Raport privind impactul asupra mediului Decembrie 2012

Transcript

1 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI în vederea obținerii Acordului de mediu pentru proiectul Lucrări de infrastructură portuară Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, propus a fi amplasat în Municipiul Galați, Strada Portului nr. 56, județul Galați Autori : SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecția mediului: RM, RIM, BM, EA, poziția nr. 224 în Registrul Național al Elaboratorilor; Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru potecția mediului: RM, RIM, BM, RS, poziția nr. 31 în Registrul Național al Elaboratorilor; Dr. Glăvan-Caranghel Teodor Elaborator studii pentru potecția mediului: RM, RIM, BM, EA, poziția nr. 355 în Registrul Național al Elaboratorilor; Dr. Ing. Gabriela Grigoraş Elaborator Studiu ihtiofauna Acest studiu va fi utilizat numai în scopul obținerii Acordului de Mediu. Reproducerea,copierea, utilizarea integrală sau parțială directă sau indirectă se va face numai cu acordul scris al autorilor. Decembrie 2012 Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 1

2 CUPRINS Introducere 3 1. Informații generale Informații despre titularul proiectului Autorii atestați al raportului de mediu Denumirea proiectului Amplasament Proiectantul lucrărilor Descrierea proiectului Necesitatea şi oportunitatea investiției Situația existentă Situația propusă Mărimea proiectului Instalații de alimentare cu apă şi canalizare, alimentare cu energie electrică Semnalizarea navigației Valoarea estimativă a lucrărilor Durata etapei de funcționare Informațiile privind producția şi resursele naturale şi energetice folosite Informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice utilizate Informații despre poluanții fizici şi biologici Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Informații privind modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Procese tehnologice Categorii de lucrări proiectate Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare alternativelor avute în vedere Activități de dezafectare Lucrări de refacere a amplasamentului Deşeuri Impactul potențial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Amplasamentul obiectivului Impact transfrontalier Apa Aerul Solul şi subsolul Biodiversitatea Peisajul Mediul social şi economic Condiții culturale şi etnice, patrimoniul cultural Analiza alternativelor Evaluarea impactului Monitorizarea Situații de risc Descrierea dificultăților Rezumat fără caracter tehnic 119 Bibliografie 127 Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 2

3 Raport privind impactul asupra mediului în vederea obținerii Acordului de mediu pentru proiectul Lucrări de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, propus a fi amplasat în Municipiul Galați, Strada Portului Nr. 56, Județul Galați Introducere Raportul privind impactul asupra mediului, solicitat de ARPM Galați prin Adresa nr. 9651/ a fost realizat pentru Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA Galați) pentru proiectul Lucrări de infrastructură portuară Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, propus a fi amplasat în Municipiul Galați, Strada Portului nr. 56, județul Galați în vederea reabilitării frontului de acostare, prin construcția unui nou cheu vertical, care să îl înglobeze pe cel existent. Raportul face parte din documentația procedurii de obținere a acordului de mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul se încadrează în Anexa nr. 1 din HG nr. 445/2009 Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, la pct. 8, lit b) Porturi comerciale, cheuri pentru încărcare şi descărcare legate de uscat şi porturi exterioare (exlusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel puțin 1.350t. Intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului a avut la bază o serie de Directive Europene transpuse şi implementate în legislația națională prin acte legislative privind protecția mediului pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, care se supun Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) : Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participarea publicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr.135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private; Ordinul MAPM nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Directiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusă partial prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările si completarile ulterioare; HG nr. 352/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate; HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa; Directiva 2006/12/CE privind deseurile; Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 3

4 HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase; HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, cu modificarile si completarile ulterioare; HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, modificata de HG nr.79/2009; Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului transpusa prin OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cu modificarile si completarile ulterioare; Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; HG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei; Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei si florei salbatice transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin Ordinul nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania; Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei europene Natura 2000 in Romania; Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediului de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare; STAS 10009/88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot; STAS Nivelul de zgomot la exteriorul cladirilor; STAS Nivelul de zgomot in interiorul cladirilor; Pentru întocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost realizate estimări conform studiilor de specialitate din domeniul protecției mediului, precum: Metodologia AP-42 European Environmental Agency; Guide du Bruit des Transports Terrestres Previsions des niveaux sonores, CETUR, 1980; SETRA - Protection des eaux contre la pollution d origine routiere ; În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obținerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităților existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanțe precizează că pentru obținerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorității competente pentru protecția mediului, evaluării impactului asupra mediului. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 4

5 1. Informații generale 1.1. Informații despre titularul proiectului Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA Galați); Adresa: Municipiul Galați, Strada Portului nr. 34, județul Galați, cod poştal ; Nr. de înregistrare la ORC Galați: J 17/905/1998; Cod Unic de Inregistrare: R ; Date de contact: Telefon: ; Fax: ; apdm@apdmgalați.ro Administratia Porturilor Dunarii Maritime S.A. Galați (CN APDM SA Galați) este o companie națională fondată în anul 1998 prin HG nr. 518/1998 pentru administrațiile portuare ale Dunării Maritime (cunoscută şi ca Dunărea de Jos). In anul 2003 conform HG nr. 222/2003, obligațiile şi responsabilitățile APDM au fost modificate, iar acum CN APDM S.A. Galați funcționează ca autoritate portuară în domeniul său de activitate, în limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare şi pentru infrastructura de transport naval, în condițiile legii. CN APDM SA Galați administrează pe bază de contract de concesiune porturile Dunării maritime : Galați (km 160 Mm 76 Dunăre, ambele maluri), Brăila (km km , ambele maluri) şi Tulcea (mm42-mm34), precum şi bratele secundare Chilia, Sf. Gheorghe şi Măcin. Principalele porturi aflate în concesiunea CN APDM SA Galați sunt : Galați, Brăila şi Tulcea. Porturile mai mici sunt : Hârşova, Turcoaia, Măcin, Gura Arman, Isaccea, Mahmudia şi Chilia Veche Autorii atestați ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestați de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecția mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanț de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziția 224 în Registrul Național al Elaboratorilor; Sediul social în Galați, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Județul Galați, J17/438/1993, CUI , tel , fax: ; mobil: ; Ing. Bojoi Silvia - Elaborator studii pentru protecția mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanț de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziția 31 în Registrul Național al Elaboratorilor; mobil: ; Dr. Glăvan-Caranghel Teodor - Elaborator studii pentru potecția mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanț de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziția nr. 355 în Registrul Național al Elaboratorilor; mobil: ; Dr. Ing. Gabriela Grigoraş Evaluator ihtiofaună din sectorul de referință în relație cu principalele elemente locale de mediu abiotic și biotic; 1.3. Denumirea proiectului Lucrări de infrastructură portuară Cheu Dana 32, Port Docuri Galați, propus a fi amplasat în Municipiul Galați, Strada Portului nr. 56, județul Galați 1.4. Amplasament Portul Docuri Galați este amplasat pe malul stâng al Dunării, Mm 80. Suprafața Portului Docuri Galați este de mp. Danele portului: Dana 22 - Dana 33 de la Km până la 148,9 - mal stâng. Rada : Km până la Km mal drept. Frontul de cheu se întinde pe o suprafață totală de m.l., din care 500 m la Dunăre, iar restul fiind aferent bazinului portuar existent; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 5

6 Vecini: N - ADMET Galați; S - Fluviul Dunarea; E - Şantierul Naval Damen Galați; V - Domeniul public local Proiectantul lucrărilor SC IPTANA SA Bucureşti - Divizia Lucrări Hidrotehnice şi Portuare; Adresa: Bucureşti, B-dul Dinicu Golescu, Nr. 38, Etaj 6, Sector 1, cod poştal , Bucureşti; Telefon: Interior 108; Persoana de contact: Ing. Valeria Nicoleta Gatu; mobil ; 1.6. Descrierea proiectului Necesitatea şi oportunitatea investiției În prezent, datorită exploatării îndelungate, cheul a suferit numeroase deteriorări care pot pune în pericol - sub acțiunea unor sarcini pe platformă, stabilitatea generală a frontului portuar şi a construcțiilor existente în spatele acestuia. Pentru eliminarea acestor deficiențe structurale, precum şi pentru mărirea capacității de manipulare se impune modernizarea frontului de cheu aferent Danei 32 Port Docuri Galați. Având în vedere tendința de redresare generală a situației economice şi a creşterii nivelului schimburilor de mărfuri, se apreciază că valorile de trafic prin Portul Docuri Galați se vor modifica semnificativ, în sens pozitiv, în următorii ani. Opinia generală a companiilor interesate este că portul ar trebui să aibă o infrastructură adecvată şi sisteme de operare şi transport moderne în zona portuară; astfel, este subliniată necesitatea unei infrastructuri dezvoltate a portului. În cazul de față este vorba despre reabilitarea si modernizarea unui cheu existent, care este în exploatare şi care dispune de o infrastructură de acostare insuficientă unui trafic fluvial în dezvoltare. Modernizarea şi reabilitarea nu presupune ocuparea unor noi suprafețe, ci continuarea unor lucrări care erau prevăzute încă din proiectele originale, dar care din diverse motive nu s-au executat până în prezent. Implementarea investițiilor propuse în portul Docuri Galați contribuie la realizarea obiectivelor Programului Operațional Sectorial - Transporturi , Axa prioritară 2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport, domeniul major de intervenție 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi dunărene. Planul investițional de reabilitare şi modernizare al S.C. TRANS EUROPA PORT S.A. Galați, operatorul care are în proprietate privată silozul de cereale existent în Dana 32 Port Docuri Galați, prevede: reabilitarea şi modernizarea silozului (betonarea incintelor şi aducerea acestora la cotele stabilite de inundații, mărirea suprafețelor de depozitare pentru diversificarea mărfurilor operate şi depozitate); retehnologizarea fluxurilor tehnologice (recepționare calitativă şi cantitativă, curățire intensivă, uscare cereale, tratare chimică contra dăunătorilor); reabilitare acces CF (largă şi normală), modernizarea sistemului de încărcare/descărcare (benzi transportoare orizontale, elevatoare, etc.); reabilitare şi modernizare dotări şi utilități (utilaje, instalații, maşini, rețele de apă, electricitate, gaze, ventilare, căi de acces); mărirea capacității de manipulare de la to/an marfă la to/an marfă; Investiția este necesară, atât pentru exploatarea în condiții de siguranță a cheului, cât şi pentru adaptarea la lucrările de modernizare pe care intenționează să le realizeze operatorul SC TRANS EUROPA PORT SA Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 6

7 Situația existentă Infrastructura portuară este compusă din: cheu; platforme de depozitare; instalații portuare (alimentare cu apă şi canalizare ape uzate, alimentare cu energie electrică). Construcția portului a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar a fost modernizat după anul 1900, când a fost construit pereul, s-a pietruit platforma portuară de depozitare, s-au construit sediile administrative şi s-a introdus iluminatul electric. Mai târziu a fost realizată calea ferată, iar ulterior s-a construit silozul de cereale şi s-au montat macaralele de cheu. Accesul în amplasament se realizează din Strada Gării. Portul actual este format dintr-un cheu înclinat, frontul de acostare şi Danele portului: Dana 22 - Dana 33, de la Km până la 148,9 - mal stâng; Rada: Km până la Km mal drept; - Frontul de cheu se întinde pe o lungime totală de 1.500m.l., din care 500m la Dunăre, iar restul fiind aferent bazinului portuar existent. - Tehnologie eficientă de exploatare portuară; - Capacități de depozitare multiple, mijloace mecanice pentru ridicat, transportat şi pentru stivuirea mărfurilor. - Utilități: energie electrică, apă, gaze naturale. Dana 32 este amplasată în Bazin Docuri Galați - Mm 80, pe latura din dreaptă a bazinului (cu silozul vechi "Anghel Saligny"), între Danele 31 şi 33, oferind un front de acostare de 70m. Cheul a fost executat pe timpul ing. Anghel Saligny, Aliniamentul cheului este cu 7,00m retras față de Dana 30. Cheul are structura din beton cu goluri şi tunele, iar paramentul şi coronamentul sunt alcătuite din piatră cioplită. Grosimea cheului este de 5,50m la bază şi 5,00m sub coronament. Masivul din zidărie este ancorat la blocuri din beton prin tiranți metalici de 0,65mm. Blocurile de ancoraj sunt amplasate la cca. 15,00m distanță în spatele cheului. Baza zidăriei este la cota ± 0,00m, iar coronamentul la cota + 6,00m. Cheul este aşezat pe un grătar din grinzi de lemn ce reazemă pe şapte rânduri de piloți, parte verticali, parte înclinați 1/10. Sub grătar se află fascine până la cota - 4,50m, sub care se presupune a fi un strat de beton, de 9,00m, lățime şi 2,00m grosime. Capacități şi mărfuri operate Navele care pot opera în port sunt: Nava de calcul - cargou tdw având următoarele caracteristici: L = 98,30 m; B = 13,93 m; D = 6,58/5,63 m. Nava maximă - cargou tdw, având următoarele caracteristici: L = 106,0 m; B = 14,80 m; D = 7,06/5,63 m. Tipul navei maritime care are acces pe Dunăre este condiționat de adâncimea apei la bara Sulina: (-7,32 m). Nava maritimă de tdw, având pescajul de maximă încărcătură de 6,58m are acces pe Canalul Sulina în condiții normale şi poate fi considerată ca nava de calcul. Nava maritimă de tdw poate intra pe Canalul Sulina numai cu avizul Secției de Pilotaj AFDJ Sulina, având pescajul de maximă încărcătură de 7,06m, care este la limita admisă de acces la bara. Navele cu o capacitate mai mare de tdw pot avea acces pe Canal numai cu pescaj limitat, respectiv 7,32m, corespunzător unei încărcări parțiale a navei sau încărcării cu mărfuri voluminoase, dar uşoare. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 7

8 In general, armatorii nu sunt de acord cu transportul marfurilor pentru o încărcătură parțială, din motive de navlu redus (scăzut). Durata medie de utilizare a danelor din porturile dunărene este de circa 300 zile, din cele 365 zile ale unui an calendaristic. 65 zile sunt considerate zile neoperative din cauza condițiilor meteorologice necorespunzătoare (îngheț, inundații, ceață, vânt puternic, etc.). Gradul de utilizare a danei este 0,7 Durata de staționare sub operațiuni, în zile: - capacitatea navei: tdw; - felul mărfii: cereale, îngrăşăminte, laminate; - felul operațiunii: nava - platforma şi invers; - capacitatea de operare medie: 550 t/zi (24 ore/zi); 460 t/zi (20 ore/zi); - durata de staționare sub operațiuni: tdw : (460 t/zi x 2 mac.) = 5 zile; - formalități sosire/plecare nava: 1 zi; TOTAL STATIONARE: 6 ZILE Capacitatea danei (C) - zile/an x grad de ocupare dana: 300 zile/an x 0,7 = 210 zile efective/an; - zile efective/an : zile staționare/nava: 210 zile : 6 zile/nava = 35 nave/an - capacitate (C) = nave/an x tdw/nava: 35 nave/an x tdw = t/an Port Bazin Docuri Galați Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 8

