe baza rezultatelor evaluării efectelor potenţiale asupra mediului semnificative ale planului. Facem precizarea c ă terenul care face obiectul PUZ nu este inclus în arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi situri comunitare (SCI). Identificarea aspectelor referitoare la biodiversitate, floră şi faună implicate de evaluarea de mediu pentru PUZ s-a efectuat într-un subcapitolul 3.3 Biodiversitate, floră faună; evaluarea a cuprins amplasamentul PUZ şi împrejurimile acestuia. 96

97 In tabelul de mai jos s-au prezentat şi definit 6 categorii de impact, iar criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative ale planului (inclusiv efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative), criterii specifice fiecărui factor de mediu. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a impactului au fost astfel stabilite încât să permită evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele şi ţintele de mediu relevante pentru plan prezentate în subcapitolul 7.3. In vederea notării efectelor potenţiale semnificative ale planului asupra mediului în una din cele 6 categorii de impact s-a procedat astfel: Pentru fiecare prevedere a planului s-au identificat formele potenţiale de impact, asupra fecărui factor de mediu relevant : biodiversitatea flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, mediul urban, apa, solul, aerul, zgomotul şi peisajul. Pentru fiecare formă de impact s-au evaluat prin predicţie pe baza criteriilor de evaluare specifice a obiectivelor şi ţintelor de mediu, durata, magnitudinea şi extinderea spaţială în raport cu fiecare factor de mediu relevant. Evaluarea a luat în considerare efectele secundare şi efectele cumulative, interacţiunile potenţiale dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului. În funcţie de rezultatele evaluării efectelor potenţiale, fiecare formă de impact pentru fiecare factor de mediu a fost încadrată ca având impact pozitiv semnificativ (efecte pozitive de lungă durată sau permanente), impact pozitiv (efecte pozitive), impact neutru (efecte pozitive şi negative care se echilibrează şi nu au nici un efect ), impact negativ nesemnificativ (efecte negative minore), impact negativ (efecte negative de scurtă durată sau reversibile), impact negativ semnificativ (efecte negative de lungă durată sau ireversibile) şi notată cu simbolul corespunzător. Rezultatele privind evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului ale PUZ sunt prezentate în acest capitol al Raportului de mediu. In matrice sunt prezentate pentru fiecare prevedere a planului rezultatele cu privire la impactul asupra fiecăruia dintre factorii de mediu: categoria de impact (notarea), explicarea fiecărei forme de impact şi a cauzei generatoare, măsurile de diminuare a impactului prevăzute prin plan şi măsurile suplimentare propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUZ. Pentru fiecare prevedere a planului sunt prezentate sub forma unei matrici pentru fiecare prevedere a planului, rezultatele cu privire la evaluarea impactului cumulat, factorii de mediu cu care interacţionează simultan prevederile planului, precum şi analiza interacţiunilor potenţiale dintre factorii de mediu ca rezultat al implementării planului Categorii de impact, criterii, efecte cumulative, interacţiuni Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila, pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. 97

98 Categorii de impact Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Categoria de impact: Categoria de impact Descriere Simbol Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu +2 Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu +1 Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0 Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1 Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu. - 2 Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0) Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Efectele asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic Zonal Staţiunea Lacu Sărat Brăila s-au determinat pentru fiecare obiectiv în parte. Obiectivele PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila sunt următoarele: - Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică: spaţii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaţie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaţie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); - Obiectivul nr. 2 Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcţii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); - Obiectivul nr. 3 Dotări pentru cultură şi spaţii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcţii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcţii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaţii verzi (scuar, fântâni, pădure); - Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); - Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie: rutiere (străzi intravilan+ trotuar aferent, alei pietonale) feroviare (linii de tramvai) ; - Obiectivul nr. 6 Utilităţi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcţii edilitare) ; - Obiectivul nr. 7 Parcări, arii de staţionare (1360 de parcări + 6 parcări mari - pentru autocare); - Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor ; - Obiectivul nr. 9 Alte amenajări: terenuri neconstruite (zona de protecţie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaţii, lacul (suprafaţă apă lac/perimetru ml). 98

99 Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică: spaţii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaţie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaţie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Semnificaţia impactului Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului -1 Impact negativ nesemnificativ. Prin dezvoltarea zonei turistice apar noxe provenite din arderea gazului metan necesar preparării apei calde şi a alimentelor. Impact pozitiv asupra apei prin Apă asigurarea calităţii apei potabile şi - îmbunătăţirea calităţii apei apei sărate în baza de tratament, de suprafaţă şi a apei +1 prin extinderea şi reabilitarea subterane reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare. Sol - îmbunătăţirea calităţii solului +1 Impact pozitiv asupra solului prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate evacuarea controlată a apelor uzate sărate, betonarea platformelor şi aleilor interio are. Populaţia şi - creşterea confortului Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin sănătatea populaţiei, îmbunătăţirea +2 dezvoltarea activităţilor economice umană calităţii vieţii; şi a serviciilor asigurate în baza de tratament. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor Impact negativ nesemnificativ prin Biodiversitate, terestre şi acvatice împotriva riscul apariţiei speciilor invazive şi -1 flora şi fauna degradării antropice, creşterea stresului generat de fragmentării habitatelor şi zgomot şi intensificarea circulaţiei. defrişării Impact pozitiv prin conservarea resurselor, asigurarea utilităţilor, a calităţii apei în baza de tratament, - asigurarea utilităţilor; dezvoltare economică, asigurarea - conservarea resurselor;- condiţiilor de circulaţie, creşterea Mediul social asigurarea condiţiilor de +1 siguranţei circulaţiei. Dotările şi economic circulaţie, creşterea siguranţei spaţiilor de cazare şi de alimentaţie circulaţiei prin modernizarea publică vor creşte atractivitatea infrastructurii rutiere; staţiunii şi va determina dezvoltarea economică a judeţului Brăila. Impact pozitiv semnificativ prin aspectul arhitecturii noilor clădiri Peisaj pentru cazarea turiştilor în - peisaj urban armonios, conformitate cu cerinţele şi unitate stilistică între +2 strategia de dezvoltare turistică. construcţii Dotările spaţiilor de cazare şi alimentaţie publică vor creşte atractivitatea staţiunii. Total 5 99

100 Obiectivul nr. 2 Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcţii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); Factor de Obiective de mediu Nivel de mediu relevante impact Semnificaţia impactului Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru. Impact pozitiv asupra apei prin asigurarea calităţii apei potabile şi Apă apei sărate în baza de tratament, - îmbunătăţirea calităţii apei prin prin asigurarea calităţii apei de suprafaţă şi a apei +2 sărate în baza de tratament, subterane instituirea zonelor de protecţie hidrogeologică şi a zonei de protecţie ecologică; Sol - îmbunătăţirea calităţii solului +2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină astfel excesul de umiditate în sol), evacuarea controlată a apelor uzate sărate. Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin realizarea bazei de tratament Populaţia şi - creşterea confortului moderne, evacuarea controlată a sănătatea populaţiei, îmbunătăţirea +2 apelor uzate (menajere şi sărate), umană calităţii vieţii; instituirea perimetrelor şi a zonei de protecţie pentru apa freatică, ecosistemul lacului. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor Impact pozitiv semnificativ asupra Biodiversitate, terestre şi acvatice împotriva ecosistemului terestru şi în special +2 flora şi fauna degradării antropice, acvatic prin instituirea perimetrelor fragmentării habitatelor şi şi a zonelor de protecţie ecologică. defrişării - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor;- Impact pozitiv prin conservarea resurselor, asigurarea calităţii apei Mediul social asigurarea condiţiilor de în baza de tratament, dezvoltare +1 şi economic circulaţie, creşterea siguranţei economică, asigurarea condiţiilor circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei. Peisaj - peisaj urban armonios cu impact vizual plăcut 0 Impact neutru. Total 9 100

101 Obiectivul nr. 3 Dotări pentru cultură şi spaţii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcţii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcţii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaţii verzi (scuar, fântâni, pădure); Factor de Obiective de mediu Nivel de mediu relevante impact Semnificaţia impactului Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru. - îmbunătăţirea calităţii apei Apă de suprafaţă şi a apei 0 Impact neutru. subterane Sol - îmbunătăţirea calităţii solului -1 Impact negativ nesemnificativ; exacavaţiile pentru reţele pentru asigurarea evacuării controlate a apelor uzate şi a apelor pluviale modifică local structura solului natural. Populaţia şi sănătatea - creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea 0 Impact neutru. umană calităţii vieţii; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor Biodiversitate, terestre şi acvatice împotriva floră, faună degradării antropice, 0 Impact neutru. fragmentării habitatelor şi Mediul social şi economic Peisaj defrişării - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - peisaj urban armonios, unitate stilistică între construcţii Total 3 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltare economică; asigurarea utilităţilor va determina creşterea atractivităţii pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi a serviciilor; Impact pozitiv semnificativ prin realizarea centrului de pregătire olimpică pentru înnot, a pistei pentru atletism, piscinei. Obiectivul n r. 4 Dotări sector social gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului +1 Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane +1 Semnificaţia impactului Impact pozitiv prin sistemul de management al deşeurilor în realaţie cu prevederile legale; Impact pozitiv prin racordarea noilor obiective la instalaţiile proprii de epurare a apelor uzate şi la canalizarea pluvială. 101

102 Sol - îmbunătăţirea calităţii solului +2 Impact pozitiv semnificativ prin amenajarea teritoriului în sectorul social gospodăresc. Populaţia şi sănătatea umană - creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii; +2 Impact pozitiv semnificativ prin dotările prevăzute: punct sanitar, birouri, centru de informare europeană, post de jandarmerie, prestări de servicii, etc. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor Biodiversitate, terestre şi acvatice împotriva floră, faună degradării antropice, 0 Impact neutru. fragmentării habitatelor şi defrişării Impact pozitiv semnificativ prin - asigurarea utilităţilor; asigurarea utilităţilor, dezvoltare - conservarea resurselor; economică, siguranţa circulaţiei; Mediul social - asigurarea condiţiilor de +2 acestea vor determina creşterea şi economic circulaţie, creşterea siguranţei atractivităţii pentru dezvoltarea circulaţiei prin modernizarea activităţilor comerciale şi a infrastructurii rutiere; serviciilor; Peisaj Impact pozitiv semnificativ prin - peisaj urban armonios, realizarea centrului de pregătire unitate stilistică între +2 olimpică pentru înnot, a pistei construcţii pentru atletism, piscinei. Total 10 Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie: rutiere (străzi intravilan+ trotuar aferent, alei pietonale), feroviare (linii de tramvai) ; Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului +1 Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane Sol - îmbunătăţirea calităţii solului +1 Populaţia şi sănătatea umană - creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii; Semnificaţia impactului Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de praf de pe drumurile neamenajate (DC8) şi a emisiilor de la mijloacele de transport care vor putea circula mai uşor evitând aglomeraţiile, amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate. Impact pozitiv semnificativ prin amenajările la tramele de circulaţie se controlează captarea apelor de suprafaţă, care sunt apoi preluate de canalizarea pluvială. Impact pozitiv prin amenajarea rigolelor la drumuri pentru colectarea apelor pluviale, reducerea riscului circulaţiei necontrolate prin amenajarea de alei, trotuare; Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, 102

103 Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj creşterea siguranţei circulaţiei, fluidizarea circulaţiei, circulaţie diferenţiată pentru fluxul de marfă şi fluxul de turism, dar şi a unor legături mai rapide în teritoriu. - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor Impact pozitiv prin modernizarea terestre şi acvatice împotriva +1 infrastructurii de acces în zona degradării antropice, staţiunii. fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei Impact pozitiv semnificativ prin circulaţiei prin modernizarea +2 asigurarea accesului rutier în infrastructurii rutiere; condiţii de siguranţă. - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - peisaj urban armonios, unitate stilistică între 0 Impact neutru. construcţii Total 9 Obiectiv ul nr. 6 Utilităţi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcţii edilitare) ; Factor de Obiective de mediu Nivel de mediu relevante impact Semnificaţia impactului Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru. Apă Impact pozitiv semnificativ asupra - îmbunătăţirea calităţii apei populaţiei şi a sănătăţii umane prin de suprafaţă şi a apei +2 gradul de confort, condiţiilor de subterane igienă. Sol - îmbunătăţirea calităţii solului +1 Impact pozitiv prin asigurarea evacuării controlate a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale. Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin Populaţia şi - creşterea confortului gradul de confort şi creşterea sănătatea populaţiei, îmbunătăţirea +2 atractivităţii pentru dezvoltarea umană calităţii vieţii; activităţilor comerciale şi a serviciilor. - protejarea şi îmbunătăţirea Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea 0 +2 Impact neutru. Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltare economică; asigurarea utilităţilor va determina creşterea atractivităţii pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi a 103

