CUPRINS 1. INFORMAŢII GENERALE

Transcript

1 CUPRINS 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Titularul proiectului 1.2. Autorul atestat al studiului 1.3. Denumirea proiectului 1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului 1.5. Descrierea proiectului 1.6. Etapele de execuţie ale proiectului 1.7. Durata etapei de funcţionare 1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei 1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Principalele alternative studiate Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, arii naturale protejate, etc Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie 2.2. Activităţi de dezafectare 3. DEŞEURI 3.1. Generarea deşeurilor 3.2. Managementul deşeurilor 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. Apa Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Ape subterane Ape de suprafaţă 1

2 Alimentarea cu apă Managementul apelor uzate Prognozarea impactului asupra apei Măsuri de diminuare a impactului 4.2. Aerul Date generale Surse şi poluanţi generaţi Prognozarea poluării aerului Măsuri de diminuare a impactului 4.3. Solul Date generale Surse de poluare a solurilor Prognozarea impactului Măsuri de diminuare a impactului 4.4. Geologia subsolului Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare Hărti la capitolul Subsol 4.5. Biodiversitate Informaţii despre biotopurile de pe amplasament Impactul prognozat asupra biodiversităţii Măsuri de diminuare a impactului 4.6. Peisajul Informaţii despre peisaj Impactul prognozat asupra peisajului 4.7. Mediul social şi economic Informaţii despre mediul social şi economic din zonă Impactul potenţial al proiectului Măsuri de diminuare a impactului 4.8. Condiţii culturale şi etnice 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 6. MONITORIZAREA MEDIULUI 7. SITUAŢII DE RISC 7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc) 7.2. Accidente potenţiale 7.3.Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării 7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 2

3 9. REZUMAT a) Descrierea activităţii b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului c) Impactul prognozat asupra mediului c.1 Prin ocuparea totală sau parţială, sau executarea unor lucrări în cadrul următoarelor areale sensibile : c.2 Prin afectarea condiţiei fizice a componentelor de mediu c.3 Prin emisiile datorate activităţilor din cadrul proiectului care ar putea influenţa calitatea factorilor de mediu c.4 Prin afectarea resurselor greu regenerabile la nivel local, regional sau global d) Identificare şi descrierea zonei în care se resimte impactul e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului g) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact h) Avize şi acorduri obţinute 10. DOCUMENTE ANEXATE 3

4 RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI privind proiectul STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU APĂRĂRI DE MALURI PE CANALUL SULINA - ETAPA FINALĂ 1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Titularul proiectului ADMINISTRAŢIA FLUVIALĂ A DUNĂRII DE JOS R.A. GALAŢI (AFDJ), Registrul Comerţului - nr. J17/10031/1991, C.U.I Str. Portului nr. 32, Galaţi, judeţul Galaţi, tel /460353/460016, fax ; oprescu.adina@afdj.ro; secretariat@afdj.ro Persoană de contact: Valerică Anghel Director General, responsabil pentru protecţia mediului 1.2. Autorul atestat al studiului Proiectant general : Asocierea S.C. B.C.P.C. Biroul de Consultanţă şi Proiectare în Constrcţii S.R.L. S.C. MEDA RESEARCH S.R.L. Elaboratorul documentaţiei tehnice : S.C. MEDA RESEARCH S.R.L. Str.Barbu Ştefănescu Delavrancea, nr.1, bl.t1, sc.a, ap.1+2, Piteşti, judeţul Argeş tel/fax Persoana de contact: Germizara Anca Ciurduc Todoran 1.3. Denumirea proiectului Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina Etapa finală Oportunitatea şi necesitatea proiectului Canalul Sulina reprezintă tronsonul terminal al coridorul european VII de transport fluvial (Rhin Main Dunăre) care uneşte Marea Nordului (Rotterdam) cu Marea Neagră (Sulina) şi asigură în România navigaţia între Marea Neagră şi porturile Dunării maritime din Tulcea, Galaţi şi Brăila precum şi porturile Reni şi Izmail din Ucraina şi Giurgiuleşti din Republica Moldova. Canalul Sulina reprezintă de asemenea, legătura principală de comunicaţie pentru populaţia din regiunea Delta Dunării. Gura şi Braţul Sulina, principala cale de acces din Dunăre în Marea Neagră, cu o adâncime navigabilă de 24 (7,32m) asigură astăzi pe întregul său traseu, navigaţia navelor maritime până la capacitatea de tdw, parţial descărcate. 4

5 Regimul natural de curgere a apei pe Dunăre produce schimbări importante în evoluţia morfologiei albiei fluviului. Intensificarea navigaţiei, acţiunea valurilor, a curenţilor, scurgerile câmpurilor de gheţuri şi vânturile repetate de-a lungul anilor, au condus la intensificarea procesului de eroziune a malurilor Canalului Sulina şi la degradarea fâşiei de uscat dintre canal şi digurile de incintă aferente amenajărilor silvice, piscicole şi agricole. Scopul investiţiei este acela de stopare a fenomenelor de eroziune a albiei fluviului Dunărea în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii siguranţei navigaţiei pe Canalul Sulina, corelat cu asigurarea protecţiei mediului şi a localităţilor, cu dinamizarea dezvoltării economice, conform prevederilor din Master Planul General de Transport al României. Lucrările de regularizare realizate periodic în decursul anilor au făcut să crească debitul apei în Canalul Sulina de la 7 % la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării ceea ce a condus la mărirea adâncimilor albiei datorită eroziunii. Intre cele două războaie mondiale întreţinerea Canalului Sulina a fost foarte slabă şi multe lucrări de apărare au dispărut sau au fost degradate. Intre au fost refăcute apărările de mal în zona localităţilor de pe traseul canalului. Aceste lucrări au fost ulterior degradate de inundaţii în anii 1970 si Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de Canal, au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina, un impediment pentru navigaţie. La ora actuală pe Canalul Sulina sunt semnalate o serie de sectoare care necesită realizarea unor lucrări de refacere, consolidare şi apărare a malurilor. Lucrările includ de asemenea, reabilitarea estacadelor existente de acostare şi realizarea unor noi estacade de acostare pentru nave de servitute, necesare la exploatarea şi operarea canalului navigabil. Necesitatea realizării proiectului este susţinuta de următorii factori: Circulaţia navelor maritime în condiţii de siguranţă pentru toate nivelurile apelor între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil. Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre (Coridorul Pan European VII). Conservarea secţiunii actuale a albiei şi menţinerea nivelului actual al debitelor de apă pe canalele Sulina şi Sfântu Gheorghe. Protecţia malurilor şi albiei împotriva eroziunilor şi a instabilităţii provocate de gradientul hidraulic creat de diferenţele de nivel ale apelor din canal şi din spatele apărării. Dezvoltarea potenţialului şi eficienţei economice a Canalului Sulina conform prevederilor Master Planului General de Transport al Romaniei. Protecția împotriva inundațiilor pe sectoarele unde lucrările de protecție împotriva inundațiilor se suprapun cu lucrările de apărare a malurilor Canalului Sulina. 5

6 Reducerea riscului la inundaţii al aşezărilor costiere şi al unităţilor economice amplasate de-a lungul Canalului Sulina. Respectarea obiectivelor de protectie a RBDD conform Master Planului RBDD: protecţia biodiversităţii şi a ecosistemelor prin asigurarea circulaţiei libere a apei şi vieţuitoarelor. Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-est Dobrogea prin dezvoltarea accesibilităţii şi a capabilităţii de a asigura legături eficiente şi rapide cu pieţele internaţionale. Creşterea calităţii vieţii în zona RBDD, judeţul Tulcea, cu efecte benefice asupra reducerii fenomenelor de migraţie şi depopulare. Se poate concluziona că lucrările propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală sunt imperios necesare şi oportune pentru stoparea procesului de eroziune a malurilor, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei pe Canal, corelată cu reducerea activităţii de dragare dar şi pentru asigurarea unui acces corespunzător locuitorilor riverani la calea navigabilă. Soluţiile hidrotehnice propuse în proiect se subordonează în egală măsură atât criteriilor tehnice de necesitate pentru optimizarea funcţiei de navigaţie cât şi celor de protecţie a mediului şi de menţinere a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu Biosfera Delta Dunării. Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive asupra siguranţei populaţiei, contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de mediu, în concordanţă cu Master Planul RBDD. Proiectul de investiţii vizat răspunde direct priorităţilor şi reglementărilor din Master Planul General de Transport al Romaniei, care sunt in concordanta cu Strategia pentru transport durabil pe perioada si 2020, Obiectivele proiectului sunt in concordanţă cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea Descrierea proiectului Canalul Sulina are 73 de Km şi include: - Braţul Sulina cu lungime de 63 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi mila 0 la Sulina. A fost regularizat sub formă de canal în perioada prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. - Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Lucrările propuse în proiect se execută în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982 şi reprezintă o continuare a lucrărilor de apărări de maluri efectuate în etapa I (între anii ). 6

7 Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25% accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25). Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală are următoarele componente: A.Observaţii, măsurători şi evaluări pe teren, studii, care să stea la baza localizării alegerii/verificării/validării construcţiilor hidrotehnice celor mai potrivite cu cerinţele proiectului: Ridicari topografice, pe baza cărora s-au întocmit planuri topografice pentru trei zone de interes : -zona Ceatal Sf. Gheorghe (bifurcaţie Canal Sulina Braţul Sf. Gheorghe) - zona Bara Sulina - întreaga lungime a Canalului Sulina De asemenea s-au făcut măsurători la cele 6 amplasamente proprietatea AFDJ Galaţi pentru executarea de estacade noi. - Măsurători batimetrice realizate la intersecţia Canalul Sulina cu braţul Sf. Gheorghe, pe Canalul Sulina şi la Bara Sulina de la vărsarea în Marea Neagră. Cu ajutorul batimetriei se pot realiza: monitorizarea colmatării lacurilor si râurilor, explorarea agregatelor minerale de râu, monitorizarea excavaţiilor din balastiere, alcătuirea hărţilor de risc la inundaţii, secţiuni şi hărţi batimetrice, care redau relieful fundului apelor prin curbe batimetrice. - Un inventar al tuturor lucrărilor hidrotehnice existente cu evaluarea stării şi eficienţei lor. - Realizarea modelului matematic 2 D la bifurcaţia Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe, precum şi la Bara Sulina. Modelul numeric a furnizat posibilitatea verificării stabilităţii lucrărilor de apărare proiectate; a contribuit, prin simulări, la alegerea soluţiilor tehnice privind distribuţia debitelor la bifurcaţia de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea Sulina Sf. Gheorghe) corelat cu reducerea depunerile din dragare şi diminuarea unor posibile efecte negative asupra populaţiilor de peşti de pe Braţul Sf. Gheoghe; a contribuit la optimizarea soluţiei privind problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră. B.Proiectarea lucrărilor hidrotehnice necesare în Etapa Finală pentu creşterea siguranţei transportului naval corelat cu celelalte funcţii ale Canalui Sulina şi cu protecţia componentelor de mediu. Lucrările de execuţie noi se vor realiza pe sectoarele de pe Canalul Sulina care nu au fost incluse în lucrările din Etapa I. În funcţie de starea de conservare a lucrărilor existente, acolo unde acestea prezintă degradări, s-au propus lucrări specifice de reabilitare. Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 7

8 80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm Coordonatele în sistem Stereografic 1970 ale punctelor de delimitare pentru fiecare construcţie hidrotehnică propusă sunt prezentate în anexe. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat şi aprobate de CTE AFDJ sunt cele din Scenariul 1 - Varianta 1 sintetizate în cele ce urmează. - Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul Canalului Sulina, pe 7 tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele realizate în Etapa I, şi anume: 1. Apărare de mal stâng Mm Mm , L= 415 m Obiect 1 2. Apărare de mal drept Mm Mm , L= 2119 m Obiect 2 3. Apărare de mal drept Mm Mm , L= 2346 m Obiect 3 4. Apărare de mal drept Mm Mm , L= 2019 m Obiect 4 5. Apărare de mal drept Mm Mm 2+265, L= m Obiect 9 6. Apărare de mal stâng Mm Mm , L= m Obiect Apărare de mal stâng Mm Mm 1+133, L=1714 m Obiect 11 Lungimile sectoarelor de apărare de mal au fost măsurate în axul acestora, iar limitele aval şi amonte, exprimate în mile marine, au fost determinate în axul şenalului navigabil. Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de apărare a malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente: -Saltea antierozională din 2 feţe de geotextil, umplută cu nisip 6100 gr/mp, lestată cu piatră brută (10 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm. -Corpul apărării din piatră nesortată kg. -Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea stratului de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m. -Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m alcătuit din piatră spartă 0-63 mm în grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la coronament de 2 m şi este fundat pe un strat de piatră nesortată kg/buc. -Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării după bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m. Taluzul spre apă al umpluturii va fi 1:1, iar spre mal 1:1,5. La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal stâng M8+500 M2 şi Apărare mal drept M M2). Traversele sunt în general înclinate spre amonte faţă de axul lucrării de apărare la diferite unghiuri conform planului de trasare, având o lungime de circa 100 m. Scopul urmărit prin realizarea traversei este de a consolida malurile prin procese de colmatare ajungând astfel la refacerea teritoriului de uscat. Nişa de colmatare va fi poziţionată între 2 traverse de colmatare şi va forma un plan înclinat, cu pantă de 1:1,5 alcătuit din blocuri de piatră brută aşezate îngrijit şi întreţesute, astfel încât să asigure o pantă lină şi o suprafaţă plană ăi compactă. - Estacade noi, în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept. 8

9 Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu Gheorghe, Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi Mila 2 Sulina. Sunt localizate după cum urmează: 1. Estacada la Ceatal Ismail mal stâng Mm , L= 20 m - Obiect 5 2. Estacada la Ceatal Sfântu Gheorghe mal drept Mm , L= 20 m - Obiect 5 3. Estacada la Ilganii de Sus mal stâng Mm , L= 30 m - Obiect 5 4. Estacada la Gorgova mal drept Mm , L= 20 m - Obiect 5 5. Estacada la Mila 2 Sulina mal drept Mm 2+520, L= 30 m - Obiect Estacada la Semnalul de Ceaţă mal drept Hm 39+60, L= 20 m - Obiect 12 La poziţionarea estacadelor, s-a avut în vedere ca fiecare estacadă, împreună cu nava care este staţionată, să fie nu numai în afara şenalului navigabil, dar şi în exteriorul culoarului (mai lat decât lăţimea şenalului navigabil) delimitat de izobatele de - 8 m de pe cele două maluri. Ȋn acest fel, navigaţia pe Canal nu va fi împiedicată/obstrucţionată în nici o împrejurare. S-a propus soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat. Această soluţie presupune baterea/vibro-înfigerea unor piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, pe câte 4 rânduri paralele, rândul 2 dinspre apă fiind realizat decalat (în şah) faţă de celelalte rânduri. Pentru execuția estacadelor scurte vor fi necesari 61 piloţi, iar pentru execuția estacadelor lungi 89 piloţi.piloţii de pe primele două rânduri dinspre apă vor fi solidarizaţi prin intermediul unei grinzi de reazem continui, care va servi drept suport pentru grinda longitudinală perimetrală. Această grindă se va executa pe 3 laturi ale estacadei (spre apă, amonte şi aval) şi în ea vor fi prevăzute scările de acces la platforma superioară, atât pe partea frontală, cât şi pe laturile amonte şi aval. Estacadele vor fi dotate cu o singură platformă, executată la o cotă superioară nivelului maxim navigabil, iar accesul pe platformă, în situația apelor mici se va face prin intermediul scărilor prevăzute în grinda longitudinală, la care s-a făcut referire anterior. Legătura între platformă şi estacadă (între mal şi estacadă în cazul estacadelor unde nu se va executa platforma) se va realiza prin intermediul unei pasarele din beton armat monolit, fundată pe piloţi prefabricaţi, executată la cota şi în continuarea plăcii estacadei. Estacadele vor fi protejate prin intermediul unor rulouri de cauciuc (bolarzi) dispuşi pe mai multe nivele. Pentru protecția taluzului, pe toată lungimea estacadelor, inclusiv 5 m amonte şi 5 m aval, pe taluzul submersat să se deruleze o saltea antierozională, cu lăţimea de 15 m, realizată din 2 fețe de geotextil, umplute cu nisip. - Reabilitare estacade existente, în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe cel drept, localizate după cum urmează: 1. Estacada la Partizani mal drept Mm Obiect 6 2. Estacada la Maliuc mal stâng Mm Obiect 6 3. Estacada la Gorgova mal drept Mm Obiect 6 4. Estacada la Mila mal stâng Mm Obiect 6 5. Estacada la Crişan mal drept Mm Obiect 6 9

10 Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în execuţia unui şir de piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin batere/vibroînfigere în faţa celor existenţi. Piloţii se vor executa perimetral, în lungul frontului dinspre apă al estacadelor, dar şi amonte şi aval. Noii piloţi vor fi solidarizaţi cu cei aflaţi în prezent pe primul rând dinspre apă prîntr-un radier-grindă din beton armat monolit pe care vor rezema atât grinda longitudinală din beton armat din lungul estacadei, cât şi paramentul vertical dinspre apă, prin intermediul unor diafragme/antretoaze dispuse în dreptul piloţilor, care vor avea şi rolul de rigidizare pe verticală a paramentului. În prealabil, capetele piloţilor perimetrali existenţi (dinspre apă) vor fi sparte, armătura curăţată şi îndreptată, în vederea turnării betonului din grinzile de conlucrare cu noii piloţi. Pentru o mai bună legare/fixare a navelor mari care pot acosta la estacade, s-a prevăzut execuția pe mal, a două binte în amonte şi două binte în aval de fiecare estacadă existentă. Bintele se vor executa din beton armat, iar coronamentul va fi cămăşuit cu tablă de oţel. Elementul de protecție împotriva gheții, existent în amonte de fiecare estacadă, se va proteja prin placare cu beton hidrotehnic C35/45 şi plasă sudată fixată cu ancore. Acolo unde este necesar, apărarea de mal existentă în zona estacadei se va reface, pe alocuri, cu blocuri de piatră de 0,2-1 t/buc, iar sistemul rutier al platformei de legătură cu estacada va fi reabilitat. - Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe), respectiv consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal drept, Mm Obiect 7 Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi consolidat perimetral, dar şi pe o lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de 0,5-2 t/buc, pe toată lăţimea acestuia. Această carapace din blocuri de 0,5-2 t/buc va fi prelungită pe malul drept al Canalului Sulina, spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m. Din considerente de conservare a şenalului navigabil, carapacea din blocuri de piatră brută va avea pantele taluzului 1:1,5. Coronamentul lucrării va fi realizat la nivelul de 10 % + gardă 0,5 m (+4,60 MNS). - Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng, Mm , L=25 m Obiect 8 Molul de acces la lacul Fortuna va avea o lungime de 25 m. Coronamentul proiectat este la cota 3,75 m MNS (nivel 10 % + gardă 0,5 m). Corpul molului este din piatră nesortată kg/ buc care se va proteja cu o carapace din piatra 0,2 1 t cu grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor de 1:1,5. La partea inferioară carapacea sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o grosime de 30 cm, cu piatră brută kg/buc. - Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente pentru direcţionarea şenalului navigabil în Marea Neagră, respectiv: 1. Jetela de nord, cu o lungime de circa 7700 m Obiect 13 10

11 2. Jetela de sud, cu o lungime de circa 6900 m Obiect 14 Limita aval a jetelelor insubmersibile se află în prezent la cca. 9,1 km în aval de Mm 0 (Hm 77-79). Jetelele insubmersibile sunt prelungite spre mare cu jetelele submersibile, care au o lungime de cca. 60 m şi cota coronamentului la cca. -1,3-1,8 mmns. Ȋn prezent, jetelele insubmersibile de nord şi de sud care alcătuiesc Bara Sulina se prezintă după cum urmează: - ambele jetele şi-au păstrat aliniamentul, care este vizibil şi delimitează şenalul navigabil; - jetela de nord este, în general, mai bine conturată decât cea de sud, anrocamentele din corpul jetelei de nord alcătuiesc, pe sectoare extinse (în special pe cca. 200 m în amonte de farul nou), un coronament mai lat şi realizat la cote superioare faţă de jetela de sud; - pe sectorul amintit anterior există deversări ale apei din bară prin jetela de sud, datorită lăţimii insuficiente a jetelei şi coronamentului realizat la o cotă inferioară celei de siguranţă; Ȋn conformitate cu cerinţele Caietului de sarcini şi pentru a elimina neajunsurile existente în prezent, în studiul de fezabilitate s-a propus consolidarea jetelelor, astfel: - pe sectoarele unde cota superioară a jetelei existente este în prezent inferioară cotei +2,0 mmns, coronamentul a fost ridicat la această cotă, care devine astfel cota minimă a jetelelor insubmersibile pe toată lungimea acestora; - lăţimea la coronament a jetelelor a fost stabilită la 3 m; pe zonele unde lăţimea actuală depăşeşte 3 m, nu se va interveni; - s-a prevăzut completarea cu blocuri de piatră a golurilor din corpul jetelelor şi împănarea pietrei noi cu anrocamentele existente; - nu s-a intervenit asupra digurilor submerse, întrucât cota actuală a coronamentului este superioară celei cerute în Caietul de sarcini (-2,0 mmns). Cu toate că pe unele tronsoane ale jetelelor, traseul în plan nu este perfect geometrizat, proiectantul a propus, pe cât mai mult posibil, păstrarea axelor actuale ale jetelelor, pentru a nu creşte cantităţile de lucrări, respectiv consumul de piatră. La Bara Sulina s-a constatat că, în condiţiile actuale de scădere a depunerii de aluviuni la intrarea Canalului Sulina în mare (confirmată de observaţiile în timp ale beneficiarului), nu mai este oportună menţinerea capcanei de aluviuni. Aceasta este de fapt un bazin lateral Canalului, care ar trebui să reţină o mare parte din sedimentele ce tranzitează Canalul Sulina. Studiile din anii 2007 arată că doar 1-25% din sedimentele ce tranzitează Canalul ar putea fi captate de către capcana de aluviuni. (IPTANA 2004, DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007). În concluzie, nu se justifică realizarea şi operarea unei capcane de aluviuni la Bara Sulina, cum s-a practicat în trecut,singurele lucrări propuse la intrarea Canalului în mare 11

12 fiind cele de consolidare a celor două diguri existente, necesare direcţionării şenalului navigabil în Marea Neagră. Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală beneficiarul AFDJ Galaţi doreşte obţinerea finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare , pentru încadrarea în limitele programului, construcţiile hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii au fost împărţite în două loturi: LOT 1 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng cât şi cele de pe malul drept) începând de la bifurcaţie (Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la Mm (la est de localitatea Crişan, care e cam la mila 12). LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi cele de pe malul drept) începând de la Mm şi până la Hm 80 (de la est de localitatea Crişan până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80). La realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 şi a Legii nr. 10/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate tehnic pentru execuţia lucrărilor. Importanţa social-economică a acestor construcţii hidrotehnice, având în vedere cerinţele privind calitatea,durata de exploatare şi condiţiile de teren şi mediu, cât şi mărimea comunităţilor implicate, încadrează investiţia în conformitate cu Legea nr. 10/1995 reactualizata în categoria de importanţă C Construcţii de importanţă normală. Lucrările de apărări pe Canalul Sulina trebuie să asigure: Circulaţia navelor maritime în condiții de siguranţă pentru toate nivelurile apelor între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil. Coronamentul lucrărilor de apărare să fie stabilit la nivelul apei cu probabilitatea de depăşire de 10 % plus o gardă de 0,5 m (Principiu adoptat până în prezent de Ministerul Transporturilor şi AFDJ). Incadrarea în Masterplanul de mediu pentru Deltă care preconizează inundarea naturală a Deltei. În acest scop pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării sunt necesare nişe de comunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare. Lucrările de apărări protejează malurile contra eroziunilor şi a instabilității provocate de gradientul hidraulic creat de diferențele de nivel ale apelor din Canal şi din spatele apărării. Soluțiile constructive vor avea prevăzute filtre hidraulice sub mantaua de protecţie. Împotriva eroziunilor se vor prevedea saltele de protecție antierozională pe o lăţime determinată de eroziunile previzionate spre albia canalului. Saltelele antierozionale se vor poziționa la cel puţin 1,5 m sub nivelul minim al apelor pentru a permite navigaţia ambarcațiunilor mici. 12

13 Lucrările de apărări se vor verifica să se afle la distanţe corespunzătoare de limitele şenalului navigabil. Stabilitatea malurilor pe care se aşează lucrarea de apărare se va verifica în ansamblu, conform situației geotehnice determinate. Apărările de maluri noi, în cazul în care la capetele amonte şi aval se continuă cu apărări de maluri existente, se vor racorda pe o lungime de circa 50 de m. La realizarea construcţiilor hidrotehnice se vor folosi în principal diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor protejate, astfel că nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate. Asigurarea energiei electrice Energia electrică necesară pentru alimentarea unor utilaje şi instalaţiilor de şantier se va asigura din sursă proprie de energie (grup electrogen) la punctele de lucru, dacă anumite operaţiuni din faza de construcţie ar necesita-o. Alimentarea cu apa Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului. În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată transportată la puctele de lucru prin grija Constructorului. În faza de funcţionare nu este cazul. Evacuarea apelor uzate În faza de construcţie, pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile igienico sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. În faza de funcţionare nu este cazul. La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei tehnologice şi nici a unui agent termic. Durata construcţiei Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie), pentru fiecare variantă constructivă de amenajare a infrastructurii, este estimată la: - Scenariul 1- Varianta 1: 60 de luni, din care 12 luni perioada anteconstrucţie pentru ambele Loturi şi perioada de execuţie de 48 luni pentru fiecare lot în parte (48 luni pentru Lotul 1 şi 48 de Luni pentru Lotul 2) Etapele de execţie ale proiectului - Delimitarea pe teren a a fiecărui obiect de investiţie. - Pregătirea fronturilor de lucru prin curăţirea amprizei. - Extragerea vegetaţiei lemnoase şi evacuarea din aplasament pe calea apei spre locurile de valorificare indicate de beneficiar. 13