9 Situația propusă Pentru asigurarea exploatării normale a frontului de acostare se are în vedere execuția unui nou cheu vertical care să-l înglobeze pe cel existent. Infrastructura se propune a fi realizată din două şiruri de coloane, respectiv la apă, în fața cheului existent şi la uscat, în spatele acestuia. Suprastructura se propune a fi executată din grinzi transversale din beton precomprimat joantive cu secțiune în T, monolitizate la capete. Peste grinzi se va turna o placă din beton armat monolit. Aceste grinzi vor rezema la apă pe un radier continuu fundat pe sirul de coloane propus, iar la uscat pe un zid cornier fundat pe două rânduri de coloane. În spatele cornierului se va realiza un prism descărcător din piatrǎ brutǎ. Pentru montarea grizilor suprastructurii se va demola parțial cheul existent pe o înǎlțime de cca. 4,00 m. Pe coronamentul cheului se vor monta filele macaralei portal la ecartamentul de 10,875m şi respectiv şine pentru două linii ferate între acestea. Pentru acostarea navelor se vor monta bolarzi de 20 tone, amortizori din cauciuc fixați pe două nivele pe înǎlțime şi scări mobile de acces. Cheul fluvial maritim al Danei 32 va avea următoarele caracteristici principale: adâncimea la acostare -7,00 m etiaj local; cota la coronament +6,30 m etiaj local; înălțimea liberă totală de 13,30 m etiaj local; lungimea totală de m; lățimea maxima m aliniamentul paramentului nou de acostare va fi la distanța de 7,0 m de paramentul cheului vechi, respectiv va fi în prelungirea cheului existent al Danei 31 din vecinatate. Structura noului cheu este alcătuită după cum urmează: Infrastructura danei va fi realizată din două rânduri longitudinale de coloane cu diametrul Ø 1,18 m şi lungimea L = 34,00 m, dispuse astfel: rândul dinspre apă, format dintr-un singur şir de coloane (A), forate vertical, la echidistanță în lungul cheului de 4,2 m; rândul dinspre uscat, format din două şiruri de coloane, şirul B către apă şi şirul C către uscat. Coloanele de pe şirul B sunt forate vertical, la echidistanță de 5,25m în lungul cheului. Coloanele de pe şirul C sunt forate alternativ, vertical şi înclinat. Echidistanța în lungul cheului, între coloanele verticale, este de 5,25m, iar coloanele înclinate sunt dispuse între cele verticale, la jumătatea distanței, respectiv 2,625. Coloanele înclinate de pe şirul C au fost prevăzute pentru a prelua sarcinile orizontale din impingerea terenului din spatele cheului. Pe direcția transversală cheului, distanța între şirurile de coloane B şi C care compun rândul de la uscat este de 2,625m, axul rândului de la uscat fiind la jumătatea distanței dintre cele două şiruri de coloane (B şi C). Distanța dintre axul şirului A de coloane (de la apa) şi cel al şirurilor B şi C (de la uscat) este de 18.44m. Pentru realizarea structurii cheului nou se va executa desfacerea şi demolarea partiala a cheului vechi prin dezafectarea suprastructurii existente de la cota coronamentului sau actual până la o cota situată la cca +2,50m etiaj local. În acest fel structura cheului nou se va realiza peste structura parțial demolată a cheului actual. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 9

10 Suprastructura danei va fi constituită din aceleaşi tipuri de elemente ca şi danele 30 şi 31, astfel : radier continuu din beton armat rezemat pe şirul A dinspre apă, în formă de L, având talpa de 2.50m lățime şi 1.12 m grosime, iar partea verticală include paramentul superior al cheului; radierul va avea cota la intrados m etiaj local; radier continuu din beton armat turnat în etapa I pe capetele coloanelor din şirurile B şi C dinspre uscat, va avea 4.80 m lățime şi 1.40 m grosime, urmând a fi continuat spre uscat cu un zid vertical din beton armat cu rolul de susținere a umplutirii din spatele cheului. Inălțimea totală a zidului este de 3.75m; reazeme din beton armat realizate pe cele două radiere de mai sus şi câte un aparat din neopren în zonele de sub talpa grinzilor transversale; grinzi transversale prefabricate, precomprimate, dispuse joantiv, cu secțiune în T şi profil longitudinal variabil, avand H = 1.90 m şi L = m; aceste grinzi din beton armat, precomprimate cu cabluri postensionate, vor fi alcătuite din cate trei bucăți asamblate pe un stand şi montate de la uscat pe reazemele din neopren, pe cele două radiere din beton turnate în etapa I; după montaj, grinzile transversale vor fi monolitizate spre capete, iar între plăcile superioare şi peste acestea se va turna o placa din beton armat monolit; la faza următoare de proiectare se va analiza oportunitatea realizării de ancoraje; la fața de acostare a cheului s-a prevăzut o grindă parament inferioară din beton armat prefabricat, cu înălțimea de 2.75 m, rezemată pe cuzineți din beton armat. Intradosul grinzii va fi la cota pentru a asigura acostarea navelor la nivele scăzute ale apei; placa generală din beton armat de cca m grosime, peste suprastructura prefabricată, alcătuită din grinzile transversale şi grinzile parament; în spatele cheului, respectiv a zidului "cornier" se va realiza un prism descărcător din piatră brută de kg/buc, cu filtrul de geotextil aferent, peste care se va executa platforma betonată prevăzută în cadrul documentației pentru SC TRANS EUROPA PORT SA Galați; accesorii pentru ancorarea navelor, constând în bolarzi de 20 t situați la 25m interdistanță, apărători metalici tip muchie continuă de coronament, amortizori din cauciuc fixați pe două nivele pe înălțime, scări mobile de acces pe/de pe cheu, de la/lanava şi canale tehnologice cu capace prefabricate. Cheul, în lungime totală de 70.0m, va fi constituit din 2 tronsoane a 35.0m şi se va racorda spre uscat cu platforma tehnologică de operare-stocare cereale a SC TRANS EUROPA PORT SA Galați. Pe cheu, peste placa monolit se vor monta utilajele tehnologice de operare cereale la nava. De aceea, la turnarea plăcii cheului se va avea în vedere fixarea elementelor metalice de susținere a echipamentelor de operare. Secțiunea cheului are prevăzute şi grinzi de rulare macarale şi feroviare, în prelungirea celor de la Dana 31, care temporar pot avea nişele viitoarelor şine de cale ferată umplute cu un material de tip mixtură asfaltică, uşor de scos atunci când va fi necesar. Capacități şi mărfuri operate Durata de stationare sub operatiuni, în zile: - capacitatea navei: tdw; - felul mărfii: cereale, îngrăşăminte, laminate; - felul operațiunii: nava - platforma şi invers; - capacitatea de operare medie: 1.430t/zi (24 ore/zi); 1190t/zi (20 ore/zi); - durata de staționare sub operațiuni: tdw : t/zi x 3 mac.) = 1,5 zile; - formalități de sosire/plecare pe nava: 1 zi TOTAL STATIONARE: 2,5 ZILE. Capacitatea danei (C) 300 zile/an x 0,7 = 210 zile efective/an 210 zile : 2,5 zile/nava = 84 nave/an C = 84 nave/an x tdw = t/an Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 10

11 Secțiune transversală în cheu PRINCIPALELE CATEGORII DE LUCRARI - CHEU DANA 32; L=70m VARIANTA 1A Lucrare Cantitate UM 1 OBIECTUL 1 LUCRARI DE DRAGAJE 1.1 Dragaje mc 2 OBIECTUL 2 LUCRARI DE EXCAVATII, DEMOLARI SI DESFACERI DIN STRUCURA CHEULUI EXISTENT 2.1 Demolare partiala cheu existent (560mc) 70 m 3 OBIECTUL 3 LUCRARI PENTRU REALIZAREA CHEULUI VERTICAL 3.1 Coloane executate la apa d=1,18m; L=34,6m; 17buc m 3.2 Coloane executate la uscat-drepte d=1,18; L=34,5m; 28buc 966 m 3.3 Coloane executate la uscat-inclinate d=1,18; L=35,4m; 13buc 461 m 3.4 Radier din beton armat monolit la apa 242 mc 3.5 Radier din beton armat monolit la uscat 564 mc 3.6 Cuzineti grinzi parament 17 buc 33 mc 3.7 Grinda parament din beton armat prefabricat 17 buc 122 mc 3.8 Grinzi transversale din beton armat precomprimat 36 buc 774 mc 3.9 Placa cheu din beton armat monolit 455 mc 3.10 Monolitizari din beton armat 80 mc 3.11 Accesorii cheu: bolarzi, aparatori muchie, mixturi asfaltice, aparate de reazem 70 m 3.12 Amortizori din cauciuc 32 buc 4 OBIECTUL 4 LUCRARI DE ANCORARE A RADIERULUI DE LA USCAT 4.1 Terasamente 8750 mc 4.2 Lucrari de ancorare a radierului de la uscat 70 m 5 OBIECTUL 5 LUCRARI PENTRU RACORDAREA LA UTILITATI 5.1 Lucrari pentru racordarea la utilitati 70 m Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 11

12 Graficul de execuție a lucrărilor de construcții - montaj Activitate Lucrări pregătitoare şi eliberare amplasament Desfacere zidărie, demolare partială cheu Dragaje în rada danei Realizare coloane forate cu tubaj parțial recuperabil Capiteluri din beton turnat monolit pe coloanele de apă Montare grinzi parament prefabricate inferioare, inclusiv monolitizari; Realizare radier din beton armat de la apa şi zid cornier din beton armat de la uscat; Montare grinzi transversale prefabricate precomprimate; Turnare placă cheu Montare accesorii de cheu (amortizori, bolarzi, apărători muchie); Realizare prism descărcător Recepție la terminarea lucrărilor Durata totală de execuție Perioada de execuție a lucrărilor de construcții proiectate (24luni) Anul I Anul II Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 12

13 Mărimea proiectului Terenul ocupat prin modernizarea cheului Danei 32 are lungimea de 70m şi lățimea de 31m, măsurați de la paramentul dinspre apa al cheului şi pana la limita proprietatii APDM. Astfel, suprafata terenului ocupat definitiv este de 2240 mp Utilități Pentru realizarea investiției se vor utiliza rețelele de apă existente din Portul Docuri: Rețele alimentare cu apă potabilă; Rețele alimentare cu apă de incendiu; Rețele canalizare pluvială. Energie electrică Menționăm că la faza de proiect tehnic se vor obține avizele autorităților locale care asigură administrarea acestor rețele Alimentare cu apa potabilă şi incendiu Alimentarea cu apă potabilă a incintei portuare se realizeză din rețeaua Municipiului Galați situată în lungul drumului de acces spre port. Asigurarea debitului şi presiunii în rețea se realizeză prin intermediul unui cămin de pompare subteran, din beton monolit cuplat cu un rezervor tampon, îngropat din polietilenă. Rețeaua de distribuție a apei din conductă PEHD cu diametru 63mm, 75mm şi 110mm asigură debitele şi presiunea necesară în punctele de alimentare a navelor. Pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu, rețeaua portuară este prevăzută cu 8 prize de preluare a apei din Dunăre. Intervenția se va face cu o motopompă din dotare sau cu pompele mobile ale pompierilor. Pentru motopompă s-a asigurat dotarea pentru un jet (5l/s), conform Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinței - NP Conform Anexei 19 din actul normativ, rețeaua portuară este echipată cu panouri de incendiu, dotate corespunzator cerințelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor Evacuare ape uzate Apele uzate menajere provenite de la instalațiile sanitare se vor colecta şi evacua în rețeaua de canalizare în vederea epurării în stația de epurare din zonă. Apele uzate de la nave (ape menajere, ape de santine) se vor colecta în tancurile etanşe ale navelor de deservire specializate şi evacuate în vederea epurării în instalații/stații de tratare/epurare a apelor. Colectarea apelor pluviale din incinta portuară se face prin canale rectangulare din beton, acoperite cu piscoturi cu secțiune interioară 0,35 x 0,35m 0.35 x 0.85m, asigurându-se pante de scurgere i= Din aceste canale, apa este preluată în tronsoane de canalizare pluvială din tuburi circulare Dn mm care deversează apele fluviale în Dunăre, prin guri de descărcare, după trecerea acesteia prin bazinul decantor şi separatorul de produse petroliere. Inainte de deversare în Dunăre, apele sunt trecute prin separatoare de nămol şi produse petroliere şi aduse la condițiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descărcarea în receptori naturali Instalații de alimentare cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică se va realiza din rețeaua existentă la cheu sau de la grupurile Dieselgeneratoare de curent electric de la bordurile acestora Semnalizarea navigației Semnalizarea navigației este alcătuită din semnalizare definitivă şi semnalizare pe timpul execuției lucrărilor de constructii, astfel: Semnalizarea definitivă a navigației va fi asigurată prin pictograme, reglementate prin Regulamentul de navigație pe Dunare, în vigoare, şi anume: Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 13

14 - panou indicator al cotei zilnice a apei Dunarii ± - alb pe negru; - panou indicator interdicția de a provoca valuri negru pe alb cu diagonala si contur rosu (A9- art. 6.20); - panou indicator posibilitatea de a comunica telefon alb pe fond albastru (E14); - panou indicator loc de alimentare cu apa potabila robinet alb pe fond albastru (E13); Semnalizarea navigației pe timpul lucrărilor de construcții Navele tehnice, de construcții şi transport, care vor fi utilizate la realizarea construcțiilor hidrotehnice noi din Dana 32 Portul Docuri Galați, se vor afla sub incidența prevederilor Regulamentului de navigație pe Dunăre în sectorul românesc, regulament aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 787/2007. Se vor respecta Regulile de staționare prevăzute în cap. VII, şi anume: - Art Principii generale de staționare. - Art Staționare. - Art Staționarea la ancoră. - Art Legarea. - Art Locuri de staționare. - Art Autorizarea staționării pentru anumite categorii de nave. - Art Staționarea în apropierea navelor, convoaielor împinse şi formațiilor în cuplu care transportă încărcătură periculoasă. - Art Paza şi supraveghere. Pe timpul lucrărilor de construcții hidrotehnice în portul Docuri Galați este indicat semnalul de restricție C1: Adâncimea apei este la limită Valoarea estimativă a lucrărilor Valoarea estimativă a proiectului este de euro, din care lucrări de construcții-montaj lei, respectiv euro, eşalonată pe 2 ani, conform analizei financiare. mii lei fara TVA mii lei cu TVA mii euro fara TVA mii euro cu TVA An 1 inv 7, , , , C+M 5, , , , An 2 inv 12, , , , C+M 11, , , , Durata etapei de funcționare Perioada de execuție a lucrărilor de construcții proiectate este estimată la 24 luni. Conform Art din HG nr /2004 pentru aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, pentru construcțiile hidrotehnice din piatră se prevede o durată de funcționare de ani. Pentru perioada de funcționare se va întocmi la faza următoare a proiectului un Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării în baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcții (art.18), HG nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în construcții şi Ordinului nr. 57/N/ privind aprobarea Normativului privind urmărirea comportării în timp a construcțiilor indicativ P 130/ Informații privind producția şi resursele naturale şi energetice folosite În perioada de realizare a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de energie vor fi carburanții necesari funcționării utilajelor de construcție pentru punerea în operă a lucrărilor proiectate. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 14

15 Pe baza estimării volumelor de lucrări proiectate pentru realizarea proiectului, în tabel se prezinta informații privind producția şi necesarul de resurse energetice pentru realizarea lucrărilor. Informații privind producția şi necesarul resurselor energetice Producție Resurse folosite în scopul asigurării producției Denumire Cantități totale Denumire Consumuri anuale Furnizor Dragaje mc Motorină 4.000l Stații/depozite de carburanți Terasamente 8.750mc Motorină 4.000l autorizate Săpături 5.000mc Motorină 3.000l Umpluturi mc Balast, piatră spartă, - Cariere autorizate anrocamente Stații/depozite de carburanți Motorina l autorizate Prism anrocamente 840mc Ciment - Motorină 3.000l Betoane* 7.000mc Energie electrică - Societăți autorizate specializate SC Electrica SA Sucursala de Distribuție Galați Transport 4000l Motorină 5.000l Stații de carburanți din zonă materiale * Nu se produc pe amplasament. În situația realizării valorilor maxime prognozate pentru traficul de mărfuri şi materiale, se apreciază că manipularea acestora pe platforme poate fi asigurată cu 1 motostivuitor, 1 încărcător frontal şi 1 buldozer. Consumul zilnic de motorină pentru aceste utilaje este apreciat la 300 l pentru 8 ore de funcționare. In perioada de funcționare, expedierea mărfurilor pe uscat şi pe apă din port către diverşi beneficiari include şi transportul acestora pe auto. În incinta portului, pentru expedierea a cca t pe zi de mărfuri şi materiale vor fi necesare cca. 200 de curse de vehicule grele (camioane, basculante, tractoare cu remorcă). Aceste vehicule grele vor consuma, în total, pentru un parcurs în incinta portului de cca. 600 m fiecare, cca. 40 l. Având în vedere şi circulația unor autoturisme, manevrele pe spații reduse, etc. se poate aprecia că, zilnic, consumul de carburanți (motorină şi benzină) în incinta portului pentru mijloacele de transport este de cca. 100 l. Consumul total de carburanți pentru activitatea portuară este estimat la cca. 400 l pe zi şi traficul auto zilnic cca. 200 vehicule grele. Pentru realizarea proiectului vor fi necesare anumite cantitati de materiale ca: piatră spartă, balast, beton, mortare de ciment. Pentru evaluarea impactului în timpul execuției lucrărilor se apreciază că betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializați autorizați, sarcina constructorului rezumânduse la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. În incinta portului, distanța medie de transport a materialelor de construcție nu va depăşi 300 m. În cazul aprovizionării pe apă, distanțele de transport la amplasamentul lucrarilor, vor fi mai de max. 200 m. Volumul necesar de resurse naturale este reprezentat de balast şi piatră spartă (cca m 3 ). Referitor la resursele naturale necesare construirii lucrărilor menționăm următoarele: Resursele de balast provin din stații de betoane şi stații de concasare autorizate. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 15