104 infrastructurii rutiere; serviciilor. Peisaj - peisaj urban armonios, unitate stilistică între 0 Impact neutru. construcţii; Total 7 Obiectivul nr. 7 Parcări, arii de staţionare (1360 de parcări + 6 parcări mari pentru autocare); Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului -1 Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei 0 subterane Sol - îmbunătăţirea calităţii solului 0 Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii; +2 - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva 0 degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea +2 infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - peisaj urban armonios, unitate stilistică între +2 construcţii Total 5 Semnificaţia impactului Impact negativ nesemnificativ prin emisiile de poluanţi în aer (pulberi, noxe, zgomot) datorită intensificării traficului şi a noxelor provenite din arderea gazului metan în centrale termice. Impact neutru. Prin amenajarea parcajelor se reduce riscul poluării apei cu deşeuri şi al spălării autovehiculelor, dar se vor concentra debite pe suprafeţe cu îmbrăcăminte asfaltică dură. Impact neutru. Prin amenajarea locurilor de parcare se va elimina riscu l poluării necontrolate, dar se vor ocupa suprafeţe prin amenajări definitive (alei, trotuare, etc.). Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea spaţiilor de parcare, locurilor special amenajate pentru asigurarea condiţiilor igienice. Impact neutru. Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă şi eliminarea campării/parcărilor dezorganizate, circulaţie pentru fluxul de marfă diferenţiată de fluxul de turism. Impact pozitiv semnificativ prin eliminarea campării/parcării dezorganizate; 104

105 Factor de mediu Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor; Obiective de mediu relevante Nivel de impact Semnificaţia impactului Aer - îmbunătăţ irea calităţii aerului +2 Impact pozitiv semnificativ prin colectarea selectivă a deşeurilor în recipiente închise, etanşe; Apă -îmbunătăţirea calităţii apei de Impact pozitiv semnificativ asupra +2 suprafaţă şi a apei subterane populaţiei şi a sănătăţii umane prin Sol -îmbunătăţirea calităţ ii solului +2 implementarea sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale; levig atul din deşeuri rămâne în pubele, nu se mai scurge în sol şi nu mai poate contamina apa de suprafaţă şi subterană. Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - creşterea confortului Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii; +2 populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă. - protejarea şi îmbunătăţirea Impact pozitiv prin colectarea condiţiilor ecosistemelor selectivă a deşeurilor; prin terestre şi acvatice împotriva +1 utilizarea pubelelor etanşe, închise degradării antropice, se elimină populaţiile de faună fragmentării habitatelor şi mică. defrişării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; +1 - peisaj urban armonios, unitate stilistică între +2 construcţii Total 12 Impact pozitiv prin implementarea sistemului de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale; Impact pozitiv semnificativ; prin controlul colectării selective, nu mai apar deşeuri în spaţiul natural. Obiectivul nr. 9 Alte amenajări: terenuri neconstruite (zona de protecţie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaţii, lacul (suprafaţă apă lac/perimetru ml). Factor de Nivel de Obiective de mediu relevante mediu impact Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Apă - îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane +2 Semnificaţia impactului Impact neutru. Impact pozitiv semnificativ prin interzicerea construirii de debarcadere, activităţilor de agrement nautic, pescuit şi scăldat în Lacul Sărat; se respectă astfel: - prevederile art. 17, alin. 4 din HG nr. 930/2005 referitoare la respectarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever care cuprinde toată suprafaţa lacului, iar pe mal are 5m lăţime în jurul 105

106 Sol - îmbunătăţirea calităţii solului -1 Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitate, floră, faună Mediul social şi economic Peisaj - creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea +2 calităţii vieţii; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva 0 degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defriării - asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea +2 infrastructurii rutiere; - asigurarea utilităţilor; - conservarea resurselor; - peisaj urban armonios, unitate stilistică între +2 construcţii Total 7 lacului; - prevederile art. 3, alin. 3) din HG nr. 930/2005 referitoare la perimetrele de protecţie sanitară (zona de protecţie cu regim sever şi zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie) Impact negativ nesemnificativ prin realizarea dotărilor. Impact pozitiv semnificativ prin calitatea apei sarate şi a nămolului din lac.. Impact neutru. Impact pozitiv semnificativ prin conservarea resurselor. Impact pozitiv semnificativ prin punerea în valoare a staţiunii Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic Zonal asupra obiectiv elor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu. 106

107 Impact cumulat şi interacţiuni Factor/ aspect de mediu Solul Apa Aerul Efecte cumulate ale prevederilor planului Principalele forme de impact sunt asociate asigurării realizării reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în perimetrele locuite cu epurarea apelor uzate menajere, inclusiv alimentarea cu apă sărată a bazei de tratament. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv. Principalele forme de impact sunt asociate dezvoltării mediului urban şi a infrastructurii turistice de agrement şi transport. Ca urmare impactul calităţii aerului şi nivelului de zgomot este pozitiv asupra aspectelor de mediu. Implementarea planului se va realiza în condiţiile protecţiei mediului şi va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv în faza de funcţionare Factor/aspect de mediu cu care interacţionează - Solul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Mediul urban; - Biodiversitatea, flora, fauna; - Peisajul - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Biodiversitat ea, flora, fauna; - Sănătatea umană; - Biodive rsitate, floră, faună; - Peisaj; Interacţiuni potenţiale Implementarea planului va determina realizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în toate perimetrele locuite, cu efecte benefice asupra condiţiilor de viaţă şi sănătăţii populaţiei, mediului urban, mediului economic şi social, solul şi peisajul. Implementarea planului va determina intensificarea traficului rutier şi apariţia unor surse punctuale de emisi i de noxe datorită funcţionării centralelor termice, dar efectele asupra calităţii aerului vor fi diminuate de circulatia aerului şi de lipsa poluării de fond (poluare actuală 0 ). Emisiile de poluanţi specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnică a infrastructurii. Acestea determin ă creşterea nivelurilor de poluare a aerului în vecinătatea arterelor de trafic. Plantarea perdelelor perimetrale va avea ca efect purificarea aerului şi reducerea nivelului de zgomot. Impactul asupra factorilor de mediu generat de modificările privind folosinţele terenului pot determina diferite forme de impact asupra faunei şi asupra peisajului. Plantarea spaţiilor verzi şi amenajarea microhabitatelor folosite de unele specii specifice zonei pentru ad ăpost diurn sau hibernal vor atenua efectele asupra biodiversităţii, florei şi faunei. 107 UAT Br ăila

108 Biodiversitate, floră, faună Populaţia şi sănătatea umană Infrastructura rutieră, mediul urban Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, realizarii perimetrelor de protectie, managementul deşeurilor, montarea de panouri şi indicatoare pentru zonele protejate, Ca urmare, impactul prezintă două aspecte: - impact pozitiv asupra florei din zonele protejate şi crearea unor noi habitate; - impact negativ asupra florei şi faunei din unele habitate prin pierderea parţială a habitatelor; Principalele forme de impact sunt asociate realizării bazei de tratament, a infrastructurii de agrement pentru practicarea sporturilor de vară, cu efect benefic asupra sănătăţii umane. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale, realizării infrastructurii rutiere conform cerinţelor de dezvoltare a zonei analizate, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement. - Apa; - Aerul; - Solul; - Zgomotul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Flora, fauna; - Peisajul; - Apa; - Aerul; - Solul; - Zgomotul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Biodiversitatea, flora, fauna; - Peisajul - Apa; - Aerul; - Solul; - Zgomotul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Biodiversitatea, flora, fauna; - Peisajul Implementarea prevederilor planului cu privire la protejarea biodiversităţii şi de îmbunătăţire valorii estetice a peisajului va avea efecte benefice asupra potenţialului turistic şi, respectiv, asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Implementarea prevederilor planului va determina dezvoltarea bazei de tratament, a infrastructurii de agrement într-o zonă cu potential climateric deosebit, realizarea unei circulaţii fluente, asigurarea alimentarii cu apă şi a canalizării la parametri optimi în toate perimetrele locuite, cu efecte pozitive privind potenţialul de dezvoltare economică şi socială şi crearea unui peisaj adecvat cu respectarea cadrului natural. Totodata dezvoltarea infrastructurii turistice va avea ca efect intensificarea traficului cu efecte asupra calităţii aerului, zgomotului, florei şi faunei. Implementarea prevederilor planului va determina asigurarea mijloacelor urbanistice pentru dezvoltarea infrastructurii de turism cu dezvoltarea economică şi socială a zonei, cu efecte benefice asupra populaţiei şi sănătăţii, realizarea mediului urban va contribui la creşterea valorii estetice a peisajului. Totodata, implementarea prevederilor planului va determina efecte atât pozitive asupra solului prin lucrări de consolidare, efecte negative nesemnificative privind 108

109 Mediu economic şi social Peisajul Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind: impact pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate, prevederilor referitoare la reîmpăduriri urgente pentru păstrarea intactă a fondului forestier (pădurea contribuind la înfrumuseţarea peisajului prin vegetaţia multicoloră a frunzişului, a grupărilor de specii), la amenajarea de parcuri, scuaruri şi plantaţii arboricole laterale parcărilor, etc. Ca urmare a reglementărilor de construire care asigură un peisaj urban armonios, cu impact vizual plăcut, impactul este pozitiv semnificativ. - Solul; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul urban; - Flora şi fauna; - Peisajul - Sol; - Populaţia şi sănătatea umană; - Mediul economic şi social; - Mediul urban; - Flora şi fauna; - Peisajul calitatea aerului şi nivel de zgomot prin intensificarea traficului şi aparitia centralelor termice şi efecte negative asupra biodiversitatii, florei şi faunei. Implementarea planului va avea drept consecinţă realizarea unui mediu urban cu componentele sale (circulaţie, comerţ şi servicii turistice), va genera oportunităţi pentru utilizarea forţei de muncă disponibile, cu efecte benefice pentru populaţie. Implementarea prevederilor planului va determina modificări în utilizarea unor terenuri cu efecte asupra solului de pe terenurile neutilizate în prezent. Implementarea planului va duce la crearea unui peisaj urban care va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii, va determina creşterea atractivităţii datorită investiţiilor în sport şii turism. Impiedicarea practicării unui turism controlat, un management corect al deşeurilor, reîmpăduririle urgente, precum şi organizarea corespunzătoare a spaţiilor plantate vor influenţa pozitiv solul, flora, fauna şi factorii climatici. Măsurile de îmbunătăţire se referă la respectarea RLU în regimul de înălţime al construcţiilor, respectarea elementelor de arhitectură traditională, unitate stilistică între contrucţiile propus, folosirea de materiale naturale, piatră, lemn, evitarea folosirii culorilor tari, armonizarea construcţiilor cu peisajul natural, evitarea oricăror reţele aeriene de energie, telecomunicatii, alimentare cu apă şi canalizare. 109

110 Efectul cumulativ al implementării PUZ - Staţiunea Lacu Sărat Brăila Obiective/ denumirea obiectivului Aer Apă Sol Factori de mediu /aspecte de mediu relevanţi pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitatea, flora, fauna Mediul economic şi social Peisaj Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică (spaţii de cazare şi alimentaţie publică) Obiectivul nr. 2 Baza de tratament Obiectivul nr. 3 Dotări pentru agrement Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie Obiectivul nr. 6 Utilităţi Obiectivul nr. 7 Pacări şi arii staţionare Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor Obiectivul nr. 9 Alte amenajări (terenuri neconstruite, lacul) Total Total Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factor de mediu. 110

111 Impactul generat de PUZ Staţiunea Lacu Sărat Biodiversitatea Populaţia şi sănătatea umană Solul Apa Aerul Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic Peisajul Mediul social şi economic Obiectivul nr. 1 Obiectivul nr. 2 Obiectivul nr. 3 Obiectivul nr. 4 Obiectivul nr. 5 Obiectivul nr. 6 Obiectivul nr. 7 Obiectivul nr. 8 Obiectivul nr. 9 Impactul total generat de PUZ- Staţiunea Lacu Sărat Brăila Mediul social şi economic Peisajul Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic Aerul Apa Solul Populaţia şi sănătatea umană Biodiversitatea impact pozitiv Implementarea PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila va genera un impact pozitiv. 111

112 Impactul pozitiv generat de PUZ Staţiunea Lacu Sărat Populaţia şi sănătatea umană Mediul social şi economic Peisajul Apa Solul Biodiversitatea Aerul Patrimoniu cultural, arhitectonic, arheologic impact pozitiv Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Implementarea PUZ va contribui la : - limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei. 8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii în context transfrontieră Promovarea obiectivelor cuprinse în PUZ nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier, datorită lipsei activităţilor care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului. 9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului 9.1. Consideraţii generale In zona propusă pentru amenajare vor acţiona 3 grupe de agenţi: - Autorităţi de control, reglementare: Autoritatea Publică Locală la nivel de Primă rie, Regia Naţională Pădurilor şi în cadrul ei Ocolul Silvic Brăila, Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor, SGA; - Agenţi economici din domeniul comercial particulari: hoteluri, restaurante, magazine, exploatare instalaţii sportive etc. - Turiştii care au un caracter sezonier de mai lungă sau scurtă durată, cu depalsare auto, în excursii cu autocarele, ciclist, pietonal, etc. Din punct de vedere al protecţiei mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestora poate fi dificilă, dar este esenţial necesară. Analizând în continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatăm că la modul sint etic ele pot avea următoarele cauze: Perioadele de execuţie a amenajărilor, când prin lucrări de construcţii, instalaţii, montaje, transport de materiale etc. şi concentrări mari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra mediului. Perioada de exploatare, când agenţii economici comerciali interesaţî în obţinerea de profit, dar şi alte servicii publice, pot avea tendinţa de a nu respecta strict condiţiile impuse de protecţia mediului. Turiştii, personalul de deservire parţial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot polua semnificativ cadrul natural, beneficiind de statutul de anonimi. 112