14 - Profilarea malurilor la cotele din proiect în zonele propuse la consolidare cu apărări de mal, prin dragare. - Executarea construcţiilor hidrotehnice proiectate conform tehnologiilor stabilite în proiect. - Retragerea utilajelor, evacuarea resturilor de materiale, deşeuri după terminarea lucrărilor, pentru eliberarea tuturor terenurilor posibil ocupate temporar. O eşalonare a execuţiei pe obiecte de investiţie şi ani se poate prezenta după cum urmează: ANUL I 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile X - XII 2) Studii teren, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, lunile I III 3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie si obtinerea Dtac, lunile X XII 4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor, lunile IV IX 5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile X XII ANUL II 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I XII 2) Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului, luna IV 3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie şi obţinerea Dtac, lunile I XII 4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor, lunile I XII 5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I XII 6) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I XII: -Apărări mal ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade ob.6.1 -Consolidare mol dirijare ob.7 7) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I XII : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob ) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I XII 14

15 ANUL III 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I XII 2) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I XII : -Apărări mal ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade ob.6.1 -Consolidare mol dirijare ob.7 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I XII : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob ) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I XII ANUL IV 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I XII 2) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I XII : -Apărări mal ob.3,4. -Estacade noi-ob Reabilitare estacade ob.6.2,6.3,6.4,6.5. -Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I XII : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob Consolidare jetele-ob.13,14. 5) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I XII 6) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I XII ANUL V 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I XII 2)Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I XII : -Apărări mal ob.3,4. -Estacade noi-ob Reabilitare estacade ob.6.2,6.3,6.4,

16 -Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I XII : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob Consolidare jetele-ob.13,14. 5) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I XII 6) Pregătirea personalului de exploatare, probe tehnologice, teste, lunile XI XII 7) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I XII 1.7. Durata etapei de funcţionare Durata normală de viaţă a construcţiilor hidrotehnice este stabilită în conformitate cu prevederile HG 2139/2004 Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe pentru fiecare tip de lucrare proiectată şi se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Durata de funcţionare Codul de clasificare Denumirea mijlocului fix Durata normală de funcţionare (ani) Estacade Bolarzi, Apăratori de cheu şi Lucrări de dirijare şi apărări de maluri din piatră bruta, beton armat Pereuri în spatele estacadelor Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina. Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice, în faza de construcţie, singura resursă energetică o reprezintă motorina necesară funcţionării utilajelor (barjă, draglină, macara plutitoare, buldozer pentru apărările de mal; greifer, buldozer, vibro-înfigător, compactor pentru estacade noi sau reabilitare estacade, remorci de transport piatră din cariere la locul de îmbarcare pe barjă, barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile de depozitare/deversare aprobate anual de Apele Române), în perioada anilor II V de eşalonare a lucrărilor pentru realizarea proiectului. Utilajele vor funcţiona intermitent, în fronturi mici de lucru. Cea mai mare durată de funcţionare o vor avea utilajele «în plutire», iar dintre acestea macaraua plutitoare şi draglina. 16

17 Calculul cantităţilor de motorină se va putea realiza după desemnarea constructorului şi realizarea proiectului de execuţie. Atunci se vor cunoaşte date concrete despre parcul de utilaje, orarul de funcţionare, consumuri specifice. Alimentarea cu combustibilul necesar funcţionării utilajelor se va face de la staţii de carburanţi existente, prin grija constructorului. Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină). Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse petroliere Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Prin specificul produsului care se va realiza, respectiv construcţii hidrotehnice, nu se consumă şi nu se stochează materii prime periculoase, şi nu se produc/ stochează substanţe sau preparate chimice periculoase/nepericuloase. Resursele naturale necesare implementării proiectului sunt nepericuloase şi vor fi utilizate doar în faza de construcţie: - diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor protejate; - cantităţi reduse de apă, necesară pentru prepararea unor mici cantităţi de betoane sau mortare necesare la fixarea elementelor prefabricate utilizate la estacade şi pentru udatul sistemului rutier (în perioade secetoase) pe care se transportă produsele de carieră, care va fi La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate. Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria nepericuloase şi se constituie din: - anrocamente diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate; - piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat; - beton armat monolit/prefabricat, nisip; - fier, oţel laminat special; - material local provenit din dragare pentru umpluturi. Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în Centralizatoarele din Anexe. În tabelele 2-5 se prezintă informaţii despre tipurile, cantităţile şi clasificarea materiilor prime şi materialelor estimate a fi utilizate pentru apărări de mal, consolidare mol de dirijare Ceatal Sf, Gheorghe, mol de dirijare pentru protecţia accesului la Lac Fortuna, 17

18 reabilitare diguri insurmensibile de la bara Sulina, estacade noi şi reabilitare estacade existente. Tabelul 2. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea apărărilor de mal Denumirea materiei prime, a substanţei Cantitatea necesară pentru Categoria Periculozitate *) Fraze de risc *) sau a preparatului chimic realizarea apărărilor de mal Umplutura cu material mc N - - dragat Prism din piatra bruta mc N - - nesortata kg/buc sub nivelul apei si umplere gropi Imbracaminte din piatra mc N - - bruta kg/buc - 20 cm grosime din totalul de 1.2 m al carapacei pentru protejarea saltelei Imbracaminte din piatra mc N - - bruta 0.2-1t/buc Filtru din geotextil mp N - - Saltea din doua fete de mp N - - geotextil umpluta cu nisip Piatra kg/buc mc N - - pentru lestare saltea Umplutura din piatra mc N - - bruta nesortata kg/buc sub trotuare Aplanarea taluzului cu piatra sparta mc N - - *) Conform HG nr. 1408/ privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Tabelul 3. Estimarea cantităţilor de materiale pentru consolidare /realizare moluri de dirijare Denumirea materiei Cantitatea Categoria Periculozitate Fraze de risc *) prime, a substanţei sau a preparatului chimic necesară pentru realizarea apărărilor de mal *) Prism din piatra bruta nesortata kg/buc sub nivelul apei si umplere gropi 550 mc N

19 Imbracaminte din piatra 653 mc N - - bruta 0.2-1t/buc Imbracaminte din piatra 3010 mc N - - bruta 0.5-2t/buc Saltea din doua fete de 985 mp N - - geotextil umpluta cu nisip Piatra kg/buc pentru lestare saltea 205 mc N - - *) Conform HG nr. 1408/ privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Tabelul 4. Estimarea cantităţilor de materiale pentru reabilitarea digurilor insurmensibile Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic Cantitatea necesară pentru reabilitare diguri insurmensibile Categoria Periculozitate *) Fraze de risc *) Imbracaminte din mc N - - piatra bruta 0.5-1t/buc *) Conform HG nr. 1408/ privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Tabelul 5. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea estacadelor (noi şi reabilitare estacade existente) Denumirea materiei prime, a substanţei Cantitatea necesară pentru Categoria Periculozitate *) Fraze de risc *) sau a preparatului chimic realizarea estacadelor noi/ reabilitare estacade existente Umpluturi din 2100 mc N - - material localdragat, bine compactat pentru executia platformei de legatura cu estacada Piloti din beton armat 557 buc N - - prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, batuti de la apa Beton armat monolit/prefabricat C35/45, in elementele structurale ale 1518 mc N

20 estacadei, inclusiv cofraje, armaturi Beton armat monolit 579 mc N - - C35/45 in fundatii, placa estacadei si pasarela de acces, inclusiv cofraje, armaturi si confectii metalice, balustrade Bolarzi pe estacada 63 N - - Binte din beton armat 40 N - - pe maluri, amonte si aval de estacada Amortizori din rulouri 187 N - - de cauciuc, inclusiv prinderile Pereu de protectie a 1980 mc N - - platformei de legatura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-1 t/buc pe strat suport din geotextil si piatra sparta, inclusiv fundatia de la baza Amenajarea 495 mc N - - sistemului rutier al platformei de legatura cu estacada, cu piatra sparta mm, pe un strat suport de balast si geotextil Saltea antierozionala din 2 feţe de geotextil, umpluta cu nisip si protejata cu piatra bruta de kg/buc, ptr.protectia taluzului in zona estacadei 2550 mp N - - *) Conform HG nr. 1408/ privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor, care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie. Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la 20

21 firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de îmbarcare pentru transport pe apă. Alimentarea mijloacelor de transport terestru se va face la staţiile de combustibili din localităţi. In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative în vigoare. Alte substanţe sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate nici nu vor rezulta din activităţile derulate în perimetrul proiectului, în niciuna din fazele proiectului Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect În nici una din fazele proiectului nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică (microorganisme, viruşi). Doar în faza de construcţie a proiectului, în sectoarele din lungul malurilor Canalului Sulina pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, singurele surse de emisii relevante vor fi cele legate de zgomot, vibraţii produse în timpul lucrului de utilajele în funcţiune. Sursele de zgomot şi vibraţii Tabelul 6. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de proiectul în faza de construcţie Tipul poluării Sursa de poluare Poluare de fond Măsuri de eliminare sau reducere a poluării Zgomot Punctiforme în zona frontului de lucru): - apărări de maluri barjă draglină macara plutitoare buldozer Nr. surse de poluare pe punct de lucru 4 Limită maximă admisă pentru om şi mediu Zgomote şi vibraţii produse de trecerea navelor/ ambarca ţiunilor cu motor pe Canalul Sulina - Atenuator de zgomot (manţoane de cauciuc) - Optimizarea graficului de lucru - Managementul traficului pentru transportul de materiale - estacade 21

22 greifer vibro-înfigător, compactor macara plutitoare 4 Radiaţie electromag netică Radiaţie ionizantă Poluare biologică (microorgan isme, viruşi) - transport basculante de transport piatră barje transport surplus material dragat Construirea apărărilor de maluri implică folosirea unor utilaje grele, respectiv vase/barje pentru transportul materialelor la punctele de lucru şi macarale pentru manevrarea materialelor. Cum accesul terestru este aproape imposibil de-a lungul Canalului Sulina, toate lucrările se vor face de pe apă. Funcţionarea barjelor, a macaralelor plutitoare etc. reprezintă surse punctiforme de zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru, de mai mică intensitate în comparaţie cu zgomotele şi vibraţiile navelor în trecere pe Canal. Deplasările camioanelor ce cară materialul de construcţii din cariere la punctul de încărcare în vase (barje), reprezintă o a doua sursă de zgomote şi vibraţii, dar acest impact este totuşi exterior deltei şi aparţine unei zone unde zgomotul ambiant este mult mai puternic. Toate materialele sunt transportate la punctele de lucru în cea mai mare parte pe calea apei. În această privinţă nivelele zgomotelor şi vibraţiilor sunt aceleaşi ca pentru orice alt vapor ce foloseşte Canalul Sulina. Puterea acustică maximă pe tipuri de utilaje şi mijloacele de transport folosite în executarea proiectului este redată în tabelul 7. 22

23 Tabelul 7. Nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele şi mijloace de transport Nr.crt. Utilaj Nivel de zgomot măsurat în apropierea sursei (db(a)) 1 excavator buldozer autogredere compactoare autocamion de mare tonaj (basculante) 5 utilaj de dragare greifere Nivel de zgomot la distanta de 15 m (db(a)) In general, utilajele produc între 75 db(a) si 90 db(a) în condiţii normale de funcţionare, zgomot măsurat la 15 m distanţă de utilaje. Pe măsură ce creşte distanţa faţă de sursă, scade în intensitate nivelul zgomotului. Se estimează că nivelurile de zgomot la limita fronturilor de lucru pot avea valori mediate pe 24 h (Leq.24h) mai mici de 75 db(a). Activitatea utilajelor şi a vehiculelor constitue o sursă de poluare fonică locală, nivelul de zgomot generat putând depăşi în anumite perioade de lucru limitele stabilite de STAS "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcţională: 65 db(a) cu maxim la 90 db(a). De menţionat că acest nivel - 90 db(a) - este similar tractoarelor şi utilajelor folosite curent în zonă pentru lucrările agricole ţi este sub nivelul de zgomot de fond datorat traficului naval de pe Canalul Sulina. Înainte de începerea lucrărilor şi pe toată durata fazei de construcţie, se va monitoriza traficul rutier de pe traseele de transport ale produselor din carieră la locurile de îmbarcare pe barje precum şi traficul naval din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice în vederea optimizării circulaţiei şi a reducerii nivelurilor de poluare fonică sau cu noxe Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Poluare atmosferică În niciuna din fazele proiectului nu se produce poluare biologică. În faza de construcţie, pe plan local şi temporar, se generează o serie de poluanţi atmosferici datorită funcţionării utilajelor din punctele de lucru. Sursele acestea de poluare sunt punctiforme: 23

24 -în sectoarele în care se vor executa apărări de maluri : barjă, draglină, macara plutitoare, buldozer ; -în sectoarele în care se vor executa estacade noi/ reabilitate: greifer, vibroînfigător, compactor, macara plutitoare. Pentru transportul produselor din cariere sau surplusului de material dragat, sursele de poluare a aerului sunt mobile: - camioane de transport piatră din cariere până la locul de îmbarcare în barje ; - barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile aprobate de deversare. Poluanţii atmosferici din gaze de eşapament, generaţi doar în faza de construcţie, sunt de tipul: mono şi dioxid de carbon (CO ; CO2); oxizi de sulf (SOx) ; oxizi de azot (NOx) ; metale grele şi alţi poluanţi în concentraţii reduse. În timpul transportului terestru, de la cariere la locul de îmbarcare pe barje se pot emite în aer particule în suspensie/sedimentabile (praf). Luând în considerare că lucrările se desfăşoară în zona malurilor din lungul Canalului Sulina, într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, cu curenţi care activează aproape permanent, se preconizează că pulberile şi noxele emise în atmosferă se disipează în scurt timp de la producere (mai ales că activitatea utilajelor este intermitentă şi în fronturi mici de lucru) şi este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA). Din observaţiile făcute cu ocazia unor lucrări similare executate în anii precedenţi, se poate afirma că în zonă, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul navigaţiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru poluarea cu particule în suspensie. Poluare pentru ape Se produce numai în faza de construcţie a proiectului. Ea se poate manifesta prin : 1) Creşterea turbidităţii apei în ampriza lucrării şi în aval rezultată din activitatea de dragare pentru profilarea malurilor în sectoarele în care se vor executa construcţiile hidrotehnice. O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuinduse prin depunere, pe diferite distanţe. Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ. 24

25 Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate. 2) Funcţionarea utilajelor şi echipamentelor «în plutire» în şantierele de lucru poate conduce la o deversare accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionării/exploatării necorespunzătoare a utilajelor. Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului Sulina. Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului. În acest fel riscul producerii poluării accidentale a apei vor fi minime. Poluare pentru sol, subsol Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor în plutire. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc. Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru. Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte. Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect Principalele alternative studiate Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive diferite. În cadrul proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală, s-au analizat două scenarii privind soluţiile constructive, respectiv : - Scenariul 1- varianta 1, - Scenariul 2- varianta 2 Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări, diferenţa constând în soluţii constructive diferite. In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia 25

26 molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în locul variantei cu piloţi de beton. Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător. Scenariu recomandat de elaborator Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 varianta 1 deoarece impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită: fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu alternativa Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului Investiţia se va realiza în judeţul Tulcea, de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea, cod cadastral XIV, curs de apă fluviul Dunărea, pe terenuri aflate în domeniul public al UAT Sulina, UAT Crişan, UAT Maliuc. Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm Din punct de vedere administrativ, amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina, judeţul Tulcea Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, arii naturale protejate, etc. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate din cadrul proiectului analizat este de mp (cca. 95 ha). Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina). 26

27 Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de interes local, conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Folosinţa actuală: ape Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea statului şi sunt administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte şi zona de siguranţă a Canalului Sulina în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile, conform Ordonanţei nr.22/1999 art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2. Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice. Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de parcare etc. la punctele de lucru. Organizarea de şantier Cade în grija constructorului care va câştiga licitaţia de execuţie şi nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Nu este necesară conectarea la utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare cu apă sau canalizare, reţele electrice, reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern prin grija constructorului şi vor consta în aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru muncitori în timpul lucrului, fose septice vidanjabile şi pubele pentru eventuale deşeuri menajere, la punctele de lucru pe uscat, un generator de energie electrică pentru acţionarea ocazională a unor utilaje sau semnalizare de noapte a unor perimetre sau ambarcaţiuni. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de construcţie. Nu vor fi necesare construcţii administrative, amenajări de drumuri, spaţii de cazare pentru muncitori, spaţii de depozitare materiale, combustibili, lubrifiaţi pe amplasament, nu este necesar acces la utilităţi. 27

28 Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare pensiune, care va avea şi regim de cantină). Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face în locuri deja destinate acestei utilizări, precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu consumul de materiale. Valori culturale, istorice sau arheologice nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului sau în proxima vecinătate a acestuia. Informaţii despre zonele de protecţie sanitară În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală. Valori naturale- areale sensibile ce pot fi afectate de proiect 1) Corpuri de apă - Ape curgătoare : - Dunărea şi braţele sale - Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei. 28

29 O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi zoobentos). Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş (Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei. Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale importante (Mila 35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă). Lucrările hidrotehnice propuse în proiect se vor realiza în lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malurile drept/stâng. Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării. Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului. Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor sunt asigurate prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect. Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare. Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării. Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru excavare, umplere etc., trebuie respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier. 29

30 2) Habitate naturale - acvatic - Canalul Sulina, cu vegetaţie de stuf inundat şi salcie pitică; - amfibiu - regiuni mlăştinoase cu stufăriş vechi, pâlcuri de salcie inundate, plaje nisipoase-mâloase, dispuse în lungul Canalului Sulina; - terestru grinduri aluvionare, păşuni uscate dispuse în lungul Canalului Sulina. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor, efectuată dinspre apă, de vegetaţia crescută spontan. Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic (stuf inundat şi sălcii pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig 2.- Profil reprezentând habitatetele de vară din Delta Dunării). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona digmal. Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale din lungul Canalui Sulina. 3) Areale în care trăiesc specii protejate În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie integrală) şi zonele tampon care le protejează se situează în afara sferei de influenţă a amplasamentul proiectului. Localizarea lucrărilor propuse în proiect este situată în zona de dezvoltare durabilă din cuprinsul RBDD, pe terenuri puternic antropizate, la distanţă semnificativă faţă de zonele de protecţie integrală (20 zone) şi a celor tampon (13 zone), care se află în afara sferei de influenţă a proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală. Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate. 30

31 Fig. 1. Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele lacului Potcoava şi ale zonei tampon care o înconjoară. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21 ). Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. 31

32 Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi anume: - Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Din punct de vedere ornitologic este importantă prin existenta unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava. - Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA 0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Golful Musura. În raport cu reţeaua de arii protejate Natura 2000, terenul din amplasamentul analizat se situează în cuprinsul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunăriizona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, care la rândul lor sunt cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO. - Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0065, (doar 0,021% din suprafaţa totală a sitului şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea), care este situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina unde nu se regăsesc componente de interes comunitar. - Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunării. Sunt unele suprafeţele împădurite (zăvoaie de salcie şi plop) corspunzătoare tipului de habitat comunitar 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba care pot fi considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de 32

33 influenţă a şantierelor de lucru. Lucrările de construcţie a proiectului nu presupun ocupări de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. - Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0066. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil. - Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0066 şi nici specii de mamifere sau peşti enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE, pentru care a fost declarată această arie protejată. - Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSPA0031, respectiv doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea, situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina, unde nu se regăsesc componente de interes comunitar. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) existente în cuprinsul sitului se situează în afara sferei de influenţă a proiectului. - Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0076. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil. 4) Areale importante pentru turism şi recreere - peisajul specific deltei -Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat de volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae. Delta Dunării se încadrează în categoria peisajelor deltaice din zona temperată şi poate fi divizată în tipuri si subtipuri. -Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi plop bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale. 33

34 Subtipuri: - peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şistufării mai puţin extinse; - peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc galeriile gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae. - Peisajul deltei marine Subtipuri: - peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte puţine zăvoaie; - peisajul campurilor marine înalte; - păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman; - câmpuri cu dune înalte, sărăturate Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina, judeţul Tulcea. Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de interes local, conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Folosinţa actuală: ape Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Terenurile din amplasament sunt situate în zona de dezvoltare durabilă a RBDD şi sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, amenajările silvopiscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, ocupate fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina). Avize şi acorduri obţinute Certificatul de urbanism nr.41/ Un extras din Ordonanta 22/1999 art. 11 alin 1 şi art 15 alin.2 care reglementează dreptul de administrare al AFDJ, indiferent de forma de proprietate, asupra unei lăţimi de teren de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 29/12 apr

35 Aviz de amplasare favorabil nr / , emis de Enel Distribuţie Dobrogea. Aviz nr.dt/1885/ emis de Statul Major General. Aviz nr. 118 emis de Telekom Romania Comunications SA Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25% accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25). Nu este necesară conectarea la utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare cu apă sau canalizare, reţele electrice, reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern prin grija constructorului şi vor consta în aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru muncitori în timpul lucrului, fose septice vidanjabile pentru punctele de lucru pe uscat, generator electric. 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie Produsul finit rezultat din proiect se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă construcţii hidrotehnice necesare consolidării malurilor în lungul Canalului Sulina. Construcţiile se vor realiza pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina, judeţul Tulcea, cu folosinţa actuală: ape Canalul Sulina. Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din amplasamentul proiectului. Tehnologia de lucru APĂRĂRI MAL a) Lucrări pregătitoare Pichetare de detaliu (ml): total ml, din care ml pe malul stâng şi ml pe malul drept. În raport cu împărţirea pe loturi, pe Lot1 sunt 7924 ml iar pe Lot2 sunt ml. Curăţirea amprizei(m 2 ): total m 2, din care m 2 pe Lot1 şi m 2 pe Lot2 Defrişare de la apă( ml): total ml, din care 7529 ml pe Lot1 şi ml pe Lot2. Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic (stuf inundat şi sălcii pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi 35

36 consolidate cu apărări de mal. Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal. Pe întreaga lungime a sectoarelor propuse la consolidarea malurilor (36679 ml) au fost inventariate un număr total de 252 exemplare de salcie, dintre care 103 buc. pe malul drept şi 149 buc pe malul stâng. Între milele M31 - M21, care reprezintă zona Lotului1, s-au inventariat doar 43 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de 7529ml. Pe Lotul2 numărul de arbori inventariaţi este de 209 buc distribuiţi pe o distanţă de ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele M2 M1 (1714 ml lungime) (obiect 11.1) (în Anexe, Tabel..CENTRALIZATOR CANTITĂŢI APĂRĂRI MAL SULINA, LOT 1,2) b) Terasamente: Dragaje(m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. Efectuarea dragajelor este necesară pentru fasonarea malului până la cota indicată în proiect. O parte din materialul din dragaj se va depozita pe mal şi va fi folosit ca umplutură în spatele apărării de mal. Umplutură cu material dragat (m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. c) Construcţii - Lansarea şi lestarea saltelei din două feţe de geotextil umplută cu nisip Cuprinde următoarele operaţii: lansarea la suprafaţa apei cu ajutorul macaralei plutitoare; fixarea si lestarea saltelei se face cu piatră brută aşternută uniform pe toată suprafaţa acesteia. Piatra brută pentru lestare de kg/buc se va aşterne uniform, pe o grosime de 30 cm, operaţie ce se efectuează cu macaraua plutitoare cu echipament de greifer având cupa de 0,6 mc. Cantităţi: total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. In timpul lestării se va urmări permanent ca bucăţile de saltea să se suprapună şi să se aştearnă uniform pe fundul albiei fără să formeze "bucle". - Realizarea prismului din piatră brută nesortată (m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. Această fază tehnologică se execută după 2-3 zile de la terminarea lansării la apă şi lestării saltelelor. Construcţia prismului se va realiza din blocuri de piatră nesortată. Blocurile de piatră vor avea greutăţi de până la 1 t/buc şi vor fi aranjate pe un taluz cu panta dinspre apă de 1:2,5 şi cea dinspre mal de 1:1,5. Aranjarea blocurilor de piatră se va efectua cu 36