16 Depozitele de piatră sunt adecvate pentru a fi folosite ca agregate sparte, cu conditia sa fie sortate. Au fost stabilite anumite sorturi de balast şi piatra sparta necesare pentru umpluturi. Impactul generat pe amplasamentul de producție al balastului şi sorturilor de agregate a fost analizat în documentația de solicitare a actelor de reglementare de titularul activității, la APM/ARPM pentru obținerea acordului de mediu şi autorizației de mediu. Proiectul nu va aduce un impact cumulativ deoarece producția balastierelor şi carierelor este acceaşi indiferent dacă balastierele şi carierele vor furniza sau nu materiale pentru construcția lucrărilor. Balastul şi agregatele care vor fi folosite pot genera pulberi la descărcare, la împrăştierea cu buldozerul şi la nivelare. Având în vedere că în procesul tehnologic de sortare, agregatele sunt spălate, pulberile care pot fi generate la punerea în operă a balastului sunt nesemnificative. În apropierea municipiului Galați se exploatează importante resurse de agregate de balastieră, pe Siret sau Dunăre. Piatra spartă se poate aduce pe Dunăre, în barje de la cariera Măcin sau Turcoaia. Capacitatea de producție a balastierelor şi carierelor poate asigura necesarul pentru întreg proiectul. Menționăm că agenții economici autorizați produc sortimente de produse specifice şi livrează produsele în regim de certificare şi asigurare a calității. Furnizorii produselor de balastieră spălatesortate şi concasate pot asigura inclusiv transportul produselor livrate. Decizia finală privind proveniența acestora va aparține constructorului, care va selecta balastiere şi cariere autorizate şi de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu. Astfel, proiectantul va preciza în caietele de sarcini necesare documentației de licitatie pentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime în vederea atingerii calității corespunzătoare, conform actelor legislative în vigoare. Recomandarea elaboratorilor Raportului privind impactul asupra mediului este ca aprovizionarea cu materiale să se realizeze treptat, pe etape de construire, evitându-se astfel, formarea de stocuri de materii prime pe termen lung. In perioada de funcționare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale în afara lucrărilor de întreținere sau reparații capitale Informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice utilizate Pe baza estimării volumelor de lucrări de construcții-montaj pentru realizarea proiectului, în tabelul următor se prezintă informații despre materiile prime şi despre substanțele sau preparatele chimice. Informații despre materii prime şi despre substanțele sau preparatele chimice utilizate Materii prime Consumuri Clasificarea şi etichetarea substanțelor sau preparatelor chimice Categorie Periculos/Nepericulos (P/N) Cod privind principala proprietate periculoasa Agregate naturale* mc N - - Faze de risc Motorina* litri P H3B; H6 Inflamabil, toxic Beton* mc N - - Prism anrocamente 840 mp N - - Piese metalice t N înglobate* *Materii prime din instalatiile furnizorilor Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 16

17 Nr. crt. Denumire substanță chimică Număr CAS 1. Motorină Clasificare, etichetare/ fraze de risc F + - extrem de inflamabil R 12 Categorie substanță P/N P Periculos H3B Nr. index din lista de substanțe periculoase Litera pentru indicația de pericol Carc. Cat 3, Xn, N Fraze de risc R40, R65, R66, R51/ Informații despre poluanții fizici şi biologici Amenajarea lucrărilor de construcții se va desfăşura în trei etape: - etapa de deschidere ce cuprinde executarea unui releveu topohidrografic, delimitarea zonei de lucru, prin balize permanente de semnalizare; - etapa de pregătire (curățarea zonei de lucru, excavații); - etapa de execuție (construcție). În toate aceste etape, prin activitățile desfăşurate pot fi afectați factori de mediu prin mai multe tipuri de poluare, şi anume: poluare sonoră (zgomot şi vibrații) : produsă de funcționarea utilajelor (excavator, autoîncărcătoare, etc.); poluarea apei: scurgeri accidentale de produse petroliere; poluare atmosferică rezultată ca urmare a operațiunilor de descărcare şi transport a materialelor de construcție; precum şi transportul şi descărcarea produselor pe viitoarele cheuri Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații şi nu va produce nici un fel de poluare biologică. Tipul poluării Sursa de poluare Nr. surse de poluare Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu) Poluare de fond Poluare calculată produsă de obiectiv şi măsuri de eliminare/reducere Pe zona obiectivului Pe zonele de protecție/restricție aferente obiectivului, conform legislației în vigoare Pe zone rezidențiale, de recreere sau alte zone protejate, cu luarea în considerare a poluării de fond Fără măsuri de eliminare/ reducere a poluării Cu implementarea măsurilor de eliminare/reducere a poluării Măsuri de eliminare/reducere a poluării Sonoră Funcționarea utilajelor db Reducerea la minimum a nr. de utilaje. Utilizarea de motoare moderne. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 17

18 Praf Gaze de ardere Descărcare materii prime Descărcare materii prime Radiație electromagnetică Radiație ionizantă Poluare biologică mg/m 3 Drumurile de acces vor fi stropite cu autocisterna Motoare cu catalizatori Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Zgomotul şi vibrațiile în perioada de execuție Sursele de zgomot prezente pe amplasamentul proiectului propus sunt reprezentate de fondul natural şi de activitățile portuare (încărcare-descărcare marfuri). Procesele tehnologice de execuție (săpături, umpluturi la cheu, vehicularea materialelor de construcție, etc.) implică folosirea de utilaje/mijloace de transport. Sursele de zgomot generate în perioada de execuție sunt: in fronturile de lucru, zgomotul este produs de funcționarea utilajelor de construcții şi este specific lucrărilor (excavări, realizarea structurilor proiectate, etc.), aprovizionarea cu materiale. pe trasele din şantier şi în afara lui, zgomotul este produs de circulația autovehiculelor care transporta materiale necesare execuției lucrării. Condițiile de propagare a zgomotelor depind de tipul utilajelor şi de dispunerea lor, dar şi de factori externi (fenomene meteorologice, viteza şi direcția vântului, temperatura; absorbtia undelor acustice de către sol; absorbția undelor acustice în aer, depinde de presiune, temperatură; umiditate relativă; topografia terenului; vegetație. Utilajele folosite şi puterile acustice asociate aproximative sunt: buldozere Lw db(a) încărcător tip Wolla Lw db(a) excavator Lw db(a) compactor Lw db(a) finisor Lw db(a) autobasculantă Lw db(a) Utilajele de constructie, cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. O altă sursă de zgomot şi vibrații în şantier este reprezentată de circulația mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsă între 3,5t şi 20 tone. Pentru perioada de construire, zgomotul la sursă şi cel de câmp apropiat au caracteristici acustice corespunzătoare tipului şi dispunerii utilajelor. Zgomotul în câmp îndepărtat, este influențat de factorii externi (viteza şi direcția vântului, gradientul de temperatura şi de vânt, absorbția undelor acustice de către sol - efectul de sol, absorbția în aer funcție de presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografia terenului şi tipul de vegetație). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 18

19 Nivel de zgomot şi vibrații la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat în perioada de execuție Cea mai apropiată localitate de lucrarile proiectate este municipiul Galați. Distanta de la frontul de lucru până la primele zone locuite este de cca 4 km. Pentru evaluarea valorilor traficului de şantier, s-a apreciat capacitatea medie de transport a vehiculelor de 20 t (supradimensionat în cazul prezentului proiect). Traficul mediu zilnic în şantier este apreciat la 10 vehicule grele. Aceste valori trebuie considerate orientative, presupunând o activitate uniform pe lungimea sectorului în lucru. Funcție de evoluția lucrărilor în unele zone valorile de trafic ce se vor realize vor fi substanțial diferite de media menționată. Zgomotul generat de traficul de şantier se propagă atenuat funcție de distanța de sursă. Nivelurile de vibrații se atenuează cu pătratul distanței, astfel că nu vor fi sesizate în zonele locuite. Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimează că în şantier, în zona fronturilor de lucru nu vor exista niveluri de zgomot care să depăşească 75 db(a). Dozele de zgomot nu vor depăşi valoarea de 87 db(a), admisă de normele de protecția muncii. La parcurgerea unei localități de catre autobasculantele ce deservesc şantierul, se pot genera niveluri echivalente de zgomot, peste 50 db(a), dacă numărul de treceri depăşeşte 20. Se înregistrează niveluri echivalente de zgomot de db(a) în cazul unui număr de treceri de ordinul a 100. Traficul prin localitati trebuie să respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80: mai puțin de 65dB. Pentru a nu fi depăşită această valoare se impune evitarea pe cât posbil a traficului mijloacelor de lucru prin localități, eşalonarea numărului de treceri. Incinta portului se încadrează în categoria incintelor industriale din mediul urban pentru care se admite la limita incintei maxim Leq = 65dB(A). Conform calculelor efectuate prin metodologia cuprinsa in Guide du Bruit des Transports Terrestres pentru circulația mijloacelor de transport, în frontul de lucru, care se desfasoara preponderent in lungul drumului, in cadrul unei făşii de 20 m lățime de o parte şi de alta a axului, si pentru valorile medii ale traficului de 20 vehicule grele/zi, nivelul sonor echivalent la marginea acestei fasii va fi mai mic dar apropiat de 52dB(A). La cca m lateral fata de axul drumului, Leq va fi de ordinul a 37,5 39,6dB(A). Evaluările sunt valabile în cazul traficul mediu şi traseelor de circulație a mijloacelor de transport. Conform estimării, pentru traficul de lucru în localitatea traversată, nivelurile de zgomot la marginea soselelor nu ating Leq.24h mai mari de 65dB(A), valoare limita impusa de STAS / 1 80 si pentru drumurile folosite (categoria I -III). La trecerea autobasculantelor/utilajelor grele prin localități pot apare vibrații. Măsurătorile efectuate pentru monitorizarea vibrațiilor la trecerea utilajelor de transport cu produse de carieră au aratat că pentru locuințele situate la cca 10 m de drum, nivelul vibrațiilor este de vibrar şi se încadrează în valorile admise (30 vibrar). Recomandarea elaboratorilor este să se evite pe cat posibil traficul prin localitate prin folosirea variantei de ocolire. Nivelul admisibil de zgomot Leq = 65dB(A) poate fi depăşit cu 2-3 db(a) pe perioade scurte, în situația suprapunerii mai multor activități (baterea piloților, operațiuni portuare, transport şi vehiculare materiale de construcție, compactare). Pe străzile laterale şi de acces în port, nivelul de zgomot se va situa în intervalul Leq = 63-67dB(A), nivel admisibil. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 19

20 Poluarea sonoră generată de trafic în organizarea de şantier Leq pentru Distanța de la marginea platforma frontului de lucru (m) drumului Măsuri de protecție împotriva zgomotului şi vibrațiilor în timpul execuției Limitarea traseelor ce străbat zonele locuite şi zonele sensibile din afara perimetrului celor 2 arii protejate din vecinătatea amplasamentului, de către utilaje/autovehicule cu mase mari şi emisii sonore importante; Eşalonarea judicioasă a activităților de construcție şi reducerea perioadelor de activitate simultană a mai multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicată; Execuția lucrărilor generatoare de zgomote semnificative în timpul zilei; Organizarea şi dirijarea circulației utilajelor şi mijloacelor de transport în scopul fluentizării traficului; Monitorizarea acustică a amplasamentului şi adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; In cazul unor reclamații din partea populatiei se vor modifica traseele de circulație. Referitor la măsurile adecvate de reducere a impactului acustic, elaboratorii acestui studiu apreciază că nu este cazul prevederii în proiect de măsuri constructive de tipul panourilor fonoabsorbante. In perioada de execuție, în fronturile de lucru şi pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fără a depăşi 87dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 8 ore. Acest nivel se încadrează în limitele acceptate de normele de protecția muncii Zgomotul şi vibrațiile în perioada de operare Principala sursa generatoare de zgomot în perioada de operare este reprezentata de traficul auto în port. În perspectiva modernizarii portului şi creşterii valorilor de trafic de mărfuri şi materiale conform prognozei, nivelul de zgomot în port şi la limita incintei se va amplifica. În cazul mai multor puncte de lucru în lungul platformei (mai multe surse se zgomot), suprapunerea efectelor acestora conduce la amplificarea nivelului de zgomot corespunzător unei singure surse cu 2-3dB(A), ceea ce permite prognozarea unui nivel de zgomot la marginea incintei sub (Leq) 65dB(A), valoare admisibilă. În cazul neimplementării proiectului, nivelul de zgomot se va păstra, având în vedere faptul că amplasamentul studiat se situează într-o zonă deja afectată de activități industriale Surse de radiații Pentru perioada lucrărilor de constructii echipamentele utilizate, prin motoarele electrice în funcțiune, generează radiații electromagnetice, care se situează la un nivel scăzut pentru a avea impact negativ asupra mediului şi zonelor locuite. Atât lucrările propuse a fi executate, cât şi echipamentele folosite la execuția lor nu generează radiații ionizante. Pentru perioada de exploatare a obiectivului, nu vor fi generate surse de radiații. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 20

21 Alte tipuri de poluare Activitatea ce se va desfăşura în zonă nu va modifica în nici un fel valoarea fondului natural de radiații şi nu va produce nici un fel de poluare biologică. Poluarea asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol) în etapa de execuție şi operare portuară a Cheului Danei 32 este tratată în capitolele studiului Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Pentru realizarea investiției s-au studiat trei variante. Varianta 0 operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiției; Varianta 1A construcția unui cheu vertical nou, care să îl înglobeze pe cel existent; Varianta 1B modernizarea cheului existent, folosind o tehnologie de execuție diferită. Varianta 0: operarea în continuare la cheul existent, fără realizarea investiției. Deşi nu prezintă costuri, aceasta varianta are urmatoarele dezavantaje: - riscuri în operare datorită deteriorarilor cheului existent; - punerea în pericol a frontului portuar şi a clădirilor din spatele acestuia; - cheul devine neoperabil când nivelul Dunării depăşeşte cota coronamentului (+6.00 etiaj local). Varianta 1A In vederea realizarii unui front continuu de cheuri verticale pe latura dinspre silozul "A. Saligny" din Bazinul Docuri (latura danelor avand fiecare, cu excepția Danei 32, câte 130m lungime), se propune modernizarea frontului de acostare de la Dana 32 prin costructia unui nou cheu vertical care sa il inglobeze pe cel existent. Cheul va avea o infrastructura formata din 2 randuri de coloane forate de diametru Ø1.18m şi L = m şi o suprastructura din grinzi prefabricate monolitizate. Cheul va putea permite la nivelele cele mai scazute, respectiv la ±0.00 m etiaj local, acostarea navelor fluvial-maritime cu pescaj de pana la m etiaj local. Coronamentul cheului se va alinia cu Danele 30 şi 31 şi va avea cota m etiaj local Galați. Varianta 1B Această variantă este asemănătoare cu varianta 1A deosebirea constând în tehnologia de execuție a coloanelor de la apă. Acestea sunt de diametru 1,20 m şi se vor introduce prin vibrare. Coloanele de la apă se vor executa cu tubaj metalic nerecuperabil. Protecția coloanelor pentru nivele de apă mici, între cota +0,50 şi cota +3,0 m se va face cu amortizori din cauciuc tip V, fixat pe un suport metalic care se sudează de tubajul coloanei. Din punct de vedere tehnic, fiecare variantă prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje; în urma analizei multicriteriale s-a optat pentru varianta 1A. Acest tip de cheu prezintă o serie de avantaje care vor fi prezentate detaliat în capitolul 5 ale Raportului : Analiza alternativelor Incadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului Suprafața totală a incintei portuare este de mp, zona fiind destinată exclusiv activităților portuare specifice. Accesul principal în Portul Docuri Galați se realizează în Municipiul Galați din Strada Gării. Terenul este proprietatea publică a statului român în administrarea Ministerului Transporturilor şi este concesionat Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați conform Contractului de concesiune nr. LO/3447/ Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 21