113 Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere şi compensarea efectelor adverse asupra mediului considerăm că la nivelul general trebuie luate următoarele măsuri: Asigurarea funcţionalităţii reale şi concrete a autorităţilor de reglementare şi control-gestiune, menţionate anterior, cu atribuţii, răspunderi şi obligaţii bine definite. Delimitarea teritorială a ariei de răspunderi pentru fiecare din ele, chiar cu marcaje extrem de sugestive şi clare. Editarea în comun de aceste autorităţi a unui ghid al Staţiunii cu prevederea drepturilor şi obligaţiilor turiştilor sau vizitatorilor staţiunii. Instituirea unui sistem de taxe, diferenţiat pe perioade de timp, pentru toţi cei care intră în staţiune (auto, moto, ciclism, etc.) şi tarife la hoteluri, care responsabilizează şi posibilitatea de control a utilizatorilor. Definirea statutului organizatoric al Staţiunii şi în special a modalităţilor de finanţare a amenajărilor, pentru ca cele cu rol de protecţia mediului să fie nesemnificative, cum ar fi asigurarea apei, a canalizării, amenajarea accesului şi altele, cunoscute, dar de cele mai multe ori neglijate Fenomene de risc natural şi antropic PUZ elaborat analizează o serie de riscuri naturale şi antropice care pot produce efecte adverse asupra mediului şi de aceea le analizăm succint în continuare. A. Riscul seismic Conform zonării seismice a României - STAS 11100/77- Staţiunea Lacu Sărat Brăila este încadrată la gradul 8. Conform Normativului P100/1992 zona care interesează are următorii parametrii seismici: zona sesmică C, coeficient seismic K s =0,2, perioada de colt T c =1,5 sec. Riscul seismic pentru construcţii este redus, majoritatea construcţiilor fiind cu regim de înălţime P+4, iar cea mai înaltă construcţie va avea P+7. B. Riscul Hidrologic In zonă, bazinul hidrografic colector este reprezentat de fluviul Dunărea, aflat la 1,5 km de Staţiunea Lacu Sărat (braţul Arapu).Nu apare necesitatea executării unor lucrări de apărare contra inundaţiilor, de tipul regularizărilor sau indiguirilor. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi de 2-3 m de la cota terenului. Uneori, în perioadele ploioase sau cu nivele ale fluviului Dunării ridicate, pe alocuri, pânza freatică ajunge la suprafaţa terenului. Apele subterane prezintă agresivitate sulfatică slabe faţă de betoane. Apa freatică fiind de mică adâncime, cantonată în nisipurile fine existente aici în mai toată zona, fie au nivel liber, fie sub presiune în regiunea lacului, tavanul acvifer este impermeabil din cauza nămolului sapropelic. Pentru că apa freatică este cantonată la mici adâncimi, se formează soluri saline, solonceacuri şi soloneturi care se caracterizează printr-o puternică acumulare de săruri la suprafaţa solului sau în straturi superioare. C. Riscul geotehnic El este dat de constituţia litologică a terenului din zona de influenţa a fundaţiei construcţiilor în special a celor cu regim de înălţime de P+4, reduse ca număr. Terenul de fundare din zona studiată se caracterizează prin umiditate ridicată, consistenţă scăzută, compresibilitate mare şi foarte mare, porozitate ridicată, valori reduse ale rezistenţei la forfecare. Se încadrează în categoria terenurilor de fundare slabe, care necesită măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor. Se preconizează executarea unor perne de material granular, bine compactate, pentru realizarea unui orizont de fundare stabil. Se va reţine la orice element de fundare că adâncimea de îngheţ este de 1,0 m. 113

114 Propuneri de valorificare a cadrului natural: - Relaţionarea cu formele de relief: se va folosi forma terenului în mod favorabil, prin realizarea unor construcţii cu regim de înălţime astfel încât să se respecte imaginea peisajului nealterată; - Construibilitate şi condiţii de fundare în teren: pe terenul studiat se poate construi, condiţiile de fundare sunt prezentate în studiul geotehnic; - Adaptarea la condiţiile de climă: se vor realiza construcţii cu o bună izolare termică, din materiale locale (piatră, lemn, materiale ceramice), dar şi materiale noi (care au caracteristici fizicochimice deosebite). D. Alte riscuri naturale cu posibil efect asupra factorilor de mediu prezentate în PUZ se pot datora lipsei documentaţiilor de delimitare a ariilor protejate însoţite de regulamente clare cu privire la permisivităţile şi restricţiile, atât pentru acestea, cât şi pentru zonele tampon; prin PUZ se propun măsuri prin intermediul cărora se permite abordarea dezvoltării turismului înainte ca impactul omului asupra naturii să fie distrugător Analiza soluţiilor de amenajare cuprinse în PUZ şi măsuri complementare propuse de elaboratorii Raportului, pentru prevenirea, reducerea,compensarea efectelor adverse asupra mediului Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică: spaţii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaţie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaţie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); Obiectivul cuprinde lucrări de construcţii civile cu toate categoriile de lucrări aferente: betoane, zidărie, finisaje, instalaţii, etc. Deci din punct de vedere al amplasamentului ele ocupă terenuri care nu afectează în nici un fel lacul şi nici fondul forestier. In ceea ce priveşte condiţiile de fundare, acestea vor respecta adâncimea de îngheţ care este de minim 1,0 m. Pentru fundarea construcţiilor cu regim de înălţime mai mare de P+2 se vor efectua studii geotehnice cu soluţii de fundare adecvate. Regimul de înălţime redus, propus, nu va intra în conflict peisagistic cu cadrul natural al staţiunii. In perioada de exploatare, o atenţie deosebită se va acorda managementului deşeurilor. Propunerea din PUZ ca prepararea alimentelor să se facă cu plite cu gaz metan este corespunzătoare, reducând substaţial poluarea aerului. Prepararea tradiţională a grătarelor la foc deschis va fi restricţionată, din cauza pericolului de incendiu şi a poluării aerului. Poluarea sonoră cu muzică tare va fi controlată prin impunerea unui anume program orar. Toţi turiştii cazaţi vor fi îndrumaţi să respecte reglementările de protecţia mediului specifice Staţiunii. Obiectivul nr. 2 - Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcţii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); Situaţia existentă nu oferă condiţii optime de regenerare a nămolului returnat, astfel încât extragerea nămolului fără măsuri de reabilitare a lacului poate conduce la scăderea cantităţii de biomasă. Pe perioade lungi de timp este posibil ca în bilanţul hidrologic să se producă fluctuaţii mari în ceea ce priveşte variaţia unor parametri care influenţează sensibil evoluţia lacului. De exemplu, în anii secetoşi aportul de apă din scurgerile de suprafaţă şi din drenarea pânzei freatice se diminuează, iar evaporaţia creşte. Consencinţa este faptul că volumul apei din lac se reduce, iar concentraţia în săruri se amplifică. Efectul modificării unor componente ale bilanţului hidrologic se resimte imediat în modificarea unor parametri specifici lacului (exemplu: efectul precipitaţiilor abundente se manifestă prin creşterea rapidă a volumului apei în lac şi reducerea concentraţiei în săruri; o perioadă cu 114

115 temperaturi excesive are ca efect producerea unor evaporaţii intense, diminuarea volumului apei din lac şi creşterea concentratiei de săruri) în timp ce în cazul alimentării lacului prin subinundare din pânza freatică, procesul se poate desfăşura foarte lent. De asemenea, efectul unor precipitaţii importante asupra dinamicii apelor freatice poate înregistra perioade de inerţie de până la câţiva ani datorită curgerii lente a apei sub gradienţi foarte mici, specifici zonei lacului. Orice interventie în echilibrul hidrologic al lacului poate produce factorului de mediu apa un impact negativ semnificativ. In situaţia în care metoda de exploatare va fi respectată, concomitent cu măsurile recomandate mai jos, se poate aprecia că impactul activităţii asupra factorului de mediu apa va fi nesemnificativ. Activitatea de exploatare a nămolului sapropelic nu generează ape uzate; faza lichidă este constituită practic din apa din lac. Aceasta va fi deversată periodic înapoi în lac. Pentru îmbunătăţirea stării de calitate a factorului de mediu apa se recomandă următoarele măsuri: - Efectuarea de investigaţii geotehnice prin prelevări de probe de pe fundul lacului pe adâncimea de cca. 2,0 m, în vederea identificării litologice a aluviunilor şi stratului de mâl sapropelic, vizând în special calităţile terapeutice. - Executarea pe fiecare parte a lacului, a forajelor de investigaţie litologică şi hidrogeologică, cu adâncimi de cca. 10,0 m, amplasate pe profilele topo-batimetrie. Forajele pot fi echipate şi definitivate ca piezometre şi pot fi utilizate într-un program de monitorizare a fluctuaţiilor nivelului apei subterane şi a chimismului acesteia. Forajele recomandate vor aduce informaţii clare asupra caracteristicilor pânzei freatice (grosime, granulozitate, permeabilitate, direcţii de curgere, transmisivitate, etc.) şi a relaţiilor acesteia cu lacul. - In situaţia în care metoda de exploatare impusa de ANRM va fi respectata conform Avizului, concomitent cu măsurile recomandate, impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ. In cazul în care investigaţiile geologice hidrogeologice vor confirma faptul că apa din lac se scurge către albia Dunării prin acviferul freatic din capătul aval al lacului, o soluţie de reducere a pierderilor de apă prin scurgeri subterane constă în realizarea unui ecran de noroi autoîntăritor, transversal. Îmbunătăţirea stării de calitate a factorului de mediu apa este o necesitate, atât pentru diminuarea impactului, cât şi pentru o exploatare cât mai eficientă din punct de vedere calitativ a resurselor de nămol sapropelic. In concluzie, prin noile locaţii acceptate, respectiv reducerea şi eşalonarea lor, impactul negativ asupra mediului se va diminua. In fazele următoare de promovare a investiţiilor va trebui ţinut seama că pentru baza de tratament sunt necesare dotări de tip închirieri de echipament sportiv, reparaţii, mici puncte alimentare pentru care va trebui prevăzut spaţiul şi utilităţile necesare. Obiectivul nr. 3 Dotări pentru cultură şi spaţii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcţii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcţii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaţii verzi (scuar, fântâni, pădure); Prin PUZ se propune realizarea unui Bazin Olimpic pentru înnot, care va deservi activităţile de importanţă socio-culturală, organizarea de evenimente de importanţă naţională şi internaţională, concursuri sportive, cursuri, întruniri şi prezentări diverse. Se va crea astfel un spaţiu cadru 115

116 pentru activităţi sportive şi relaţionare între populaţia de toate vârstele, cu scopul perpetuării unor manifestări sănătoase educaţional sportive. Prin punerea în funcţiune a bazinului olimpic pentru înnot se va asigura desfăşurarea optimă a activităţilor sportive, a pregătirii echipelor de performanţă, echipe reprezentative şi se va pune accent pe dezvoltarea armonioasă a tinerilor prin practicarea sportului în apă: înnot, polo, gimnastică aerobică în apă. Prin realizarea bazinului olimpic se va dezvolta infrastructura obiectivelor destinate sportului, conform normelor europene privind accesibilitatea populaţiei la facilităţile pentru practicarea sportului. Se vor crea noi locuri de muncă, deci impactul macro-economic va fi pozitiv. Lucrările de execuţie a construcţiilor nu vor influenţa negativ factorii de mediu. Amplasamentul nu este situat în arii protejate, biodiversitatea nu va fi afectată. Piscina va fi echipată cu canal perimetral pentru curăţirea rapidă a luciului de apă şi va fi deservită de sisteme (pompă + filtru) care vor asigura debitul necesar şi recircularea apei, respectiv recircularea întregului volum de apă din piscină în într-un anumit interval de timp. Părul, materiile plutitoare vor fi evacuate într-un compartiment special. Alimentarea cu apă a piscinei se asigură prin guri de refulare, iar evacuarea apei se asigură prin guri de aspiraţie şi sifoane de pardoseală, respectiv conuri de absorbţie din canalul perimetral. Piscina va funcţiona în sistem închis, după următorul sistem: - apa este pompată în piscină şi după umplerea acesteia deversează în canalul perimetral de evacuare şi apoi este direcţionată în bazinul de compensare montat în spaţiul tehnic alăturat; - din bazinul de compensare şi din sifoanele de fund ale piscinelor, apa este aspirată de pompe şi refulată în filtrele de nisip, unde se reţin impurităţile mecanice; - apa se tratatează cu clor, cu condiţia optimizării concentraţiei de clor (0,5 1,5 ppm) şi a ph ului (7,2 7,4). Controlul acestor parametrii este automat; se vor doza în conductele de alimentare ale piscinei două substanţe lichide (hipoclorit de sodiu şi ph minus) în funcţie de parametrii înregistraţi. - se pot utiliza şi substanţe de coagulare a impurităţilor, pentru o reţinere eficientă a acestora în filtre, precum şi substanţe pentru îndepărtarea algelor (după caz) ; Alimentarea cu apă se va asigura din reţeaua de apă existentă în zonă; va fi utilizată în perioada de consum minim (noaptea), pentru a nu influenţa consumatorii din zonă. Pentru aceste dotări, care au caracter de construcţii civile se vor respecta măsurile menţionate la punctul Obiectivul nr.1. Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); Amenajările au caracter de construcţii civile, dar vor trebui realizate şi echipări sau dotări speciale. Nu sunt necesare alte măsuri speciale de protecţia mediului în afara celor deja menţionate. Aspecte deosebite pot apare în perioada de exploatare, când vor fi degajate în aer noxe specifice operaţiilor de sudură, operaţii mecanice generatoare de zgomot. Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie: rutiere (străzi intravilan + trotuar aferent, alei pietonale) feroviare (linii de tramvai) ; Din examinarea situaţiei existente se poate constata că Staţiunea poate fi integrată într-un circuit rutier care ar permite crearea unui adevărat spaţiu turistic în zona Galaţi Brăila prin legături terestre (DN, DJ). Pentru orice dezvoltare turistică este necesară dezvoltarea unor accese moderne, confortabile pentru viziatatori. Menţionăm că o calitate proastă a drumurilor poluează substanţial mediul prin praf şi gaze de eşapament, mai mari la viteze mici, accidente. 116