37 ajutorul unei macarale plutitoare de 50 tf astfel încât volumul de goluri dintre blocurile de piatră să fie cât mai redus. Piatra brută este transportată până la locul de punere în operă în containere aflate pe gabara metalică de 300 t tractată de un remorcher fluvial de 400 CP. In cazul în care se vor constata lipsuri de piatră pe taluz, acestea se vor completa, după care taluzul va fi nivelat grosier deasupra apei. Realizarea următoarei faze tehnologice nu va întârzia mai mult de 3-5 zile. - Realizarea stratului suport din piatră brută sortată (m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. Stratul suport alcătuit din piatră brută sortată are rol de completare şi de aducere la profil a prismului de piatră brută nesortată. Blocurile de piatră brută sortată care alcătuiesc stratul suport au greutăţi cuprinse între kg/buc şi grosimi de cca 50 cm. Piatra brută este transportată în containere amplasate pe gabara. Din containere, piatra este aşezată pe taluz cu ajutorul unei macarale plutitoare. Trecerea la faza următoare nu va depăşi 10 zile. - Realizarea imbrăcăminţii de protecţie a taluzului (m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. Imbrăcămintea de protecţie a taluzului se realizează din piatră brută sortată dispusă în două straturi, blocurile împreunându-se astfel încât să se obţină o suprafaţă exterioară cât mai plană, estetică şi funcţională. Greutatea blocurilor de piatră este de 0,2-1,0 t/buc. Stratul final de îmbrăcăminte are grosimea de 1,20 m. Pentru punerea în operă a blocurilor de piatră se va folosi o macara plutitoare de 50 tf. Dispunerea blocurilor de piatră sub apă se va executa pe un taluz de 2:3. Deasupra apei se va realiza o ranguire îngrijită pe un taluz de 2:5. După realizarea îmbrăcăminţii din piatră brută, se poate considera că apărarea de mal este stabilă la acţiunea apei. - Trotuare din piatră spartă mm încadrate cu bordururi din piatră brută(ml): total ml, din care 5905 ml pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. - Umplutură din piatră brută nesortată kg/buc sub trotuare (m 3 ): total m 3, din care m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. - Aplanarea taluzului cu piatră spartă (m 3 ): total m 3, din care 7148m 3 pe Lot1 şi m 3 pe Lot2. ESTACADE NOI, REABILITARE ESTACADE EXISTENTE a) Lucrări pregătitoare Şablonare, trasarea lucrărilor (ml): total 640 ml, din care 505 ml pe Lot1 (estacade noi+estacade existente) şi 135 ml pe Lot2 (2 estacade noi). Curăţirea amprizei(m 2 ): total m 2, din care 5700m 2 pe Lot1 şi 1200m 2 pe Lot2 Tăiere arbori( buc): total 6 buc, din care 4 buc (estacade noi) pe Lot1 şi 2 buc pe Lot2. 37

38 b) Terasamente: Umpluturi din material local bine compactat pentru execuţia platformei de legătură cu estacada (m 3 ): total 2100 m 3, din care 2100 m 3 (estacade noi) pe Lot1 şi 0 m 3 pe Lot2. c) Construcţii Piloţi din beton armat prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, bătuţi de la apă (buc): total 557buc, din care 407 buc (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 150 buc pe Lot2. Beton armat monolit/prefabricat C35/45, în elementele structurale ale estacadei, inclusiv cofraje, armături (m 3 ): total 1518 m 3, din care 1318 m 3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 200 m 3 pe Lot2. Beton armat monolit C35/45 în fundaţii, placa estacadei ăi pasarela de acces, inclusiv cofraje, armături şi confecţii metalice, balustrade (m 3 ): total 579 m 3, din care 471 m 3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 108 m 3 pe Lot2. Pereu de protecţie a platformei de legătura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-1 t/buc pe strat suport din geotextil şi piatră spartă, inclusiv fundaţia de la bază (m 3 ): total 1980 m 3, din care 1980 m 3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 0 m 3 pe Lot2. Amenajarea sistemului rutier al platformei de legătură cu estacada, cu piatră spartă mm, pe un strat suport de balast şi geotextil (m 3 ): total 1170 m 3, din care 1170 m 3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 0 m 3 pe Lot2. REFACERE DIGURI INSURMENSIBILE (JETELE) a) Lucrări pregătitoare - Pichetare de detaliu (ml): total ml, din care 7700 ml jetea de nord şi 6900 ml pe jetea de sud. b) Terasamente: - c) Construcţii: - Imbrăcăminte din piatră brută 0.5-1t/buc(m 3 ): total m 3, din care m 3 pe jetea de nord şi m 3 pe jetea de sud. Cantităţile de lucrări se vor realiză în etape, nu se vor deschide fronturi mari de lucru simultan astfel că nu se va produce o aglomerare de utilaje pe apă (în zona malurilor) şi nu se va înregistra o creştere semnificativă a traficului pentru aprovizionarea cu produse de carieră. Utilaje folosite la construcţia lucrărilor propuse în proiect Utilajele folosite sunt cele pe care le are în dotare sau le închiriază constructorul. Dotările minimale ar trebui să conţină: ponton, drăgi tip Delta, barje, remorcher, macara plutitoare, greifer plutitor, buldozer, basculantă, excavator, compactor, Rip- 38

39 Rap pentru lestare saltele, vibro-înfigător, montat pe o platformă plutitoare (ponton), necesar la baterea piloţilor de la estacade. În timpul funcţionării proiectului nu se derulează nici un proces de producţie şi nu este necesară forţă de muncă decât în perioadele în care se fac lucrări specifice, periodice, de întreţinere şi reparaţie, care sunt în sarcina beneficiarului AFDJ Galaţi. În faza de execuţie a proiectului se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţia locală. Proiectul nu necesită migrarea unei forţe de muncă în zonă în perioada execuţiei proiectului. Activităţile din proiectul Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu necesită controlul integrat al poluării conform OUG nr. 152/2005, actualizată Activităţi de dezafectare Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia lemnoasă din zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele inundate din apropierea malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona digmal. Produsul intermediar rezultat este lemnul de foc iar ca deşeuri resturi vegetale, cioate extrase prin dragare.extragerea exemplarelor de salcie inventariate în fronturile de lucru se va executa de firmă specializată pe baza unui proces tehnologic avizat de organele silvice. Materialul lemnos rezultat va fi fasonat, încărcat în barje şi transportat pe apă la proximul depozit de lemn de foc pentru a fi valorificat la populaţia locală. După eliberarea terenului se vor aborda lucrările specifice pentru consolidarea malurilor. 3. DEŞEURI 3.1. Generarea deşeurilor Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe suprafeţe restrânse din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista surse de producere a deşeurilor. Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse petroliere, baterii şi acumulatori, DEEE. Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina. Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria nepericuloase şi se constituie din: 39

40 - anrocamente diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate; - piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat; - beton armat monolit/prefabricat, nisip; - fier, oţel laminat special; - material local provenit din dragare pentru umpluturi. Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în Centralizatoarele din Anexele studiului de fezabilitate, precum si in cap. 1.9 din RIM. Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor, care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie. Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de îmbarcare pentru transport pe apă. Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină). Alimentarea mijloacelor de transport se va face la staţiile de combustibili din localităţi. Organizarea de şantier nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de construcţie. Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare pensiune, care va avea şi regim de cantină) iar deşeurile menajere vor fi reduse (PET-uri, ambalaje). 40

41 Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face în locuri deja destinate acestei utilizări (în afara amplasamentului proiectului), precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu consumul de materiale. În condiţii normale de lucru, materiile prime şi materialele vor fi utilizate integral şi nu vor genera deşeuri/resturi în punctele de lucru, în afară de ambalaje ce vor fi colectate. În concluzie, activiăţile din proiect desfăşurate în puncte de lucru repartizate pe malurile erodate parţial submerse din lungul Canalului Sulina şi organizarea de şantier, vor genera cantităţi reduse de deşeuri nepericuloase, inerte chimic şi fizic. In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative în vigoare. Prin activităţile derulate în perimetrul proiectului nu vor fi utilizate si nu vor rezulta alte substanţe sau preparate chimice periculoase, în niciuna din fazele proiectului. Categoriile de deşeuri conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, care se estimeaza a fi produse in perioada de executie sunt: - deseuri din constructii si demolari (17) - deșeuri municipale și asimilabile nepericuloase (20) - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificată în altă parte. Tabelul 8. Listă deşeuri estimat a fi produse în timpul lucrărilor de execuţie Cod deşeu Denumire deşeu conform HG 856/2002 Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificata in alta parte ambalaje de hârtie şi carton ambalaje de materiale plastice ambalaje metalice ambalaje de sticla Deşeuri din construcţii şi demolări lemn pământ şi pietre, altele decât cele specificate la deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la amestecuri metalice Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate 41

42 Cod deşeu Denumire deşeu conform HG 856/2002 separat hârtie şi carton materiale plastice deşeuri biodegradabile alte fracţii, nespecificate nămoluri din fosele septice Conform datelor statistice privind indicele de producere a deşeurilor menajere din România (Strategia naţională de gestionare a deşeurilor , planul de gestionare a deşeurilor în Romania), cantitatea de deşeuri menajere produse de un locuitor este de 0.4 kg/locuitor/an în mediul rural şi 0.9 kg/locuitor/an în mediul urban. Pentru faza de execuţie se estimează că se vor crea un numar de cca 92 locuri de muncă, temporar, numai pentru perioada de construcţie. Durata estimată pentru execuţia lucrărilor este de 48 luni, din care 36 luni efectiv lucrate (cu o medie de 20 zile/luna reprezentand 720 zile lucrătoare) datorită perioadelor de întreruperi datorate condiţiilor meteorologice defavorabile. Având în vedere cele expuse anterior şi plecând de la premisa ca angajaţii au obiceiuri urbane, se poate estima cantitatea de deşeuri produsă de personalul angajat temporar în perioada de construcţie la cca 59,62 tone pentru întreaga perioadă de construcţie. Conform datelor din Raportul anual privind starea mediului în Romania pentru anul 2014, structura deşeurilor menajere este cea estimată în tabelul Managementul deşeurilor In general deşeurile curente (menajere, ambalajele, deşeurile metalice) sunt inerte chimic şi fizic nu prezintă riscuri majore pentru mediu. Deseurile menajere vor fi colectate selectiv, in pubele amplasate in spatii amenajate in acest scop in incinta organizarilor de santier si vor fi preluate conform contractului de prestari servicii incheiat cu Primariile de pe raza carora vor fi amplasate organizarile de santier/ agentii reciclatori. În perimetrul nu se produc deşeuri periculoase sau radioactive în nici una din fazele proiectului. Tabelul 9. Structura şi managementul deşeurilor generate în faza de construcţie pe amplasamentul proiectului 42

43 Nr. crt. Deseu Procent % Cantitate deşeu tone/peri oada de executie (48 luni) Starea fizică Cod deseu Cantitate deşeu valorificată tone/peri oada de execuţie Cantitate deşeu eliminată tone/peri oada de execuţie 1. Hârtie şi S , carton Plastic S , Sticlă S , Metal S , Altele S ,41 - Cantitate deşeu rămasă în stoc tone/perio ada de execuţie După realizarea investiţiei nu vor exista surse de producere a deşeurilor. Deșeurile municipale rezultate de la personalul angajat se vor colecta selectiv și vor fi valorificare prin intermediul operatorilor economici autorizați pentru desfășurarea activităților de valorificare /reciclare. Deşeurile de materiale utilizate rezultate de la lucrările de construcţie vor fi eliminate în locurile special amenajate puse la dispoziţie de către AFDJ. Surplusul de material dragat va fi transportat şi deversat în locurile de deversare aprobate anual de Apele Române. Spre exemplu, locurile de deversare aprobate de Apele Române în 2016, comunicate de AFDJ Galaţi, sunt următoarele: 1. În mare, la 2 mile marine de geamandura de aterizare spre larg în direcția axului Canalului Sulina; 2. În mare, la sud de gura Canalului Sulina, la 4 mile marine de farul de aterizare, pe direcția SV, cât mai aproape de țărm; 3. Km Braț Sfântu Gheorghe, mal stâng; 43

44 4. Mm , mal drept; 5. Mm 58-58½, mal drept; 6. Mm , mal drept; 7. Mm 59-60½ ct mai aproape de malul românesc al Dunării; 8. Mm , mal drept Conform H.G. nr. 155/ martie 1999 referitoare la Introducerea Registrelor de Administrare a Deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor, constructorul are obligaţia de a ţine registre în care să consemneze evidenţa deşeurilor şi modul de administrare a lor. Constructorul are obligaţia de a ţine registre lunare în care să consemneze producerea de deşeuri, depozitarea, tratare şi transport, reciclare şi depozitarea lor definitivă. Cantităţile de deşeuri pot fi evaluate sumar conform unuei liste de cantităţi. Măsuri propuse pentru minimizarea generării deşeurilor pe amplasament în timpul execuţiei; Întreținerea autovehiculelor se va face în unități specializate, astfel încât pe amplasament nu vor fi generate deșeuri de uleiuri uzate, anvelope, baterii uzate etc. - Evitarea formării de stocuri de materii prime și depozitarea temporară pe platforme cu şanţuri perimetrale de gardă, iar manipularea acestora şi a pământurilor se va face astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii. - Verificarea periodică/întreținerea în condiții optime de funcționare a echipamentelor şi utilajelor. - Deseurile rezultate de la lucrarile de constructie vor fi eliminate in locurile special amenajate puse la dispozitie de catre AFDJ. - Deşeurile provenite de la angajaţii şantierului, colectate în toaletele ecologice, vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. 4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. Apa Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Ape subterane În Spaţiul Hidrografic Dobrogea Litoral sunt identificate şi delimitate 10 corpuri de ape subterane. Dintre acestea 4 aparţin tipului poros permeabil (depozite holocene, pleistocen medii-superioare), 4 corpuri aparţin tipului fisural-carstic (dezvoltate pe depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană) şi 2 corpuri aparţin tipului carstic-fisural (de vârstă jurasică). Acviferele de adâncime, au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind cantonate în complexul psefitic din bază, constituit din pietrişuri şi complexul psamitic 44

45 inferior şi mediu cu nisipuri care au o bună permeabilitate, fiind alimentate din apele Dunării în zona de contact cu unitatea structurală Depresiunea Predobrogeană. Grosimea acestor acvifere este de m în partea centrală a Deltei Dunării, fiind sub presiune, iar nivelul piezometric la adâncime, între 0,5-15 m în partea vestică şi între m în cea estică. Prin forajele la adâncimi de peste 200 m, făcute la Chilia Veche, Periprava, Crişan şi Sfântu Gheorghe în formaţiuni portlandiene (Jurasic superior), s-au evidenţiat ape cu mineralizări care variază de la 18-20g/l până la g/l, iar tipul hidrochimic fiind, de regulă, clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian. Acviferele freatice sunt în strânsă legătură cu morfologia Deltei Dunării, în ceea ce priveşte adâncimea, şi cu regimul hidrologic al Dunării, sub aspectul variaţiei nivelului. În grindurile fluviatile care mărginesc braţele Dunării, influenţa Dunării se remarcă de la nivelul de peste 5-6 hidrograde şi pe o lăţime maximă de 500 m. Această relaţie strânsă permite ca apele freatice să nu fie mineralizate, având un grad acceptabil de potabilitate. Pe măsura distanţării de braţele principale, acviferele au o mai mare independenţă dar reducându-se gradul de potabilitate. În grindurile marine (Letea şi Caraorman, în special) se remarcă o circulaţie a apelor freatice mai mare datorită depozitelor nisipoase dar şi posibilitatea sărăturării prin evapotranspiraţie este mai mare. Adâncimea apelor freatice este între 0,5-1,0m în depresiunile dintre dune şi ajunge la 4 m în dune. Gradul de mineralizare este diferit fiind sub 1g/l în aşa numitele ape suspendate care sunt alimentate numai din precipitaţii şi ajung la un ecart de variaţie foarte mare, între 3-60 g/l la apele din orizonturile de adâncime mai mare Ape de suprafaţă Investiţia propusă în proiectul Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere. Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele tei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care reprezintă artere majore prin care fluviul Dunărea asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid, şi cinci zone hidrografice : - Zona Chilia-Sulina, între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina. - Zona Sulina- Sfântu Gheprghe, între baţele Sulina şi Sfântu Gheprghe. - Zona Sfântu Gheprghe Razelm, la sud între braţul Sfântu Gheprghe şi lacul Razelm. - Zona Complexului lagunar Razelm-Zmeica-Goloviţa-Sinoe. - Zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa litoralului Deltei, în care sunt incluse atât corpuri de apă care nu sunt puternic modificate cât şi corpuri de apă puternic antropizate. Corpurile de apă supraterane din teritoriul analizat se constituie din două categorii de ape curgătoare şi anume : 45

46 - Dunărea şi braţele sale - Gârlele şi canalele cu circulaţie activă a apei Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei. O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi zoobentos). Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale importante (Mila 35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă). Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include: Brațul Sulina, cu o lungime de 63 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24 (7,32m) care asigură navigația navelor maritime până la capacitatea de tdw, parţial descărcate. Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km. Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la 7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită eroziunii albiei pe anumite sectoare. Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apa - necesare pentru amplasarea şi dimensionarea construcţiilor hidrotehnice, cu evidenţierea unor situaţii caracteristice 46

47 Prin măsurile prevăzute în documentaţia tehnică, evaluate în cadrul acestui raport,precum şi în proiectele tehnice de execuţie, se vor respecta normele şi legile enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor. Pe Dunăre, regimul nivelurilor înregistrează variații foarte mari în cursul anului, prezentând probleme specifice pentru navigaţie. Pe cursul inferior al Dunării, nivelurile cele mai ridicate se înregistrează primăvara (aprilie-mai), iar cele mai coborâte vara spre toamnă (august-septembrie). De la intrarea pe teritoriul românesc km şi până la vărsare, regimul de curgere al Dunării, pe tronsoane, se prezintă astfel: - km 1075 km regim de retenţie; - km 863 km curgere liberă; - km 175 km 63 - curgere liberă; - km 63 km 0 - regim de canal. Valorile anuale ale debitelor maxime din regim îndiguit nu s-au modificat faţă de cele din regim natural ( mc/s mc/s în secțiunea Isaccea). Pe Dunărea unică la Isaccea, la debite mai mari de mc/s, Brațului Sulina îi revine cca. 18,5% din debitul Dunării unice. În timpul apelor mici ale Dunării cu debite sub mc/s, brațul Tulcea își micșorează debitul relativ de apa, brațul Sulina îşi măreşte debitul iar brațul Sf. Gheorghe şi-l micşorează. În urma calculelor efectuate, s-au stabilit o serie de valori pentru debitele şi nivelele maxime şi minime la intrarea în Delta Dunării, pentru asigurările de 1%, 5%, 10%, 90%, 95% şi 99%, preyentate sintetic în tabele următoare. Parametrici statistici pe anii ai debitelor de apă maxime anuale (m 3 /s) ale Dunării la intrarea în Delta Dunării: Maximum Anul Media Minimum Anul Abaterea pătratică Coef. var ,2078 Valorile asigurate ale debitelor de apă maxime anuale (m 3 /s) Asigurări(%) 1% 5% 10% Valori asigurate Valorile asigurate ale nivelelor de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea corespunzătoare debitelor de apă maxime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta. Asigurări(%) ale debitelo 1% de apa 5% 10% Valori asigurate ale nivelel (cm) 47

48 Nivelele de apă (cm) faţă de zero mira în secțiunile mirelor hidrometrice din lungul Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa maxime anuale asigurate ale Dunării Asigurări (%) Zero miră (m) 1% (cm) 5% (cm) 10% (cm) Tulcea (Mm 38,6) 0, Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0, Gorgova (Mm 21,0) 0, Crişan (Mm 12,3) 0, Portul Sulina (Mm 0,0) 0, Gura canalului Sulina (Mm 5,0) 0, Nivelele asigurate absolute (cm) în lungul Canalului Sulina în raport de zero Marea Neagră Sulina. Distanțe faţă de mi Asigurări (%) Mire Hidrometrice marină zero km Tulcea 71, Ceatal Sf. Gheorghe 62, Gorgova 38, Crişan 22, Sulina Port 0, Marea Neagră -9, Parametrici statistici pe anii ai debitelor de apa minime anuale (m 3 /s) ale Dunării la intrarea în Delta Dunării: Maximum Anul Media Minimum Anul Abaterea pătratică Coef. Var Valorile asigurate ale debitelor de apă minime anuale (m 3 /s) ale Dunării la intrarea în Deltă Asigurări (%) 1 (%) 2 (%) 5 (%) Valori asigurate (m 3 /s) Valorile asigurate ale nivelelor minime de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea corespunzătoare debitelor de apă minime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta Asigurări (%) 90 (%) 95 (%) 99 (%) Valori asigurate (cm) Nivelele de apă (cm) minime anuale faţă de zero miră în secțiunile mirelor hidrometrice din lungul Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa minime anuale asigurate ale Dunării Asigurări (%) Zero mira (m) 90% (cm) 95% (cm) 99% (cm) Tulcea (Mm 38,6) 0, Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0,

49 Gorgova (Mm 21,0) 0, Crişan (Mm 12,3) 0, Portul Sulina (Mm 0,0) 0, Gura Canalului Sulina (Mm 5,0 0, Pentru ilustrarea în lungul Canalului Sulina a nivelelor asigurate absolute (cm) în raport de zero Marea Neagră Sulina se da mai jos tabelul respectiv Distanțe faţă de mi Asigurări (%) Mire Hidrometrice marină zero km Tulcea 71, Ceatal Sf. Gheorghe 62, Gorgova 38, Crişan 22, Sulina Port 0, Marea Neagră -9, În cadrul determinării debitelor extreme s-au calculat parametrii statistici, precum abaterea medie pătratică şi coeficientul de variație ca raport între abaterea medie pătratică şi media valorilor seriei de date. Se face precizarea ca valorile analizate pe perioada reprezintă o serie statistică care permite calculele de mai sus cu o marja de eroare mai mică de 3.5%. Având în vedere necesitatea tranzitării unor debite de apă constante şi uniformizarea adâncimii în lungul canalului, cota coronamentului lucrărilor de apărare maluri s-a proiectat la nivelul maxim cu asigurarea de 10% plus o garda de val de 0,5 m. Pentru determinarea eficienţei lucrărilor existente şi stabilirea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei şi protejarea localităţilor, precum şi a influenţei acestora asupra nivelurilor şi vitezelor apei pe Canalul Sulina, a fost realizată modelarea 2D pe sectoarele cuprinse intre Mm si Mm 0 si Mm 0 si Hm 80, respectiv de la 1 km amonte de ramificaţia Brațului Tulcea al Dunării în Canalul Sulina şi Brațul Sf. Gheorghe, 1 km pe Brațul Sf. Gheorghe şi 1 km pe Canalul Sulina şi Bara Sulina, cu ajutorul modelului matematic RMA Kalypso. Modelul efectueaza calculul suprafetei libere a apei în mişcare permanentă gradual variată pentru cele trei obiective majore: Apărări de maluri pe Canalul Sulina Distribuția debitelor la bifurcația de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea Sulina Sf. Gheorghe) Problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră. Datele de intrare sunt constituite din: Descrierea albiei - prin profile topografice si batimetrice; Distanţe între profile; 49

50 Debitele de calcul; Condiţiile limită amonte şi aval; Coeficienţii de rezistenţă (rugozitate) ai albiei. Principalele date oferite de program sunt: -Caracteristicile hidraulice analitic şi grafic privind niveluri de apă, adâncimi, lăţimi la oglinda apei, secţiuni de curgere şi viteze medii în albie; -Eforturile de forfecare. Verificarea fiabilitatii, stabilitatii si eficientei lucrarilor hidrotehnice proiectate -Tendinţele de sedimentare cu rezultat direct in elaborarea strategiei de atenuare a sedimentarii in gura Canalului si reducerea cantitatilor de dragaj -Redarea grafica a profilelor transversale si profilul logitudinal cu pozarea nivelelor. Calculele au fost efectuate pentru o gama larga de debite, respectiv Q2%, Q10%, Q20%, Q50, Q100%. Modelul a aplicat în calcule pentru rugozitatea patului albiei echivalenta cu rugozitatea nisipului echivalent după Nikuradse cu ajutorul "zonelor de rezistență de curgere", iar zonele studiate au fost împărţite într-un mod simplificat folosind cinci clasificări diferite. Pentru patul fluviului a fost aplicat un singur parametru considerând dune de nisip pe patul fluviului. Pentru maluri se consideră clase diferite în funcţie clasificarea vizuală. Pentru zonele împădurite au fost considerați parametrii de vegetație. Modelul bifurcației a utilizat o condiție de debit in amonte şi aval pentru fiecare braț si o condiție limită de nivel al apei, dupa cum urmeaza: Combinații de bază ale condițiilor limită La Bara Sulina, hidrodinamica situației a fost calculată folosind un scenariu mediu hidrologic, fiind introduse condiții limită pentru debitele de intrare (amonte) de Q = 1,200 m³/s la Canalul Sulina şi un nivel mediu de apă 0.0 m nivel Marea Neagră. S-a cosiderat constantă situația hidrologică, variabila fiind data de forța vântului care acționează pe Marea Neagră pe toate direcțiile principale ale vântului (W, NW, N, NE, E), pentru sezoanele determinante: primavară, vară şi toamnă. Toate cazurile au fost simulate pentru o medie a vitezei vântului de 5 m/s. In ceea ce priveşte încărcările din gheţă asupra apărărilor de mal, datorită faptului că acestea sunt poziţionate paralel cu cursul apei, iar poduri de gheață nu sunt frecvent înregistrate pe Canalul Sulina, s-a luat în considerare forţa cu care sloiurile de gheață acționează asupra malurilor; alegerea soluţiilor tehnice pentru consolidarea malurilor a avut în vedere teorii şi măsuri de prevenire a contactului gheţii cu apăraăile de mal, respectiv: o Pentru a rezista acțiunii unui câmp de gheață, trebuie aplicată o panta mai mare de 1:1.75, iar protecția din anrocamente trebuie să aiba sortul D50 mai mare decât grosimea maximă a gheții (Wuebben, 1995). 50