22 Acces în amplasament Strada Gării Suprafața terenului ocupată de lucrările proiectate este de 2240mp. O parte din aceasta suprafață se suprapune peste construcții hidrotehnice deja existene (pereurile degradate). Conform Ordinului nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor pentru aprobarea Listei Monumentelor Istorice, cu modificările şi completările ulterioare, imobilul se află în zona de protecție a monumentului istoric Pescăriile Statului, cod GL-II-m-B Pentru investiție a fost obținut Certificatul de urbanism nr din eliberat de Primăria Municipiului Galați, care specifică: la regimul juridic: imobilul (teren şi construcții) se află în intravilanul Municipiului Galați. la regimul economic: - folosința actuală: cheu Dana 32 Port Docuri Galați; - destinația admisă: UTR 17 Zonă pentru căi de comunicație navale şi construcții aferente existente, zona de protecție a căii ferate; - destinația propusă: Lucrări de infrastructură portuară Cheu Dana 32 Port Docuri Galați; la regimul tehnic: Lucrări de infrastructură portuară Dana 32 Port Docuri Galați. Autorizația de construire se va emite în funcție de măsurile stabilite prin expertiza tehnică. La amplasarea construcțiilor proiectantul va respecta prevederile Regulamentului General de Urbanism (RGU) al Municipiului Galați, aprobat prin HCL Galați nr. 339/1999 şi HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, republicată. Numărul cadastral al corpului de proprietate: Numărul de carte funciară: Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 22

23 In conformitate cu prevederile art. 19, alin. 1) şi 2) din HG nr. 525/1996, republicată pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, Amplasarea față de căi navigabile existente şi cursuri de potențial navigabile: 1) In zona căilor navigabile şi a cursurilor de apă potențial navigabile se pot autoriza, cu Avizul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinței, următoarele lucrări: a) construcții şi instalații aferente căilor navigabile, de deservire, de înterținere şi de exploatare; b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări referitoare la siguranța navigației; c) construcții pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulație, clădiri, construcții hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte lucrări similare; d) traversări sau subtraversări ale căilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de apă potențial navigabile cu conducte de presiune (apă, gaze, țiței, abur) de linii electrice şi de telecomunicații, precum şi traversările cu poduri şi lucrări de amenajări hidrotehnice şi de artă; e) adăposturi de iarnă pentru nave, stații de alimentare cu carburanți şi resurse de energie; f) instalații de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalații de evacuare a apelor reziduale sau de altă natură; g) apărări de maluri de orice natură, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrări similare. Zona de protecție a căii navigabile (fluviul Dunărea): Conform Regulamentului General de Urbanism, Anexă la Certificatul de urbanism nr din , prin zonă fluvială se înțelege fâşia de teren situată în lungul țărmului apelor interioare potențial navigabile. În porturi, zona căilor navigabile coincide cu incinta portuară. Se vor respecta condițiile de amplasare şi conformare avându-se în vedere necesitățile tehnice şi normele specifice, propunerile proiectelor de specialitate. Aspectul exterior al construcțiilor aferente căilor de comunicație navală va respecta următoarele mențiuni: să se realizeze o amenajare minimă peisagistică pe întreg traseul zonei navale care are contact cu intravilanul localității şi organizarea incintelor să țină cont de imaginea prezentată către drumurile publice. Precizări privind consecințele aplicării art. 19 din Regulamentul Local de Urbanism asupra amplasării şi conformării construcțiilor Construcțiile destinate altor funcțiuni decât cele aferente căilor navigabile se vor amplasa în afara zonei maritime, fluviale sau a altor căi navigabile, respectiv la o distanță de min. 20m; de asemenea, aceste construcții nu pot fi amplasate în incintele porturare; Construcțiile, lucrările şi orice alte instalații şi amenajări amplasate în zonă maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile, care ar putea împiedica circulația în zonă, ar micşora vizibilitatea pentru amenajările făcute în interesul navigației sau ar putea fi executate numai cu Avizul conform al Ministerului Transporturilor, prin Direcția Generală a Transporturilor Maritime sau Direcția Generală a Dunării şi Căilor Navigabile. In zona maritimă, fluvială sau a altor căi navigabile se pot instala cu Acordul Ministerului Transporturilor, prin serviciile teritoriale specializate, semnale şi balize de zi şi de noapte şi se pot efectua defrişări pentru asigurarea vizibilității, în condițiile legii. In albia apelor navigabile se pot efectua lucrări, dragaje, extracții de produse de balastieră, etc. numai cu autorizarea Inspectoratului Navigației Civile. Este interzisă săparea de gropi, şanțuri, canale sau pantarea de instalații de-a lungul căii de halaj. Construirea de poduri, conducte, cabluri, etc. peste sau sub apele navigabile se face numai cu avizul autorității adminsitrației de stat competente. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 23

24 Precizări privind prevederile art. 20, aliniatele 1), 2), 3), 4), 5) din HG nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, actualizată: 1) In zona de protecție a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Minsiterului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinței: a) construcții şi instalații aferente exploatării şi înterținerii liniilor de cale ferată; b) construcții şi instalații pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulației; c) instalații fixe pentru tracțiune electrică; d) instalații de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicații, transmisiuni de stare şi construcțiile aferente acestora; 2) Construcțiile care se amplasează în zona de protecție a infrastructurii feroviare situată în intravilan se autorizează cu Avizul Companiei Naționale Căi Ferate CFR - SA şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinței. 3) In sensul Regulamentului, prin zona de protecție a infrastructurii feroviare se înțelege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu lățimea de 100m măsurată de la limita zonei cadastrale CFR, situată de o parte şi de alta a căii ferate. 4) Lucrările de investiții ale agenților economici şi ale instituțiilor publice, care aferctează zona de protecție a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu Avizul Companiei Naționale Căi ferate CFR - SA şi al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinței, şi anume: a) căi ferate industriale; b) lucrări hidrotehnice; c) traversarea căii ferate de către dumuri prin pasaje denivelate; d) subtraversarea liniilor de cale ferată de rețele de telecomunicații, energie electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere; 5) In zona de protecție a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic: a) amplasarea oricărior construcții, depozite se material sau înființarea de plantații care împiedică vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare; b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natural lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de material de construcții sau care ar modifica echilibrul pânzei freatice subterane; c) depozitarea necorespunzătoare de material, substanțe, deşeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii căilor ferate române, a zonei de protecție a infrastructurii căilor feroviare, precum şi a condițiilor de desfăşurare normal a traficului. Conformitatea Planului general cu Planul cadastral autorizat de Oficiul Cadastral Galați Dana 32 este amplasată în Bazin Docuri Galați - Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului (cu silozul vechi "Anghel Saligny"), între danele 31 şi 33, oferind un front de acostare de 70ml. Conform PUG Municipiul Galați, aprobat prin HCL Galați nr. 331/1999, amplasamentul se află în UTR 17 Zona căi de comunicație navale şi construcții aferente existente, zona de protecție a căii ferate. Planul cu delimitarea corpului de proprietate este cuprins în documentația de atribuire concesiune şi conține punctele de delimitare şi vecinătățile proprietății. Punctele de delimitare sunt date pe acest plan în coordonate STEREO 70. Planul general al proiectului a ținut seama ca întreaga amenajare să se desfăşoare în limitele stabilite pe acest plan. La baza emiterii Certificatului de urbanism a stat Extrasul din Planul cadastral pe ortodotoplan cu nr / Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 24

25 Topo Dana 32 Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 25

26 1.14. Informații privind modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă Alimentarea cu apă potabilă se face printr-un racord de la rețeaua existentă de distribuție a municipiului Galați (tronsonul de distribuție este pozat în lungul străzii care duce către port). Alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori se va face din rețeaua furnizorului local de energie electrică utilizându-se racordul existent la tensiunea de 20kV. Soluția de alimentare se va stabili ulterior, la faza de proiect tehnic. Atât în perioada de execuție, cât şi în perioada de exploatare a lucrărilor de infrastructura proiectate vor fi utilizate căile de acces existente. Drumul principal de legătură al portului cu rețeaua de drumuri nationale este DN2B. Analizând traficul de perspectivă al portului Galați, poziția portului pe Dunăre, traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relațiile de transport, se estimează că volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea Danei 32 Portul Docuri Galați nu va presupune noi legături de drum. Nu sunt prevăzute modificări ale căilor de acces existente. 2. Procese tehnologice 2.1. Categorii de lucrări proiectate: - lucrări de bază: lucrări hidrotehnice; - lucrări auxiliare: amenajarea organizării de şantier. Lucrări hidrotehnice: Lucrări pregătitoare şi eliberare amplasament; Desfacere zidărie, demolare parțială cheu; Dragaje în rada danei; Realizare coloane forate (cu tubaj partial recuperabil); Capiteluri din beton turnat monolit pe coloanele de la apă; Montare grinzi parament prefabricate inferioare, inclusiv monolitizări; Realizare radier din beton armat de la apă şi zid cornier din beton armat de la uscat; Montare grinzi transversale prefabricate precomprimate; Turnare placă cheu; Montare accesorii de cheu (amortizori, bolarzi, aparatori muchie); Realizare prism descărcător; Recepție la terminarea lucrărilor Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare alternativelor avute în vedere Executia lucrarilor În capitolele anterioare s-au prezentat principalele lucrări hidrotehnice şi de utilitati care fac obiectul proiectului de modernizare a Cheului Danei 32 Portul Docuri Galați. Lucrările prevăzute sunt în principal construcții hidrotehnice. Utilajele necesare pentru execuția lucrărilor sunt utilajele folosite în mod curent pe şantierele de construcții, ex., excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, macarale, instalație de, foraj dragă cu cupe, autobasculante, autobetoniere şi camioane. Impactul activităților de construcție va fi analizat în continuare conform procedurilor curente de evaluare a impactului şantierelor de construcții. Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare realizării obiectivului se poate aprecia că organizarea de şantier nu va dispune de stații proprii de betoane de ciment, stație de sortare agregate minerale, cariere de piatră, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 26

27 balastiere. Volumele de lucrări nu justifică deschiderea de cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalații de betoane. Pentru evaluarea impactului în timpul execuției lucrărilor se va lua in considerare varianta în care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializați, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale. Pentru execuția acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare, autobetoniere, instalația de foraj, macarale. Având în vedere productivitățile orare ale utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcționare a utilajelor este de ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor, instalației de foraj, draga cu cupe. Graficul de execuție şi necesarul de utilaje au fost stabilite de constructorul obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuție a lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt generate de activitatea utilajelor de construcție şi a mijloacelor de transport, activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii carburanților în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcționării motoarelor şi circulației; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf rezultate din circulația şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de carburanți, accidentele, etc. Comparativ cu alte lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri naționale, construcție de autostrăzi, căi ferate) volumele de lucrări pentru reabilitarea si modernizarea Danei 32 Port Docuri Galați sunt reduse. Se apreciază că perioada de execuție propusă de 24 luni este suficientă pentru realizarea principalelor volume de lucrări de săpături, umpluturi, betoane, etc. prin folosirea unui parc de utilaje relativ redus, cu activitate intermitentă. În zilele de activitate a acestui parc de utilaje şi mijloace de transport, consumul de motorină pentru 1-2 excavatoare, 1-2 buldozere, 1 compactor, 1 încărcător, 1 soneta de batere a piloților poate ajunge la cca. 800 l/zi respectiv cca. 100 l/oră. În perioadele în care se va lucra cu macara plutitoare, consumurile de carburanți ale acestora vor fi similare Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect Organizarea de şantier Avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficientă o singură organizare de şantier. In urma vizitelor efectuate în teren şi discuțiilor cu factorii implicați s-a propus amplasarea organizării de şantier în imediata apropiere a lucrărilor, în zona platformelor betonate existente ale portului. Antreprenorul va obține toate autorizațiile necesare din partea autorităților locale în vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga licitația de execuție va notifica Agenția Regională pentru Protecția Mediului Galați în vederea precizării exacte a locației selectate a organizarii de şantier şi detalierea facilităților necesare. Organizarea de şantier va cuprinde spații de cazare/birouri de tipul containerelor uzinate, atât pentru antreprenor, cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spații de depozitare pentru materiale; zone de parcare pentru utilaje şi echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafața platformelor portuare existente, fără ocuparea unor suprafețe suplimentare de teren. La finalizarea lucrărilor, suprafețele ocuptate se vor readuce la starea inițială ocupării acestora. Având în vedere că Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 27

28 în acest moment suprafețele respective sunt antropizate, nu se pune problema unor lucrări pentru a le aduce la starea initiala. În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza prin intermediul firmelor specializate. Se va asigura organizarea funcțională a incintei organizării de şantier astfel încât desfăşurarea activității să se limiteze la spațiile proiectate, în funcție de specific (depozitare, spații manevră etc.). Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt: amplasarea construcțiilor temporare modulare (containere) sau realizarea unor construcții temporare de tipul magaziilor; crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu există; organizarea spațiilor necesare depozitării temporare a materialelor, măsurile specifice pentru conservare pe timpul depozitării şi evitării degradărilor; lucrări pentru realizarea conectării la rețelele de utilități existente în zonă (dacă este necesar); acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora; asigurarea racordării provizorii la rețeaua de utilități urbane din zona amplasamentului; măsuri şi echipamente pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. Pentru a asigura condiții igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua următoarele măsuri: vor fi prevăzute containere uzinate cu grupuri sanitare; vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de lucru pe şantier; instruirea personalului pentru acordarea primului ajutor; serviciile de asistență pentru urgențe medicale vor fi furnizate de unitățile medicale cele mai apropiate. Contractantul este obligat să respecte cerințele Regulamentului privind protecția şi igiena muncii în construcții, aprobat cu ordinul nr. 9/N/ de către Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.) Managementul materialelor Pentru realizarea lucrărilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de materiale: agregate de balastiera, carieră; materiale metalice, materiale speciale de instalații etc. care se transporta cu mijloace auto de la furnizori şi care pot ajunge direct la locul de punere în operă sau sunt depozitate în depozite intermediare din organizarea de şantier. Carburanții şi lubrefiantii pentru utilaje/mijloace de transport se pot aduce cu mijloace auto, ajungând în punctele de alimentare din organizarea de şantier. Carburanții şi lubrifianții pentru utilaje/mijloace de transport se vor asigura în afara lucrării de deținătorii mijloacelor mecanizate. Parametrii la care vor funcționa mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificați în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecției tehnice. Apa necesară pentru prepararea mortarelor, udarea suplimentară a terasamentelor, stropirea drumurilor de incintă, alte scopuri, se va asigura, din rețeaua locală. Măsurile pentru managementul corect al materialelor sunt următoarele: masuri pentru asigurarea calității, care vor consta în certificate şi documente de calitate, iar pentru pamânturi din determinări făcute în şantier; măsuri pentru garantarea cantităților necesare constând din documente de transport, cântăriri sau măsurători pe eşantioane sau pe total livrare; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 28