117 Artera principală a staţiunii se continuă în partea de vest, până la DC8, doar cu un drum de pământ de cca. 225 m, ceea ce reduce fluenţa circulaţiei; este necesară realizarea unei legături carosabile între staţiune şi DC8, pentru un al doilea acces în staţiune. Tote amenajările propuse în acest fel prin PUZ, vor îmbunătăţi nu mai traficul rutier, dar va reduce şi emisiile de poluanţi, concomitent cu creşterea sistemelor de depoluare la autovehicule. Obiectivul nr. 6 Utilităţi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcţii edilitare) Măsurile de construcţie prevăzute în PUZ sunt benefice pentru protecţia mediului : - realizarea tuturor traseelor numai de-a lungul sistemelor de comunicaţii; - realizarea liniilor de alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaz metan în sistem subteran pentru a nu deteriora peisajul; soluţia propusă este foarte scumpă şi încă nefolosită la noi, trebuie promovată; Pentru alimentarea cu apă şi canalizare, elaboratorii Raportului propun următoarele lucrări ca alternativă a celor conţinute în PUZ şi prezentate în Capitolul 2, subcapitolul Alimentarea cu apă potabilă Se consideră că este necesar să se realizeze un sistem unic centralizat de alimentare cu apă, bazat pe sursa locală, oferind posibilitatea unei funcţionări şi exploatări unitare cu numeroase avantaje. Canalizare/epurare Se propune un sistem unic de canalizare/epurare, pentru apele pluviale, la care vor fi racordate toate suprafeţele: parcări, drumuri, terenuri cu diverse folosinţe, etc. Pentru apele menajere se vor realiza instalaţii independente de captare transport epurare. Canalizările vor fi demarate concomitent cu acţiunea de combatere/prevenire a formării băltirilor, şiroirilor. Aceasta presupune identificarea zonelor cu făgaşe, şanţuri sau alte zone în care se pot dezvolta şuvoaie în timpul unor precipitaţii puternice sau topirea zăpezilor. Pietruirea, zidurile de sprijin, montarea de canale şi conducte de drenare, etc., sunt strict necesare pentru prevenirea antrenării de pământ, noroi pe căile de acces. 1. Canalizarea apelor pluviale Canalizarea va fi de tip ramificat şi va cuprinde: - puncte de descărcare pentru fiecare dintre cele două părţi ale staţiunii în reţeaua de canalizare, apoi în receptor; - colector principal paralel cu receptorul; - colectoare secundare pentru canale stradale, parcări şi racorduri. Acest sistem evită eventualele pompări. Apa este colectată şi transportată gravitaţional prin: - colector stradal colector secundar; - colector principal descarcare în emisar. Debitul de calcul al apelor meteorice se va determina cu formula : a pl (l/s) = n x S x φ x i o unde: n = coeficient de înmagazinare = 0,8 0,9 S = suprafaţa (ha) bazinului de colectare aferent canalului; i = intensitatea ploii de calcul, l/s/ha φ = coeficient de scurgere 117

118 Conform STAS 1846/90, dimensionarea va urmări o evoluţie telescopică a dimensionarii canalelor şi faptul că se vor colecta materiale stradale bine reprezentate în zona staţiunii: frunze crengi, nisip, mâl, etc. Pot fi avute în vedere: - pentru canalele stradale: mm; - pentru colectoare secundare mm; - pentru colectoare principale mm. Reţeaua va fi prevăzută cu cămine, guri de vizitare care să permită funcţionarea în bune condiţii. In punctul de descărcare al canalizării se va prevedea un decantor-deznisipator al apelor prevazut cu grătare pentru reducerea materialui vegetal tarnsportat şi cu două compartimente pentru a se executa întreţinerea periodică. Inainte de descărcare se va prevedea un separator de hidrocarburi. La descărcarea apelor pluviale se va avea în vedere amenajarea şi consolidarea locală pentru a se preîntâmpina colmatările. 2. Canalizarea apelor uzate menajere Canalizarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un sistem unic de colectare şi epurare în ministaţii de epurare aferente obiectivelor propuse. Reţeaua va fi concepută astfel încât să se evite pompările. Vor fi necesare cămine şi guri de vizitare, armături care să asigure controlul, pentru a permite scurgerea permanentă a apelor uzate menajere. Dimensionarea se va face conform standardelor, iar debitul de calcul conform recentelor aprecieri poate fi egal cu debitul de apă potabilă. Dimensionarea va fi tot de tip telescopic şi se va face conform relaţiei (STAS 3051/90): Q = A x k x R 2/3 x i 1/2 [m 3 /s] unde: Q debitul de calcul [m 3 /s] A aria secţiunii de curgere [m 2 ] k coeficientul adimensional (90 pentru conducte de PVC, PE, etc.) R raza hidraulică a secţiunii de curgere i panta radianului canalului Orientativ pot fi avute în vedere dimensiunile: - conducte stradale: mm; - canale colectoare secundare: mm; - canal colector: mm 3. Staţia de epurare Conform ultimelor reglementări staţia de epurare trebuie să aibă trepte de epurare mecanică, biologică şi chimică. Aceste trepte pot fi realizate conform unei concepţii clasice: - Epurare mecanică: grătare dese, grătare rare, deznisipator, separator de grăsimi, decantor gravitaţional. - Epurare biologică: aerator, decantor secundar pentru depunere nămol activ. - Epurare chimică: tratare cu reactivi, decantor pentru precipitare. Toate instalaţiile pot fi realizate din cuve de beton armat dreptunghiulare. Pe linia nămolului pot fi: concentrator de nămol, fermentator cu producere de gaz de fermentare şi deshidratare. Se va acorda atenţie materialelor rezultate după fiecare treaptă. Nisipul, din deznisipatoare, se va depune pe platforme adiacente staţiei, va fi spălat şi apoi va putea fi folosit pentru infrastructura drumurilor. La intrarea în staţia de epurare este necesară realizarea unui bazin de înmagazinare/omogenizare. Vor fi prevăzute aparate de măsură şi control la sectoarele importante ale sistemului de canalizare / epurare. 118

119 4. Laboratoare de proces Ambele sisteme de alimentare cu apă şi canalizare / epurare vor avea laboratoare de proces pentru analiza tuturor categoriilor de apă din sistem: - apa brută; - apa clorinată; - apa potabilă (puncte din reţeaua de distribuţie); - apa uzată pe reţeaua de canalizare; - apa uzată la intrarea în staţia de epurare; - apa după decantorul primar; - apa după decantorul secundar; - apa uzată epurată descărcată în reţeaua de canalizare şi în emisar. Laboratoarele vor fi dotate cu aparatură, reactivi, sticlărie, etc. necesare determinării parametrilor de calitate impuşi de norme pentru fiecare categorie de apă. Obiectivul nr. 7 Parcări, arii de staţionare (1360 de parcări + 6 parcări pentru autocare); Dimensionarea lor finală se va face etapizat pe măsura dezvoltării Staţiunii, astfel: - parcări pentru fiecare structură de cazare - primire; - parcări publice în zona bazei de tratament, plajelor amenajate; - parcări publice în zona Centrului de pregătire Olimpică pentru înnot, atletism locuri; - parcări pentru autocare în zona sectorului social-gospodăresc - 6 locuri; Ca structuri constructive, nu vor fi probleme în perioda de construcţie, dar vor trebui prevăzute cu sisteme de colectarea apelor de ploaie care antrenează diverşi poluanţi : reziduuri de carburanţi, particule de la cauciuri la frânare, etc. Apele astfel colectate urmează a fi preluate în sistemul de canalizare pluvială prin intermediul separatoarelor de hidrocarburi. Obiectivul nr. 8 - Managementul deşeurilor In toate comunităţile, deşeurile generate, în special cele urbane de toate categoriile - menajere, stradale, spitaliceşti, etc., constituie o problemă esenţială de gospodărire comunală, pornind de la colectarea selectivă şi până la reintegrare în mediu, fără a-l polua. Managementul deşeurilor din zona Staţiunii Lacu Sărat Brăila trebuie să în considerare următoarele aspecte: - distanţa de la staţiune până la cea mai apropiată staţie de transfer, depozit ecologic; - fondurile prevăzute fiind globale, vor putea include şi pe cele necesare pentru Staţiune, ţinând seama că cele pentru dotarea unităţilor private (hoteluri, restaurante etc.) nu sunt eligibile şi vor trebui asigurate de acestea; - tipul de deşeuri generate în staţiune este diferit de deşeurile municipale (menajere), fiind constituite în principal din ambalaje de hârtie-carton, sticlă, inclusiv PET-uri. Intr-o staţiune turistică problematica deşeurilor are conotaţii specifice şi necesită rezolvări bine studiate şi aplicate din următoarele motive: - Mediul este deosebit de sensibil, solul este fragil, aerul nepoluat, omul ca principal poluator vine în contact direct cu pădurea şi cadrul său natural, doreşte să petreacă timpul liber în natură, dar rareori o respectă. - Spaţiile libere, pădurea, lacul sunt supuse periodic unui aflux mare de turişti, aceste elemente naturale de mediu neavând capacitatea de a prelua solicitările la care sunt supuse. - Obiectele poluante sunt din ce în ce mai agresive şi nu sunt biodegradabile: cutii metalice, obiecte de plastic, sticla; - Resturile menajere rămase în zonele limitrofe pădurii atrag fauna mică (rozătoare), devenind dependente de om; sursa de hrană poate genera şi dezvoltarea altor populaţii oportuniste. 119

120 - Una din pricipalele cauze ale afectării mediului cu resturi aruncate haotic de populaţie, se spune că este lipsa de educaţie, dar adevarata cauză este de fapt anonimatul în care se ascunde cetăţeanul când aruncă deşeuri pe stradă, situaţie favorizată de multe ori din lipsa recipientelor de depunere. In staţiune anonimatul este total, oamenii nu se cunosc şi nici nu se feresc unii de alţii, iar destinderea pe care o resimt în mijlocul naturii îi face să creadă că nu au nici o responsabilitate în raport cu ea. Acestea sunt câteva elemente care vor fi avute în vedere pentru propunerile pe care le vom face în legătură cu organizarea managementului deşeurilor în Staţiunea Lacu Sărat Brăila. Sursele principale de deşeuri care se pot genera în staţiune sunt următoarele: - A. Deşeuri de la unităţile de alimentaţie publică: resturi de hrană şi vegetale, în mare parte deşeuri biodegradabile. - B. Deşeuri similare, dar cu o componentă mai importantă în deşeuri de ambalaje de la tonete alimentare sau altele similare. - C. Deşeuri de la turiştii cazaţi în hoteluri, extrem de diverse, de la resturi alimentare, la ambalaje sau produse igienice. - D. Deşeuri de la turiştii cazaţi în camping sau sunt în pasaj, preponderent ambalaje. - E. Deşeuri din unităţile comerciale, preponderent ambalaje mari, cartoane, hârtie, plastic. - F. Deşeuri din sectorul social gospodăresc, care pot fi diverse, dar pot avea şi caracter periculos: vopsele, resturi de lubrifianţi şi carburanţi, deşeuri spitaliceşti. - G. Deşeuri rezultate din curăţenia stradală: frunze, crengi, dar şi alte reziduuri. - H. Deşeuri fecaloide de la animalele de companie care însoţesc pe turişti şi care nu sunt voluminoase, dar pot produce mari neplăceri turiştilor. - I. Deşeuri lichide, de tipul nămolurilor din sistemul de epurare a apelor, curăţare canalizări. Soluţiile ce pot fi luate în considerare depind de cantitate produsă şi de tipurile de deşeuri care în acest moment de studiu preliminar constituit de PUZ pot fi apreciate cu oarecare aproximaţie. Pentru cantităţile ce se pot produce se va lua în considerare o valoare maximă a populaţiei ce se va afla în staţiune, considerând un grad de ocupare de cca. 70 %. In acest fel, soluţiile propuse vor fi asiguratoare. Prima fază o constituie prognozarea cantităţilor posibile a fi generate astfel: - Populaţia în regim de alimentaţie publică va de fi de 6857 x 0.7 = cca Considerând o normă de cca. 100 Kg/an, obţinem Kg, deci 480 tone, respectiv cu o densitate de 0,3 vom avea mc. - Populaţia în regim de cazare x 0.7 = cca Kg, cu o normă de 60Kg/an, obţinem 210 tone, respectiv 700 mc. - Populaţia în regim turistic cu o normă de 120Kg/an, cca 360 tone, respectiv mc. - Personalul de deservire persoane cu o normă de 100Kg/an va reprezenta 150 tone, respectiv 500 mc. - Deşeuri din lanţul comercial, se pot aprecia mai greu, dar propunem o valoare de 100 tone respectiv 330 mc. - Deşeuri vegetale, se pot aprecia la 100 tone pe an, respectiv la 330 mc. - Ate tipuri de deşeuri apreciate la 10% din cele menţionate, 220 tone, respectiv 700 mc. In total rezultă tone, adică mc. Pentru verificare ca ordin de mărime populaţia unei localităţi cu 8000 locuitori ar produce conform datelor din Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, ca medie pe judeţ 340 Kg/loc./an, 2700 de tone de deşeuri anual, mai mult, dar şi generarea de deşeuri în regim de locuire permanentă este mai mare. Valorile prezentate au rolul de a ne da un ordin de mărime şi nu constituie o dimensionare propriu-zisă. In ceea ce priveşte soluţiile pe care le propunem pentru cele 9 categorii de deşeuri, acestea se prezintă astfel: 120