51 o Asupra malurilor încărcările maxime din gheață vor acționa în același timp cu încărcările provocate de spărgătorul de gheață care împinge blocurile de gheaţă în malurile protejate. In Anexe sunt prezentate rezultatele calculelor hidraulice atât în regim natural cât şi în regim amenajat, prezentându-se în cele două variante nivelurile, adâncimea apei, vitezele medii, lăţimea la nivelul albiei, distanţele dintre profile şi rugozitatea medie echivalentă. De asemenea, sunt prezentate profilele transversale (cu indicarea nivelurilor corespunzătoare debitelor de calcul) şi profilul longitudinal pe Canalul Sulina pe sectorul studiat. Date hidrogeologice şi hidrochimice Stare, presiuni şi consecinţe Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de mică adâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către puţine gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare. În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu sunt corespunzătoare şi nu sunt utilizate. Folosirea apei direct din Dunăre pentru consum menajer sau pentru îmbăiere în condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă ,constituie un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării. Totuşi având în vedere faptul că în perimetrul RBDD nu sunt surse majore de poluare a apei, apreciem că nu se poate vorbi de un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului Tulcea, precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea. Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din perimetrul RBDD. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2014, ținând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de secțiuni. Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se evaluează calitatea apelor de suprafaţă pentru 16 lacuri. 51

52 Calitatea apelor fluviului Dunărea este urmărită sistematic prin sistemul naţional de supraveghere a calităţii apelor în 11 secţiuni de control de ordinul I (9 pe Dunăre, câte una pe braţele Chilia şi Sulina). Conform «Raportului anual privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru anul 2014», referitor la calitatea apei se menţioneaza următoarele: Concentratia medie a azotului din azotiţi încadrează apa Dunării în limitele clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi lacuri, comparativ cu anii anteriori când valorile atingeau pragul clasei a III-a de calitate; excepţie a făcut calitatea apei din lacul Nebunu şi lacul Roşu când a fost atins pragul corespunzator clasei V stare ecologică proastă în luna iulie. Valorile concentratiilor de azot din azotaţi încadrează calitatea apei pe Dunăre, braţe şi canale, precum şi lacuri în clasele I si II-a de calitate, stare ecologică bună şi foarte bună, conform standardelor în vigoare. Concentraţiile medii anuale de azot total încadreaza apa Dunării în clasa I de calitate, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi lacuri, cu excepţia lacurilor Miazăzi, Isac, Goloviţa şi Razim, care s-au încadrat în clasa II-a de calitate. Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I-a de calitate atât în anul 2014 cât şi în anii anteriori, cu excepţia lacurilor Sinoe şi Razim, care se încadrează în clasa a II-a de calitate. Valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi în 2013 şi 2014 pentru lacurile şi canalele din RBDD sunt corespunzătoare clasei I-a de calitate (stare ecologică foarte bună). PH-ul din apa lacurilor în anii 2014 şi 2013 se află în domeniul respectiv unităţi de ph. Concentraţiile de oxigen în anii au valori corespunzătoare clasei a IV de calitate, respectiv o stare ecologică slabă în lacurile din Delta Dunării, în timp ce consumul biochimic de oxigen încadreaza apa în clasele III si IV de calitate. Concentraţiile anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa I-a de calitate, dar s-au constatat depăşiri semnificative în lacurile Sinoe, Goloviţa şi Razim unde valorile au ajuns la clasa a V-a, respectiv a III-a de calitate. Valorile medii anuale ale concentratiilor de sulfaţi încadrează apa lacurilor în clasa I-a de calitate, exceptie făcând lacul Sinoe. «Raportul anual privind starea mediului în judeţul Tulcea 2014», în cadrul analizei repartiţiei lungimii cursului de apă din punct de vedere calitativ, conform evaluării stării ecologice a fluviului Dunărea, concluzionează că cca 37% se încadreaza într-o stare ecologică bună, diferenţa de 63 % din lungime fiind încadrată într-o stare ecologică proastă. (cap 2 Apa). In «Master Planul Biosfera Delta Dunării» se precizează că pe teritoriul RBDD compoziţia chimică pentru Dunăre este relativ omogenă, fără variaţii sensibile de-a lungul cursului său. Influenţa afluenţilor Siret şi Prut, care au o mineralizare mai ridicată, 52

53 nu este resimţită datorită debitului mare al Dunării. De asemenea, în zona de vărsare în Marea Nagră, nu se resimte o influenţă majoră a apei marine saline asupra apelor fluviului. Mineralizarea apelor Dunării (conţinutul de săruri dizolvate) variază între mg/l, aceasta fiind influenţată de modificările sezoniere ale debitului de apă. Principalele surse de poluare privind nutrienţii sunt: gospodăriile particulare, industriile, agricultura şi fermele de animale. Poluarea cu petrol a apelor fluviale datorită circulaţiei navale rămâne o problemă majoră. Poluarea bacteriologică este relativ ridicată mai ales în zona marilor oraşe datorită evacuării de ape uzate orăşeneşti neepurate. În judeţul Tulcea sunt identificate 6 zone hidrogeologice care prezintă diferenţe semnificative privind calitatea apei subterane (Fig 2 ). Fig. 2 Tipuri de zone hidrogeologice pentru calitatea apei subterane în judeţul Tulcea Terenurile din lungul Canalului Sulina se încadrează în zona cu apă subterană de mică adâncime, existentă în depozitele aluvionare ale Deltei, cu debit redus şi vulnerabilitate la poluare (culoarea bleu în hartă). În aceste condiţii, fluviul Dunărea este 53

54 principala sursă de apă din zona de studiu, iar calitatea apei acesteia este evaluată în unsprezece secțiuni de control. În conformitate cu datele rezultate din monitorizare, calitatea apei corespunde clasei 1 sau 2 din cele 5 ( adică o sursă acceptabilă pentru potabilizarea apei ) în toate cele 11 puncte de control. Potrivit datelor analizate de ANAR, din septembrie până în noiembrie 2013, majoritatea corpurilor de apă existente în zona de studiu se află într-o stare bună (1 și 2). În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zona de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală. În 2011, pentru atingerea obiectivelor UE și pentru îmbunătățirea standardelor de viață, Consiliul Județean Tulcea a elaborat un Master Plan pentru alimentare cu apă și sistem de canalizare, la nivel județean. Master Plan-ul grupează aglomerările de populație în funcție de densitatea populației la un sistem comun de apă și canalizare. Investițiile propuse pentru alimentarea cu apă și canalizare din cadrul Master Plan-ului sunt împărțite în investiții urbane și rurale. Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele urbane sunt: - Îmbunătățirea calității apei și alimentarea cu apă a orașelor Tulcea și Măcin. Aceasta include extinderea sursei Bogza, construirea unei stații de eliminare a nitraților în orașul Tulcea, extinderea sursei de apă subterană pentru Măcin, reabilitarea sursei de apă în Satu Nou și construirea unei stații de epurare în Babadag. - Extinderea rețelei de distribuție a apei în zonele urbane din Tulcea și Isaccea până la atingerea unei acoperiri de 100%. - Reducerea pierderilor de apă prin reabilitarea conductelor de transport și distribuție în Tulcea și Babadag. - Îmbunătățirea sistemului de întreținere și reabilitare a stației de pompare în Babadag. - Reabilitarea rezervoarelor de apă în Carierei, Satu Nou, Fabrica de zahăr și Cabanei. Obţinerea unei rate mai mari de racordare la sistemul de canalizare. - Reabilitarea vechilor canale colectoare pentru eliminarea poluării. Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele rurale sunt: - Asigurarea unei surse sigure de alimentare cu apă. - Reabilitarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție. - Investiții în canalele colectoare sau în fosele septice. - Construirea și reabilitarea rezervoarelor de apă. - Investiții în echipamentele pentru canalizare și cisterne-vidanje pentru transportul apelor uzate. Pentru Inima Deltei, unde satele au sub p.e., Master Planul propune investiții pentru fose septice noi. Pentru sate de peste p.e., Planul propune o rețea 54

55 centralizată de canalizare, stații de pompare și stații de mici dimensiuni, pentru tratarea apelor uzate (SEAU). În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit.faţă de anii anteriori se constată o diminuare a deversărilor de ape cu hidrocarburi de la nave. Activitatea Şantierului Naval Sulina se reduce la reparaţii de nave. Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faza de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru o gestionare ecologică a deşeurilor. În 2014 nu s-au semnalat poluări accidentale de la activităţile industriale. La controalele planificate şi cele tematice efectuate împreună cu Căpitănia Tulcea şi Sulina s-a constatat în general că se respectă legislaţia din domeniul deşeurilor mai ales a celor periculoase (uleiuri uzate, reziduuri de hidrocarburi), se ţine evidenţa în Jurnalul de evidenţă al deşeurilor generate de nave, dar şi în conformitate cu HG 856/2002, cu excepţia unei singure societăţi care fost sancţionată pentru că nu avea gestiunea deşeurilor conform HG 856/2002). Poluări În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Poluări cu efect transfrontier În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Informaţii despre zonele de protecţie sanitară Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia de prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare staţie potabilizare apã aducţiune înmagazinare distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta Dunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenţa unui strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m ( 1,05 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor apelor Dunãrii. În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală. 55

56 Alimentarea cu apa Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului. În faza de construcţie a proiectului nu se impune consum industrial sau menajer de apă. La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei tehnologice şi nici a unui agent termic. În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată (PET) procurată din comerţ şi transportată la puctele de lucru prin grija Constructorului. Se estimează un consum de 100 l/zi. Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare pensiune, care va avea şi regim de cantină). În faza de funcţionare nu este cazul. Bilanţul consumului de apă nu cuprinde consum industrial sau menajer de apă, ci un consum estimativ de 100 l/zi apă potabilă îmbuteliată, procurată din comerţ Managementul apelor uzate Pe amplasament nu se colecteaza apa pluvială şi nici nu sunt condiţii de contaminare a ei prin scurgerea liberă. Pe amplasament nu se generează şi nu se evacuează ape uzate industriale sau menajere. Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară prelevarea de apă. În faza de construcţie a proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. Bilanţul apelor uzate nu cuprinde cantităţi de ape uzate menajere, industriale, pluviale evacuate. În faza de funcţionare nu este cazul Prognozarea impactului asupra apei Din punct de vedere al încadrării în schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, lucrările hidrotehnice proiectate nu modifică managementul bazinului hidrografic, deoarece realizarea investiţiei nu presupune 56

57 modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării. Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului. Atât în faza de execuţie cât şi în cea de exploatare a consolidărilor de maluri, lucrările hidrotehnice propuse prin actualul proiect nu modifică nivelurile şi vitezele medii pe Canalul Sulina şi nu vor avea un impact negativ asupra regimului de curgere a apelor Dunării, aceastea având rolul menţinerii echilibrului debitelor pe Canalul Sulina şi diminuării fenomenelor de eroziune. Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor este asigurată prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect. Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare. Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării. Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru dragare, excavare, umplere etc., trebuie respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier. Principalele surse de poluare a apei sunt cele ce duc la creşterea temporară, în perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare. Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval. O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite distanţe. Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate. Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ. 57

58 Prezenţa drăgii şi a altor utilaje în plutire poate conduce la o deversare accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a utilajelor. Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului Sulina. Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului. După terminarea lucrărilor, antrepenorul va asigura curăţirea locului din ampriza lucrărilor executate pe apă.în acest fel efectele poluării apei pot fi eliminate sau limitate prin măsuri organizatorice prevăzute de constructor. Realizarea investiţiei nu implică utilizarea substanţelor toxice şi periculoase. Tabelul 10. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de influenţă a Tipuri de impact proiectului impact direct impact indirect Apa de suprafaţă/subterană 0-2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor impact pe termen scurt -2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor impact pe termen lung +1 Se elimină transportul de aluviuni care cresc turbiditatea apei, prin stoparea eroziunii malurilor impact cumulativ cu lucrările executate în etapa I +1 Creşte lungi mea malurilor consolidate, protejate de eroziune Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea: -3 efect negativ semnificativ -2 efect negativ mediu -1 efect negativ nesemnificativ 0 efect neutru +1 efect pozitiv nesemnificativ +2 efect pozitiv mediu +3 efect pozitiv semnificativ Pentru componenta de mediu apa, impactul negativ nu este semnificativ, chiar în condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai multe efecte negative se pot produce accidental şi numai în faza de construcţie. Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de 58

59 construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate. Impactul rezidual este nesemnificativ Tabelul 11. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse) Componenta din sfera de influenţă Tipuri de impact proiectului impact dire impact indirect impact impact termen scu Apa de suprafaţă/subterană impact cumula termen lungcu lucrăr executate în etap Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea: -3 efect negativ semnificativ -2 efect negativ mediu -1 efect negativ nesemnificativ 0 efect neutru +1 efect pozitiv nesemnificativ +2 efect pozitiv mediu +3 efect pozitiv semnificativ Impact nesemnificativ asupra calităţii şi cantităţii de apă din zona de influenţă a proiectului, datorat realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt (directe/indirecte) înceteaza să se manifeste. Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu va produce, în niciuna din faze, impact transfrontieră asupra componentei de mediu apa Măsuri de diminuare a impactului În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru evitarea poluării apelor de suprafaţă, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor apropiate şi se va respecta întocmai tehnologia de execuţie prezentată în proiect ca şi măsurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale (în special produse petroliere combustibili) din timpul activităţii utilajelor tehnologice, prevăzute în proiect. In faza de construcţie constructorul va fi obligat sa asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate. În faza de construcţie a proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. In faza de funcţionare a construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, nu este cazul. Pentru protecţia calităţii apelor se vor avea în vedere şi următoarele măsuri: 59

60 Orice activitate sau lucrare prin care se afecteaza dinamica naturală a apelor va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM. Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din zona de activitate. Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate. Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se vor face numai în unităţi specializate, deci în afara amplasamentului. Stocarea şi evacuarea deşeurilor se va face conform reglementărilor specifice în vigoare. Monitorizarea echipamentelor şi utilajelor. Instruirea corespunzătoare a muncitorilor. Limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic. Nu se va lucra în perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunăre sau în perioada de îngheţ a apei din Canalul Sulina. Nu se va lucra în perioadele cu ape mari. Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor în zona în care se execută lucrările Aerul Date generale Clima judetului Tulcea este continentală excesivă, cu precipitaţii reduse ( sub 400 mm / an ), cu umiditate atmosferică ridicată în zona deltei, veri călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord est spre sud vest, Crivăţul, care aduce ierni foarte reci uneori îngheţând chiar Dunărea şi Delta pe perioade scurte. In vară, vînturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucă pământul şi transformă solul în praf. Temperaturile sunt mai scăzute în vest în zona de deal, în timp ce pe ţărm ( Sulina ) briza mării aduce aer cald şi umed înregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarnă din ţară. Clima din zona amplasamentului este temperat continentală, având următorii parametri: temperatura medie anuală...+11,1c temperatura minimă absolută...-25,6 C temperatura maximă absolută...+37,5 C Precipitațiile medii anuale au valoarea de 359 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani. Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna... 74,9 mm 60

61 primăvara... 81,3 mm vara ,2 mm toamna... 89,6 mm Sunt considerate cu precipitații toate zilele în care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviță, grindină, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm. Direcția predominantă a vânturilor este cea nord-estică (18,3%) şi nordică (13,1%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 11,7%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,3-5,3 m/s. Adâncimea maximă de îngheț este de 0,80 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț cu T 0 C este de 84,2 zile/an. Informaţii despre poluarea de fond a aerului CJ Tulcea, prin Hotărârea 67/2010, a aprobat Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului în Judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10, deoarece concentraţiile acestora depăşeau valoarea limită plus marja de toleranţă sau erau mai mari decât valoarea limită. Sursele care au generat depăşirea limitelor admisibile, stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, la pulberi în suspensie indicator PM10, la nivelul judeţului Tulcea, sunt (conform Raportului privind starea de calitate a mediului în judeţul Tulcea, anul 2013): - traficul rutier, care este responsabil de aproximativ 70% din poluarea atmosferică, datorită în principal stării drumurilor; - şantierele de construcţii; - industria ; - resuspensia solului - încălzirea rezidenţială La nivelul judeţului Tulcea funcţionează 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului : - TL1 staţie de tip trafic amplasată în municipiul Tulcea la o intersecţie cu trafic intens ; - TL2 staţie tip industrial amplasată la aproximativ 1 km faţă de platforma industrială Tulcea Vest ; - staţie tip suburban/trafic amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea. Evoluţia concentraţiilor anuale de PM10 la staţia TL1 din judeţul Tulcea se prezintă astfel: 27,16 μg/m 3 /2010, 18,39 μg/m 3 /2011, 18,61 μg/m 3 /2012, 26,64 μg/m 3 /2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului). Conform datelor prezentate în Rapoartele privind starea mediului, în perioada , se remarcă o scădere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2) datorată, în special, 61

62 folosirii gazului natural în locul combustibilor lichizi la încălzirea locuinţelor. Evoluţia nivelurilor emisiilor anuale de SO2 se prezintă astfel: 346,96 t/2009, 13,74 t/2010, 10,18 t/2011, 9,82 t/2012, 9,14 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului). Tendinţa în ceea ce priveşte evoluţia emisiilor de oxizi de azot (NOx) este una descrescătoare pentru judeţul Tulcea, de la 1285 t/an în 2012 la 1243,19t/an în Valorile emisiilor de amoniac (NH3) au înregistrat o creştere semnificativă în anii anteriori. Contribuţia majoră la producerea acestor emisii în judeţul Tulcea o are zootehnia (68%), urmată de tratarea şi depozitarea deşeurilor (32%). Evoluţia nivelurilor emisiilor anuale de NH3 se prezintă astfel: 17,2 t/2009, 218,54 t/2010, 610,67 t/2011, 557,81 t/2012, 694,91 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului). Pe raza judeţului Tulcea există şi doi agenţi economici care deţin instalaţii IPPC şi care intră astfel sub incidenţa Directivei Emisii Industriale ( Alum SA şi Vard Tulcea SA). În ceea ce priveşte desfăşurarea transportului naval, conform Strategiei Deltei Dunării pentru perioada , activităţile curente din porturi au un impact negativ asupra mediului, condiţiile existente fiind insuficiente în raport cu cerinţele minime pe care românia şi le-a asumat prin convenţiile internaţionale şi prin legislaţia europeană transpusă în legislaţia naţională : - operare inadecvată a mărfurilor vrac (cereale,minereu, cocs, bauxită,fosfaţi, îngrăşăminte uree), ceea ce conduce la poluarea directă a aerului prin dispersia pulberilor ; - poluarea aerului cu noxe provenite de la navele care tranzitează cât şi de la navele operative. Pe raza RBDD nu sunt staţii de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici. Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au fost efectuate măsurători privind calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Utilizarea energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploare nesemnificativă la acest moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilor solare pentru încălzirea apei menajere. Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind afectate principalele căi de migraţie a păsărilor. Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona limitrofă rezervaţiei. În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării industria se dezvoltă pe baza exploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole, agricole şi stuficole. Poluări 62

63 În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Poluări cu efect transfrontier În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării Surse şi poluanţi generaţi Principalele surse de poluare a aerului vor fi active doar în faza de construcţie a proiectului şi sunt prezentate sintetic în tabelul următor. Tabelul 12. Surse de poluanţi atmosferici Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează Surse de combustie de tip motoare cu ardere internă (punctiforme, libere, nedirijate în zona frontului de lucru): barjă, draglină, macara plutitoare, greifer,buldozer, vibro-înfigător, compactor, remorci de transport piatră ) Surse mobile (liniare) deplasarea mijloacelor de transport pe drumuri publice, de la cariere la locul de încărcare în barje. Generator pentru producere energie electrică cu motor diesel utilizat ocazional în principal la lucrările de la estacade Emisii din funcţionarea motoarelor (Tabel 11) : -monoxid de carbon -oxizi de azot -oxizi de sulf -hidrocarburi -aldehide -acizi organici -pulberi solide Emisii datorate traficului de transport materiale (Tabel 12) -emisii de praf, emisii din gaze de eşapament Emisii din funcţionarea motorului diesel al generatorului (Tabel 13) -construcţie (curăţirea amprizei, tăierea exemplarelor de salcie din apă, dragaje, umplutură cu material dragat, construirea apărărilor de mal din piatră brută, construirea/reabilitarea estacadelor) Emisii reduse cantitativ şi disipate datorită curenţilor. - constructie a lucrărilor hidrotehnice propuse - constructie a lucrărilor hidrotehnice propuse (la estacade în principal, maxim 5% din timpul total de lucru) 63

64 Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate (NOx, SO2, CO, particule). Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele în funcţiune depind de următorii factori: tehnologia de fabricaţie a motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; varsta motorului/utilajului; caracteristicile carburantului (ex. continutul de sulf). Emisiile de poluanţi sunt cu atât mai reduse cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare având consumuri cât mai reduse pe unitatea de putere. Surselor caracteristice activităţilor din amplasamentul proiectului nu li se pot asocia concentraţii standard în emisie fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaţi motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi nici cu alte normative referitoare la emisii. In vederea determinării emisiilor de poluanţi în atmosfera din aria pe care se vor desfăşura lucrările trebuie luate în considerare următoarele elemente: Categoriile de lucrări ce urmează a fi executate; Cantităţile de materiale manevrate pe categorii de lucrări ; Tipul utilajelor; Numărul de utilaje pe tipuri; Capacitatea şi consumul de carburanţi ale utilajelor, pe tipuri de utilaje; Durata lucrărilor / perioada de funcţionare efectivă a utilajelor în timpul programului de lucru. Consumul de carburanţi corespunzător lucrărilor se va estima pe baza cantităţilor de lucrări în succesiunile şi cu timpii de execuţie specifici şi se va putea determina concret după desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu parcul de maşini şi utilaje de care va dispune constructorul. Determinarea debitelor masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă în timpul executării lucrărilor s-a făcut conform cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR ( elaborata sub egida Agenţiei Europene de Mediu pentru poluanţii emişi de trafic greu şi utilaje. In conformitate cu metodologia menţionată, abordarea privind estimarea emisiilor de la lucrările de execuţie a construcţiilor se bazează pe luarea în considerare a lucrărilor în ansamblu, care se execută pe intreaga arie implicată. Emisiile de poluanţi în atmosferă în fronturilr de lucru au o durată egală cu durata zilnică a programului de lucru (tipic 10 ore/zi în activitatea de construcţii), dar nu toate utilajele 64

65 vor funcţiona continuu în timpul unei zile de lucru, de aceea se pot înregistra variaţii importante de la o zi la alta şi chiar de la o oră la alta. Spre exemplificare vom prezenta un calcul orientativ luînd în considerare un timp de lucru de 526 ore de lucru cu utilaje grele cu un consum estimativ de motorina de 25,2 kg/oră, respectiv un consum total de combustibil de 13,252 t. In tabelul 13. sunt prezentate debitele masice ale emisiilor de poluanţi în atmosferă estimate a rezulta din activitatea utilajelor utilizate în perioada de constructie. Tabel 13. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite de la utilajele grele folosite în realizarea construcţiilor hidrotehnice (surse libere, nedirijate) Nr.crt Poluant Emisii maxime orare (g/h) Emisii totale (g) 1 CO 220, ,6 2 CO2 86, ,33 3 NOx 1021, ,4 4 N2O 1, , NH3 0, ,828 6 SO2 11, ,08 7 PM2,5 33, ,24 8 Pb 0,0009 0, HAP 0,0002 0, COVNM 44, ,32 După cum s-a menţionat, normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii pentru surse nedirijate şi libere. După cum se observă din tabelul 5. debitele masice orare şi totale nu prezintă valori care să afecteze calitatea aerului din zonă. O altă sursă de poluanţi specifici va fi reprezentată de gazele de eşapament rezultate din funcţionarea motoarelor cu ardere internă aferente vehiculelor utilizate pentru transport (autovehiculele care transportă anrocamente şi alte sortimente de piatră de la cariere, piloţi din beton prefabricat şi alte materiale necesare apărărilor de mal, estacadelor, molurilor de dirijare etc.). Consumul aferent transportului materialelor se va putea determina concret după desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu parcul de maşini şi utilaje de care va dispune constructorul. Spre exemplificare, considerând date rezultate în lucrări similare, pentru un sector de lucru care ar cuprinde apărări de mal şi estacade, se prezintă un calcul bazat pe următoarele elemente: pentru transportul terestru al produselor de carieră şi a altor materiale se vor folosi autocamioane cu o capacitate de încărcare de 40 t, cu o viteză maximă de deplasare de 40 km/oră pe un traseu mediu dus -gol/întors-încărcat de cca 82 km (de la sursele de aprovizionare până la locul de îmbarcare în barjă). Pentru a nu creşte semnificativ traficul rutier pe drumurile publice din judeţul Tulcea, multe din ele cu infrastructura nemodernizată, se estimează un flux maxim de transport de aproximativ 6 65