29 măsuri specifice pentru a se evita degradările (acoperire sau depozitare corespunzătoare); măsuri pentru a se asigura o mecanizare corectă şi intensivă a manipulărilor folosind numai utilaje specifice (autoîncărcătoare, stivuitoare, macarale, etc.); măsuri pentru protecția muncii în toate operațiile de transfer, încărcare, descărcare care se realizează pe seama instructajelor specifice şi echipamentelor de protecție; măsuri pentru întreținerea şi spălarea permanentă a drumurilor şi a căilor de acces în şantier prin nivelare, plombare cu balast, stropire; măsuri pentru a se evita poluarea cu praf şi pulberi prin folosirea de mijloace de transport acoperite Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier Cuantificarea impactului activităților din cadrul organizării de şantier este dificil de făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experiența acestuia şi disciplina muncitorilor. Impactul prognozat asupra solului poate fi apreciat ca redus şi temporar. Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul, limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute, când se vor transporta elementele necesare pentru amenajarea utilităților unui şantier. Un alt impact posibil este cel care poate fi provocat de apele uzate care vor rezulta de la organizarea de şantier. Se vor respecta limitele de încărcare cu poluanți conform NTPA 001/2005 în cazul în care, apele uzate se vor evacua după epurare în emisar natural. Dacă apele uzate se vor evacua în rețeaua de canalizare existentă, concentrațiile maxime admisibile sunt stabilite de NTPA 002/ Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților. In situația în care apele uzate menajere se vor descărca pe terenurile învecinate, elaboratorii studiului recomandă respectarea limitelor stabilite prin STAS Condiții tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcție. Luând în considerare situația actuală a amplasamentului, prin respectarea măsurilor propuse, impactul organizării de şantier asupra solului poate fi considerat redus şi temporar Surse de poluanți şi instalații pentru reținerea, evacuarea şi dispersia poluanților în mediu în perioada organizării de şantier Sursele de poluanți în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de: circulația autovehiculelor/utilajelor; activitățile desfăşurate în cadrul organizării de şantier; apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizării de şantier Activitățile din cadrul organizării de şantier pot genera surse de poluare a apelor de suprafață şi a solului, cu ape uzate sau cu deşeuri menajere, cu hidrocarburi sau diverse substanțe toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative în cazul în care nu se iau măsuri eficiente de limitare a poluării pânzei freatica, care nu trebuie sa devină emisar pentru apele uzate menajere generate în cadrul organizării de şantier). Organizarea de şantier trebuie făcută pe suprafețe cât mai reduse. Constructorul va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor de construcție conform prevederilor Planului de Management de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 29

30 Mediu, care conține măsurile de reducere a impactului pe toată durata de viață a investiției: execuție (demolare, construcție), funcționare şi dezafectare. Planul de management de mediu are două secțiuni: Planul de reducere a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare. Planul de management de mediu pentru execuție este un document întocmit de furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de reprezentantul companiei, care conține măsurile detaliate de reducere a impactului de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada execuției lucrării, prin care se garantează implementarea condițiilor impuse prin Acordul de mediu, precum şi altor condiții din legislația de mediu Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu În perioada de construcție, respectarea prevederilor legale de protecție a mediului în activitatea de construcții se referă şi la măsurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de şantier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea carburanților şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de şantier, instruirea personalului, etc. interzicerea depozitării de materiale de construcții direct pe sol, fără impermeabilizare; amenajarea şi delimitarea zonei de colectare teporară şi depozitare a deşeurilor; depozitarea substanțelor periculoase se va realiza în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în spații cu acces restricționat, acoperite, pe o suprafață impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor accidentale; verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentrațiile de emisii în gazele de eşapament conform legislatiei specific; acestea vor fi puse în funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni; controlul autobetonierelor, pentru a se preveni descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice; curățarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se astfel apariția unor situații de risc pentru sănătatea populației; se vor utiliza pe cât posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot. autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator şi vor fi menținute într-o stare bună de funcționare, având reviziile la zi; curățarea săptămânală a fronturilor de lucru, eliminarea corespunzătoare a deşeurilor. Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu Tehnologia de exploatare/operare în port Tipurile de nave operate Din analiza tipurilor de nave din dotarea flotei fluviale, pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, nave utilizate în mod curent pentru Portul Docuri Galați, pentru operațiuni de încarcare/descărcare şi transport al mărfurilor manipulate în acest port sunt de regulă cuprinse între 4400 tdw 4800 tdw. Navele care pot opera în port sunt: Nava de calcul - cargou tdw având următoarele caracteristici: L = 98,30 m; B = 13,93 m; D = 6,58/5,63 m Nava maximă - cargou tdw, având următoarele caracteristici: L = 106,0 m; B = 14,80 m; D = 7,06/5,63 m Tipul navei maritime care are acces pe Dunăre este condiționat de adâncimea apei la bara Sulina: (- 7,32 m). în care: L = lungimea navei; B = lățimea; D = pescajul (max: încărcat; min.: descărcat); Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 30

31 Nava maritimă de tdw, având pescajul de maximă încărcătură de 6,58m are acces pe Canalul Sulina în condiții normale şi poate fi considerată ca nava de calcul. Nava maritimă de tdw poate intra pe Canalul Sulina numai cu avizul Secției de Pilotaj AFDJ Sulina, având pescajul de maximă încărcătură de 7,06m, care este la limita admisă de acces la bara. Navele cu o capacitate mai mare de tdw pot avea acces pe Canal numai cu pescaj limitat, respectiv 7,32m, corespunzător unei încărcări parțiale a navei sau încărcării cu mărfuri voluminoase, dar uşoare. In general, armatorii nu sunt de acord cu transportul mărfurilor pentru o încărcătură parțială, din motive de navlu redus (scăzut). Adâncimile măsurate în prezent la frontul de dane sunt mai mici şi din lipsa lucrărilor de dragaj necesare. Innisiparea la dane îndepărtează nava de front, îngreunând astfel operațiunile portuare sau conduc la evenimente nedorite (punerea navelor pe uscat) Regimul de lucru Portul fluvial poate asigura derularea activității sale portuare, de-a lungul întregului an, ziua şi noaptea, inclusiv duminicile şi sărbătorile legale. Pentru mărirea capacității de manipulare de la t/an la t/an, regimul de lucru în port este în medie de 300 zile/an şi poate fi realizat dacă sunt încheiate contracte ferme de transport, condițiile hidro-meteorologice sunt favorabile; operatorii portuari au mijloace tehnice şi resurse umane; navele de transport sunt adecvate. Reabilitarea şi modernizarea silozului (betonarea incintelor şi aducerea acestora la cotele stabilite de inundații, mărirea suprafețelor de depozitare pentru diversificarea mărfurilor operate şi depozitate); retehnologizarea fluxurilor tehnologice (recepționare calitativă şi cantitativă, curățire intensivă, uscare cereale, tratare chimică contra dăunătorilor); reabilitare acces CF (largă şi normală); modernizarea sistemului de încărcare/descărcare (benzi transportoare orizontale, elevatoare, etc.); reabilitarea şi modernizarearea dotărilor şi utilități (utilaje, instalații, maşini, rețele de apă, electricitate, gaze, ventilare, căi de acces) urmează să fie asigurate de operatorul portuar. Trebuie menționat că în prezent operatorul portuar nu dispune de aceste dotări Activități de dezafectare Pentru realizarea structurii cheului nou se va executa desfacerea şi demolarea parțială a cheului vechi, prin dezafectarea suprastructurii existente de la cota coronamentului său actual până la o cotă situată la cca +2,50 m etiaj local. În acest fel structura cheului nou se va realiza peste structura parțial demolată a cheului actual. Volumul de deşeuri rezultat din excavații, demolări şi desfaceri din structura cheului existent a fost estimat la cca 560mc. Pentru investiția propusă Cheu Dana 32 Portul Docuri Galați, durata de viață pentru care e proiectată este de 35 de ani, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrările necesare vor fi cele de întreținere, iar după perioada normată, lucrările vor fi eventual reparații capitale, dacă este cazul. Structurile în contact cu apa trebuie să reziste în medii agresive (fără, sau cu foarte puțină întreținere). La finalizarea lucrărilor de construcții se va dezafecta organizarea de şantier Lucrări de refacere a amplasamentului Având în vedere gradul de antropizare al amplasamentului, lucrărilor propuse nu sunt prevăzute lucrări speciale de refacere a amplasamentului de tipul inierbărilor, plantărilor de vegetație, arbusti, etc. Organizarea de şantier va fi amplasată pe platform portuară existent; nu se vor ocupa suprafețe de teren natural. La finalizarea lucrărilor, utilajele/mijloacele de transport vor fi retrase din amplasament, iar organizarea de şantier va fi dezafectată. Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcție va fi curățată (toate materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie şi cele conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze condițiile de utilizare a zonei în cadrul activităților portuare. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 31

32 3. Deşeuri 3.1. Deşeuri generate Deşeuri generate în perioada de construire In perioada de construire sunt generate următoarele categorii de deşeuri: pământ şi materiale excavate (piatră, spărturi de piatră, beton); categoria 17; - cod beton; - cod pământ şi materiale excavate; deşeuri de materiale de construcții amestecate; categoria 17, - cod amestecuri de beton, cărămizi, țigle şi materiale ceramice fără conținut de substanțe periculoase; - cod : lemn, sticlă, materiale plastice; - cod pamant si si materiale excavate sau dragate; - cod deşeuri amestecate de materiale de construcții; - cod metale (inclusiv aliajele lor), amestecuri metalice; - cod deşeuri de la realizarea racordului electric; - cod metale (inclusiv aliajele lor): cod fier şi oțel; cod amestecuri metalice deşeuri reciclabile: categoria 20, - cod ambalaje de hârtie-carton; - cod ambalaje de plastic; - cod ambalaje din lemn; - cod ambalaje de sticlă; - cod deşeuri de hârtie şi carton; - cod deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine - cod materiale plastice; - cod lemn; deşeuri nespecificate în altă parte: - cod anvelope scoase din uz; - cod materiale plastice; - cod baterii si acumulatori; deşeuri de uleiuri uzate: - cod uleiuri sintetice de motor; - cod ulei combustibil si combustibil diesel. deşeuri municipale amestecate (deşeuri menajere): categoria 20, cod ; Pentru asigurarea unui nivel de protecție adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor/ mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei, înlocuirea filtrelor de ulei, lichidului de frână, antigelului, înlocuirea acomulatorilor uzați, anvelopelor uzate) se vor executa în ateliere service specializate autorizate. Deşeurile generate în perioada de execuție a lucrărilor de construcție proiectate sunt deşeuri care pot fi valorificate (deşeurile de material lemnos, deşeuri metalice), deşeuri inerte (pământ şi pietre din decopertare care se pot valorifica pentru umpluturi); deşeurile municipale amestecate se vor elimina prin agenți economici autorizați specializați în salubrizare Deşeuri generate în perioada de funcționare In perioada de funcționare sunt generate următoarele categorii de deşeuri: deşeuri sub formă de praf mineral de la selectarea semințelor: categoria 02, cod ; deşeuri sub formă de pleavă, grovuri de la curățarea cerealelor categoria 02, cod ; deşeuri de ambalaje: categoria 15, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 32

33 - cod hârtie şi carton; - cod ambalaje de materiale plastice; deşeuri municipale amestecate: categoria 20, cod ; deşeuri de ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase folosite la tratarea semințelor: categoria 15, cod *; Deşeurile generate vor fi colectate selectiv, în containere amplasate în locuri special amenajate, pentru a fi predate societăților autorizate specializate în vederea valorificării. Deşeurile rezultate în perioada de funcționare vor fi gestionate conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările ulterioare. Transportul deşeurilor se va realiza conform prevederilor HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Deşeuri toxice şi periculoase Specificul lucrărilor prezentate în studiul de evaluare nu presupune generarea de deşeuri toxice periculoase în perioada de exploatare. În cazul poluărilor accidentale Compania Națională APDM SA Galați intervine cu navele/instalațiile/echipamentele din dotare, în baza unei comenzi emise de poluator sau alt organism care, se obligă să suporte cheltuielile de depoluare conform Instrucțiunilor de aplicare a tarifelor şi a Contractului de depoluare aferent Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor generate pe amplasament va ține seama de categoriile de deşeuri. Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră spartă, anrocamente), piloți, betoane, etc. Deşeurile vor reprezenta cantități de materiale (pierderi) rezultate de la aceste lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit de deşeuri inerte. Deşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi. Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor. Modul de gospodărire al deşeurilor: deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarea şantier sau pe pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă; acestea vor fi eliminate prin intermediul agenților economici autorizați. Se apreciază că acestea nu vor depăşi 0,5kg/zi/angajat. deşeuri metalice: se vor colecta separat şi temporar pe platform; vor fi transportate şi valorificate ulterior prin unități specializate de prestări servicii pentru colectare şi procesare; deşeuri de materiale de construcții: se vor valorifica în umpluturi; se pot utiliza ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă; hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri, în vederea valorificării; anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special; se vor preda în vederea reşapării sau se vor elimina la societăți autorizate. acumulatori uzați, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la uleiuri si lubrifianti: se vor stoca şi depozita corespunzător. Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere, în locuri special amenajate. Deşeurile stocate temporar vor fi periodic predate societăților specializate autorizate în colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 33

34 Modul de gospodărire al deşeurilor inerte Amplasament Tip deşeu Mod de colectare şi evacuare Observații Organizare de şantier Deşeuri menajere sau asimilabile Deşeuri metalice Deşeuri de materiale de construcții Anvelope uzate Constructorul va organiza puncte de colectare prevăzute cu pubele. Periodic (o dată pe săptămână) vor fi golite. Se vor colecta temporar în incinta organizării de şantier, pe platforme şi/sau în containere. Se vor colecta pe platforme betonate. Se vor preda agenților economici specializați în reşapare sau se vor elimina. Vor fi eliminate la depozitul de deşeuri conform sau se vor valorifica, în funcție de tipul de deşeu. Se valorifică prin societăți specializate autorizate. Se vor valorifica pentru umpluturi, nivelări. Se interzice arderea anvelopelor uzate. Modul de depozitare al produselor cu conținut de substanțe toxice şi periculoase Tipul deşeului Carburanți Lubrefianți Acumulatori şi uleiuri uzate Mod de colectare Depozitarea substanțelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea strictă a normelor legale specifice. Se vor păstra în recipienți din plastic şi se vor depozita în spații special amenajate, ferite de radiații solare, surse de foc. Se vor transporta cu mijloace specializate autorizate, cu respectarea reglementările în vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor colecta în recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita în spații curate, aerisite, securizate. Vor fi stocate şi depozitate corespunzător pentru a fi predate societăților specializate autorizate în vederea valorificării/eliminării Măsuri de diminuare a impactului: - evacuarea ritmică a deşeurilor din zona de generare în vederea evitării formării de stocuri şi amestecării diferitelor tipuri de deşeuri între ele; - alegerea variantelor de reutilizare şi reciclare a deşeurilor rezultate, ca primă opțiune de gestionare şi nu eliminarea acestora la un depozit de deşeuri; - transportul tuturor deşeurilor se va face cu mijloace de transport etanşe şi acoperite, astfel încât să se evite scurgerea sau împrăştierea deşeuri pe drumurile publice; - se vor respecta prevederile H.G. nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României; - se interzice abandonarea deşeurilor pe traseu şi/sau depozitarea în locuri neautorizate; - toate autovehiculele ce transporta materiale poțential pulverulente vor fi acoperite şi vor avea uşile de încărcare securizate astfel încât să se evite spulberarea şi/sau împrăştierea materialelor transportate în timpul deplasării; - evidența gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002; - deşeurile produse se vor colecta separat, pe categorii, astfel încât să poată fi preluate şi transportate în vederea depozitării conform criteriilor prevăzute în Ordinul MMGA nr. 95/2005 sau în vederea unei eventuale valorificări ; se vor asigura facilități de depozitare intermediară în cadrul organizării de şantier, pe tipuri de deşeuri; - este interzisă incinerarea deşeurilor pe amplasament ; - este interzisă depozitarea temporară a deşeurilor, în alte locuri decât cele special amenajate pentru depozitarea acestora; toți angajații vor fi instruiți în acest sens; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 34