121 Surse de deşeuri Soluţia propusă Separarea inţială pe următoarele categorii: deşeuri vegetale, resturi alimentare care pot reprezenta cca. 50%, sticlă, mase plastice, în special Sursa A PET, alte deşeuri. Restaurantele vor trebui dotate cu minim 4 pubele pentru deşeuri care vor fi colectate şi transportate separat. Sursa B Separare iniţială ca la Sursa A. Deşeurile pot fi extrem de variate; propunem colectarea numai pe 2 Sursa C categorii: mase-plastice (PET) şi rest deseuri. Deşeurile vor trebui colectate unitar în numeroase coşuri de gunoi. Se Sursa D poate lua în considerare instalarea unui coş dublu: unul pentru PET-uri de plastic numeroase la turişti şi altul pentru deşeuri unitare. Având în vedere că pot fi preponderente deşeurile de hârtie şi cartoane se Sursa E poate lua în considerare colectarea lor separată şi a celorlalte deşeuri în mod unitar. Deşeurile generate unitar într-o singură pubelă, deşeurile periculoase Sursa F distinct. Sursa G Colectare separată - deşeurile vegetale pot fi apoi compostate. Propunem 2 variante: - distribuirea, de la la punctul turistic de informare, posesorilor de animale de companie care intră în staţiune, de mănuşi din plastic cu care se pot lua fecalele de la animale şi care, după folosire devin mici pungi, care se depun în coşurile de gunoi; Sursa H - dotarea staţiunii cu o instalaţie de tipul unui mare aspirator, pentru aspirat fecalele de animale, autopropulsat, care este condus de un operator care parcurge staţiunea; măsura propusă este în special pentru posesori de animale care preferă să platească o taxă suplimentară decât să strângă fecalele de la animale. Categoria I prespune transportul nămolului la o staţie de epurare din Sursa I apropiere. In concluzie, vor rezulta următoarele categorii de deşeuri: - unitare, generale cele mai multe. - vegetale, biodegradabile. - mase plastice (PET); - hârtie şi cartoane; - deşeuri periculoase. Soluţia propusă pentru colectarea separată va avea următorul flux/circuit: - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de mase plastice; - dirijarea spre colectorii valorificatori a deşeurilor de hârtie, carton şi sticlă; - transportul la cea mai apropiată staţie de transfer, la cel mai apropiat depozit ecologic autorizat; - deşeurile vegetale şi cele biodegradabile, cele mai voluminoase, propunem să fie depozitate pe platforma din sectorul social-gospodăresc, şi apoi transportate în vederea compostării la agenţi economici specializaţi autorizaţi. Astfel se poate obţine un material deosebit de valoros care poate fi folosit de Ocolul Silvic. Soluţia expusă mai sus prezintă o serie de dezavantaje, cum ar fi: - separarea în mai multe sorturi, ceea ce poate crea complicaţii şi confuzii; - transportul deşeurilor nerecuperabile, poate fi costisitor pe timp de iarnă; - pierderea unor valori din deşeul unitar. 121

122 In consecinţă, propunem ca în fazele următoare de evoluţie a documentaţiilor să se ia în considerare şi varianta cu incinerae cogenerativă, în acest caz colectarea se va face separat pentru deşeurile vegetale şi biodegradabile care se vor composta, acestea având o putere calorică redusă. In concluzie: - calculele prezenate au un caracter informativ pentru a pemite avansarea unor soluţii de principiu. - controlul respectării normelor de colectare a deşeurilor este esenţial într-o locaţie cu o populaţie majoritar fluctuantă, puţin educată. - asigurarea dotărilor necesare pentru turiştii în mişcare este prioritară: coşuri de gunoi, colectarea lor rapidă, avertizoare şi panouri educative. - serviciul de salubritate poate fi încredinţat unui operator privat local sau existent în zonă. Soluţiile propuse se r aportează la Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru Regiunea 2 Sud Est. Obiectivul nr. 9 Alte amenajări terenuri neconstruite (zona de protecţie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaţii, lacul (suprafaţă apă lac/perimetru ml). Realizarea obiectivul ui are ca scop interzicerea construirii de debarcadere, a activităţilor de agrement nautic, pescuit şi scăldat în Lacul Sărat. Se respectă astfel prevederile: - art. 17, alin. 4 din HG nr. 930/2005 referitoare la respectarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever care cuprinde toată suprafaţa lacului, iar pe mal are 5m lăţime în jurul lacului; - art. 3, alin. 3) din HG nr. 930/2005 referitoare la perimetrele de protecţie sanitară (zona de protecţie cu regim sever şi zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie) Concluzie Investiţiile pentru Staţiunea Lacu Sărat Brăila vor avea caracter public, privat sau se vor derula în parteneriat public-privat. Cu toate că investiţiile private sunt dorite, necesare şi importante Autorităţile Statului trebuie să urmărescă ca promotorii respectivi să nu vizeze numai beneficiul, ci îndeosebi respectarea protecţiei mediului. De aceea pentru licitaţii, trebuie elaborate caiete de sarcini cu prevederi specifice, corespunzătoare în domeniu. Prin soluţiile şi măsurile propuse în acest capitol, care se referă la amenajările propuse prin Alternativa nr. 1 se asigura diminuarea substanţială a impactului asupra mediului şi menţinerea lui în limite acceptabile. 10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea In sensul cerinţelor Directivei Europene privind evaluarea strategică de mediu SEA 2001/42/CE, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004, alternativele reprezintă variante de realizare a obiectivelor unui plan. Variantele se pot referi după caz la obiective şi/sau la amplasament. Procesul de identificare şi de evaluare a alternativelor privind realizarea obiectivelor unui plan are drept scop selectarea alternativelor care au asociate cele mai reduse efecte negative asupra factorilor/aspectelor de mediu relevanţi pentru plan şi care sunt fezabile din punct de vedere tehnico-economic la nivelul cunoaşterii actuale. Alternativele astfel selectate stau la baza variantei finale ale planului. 122

123 Facem precizarea că în spiritul evaluării de mediu pentru planuri şi programe conform cu cerinţele HG nr. 1076/2004, Alternativa 0 nu are nici o relevanţă, nu reprezintă o variantă de realizare a obiectivelor unui plan, şi deci nu poate fi considerată o alternativă în procesul de evaluare adecvată de mediu, aşa cum este considerată în procesul de evaluare a impactului asupra mediului pentru un proiect. In anexa 2 a HG nr. 1076/2004 este indicată cerinţa prezentării în Raportul de mediu a Aspectelor relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în cazul neimplementării planului sau programului propus. Analiza evoluţiei mediului în cazul neimplementării planului propus nu mai include, nu numai alternativa 0, adică neimplementarea planului, ci mai mult, analiza evoluţiei probabile a stării şi calităţii factorilor de mediu relevanţi pentru plan, respectiv dacă nu se realizează obiectivele planului. În ceea ce priveşte obiectivele declarate ale principiului dezvoltării durabile, această soluţie nu corespunde tendinţelor de dezvoltare economică şi socială a zonei. Evoluţia probabilă a factorilor de mediu a fost prezentată în subcapitolul 3.6. In conformitate cu art. 16 alin. 1) din HG nr. 1076/2004: Titularul planului sau programului proiectează alternative posibile, luînd în considerare obiectivele şi aria geografică a planului sau programului: Obiectivele PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila constau în: asigurarea utilităţilor (prin modernizare şi extindere), căi de circulaţie carosabile şi pietonale, baza de tratament, spaţii de parcare, spaţii verzi, împrejmuire. Alternativa nr. 1 este soluţia prezentată prin proiectul de plan, soluţie ce îmbină în mod armonios cele trei elemente ale dezvoltării durabile şi anume mediul înconjurător, economia şi elementul social. În această variantă amenajările propuse, se concentrează pe utilizarea spaţiului astfel încât construcţiile să nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit care permite perspective complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru între factorul mediu, factorul economic şi cel social. Alternativa nr. 2 este varianta prin care suprafaţa este utilizată la capacitate maximă din punct de vedere al ocupării cu construcţii. Această variantă ar fi permis obţinerea unor venituri mai ridicate decât alternativa nr. 1, însă impactul asupra cadrului natural ar fi condus la crearea unui complex aglomerat. Această soluţie se constituie ca o modificare radicală a mediului înconjurător, cu beneficii materiale ridicate, însă din punct de vedere social impactul ar fi fost identic cu cel oferit de alternativa nr. 1. Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru cât mai solid între elementele mai sus enumerate, această alternativă nu a fost considerată ca fiind una viabilă. Conform PUG al Municipiului Brăila şi Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL al Municipiului Brăila nr. 2 din , amplasamentul se încadrează în intravilanul trupului 2, în care se regăsesc ca zone funcţionale zona cea mai importantă a unităţilor de tratament, a zonei de agrement şi sporturilor de vară, o zonă mai mică de activitate de tip agroindustrial şi o minizonă destinată locuinţelor şi funcţiunilor complementare. Acestea totalizează o suprafaţă de 151, 67 ha. Luând în considerare obiectivele şi aria geografică în cazul PUZ, alternativele posibile se referă la modul de asigurare a facilităţilor de cazare şi alimentaţie publică, asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă, colectarea apei uzate menajere, apelor pluviale, apelor sărate din baza de tratament, alimentare cu energie electrică, gaz metan, reţele de telecomunicaţii), managementul deşeurilor, accesul în teritoriu, încadrarea emisiilor de poluanţi în valorile limită ale legislaţiei în vigoare, unitatea stilistică a construcţiilor, alte amenajări. 123

124 11. Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului Art. 10 al Directivei Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu SEA nr. 2001/42/CE, transpusă în legislaţia naţională de HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării, în scopul identificării a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Indicatorii trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Aspectele pe care le vizează PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila au condus la stabilirea unor indicatori, care să permită pe de o parte monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte monitorizarea calităţii factorilor de mediu. Indicatorii au fost stabiliţi pentru factorii / aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan, fiecărui factor asociindu-se un set de indicatori specifici care să permită cuantificarea şi evaluarea modului în care vor fi atinse obiectivele de mediu şi ţintele stabilite şi au fost prezentate la Capitolul 6, subcapitolul 6.2. Tabelul de mai jos conţine monitorizarea şi autorităţile responsabile: 124

125 Titularul planului va avea responsabilitatea furnizării de date şi de informaţii cu pri vire la indicatorii specifici P UZ către autorităţile responsabile pentru monitorizarea şi evaluarea planului şi a efectelor acestuia asupra factorilor de mediu relevanţi. Obiectiv de mediu relevant Protecţia calităţii aerului la poluarea atmosferei cu noxe provenite din surse fixe. Protecţia calităţii apei de suprafaţă şi subterane Indicatori Determinări de gaze şi pulberi Determinarea poluanţilor emişi în efluenţii care ajung în cursurile de apă de suprafaţă Frecvenţa monitorizării Anual În cazul unor reclamaţii Lunar ANRM Autoritatea responsabilă Primăria Brăila APM Brăila Agenţii economici Primăria Brăila CN A pele Române, DSP Brăila Prevederi legislative - Ordinul nr. 592/2002 pentru a probarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie ( PM 10 si PM 2,5 ), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurator ; - Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare; - HG nr. 188/2002 completată prin HG nr. 325/2005 ( NTPA 001/2002); - Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completarile ulterioare; - HG nr. 974/2004 pentr u aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile; Protecţia solului Parametrii de calitate ai solului Anual Primăria Brăila APM Brăila Agenţi economici Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării poluării solului; 125

126 Gestionarea deşeurilor Cantitatea de deşeuri colectate şi predate Lunar Anual Zgomot Nivel de zgomot şi vibraţii În cazul unor reclamaţii Biodiversitate, floră, faună Zonificarea teritorială Peisaj Suprafeţe plantate - Numărul autorizaţiilor de construire eliberate; - Verificarea legalităţii construcţiilor; - Număr şi tip de dotări colectare deşeuri; - Număr puncte de colectare deşeuri; - Număr de contracte de salubrizare; - Număr de sesizări privind afectarea peisajului (depozitări necontrolate de deşeuri menajere, parcări pe spaţiul verde, distrugeri de mobilier urban, etc.) Anual Anual Anual Agenţi economici Operator salubritate APM Brăila Agenţi economici DSP Brăila Autorităţile administraţiei publice locale APM Brăila Garda de Mediu Primăria Brăila Inspectoratul de Stat în Construcţii; Primăria Brăila APM Brăila HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; - HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; - HG nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea HG nr. 321/2005; - STAS privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; - Evidenţa spaţiilor verzi conform prevederilor Legii nr. 24/ Registrul naţional al spaţiilor verzi. Conform prevederilor legislative Conform prevederilor legislative. 126