66 auto/zi. Menţionăm că se recomandă constructorului aprovizionarea ritmică cu materii/materiale pentru a nu intensifica traficul rutier pe drumurile publice aflate pe traseul utilizat. Luând în considerare un consum standard de motorina de 240 g/km (valoare medie conform cu metodologia EMEP/EEA 2009), aplicată la condiţiile prezentate în exemplificare, rezultă o cantitate totală estimată de motorină ce va fi consumată în activitatea de transport a materialelor (pentru un sector de lucru cu apărari de mal şi estacade) de 0,115 t/zi. Prin arderea acestei cantităţi de motorină folosită în transportul auto, debitele masice zilnice şi orare ale emisiilor în atmosferă provenite din activitatea de transport, estimate a rezulta (disipate în lungul traselor parcuse), sunt prezentate în tabelul 14. Tabel 14. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite din transport terestru (surse mobile) Nr.crt Poluant Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/h) 1 CO 921,6 38,400 2 CO 2 361,728 15,072 3 NO x 4262,4 177,600 4 N 2O 7,0272 0,293 5 NH 3 1,728 0,072 6 SO 2 46,08 1,920 7 PM 2,5 138,24 5,760 8 Pb 0, , HAP 0, , COVNM 184,32 7,680 Pentru sursele mobile - autovehiculele rutiere respectarea normelor existente cade în sarcina constructorului care le va utiliza în traficul auto de lucru. Beneficiarul poate solicita/realiza un plan de management al transportului care va asigura un trafic optim, iar în procesul de selecţie a contractorilor va putea impune respectarea planului de management şi dotarea corespunzătoare a autovehiculelor. Valorile estimate în conformitate cu traficul prognozat (6 auto/zi) nu sunt de natură să producă efecte nedorite asupra calităţii aerului pe traseul de transport. Traficul naval pentru transportul cu barje şi efectuarea lucrărilor dinspre apă, cu utilajele «în plutire», (desfăşurat în faza de construcţie a proiectului, în apropierea malurilor din lungul Canalului Sulina), este nesemnificativ în raport cu circulaţia navală desfăşurată în mod normal pe Canalul Sulina. Acest trafic naval de lucru este compus dintr-un număr redus de ambarcaţiuni/utilaje, se deplasează pe distanţe relativ scurte, 66

67 în timpul programului de lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi poate fi adaptat unui program de funcţionare restrictiv ca durată zilnică, perioadă de activitate condiţiilor din fiecare sector de lucru din amplasamentul proiectului. În aceste condiţii se poate aprecia că emisiile în atmosferă rezultate din activtatea de transport/funcţionare pe apă sunt în cantităţi nesemnificative, se disipează în scurt timp fiind preluate de curenţii de aer care activează în lungul Canalului Sulina. În anumite faze ale procesului tehnologic (spre exemplu la executarea /reabilitarea estacadelor), pe timp scurt, se poate utiliza un generator de electricitate ca sursă proprie de energie electrică. Generatorele electrice utilizate pentru asigurarea energiei electrice reprezintă o sursă mică de ardere (având o putere <20 MW), iar emisiile asociate motorelor generatorelor electrice reprezentă surse staţionare, incluse conform NFR din la sectorul 1.A, 5.a, Alte surse staţionare de combustie. Consumul zilnic (maxim) de motorină estimat pentru funcţionarea generatoarelor diesel-electric este de 7 m3. Având în vedere acest consum şi factorii de emisie prezentaţi în ghidul mai sus menţionat (combustibili lichizi), au fost calculate debitele masice maximale de poluanţi posibil a fi evacuaţi în atmosferă (tabelul 15). Tabel 15. Debitele masice (maximale) de poluanţi emişi în atmosferă de motorul diesel al unui generator de electricitate Nr.crt Poluant UM Total emisii (g/zi) Emisii orare 1 CO g/gj 12242,94 510,123 2 NOx g/gj 30607, ,307 3 SO2 g/gj 42850,3 1785,429 4 TSP g/gj 8417, ,709 5 PM10 g/gj 6580, ,191 6 PM2,5 g/gj 5050, ,426 7 COVNM g/gj 4744, ,673 8 Pb mg/gj 4897, ,049 9 Cd mg/gj 91,822 3, Hg mg/gj 30,607 1, As mg/gj 306, , Cr mg/gj 3917, , Cu mg/gj 2203,73 91, Zn mg/gj 2754, ,778 Notă: Acestea reprezintă valori pentru situaţia cea mai nefavorabilă, fără a ţine cont de tipul motorului şi considerând că motorul nu este echipat cu sisteme de filtrare şi protecţie. Timpul de funcţionare al motoarelor la consum maxim este redus, respctiv cca. 5% din perioada totală a execuţiei lucrărilor. Prin Legea nr. 104/2011 Privind calitatea aerului înconjurător sunt stabilite valorile limită ale poluanţilor prezenţi în atmosferă, măsurate pentru diferite intervale de mediere 67

68 sau, dacă aceste masurători nu sunt disponible, se poate utiliza orice metodă pentru a calcula, previziona sau estima nivelul de poluare (art. 3, lit. c). Estimarea valorilor emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultaţi în perioada de asigurare a sursei proprii de energie electrică prin funcţionarea unui generator electric, se poate efectua pe baza metodei analitice, luând în calcul volumul de aer necesar arderii unui volum estimat de combustibil (7 m3 motorină) într-un interval de timp dat, respectiv 24 ore. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 16, comparativ cu valorile limită prevăzute în Legea nr. 104/2011. Tabelul 16. Niveluri maximale de poluanţi emişi în atmosferă de motorul generatorului de electricitate, comparativ cu valorile limită prevăzute de Legea 104/2011 Nr.crt Poluant UM Concentraţii estimate* Protecţia sănătăţii Protecţia sănătăţii Protecţia vegeteţiei Protecţia vegeteţiei Prag superior Prag inferio Prag superior Prag inferio 1 CO μg/m 3 0, ,0 2 NOx μg/m 3 0, , ,5 3 SO2 μg/m 3 0, , TSP μg/m 3 0, PM10 μg/m 3 0, , PM2,5 μg/m 3 0, COVNM μg/m 3 0,058 3,5 2, Pb μg/m 3 0,060 0,35 0, Cd ng/m 3 1, , Hg ng/m 3 0, As ng/m 3 3, Cr ng/m 3 47, Cu ng/m 3 26, Zn ng/m 3 33, Notă: (*) Valorile estimate sunt maximale şi fără a se ţine cont de echipamentele de reducere a emisiilor pe care motoarele moderne le au în dotare. Valorile calculate în situaţia estimativă prezentată, privind emisiile în aer produse în timpul funcţionării generatorului de electricitate, se înscriu în limitele valorilor admisibile (pentru toţi parametrii), fără a prezenta un risc pentru atmosfera din vecinătatea amplasamentului Prognozarea poluării aerului Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiectul Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală va produce o serie de emisii în atmosferă rezultate din funcţionarea utilajelor grele în fronturile de lucru şi din gazele de aşapament emise în timpul transportului materialelor necesare. 68

69 Tabelul 17. Matricea primară de evaluare a impactului (+/- măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de Tipuri de impact influenţă a proiectului impact impact impact pe impact pe impact direct indirect termen termen cumulativ scurt lung cu lucrările executate în etapa I Aer/Climă Emisiile în aer se produc numai în Emisii. Emisii faza de construcţie: datorate datorate Lucrările se desfaşoară într-o zonă funcţionării funcţionării în care circulaţia curenţilor de aer utilajelor în utilajelor în este destul de mare(în lungul faza de faza de Canalului Sulina), se poate aprecia că în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri noxele emise de utilajele în funcţiune se vor disipa şi nu se vor înregistra depăşiri ale LMA. Deoarece pentru construirea apărărilor de mal pe Canalul Sulina se folosesc blocuri mari de piatră nesortată aranjate cu macaraua plutitoare, considerăm că poluarea atmosferică cu particule este practic nesemnificativă. Traficul naval de lucru este compus dintr-un număr redus de ambarcaţiuni/utilaje, ce se deplasează pe distanţe relativ scurte, în timpul programului de lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi poate fi adaptat unui program de funcţionare restrictiv ca durată zilnică, perioadă de activitate etc. condiţiilor din fiecare sector de lucru construcţie construcţie. 69

70 din amplasamentul proiectului. În aceste condiţii se poate aprecia că emisiile în atmosferă rezultate din activtatea de transport/funcţionare pe apă sunt în cantităţi nesemnificative, se disipează în scurt timp fiind preluate de curenţii de aer care activează în lungul Canalului Sulina. În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice), nu se emit noxe sau particule în aer, acestea rezumându-se la cele datorate traficului naval existent pe Canalul Sulina. Notă: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea: -3 efect negativ semnificativ -2 efect negativ mediu -1 efect negativ nesemnificativ 0 efect neutru +1 efect pozitiv nesemnificativ +2 efect pozitiv mediu +3 efect pozitiv semnificativ În faza de construcţie a proiectului se poate produce un efect negativ direct, pe termen scurt, asupra calităţii aerului prin disiparea de particule solide (praf, pulberi) şi noxe, manifestat pe plan local ( în sectoarele de lucru de pe malurile Canalului Sulina) şi în lungul drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru transportul sortimentelor de piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi funcţionării utilajelor în sectoarele de lucru. Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt punctuale sau mobile, libere, nedirijate şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe fronturi mici de lucru), temporar, manifestat pe plan local în perioada programului de lucru în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice propuse. Are o probabilitate de apariţie sigură, se manifestă numai în faza de construcţie şi este reversibil Există posibilitatea reducerii nivelurilor de emisii în atmosferă a poluării prin respectarea tehnicii şi tehnologiei de execuţie prezentate în documentaţie, prin aplicarea măsurilor propuse în proiect, prin respectarea condiţiilor impuse prin avizele/acordurilor emise conform legislaţiei în vigoare. 70

71 În general, în zona malurilor din lungul Canalului Sulina, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul navigaţiei. Luând în considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, şi se manifestă pe tot parcursul anului, se poate concluziona că este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA). După încheierea lucrărilor, efectul negativ încetează, nu se mai manifestă în faza de existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate. Se poate concluziona că implementarea proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală va produce un impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza de construcţie, de scurtă durată, reversibil. În niciuna din activităţile proiectului, derulate în faza de construcţie, nu se vor înregistra niveluri de poluare atmosferică care să atingă sau să depăşească valorile limită şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili. Nu sunt condiţii care să indice producerea unui efect cumulativ pentru poluanţii emişi în aer pe plan local, în timpul lucrului, cu niveluri reduse, de surse libere nedirijate, care se disipează fiind preluaţi de curenţii din lungul Canalului Sulina. Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra aerulul prin activităţile de realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina Măsuri de diminuare a impactului Pentru o protecţie sporită a zonelor de pe amplasamentul şi din proximitatea amplasamentului proiectului se recomandă adoptarea unor măsuri simple de management care să prevină apariţia oricăror evenimente nedorite. In vederea reducerii emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri specifice: Utilizarea de mijloace de construcţie performante şi realizarea de inspecţii tehnice periodice la toate utilajele şi echipamentele ce vor funcţiona în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice de pe amplasamentul proiectului; Folosirea de utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi care produc emisii reduse de monoxid de carbon; Alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic; Utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul 71

72 rutier de marfă sau persoane şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei; Minimizarea emisiilor de praf şi pulberi ţn suspensie rezultate din lucrările de manipulare (săpare, compactare, strângerea în grămezi, încărcarea-descărcarea) a pamanturilor, materialuli provenit din dragare, prin aplicarea de tehnologii care să conducă la repectarea prevederilor STAS privind protecţia atmosferei; evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când viteza vântului depăşeşte 3 m/s; Depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngrădite şi acoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului; Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin stropirea frontului de lucru pentru evitarea formării prafului în perioadele secetoase şi cu vânt puternic; Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic. Nu sunt necesare instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gezelor evacuate). Nu se impun măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie nefavorabile. Nu este cazul pentru zone de protecţie sanitară (ZPS) Solul Date generale Pentru identificarea succesiunii litologice şi a naturii terenului de fundare din zona studiată, au fost efectuate, în conformitate cu tema de proiectare, 8 încercări de penetrare dinamică ușoară şi 9 foraje. Rezultatele încercărilor de penetrare dinamică au fost utilizate pentru definitivarea profilului litologic, împreună cu rezultatele obținute din prelevarea de probe de pământ. Forajele s-au executat cu instalaţia Geoprobe 6620DT, prin foraj percutant uscat, cu recoltare de probe de pământ. În general, în toate forajele executate în zonele de interes privind proiectarea lucrărilor de apărări de mal, s-a întâlnit o succesiune de depozite aluviale, coezive la suprafață, cu grosimi variabile, sub care s-au întâlnit depozite necoezive, cu apă. Fiind depozite aluviale, pământurile sunt neuniforme, prezentând variabilitate mare pe orizontală, cât şi pe verticală. Depozitele argiloase prăfoase au, de regulă, o consistență scăzută, sunt foarte umede şi/sau saturate cu apă. În general, acestea au compresibilitate mare şi foarte mare. Depozitele fine nisipoase se prezintă saturate, fiind de la afânate până la pământuri cu îndesare medie. Caracteristicile solurilor obţinute prin studiul geotehnic se prezintă în cele ce urmează. 72

73 Forajul 1, executat aproximativ la mila marină 2+400, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,25 m = sol vegetal; 0,25 1,10 m = nisip fin cenușiu cu intercalații cafenii, cu apă de la adâncimea de 1,00 m; 1,10 2,20 m = praf argilos cenușiu, plastic moale; 2,20 3,50 m = argilă prăfoasă cu trecere la praf argilos, plastic moale la consistentă; 3,50 8,25 m = praf argilos cenușiu, plastic curgător la moale; 8,25 13,10 m = nisip cenușiu, cu rare fragmente de cochilii, cu apă; 13,10 14,00 m = praf nisipos argilos cenușiu; 14,00 16,00 m = praf argilos cenușiu plastic consistent. La data execuției forajului s-au întâlnit infiltrații de apă pe intervalul de adâncime 1,20 13,10 m (după cca. 12 ore, Nhs = 1,00 m). Forajul 2, executat aproximativ la mila marină , pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,30 m = sol vegetal; 0,30 0,60 m = praf nisipos cafeniu, cu rădăcini de plante; 0,60 4,30 m = praf argilos slab nisipos, foarte umed, plastic moale la consistent, cu rădăcini de plante; 4,30 5,90 m = argilă prafoasă plastic vârtoasă; 5,90 11,00 m = praf argilos galben cenușiu, plastic consistent; 11,00 12,00 m = argilă galbenă cu intercalații cenuşii, cu cochilii şi fragmente de cochilii, plastic vârtoasă; 12,00 12,50 m = praf nisipos galben. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 0,80 m. Forajul 3, executat la mila , pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,30 m = sol vegetal; 0,30 2,00 m = praf argilos cafeniu, umed, plastic consistent la plastic vârtos; 2,00 4,00 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la vârtoasă; 4,00 5,20 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la moale, cu miros de mâl; 5,20 18,00 m = praf argilos nisipos cenușiu, foarte umed, plastic moale la consistent, cu miros de mâl; La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,80 m (nivelul hidrostatic, după 12 ore, fiind la adâncimea de 0,90 m). Forajul 4, executat la mila marină , pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,30 m = sol vegetal; 73

74 0,30 4,00 m = argilă prăfoasă slab nisipoasă cafenie, umedă, plastic consistentă; 4,00 8,00 m = nisip prăfos cenușiu, saturat, cu slab miros de mâl; 8,00 11,00 m = nisip fin cenușiu cu lentile de praf argilos nisipos; 11,00 18,00 m = nisip fin cenușiu. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,60 m (cota nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,00 m). Forajul 5, executat la mila marină , pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,25 m = sol vegetal; 0,25 1,90 m = praf argilos cafeniu, ușor umed, plastic vârtos; 1,90 9,00 m = praf argilos cenușiu, plastic consistentă la moale, cu miros specific de mâl; 9,00 12,30 m = nisip fin prăfos şi nisip mediu cenușiu. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,50 m (cota nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,10 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 6, executat la mila marină 7+100, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,20 m = sol vegetal; 0,20 1,80 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă; 1,80 7,00 m = praf nisipos cenușiu, cu intercalații nisipoase, moale, cu apă; 7,00 10,00 m = nisip fin la grosier cenușiu, cu lentile de praf nisipos, cu apă; 10,00 12,00 m = nisip fin cu liant argilos, cu apă; 12,00 14,50 m = nisip grosier cenușiu, cu apă; 14,50 16,00 m = argilă cenușie-vineție, plastic moale la consistentă. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 1,80 m (cota nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,70 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 7, executat la mila marină 8+400, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,20 m = sol vegetal; 0,20 1,20 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă; 1,20 6,00 m = argilă nisipoasă cenusie, moale; 6,00 8,00 m = nisip fin cenușiu, cu slab liant argilos, cu apă; 8,00 15,00 m = nisip grosier cu separații de praf nisipos cenușiu, cu apă; La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,80 m (cota nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 2,60 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 8, executat la mila marină , pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,20 m = sol vegetal; 0,20 1,50 m = praf galben uscat, tare, cu rădăcini de plante; 74

75 1,50 2,40 m = praf nisipos micaceu galben cenușiu, uscat; 2,40 3,50 m = praf cenușiu, cu rădăcini de plante, plastic consistent; 3,50 4,50 m = argilă prăfoasă plastic consistentă, cu rădăcini de plante; 4,50 5,00 m = praf nisipos cenușiu; 5,00 9,00 m = praf nisipos cenușiu în slab liant argilos, cu rădăcini de plante, plastic moale; 9,00 10,60 m = praf slab argilos cenușiu, umed, plastic consistent la moale; 10,60 15,00 m = praf nisipos slab argilos cenușiu, palstic consistent la moale. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 3,50 m (nivel hidrostatic Nhs = 3,50 m). Forajul 9, executat la mila marină , pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: 0,00 0,25 m = sol vegetal; 0,25 1,30 m = praf galben cu vinișoare calcaroase şi rădăcini de plante, uscat; 1,30 3,50 m = praf cenușiu cafeniu; 3,50 5,00 m = praf în liant argilos, cu rădăcini de plante, plastic consistent; 5,00 6,30 m = praf slab argilos cenușiu, cu miros de mâl; 6,30 8,90 m = praf nisipos cenușiu; 8,90 10,50 m = nisip fin şi nisip prăfos cenușiu; 10,50 15,00 m = praf nisipos cenușiu. Datele geotehnice evidențiază prezența unor terenuri cu portanţă scăzută, aflate în stare submersă. Cotele de adâncime ale apariţiei apei în foraje sunt în legătură cu nivelul oglinzii apei Canalului Sulina. Pachetele de depozite aluviale (cu structură specifică şi porozitate mare) formează corpuri lentiliforme, dar şi stratiforme, cu dezvoltări spaţiale, continuităţi hidraulice şi poziţii diverse. Cu excepția unor intervale cu stare de consistență plastic vârtoasă, pământurile investigate prezintă pe verticala amplasamentului o stare de consistență scăzută (plastic moale la consistență). Se recomandă o atenție specială soluțiilor constructive cu precădere în zonele unde se constată pământuri cu consistență redusă, în vederea creșterii stabilității malurilor. Lucrările hidrotehnice de apărare a malurilor sunt proiectate să nu aducă modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă La proiectarea soluţiilor tehnice s-au respectat recomandările prezentate în studiul geotehnic, pentru eliminarea riscului geotehnic şi asigurarea stabilităţii consolidărilor de mal pe amplasamentul cercetat. În concluzie, faţă de cele mai sus prezentate, în condițiile respectării recomandărilor de ordin tehnic prezentate în studiul geotehnic, obiectivele aferente se pot proiecta pe amplasamentul cercetat. 75

76 Surse de poluare a solurilor Potenţialele scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, care pot apărea doar în situaţii accidentale, când, printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru. În cazul în care totu şi se vor produce astfel de incidente, suprafeţele de sol potenţial afectate vor fi mici şi se va interveni imediat pentru stoparea sursei, limitarea extinderii poluării şi eliminarea acesteia. Pe amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de carburanţi Sedimentarea emisiilor de poluanţi din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de transport şi funcţionarea utilajelor în fronturile de lucru. Riscul acumulării în sol a unor astfel de substanţe este puţin probabil să se producă atât datorită cantităţilor reduse de emisii în aer, limitate în zona fronturilor de lucru şi a volumului redus de lucrări terestre. Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor în plutire. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc. Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte. Pe amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de carburanţi/lubrifianţi şi nici nu se vor efectua lucrări de reparaţii sau întreţinere la utilajele sau mijloacele de transport utilizate pentru lucrările din proiect. În activităţile proiectului nu se utilizează şi nu se produc substanţe chimice, parazitologice, entomologice, microbiologice sau radiaţii. Nu sunt necesare dotări speciale pentru protecţia solului Prognozarea impactului În prezent, zonele de mal din lungul Canalului Sulina expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă. În faza de construcţie a proiectului se vor executa lucrări de curăţire a amprizei, escavaţii locale, dragaje, umpluturi cu material dragat sau material local, extrageri arbori dispesaţi în zona inundată, în lungul Canalului Sulina, pe sectoarele destinate construcţiilor hidrotehnice, care totalizează o lungime de ml. Asupra solului din zona malurilor erodate pe care se vor construi apărările de mal noi, va fi generată o agresiune fizică în perioada de desfăşurare a activităţii de profilare 76

77 prin dragare a malurilor subacvatice, pentru realizarea pantelor corespunzătoare la taluze. Lucrările de terasamente şi realizarea consolidării malurilor prin «îmbrăcare» cu elemente de piatră brută de diferite dimensiuni nu sunt poluante (nu genereaza o poluare chimică) asupra solului. Tabelul 18. CENTRALIZATOR CANTITĂŢI LUCRĂRI TERASAMENTE Nr. Denumirea fazei de lucru UM LOT1 LOT1 LOT2 LOT2 crt. Apărări mal Estacade noi Apărări Estacade /mol dirijare /reabilitate mal noi TOTAL 1 Curăţirea amprizei inclusiv mp escavaţii locale, umpluturi Dragaje pe sectoare de mc lucru Umpluturi cu material mc dragat/ 0 material local 4 Tăieri material lemnos buc Dragarea este o activitate care are loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. La lucrările care necesită fundare (în principal la estacade noi), situate pe soluri plastic consistente şi plastic vârtoase, lăţimea tălpii fundaţiei va fi de 1.0 m şi adâncimea de fundare (faţă de nivelul terenului sistematizat) de 2 m. În cazul pământurilor coezive plastic moi la plastic curgătoare sau a pământurilor necoezive afânate, acestea sunt terenuri slabe de fundare şi pe care nu se va funda direct, decât cu îmbunătăţirea terenului de fundare. Consolidarea malurilor supuse eroziunii se face prin bordarea lor cu o îmbrăcăminte din piatră brută de diferite dimensiuni care realizează un înveliş protector şi împiedică pierderea unor suprafeţe de teren prin acţiune erozivă a valurilor, gheţurilor, viiturilor etc. În aceste condiţii se poate afirma că modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură, se produc pe sectoare mici 77

78 din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra solului. După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi creşterea stabilităţii malurilor. În şantierele de lucru, deşi majoritatea lucrărilor se vor desfăşura dinspre/de pe apă, cu utilajele «în plutire» (ceea ce diminuează mult posibilitatea de impact asupra solului), se pot manifesta temporar, local, accidental, efecte negative puţin semnificative asupra solului, datorate: -ocupării temporare a unor mici suprafeţe de teren pentru depozitarea unor materiale; -transportului parţial terestru până la zonele de încărcare în barje; -posibilei poluări accidentale cu deşeurilor menajere sau resturi de materiale, uleiuri etc. Au un efect negativ local, temporar, puţin semnificativ, reversibil după terminarea fazei de construcţii. Tabelul 19. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de Tipuri de impact influenţă a amenajamentului impact direct impact impact pe impact pe impact indirect termen termen cumulativ cu scurt lung lucrările executate în etapa I Sol Profilarea Profilarea Se Creşte lungi malurilor prin malurilor stopează mea maluri- dragare, prin procesele lor consoli- săpături, dragare, erozionale date, protejate umpluturi săpături, din zona de eroziune umpluturi malurilor Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea: -3 efect negativ semnificativ -2 efect negativ mediu -1 efect negativ nesemnificativ 0 efect neutru +1 efect pozitiv nesemnificativ +2 efect pozitiv mediu +3 efect pozitiv semnificativ Aceste efecte potenţiale pot fi prevenite/diminuate prin măsurile tehnico organizatorice impuse constructorului. 78

79 Tabelul 20. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse) Componenta din sfera de influenţă a Tipuri de impact proiectului impact impact impact pe impact pe impact cumula direct indirect termen termen tiv cu lucrările scurt lung executate în etapa I Sol Impact negativ nesemnificativ asupra solului, produs pe plan local, temporar, doar în faza de construcţie. În faza de funcţionare a lucrărilor proiectate nu se manifestă nici un impact negativ asupra solului. Dimpotrivă, se exercită o protecţie asupra eroziunii malurilor, respectiv se impiedică spălarea solului din zona malurilor, ceea ce reprezintă un efect pozitiv Măsuri de diminuare a impactului In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri: Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate in perioada de realizare a investiţiei; Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din utilajele şi mijloacele de transport; Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi excavate iar volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală. Respectarea instrucţiunilor de lucru Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R Geologia subsolului Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Informaţii generale Din punct de vedere structural, teritoriul aparţine Platformei Dobrogei. Falia Galaţi Tulcea Mahmudia separă compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzător luncii şi Deltei Dunării, de compartimentul mai ridicat din sud, Dobrogea de Nord. 79