35 3.4. Transportul deşeurilor Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României Gestiunea ambalajelor Nu sunt utilizate ambalaje Concluzie Prin modul de gospodărire, deşeurile rezultate din cadrul invesției nu vor constitui surse de poluare zonală şi nu vor afecta personalul sau populația din zonă. Având în vedere faptul că se vor lua toate măsurile necesare pentru eliminarea sau limitarea impactului asupra mediului, prin managementul deşeurilor, nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către firmele specializate: cea de salubrizare prin depozitarea definitivă şi cele specializate în valorificarea/eliminarea celorlalte tipuri de deşeuri. 4. Impactul potențial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora Proiectul de investiție ale cărui date tehnice au fost prezentate anterior, presupune posibilitatea generării unui impact asupra mediului. Dacă se pleacă de la principiul că orice activitate poate genera un impact, care poate fi direct şi indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ asupra mediului, atunci trebuie prognozată magnitudinea acelui impact, pentru a putea fi identificate măsurile preventive de eliminare a impactului şi dacă acest lucru nu este posibil, de limitare a efectelor lui asupra mediului. Aspectele legate de impactul generat trebuie tratate din trei puncte de vedere: 1. impactul generat asupra mediului în perioada de construire/execuție a lucrărilor; 2. impactul generat în perioada de funcționare/exploatare ; 3. impactul generat de încetarea activității şi aducerea amplasamentul la stadiul inițial. Măsurile preventive trebuie să ia în considerație toate alternativele posibile pentru mediu, începând de la amplasament, variante de construcții, resurse, variante tehnologice, exploatare. Organizarea de şantier se va amplasa într-o zonă de comun acord cu beneficiarul, fiind asigurate căile de acces, utilitățile (sursele de apă, energie electrică, etc.), pentru necesitățile şantierului. Lucrările de organizare de şantier necesare executării lucrărilor prevăzute de proiect vor cuprinde construcții şi instalații ale antreprenorului care să permită satisfacerea obligațiilor şi relațiilor cu beneficiarul, precum şi cele privind controlul execuției. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările şi completările ulterioare, prevede realizarea şi menținerea, pe toată durata de existență a construcțiilor şi instalațiilor, a următoarelor cerințe de calitate: rezistență şi stabilitate, siguranță în exploatare, siguranță la foc, igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecția mediului, izolație termică, hidrofugă şi economia de energie, protecția împotriva zgomotului. In conformitate cu actul normativ menționat: Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția atestat, dirigintele de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 35

36 specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toata durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuție în vigoare la data realizării ei Amplasamentul obiectivului Portul Galați este principalul port românesc fluvial-maritim de pe Dunăre. Complexul portuar Galați este amplasat în județul Galați, pe malul stang al Dunării Maritime, desfăşurându-se între Mm 76 şi km 160, cuprinzând următoarele porturi aflate în concesiunea CN-APDM-Galați: Portul Mineralier Galați, având cca m lungime de front de acostare nave fluvial-maritime de până la 4400 tdw, destinat derulării materiilor prime şi a produselor finite ale Combinatului Siderurgic SC ArcelorMittal Galați SA; Portul Comercial Vechi, de pasageri şi de asteptare a navelor, se întinde de la clădirea Navlomar în aval până la halele frigorifice ale Pescăriei, pe malul stâng al Dunării, între km Mm 80,5 cu un front total de cheuri verticale şi mixte de cca m lungime (danele 9-21); Portul Docuri Galați, cu fronturi de acostare, bazin de acces, platforme, construcții şi instalații portuare, destinat desfăşurării activității comerciale şi însumând cca. 1960m lungime de cheuri verticale sau mixte, din care în bazin 1455m (danele 26-33) şi front la Dunăre 505m (Danele 22-25). În vecinătatea aval a acestui port, îşi desfăşoară activitatea de reparații şi construcții nave, Şantierul Naval Galați, dispunând de cheuri, cala de ridicare şi lansare şi doc uscat, inclusiv construcțiile şi instalațiile specializate. Portul Bazinul Nou Galați, însumând cca. 1960m lungime fronturi de operare la cheuri pereate sau mixte, din care 1000 m în bazin (danele 39-45) şi 955m front la Dunăre (Danele şi 46-50). La limita aval a vastului teritoriu portuar, se întind alte cheuri, cu fronturi de operare nave, pentru diverşi beneficiari şi teritoriul aferent Zonei Libere Galați". Danele 31 şi 33, aflate amonte/aval de Dana 32, care face obiectul evaluării impactului, sunt amplasate în Bazinul Docuri Galați şi ocupă un front de acostare pe o lungime de 390m.l. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului sunt următoarele: Nr. punct X Y , , , , , , , ,84 Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 36

37 Planul de încadrare în zonă Dana 32 Portul Docuri Galați Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 37

38 4.2. Impact transfrontalier Proiectul nu se încadrează în Anexa 1 a Legii nr. 22 din februarie 2001 pentru ratificarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie Acest proiect vizează reabilitarea şi modernizarea unei porțiuni din infrastructura portuară existentă Cheu Dana 32 Portul Docuri Galați. Distanța de la amplasamentul lucrărilor până la granița cu Republica Moldova este de cca 15km, distanță suficientă pentru ca populatia şi factorii de mediu din Republica Moldova să nu fie afectate de execuția lucrărilor. Propagarea zgomotului şi a emisiilor se reduce în raport cu distanta. Aprecierile bazate pe experienta măsurătorilor pe şantierele de construcții arată că nivele apropiate de (Leq) 90dB(A) mai mici sau depăşite cu 2-3 db(a) pe perioade scurte se înregistrează numai în zona de activitate a utilajelor. La limita incintei portului se vor realiza nivele de zgomot inferioare, dar apropiate de (Leq) 65dB(A), nivele admisibile conform standardelor în vigoare. Nivelul de zgomot până la granița cu Republica Moldova este sub nivelul uman de percepție Apa Condiții hidrogeologice şi hidrologice ale amplasamentului Condiții hidrogeologice Amplasamentul proiectului se situează în Municipiul Galați, pe malul stâng al Dunării, pe interfluviul cuprins între Prut şi Dunăre, în cadrul unității geografice Câmpia Română, din cadrul Platformei Moesice. Teritoriul județului Galați prezintă un potențial hidrologic variat. Stratele acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din luncă şi terasă. In zona amplasamentului poziționat pe un grind fluviatil se dezvoltă structuri sedimentare de vârstă cuatrenară, Pleistocen superior şi Holocen, reprezentate de depozite specifice de luncă alcătuite din argile, mâluri şi prafuri argiloase. Relieful actual din luncă a suferit modificări importante datorită intervenției antropice: indiguiri, desecări, canale de irigații, etc. Din punct de vedere hidrogeologic, prezintă interes depozitele cuaternare cele mai vechi (Pleistocen) reprezentate prin toate cele trei etaje: pleistocen inferior (constituit din nisipuri cu pietrisuri cu grosimi de 25-70m, cunoscut sub numele de strate de Cândeşti); pleistocen mediu şi superior (constituit din depozite leossoide cu grosimi de 20-50m, aparținând terasei înalte); cuaternarul recent-holocen superior (dezvoltat în lunca râului Prut, constituit din nisipuri cu pietrişuri cu grosimi de 2-15m). Cercetarile efectuate în zonă, în luna iulie, prin foraje, la Dana 31 Port Docuri Galați au pus în evidență principalele aspecte ale condițiilor naturale hidrogeologice ale acestei zone. Amplasamentul Danei 31 se învecinează în partea de nord cu Dana 32, la est cu fluviul Dunărea şi la vest cu terenul şi anexele firmei Trans Europa, iar la sud cu Dana 30. Apa subterană a fost întâlnită în forajele executate la adâncimea de 3,70m. Pe baza analizei chimice efectuate pe proba recoltată din Forajul F1 (conform buletinului de analiză nr. 248/ menționat în studiul geotehnic) a rezultat că apa prezintă agresivitate slab acidă, moderat carbonică față de betoane şi este puternic agresivă față de metale (SR EN 206-1/2002; SR 1350/2006) Condiții hidrologice Dana 32 din Portul Docuri Galați este situată într-un sector al Dunării cu următoarele caracteristici: Dana 32 este amplasată între Danele 31 şi 33 din Portul Docuri Galați Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului (cu silozul vechi Anghel Saligny ), oferind un front de acostare de 70m.l. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 38

39 Principalele date hidrologice ale Dunării în portul Docuri Galați sunt următoarele: Etiajul local este de + 0,8m; Din punct de vedere istoric nivelul maxim al apei, înregistrat la Galați a fost + 6,61m etiaj local în anul 2006, iar cel minim istoric de - 0,48 m în anul Adâncimea de operare la Dana 30 la cheu este de 1,80m; la 5m de cheu este de 3,20m. Adâncimile minime din Dana 30 sunt variabile pentru L = 100m, măsurați din capătul dinspre Dana 31, respectiv P13 P3, profile materializate pe coronamentul cheului. Pentru zona de 30m din capătul Danei 31 spre Dana 29, adâncimile minime efectuate sunt mici, datorită pereului de la baza zidului de sprijin vertical din Dana Adâncimea de operare la Dana 31 la 5m de cheu este de 4,20m, iar la 10m de cheu este de 5,60m. - Adâncimea de operare la Dana 32 la 5m de cheu este de 5,30m, iar la 10m de cheu este de 6,60m. - Cheul va putea permite la nivelele cele mai scăzute, respectiv la ±0.00m etiaj local acostarea navelor fluvial- maritime cu pescaj de până la m etiaj local. Coronamentul cheului se va alinia cu Danele 30 şi 31 şi va avea cota +6.30m etiaj local Galați. Conform datelor din studiile întocmite de către INHGA Bucureşti, secțiunii Galați îi corespund elementele hidrologice prezentate în Avizul de gospodărire a apelor nr. 159/ : Debite maxime anuale cu diferite probabilități de depăşire (mc/s) Debite minime anuale cu diferite probabilități de depăşire (mc/s) Nivele corespunzătoare debitelor maxime anuale relative şi absolute H (cm) zero miră locală ( * Z (m) față de M. Neagră Sulina Nivele corespunzătoare debitelor minime anuale relative şi absolute H (cm) zero miră locală ( * Z (m) față de M. Neagră Sulina Probabilitate de depăşire (p%) 1% 2% 5% 10% 50% Probabilitate de depăşire (p%) 50% 80% 95% Probabilitate de depăşire (p%) 1% 2% 5% 10% 50% 643 7, , , ,64 Probabilitate de depăşire (p%) 50% 80% 95% 72 1, ,20 5 0, , Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă potabilă a incintei portuare se realizeză din rețeaua Municipiului Galați situată în lungul drumului de acces spre port. Asigurarea debitului şi presiunii în rețea se realizeză prin intermediul unui cămin de pompare subteran, din beton monolit cuplat cu un rezervor tampon, îngropat din polietilenă. Rețeaua de distribuție a apei din conductă PEHD cu diametru 63mm, 75mm şi 110mm asigură debitele şi presiunea necesară în punctele de alimentare a navelor. Pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu, rețeaua portuară este prevăzută cu 8 prize de preluare a apei din Dunăre. Intervenția se va face cu o motopompă din dotare sau cu pompele mobile ale pompierilor. Pentru motopompă s-a asigurat dotarea pentru un jet (5l/s), conform Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităților din domeniul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinței - NP Conform Anexei 19 din actul normativ, rețeaua portuară este echipată cu panouri de incendiu, dotate corespunzator cerințelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 39

40 Apa potabilă necesară consumului uman va fi asigurată de către angajator Evacuarea apelor uzate Canalizare ape uzate menajere Apele uzate menajere provenite de la instalațiile sanitare se vor colecta şi evacua în rețeaua de canalizare în vederea epurării în stația de epurare din zonă. Apele uzate de la nave (ape menajere, ape de santine) se vor colecta în tancurile etanşe ale navelor de deservire specializate şi evacuate în vederea epurării în instalații/stații de tratare/epurare a apelor Canalizare ape pluviale Colectarea apelor pluviale din incinta portuară se face prin canale rectangulare din beton, acoperite cu piscoturi cu secțiune interioară 0,35 x 0,35m 0.35 x 0.85m, asigurându-se pante de scurgere i = Din aceste canale, apa este preluată în tronsoane de canalizare pluvială din tuburi circulare Dn mm care deversează apele fluviale în Dunăre, prin guri de descărcare, după trecerea acesteia prin bazinul decantor şi separatorul de produse petroliere. Inainte de deversare în Dunăre, apele sunt trecute prin separatoare de nămol şi produse petroliere şi preepurate în condițiile impuse de normativul NTPA 001/2002 privind descărcarea în receptor natural Impact prognozat asupra apelor subterane Impactul organizării de şantier In perioada de execuție a lucrărilor de construcții proiectate (umpluturi de material granular - balast sau piatră spartă, betoane, etc.) se folosesc materiale inerte, nepericuloase din punct de vedere al poluării apelor. Soluția propusă pentru modernizarea cheului este nepoluantă pentru apele subterane. O poluare a acviferului freatic în perioada de construcție a lucrărilor de modernizarea a cheului Danei 32 Port Docuri Galați se poate produce numai în situații accidentale cu pierderi semnificative de carburanți, ulei de motor sau alte substanțe periculoase. Constructorul va lua toate măsurile pentru evitarea producerii acestora şi va de interveni prompt pentru depoluarea zonei. Eventalele scurgeri accidentale de carburanți, uleiuri vor fi îndepărtate cu material absorbante Impactul activităților de operare Apele subterane freatice în zona portului Docuri Galați beneficiază de protecție, atât naturală, cât şi artificială. Acviferul freatic în zona malului Dunării este reprezentat de complexul grosier de nisipuri cu pietriş, situat deasupra rocii de bază constituită din argile marnoase. Deasupra acestui complex grosier, cu permeabilitate ridicată (K = m/zi) se găseşte un complex de pământuri fine-coezive, în grosime de cativa metri, cu permeabilitatea mult mai mică (K mai mic de 1m/zi). Acest orizont continuu de pământuri fine, prăfos-argiloase, asigură o protecție geologică natural satisfăcătoare pentru acviferul freatic. Activitățile portuare se desfăşoară pe platforme betonate executate din dale de beton de 25cm grosime pe un strat de piatră spartă de 30cm grosime. Platformele betonate acoperă integral terenul în spatele cheului pe lățimea şi lungimea corespunzătoare danei. Platformele sunt proiectate cu pantă transversală de 2,5% spre interior şi rigole carosabile de colectare şi evacuare a apelor pluviale. Platformele betonate şi drumurile asigură o impermeabilizare corespunzătoare a suprafeței terenului; pantele platformei şi rigolele nu permit stagnarea apelor eventual poluate şi infiltrarea acestora în teren. In concluzie, impactul activităților portuare asupra apelor subterane este nesemnificativ, soluțiile adoptate prin proiect, situația hidrogeologică favorabilă, asigură o protecție corespunzătoare a apelor subterane freatice. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 40