127 12. Rezumat fără caracter tehnic Introducere R aportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Titularul planului este. PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila, propune organizarea administrativ teritorială a unui teren cu suprafaţa de 151,67 ha situat în intravilanul Municipiului Brăila. Documentul PUZ şi Regulame ntul local de urbanism reglemente ază realizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistică stabilit e pentru amplasamentul studiat în concordanţă cu prevederile PUG, aprobat prin HCL Municipilui Brăi la nr. 2 din referitoare la: zonificare funcţio nală, echipare edilitară, protecţia mediului, circulaţia. Membrii Grupulu i de lucru au fost consultaţi în legătură cu elementele cheie necesare efectuării eval uării de mediu conform cerinţelor HG nr. 1076/2004. In cursul procesului de elaborare a Raportului de mediu au fo st identificate legăturile planului anal izat cu alte planuri şi programe. Acestea sunt: - Stra tegia de dez voltare a Judeţului Brăila; - Planul de Urbanism General al Municipiului Brăila; - Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Brăila; - Planul de dezvoltare al Regiunii 2 Sud Est pentru anii ; - Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud Est; Conţinutul şi obiectivele principale ale PUZ Staţiunii Lacu Sărat Brăila Conform PUG Municipiul Brăila şi Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL al Municipiului Brăila nr. 21/ , amplasamentul se încadrează în intravilanul localităţii Lacu Sărat - trupul2. PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila are drept scop principal crearea cadrului legal, din punct de vedere urbanistic pentru realizarea zonificărilor funcţion ale, care cuprin d, fiecare în parte, totalitatea activităţilor specifice chiar dacă intervin necontinu ităţi teritoriale. Subzonele funcţionale, conforme cu Anexa 9 la RLU, cuprind spaţial părţi din zonele funcţionale, astfel alcătuite, încât să fie coerente şi continue atât din punct de vedere al funcţiunilor, cât şi al ocupării teritoriale. De aceea, indicatorii teritoriali s-au evidenţiat nu la nivelul zonelor funcţionale, ci la nivelul subzonelor funcţionale (Sz 54/1; Sz 54/2; Sz 55/1-6). Zonele funcţionale propuse sunt: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare, - zona pentru funcţiuni complexe de interes public (construcţii administrative, financiar-bancare/ construcţii turism/ construcţii cultură şi spaţii aferente amenajate/ construcţii comerciale, alimentaţie publică, servicii/ construcţii sănătate/ construcţii cult); - zona spaţii verzi, agrement, amenajări sportive; - zona de gospodărie comunală (puncte de gunoi, grupuri sanita re, spaţii gospodărie comunală) - zona cu desţinatie specială şi de echipare teritorială (căi de comunicaţie rutieră/ alei pietonale/ căi de comunicaţie feroviară, tra mvai/ construcţii aferente lucrărilor tehnico-edilitare); - alte zone (terenuri neconstruit e, apa lacului). 127

128 Subzonele funcţionale propuse sunt: Sz 54/1 - subzona cuprinzând lacul şi zona de protecţie cu regim sever; Sz 54/2 - subzona balneaţie liberă şi pădure; Sz 55/1 - subzona turism balnear propriu-zis; Sz 55/2 - subzona spaţii verzi, agrement; Sz 55/3 - subzona spaţii comerciale şi turistice de acces în staţiune; Planul Urbanistic Zonal prevede realizarea următoarelor obiective: - Obiectivul nr. 1 Infrastructura turistică: spaţii de cazare (hoteluri, vile, motel, camping, plajă balneaţie liberă, plajă nudişti) şi baza de alimentaţie publică (restaurante, terase, magazine, chioşcuri, bazar, grădină de vară); - Obiectivul nr. 2 Baza de tratament (SC FLORA SRL) şi construcţii sănătate (cămin îngrijire bătrâni); - Obiectivul nr. 3 Dotări pentru cultură şi spaţii aferente amenajate (tabăra şcolară, pavilion muzică, sala polivalentă, cazinou, amfiteatru), construcţii de cult (biserica, magazin, chilii, extindere construcţii mănăstire) şi agrement (teren de fotbal+pistă atletism, terenuri de sport, bazin olimpic + piscină, skyboard, loc de joacă pentru copii, spaţii verzi (scuar, fântâni, pădure); - Obiectivul nr. 4 Dotări sector social gospodăresc (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală); - Obiectivul nr. 5 Căi de comunicaţie: rutiere (străzi intravilan+ trotuar aferent, alei pietonale) feroviare (linii de tramvai) ; - Obiectivul nr. 6 Utilităţi (hidrofor, punct de transformare electric, centrală termică, zona de construcţii edilitare) ; - Obiectivul nr. 7 Parcări, arii de staţionare (1360 de parcări + 6 parcări mari - pentru autocare); - Obiectivul nr. 8 Managementul deşeurilor ; - Obiectivul nr. 9 Alte amenajări: terenuri neconstruite (zona de protecţie sanitară cu regim sever 5m, alte terenuri), ape, canale de irigaţii, lacul (suprafaţă apă lac/perimetru ml) Starea actuală în zona PUZ în cazul neimplemetării planului Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: biodiversitatea, flora, fauna, populaţia, sănătatea umană, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimonul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul. Luând în considerare tipul de plan analizat PUZ prevederile acestuia, aria de aplicare şi caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanţi pentru zona PUZ pentru a fi luate în considerare în evaluarea de mediu următorii factori / aspecte de mediu: biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, mediul uban, apa, aerul, solul, zgomotul şi peisajul. Starea actuală a mediului avută în vedere de PUZ a fost analizată pentru factorii de mediu menţionaţi mai sus, factori care pot fi influenţaţi pozitiv sau negativ de prevederile PUZ. Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante pentru zona amplasamentului PUZ. S-a analizat evoluţia probabilă a mediului în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUZ. Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului în amplasament a relevat existenţa următoarelor aspecte de mediu principale: - Perimetrul PUZ nu este situat în arii clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, în zonele de protecţie specială, în ariile în care standardele de calitate ale mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite. - Disfuncţionalităţi ale mediului urban; Estimarea evoluţiei probabile a factorilor de mediu în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUZ analizat indică: 128

129 Apă Aer Factor de mediu Aspecte - Staţiunea Lacu Sărat beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă din anul 1960, care nu satisface cerinţa de apă datorită problemelor cu care se confruntă alimentarea cu apă a Municipiului Brăila. - Neacoperirea cu servicii de utilitate publică ( alimentare cu apă, colectare şi epurare apă uzată menajeră, captare şi evacuare apă sărată). - Nu au fost efectuate lucrări hidroameliorative, malurile sunt neamenajate; - Evacuarea apelor uzate menajere şi a apelor pluviale se face în reţeaua de canalizare existentă a municipiului Brăila; - Poluarea generată de depozitarea necontrolată a gunoiului menajer. - Alimentarea cu căldură a staţiunii se realizează din reţeaua SC CET SA printr-un punct termic, cu pierderi de căldură. Propuneri PUZ - Debranşarea conductei din PVC tip G Dn150 mm care alimentează cu apă satul Lacu Sărat din inelul ce alimentează staţiunea şi racordarea acesteia în conducta de aducţiune a municipiului Brăila. - Debranşarea conductelor care alimentează cu apă stadionul Chimia, Serele şi hidranţii de grădină din incinta staţiunii Lacu Sărat. - Modernizarea canalizării prin extinderea reţelelor şi dezafectarea conductelor uzate; - Captarea apei sărate din lac cu staţii de pompare noi, conducte de aducţiune între staţiile de pompare şi bazele de tratamente noi. - Extinderea reţelelo r de canalizare ape uzate menajere, dezafecta rea celor uzate moral şi fizic. - Realizarea evacuării apei uzate de la obiectivele propuse pentru tratament prin staţii de pompare apă sărată cu descărcare în bazinul îndiguit existent în lacul II. - Interzicerea construirii de debarcadere, interzicerea activităţilor de agrem ent nautic, pescuitul şi scăldatul; propunerile sunt în concordanţă cu art. 17, alin.4) din HG nr. 930 /2005 (zona de protecţie sanitară cu regim sever cuprinde toată suprafaţa lacu lui, iar pe mal are 5m lăţime în jurul lac ului) ; perimetrele de protecţie sanitară ( z ona de protecţie sanitară cu regim sever şi zona de pr otecţie sanitară cu regim de restricţie) sunt instituite prin ordin al ministrului să nătăţii conform art. 3, alin. 3), din HG nr. 930/2005; - Mărirea capacităţii staţie i de reglare măsurare gaz metan existente pentru a putea asigura necesarul pentru obiectivele noi şi a căminului de pensionari. - Devierea, reamplasarea şi redimensionarea reţelelor Efecte în cazul neimplementării planului Neimplementarea PUZ va determina: - degradarea calităţii apei potabile datorită sistemului învechit de alimentare cu apă, pierderi de apă în sistem; - deteriorarea calităţii apei lacului datorită nerespectării măsurilor propuse prin PUZ referitoare la interzicerea construirii, nerespectarea perimetrelor de protecţie sanitară cu regim sever şi a zonelor de protecţie sanitară cu regim de r estricţie ; - pericol de deteriorare a calităţii nămolului; - proces continuu de degradare a sistemelor de canalizare ape uzate menajere şi ape uzate sărate, precum şi a sistemului de pompare; Neimplementarea PUZ va determina: - un proces continuu de degradare al infrastructurii 129

130 Sol Populaţia şi sănătatea umană - Reţeaua de gaz metan şi de energie electrică este subdimensionată. - Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ; - Poluarea generată de depozitarea controlată a deşeurilor menajere; - Se constată diferenţe între spaţiile ocupate de parc şi scuaruri; - Poluarea generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere; - Sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere uzat fizic şi moral; - Terenul se caracterizează prin umiditate ridicată şi face parte din categoria terenurilor de fundare slabe; - Racordarea obiectivelor noi la sistemul centralizat modernizat de alimentare cu apă potabilă. electrice pentru a satisface sporul de putere necesar noilor construcţii propuse. - Asigurarea încălzirii prin racordarea la reţeaua de termoficare a noilor consumatori sau aleator montarea de centrale termice proprii; - Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează staţiunea prin realizarea unei legături carosabile între staţiune şi DC8, pentru un al doilea acces în staţiune, trafic auto pentru vizitatori şi marfă difenţiat, - Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor municipale amestectate în punctele de colectare special amenajate; - Modernizarea sistemului de colectare şi epurare ape menajere, aducţiune şi distribuţie a apei sărate; - Puncte de colectare selectivă a deşeurilor; - Măsuri de îmbunătăţire în vederea fundării directe a construcţiilor prin executarea unor perne de material granular, bine compactate, pentru realizarea unui orizont de fundare stabil. - Extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în zona rezidenţială şi funcţiuni complementare, precum şi în zona pentru funcţiuni complexe de interes public; - Asigurarea apei potabile la parametrii calitativi; rutiere; - menţinerea în continuare a unui trafic auto pentru vizitatori şi marfă nedifenţiat; - reducerea fluenţei circulaţiei, - confort scăzut pentru turişti, bolnavi şi vârstnici prin parcurgerea pietonală până la spaţiile de cazare; - consumul de combustibil va creşte şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Neimplementarea PUZ va determina un proces continuu de poluare a solului datorită deteriorării sistemului de canalizare ape uzate menajere şi a sistemului de pompare; - Lipsa condiţiilor igienico sanitare va influenţa negativ starea de sănătate a turiştilor prin apariţia bolilor specifice, datorită apariţiei focarelor de infecţii. - Scăderea numărului de turişti prin renunţare în favoarea altor staţiuni balneoclimaterice. - Sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate menajere este deteriorat şi învechit. - Sistem de captare şi evacuare ape uzate sărate învechit. - Modernizarea şi extinderea sistemului de colectare ape uzate menajere; - Modernizarea sistemului de captare, aducţiune şi distribuţie a apei uzate sărate şi evacuarea 130 apei uzate sărate în lacul II prin intermediul staţiilor de pompare. Confort scăzut al turiştilor; Lipsa condiţiilor igenicosanitare va determina apariţia unor focare de infecţii. Poluarea pânzei freatice şi a

131 solului. Riscuri naturale Biodiversitate Patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural Zonarea teritorială - Gestionarea deşeurilor. - Nu există alte riscuri naturale faţă de cele generale, datorate seismicităţii zonei şi tipului de sol existent. - Nu există terenuri degradate; - Nu s-au semnalat alunecări de teren; - Pe teritoriul Staţiunii Lacu Sărat nu se află arii naturale protejate: arii de protecţie specială avifaunistiscă (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI). - Conform Listei Naţionale a Monumentelor istorice aprobate în anul 2004 pe teritoriul Staţiunii nu se află niciun monument istoric. - Patrimoniul vechi arhitectonic constituit nu s-a păstrat. - In staţiune se află Complexul monahal Lacu Sărat. - Intravilanul existent este valorificat doar 50 %. - Colectarea selectivă şi depozitarea temporară a deşeurilor în puncte de colectare ; - Transportul deşeurilor la cel mai apropiat depozit ecologic prin intermediul operatorilor de salubritate autorizaţi. - Marcarea punctelor şi traseelor din sistemul căilor de comunicaţii şi din categoriile echipării utilitare cu riscuri pentru zonă. - Delimitarea zonei cu riscuri naturale; - Intocmirea proiectelor de amenajări şi consolidări ale terenului; - Prevenirea producerii riscurilor naturale şi provocate prin realizarea obiectivelor cu respectarea prescripţiile de proiectare şi condiţiilor impuse de studiul geotehnic şi de caietele de sarcini; - Instituirea zonei de interdicţie de construire în zonele cu risc. PUZ conţine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere şi conservare. - Realizarea unui Muzeu al istoriei staţiunii şi a unor elemente de mobilier urban, a unor dalaje ecologice specifice începutului de secol XX. - Completarea şi închiderea incintei mănăstirii pentru desfăşurarea de activităţi cu rol educativ (cercuri elevi pe perioada de vară, muzeu religios, etc). Creşterea suprafeţei în intravilan pentru: - zona rezidenţială şi funcţiuni complementare; 131 Deşeurile se vor depozita pe terenuri în intravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calităţii apei din pânza freatică. Neimplementarea PUZ va determina riscuri naturale provocate de realizarea obiectivelor fără respectarea prescripţiilor de proiectare şi a condiţiilor impuse de studiul geotehnic, construirea în zone cu risc. Neimplementarea PUZ nu va avea influenţe asupra biodiversităţii. Afectarea fondului construit şi a unor elemente de mobilier urban specifice sec. XX, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUZ cu privire la interdicţiile de construire. Nu se pot asigura: - dotările necesare asigurării