80 Delta Dunării şi Balta Isaccei au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, sarmaţiene, pliocene şi apoi formaţiunile de luncă şi deltaice cuaternare (argile, mâluri, nisipuri). Din punct de vedere al litologiei de suprafaţă, teritoriul la care ne referim constituie un vast complex nisipos, care începe chiar de la suprafaţă cu un depozit de nisipuri micacee fine. Mai în adâncime apar şi intercalaţii de nisipuri fine argiloase cenuşii în alternanţă cu argile roşcate cu rare lentile de pietrişuri mărunte şi de praf argilos. Slaba coeziune a acestor nisipuri şi lipsa vegetaţiei a făcut ca ele să fie uşor şi permanent antrenate de vânt. Din punct de vedere geomorfologic, Delta Dunării (a doua ca mărime în Europa), cu altitudini între 3-6 m pe braţele Dunării până la 13 m pe dunele din grindul Letea, ocupă partea de nord-est a judeţului Tulcea. Delta Dunării propriu-zisă, între braţele Chilia şi Sf. Gheorghe (2590 km2) este alcătuită din grinduri fluviatile (în lungul braţelor Dunării) orientate pe direcţia vest-est, grinduri fluvio - maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) orientate pe direcţia nord-sud şi dominate de un relief de dune, grinduri continentale (Chilia, Stipoc) ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic, numeroase lacuri (Furtuna, Gorgova, Isacov, Matiţa, Puiu), mlaştini,suprafeţe acvatice acoperite cu plaur şi stuf. Câmpia Dunavăţului, situată la sud de Braţul Sf. Gheorghe, constituie o asociaţie de şesuri aluviale joase, mlaştini, lacuri (Zătonu Nou, Dranov), canale (Dunavăţ, Dranov, Ciotica) şi grinduri fluvio - maritime (Crasnicol, Dranov, Frasin, Perişor, Buhaz). După factorii care au influenţat formarea Deltei, respectiv după natura şi caracterul depozitelor, Delta Dunării se subîmparte în două părţi: - Delta fluvială, la vest de linia Periprava Crişan şi un punct situat în aval de canalul Dranov; - Delta fluvio-maritimă, la est de această linie. Delta Dunării, la care se adaugă şi câmpiile litorale joase, sunt dominate, ca urmare a extinderii mari a suprafeţelor acvatice, de procese fluvio - lacustre şi marine. Acestora li se subordonează şi alte tipuri de procese, cum sunt cele eoliene sau de sufoziune prin care se realizează modelarea actuală a grindurilor nisipoase şi respectiv a malurilor de löess. Lunca din lungul Dunării şi a braţelor Dunării, cu deosebire Chilia şi Sf. Gheorghe, se caracterizează prin predominarea proceselor de colmatare, înmlăştinire şi eroziune laterală de mal, ca urmare a revărsării apelor în timpul primăverii. Cantităţile mari de aluviuni transportate de Dunăre în Deltă (cca. 66 mil. tone anual) constituie cauza principală a colmatării braţelor, gârlelor, canalelor şi lacurilor din cuprinsul acesteia. Datorită acestui fapt, în ultimii 2000 de ani suprafaţa Deltei s-a înălţat cu 4-5 mm pe an. Zona litorală dintre Braţul Chilia şi Gura Portiţei este supusă în permanenţă acţiunii valurilor (amplificate de vânturi puternice (şi curenţilor marini, care, prin procese de acumulare şi abraziune, determină o accentuată mobilitate şi continuă transformare a liniei de ţărm. În lungul acestuia predomină fie acumularea şi extinderea cordoanelor litorale, deci tendinţa de înaintare a ţărmului (în dreptul grindului Sărăturile 80

81 şi la sud de Braţul Sf. Gheorghe), fie abraziunea şi distrugerea grindurilor şi cordoanelor litorale, deci tendinţa de retragere a ţărmului (între gurile Chilia şi Sulina şi la sud de Sf. Gheorghe până la Câşla Vădanei). Zona maritimă costieră, în suprafaţă totală de ha, se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Seismicitatea zonei Conform zonării teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc a timpului de răspuns, perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 0,7 s, iar conform zonării teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenţă IMR = 225 ani (20% probabilitate de depășire în 50 ani), perimetrul cercetat are valoarea ag = 0,20 g. Încadrarea seismică este în conformitate cu Codul de proiectare seismică Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100 1/2013. Încadrarea teritoriului în zone de risc (cutremur, alunecări de teren. inundații) Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive şi anume cutremure de pământ, inundații şi alunecări de teren. Conform anexei 3 a legii 575, care cuprinde unitățile administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII (exprimate în grade MSK), zona localității Sulina are intensitatea seismica 71 (exprimată în grade MSK) şi perioada medie de revenire de 50 ani. Conform anexei 5 din legea 575, care conține lista cu unitățile administrativ teritoriale afecate de inundații, zona localității Sulina poate fi afectată de inundații pe cursuri de apă. Conform anexei care conține lista cu unitățile administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren, în zona localității Sulina potențialul de producere a alunecărilor este scăzut şi probabilitatea de alunecare practic zero. Risc geotehnic Conform normativului privind principiile, exigențele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare NP 074/2014, depozitele aluviale întâlnite fac parte din categoria terenurilor dificile (tabel A1.3). Conform normativului NP 074/2014, lucrarea de faţă se încadrează în categoria geotehnică 3, cu risc geotehnic major. 81

82 Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune. Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul Hărti la capitolul Subsol Fig. 3. Regionarea geomorfologică a României (Gr. Posea) zona Sulina 4.5. Biodiversitate Date generale Informaţii despre biotopurile de pe amplasament păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă (lacuri, râuri, heleştee) şi nisipuri Păduri In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie de arborete dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice 82

83 Rusca (mal drept) şi Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea, aşa cum rezultă din tabelele 19. şi 20. În zona dig- mal din lungul Canalului Sulina sunt suprafeţe acoperite de pădure formând zăvoie de plop şi salcie concentrate mai mult pe malul stâng în zona de bifurcaţie şi până spre localitatea Maliuc, care corespund cu tipul de habitat comunitar 92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba. Aceste suprafeţe împădurite pot fi considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru. Nu se estimează nici un impact negativ asupra habitatului 92A0 prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală. Tabelul 21. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul drept al Canalului Sulina, dinspe Tulcea spre Sulina DS TULCEA, OS Rusca UP Trup pădure u.a. Supr. 12 Ciatal 82%retrocedat ha Compozi ţia actuală Tip nat de pădure Tip habitat Romania Tip habitat Natura % 1, R A0 83A%retrocedat 9112 R A0 83A% 1,32 Împăd R A0 83C 5,65 10SA 9516 R A0 83B 0,65 6SA4PLA 9516 R A0 83D 4,23 Împăd R A0 83M1 1,34 Ocpaţii, litigii 83M2 0,73 Ocpaţii, litigii 84 6,05 10SA 9612 R A0 Vulturu 89A 7,21 10PLZ 9112 R A0 89B 3,48 10SA 9516 R A0 89N 1,51 Neproductiv 83

84 90A 13,07 10SA 9112 R A0 90E 2,02 10PLZ 9112 R A0 90N 1,76 Neproductiv 91B 11,11 10PLZ 9112 R A0 91A 8,13 10SA 9516 R A0 91N 2,41 Neproductiv 92A 10,17 10PLZ 9112 R A0 92N 1,93 Neproductiv 93A 13,13 10PLZ 9112 R A0 93N 2,46 Neproductiv 10 Gârla Anicăi 49A 3,94 10SA 9516 R A0 49B 4,13 10SA 9515 R A0 49C 9,62 10SA 9515 R A0 49N 3,39 canal 50A 5,43 10PLA 9112 R A0 50B 1,76 10PLA 9112 R A0 50C 2,28 Impăd R A0 50N1 5,51 Apă stagnantă,stuf 50N2 3,39 Apă stagnantă,stuf 51A 25,1 10SA 9516 R A0 51B 6,29 10SA 9516 R A0 51M 1,56 canal 51N 2,77 costrucţie 52A 13,57 10SA 9516 R A0 84

85 Gârla Graciov lui 52B 1,75 10SA 9516 R A0 52C 1,91 10SA 9516 R A0 52D 4,49 Impăd R A0 52E 5,05 10Sa 9515 R A0 52N 7,31 Apă stagnantă 53 10,71 10SA 9516 R A0 54 6,24 10SA 9516 R A0 55A 6,24 10SA 9516 R A0 55B 5,28 10SA 9516 R A0 Gorgova 56 8,62 10SA 9516 R A0 Obretinu Mic I 57A 3,17 10PLA 9112 R A0 57B 0,95 10SA 9516 R A0 57C 4,30 10PLA 9112 R A0 57D 3,32 Impăd R A0 58A 0,83 Impăd R A0 58B 3,79 10PLA 9112 R A0 58C 0,72 Impăd R A0 58D 7,01 Impăd R A0 58E 0,63 Impăd R A0 58F 2,29 Impăd R A0 Babinet 59 5,89 10SA 9516 R A0 Obretinu Mic I 60A 9,91 10PLZ 9112 R A0 60B 2,79 10SA 9515 R A0 61A 10,86 10SA 9515 R A0 85

86 61B 13,40 10SA 9515 R A0 61N 5,03 Ruptură cale de acces în baltă 62A 5,58 Impăd R A0 62B 2,67 10PLZ 9112 R A0 62C 2,24 10SA 9515 R A0 Incinta Vulturu 63A 8,19 10PLZ 9112 R A0 63B 18,96 10PLZ 9112 R A0 63C 1,53 10SA 9515 R A0 Obretinu Mic II 64 27,10 10SA 9515 R A0 Observaţie: După localitatea Crişan, pâna la localitatea Sulina, pe malul drept al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Rusca. Tabelul 22. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul stâng al Canalului Sulina, de la Ceatal Sf. Gheorghe spre Sulina DS TULCEA, OS Tulcea UP Trup pădure u.a. Supr. Compozi Tip nat Tip Tip ha ţia actuală de habitat habitat pădure Romania Natura Ceatal 48A 1,22 8PLZ2PLA 9113 R A0 48B 10PLZ 9113 R A0 48F 8PLZ2SA 9113 R A0 48D 11,65 Impăd R A0 48C 10PLZ 9113 R A0 Ilgani 55A 4,83 6SA3PLA1PLN 9516 R A0 55C 2,80 Impăd R A0 55B%retrocedat 9113 R A0 86

87 55B% 8,41 Impăd R A0 3 Mila A 0,78 10SA 9514 R A0 36B 4,09 8SA2PLZ 9514 R A0 36C 1,19 Impăd R A0 36D 4,72 Impăd R A0 51A 2,47 Impăd R A0 51B 3,59 Impăd R A0 51C 0,44 10PLZ 9112 R A0 Mila 27 77A 0,14 10PLZ 9514 R A0 77B 10,42 Impăd R A0 77Cc 0, Bloc exp.icas 101M 101N dig canal 101P 10,49 Plantaţie împrejmuită 102A 1,27 10PLZ 9116 t.rasă, clonă 102B 0,80 Impăd C 8,24 Impăd D 0,88 10PLZ M 102N dig canal 103A 15,10 Impăd N1 103N2 103N3 canal canal canal 87

88 104A 25,37 Impăd B 0,66 10PLZ 9116 Uscare, dob 104C 0,79 10PLZ 9116 Uscare, dob 104M 104N dig canal Gorgova 108B 15,64 Impăd R A0 109A 8,67 Impăd R A0 109B 2,73 10PLZ 9516 R A0 110A 2,54 Impăd R A0 110B 4,38 10SA 9516 R A0 110C 3,03 8SA2PLZ 9516 R A0 Mila A 1,17 Impăd R A0 111B 5,89 Impăd R A0 111C 3,32 10SA 9516 R A0 112A 22,64 10SA 9516 R A0 112N 3,99 Teren mlăştinos 6 Bazita 174A 17,82 10SA 9516 R A0 174B 3,41 Impăd R A0 174C 2,57 Impăd R A0 Obretinu Mare 175A 4,97 10SA 9516 R A0 175N1 0,99 mlaştină 175N2 Mlaştină,canal Lebăda 176N 8,93 Mlaştină,canal 177A 8,81 10SA 9516 R A0 88

89 177B 1,00 10PLZ 9113 R A0 177M1 0,30 litigiu 177M2 0,90 litigiu 177M3 0,30 litigiu 177N1 1,22 canal 177N2 1,16 canal 177N3 3,21 Mlaştină,canal Dunărea Veche 178A 2,17 10PLZ 9113 R A0 178B 12,28 10PLZ 9113 R A0 178C 4,93 10SA 9516 R A0 178D 0,93 10PLZ 9113 R A0 178N 7,30 Inundat, mlaştină 178R 0,52 Reţea el. 179A 2,20 Impăd R A0 179B 2,38 Impăd R A0 179C 2,34 9SA1FRB 9516 R A0 179D 15,03 10SA 9516 R A0 179E 1,98 10PLZ 9113 R A0 179M 2,00 litigiu 179R 0,28 Reţea el ,14 10SA 9515 R A0 Vătafului 181A 2,96 10SA 9515 R A0 181N 8,92 Parţial mlăştinos, Disem.SA 89

90 182N 6,90 Teren mlăştinos Observaţie: După localitatea Crişan, după Trupul Vătafului (aproximativ mila Mm 8), pâna la localitatea Sulina, pe malul stâng al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Tulcea. Corpuri de apă - Ape curgătoare Canalul Sulina Investiţia propusă în proiectul Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere. Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include: Brațul Sulina, cu o lungime de 73 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24 (7,32m) care asigură navigația navelor maritime până la capacitatea de tdw, parţial descărcate. Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km. Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la 7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită eroziunii albiei pe anumite sectoare. Habitate naturale În lungul Canalului Sulina se întâlnesc toate cele trei mari habitate caracteristice deltei : acvatic, amfibiu, terestru. Existenţa acestora este subordonată unor permanente schimbări, care în condiţii specifice acestui imens şi variat mediu de viaţă delta, se manifestă cu o mare intensitate (fig. 4). 90

91 Fig. 4 Harta habitatelor naturale din Delta Dunării Habitatul acvatic cuprinde regiunea de apă permanentă a deltei, care se măreşte sau se micşorează în funcţie de amploarea viiturilor Dunării. Biotopii incluşi în habitatul acvatic sunt: 1. Japsele si ghiolurile mici, puţin adânci, nesecabile, bogate în vegetaţie submersă şi plutitoare, înconjurate de vegetaţie tare, în special papură şi stuf, uneori cu grinduri mai ridicate, în vecinătate. Aici se găsesc adesea cantităţi mari de vegetaţie smulsă de furtuni, stufăriş uscat, rupt şi cărat de valuri, sfărâmături de plaur etc., adunate şi îngrămădite de vânturi în locuri cu o slabă circulaţie a apei, asa-numitele prundoaie", care formează un fel de insule ptutitoare, unde numeroase păsări îşi instalează cuiburile, de obicei în grupuri sau colonii. 2. Plaurul, care, deşi întruneşte condiţii caracteristice şi pentru habitatul amfibiu şi pentru cel terestru, a fost inclus totuşi aici datorită atât repartiţiei sale spaţiale - în mijlocul habitatului acvatic - cât şi criteriului ornitologic: cele două specii, pelicanul comun şi cel 91

92 creţ care prezintă adaptări pronunţate la mediul acvatic, folosesc acest biotop în strictă interdependenţă cu habitatul acvatic. 3. Stufăriile compacte, inundate aproape tot timpul anului, având adesea încorporate în mijlocul lor pâlcuri de sălcii pitice (zalogii) brăzdate frecvent de grinduri, în parte submersibile şi cu ochiuri de apă puţin adâncă. Adesea se găsesc în masa stufului porţiuni de stufuri vechi, culcate de vânturi sau de arsuri" inundate în perioada de reproducere a păsărilor. Habitatul amfibiu este situat la limita habitatului acvatic, formând zona de tranziţie spre cel terestru. O parte a lui constituie o regiune permanent mlăştinoasă, iar alta este supusă unor continue invadari ale apelor, viiturilor, direct şi prin infiltraţie. Caracteristica acestui habitat este marea lui instabilitate nu numai de la an la an ci şi de la un sezon la altul şi chiar şi în decursul aceluiaşi sezon, în funcţie de oscilaţiile în timp şi spaţiu ale viiturilor Dunării. Limitele lui se vor mări primăvara şi toamna, odată cu aceste viituri. In a doua jumătate a verii, prin retragerea apelor, fenomenul este invers, habitatul terestru extinzându-şi limitele în detrimentul celui acvatic. Acest habitat cuprinde următorii biotopi: 1. Pădurile formate în majoritate din sălcii, total sau parţial inundate în epoca de reproducere a păsărilor şi care se găsesc situate în general pe grindurile aluvionarfluviale din lungul braţelor şi canalelor deltei, acoperite cu apă în timpul viiturilor. 2. Stufărişurile vechi şi păpurişurile bogate în mărăcinişuri uscate şi invadate de plante anuale, cu mlaştini mai puţin inundate, adesea cu ochiuri de apă, având fundul acoperit de regulă de detritus vegetal încă nedescompus, străbătut de grinduri înierbate, lesne inundabile. 3. Plajele nisipos-mâloase, care urmează ţinuturilor limitrofe bălţilor de mică adâncime sau prelungirilor unor bălţi mai adânci ori unora provenite din infiltrarea apelor în micile depresiuni ale grindurilor joase. Regiunea, în special a plajelor mâloase, este acoperită pe o bună suprafaţă de diferite plante ierboase specifice, pe un sol adesea mustind de apă. 4. Păşunile umede de pe porţiunea ceva mai ridicată a grindurilor, în special a acelora de origine sedimentar-marină cu panza freatica la mică adâ ncime, adesea presărate cu ochiuri de apă şi cu vegetaţie abundentă. Constituie ţinutul cel mai uscat al habitatului amfibiu, dar totuşi umed, pe care se dezvoltă o vegetaţie specifică, de regulă puţin înaltă. Habitatul terestru se întinde în ţinuturile cu nivelul solului cel mai înalt din cuprinsul deltei. Are cea mai redusă suprafaţă în comparaţie cu celelalte habitate şi care poate fi încă afectată în timpul viiturilor. In ciuda acestui fapt, în habitat se realizează bitopi mai variaţi decât în celelalte habitate, deoarece are un grad mai ridicat de stabilitate. Principalii săi biotopi sunt: 92

93 1. Păşunile uscate, formate în general dintr-o vegetaţie măruntă care acoperă grindurile aluvionar-fluviale şi sedimentar-marine mai ridicate, încât însemnate porţiuni din ele nu sunt inundabile decât la viituri excepţionale. Ele continuă zona păşunilor umede din habitatul amfibiu, fiind cea mai joasă regiune a mediului de viaţă terestru. 2. Aşezările omeneşti şi diferitele construcţii risipite pe toată intinderea deltei, situate de obicei pe grindurile ridicate ale habitatului terestru, numai în mod exceptional inundabile. 3.Tinuturile nisipos-pietroase aflate în general în delta maritimă, niciodată inundabile, deci pe înălţimile mari ale grindurilor. Tinuturile nisipoase sunt acoperite de regulă cu o vegetaţie sărăcăcioasă măruntă, iar cele pietroase cu una mai înaltă, rară, adesea cu tufe din loc în loc. Dimensiunile acestui biotop nu sunt prea mari, de aceea şi numărul specilor este redus. 4. Tinuturile malurilor argiloase abrubte, de regulă mai îndepărtate de apă, la care se alătură şi malurile înalte ale diferitelor gârle săpate de om, niciodată total inundabile. 5. Pădurile grindurilor înalte, care cuprind în special pădurile Letea şi Caraorman, cu luminişurile şi crângurile înconjuratoare, precum şi alte regiuni împădurite aflate de obicei pe malurile înalte ale braţelor. La viituri mari pădurile sunt inundabile numai în regiunile lor joase, apa pătrunzând atât în mod direct cât şi prin infiltraţie. Marea întindere şi variaţie ecologică a acestui biotop explică numărul mare al speciilor care se găsesc aici. Habitatul acvatic predomină în regiunea centrală şi de sud-est; habitatul amfibiu se întinde de jur-împrejurul habitatului acvatic şi în ţinuturile joase inundabile ale habitatului terestru; habitatul terestru ocupă ţinuturile vestice şi nord-vestice ale deltei. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal Informaţii despre flora locală Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de 93

94 navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile. Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Pe amplasament nu sunt habitate ale unor specii de plante protejate, incluse în Cartea Roşie, periclitate, endemice, rare şi nici specii de plante de interes comunitar incluse în situri Natura Pe aplasament şi în vecinătatea lui nu sunt resurse de specii de plante cu importanţă economică, nici zone verzi protejate. Pe zona de studiu nu s-au identificat speciile de plante de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 din reţeaua Natura Lista speciilor de plante identificate în habitatele amfibiu şi terestru din zona malurilor în lungul Canalului Sulina, din amplasamentul proiectului «Studiu de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală HABITAT AMFIBIU 1) sălcii inundabile, sălcii pitice, stuf vechi, plaje inundate Salix alba Salcie albă Salix purpurea Răchită roşie (malurile apelor, locuri mlăştinoase) Salix cinerea Salcia cenuşie (în locuri băltoase, trestişuri) Hippophae rhamnoides Cătină albă (pe albia râurilor, în reg.litorală, Deltă) Myriophyllum sp. Vâsc de apă Potamogeton natans Broscăriţă Ceratophyllum sp. Cosor Vallisneria sp. Trapa natans Ciuline, cornaci Batrachium sp. Lemna sp. Lintiţă Hydrocharis morsus ranae Iarba broaştei Iris pseudacorus Stânjenel de baltă Polygonum amphibium Troscot de apă Hippuris vulgaris Coada mânzului (pe marginea apelor stătătoare) Euphorbia palustris (pe malurile apei cu deosebire în reg. Dunării) Sparganium sp. Buzdugan (pe marginea apei, bălţi) Sagittaria sagitifolia Săgeata apei Alisma plantago-aquatica Limbariţă Poa palustris Firuţă (în cursul apei) 94

95 Phragmites communis Stuf, trestie Typha latifolia Papura T. angustifolia Schoenoplectus lacustris Pipirig Carex pseudocyperus Rogoz Calystegia sepium Cupa vacii Butomus umbellatus Glyceria aquatica Mană de apă Rumex hydrolapathum Măcriş de apă (după el urmează trestişul) 2) Zone cu vegetaţie acvatică şi palustră Sunt reprezentate de enclave de vegetaţie acvatică şi palustră de-a lungul Canalului, preponderent din aval de localitatea Crişan până la Sulina. reduse ca suprafaţă în sectoarele propuse la consolidare maluri. In sezoanele cu ape mari infiltraţiile de apă freatică aduc nivelul de apă la cote suficiente încât să menţină vegetaţie palustră caracteristică zonelor mlăştinoase. Aici predomină stufarişul format în general din stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz. Stuful se prezintă fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papură (Typha latifolia şi T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (Carex pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), rosateaua (Butomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (Calystegia sepium), macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a. HABITAT TERESTRU (păşuni uscate, aşezări omeneşti) Situat în lungul malurilor Canalului Sulina, de la ramificaţie (Ceatal sf. Gheorghe) până la Sulina, pe o bandă de 30 m lăţime. 1) Comunităţile de plante ruderale Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, la marginea terenurilor cultivate. Agropyron repens Arctium lappa Artemisia absinthium Artemisia vulgaris Capsella bursa-pastoris Cirsium arvense Cichorium intybus Echium vulgare Linaria arvensis Medicago lupulina Pir Brusture Pelin Pelinariţă Traista ciobanului Pălămida Cicoare Iarba şarpelui Linariţă Trifoi mărunt 95

96 Medicago minima Plantago maritima Pătlagină (locuri joase, sărate, malul mării) Polygonum hydropiper Piperul bălţii Teucrium polium Dumbeţ Stachys officinalis Jaleş Xanthium strumarium Scaietele popii 2) Zonele cu agricultura intensivă Pe amplasamentul proiectului şi în proximitatea acestuia nu sunt zone cultivate care să fie influenţate de activităţile din cadrul proiectului. În afara sferei de influenţă a proiectului există parcele cultivate în principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna. Distributia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea proprietarului/ administratorului Informaţii despre fauna locală Terenurile din amplasamentul proiectului (habitatul terestru şi şi amfibiu) sunt zone antropizate, cu circulaţie intensă, care nu oferă condiţii favorabile de hrană, reproducere, odihnă pentru majoritatea speciilor de mamifere (inclusiv specii de vânat), amfibieni, reptile, nevertebrate. Ele se pot găsi doar ocazional în trecere pe/în vecinătatea amplasamentului. Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roşie, nici specii de mamifere, amfibieni şi reptile (cu excepţia speciei Bombina bombina prezentă ocazional în vecinătate) de interes comunitar. În ecosistemul acvatic, format din Dunăre şi braţele sale, respectiv şi în Canalul Sulina, ihtiofauna este cea care domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş (Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei. Dintre speciile de peşti de interes comunitar s-a semnalat prezenţa următoarelor specii în sectoarele propuse la consolidarea malurilor din lungul canalului Sulina : Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio albipinnatus(porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer(răspăr), Misgurnus fossilis(tipar), Pelecus cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu). 96

97 Din categoria «nevertebrate» s-au identificat ocazional în vecinătate câteva specii de interes comunitar şi anume: Ophiogompus cecilia(libelulă),theodoxus transversalis(melc de apă dulce),anisus vorticulus (melc cu cârlig). Avifauna Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus Pescăruş râzător, Larus cachinnans Pescăruş argintiu, Larus minutus Pescăruş mic, Larus melanocephalus Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis Cormoran mare, Sterna hirundo Chira de baltă, Sterna albifrons Chira mică ş.a Arii naturale protejate Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice propuse în lungul Canalului Sulina se află pe terenuri din zona de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO. Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina), şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, terenuri neproductive. Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zona puternic modificată, antropizată, neavând în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate comunitare, specii de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate, iar prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ care să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de hrănire. Aceste specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o parte din ele au fost identificate în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că implementarea proiectului va duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare ale celor 4 situri Natura 2000 (ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076, sau că va întrerupe coerenţa reţelei Natura