41 Măsuri de reducere a impactului negativ asupra apelor subterane După cum s-a prezentat mai sus, soluțiile adoptate în proiect ce cuprind rețeaua de canalizare, toaletele ecologice, colectarea apelor pluviale, toate aceste lucrări asigură protecția corespunzătoare a acviferului freatic. Nu sunt necesare alte măsuri suplimentare. În timpul execuției lucrărilor de construcții, situații posibile de poluare a subteranului pot apărea numai în cazuri de accidente. Măsurile de prevenire sunt: verificarea stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport, semnalizări şi marcaje de circulație, eventual bariere, alimentarea cu carburanți şi reparații în spații special amenajate Impactul prognozat asupra apelor de suprafață Impactul şantierului de constructii Lucrările proiectate pe platforma cheului (umpluturi din balast şi piatră spartă, etc.) se execută la uscat, în afara albiei Dunării. Impactul acestor lucrări asupra apelor este nesemnificativ. În cadrul şantierului, în perioadele cu ploi abundente, pot apărea unele eroziuni provocate de apele de şiroire; având în vedere materialele de umpluturi folosite (balast, piatră spartă), antrenarea în Dunăre a acestora în cantități mari nu este posibilă. Baterea piloților, refacerea actualului cheu nu poluează apele Dunării. În mod similar, execuția lucrărilor de consolidare a malului în fața cheului (execuția stratului din piatră spartă şi a prismului de anrocamente) nu sunt lucrări poluatoare. Menționăm faptul că toate materialele care vor fi folosite pentru realizarea construcțiilor sunt nepericuloase, iar în contact cu apa nu produc reacții chimice. Se pot produce unele poluări reduse ale apei cu produse petroliere, reprezentând pierderi de carburanți la alimentarea utilajelor sau din funcționarea acestora (macarale plutitoare, soneta de batere a piloților). Poluarea se va observa cu uşurință la suprafața apei şi se pot lua urgent măsurile de intervenție necesare Impactul în perioada de operare portuară Operațiunile portuare de încărcare/descărcare nave implică unele pierderi de produse, în principal în cazul materialelor transportate în vrac. O parte a acestor pierderi se pot produce pe traseul navă-cheu şi ajung în Dunăre. Emisiile de pulberi rezultate din procesele de manipulare a produselor se pot produce în timpul manipulării necorespunzătoare a marfurilor vrac, atât pe platforma danei, cât şi pe navele/barjele ancorate la cheu, rezultând pierderi de materiale; pierderi de produse petroliere de la utilajele/mijloace de transport/mijloace de încărcare. Funcție de natura pierderilor şi cantitatea acestora, efectele asupra calității apei şi chiar asupra morfologiei malului pot fi semnificative. Din discuțiile purtate cu operatorul portuar, pierderile sunt mai mici de 0,01% din cantitatea mărfurilor transbordate Măsuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafață (ale Dunării) Lucrările propuse prin proiect (modernizarea cheului Danei 32 pentru mărirea capacității de manipulare mărfuri) contribuie şi la creşterea siguranței operațiunilor de transbordare şi reducerii potențialului de poluare al acestora. Asigurarea adâncimii față de etiaj în fața cheului va permite acostarea la cheu a navelor, reducerea distanței navă-cheu şi a pierderilor de material. Construcția cheului va asigura acostarea navelor la cheu în condiții de siguranță. Transbordarea materialelor din nave în mijloace auto şi invers, respectiv prin intermediul platformelor betonate de la cheu, va simplifica activitatea macaralelor portuare şi va reduce pierderile. Operatorul portuar va supraveghea permanent fluxul de operare a navelor şi va interveni, dacă este cazul, cu măsuri de protecție a apelor Dunării Ape reziduale Surse, debite, încărcare cu substanțe poluante Pe platforma cheului şi pe drumurile de acces, pentru derularea operațiunilor portuare sunt necesare utilaje pentru manipularea mărfurilor/materialelor şi mijloace de transport pentru transportul acestora: motostivuitoare, încărcătoare frontale, basculante, etc. Datorită circulației vehiculelor, pe suprafața de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 41

42 rulare se pot depune substanțe poluante, provenite din uzura anvelopelor (cadmiu, zinc); coroziunea vehiculelor (fier, crom, nichel, cadmiu); rezuduuri de la arderea carburanților (hidrocarburi, plumb); uleiuri şi grăsimi minerale. Apele reziduale de spălare a carosabilului pot fi poluate şi nu pot fi descărcate direct în emisari naturali. Soluția adoptată în mod curent prevede tratarea acestor ape prin trecerea acestora printr-un bazin decantor cu separator de hidrocarburi. În cazul drumurilor, se apreciază că o ploaie de 10mm spală în totalitate suprafața şoselei. Aprecierile privind sarcina poluantă de pe un drum asfaltat/betonat sunt destul de diferite în diverse publicații, după SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru Drmuri şi Autostrăzi - Franța) valorile medii propuse, pentru 1 km de drum şi o circulație de cca v/zi fiind: pulberi/praf: 540 kg/km; CBO 5 : 5,4 kg/km; CCOCr: 60 kg/km; Plumb: 1,0 kg/km; Zinc: 0,4 kg/km; Hidrocarburi şi grăsimi: 5,8 kg/km. Circulația vehiculelor în incinta portului poate fi asimilată cu circulația pe drumurile publice, apele reziduale reprezentând o ploaie de 10mm sau spălarea platformelor cu furtunul, încărcarea cu substanțe poluante a apei fiind proporțională cu intensitatea traficului. În capitolul de prezentare a proiectului, consumul de motorină în incinta portului pentru manipularea mărfurilor a fost apreciat la cca. 400 l/zi, repartizat uniform pe un sector de cheu de 500m. Consumul corespunde circulației mijloacelor de transport (vehicule grele) - traficul de vehicule grele (Vg) este apreciat la 200Vg/zi şi activității utilajelor ce asigură manipularea mărfurilor pe platformă. Sarcina poluantă de pe platforma cheului şi drumurile de acces, rezultată din circulația vehiculelor şi utilajelor, poate fi apreciată la următoarele valori: materii în suspensie: 27 kg; CBO 5 (consum biochimic de oxigen): 0,27kg; CCO-Cr (consum chimic de oxigen): 3kg; Plumb: 0,05kg; Zinc: 0,02kg; hidrocarburi şi grăsimi: 0,29kg. Sarcină poluantă este spălată de o ploaie de 10mm, cantitatea de apă colectată de rigole fiind de cca. 40m 3, debitul de evacuare corespunzător fiind de 11l/sec., timpul de evacuare fiind de 25 minute. Concentrațiile de substanțe poluante în apele reziduale, de spălare a platformei şi drumurilor de acces, sunt conform tabelului de mai jos: Concentrațiile de substanțe poluante şi limitele admise de descărcare în Dunăre ale apelor reziduale de spălare a platformei portuare Natura poluantului Cantitate (kg) Concentrații calculate (mg/dm 3 ) Concentrații maxime admise conform NTPA 001/2002 (mg/dm 3 ) Materii în suspensie Consum biochimic de oxigen (CBO 5 ) 0,27 3,0 300 Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) 3,0 33,3 500 Plumb 0,05 0,55 25 Zinc 0,02 0,22 1 Hidrocarburi şi grăsimi 0,29 3,22 30 Deşi calculele arată că apele uzate, de spălare colectate de pe platformele portuare şi drumurile de acces, ar putea fi evacuate direct în Dunăre, evaluarea nu a luat în considerare pierderile de materiale pe platforme în procesul de operare, pierderi ce pot depăşi 0,01% din cantitățile materialelor în vrac operate, ceea ce corespunde la mai mult de 100kg/zi şi la concentrații de materii în suspensie în apele Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 42

43 reziduale de spălare a platformelor mai mari de 1000mg/dm 3, valori ce depăşesc CMA de 300mg/dm 3. Apare evidentă necesitatea unui bazin decantor pe rigola de colectare a apelor pluviale de pe platformele portuare Impactul apelor reziduale asupra factorilor de mediu Cantitățile de ape reziduale generate de activitățile portuare sunt reduse. Apele uzate menajere nu vor depăşi 1-2m 3 /zi. Acestea vor fi descărcate în rețeaua de canalizare municipală. Volumul apelor uzate de spălare a platformelor portuare, în cazul unei ploi ce depăşeşte 10mm, este apreciat la 40m 3 ; aceste ape se descarcă în Dunăre, după o prealabilă epurare într-un bazin decantor, debitul fiind de 11 l/sec, durata de 25 minute. După decantare, apele îndeplinesc condițiile NTP-001/2002 de evacuare în receptor natural. Accidental, este posibil ca aceste condiții de calitate să nu fie îndeplinite de apele reziduale evacuate în Dunăre. Situațiile accidentale pot fi generate de accidente de circulație pe platformă sau pe drumurile de acces, cu deteriorarea gravă a vehiculelor sau mărfii şi pierderi de carburanți sau substanțe periculoase. Vântul puternic şi ploile abundente pot antrena cantități importante de particule fine din materialele depozitate pe platformă. Impactul apelor reziduale va fi redus şi intermitent, fără efecte vizibile cuantificabile asupra factorilor de mediu. În situațiile accidentale de depăşire a standardelor de mediu pentru apele reziduale evacuate în receptor natural, efectele evacuării apelor reziduale asupra apelor Dunării nu este sesizabil, debitul apelor reziduale fiind mult mai mic comparativ cu debitele minime ale Dunării Măsuri de reducere a impactului apelor reziduale Măsurile de reducere a impactului apelor reziduale pot fi grupate în 2 categorii: măsuri constructive şi măsuri de exploatare/operare. Măsurile constructive, adoptate prin proiect, cuprind: Depozitele de materiale (piatră, betoane, nisip şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite, astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol, infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei pluviale fiind exclusă; Carburanții şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe; Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor, respectiv colectarea şi depozitarea în condiții de siguranță a deşeurilor; Platforme betonate în spatele cheurilor, cu pante de scurgerea apelor spre incinta portului; Drumuri de acces intretinute; Rigole de colectare a apelor din precipitații; Bazin de decantare şi separator de produse petroliere amplasat pe rigola de evacuare a apelor de şiroire; Respectarea prevederilor Avizului de gospodărire a apelor; Delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai ales pe apă, prin balize permanente de semnalizare, care să dirijeze circulația navală din apropierea zonei Danei 32 Port Docuri Galați, pentru evitarea unor accidente de navigație. Măsurile de exploatare/operare, în sarcina operatorului portuar, cuprind: Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare; Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de salubritate; Predarea la uscat a deşeurilor; În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente, acoperirea cu prelate a depozitelor; Evidența permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a deşeurilor; Semnalizarea şi dirijarea circulației vehiculelor şi utilajelor în vederea reducerii riscului accidentelor. Beneficiarul şi proiectantul vor urmări executarea lucrărilor prevăzute în documentația tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată stabilitatea construcțiilor hidrotehnice existente în zonă. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 43

44 4.4. Aerul Date generale privind clima si conditiile meteorologice Teritoriul județului Galați aparține în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică şi centrală însumând mai bine de 90% din suprafață, se încadrează în ținutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de deal). În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi cu întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald şi umed din S şi SV care determină intervale de încălzire şi de topire a stratului de zăpadă. Harta climatică a României Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunării introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed şi mai răcoros vara şi destul de umed şi mai putin rece iarna. Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat - oceanic din V şi NV (mai ales în sezonul cald), frecvența de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecțiile mai putin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S. Vântul predominant bate din directia Nord - Nord - Est cu o frecvența de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8m/s. Vântul se intensifică începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort, până la 8,7 grade Beaufort. Informații meteo climatice: - Temperatura medie anuală în 2007 a fost de 13,1 0 C; - Temperatura maximă anuală a fost de 40,5 0 C înregistrată în iulie 2007; - Temperatura minimă anuală a fost de -13,1 0 C înregistrată în februarie Precipitații atmosferice Particularitățile şi repartiția precipitațiilor, ca şi a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul mișcărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecției termice, dinamice sau orografice, precum şi de deplasările advective. Precipitațiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de măsurat, comportă unele erori inerente, legate, în principal, de acțiunea vântului şi de evaporație. Pentru județul Galați, cantitatea totală anuală de precipitații este de l/mp. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 44

45 Harta precipitațiilor în România Surse de poluare a aerului Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de construire sunt: - pulberi în suspensie şi sedimentabile provenite din activitățile de execuție a lucrărilor de construcții proiectate - modernizare Cheu Dana 32 Port Docuri Galați şi de la materialele de construcții utilizate; - emisii provenite de la arderea carburanților în motoarele unor utilaje (CO, NO x, SO 2 ); gaze de eşapament provenite de la utilajele/mijloacele de transport implicate în activitățile de construcții proiectate; Surse de poluare specifice activității de operare/exploatare în incinta portului Poluarea aerului este determinată de arderea carburanților în motoarele utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO, NO x, SO 2, etc.), pe de o parte şi de circulația auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte Impactul activităților din incinta portului asupra calității aerului Cantitățile de carburanți (motorină) necesare în perioada de construcție sunt următoarele: cca. 800l/zi în perioadele de activitate maximă şi de cca. 400l/zi pentru operare în port, în perioadele de realizare a valorilor maxime de trafic prognozate. Prin asimilare cu circulația pe drumurile publice, concentrațiile de substanțe poluante rezultate din activitatea utilajelor şi circulația mijloacelor de transport, pot fi cuprinse în următoarele intervale: NO x : 0,04 0,08 mg/m 3 ; COV: 0,2 0,4 mg/m 3 ; CO: 0,3 0,6 mg/m 3. Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, în condiții meteorologice defavorabile (vânt perpendicular pe drum cu viteză sub 2 m/sec.). Lateral căilor de circulație, concentrațiile de poluanți scad pe măsura depărtării de sursă, la 20-30m distanță reprezentând 50% şi la 50 m, cca. 30% din cele maxime. La cca. 100 m distanță concentrațiile de poluanți în aer sunt neglijabile (sub 10%). Utilajele necesare lucrărilor de deschidere nu vor lucra simultan. Pentru limitarea emisiilor de pulberi se recomandă ca utilajele să fie verificate din punct de vedere tehnic, drumurile să fie umectate în perioada secetoasa. Concentrațiile maxime de substanțe poluante în aer prognozate nu vor depăşi valorile CMA (Concentrație Maximă Admisă) şi se vor încadra în intervalul 0,2-0,5CMA. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 45

46 Limita superioară a intervalului este posibil să se realizeze în perioada de construcție şi operare, limita minimă în perioada de operare. Referitor la poluarea cu pulberi a aerului, din experiența şantierelor de construcții, se poate aprecia că, în perioadele lipsite de precipitații, pe traseele de circulație a mijloacelor de transport şi în zonele de activitate a utilajelor pot fi depăşite de 2-3 ori valorile CMA de 0,5 mg/mc. Zonele de poluare cu pulberi/particule materiale sunt limitate ca extindere. Conform US-EPA AP42, particulele cu diametrul mai mare de 100µm se depun în timp scurt, zona de depunere nedepăşind 10m de la marginea drumului. Particulele cu diametrul cuprins între 30µm şi 100µm se depun până la 100m lateral drumului şi numai particulele mai mici de 30µm, respectiv pulberile în suspensie, se depun la distanțe mai mari de 100 m şi pot depăşi incinta portului. Este dificil de făcut o evaluare a poluării aerului cu pulberi, cantitățile şi distanțele de depunere ale acestora depinzând de natura căii de rulare (asfalt, beton, pământ), de natura materialelor vehiculate şi condițiile meteorologice. Emisiile de compuşi nocivi rezultați de la motoarele cu ardere internă sunt relativi scăzute, atât în concentrație cât şi în debite masice, fapt ce nu va avea un efect nociv semnificativ asupra mediului. Impactul asupra aşezărilor umane va fi neglijabil, deoarece distanța de la obiectiv la cele mai apropiate zone locuite este de cca. 4km Măsuri de diminuare a poluării aerului Folosirea utilajelor/mijloacelor de transport performante, adecvate care respectă normele EURO; Verificarea periodic a stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de transport; Stropirea periodică a căilor de acces, în vederea reducerii poluării cu praf; Folosirea autobasculantelor acoperite cu prelată pentru transportul materialelor pulverulente, susceptibile antrenării/spulberării de vânt; Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecția temporară a unor depozite de acțiunea vântului; Monitorizarea poluării cu pulberi Solul şi subsolul Obiectivul studiat (Dana 32) se află în Bazin Docuri Galați, pe latura din dreapta a bazinului, între danele 31 şi 33. Perimetrul portului Galați este situat pe malul stâng al Dunării, în zona de contact a Câmpiei Covurlui şi cea a Siretului inferior. Din punct de vedere geologic, în zona se dezvolta depozite cuaternare aluvionare, ce aparțin Holocenului (qh2) şi sunt reprezentate litologic prin alternanțe de prafuri argiloase, argile prăfoase loessoide şi nisipuri, pietrişuri mărunte. Sub aceste depozite cuaternare au fost întâlnite strate de turbă, argile şi nisipuri cu pietrişuri ce aparțin Pliocenului superior. Rețeaua hidrografică este reprezentată de fluviul Dunărea, amplasamentul fiind situat pe malul stâng al acestuia. Regiunea este caracterizată de o climă temperat continentală, cu specific de vale şi câmpii aluviale. Temperaturile medii sunt de 3 0 C până la 6 0 C iarna şi C până la C vara. Precipitațiile medii sunt cuprinse între mm. Conform SR (iulie 1997) amplasamentul se încadrează la "zona caldă". Conform STAS 6054/77 adâncimea maxima de îngheț a terenului natural este de 100 cm. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 46