132 Peisaj Mediul social şi economic - Zona rezidentială şi de funcţiuni complementare cuprinde 4 locuinţe cu regim de înălţime P, P+M, P+1E+M, din care două locuinte prezintă elemente de stil ale staţiunii de la începutul sec. XX. - Zona pentru funcţiuni complexe de interes public cuprinde construcţii administrative, financiarbancare cu regim de înălţime P, P+1+M. - Nu există unitate stilistică între construcţiile existente, mobilierul urban este necorespunzător; - Aspect necorespunzător al construcţiilor comerciale provizorii şi cele de la intrarea în staţiune (partea de SV faţă de rondou); - Lipsa unor complexe multifuncţionale cultural-sportive, a terenurilor moderne de sport, a piscinelor acoperite şi în aer liber; - Se constată diferenţa între spaţiile ocupate de parc şi scuaruri; - Neacoperirea cu servicii de utilitate publică. - Infrastructura rutieră insuficient dezvoltată; îmbrăcăminte asfaltică a arterelor principale ale staţiunii degradată, trasee pietonale semicarosabile, lipsa trotuarelor, lipsa locurilor de parcare, lipsa unui traseu - zona pentru funcţiuni complexe de interes public; - zona de gospodărire comunală (puncte de colectare gunoi, grupuri sanitare, spaţii gospodărie comunală conform cerinţelor populaţiei şi a situaţiei reale). - spaţii verzi, agrement, amenajări sportive. - Realizarea construcţiilor în mod unitar, conform specificului zonei; - Creşterea suprafeţei alocate construcţiilor sportive şi de agrement prin folosirea judicioasă a terenului şi alocarea unor terenuri neconstruite; realizarea unui teren de fotbal + piscină de atletism, terenuri de sport cu vestiare, bazin olimpic + piscină, locuri de joacă pentru copii, skyboard; - Creşterea suprafaţei de spaţiu verde alocate pentru scuar, parc şi pădure, construcţii şi amenajări sportive, agrement; - Modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă şi evacuarea apei menajere, a apei sărate uzate; - Refacerea infrastructurii rutiere prin realizarea a trei accese carosabile în staţiune: la N-E (prin modernizarea singurului acces existent), la S-V, prin DC8 şi la vest, prin modernizarea accesului existent, din pământ; spaţiilor de cazare pentru turişti; - serviciile de gospodărire comunală; - suprafeţele destinate spaţiilor verzi conform OUG 114/2007; Neimplementarea PUZ va avea efecte negative asupra peisajului prin: - tăierile de copaci în spaţiile verzi retrocedate foştilor proprietari; - împrejmuirile improprii caracterului staţiuni; - serviciile de agrement insuficient dezvoltate, adaptate necesităţii fluxurilor turistice şi necesităţiilor de agrement ale populaţiei locale. - lipsa unităţii stilistice a construcţiilor. Neimplementarea PUZ va avea efecte negative asupra mediului social şi economic prin: - disconfort creat turiştilor datorită traficului auto pentru vizitatori şi marfă nediferenţiat, lipsa locurilor de parcare; - lipsa dotărilor social-culturale; 132

133 Valorificarea potenţialului turistic şi balnear Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul pietonal major cu deschidere spre perspectiva lacului, nu există un transport de agrement în staţiune (minicar, tramvai de epocă). - Există incompatibilităţi între amplasamentul serelor, în forma actuală de organizare, şi cel al mănăstirii şi taberei şcolare. Echiparea turistică şi pentru agrement a staţiunii nu este suficient diferenţiată. Elaborarea PUZ după consultarea administraţiei şi a cererilor cetăţenilor. - Creşterea suprafeţei cu destinaţie zonă rezidenţială şi funcţiuni complementare, zonă pentru funcţiuni complexe de interes public pentru realizarea unui nou complex hotelier la intrarea în staţiune (în apropierea DN 21), a unui motel înspre DC8, a mai multor vile turistice amplasate în zona de nord, între cele 3 alei carosabile existente, propuse spre modernizare; - Realizarea unui bazar comercial, la intrarea în staţiune, între aleea de acces şi parcajul existent, realizarea de construcţii comerciale şi de servicii de mărime medie, amplasate în zona de nord, în apropiere şi coabitare cu spaţiile pentru turism. - Mutarea serelor la sud (sub fostul traseu al DC8), eliberand astfel cca 15% din suprafaţa actuală a staţiunii propriu-zise în favoarea publicului; - Micşorarea suprafeţei aferente taberei de copii, folosită neeficient, în beneficiul unor noi spaţii pentru cultură (pavilion de muzică, o sălă polivalentă, un cazinou, un amfiteatru), în partea de vest şi sud-vest a Staţiunii. Diferenţierea echipării turistice şi pentru agrement a staţiunii, în scop turistic astfel: armătura turistică balneară, armătura pentru teritoriul itinerant cu valenţe culturale şi de cult, armătura pentru turismul de weekend, precum şi pentru conferinţe, reuniuni şi evenimente. Supunerea spre dezbatere a PUZ şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinţarea de noi servicii. Responsabilitatea cetăţenilor faţă de conservarea resurselor naturale. - reducerea numărului de turişti ca urmare a diminuării gradului de confort datorită lipsei utilităţilor, infrastructurii rutiere, serviciilor de cazare, personal insuficient de deservire. Neimplementarea PUZ va determina păstrarea încadrării actuale a Staţiunii Lacu Sărat, de interes local, fără un interes naţional care să permită valorificarea superioară a potenţialului natural. Neimplementarea PUZ va determina degradarea factorilor de mediu, regres economic şi social. 133

134 Raport de mediu PUZ Staţiunea Lacu Săra t Brăila Obiective de protecţia mediului relevante pentru PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi progra me constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea p ropunerilor PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului natual şi construit. Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce s e doreşte a se obţine. Tintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor î n implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, elemente, care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. La stabi lirea obiectivelor, ţintelor şi a indicato rilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUZ şi faptul că principalul receptor pe care îl are în ved ere este populaţia, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care s e propune realizarea obiectivelor planului. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/ aspectele de mediu identificate în capitolul 4 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/ 2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. O biectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora p lanul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. Obiectivele de mediu sunt următoarele: - Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei, protecţia sănătăţii umane; - Îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii mediului urban, crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare ale staţiunii; - Limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor ( apa de suprafaţă, potabilă, subterană); - Limitarea impactului negativ asupra solului; - Limitarea emisiilor la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; - Limitarea poluării fonice în zone cu receptori sensibili; - Limitarea impactului negativ asupra florei, faunei şi biodiversităţii; - Reabilitarea peisagistică a zonei şi încadrarea noilor construcţii în peisajul acesteia Rezultatele evaluării efectelor potenţiale ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi Evaluarea de mediu necesită evaluarea impactului semnificativ asupra factorilor de mediu ale p revederilor planului. Pentru a evalua impactul s-au stabilit pentru f iecare factor de mediu criterii specifice care să permită evdenţierea impactului semnificativ. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, p ozitive sau negative. In vederea evaluării imp actului prevederilor PUZ s-au stabilit categoriile de impact : impact pozitiv semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ, impact negativ semnificativ. Pentru fiecare formă de impact a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat asupra factorilor de mediu relevanţi pentru plan, luând în con siderare măsurile de prevenire prevăzute de plan şi măsurile suplimentare identificate în procesul de evaluar e de mediu. Rezultatele 134

135 privind evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului ale PUZ sunt prezentate în Raportul de mediu sub forma unei matrici. A fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor, precum şi a interacţiunilor a doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării proiectului. Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului analizat asupra fiecărui factor de mediu relevant de mediu sunt următoarele: Apa - Impact cumulat pozitiv asupra calităţii apei subterane şi de suprafaţă ca urmare a asigurării alimentării cu apă şi a canalizării, prin colectarea şi valorificarea apelor pluviale, evacuarea apelor menajere în emisar natural în condiţiile respectării valorilor limită legale. Aerul - Impact cumulat pozitiv; deşi apar noi surse de poluare, creşterea nivelului actual al concentraţiilor de poluanţi în aerul ambiental va fi minoră, vor fi respectate valorile limită legale pentru protecţia receptorilor sensibili prin utilizarea drept combustibil a gazului metan şi a centralelor termice performante. Solul - Impact cumulat pozitiv prin amenjarea de spaţii verzi, prin asigurarea microhabitatelor (grămezi de bolovani, lemn mort) folosite de unele specii pentru adăpost diurn sau hibernal, impact pozitiv semnificativ prin amenajarea teritoriului în sectorul social gospodăresc, impact negativ nesemnificativ; exacavaţiile pentru reţele pentru asigurarea evacuării controlate a apelor uzate şi a apelor pluviale modifică local structura solului natural. Biodiversitatea, flora, fauna forma potenţială de impact cumulat este impact pozitiv şi este asociată creării de spaţii verzi plantate; PUZ nu se află în arii naturale protejate forma de impact este impact neutru, deoarece activităţile care se vor dezvolta pe amplasament nu vor afecta fizic sau chimic vegetaţia naturală terestră. Populaţia şi sănătatea umană impact cumulat pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate realizării bazei de tratament, infrastructurii de agrement pentru practicarea sporturilor de vară, cu efect benefic asupra sănătăţii umane. Infrastructura rutieră, mediul urban impact pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate gradului de complexitate, coerenţă şi flexibilitate a zonificării funcţionale, realizării infrastructurii rutiere conform cerinţelor de dezvoltare a zonei analizate, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii de turism şi agrement. Mediu economic şi social impact pozitiv semnificativ. Principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a Judetului Brăila. Peisajul - Impact cumulat pozitiv semnificativ asupra peisajului ca urmare a reglementarilor de construire care asigură un peisaj urban armonios, unitate stilistică între construcţii, impact vizual plăcut. Principalele forme de impact sunt asociate prevederilor referitoare la realizarea reîmpăduririlor pentru păstrarea intactă a fondului forestier (pădurea contribuind la înfrumuseţarea peisajului prin vegetaţia multicoloră a frunzişului, a grupărilor de specii), păstrarea vegetaţiei, utilizarea unor terenuri prin amenajarea de parcuri, scururi şi plantaţii arboricole laterale parcărilor Evaluarea alternativelor In conformitate cu art. 16 alin. 1) din HG nr. 1076/2004: Titularul planului sau programului proiectează alternative posibile, luînd în considerare obiectivele şi aria geografică a planului sau programului: Obiectivele PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila constau în: asigurarea utilităţilor 135

136 (prin modernizare şi extindere), căi de circulaţie carosabile şi pietonale, baza de tratament, spaţii de parcare, spaţii verzi, împrejmuire. Alternativa nr. 1 este soluţia prezentată prin proiectul de plan, soluţie ce îmbină în mod armonios cele trei elemente ale dezvoltării durabile şi anume mediul înconjurător, economia şi elementul social. În această variantă amenajările propuse, se concentrează pe utilizarea spaţiului astfel încât construcţiile să nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit care permite perspective complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru între factorul mediu, factorul economic şi cel social. Alternativa nr. 2 este varianta prin care suprafaţa este utilizată la capacitate maximă din punct de vedere al ocupării cu construcţii. Această variantă ar fi permis obţinerea unor venituri mai ridicate decât alternativa nr. 1, însă impactul asupra cadrului natural ar fi condus la crearea unui complex aglomerat. Această soluţie se constituie ca o modificare radicală a mediului înconjurător, cu beneficii materiale ridicate, însă din punct de vedere social impactul ar fi fost identic cu cel oferit de alternativa nr. 1. Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupun crearea unui echilibru cât mai solid între elementele mai sus enumerate, această alternativă nu a fost considerată ca fiind una viabilă. Conform PUG al Municipiului Brăila şi Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL al Municipiului Brăila nr. 2 din , amplasamentul se încadrează în intravilanul trupului 2, în care se regăsesc ca zone funcţionale zona cea mai importantă a unităţilor de tratament, a zonei de agrement şi sporturilor de vară, o zonă mai mică de activitate de tip agroindustrial şi o minizonă destinată locuinţelor şi funcţiunilor complementare. Acestea totalizează o suprafaţă de 151, 67 ha. Luând în considerare obiectivele şi aria geografică în cazul PUZ, alternativele posibile se referă la modul de asigurare a facilităţilor de cazare şi alimentaţie publică, asigurarea utilităţilor (alimentare cu apă, colectarea apei uzate menajere, apelor pluviale, apelor sărate din baza de tratament, alimentare cu energie electrică, gaz metan, reţele de telecomunicaţii), managementul deşeurilor, accesul în teritoriu, încadrarea emisiilor de poluanţi în valorile limită ale legislaţiei în vigoare, unitatea stilistică a construcţiilor, alte amenajări Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planlui Art. 10 al Directivei Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu SEA nr. 2001/42/CE, transpusă în legislaţia naţională de HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării, în scopul identificării a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Indicatorii trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Prevederile PUZ şi rezultatele evaluării de mediu au condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte monitorizarea calităţii factorilor de mediu. In capitolul 11 al Raportului de mediu se prezintă pentru fiecare factor de mediu relevant indicatorii necesar a fi monitorizaţi pentru a se identifica în timp acţiunile realizate pentru atingerea obiectivelor planului şi efectele semnificative ale implementării acestuia, precum şi organizaţiile responsabile pentru efectuarea programului de monitorizare sau pentru colaborarea la efectuarea acestui program. 136