98 Fig. 5. Harta RBDD cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie Recapitularea suprafeţelor RBDD SUPRAFAŢA TOTALĂ : ha din care : -Zone strict protejate (20) - total : ha din care : - Roșca-Buhaiova ha, Letea ha, Răducu ha, Nebunu ha, Vătafu-Lunguleț ha, Caraorman ha, -Sărături-Murighiol - 87 ha, Erenciuc - 50 ha, Popina - 98 ha, Sacalin-Zătoane ha, Periteasca-Leahova ha, Doloșman ha, Grindul Lupilor ha, Istria-Sinoie ha, Grindul Chituc ha, Rotundu ha, Potcoava ha, Belciug ha, Insulele Prundu cu Păsări ha, Insula Ceaplace ha. -Zone tampon (13) - total : ha din care : - Matița-Merhei-Letea ha, Șontea ha, Caraorman ha, Lumina-Vătafu ha, Dranov ha, Sărături-Murighiol - 5 ha, Lacul Rotundu ha, Insula Popina ha, Capul Doloșman - 28 ha, Zmeica-Sinoie ha, Lacul Potcoava ha, Periteasca-Leahova ha, Zona tampon marină ha. - Zone de dezvoltare durabilă - total : ha 98

99 - Zone de reconstrucţie ecologică total: ha din care: - Ostrovul Babina ha, Ostrovul Cernovca ha, Fortuna Est-Vest ha, Dunăvăţ II ha, Holbina I ha, Holbina II ha, Popina II ha, Ostrov Dranov ha, Ostrov Dranov ha, Ostrov Ivancea 107 ha. Dintre zonele de reconstrucţie ecologică sus menţionate ha reprezintă domeniu public de interes naţional în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Incinta (Popina II) în suprafaţă de ha, este domeniu public de interes judeţean în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie integrală) şi zonele tampon care le protejează, se situează în afara sferei de influenţă a amplasamentul proiectului. Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate. Are o suprafaţă de 652 ha şi cuprinde zona dintre lacurile Babinţii Mari, Babinţii Mici şi Potcoava, inclusiv lacul Potcoava. La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştini situate pe limita estică a lacului Potcoava; la sud - de limita lacului Potcoava, iar la vest - de limita lacurilor Babintii Mari si Babinţii Mici. Zona se caracterizează prin existenţa unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, sârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline şi mistreţi. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul. Zona tampon Lacul Potcoava (2.937 ha) protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarele limite: - la nord - malul drept al Canalului Sulina, la est- canalul Malafeica, la sud - canalul Litcov, de la confluenţa cu canalul Malafeica la gârla Babinţi, la vest - gârla Babinţi până la braţul Sulina. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele lacului Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava. Pe de altă parte, amplasamentul proiectului este situat în perimetrul unor arii protejate din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, incluse în RBDD, şi anume: 99

100 - Siturile de Importanţă Comunitară ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării-zona marină, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin Ordinul nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare; - Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin HG nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Situl ROSCI0065 ocupă o suprafaţă de ha şi este localizat la 45, latitudine nordică şi 29, longitudine estică. Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în unitatea administrativ teritorială a judeţului Tulcea, în jumătatea nord-estică a acestuia, pe care o străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,021% din suprafaţa totală a situluirosci0065 şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea. Situl ROSCI0065 conservă 29 de habitate comunitare dintre care 7 sunt prioritare. În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE: - 5 specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândău), Lutra lutra (vidra), Mustela lutreola (nurca), Vormela peregusna (dihor pătat), Mustela eversmannii (dihor de stepă). Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului. Terenurile din amplasament fiind puternic antropizate nu oferă condiţii favorabile de odihnă, hrănire sau reproducere pentru speciile de mamifere de interes comunitar, neîntrunind elemente specifice habitatelor corespunzătoare speciilor. Acestea pot trece accidental prin vecinătate. Este prognozabil un efect indirect, de disturbare temporară, puţin semnificativ, asupra faunei aflată ocazional în trecere manifestat pe plan local, în faza de construcţie, în apropierea fronturilor de lucru, datorat zgomotelor produse de funcţionarea utilajelor. Speciile mobile de faună se pot retrage în zonele învecinate. Nu se întrerup/blochează rute de deplasare sau migrare, nu se fragmentează habitate terestre, nu se distrug locuri de odihnă, adăpost şi reproducere ale speciilor de mamifere de interes conmunitar. În aceste condiţii, nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI specii de amfibieni şi reptile: Vipera ursinii, Triturus dobrogicus, Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie); Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); Testudo graeca (ţestoasă ). Nici una din speciile de amfibieni şi reptile enumerate nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului, care nu oferă condiţii favorabile de habitat acestor specii. Buhaiul de baltă poate fi prezent temporar în vecinătate, în eventuale mici bălţi. 100

101 Proiectul nu afectează habitatul de reproducere şi hrănire al speciei. Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra specie prin implementarea proiectului.nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Cobitis taenia (zvârluga), Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (tipar), Pelecus cultratus (sabiţă), Rhodeus sericeus amarus (boarţă), Sabanejewia aurata (dunariţă), Umbra krameri (tigănuş), Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre). Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona frontului de lucru. Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede. În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin implementarea proiectului specii de nevertebrate: Ophiogomphus cecilia (libelulă), Lycaena dispar (fluture), Catopta thrips (fluture), Coenagrion ornatum (libelulă-ţărăncuţă), Colias mirmidone (fluture-albiliţă portocalie), Leptidea morsei (fluture), Morimus funereus (croitorul cenuşiu), Arytrura musculus (fluturele buhă) Theodoxus transversalis (melc), Anisus vorticulus (melcul cu carlig), Graphoderus bilineatus (gândac). Din clasa Insecta, din cele 8 specii enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE, 7 specii (Lepidoptera fluturi diurni şi nocturni) nu se regăsesc în biotopurile de pe amplasament sau din vecinătatea acestuia; o specie de libelulă ( Ophiogomphus cecilia) posibil în trecere în zona amplasamentului sau în vecinătate (tabelul 11). Insectele zburătoare au mobilitate mare de deplasare şi pot evita cu uşurinţă sectoarele în care se lucrează. Pentru celelalte 2 specii de gasteropode (Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus), se poate afirma că este posibil să fie prezente în anumite porţiuni din zonele cu apă puţin adâncă (pe fundul apei) şi în zona de mal pietros, cu rădăcini submerse. Nu se anticipează nici un efect negativ asupra libelulei Ophiogomphus cecilia şi nici asupra altor specii de insecte de interes comunitar care ar putea vizita accidental amplasamentul proiectului, în în faza de construcţie. În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o formă de impact negativ asupra speciei Ophiogomphus cecilia. 101

102 Efect negativ nesemnificativ asupra speciei Theodoxus transversalis prin implementarea proiectului; creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în sectorele de lucru se manifestă intermitent, doar în faza de construcţie, efectul fiind reversibil şi nu conduce la diminuarea zonelor umede. În faza de funcţionare efectele negative dispar, apărările de mal realizate contribuind la împiedicarea eroziunii malurilor şi la evitarea turbidităţii apei prin transport de material erodat (efect pozitiv). Creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în anumite perioade în faza de construcţie poate perturba specia Anisus vorticulus. Materialele folosite pentru realizarea apărărilor de mal nu sunt poluante. Efect negativ nesemnificativ asupra speciei Anisus vorticulus prin implementarea proiectului. În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o formă de impact negativ asupra speciei Anisus vorticulus. - 5 specii de plante superioare : Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Centaurea pontica. Nici una din cele 5 specii de plante enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE protejate în situl ROSCI0065, nu se află pe amplasamentul proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală şi nici în vecinătatea acestuia. Nu se anticipează nici un efect negativ asupra acestor specii de plante prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului. Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0065 nu va fi afectată prin implementarea proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală deoarece: - nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. Situl ROSCI0066 ocupă o suprafaţă de ha în judeţul Tulcea şi este localizat la 44, latitudine nordică şi 29, longitudine estică, regiunea biogeografică pontică. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în 102

103 cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Situl ROSCI0066 conservă 3 habitate comunitare, dintre care 1 din categoria comunităţi marine (1110), 2 din categoria ape stătătoare saline şi salmastre (1140, 1160). În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE: - 2 specii de mamifere: Phocoena phocoena (marsuin, porc de mare), Tursiops truncatus (delfin mare). Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului. Nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0066 prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului. - 2 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata ( scrumbia de Dunăre ). Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona frontului de lucru. Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede. În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin implementarea proiectului. Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0066 nu va fi afectată prin implementarea proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. Situl ROSPA0031 are o suprafaţă totală de ha. Este localizat la 29, latitudine nordică şi 45, longitudine estică, regiunea biogeografică stepică şi pontică. Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în partea nord-estică a sitului, pe care o străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea. 103

104 Situl găzduieşte un număr de 89 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, dintre care 51 de specii cuibăresc în sit, 16 specii iernează, cca 40 de specii sunt în pasaj, dar au efective care şi cuibăresc. În sit s-au inventariat şi peste 130 de specii de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE. Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece aceast zon reprezint limit de areal pentru Falco naumanni, exist fluctuaii ale efectivelor cuibritoare în perimetrul sitului. Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser. Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus Pescăruş râzător, Larus cachinnans Pescăruş argintiu, Larus minutus Pescăruş mic, Larus melanocephalus Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis Cormoran mare, Sterna hirundo Chira de baltă, Sterna albifrons Chira mică ş.a. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de 104

105 cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21). Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina nu întrerup rute de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de cuibărit/popas la cele de hrănire, nu conduc la pierderea/fragmentarea habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia unor populaţii din avifauna Deltei Dunării. în urma evaluării impactului acestei investiţii asupra speciilor de păsări cheie şi habitatelor acestora din situl Natura 2000 ROSPA0031 s-a constatat că nu va exista un impact negativ semnificativ, care să producă diminuarea efectivelor populaţiilor de păsări, care să reducă semnificativ habitatele de hrănire sau locurile de cuibărit sau popas temporar în perioada de migraţie sau care să blocheze traseele de deplasare sau migraţie. implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0031 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra avifaunei în general şi asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie, în special. Efectul anticipat al proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie este nesemnificativ. Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0031 nu va fi afectată prin implementarea proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de cuibărit, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună, nu se blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor 105

106 produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă). Situl ROSPA0076 ocupă o suprafaţă de ha şi este localizat la 44, latitudine nordică şi 29, longitudine estică, regiunea biogeografică Marea Neagră. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Situl este important doar în perioada de migraţie şi iernare. Găzduieşte un număr de 37 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE şi în anexa II la Directiva 92/43/CEE. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara situlu ROSPA0076, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Golful Musura din extremitatea nord-estică a sitului, este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076. Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat zone speciale de protecţie avifaunistică, specii de avifaună specificate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, habitate de cuibărit, hrănire, iernat, popas folosite de avifauna protejată. În aceste condiţii, nu se poate vorbi de existenţa unui impact semnificativ asupra ROSPA0076 în integralitatea ei, asupra habitatelor de cuibărit, hrănire, iernat, popas sau asupra rutelor de migrare utilizate de avifauna găzduită în acest sit. 106

107 Implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0076 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA Efectul anticipat al proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea Neagră este nesemnificativ. Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0076 nu va fi afectată prin implementarea proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar aflate în pasaj sau iernare în sit;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de iernat, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună, nu se blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă) Rute de migrare, adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă, iernat Pe amplasamentul proiectului şi în vecinătate nu există adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă, iernat Principalele rute de migrare a avifaunei, de interes major pentru zona Dobrogei, urmează următoarele trasee: 1) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi dropii; 2) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci; 3) Drumul pe ţărmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaţine, limoze) şi pelicani; 4) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre pădurea Letea din Delta Dunării. Aceste trasee se pot modifica în anumiţi ani ca urmare a caracteristicilor climatice din anul respectiv şi anume: - Regimul hidrologic al Dunării. - Situaţia climatică a anului respectiv. 107

108 Când Dunărea a început să crească încă din timpul iernii şi oferă păsărilor de apă posibilităţi de trai şi de repaus în luncă, atunci pasajul se împarte în regiunea lacurilor din sudul Constanţei şi o mare parte a păsărilor de apă invadează regiunea inundabilă a Dunării, de la Calafat până în Insula Brăilei. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi toamna, dacă apele sunt mari. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 23). Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. Tabelul 23. Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul RBDD Nr.crt Denumirea zonei Specii caracteristice 1 Lacul Telincea (Colonie polispecifică) 2 Lacul Purcelu (Colonie polispecifică) Ardeola ralloides(stârc galben) Egretta gerzetta (egreta mică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Egretta gerzetta (egreta mică 3 Lacul Nebunu (Colonie polispecifică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) 4 Lacul Meşter (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb) 5 Lacul Martinca (Colonie polispecifică) 6 Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi popas) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Fulica atra (lişiţa) Specii limicole 7 Lacul Tătaru (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb) 8 Lacul Obretinul Mic (Colonie polispecifică) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) 108

109 9 Rezervaţia naturală Lacul Potcoava -Coloniimixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. -Loc de cuibărit -Loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. 10 Roşca Buhaiova (Colonie monospecifică) Colonii mixte: Ardeola ralloides (stârc galben) Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Egretta gerzetta (egreta mică) Cuibărit: Ixobrychus minutus (stârcul pitic) Botaurus stellaris (buhaiul de baltă) Anas strepera (raţa pestriţă) Netta rufina (raţa cu ciuf) Podiceps ruficollis(corcodelul cu gât roşu) Haliaeetus albicilla (codalb) Zonă de hrănire: Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Egretta alba (egreta mare) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) 11 Pădurea Letea (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb) 12 Heleşteele Popina (Colonie Himantopus himantopus (cătăliga) polispecifică) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) 13 Golful Musura (Hrănire popas) Pelecanus onocrotalus(pelicanul comun) Cygnus olor (lebăda cucuiată) Specii de anatidae (raţe) 14 Lacul Bondar (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) polispecifică) Egretta garzetta (egreta mică) Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) 15 Lacul Bondar (Colonie Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) polispecifică) Egretta garzetta (egreta mică) Nycticorax nycticorax (stârc de noapte) 16 Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş) 109

110 polispecifică) Egretta garzetta (egreta mică) 17 Ostrovul Babina (Hrănire popas) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic) Specii limicole 18 Japşa Climova (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş) polispecifică) Phalacrocorax carbo(cormoranul mare) Egretta alba (egreta mare) 19 Pădurea Caraorman (Cuiburi) Haliaeetus albicilla (codalb) Dricopus martius (ciocănitoarea neagră) 20 Sărături Murighiol (Colonie polispecifică) Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru) Larus ridibundus (pescăruş râzător) Larus argentatus (pescăruş argintiu) Sterna hirundo (chira de baltă) Himantopus himantopus (cătăliga) 21 Lacul Erenciuc (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb) 22 Insula Sacalin Melea (Hrănire Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) popas) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Specii limicole 23 Câşla Vădanei (Hrănire popas) Himantopus himantopus (cătăliga) Specii de anatide Specii limicole 24 Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) 25 Heleşteele Holbina II (Colonii mono şi polispecifice) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Himantopus himantopus (cătăliga) Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru) Platalea leucorodia (lopătar) 26 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) Falco tinnunculus (vinderel roşu) 27 Lacul Leahova (Hrănire popas) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Anser albifrons (gârliţa mare) Tadorna feruginea (califar roşu) Specii limicole 110

111 28 Insula Bisericuţa (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) 29 Capul Doloşman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) Aspus aspus (drepnea neagră) 30 Canalul 5 insulă (Colonie Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) 31 Lacul Sinoie insule (Colonie polispecifică) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Platalea leucorodia (lopătar) 32 Grindul Saele Histria (Coloniihrănire-popas) Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Glareola pratincola (ciovlică) 33 Grindul Chituc (Hrănire-popas) Specii de anatide Specii limicole Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi anume: - Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava, din interiorul sitului ROSPA Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA 0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord. 111

112 Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA Informaţii despre speciile locale de ciuperci Pe amplasamentul proiectului sau în proximitate nu sunt resurse locale de ciuperci comestibile Impactul prognozat asupra biodiversităţii Formele de impact potenţial pe care realizarea unui proiect îl poate produce asupra componentelor de biodiversitate sunt următoarele: - modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă a terenurilor; - modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii, a tipurilor de pădure; - pierderi şi modificări de habitate; - modificări/distrugeri asupra unor populaţiilor de plante; - modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică; - modificarea resurselor de ciuperci; - modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate; -alterarea speciilor şi populaţiilor de nevertebrate, reptile, amfibii, peşti, mamifere, păsări; - dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; - modificarea rutelor de migrare; -modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat; 1. Modificări ale suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament - Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri, lacuri, plaje. - Corpurile de apă de pe amplasament şi din vecinătatea lui nu vor suferi modificări de suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice. - Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea exemplarelor lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului) inventariate în fronturile de lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale din care fac parte. 112

113 2. Modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce modificări asupra fondului forestier oprin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Pe întreaga lungime a sectoarelor de mal erodate din lungul Canalului Sulina, propuse la consolidarea malurilor (36679 ml), au fost inventariate un număr total de 330 exemplare de salcie, dintre care 136 buc. pe malul drept şi 194 buc. pe malul stâng.. Între milele Mm 31 Mm 21(cam între localităţile Partizani-Gorgova), care reprezintă zona LOT 1, s-au inventariat doar 45 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de 7529 ml. O concentraţie mai mare de arbori de extras se înregistrează doar pentru consolidarea molului de dirijare de la Ceatal Sf. Gheorghe, la bifurcaţie (Mm ) unde sunt propuse la extragere 70 exemplare distribuite pe malul drept al Canalului Sulina (L=95m) şi pe malul stâng al Braţului Sf. Gheorghe (L=70m). Pe LOT 2 numărul de arbori inventariaţi este de 211 buc. distribuiţi pe o distanţă de ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele Mm 2 Mm 1 (1714 ml lungime, la vest de localitatea Sulina) (obiect 11.1). 3. Pierderi şi modificări de habitate inclusiv de habitate protejate Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce pierderi sau modificări la nici o categorie de habitate, inclusiv la habitatele de interes comunitar pentru care au fost declarate situri Natura Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale - Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătatea amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate, nu se crează condiţii de instalare a unor specii de plante invadatoare. 113

114 - Realizarea investiţiei nu va produce distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Rosie şi nici la modificarea/distrugerea vreunei populaţii de plante sau a speciilor de plante de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. Nu sunt specii de plante incluse în Cartea Roşie şi nici specii de interes comunitar pe amplasamentul proiectului. - Realizarea investiţiei nu produce modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică, alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci, pe amplasament neexistând astfel de resurse. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu se produce distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu se produce alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. 5. Impactul prognozat asupra speciilor de vânat Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se prognozează nici un impact asupra speciilor de vânat. Acestea pot trece doar ocazional prin vecinătatea amplasamentului în afara timpului de lucru, în timpul activităţii însă vor ocoli şantiere de lucru. Pe amplasament nu sunt rute de deplasare spre locuri de hrănire, adăpost, reproducere. 6. Modificarea resurselor de ciuperci Nu este cazul. În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurse de ciuperci. 7. Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie. 8. Impactul prognozat asupra speciilor de animale protejate sau cu relevanţă deosebită - Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu se produce 114

115 distrugerea sau modificarea habitatelor/populaţiilor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. - Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu este afectată negativ dinamica resurselor de specii de vânat, a speciilor rare de peşti sau a resurselor animale în general, din cadrul RBDD 9. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie a avifaunei, care străbat România. Implementarea proiectului nu va întrerupe/modifica/distruge rute de migrare pentru nici o componentă a faunei 10. Modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat Pe amplasamentul proiectului, nu sunt adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat. 11. Evaluarea formelor de impact asupra biodiversităţii în caz de accident Pericolul distrugerii mediului natural şi implicit afectarea biodiversităţii, sunt analizate amănunţit în Secţiunea 7 Riscuri. Riscul producerii unui accident major, determinat de existenţa pe amplasament a anumitor substanţe chimice priculoase (aşa cum prevede HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase), este nul. Ca urmare a anumitor fenomene naturale există posibilitatea declanşării situaţiilor de hazard, care în primul rând pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major. Pierderea stabilităţii taluzelor apărărilor de mal nu va produce alunecări de teren, nu va produce alte efecte negative prin emanarea de substanţe toxice, periculoase, nu va avea efecte directe negative semnificative asupra componentelor de biodiversitate. 12. Impact transfrontieră Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra biodiversităţii prin activităţile de realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina. Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia Studiul de fezabilitate 115

116 pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală nu se regăseşte în lista activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului. Tabelul 24. Matricea primară de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de floră şi faună de interes comunitar (fără măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de influenţă a Tipuri de impact proiectului impact impact impact pe impact pe impact direct indirect termen termen cumulativ cu scurt lung lucrările executate în etapa I Habitate Natura A0 Zăvoaie cu salix alba şi Populus alba Plante de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului Mamifere de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului Amfibieni şi reptile de interes comunitarposibil în vecinătate: Bombina bombina Peşti de interes comunitar Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio albipinnatus(porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer(răspăr), Misgurnus fossilis(tipar), Pelecus cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu). Nevertebrate de interes comunitar în vecinătate:ophiogompus cecilia(libelulă),theodoxus transversalis(melc de apă dulce),anisus vorticulus (melc cu cârlig) Tăieri de Tăieri de arbori arbori Perturbare Perturbare Se elimină Creşte lungi prin prin transportul mea maluricreşterea creşterea de aluviuni lor consoliturbidităţii turbidităţii care cresc date, protejate apei, apei, turbiditatea de eroziune zgomote şi zgomote şi apei, prin vibraţii în vibraţii în stoparea fronturile de lucru fronturile de lucru eroziunii malurilor Perturbare Perturbare prin prin creşterea creşterea turbidităţii turbidităţii apei, apei, 116

117 zgomote şi zgomote şi vibraţii în vibraţii în fronturile fronturile de lucru de lucru Păsări de interes comunitar Apa liberă a Canalului Sulina nu este un Disturbare Disturbare loc preferat de păsări. Aici păsările trec temporară temporară de obicei în zbor, rareori staţionând pe prin prin apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi zgomote/ zgomote/ bărci sunt factori care îndepărtează vibraţii vibraţii speciile de păsări din zona Canalului. O asupra asupra serie de specii pot survola în trecere unor specii unor specii zona în căutare de hrană, cum ar fi: de de Chlidonias niger Chirighiţa neagră, avifaună avifaună Chlidonias leucopterus Chirighiţa cu aflate în aflate în aripi albe, Chlidonias hybridus trecere în trecere în Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus vecinătatea vecinătatea Pescăruş râzător, Larus cachinnans fronturilor fronturilor Pescăruş argintiu, Larus minutus de lucru. de lucru. Pescăruş mic, Larus melanocephalus Nu sunt Nu sunt Pescăruş cu cap negru, Podicepa afectate afectate cristaus Corcodel mare, Phalacrocorax zone de zone de carbo sinensis Cormoran mare, Sterna cuibărit, cuibărit, hirundo Chira de baltă, Sterna hrănire. hrănire. albifrons Chira mică ş.a. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şipolispecifice,locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt la distanţă de Canalul Sulina, în afara sferei de influenţă a proiectului. Total

118 Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea: -3 efect negativ semnificativ -2 efect negativ mediu -1 efect negativ nesemnificativ 0 efect neutru +1 efect pozitiv nesemnificativ +2 efect pozitiv mediu +3 efect pozitiv semnificativ Pentru nici una din componentele de biodiversitate analizate, impactul negativ nu este semnificativ, chiar în condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai multe efecte negative se pot produce accidental şi numai în faza de construcţie. Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate. Tabelul 25. Matricea de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de floră şi faună de interes comunitar (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse) Componenta din sfera de influenţă a Tipuri de impact proiectului impact impact impact pe impact pe direct indirect termen termen scurt lung Habitate Natura A0 Zăvoaie cu salix alba şi Populus alba Plante de interes comunitar -Nu s-au identificat în zona aplasamentului Mamifere de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului Amfibieni şi reptile de interes comunitar Peşti de interes comunitar Nevertebrate de interes comunitar Păsări de interes comunitar Total impact cumula tiv cu lucrările executate în etapa I 118

119 Prin aplicarea măsurilor de reducere a efectelor negative potenţiale în faza de construcţie a proiectului, se reduce posibilitatea producerii unor efecte negative accidentale, punctajul negativ diminuându-se la categoriile de impact direct, indirect, pe termen scurt. Impactul pe termen lung şi cel cumulativ se menţin pozitive. Nu se poate discuta despre impact rezidual în condiţiile în care, pe general, efectele negative asupra tuturor componentelor de mediu analizate sunt nesemnificative Măsuri de diminuare a impactului 1) Măsuri cu caracter general - Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără construcţii) cât şi din vecinătate. - Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. - Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora. - Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului. - Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea liberă a apei Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei. - Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt mari consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de utilaje necesare punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare (emisii de noxe, praf, şi poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe malurile albiei datorită scurgerii carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele folosite pentru terasamente. 2) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală Tabelul 26. Măsuri specifice pe tipuri de habitate Tip de habitat de interes comunitar Măsuri propuse 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - Amplasarea de bariere fizice imprejurul şantierului de lucru pentru a nu afecta 119

120 şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente. - Evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (material lemnos, pământ de umplutură rezultat din profilarea malurilor din fronturile de lucru). - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă intensitatea zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia faunei/avifaunei specifică mediului pădurii). Tabelul 27. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a proiectului Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse 1. Amfibieni şi reptile: 2. Peşti: Bombina bombina-buhai de baltă Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre) Aspiusaspius(avat) Gobio albipinnatus( porcuşor de nisip) schraetzer(răspăr) fossilis(tipar) Pelecus cultratus(sabiţă) Zingel streber(fusar) Zingel zingel(pietrar) Gymnocephalus Misgurnus Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu) - Prevenirea poluării accidentale a apelor - Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15 iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea speciei. -Pentru protejarea reproducerii şi a pontei speciei Alosa tanaica, (care se depune în apă dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu apă liniştită), se recomandă constructorului evitarea activităţilor în anumite 120