137 13. Concluzii Planul Urbanistic Zonal reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea zonei, stoparea degradării unor terenuri şi reabilitarea ecologică. Propunerile PUZ sunt în concordanţă cu liniile strategice de dezvoltare social economică ale Municipiului Brăila şi de protecţie a mediului, precum şi cu prevederile planului referitoare la dezvoltarea staţiunii. Implementarea prevederilor planului va genera oportunităţi directe şi indirecte, viabile de îmbunătăţire a mediului, a condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi a mediului de afaceri, în condiţiile asigurării protecţiei mediului. Menţinerea situaţiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUZ nu reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea staţiunii şi cu atât mai mult nu se constituie o premisă pentru reabilitarea ecologică a zonei. Considerăm că în foarte scurt timp deficienţele pe care le are turismul balnear în momentul de faţă, se vor putea estompa, iar staţiunea balneoclimaterică din arealul studiat, va reveni printre destinaţiile europene importante, care va atrage un număr însemnat de turişti. Dezvoltarea turismului balnear şi de recreere, poate duce la o dezvoltare economică durabilă a staţiunii. Se vor resimţi influenţe pozitive asupra mediului ambiant şi asupra economiei într-o zonă în care principalele ocupaţii sunt în agricultură, transporturi, construcţii, industrii de prelucrare şi alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii. Odată cu dezvoltarea turismului, creşte presiunea antropică asupra mediului înconjurător şi apar fenomene de degradare a acestuia. Natura transformată de om îşi pierde din valenţele sale recreative, însă ca o compensaţie a acestui fenomen, omul şi-a diversificat zestrea turistică producând noi valori, înnobilându-şi ambientul odată cu ridicarea standardului său de civilizaţie. Stabilirea strategiei turistice va avea în vedere elementele ce pot influenţa decizia turistului în alegerea destinaţiei sale. Condiţiile factoriale, care influenţează turiştii în alegerea locaţiilor pentru petrecerea concediilor sunt reprezentate de: - resursele naturale (nămoluri teraputice, alţi factori naturali de cură balneară, climat, peisaj, cursuri de apă, lacuri, plaje, situaţie geografică, patrimoniu cultural, colecţii de artă, ş.a.), - resursele de capital şi infrastructură (turismul are nevoie de infrastructură dezvoltată, mijloace de transport moderne, condiţii corespunzătoare de cazare, alimentaţie şi agrement, amenajări locale şi regionale, nivelul investiţiilor din turism depinde de sursele financiare pe care capitalul autohton sau internaţional le alocă dezvoltării acestui sector) şi - resursele umane. Combinarea celor trei grupe de factori formează baza poziţiei concurenţiale a unei destinaţii. Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată în mare măsură de gradul său de specializare şi de calitatea ofertanţilor. Calitatea produselor turistice este dată la rândul ei de calitatea naturală (condiţiile mediului), calitatea materială (echipamente hoteliere, de servire a mesei, dotarea bazei de tratament, mijloce de transport, evenimente culturale şi sportive, spectacole, ş.a.) şi calitatea imaterială (serviciile, sistemul de informare a clienţilor, managementul firmei). O infrastructură adaptată şi eficientă este în egală măsură necesară pentru a evidenţia avantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului, factorii climatici, aerul, ş.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. Nu este vorba numai de căile de comunicaţie (aeroporturi, drumuri, căi ferate şi servicii publice), centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructură, în special în domeniul tratamentului, agrementului, relaxării şi refacerii (culturii, sporturilor şi spectacolelor), cerinţe tot mai actuale pe piaţa turistică balneară. 137

138 Turismul balnear este printre puţinele forme de turism care valorifică într-o mare măsură progresul tehnic atât la nivelul echipamentelor medicale moderne care sunt prioritare pentru dezvoltarea acestei forme de turism, cât şi la nivelul celorlalte categorii de echipamente (cazare, alimentaţie, agrement). Nealinierea dotărilor la noile tendinţe manifestate pe plan mondial poate duce la izolarea unei zone balneare, indiferent de calitatea resurselor naturale existente. Cercetările ştiinţifice contribuie la creşterea eficienţei tratamentelor şi la recunoaşterea lor în lumea medicală. Motivaţia îngrijirii sănătăţii determină modificări în conţinutul turismului balnear care devine mai complex decât în cazul celorlalte forme de turism, fiind rezultatul combinării resurselor naturale (factori terapeutici), cu serviciile turistice (transport, cazare, alimentaţie, agrement) şi cu tratamentul balnear care devine serviciu de bază. Totodată, conţinutul şi specificitatea turismului balnear impun particularizarea fiecăruia dintre serviciile turistice la cerinţele turismului balnear, ajungându-se ca unele dintre ele să reprezinte chiar o continuare a tratamentului. Infrastructura de cazare din staţiunea balneoclimaterică din estul ţării a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare sinuoasă şi sincopată. În prezent sunt investitori care vor să construiască sau să renoveze spaţiile destinate turismului balnear, respectând strategiile unei dezvoltării durabile, pentru a răspunde solicitărilor turiştilor şi pentru a nu deteriora calitatea factorilor de mediu. Oamenii trebuie să conştientizeze şi să înveţe faptul că mediul este un bun perisabil care se reface foarte greu, iar afectarea profundă a acestuia va conduce şi la dereglarea activităţii sectorului turistic. Spaţiile de cazare trebuie să asigure pe lângă condiţiile de igienă şi confort optime şi o serie de comodităţi care să-i uşureze curantului şederea în cameră. În acest sens echipamentele hoteliere, prin dimensionarea spaţiilor, construirea unor holuri mai largi, existenţa unor dotări speciale în baie, a lifturilor de tip sanatorial, a paturilor ergonomice şi chiar a modului de dispunere a mobilierului, trebuie să fie adaptate sejurului într-o staţiune balneară. Cercetări recente au arătat că şi coloritul (cromoterapia), sonorizarea (meloterapia), mirosurile (aromoterapia), iluminatul, pot contribui la reuşita tratamentului. Pentru a putea răspunde într-o cât mai mare măsură diverselor solicitări ale clientelei, este important ca unitatea de cazare să ofere o gamă largă de servicii complementare adaptate nevoilor acestui segment. Bazei de alimentaţiei îi revine un rol important în efectuarea cu succes a tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine: dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia în scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică vor trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile celor turiştilor. Agrementul până în prezent nu reprezintă un serviciu de bază în cazul turismului balnear. Importanţa sa tinde să devină din ce în ce mai mare odată cu modificările înregistrate în structura cererii turiştilor. Astfel, curanţii manifestă tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi trataţi ca bolnavi, ci ca turişti, aceasta cu atât mai mult cu cât efectuarea tratamentelor nu ocupă decât jumătate de zi. Trebuie precizat că o componentă indisolubilă a curei balneare o reprezintă detaşarea de cotidian, de problemele vieţii de zi cu zi, la aceasta contribuind în mod semnificativ agrementul cu toate componentele sale. În urma studiilor de specialitate, cercetătorii au evidenţiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapă a tratamentului, ce trebuie efectuată sub control medical. Problema dezvoltării agrementului se pune tot mai acut în cazul turismului de sănătate al cărui slogan este punerea în formă (fitness), pentru că anumite 138

139 forme de agrement reprezintă chiar motivaţia deplasării, iar de modul în care acesta este conceput şi realizat, depinde şi aprecierea generală a staţiunii. În conformitate cu cerinţele pieţei internaţionale în staţiuni trebuie să se dezvolte şi să se modernizeze baza de agrement, cu scopul atragerii turiştilor dornici de relaxare, refacere şi recreere. Deplasarea interesului spre întreţinerea şi menţinerea sănătăţii populaţiei active, pentru prevenirea îmbolnăvirilor, reducerea cheltuielilor asigurărilor de sănătate şi pentru dezvoltarea sectorului de întreţinere este una dintre soluţiile turismului balnear. Transporturile turistice, pe lângă contribuţia pe care o au la valorificarea ofertei balneare şi în alegerea destinaţiei călătoriei, se confruntă, în cazul turismului balnear cu o serie de probleme de organizare, determinate atât de necesitatea asigurării unui confort suplimentar pentru a nu agrava starea de boală a curanţilor şi cu necesitatea adaptării mijloacelor de transport la cerinţele diferitelor segmente de clientelă, cât şi cu nevoia de a păstra nealterată calitatea factorilor de mediu, condiţie obligatorie în cazul turismului balnear. În prezent, atât infrastructura, cât şi mijloacele de transport necesită renovări şi modernizări la standarde europene. De aceea se impune tot mai pregnant tendinţa de a utiliza în staţiunile balneare numai mijloace de transport nepoluante, (celelalte putând fi lăsate în parcările special amenajate de la intrările în staţiuni), refacerea drumurilor din staţiuni, dar mai ales modernizarea căilor de acces spre acestea. S-a constatat că în ultimii patru ani pe fondul relansării creşterii economice şi a finalizării procesului de privatizare, după perioade de stagnare şi criză, potenţialul extraordinar pe care ţara noastră îl are în domeniul balnear a reînceput să fie pus în valoare. Cu strategii adecvate, atât la nivel macroeconomic cât la nivel microeconomic, se poate răspunde noilor cerinţe manifestate pe piaţa turistică balneară prin crearea unei staţiuni polivalente, cu un profil de bază al staţiunii modernizat, dar şi prin apariţia unor profiluri noi: înlăturarea stresului, repunerea în formă, înfrumuseţarea, profilaxia. Reuşita unui astfel de plan de dezvoltare ar face din turismul balnear românesc un punct de atracţie nu numai pentru turiştii români, ci mai ales pentru cei din celelalte state ale UE. Valoarea deosebită a potenţialului turistic balnear din Staţiunea Lacu sărat Brăila, conferit de diversitatea, volumul şi valoarea terapeutică a substanţelor minerale terapeutice pe de o parte şi tendinţele manifestate pe piaţa turistică internaţională ca urmare a dezvoltării turismului de sănătate pe de altă parte, oferă posibilitatea ca în condiţiile unei strategii adecvate, turismul balnear să devină unul dintre punctele forte ale turismului românesc care să îi confere acestuia şansa relansării pe piaţa turistică internaţională. 139

140 Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997) Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită potrivit compeţentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre. Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate; Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionare sau mobile. Evacuare de ape uzate/evacuare descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor. Impact de mediu : - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; - diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate; - deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului; - supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; - un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabilă de către autorităţile competente. Plan de acţiune reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere. Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativă, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări. Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană fizică sau juridică care promovează un plan sau un program. Zgomotul ambiental este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie; 140

141 Bibliografie 1. Starea mediului judeţul Brăila; 2. Legislaţia orizontală; 3. PUZ Staţiunea Lacu Sărat Brăila Proiect nr. 15/48426/2009, SC OPPIDUM STUDIO SRL Şef proiect : Dr. Arh. Liliana Buhociu; 4. Ministerul Sănătăţii Institutul de Medicină Fizică Balneoclimatologie şi Recuperare medicală Studiu privind optimizarea exploatării nămolului din Lacul Sărat II, 1983; 5. Berlescu Elena - Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Editura ALL, 1996, Bucureşti; 6. Pricăjan, A. Substanţele Minerale Terapeutice din România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985, Bucureşti; 7. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu Elena Cura balneoclimatică din România, 1984, Editura Sport Turism, Bucureşti; 8. Teodoreanu Elena şi colab. Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport Turism, 1984, Bucureşti; 9. Teodoreanu Elena şi colab. Cura Balneoclimaterică Indicaţii şi contraindicaţii, Editura Medicală, 1986, Bucureşti; 10. I. Sircu Geografia fizică a R.S.R., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971; 11. Al. Roşu Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973; 12. Al. Roşu, I. Ungureanu Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977; S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978; 14. Grigore P. şi colaboratorii Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982; *** Guvernul României, Autoritatea Naţională pentru Turism economică a României pe termen mediu, Bucureşti, martie *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional ; Strategia naţională de dezvoltare Anexe Anexa nr. 1 - Plan de încadrare în zonă Anexa nr. 2 Plan de situaţie situaţia existentă Anexa nr. 3 Plan de situaţie reglementări propuse Anexa nr. 4 Fişa de protecţie hidrogeologică a Lacului Sărat Brăila conform Ordinului Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei nr. 376 din 27 martie 1972 Anexa nr. 5 Aviz de gospodărire a Apelor nr. 3 din emis de AN Apele Române, Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila Anexa nr. 6 Aviz nr. 14-I/ emis de ANRM 141

142 142