121 3. Nevertebrate: Ophiogompus cecilia(libelulă) Theodoxus transversalis (melc de apă dulce) Anisus vorticulus (melc cu cârlig) tronsoane şi perioade din intervalul mai-iunie, în lungul Canalului Sulina, în funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea speciei. -Reducerea turbidităţii apei în şantierele de lucru (program de dragare alternativ cu pauze) pentru protejarea sursei de hrană a speciilor care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi nevertrebrate bentonice (Gobio albipinatus,gymnocephalus schraetzer, G. baloni etc.) -Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade cu ape mari. - Evitarea activităţilor de construcţie în anumite perioade şi tronsoane în intervalul aprilie-mai (determinate prin monitorizarea deplasării bancurilor de peşti), în care se desfăşoară reproducerea/migraţia pentru reproducere a majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar din zona de influenţă a proiectului. -Evitarea poluării accidentale a apei. - Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii apei prin dragare în apropierea malurilor, în fronturile dec lucru. -Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în fazele de construcţie şi exploatare ale proiectului, chiar dacă nu se estimează producerea unui efect negativ semnificativ asupra acestor specii prin implementarea proiectului. 3) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0066, aflate în zona de influenţă a proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală Tabelul 28. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a proiectului Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse 121

122 1. Peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre) - Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata şi Alosa tanaica aflate la gura de vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce pentru reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor insurmensibile de la Bara Sulina, în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie, determinate prin monitorizarea formării şi deplasării bancurilor de peşti. Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze până la începutul toamnei. 4) Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0031, aflată în zona de influenţă a proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. 5) Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0076, aflată în zona de influenţă a proiectului Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. 122

123 4.6. Peisajul Informaţii despre peisaj Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată se situează în unitatea Delta Dunării, Depresiunea Sulinei. Câmpia Sulinei este o largă depresiune care uneşte areale mlăştinoase şi lacuri ca Lumina, Roșu, Pui etc. Delta Dunării este cea mai joasă depresiune din România, cca 87% din suprafață aflându-se sub nivelul Mării Negre, reprezentând o câmpie terminală joasă, aflată încă în faza de baltă şi mlaștină, cu procese de aluvionare în plină desfășurare. În cadrul deltei se disting două elemente de relief: unul depresionar, reprezentat de zonele cele mai coborâte, acoperite temporar sau permanent cu apă şi un relief pozitiv, reprezentat prin grinduri de origine fluviatilă sau marină. Între grinduri se află mari întinderi, acoperite permanent sau temporar de ape, alcătuind lacuri şi mlaştini. Câmpia complexă a Deltei Dunării prezintă o energie redusă de relief, doar de m între adâncimile depresiunilor lacustre, care nu coboară sub 2,5 3 m faţă de nivelul mării şi altitudinile maxime (grindurile nu depăşesc 2,4 7 m altitudine absolută grindul Chilia 6,5 m şi 13 m pe dunele cele mai mari grindul Letea). Delta Dunării cuprinde două mari sectoare: delta fluviatilă şi delta fluvio maritimă. Delta Dunării se încadreaza în categoria peisajelor deltaice din zona temperată şi poate fi divizată în tipuri si subtipuri. - Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi plop bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale. Subtipuri: - peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şi stufării mai puţin extinse; - peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc galeriile gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae. - Peisajul deltei marine, cu subtipurile: - peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte puţine zăvoaie; - peisajul câmpurilor marine înalte; - păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman; - câmpuri cu dune înalte, sărăturate. - Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat de volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae. Cea mai mare parte a luncii Deltei Dunării (DD) este fie în permanenţă sub apă, fie inundată câteva luni pe an (în primăvară şi primele luni de vară). Doar o mică parte din DD (aproximativ 150 km 2 ) este uscată în permanenţă. Vegetaţia include cea mai mare suprafaţă de stuf din lume (aproximativ ha) şi constă în vegetaţie fixă şi insule vegetale plutitoare - plauri. Există 688 de lacuri cu o suprafață totală de ha (9.3% din suprafaţa totală a DD) şi aproximativ 3500 km de golfuri şi canale. Fiind o 123

124 mlaştină naturală, DD este un sistem în echilibru dinamic, aflându-se în continuă schimbare ca rezultat al dinamicii sezoniere şi al influenţelor geomorfice, în special transportul sedimentelor din întregul bazin al Dunării. Depunerea progresivă de sedimente ce conduce la colmatarea corpurilor de apă şi la formarea de noi pământuri este un proces natural în orice mlaştină, însă ritmul şi tipicitatea acestor depuneri în DD au fost modificate de activitatea umană, în special prin îndreptarea cursurilor de apă şi crearea de canale artificiale. Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile. Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina), şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, terenuri neproductive. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări semnificative în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă Impactul prognozat asupra peisajului Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina, judeţul Tulcea. Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de interes local, conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Folosinţa actuală: ape Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. 124

125 Destinaţia propusă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente Canalul Sulina. Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de parcare etc. la punctele de lucru. În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune. În concluzie, se poate afirma că realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de protecţie a mediului Mediul social şi economic Informatii despre mediul social şi economic din zona amplasamentului Localităţile pe teritoriul cărora se vor desfăşura lucrările de apărări de maluri sunt: Partizani,Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina. Potenţialul economic al zonei se referă la activităţi desfăşurate în domeniul: agricol, piscicol, turistic, prestări servicii, comerciale. Regiunea se caracterizeaza prin subdezvoltare economică, şomaj. Perioada ultimilor ani a cunoscut o revigorare bazată pe resursele existente: Dunărea ca şi cale de transport, portul, atracţiile turistice. Restructurarea activităţii economice se bazează pe agenţii economici din sectoare precum: turism, pescuit, prelucrarea lemnului, servicii, transportul de marfă şi călători Impactul potenţial al proiectului Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane 125

126 - Nivelul de poluare generat de emisiile din lucrările de implementare a proiectului nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. - Nivel de zomot redus în localităţi, drumuri publice locale, datorat unei creşterii a traficului (pentru transportul anrocamentului din cariere) în faza de construcţie. - Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, datorat funcţionării utilajelor, se va încadra în zgomotul de fond produs de transportul naval pe Canalul Sulina şi nu se prognozează să fie depăşite limitele admisibile în localităţile învecinate şantierelor de lucru. Constructia se va realiza pe tronsoane şi doar anumite sectoare se situează în apropierea aşezărilor omeneşti, la diferite distante faţă de zonele locuite, regăsindu-se in intervalul aproximativ de m. În apropierea investitiei, impactul determinat de poluarea fonică poate deranja temporar, în timpul programului de lucru, prin desfasurarea activitatilor de transport, functionare utilaje si de punere in opera a materialelor. Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 limita admisa de zgomot pentru zona de locuit este de 50 db(a). In interiorul frontului de lucru in apropierea utilajelor nivelul de zgomot atinge 90 db(a), însă la limita perimetrului se apreciază că se va încadra la 65 db(a) conform STAS 10009/88. Din punct de vedere economic, investitia are un impact pozitiv asupra populatiei, reflectat in: - crearea de noi locuri de munca în special în faza de executie; - asigurarea populatiei de viiturile anuale ale fluviului Dunarea, reducerea cheltuielilor aferente lucrarilor de refacere a zonelor inundate. - creşterea siguranţei de transport pe Canalul Sulina şi îmbunătăţirea accesului la ca apă. Impact negativ nesemnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Se considera ca proiectul propus va genera un impact pozitiv asupra asezărilor umane, prin îmbunătăţirea mediului social şi economic în zonă Măsuri de diminuare a impactului Proiectul are impact potenţial de disturbare asupra populaţiei numai în faza de execuţie. Măsurile luate în acest sens conduc la diminuarea efectelor şi se concretizează în: - respectarea proiectului tehnic şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în executarea lucrărilor; - respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic de funcţionare a utilajelor grele producştoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să fie minimizat impactul indus; 126

127 - realizarea transportului de materiale cu viteza redusa (40 km/h) pentru diminuarea nivelului de zgomot si vibratii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile in atmosferă; - respectarea rutelor de transport şi a orarului de transport a materialelor din carieră; - umectarea periodică a căilor de transport terestru, sau se poate chiar oprirea activităţilor în perioadele cu vânturi puternice în vederea reducerii nivelului de poluare în vecinătate, cu pulberi; - împrejmuirea frontului de lucru cu paravane de protecţie Condiţii culturale şi etnice Se consideră că proiectul analizat nu va avea nici un impact asupra condiţiilor etnice şi culturale. Proiectul, prin specificul său, nici în faza de construcţie, nici în faza de exploatare, nu va produce un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. Pe amplasament sau în vecinătate nu sunt monumente istorice şi de arhitectură. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive diferite. Analiza opţiunilor corespunde în general, pentru proiectele de infrastructură, construcţiei unor soluţii de tipul a nu face nimic, şi a face ceva alternativa rezonabilă. Prima opţiune presupune menţinerea infrastructurilor actuale, existente pe malurile din lungul Canalului Sulina, fără a se face lucrări suplimentare, faţă de lucrările de întreţinere şi reparaţii care se efectuează în mod curent; acesta ar fi scenariul 0 - varianta 0. Alternativa rezonabilă a face ceva cuprinde Scenariul 1 varianta 1 cu lucrările şi soluţiile propuse pentru consolidarea sectoarelor de mal afectate de eroziune din lungul Canalului Sulina şi Scenariul 2 Varianta 2 cu lucrările şi soluţiile alternative. Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări, diferenţa constând în soluţii constructive diferite. In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în locul variantei cu piloţi de beton. Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător. 127

128 Scenariu recomandat de elaborator Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 varianta 1 deoarece impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită: fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu alternativa. 6. MONITORIZAREA MEDIULUI Planul de monitorizare a mediului are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: - Activităţile sunt efectuate conform reglementărilor în vigoare şi se desfăşoară conform normelor Cele mai Bune Practici (BPM) în vigoare; - Documentele contractuale şi tehnologia aplicată respectă toate condiţiile impuse de avizele şi acordurile obţinute pentru proiect. - Desfăşurarea lucrărilor conform prevederilor proiectului tehnic. - Identificarea şi aplicarea măsurilor de remediere sau micşorare a impactului potenţial, accidental. Datele obţinute prin monitorizare vor fi raportate unităţii teritoriale pentru protecţia mediului (ARBDD), conform cerinţelor acesteia (periodicitate, format de raportare, etc), privind: - stadiul realizării lucrărilor de refacere a suprafeţelor afectate; recepţia lucrărilor; - situaţia gestiunii deşeurilor; - poluări accidentale odată cu producerea lor; - şi orice alte informaţii solicitate ARBDD. Sintetic, luând în considerare componente de mediu posibil a fi afectate, planul de monitorizare poate fi prezentat sub foma din tabelul următor: Tabelul 29. Planul de monitorizare a componentelor de mediu pentru proiectul Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina Etapa Finală Domeniul Indicatori Periodicitate Responsabilităţi Biodiversitate: Floră malurilor Canalului (zona Sulina, terestră şi submersă). Faună -amfibieni, -Tip de vegetaţie, specii/populaţii, abundenţă, dominanţă - Comunităţi/specii, Primăvarăvară-toamnă, începând din anul I până la finalizarea execuţiei (anul V) şi 1 an după Beneficiarul prin contract cu o firmă de specialitate/ specialişti biologi, ornitologi 128

129 reptile; -peşti; -insecte; - moluşte; -păsări specii rare, mod de distribuire, migrarereproducere. - Nr de păsări/specii din zona de influenţă a proiectului terminarea lucrărilor. Sol - prezenţa unor substanţe toxice (metale grele şi hidrocarburi) - evidenţa strictă a cantităţilor de sol aluvionar dragat, a modului de stocare temporară şi a utilizării la lucrările de terasamente Apa indicatori de calitate ai apei fluviului Dunărea (încărcare organică, produs petrolier) Aer - niveluri de NO2, SO2, CO, NH3, pulberi în suspensie Trimestrial, din anul II de construcţie până la finalizarea lucrărilor şi 1 an după terminarea execuţiei Lunar în perioada de execuţie începând din anul II până la finalizarea lucrărilor (anul V) Lunar, anii II-V, de execuţie a lucrărilor Beneficiarul prin specialişti Beneficiarul prin specialişti Beneficiarul prin specialişti Zgomot - nivelul zgomotului db Trimestrial, în anii II-V de execuţie a lucrărilor Beneficiarul prin specialişti 129

130 Deşeuri -Ţinerea evidenţei deşeurilor, operaţiilor cu deşeuri în conformitate cu prevederile HG 856/2002 Lunar, în faza de execuţie a lucrărilor, anul II-V Constructorul prin specialişti Mediul social si -Număr sesizări ale Anul II-Anul V Beneficiarul economic populaţiei posibil de execuţie a afectate, înregistrate la lucrărilor autorităţile competente şi modul lor de soluţionare Monitorizarea va începe în faza de construcţie şi va continua 1 an în perioada de funcţionare. Pentru evidenţierea efectelor pe care proiectul le poate genera asupra florei şi faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversităţii, prin întocmirea unui plan detaliat de monitorizare. Tabelul 30. Plan de monitorizare a biodiversităţii Factor de mediu Parametrii monitorizaţi Scop monitorizat Biodiversitate Monitoringul florei Date despre structura biocenozei - tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare Date despre funcţiile biocenozei - dinamica populaţiilor - fenologie - expansiune / regresie Impactul asupra biocenozei - activităţi antropice - factori climatici - măsuri de conservare Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei - comunităţi de animale Obţinerea de informaţii cu privire la: - conservarea unor specii şi conservarea habitatelor; - evaluarea măsurilor de conservare a unor specii precum şi a habitatelor lor; - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în zonele protejate în vederea menţinerii integrităţii lor ecologice. Obţinerea de informaţii cu privire la: - conservarea unor specii şi conservarea habitatelor; 130

131 Biodiversitate - specii rare, endemice - mod de distribuire - morfologie Date despre funcţiile biocenozei - migraţiune, expansiune/ regresie Impactul asupra biocenozei - factori climatici, poluare - resurse de hrană - evaluarea măsurilor de conservare a unor specii precum şi a habitatelor lor; - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în zonele protejate in vederea menţinerii integrităţii lor ecologice. Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protecţie. Monitorizarea include evaluări atât ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi a impactului produs prin realizarea proiectului. Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări. În perioada de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate, pot fi afectaţi unii factori de mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia în faza de construcţie. Monitorizarea florei Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes şi vor consta în: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor în teren se va realiza inventarul complet al florei şi se vor efvectua periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor înregistra date privind fenologia plantelor. Fişele de observaţii în teren vor conţine: date de sistematică a speciilor, abundenţa, dominanţa, fenologie etc., conform modelului următor. 131

132 Specia Taxon Abundenţa Dominanţa Fenologie Observaţii Preferabil ca monitorizarea florei să se realizeze anual pe perioada construcţiei, în special fiind vizate sezoanele vernal şi estival. Monitorizarea faunei Se va întocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a amplasamentului construcţiilor hidrotehnice proiectate, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investiţiei va fi structurat astfel încât să poată îndeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice în parte, aşa cum reiese din tabelul nr.31. Tabelul 31. Plan de monitorizare a faunei PLAN DE MONITORIZARE GRUPARE TAXONOMICĂ SCOP Amfibieni 1.Monitorizarea herpetofauanei Peşti Insecte -Ophiogompus cecilia(libelulă) prezente în cadrul amplasamentului; 2. Monitorizarea speciilor de amfibieni pe terenurile limitrofe. 1.Monitorizarea speciilor de peşti în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor de peşti în zonele învecinate. 1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele OBSERVAŢII Identificarea în teren a speciilor de amfibieni în perioadele activităţii maxime ale acestora (mai-august). Începând cu anul I, pe toată perioada execuţiei şi 1 an după terminarea lucrărilor. Inregistrare prezenţei speciilor, a perioadelor de migrare pentru reproducere, a zonelor de hrănire, a concentrărilor de puiet, etc., perioada (aprilie-octombrie). Identificarea efectivelor, a distributiei speciilor. Începând cu anul I, pe toată perioada execuţiei şi 1 an după terminarea lucrărilor. Inregistrare prezenţei speciilor 132

133 Moluşte -Theodoxus transversalis(melc de apă dulce -Anisus vorticulus (melc cu cârlig) învecinate. 1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele învecinate. Inregistrare prezenţei speciilor, a zonelor de hrănire, reproducere Păsări 1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele învecinate. Inregistrare prezenţei speciilor, a rutelor de deplasare-migrare Tabelul 32. Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversităţii Nr. Luna rt Specia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 1. Floră X X X X X X X X 2. Amfibieni X X X X 3. Peşti X X X X X X X 4. Insecte X X X X X X X X X X X X 5. Moluşte X X X X X X X 6. Păsări X X X X X X X X X X X Legendă: X= perioadă de monitorizare Echipa de monitoring va fi compusă din specialişti biologi care vor pune la punct tehnică adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru existenţa/cuantificarea impactului produs de realizarea proiectului asupra componentelor de biodiversitate. Culegerea de date va cuprinde aspectele principale: - Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa); - Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra speciilor din zona; - Inspectarea zonei de monitorizare (ex. 1-2 ori lunar/3-6 ori trimestrial, ori anual), functie de caracteristicile impactului asupra speciilor a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu; - Observarea şi înregistrarea speciilor observate în zona de amplasament. Se vor nota pentru fiecare specie observată, următoarele date: -Timpul observaţiei (data şi ora) 133

134 - Specia - Numărul de exemplare - Locul aflării pe amplasament - Distanţa de observare - Direcţia de deplasare - Comportamentul (hrănire, odihnă) Datele obţinute se vor corela cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau antropice) suferite de populaţiile respective din zona de monitorizare. Observaţiile vor fi făcute de preferinţă începând cu prima oră (răsăritul soarelui), folosind mijloace optice adecvate (binoclu, lunetă, aparat foto, cameră video). In perioada de reproducere se va urmări înregistrarea tuturor speciilor care sunt în zonă, localizarea acestora funcţie de amplasament, influenţa proiectului asupra succesului reproductiv al speciilor etc. Interpretarea datelor. La sfârşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul obiectivului de investiţie asupra speciilor. Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine beneficiarului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate; Rapoartele de monitorizare se vor prezenta în termenele stabilite de Autoritatea de Mediu. În urma analizei rezultatelor monitorizării se vor propune măsuri suplimentare pentru protecţia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autorităţii competente pentru protecţia mediului. Efectuarea analizelor pentru probele de apă, sol, aer vor fi realizate în laboratoare acreditate, utilizând metode standardizate. Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate periodic autorităţilor de mediu. METODE DE MONITORIZARE PLANTE Metoda de lucru Localizare. Inventarierile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte semnificative pen, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina. Periodicitate. Pentru a surprinde o gamă cât mai largă de specii, observaţiile se vor efectua în momentele clasice pentru monitorizarea plantelor: primăvara, vara şi toamna

135 Eşantionaj. Se vor amplasa relevee floristice (1m x 1m, 10m x 1m) în zone diverse, relevante pentru amplasamentul construcţiilor hidrotehnice, pe terenurile mai mult sau mai puţin antropizate, din zona de studiu (lungul malurilor, banda cu lăţimea de 30 m, măsurată de la apă spre uscat). Inventariere. Se va utiliza metoda Braun Blanquet, folosită în monitorizarea plantelor în cadrul ultimelor programe europene (IPC Forest, FUTMON). Releveele floristice vor fi reprezentative pentru ecosistemele antropizate de pajişti (umede la uscate), păşuni împădurite, habitate umede şi alte terenuri (agricole, degradate) din zonă. Evaluarea abundentei se va face cu ajutorul scării Braun- Blanquet : 1 = exemplare foarte puţine 2 = exemplare putine 3 = exemplare puţin numeroase 4 = exemplare numeroase 5 = exemplare foarte numeroase Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind scara Braun Blanquet cu următoarele trepte : 1 = acoperire foarte redusă 1 10 % 2 = acoperire între 10 25% din suprafaţă 3 = acoperire între 25 50% din suprafaţă 4 = acoperire între % din suprafaţă 5 = acoperire % din suprafaţă NEVERTEBRATE Tehnici de monitorizare insecte a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (in special insecte) colectarea cu fileul entomologic rămâne una din metodele clasice. In acest sens in suprafetele de proba, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o distanţă dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcări (de exemplu 20 de cosiri la un transect de 25 de metri). Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmând apoi a fi triate şi prelucrate în laborator. b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene. 135

136 Libelulele pot fi monitorizate în mai multe moduri: colectarea larvelor acvatice, căutarea de exuvii și observarea adulților în zbor. Stabilirea prezenței/absenței unei specii se face doar în urma unor vizite repetate (ideal pentru cel puțin 2 ani) și o colectare sistematică prin mai multe metode (Hill et al., 2005). La stabilirea strategiei de monitorizare se va ține cont de biologia speciei, de perioada de activitate, fluctuațiile populaționale, condițiile meteo etc. La speciile țintă de libelule, adulții sunt prezenți în sit în perioada caldă a anului (mai-august), iar larvele teoretic pot fi găsite în orice moment. Perioada optimă a zilei pentru colectarea libelulelor diferă de la grup la grup, dar în general cea mai bună perioadă este în zile însorite fără vânt, în jurul prânzului. În cazul monitorizării lepidopterelor metoda cea mai la îndemănă este monitorizarea adulţilor, datorită faptului că este cel mai vizibil stadiu de dezvoltare. Ca metoda uxiliară se poate face şi monitorizarea larvelor în cazul câtorva specii. Tehnici de monitorizare moluşte Ca metodă, analiza prin dragare poate fi folosită pe o porţiune limitată (de exemplu o parte a unui prag de râu sau o porţiune unde apa curge mai lin, un sector mai adânc, cu vizibilitate mai redusă sau cu porţiuni abrupte etc.), cât și dintr-o barcă, în lacuri cu substrat mai fin. Operaţia de dragare se poate repeta în câteva rânduri, pe o distanță definită. Numărul de dragări şi distanţa de dragare sunt atent notate, pentru a putea fi repetate în vederea unor reexaminări. Metoda este calitativă, dar poate fi considerată şi semi-cantitativă. Reţelele de eşantionare se pot aplica paralel, sau preferenţial, perpendicular pe mal, în mod repetat, pentru a surprinde şi dinamica spaţială, până în zona în care bivalvele dispar (ele nu trăiesc decât în sedimente fine, dar nu foarte mâloase sau profunde, din zona de mal, preferabil în interiorul meandrelor, iar la o oarecare distanţă de mal dispar, pe măsură ce apa curge mai repede şi sedimentele devin instabile şi grosiere, în gradient transversal spre talveg). Pe teren se vor efectua observaţii care vor fi înscrie într-o fişă standard şi se va evalua habitatul specific, sub aspectul distribuţiei, al suprafeţelor microhabitatelor favorabile, al dimensiunii, structurii şi morfologiei albiei etc. Aceste informaţii vor fi utilizate ulterior pentru evaluarea habitatului la nivelul întregului tronson din situl de interes, utilizând funcţii de interpolare cubice pe porţiuni într-un soft adecvat. Datele din caietul de teren vor fi codificate, metadatele vor fi asociate, înscrise în Systat (în format compatibil cu Mathcad şi Statistica), se va evalua densitatea medie (ponderată sau nu, în funcţie de particularităţile habitatului), dominanţa (în acest context semnifică masa) medie, erorile de estimare, limitele de confidenţă, distribuţia spaţială, structura pe clase de dimensiuni, care prin ecuaţii de regresie neliniară - vor fi probabilistic relaţionate de clasele de vârstă, acestea vor fi analizate inclusiv prin tabele statice de viaţă şi se vor calcula unii parametri ai dinamicii populaţiei în viitor (Sîrbu, 2003; Sîrbu & Benedek, 2012). Prin analiza structurii habitatului, a analizelor dinamicii spaţiale a suprafeţelor 136

137 compatibile cu viaţa acestor moluşte şi ale fotografiilor satelitare pentru fiecare tronson studiat, prin interpolarea şi, ulterior, extrapolarea tuturor valorilor din staţiile de eşantionare, relaţionate cu parametrii populaţionali (în special cu densitatea ecologică), se va putea evalua densitatea absolută (raportată la dimensiunea sectorului de râu pentru întregul sit), precum şi limitele de confidenţă la un nivel de probabilitate acceptabil. PĂSĂRI Metoda de lucru Localizare. Observaţiile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina, scopul fiind acela de a inventaria speciile existente precum şi de a le evalua numeric, de a înţelege raportul dintre acestea pentru ca, în final, concluziile să definească gradul de importanţă al fiecăreia în ecosistem. Perioadă. Intervalul de timp destinat studiilor: cu excepţia secvenţei hiemale (urmează ca în continuare să fie parcursă) au fost atinse restul momentelor ecologice dintr-un ciclu anual prevernal, vernal, estival, serotinal şi autumnal. Astfel, observaţiile au început la sfârşitul lui februarie 2010, continuându-se periodic până în octombrie Inventarieri. Pentru a atinge scopul propus, am aplicat pe teren două metode folosite în ornitologie: a) observaţia de la punct fix şi b) metoda traseelor. Fig. 6. Transect prin zona de observaţie cu punerea în evidenţă a categoriilor de habitate 137