47 Conform Normativului P 100-1/2006 privind proiectarea antiseismică a construcțiilor pentru cutremure având un interval mediu de recurență de 100 de ani, zonarea valorii de vârf a accelerației terenului pentru proiectare este ag = 0,24g, iar valoarea perioadei de colt este Tc = 1,5s. În conformitate cu SR11100/1/ 93 privind macrozonarea seismică a teritoriului, intervalul investigat se încadrează la gradul 8 1 MSK, indicele corespunzând unei perioade de revenire de 50 de ani Solul prezent pe amplasament Pe baza studierii documentatiilor geotehnice aflate în arhiva IPTANA, executate în zona amplasamentului şi a literaturii de specialitate se pot face următoarele considerații: Amplasarea construcției proiectate, se va face în zona portului Docuri Galați între Danele 31 şi 33. Zona de amplasare mai sus amintită se află pe malul stâng al Dunării, în depozitele de terasă ale Dunării reprezentate prin depuneri în general nisipoase cu intercalații argiloase. În adâncime au fost întâlnite depozite nisipoase cu prafuri şi argile în care s-au întâlnit la diverse nivele strate subțiri de turbă, iar spre bază pietrişuri, atribuite ca vârstă Pliocenului Superior. Din punct de vedere geologo-tehnic în zona amplasamentului se dezvoltă următoarele formațiuni litologice: sub un strat de umplutură cu grosimi variabile alcătuita din bolovăniş în masa argiloasă urmează un pachet gros de cca. 10 m de argile prăfoase cenuşii cafenii consistente cu intercalații subțiri de prafuri nisipoase şi argiloase de consistență scăzută plastic moale (orizontul a). În stratul de argilă s-au întâlnit în bază cochilii de gastraropode şi lamelli branchiate. Intre adâncimile de 5,60 şi 6,90 de la etiaj, s-a întâlnit un strat subțire de turbă cafenie-cenuşie cu cochilii, sfărâmicioasă. Coloana litologică continuă în adâncime printr-un orizont nisipos, prăfos, puțin argilos cenuşiu saturat, de îndesare mijlocie (orizontul b). În acest orizont s-a întâlnit o lentilă de argilă cenuşie, plastic moale cu resturi de cochilii. Orizontul nisipos este cuprins între cotele 6,30 m la 18,00 m de la etiaj. Urmează un orizont argilos prăfos în grosime de cca. 10 m ce prezintă o variație mai mare din punct de vedere al fracțiunii prăfoase variind de la argile prăfoase la argile grase (orizontul c). Consistența este în general în domeniul plastic consistent. În acest orizont s-au întâlnit mai multe nivele de turbă (cuprinse între cotele 18,00 la 18,40 respectiv intre cotele 22,70 şi 23,00 față de etiaj) şi lentile subțiri de nisipuri argiloase. Ultimul orizont descris în documentații este un orizont nisipos, alcatuit din nisipuri neuniforme, în care predomină nisipurile mijlocii (orizontul d). Către bază (in jurul cotelor de 30,00 31,00 m de la etiaj) acest orizont contine şi rar pietriş. Orizontul nisipos este cenuşiu saturat şi îndesat. Din punct de vedere geomecanic cele 4 orizonturi prezintă următoarele caracteristici: Orizontul a prezinta umidități ridicate ale materialelor argiloase cuprinse între 32 şi 43%. Valori mai ridicate s-au obținut pentru stratele de turbă de cca. 73 şi 74%. - Plasticitatea materialelor argiloase este mare având majoritatea valorilor ridicate de peste 35. Stratul de turbă are o plasticitate foarte mare: Ip = 98,0 şi Ic = 0,61. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 47

48 - Consistența materialelor argiloase are valori ale I c cuprinse între 0,39 0,56, respectiv materialele plastic moi şi putin plastic consistente. - Greutatea volumetrică are valori cuprinse între 1,75-1,93 t/mc. Stratul de turbă are γw = 1,46t/mc. - Porozitatea cuprinsă între 45,5 şi 54,6 %. Stratul de turbă are porozitatea n > 68%. Rezistentele de taiere au determinat valori pentru unghiurile de frecare internă cuprinse între 70 şi 200. Variatia valorilor unghiului de frecare se poate atribui fie procentajului de nisip ridicat, fie existenței cochiliilor în acest material sau a variatiei spatiale a plasticității. Coeziunea c are valori cuprinse între 0,1 0,24 kg/cmp. Curbele de compresiune tasare au valori ridicate pentru coeficientul de tasare specifică ϕ > 45mm/m, valori care arată ca materialele sunt foarte compresibile. Orizontul b asa cum s-a menționat este alcătuit din nisipuri fine argiloase şi prăfoase cu îndesare mijlocie. Lentila argiloasă din orizontul c este plastic moale Ic = 0,45 γw = 1,79, iar porozitatea n = 52,4%. Orizontul c argilos, are umiditate ridicată cuprinsă între 37 şi 55%, consistența I c = 0,35 0,62 arătând că materialul este plastic moale la consistent. Unghiul de frecare internă are valori scăzute cuprinse între 4 şi 9, de asemeni curbele de compresiune tasare dau valori ridicate pentru coeficientul specific de tasare mai mare de 45 mm/m arătând că materialele sunt foarte compresibile. Orizontul d este alcatuit din nisipuri neuniforme cu un grad mare de îndesare. Apa subterană este cantonata în orizontul a sub forma de nivel hidrostatic şi este în strânsă legătură cu nivelul apei din Dunăre. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică corespunzătoare Conform Normativului NP 074/2007 Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții, pentru stabilirea categoriei geotehnice şi a riscului geotehnic s-au avut în vedere factorii următori: Condiții de teren: terenuri dificile *) = 6 puncte Apa subterană: cu epuismente speciale = 4 puncte Importanța construcției: normală = 3 puncte Vecinătăți: risc moderat = 3 puncte Zona seismică cu valoare a g = 0.24 g = 2 puncte *) au fost considerate terenuri dificile nisipurile afanate, saturate susceptibile de lichefiere, pământurile fine cu consistențe reduse Ic <0,5; Prin însumarea punctajului stabilit pe baza acestor factori obținem 18 puncte. Conform acestui punctaj categoria geotehnică este 3 (15-21 puncte) cu risc geotehnic major. Incadrarea terenurilor pe tipuri litologice Natura terenului de fundare Din lucrările de investigare efectuate s-au prelevat probe tulburate şi netulburate în conformitate cu programul de invesigare şi prevederile STAS 1242, probe ce au fost supuse determinarilor specific de laborator, conform STAS-urilor de metoda 1913/1-15 şi 8942/1-5. Din studiile şi cercetarile geotehnice existente în zona danelor 31-33, au rezultat următoarele formațiuni litologice: formatiunea 1 - este reprezentata de umpluturi alcatuite din pietris, caramizi şi moloz avand cca. 1,0 m grosime. formatiunea 2 - apare pe cca. 13 m grosime şi este reprezentata din argile, în proportie de 92%, la care se adauga 8% intercalatii de turba; formatiunea este maloasa. formatiunea 3 - apare pe cca. 8,5 m sub precedenta şi este reprezentata în proportie de 92% din nisipuri fine argiloase saturate, la care se adauga 8% intercalatie de turba. formatiunea 4 - apare pe o grosime de cca. 11,50 m alcatuita în proportie de 42% din argila prafoasa cu film de nisip fin, 30% din argila plastic vartoasa cu nisip şi pietris, cu intercalatii de turba (8%) şi nisip (20%). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 48

49 formatiunea 5 - a fost identificata sub precedenta şi apare de la cota şi este alcatuita din nisip şi petris. Conform Referatului Geotehnic, ținând seama de TS -1/1993 încadrarea terenurilor la săpătură este următoarea: Avand în vedere stratificatia terenului de fundare şi riscul geotehnic major în care a fost incadrata lucrarea, în conformitate cu prevederile NP 074/2007 Referatul geotehnic recomandă ca viitoarele cheuri sa fie fundate indirect pe piloți calculati ca flotanți. Lungimea, diametrul şi numărul pilotilor vor fi calculate în funcție de sarcinile transmite de constructie şi de caracteristicile geotehnice ale amplasamentului. În etapa de execuție a piloților este necesară prezența geotehnicianului care să confirme natura litologică a stratelor interceptate şi caracteristicile geomecanice ale acestora (luate în calcul la dimensionarea pilotilor). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 49

50 Surse şi poluanți generați Surse şi poluanți generați în perioada de construire depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor de construcție; intensificarea circulației autovehiculelor în zona proiectului, conduce la poluarea solului cu NO x, SO 2 şi pulberi; activitățile desfăşurate pentru amenajarea obiectivului investiției; scurgeri accidentale de produse petroliere de la autovehicule şi utilaje. Principalii poluanți ai solului proveniți din activitățile de construcție specifice organizării de şantier sunt: produse petroliere care pot ajung în sol ca urmare a unor pierderi accidentale datorate defecțiunilor tehnice; pulberi şi deşeuri de materiale de construcții rezultate din procesele de transport al materialelor, lucrări de dragare şi stabilizare mal, încastrare a piloților, etc.; emisii de noxe ( NO x, SO 2, pulberi) provenite de la traficul auto; Surse de poluanți generați în perioada de operare depozitarea necontrolată a deşeurilor şi a materialelor operate în cadrul cheului; intensificarea circulației auto şi navale în zona proiectului; Poluanții care afectează calitatea solului în perioada de operare sunt generați din traficul auto şi naval, eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi produse petroliere, gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament Prognozarea impactului În conformitate cu prevederile SR EN ISO 14688/2 2005, pământurile coezive identificate se încadrează în următoarele categorii: pământuri necoezive nisip; cu rezistență slabă la medie la forfecare nedrenată; cu compresibilitate redusă; cu îndesare medie. Încercările de teren au fost efectuate până la atingerea rocii de bază, care, în zona studiată este reprezentată printr-un strat calcaros, aşa cum a reieşit dintr-un studiu geotehnic, efectuat în anul 2012, în zona Danei 31 Port Docuri Galați, Întrucât pe terenul natural existent în zona portuară Dana 32 nu este recomandabilă fundarea directă, având în vedere natura construcțiilor proiectate şi încărcările transmise de ele, pe de o parte şi neomogenitatea litologică în adâncime, evaluarea capacității portante a fost efectuată pentru varianta fundării pe piloți. Adâncimile minime de fundare recomandate sunt cele de unde testul de penetrare nu a mai putut fi continuat. Capacitatea portantă pentru fiecare locație a fost calculată pentru adâncimea minimă de fundare recomandată. Având în vedere faptul că roca de bază este un calcar, se recomandă fundarea indirectă, pe piloți purtători pe vârf, încastrați în roca de bază minimum 1 m. Rezulta astfel, ca impactul asupra caracteristicilor geologice in zona amplasamentului este nesemnificativ. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 50

51 4.6. Biodiversitatea Informatii generale despre biodiversitatea din zona Condiții geografice ale zonei studiate Aflat în partea central-estică a României (45º 25' şi 46º 10' latitudine nordică şi între 27º 20' si 28º 10' longitudine estică), județul Galați se află la confluența fluviului Dunărea cu cele două mari râuri ale Moldovei, Siretul şi Prutul în sectorul fluvio-maritim al țării. Suprafața județului este de km.p., 1,9 % din teritoriul României. In aspect geomorfologic amplasamentul obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați se afla zona de lunca a Dunării, care impreuna cu interfluviul Dunăre - Brateş şi lunca joasă a Prutului inferior reprezintă un relief, relativ, plan, în mare parte inundabil, constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte. In aspect pedologic, formațiunile de sol până la adâncimi de cca. 30,0m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate. Local, aceste formațiuni sunt mâlite sau prezintă zone şi intercalații de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum şi lentile de turbă. Biodiversitate vegetala si animala Flora județului Galați cuprinde 1442 de specii şi 305 subspecii, aparținând la 502 genuri şi 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi, două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane. Fauna de vertebrate cuprinde 26 specii de mamifere, 239 specii de păsări, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni. Conform datelor lui Bănărăscu (1994), ihtiofauna Dunării Inferioare este reprezentată prin 54 specii de peşti. In ceea ce priveste flora zonei de studiu - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați si imprejurimi, majoritatea speciilor de plante identificate sunt specii caracteristice terenurilor virane şi asociațiilor de tip ruderal, incadrate în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunități Ruderale (Doniță et al., 2005). Fauna terestrǎ este reprezentatǎ prin specii de herpetofauna, pasari si mamifere, specifice biotopurilor stepice, silvostepice si a luncilor raurilor si baltilor. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare. Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor, fiind reprezentate prin soparle, mamifere rozatoare (soareci), pasari (vrabii, grauri, ciocarlii, presuri s.a.). Fauna care populează luncile şi bălțile se compune, in special, din pasari acvatice: rațe, pesacrusi, lisite s.a. Modificările ce au avut loc în biotop au avut ca urmare şi reducerea lor ca număr şi arie de răspândire. Arii protejate În cadrul județului Galați, pe baza elementelor de biodiversitate au fost desemnate următoarele arii protejate: Pădurea Buciumeni; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana Roşcani; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Fundeanu; Pădurea Balta Munteni; Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului; Pădurea Torceşti; Lacul Zătun; Pădurea Mogoş-Mâțele; Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşița; Balta Tălăbasca; Balta Potcoava; Ostrovul Prut (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Vlăşcuta (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lacul Pochina (Lunca Joasă a Prutului Inferior); Lunca Joasă a Prutului (Mața-Rădeanu); Locul fosilifer Rateş; Locul fosilifer Tirighina Barboşi, Locul fosilifer Bereşti; Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Toate aceste arii protejate au fost încadrade în Rețeaua Natura situri naturale protejate de importanță comunitară (SCI): Pădurea Balta-Munteni; Pădurea Mogoş-Mâțele; Pădurea Torceşti; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana-Roşcani; Lunca Joasă a Prutului; Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Tălăşmani; Lunca Siretului Inferior, Lunca Joasă a Prutului şi situri de protecție specială avifaunistică (SPA): Lunca Prutului Vlădeşti Frumuşița şi Lunca Siretului Inferior. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 51

52 Descriere amplasament Din cele specificate anterior, Cheu Dana 32, ce constituie obiectul prezentei documentatii, este amplasata in Bazinul Docuri Galați Mm 80, pe latura din dreapta a bazinului, intre danele 31 si 33, cu un front de acostare de 70 m si suprafata a terenului ocupat definitiv de 2240 mp. (Memoriu tehnic, 2012, SC IPTANA SA Bucuresti). Terenul si constructiile se afla in intarvilanul municipiului Galați, proprietate publica a statului roman in administrarea Ministerului Transporturilor si este concesionat Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii Maritime Galați (CN APDM SA Galați), contract de concesiune nr. LO/3447/ Realizarea Cheului Danei 32 va asigura exploatarea in siguranta a cheului, cat si adaptarea acestuia la lucrarile de modernizare pe care intentioneaza sa le faca operatorul SC TRANS EUROPA PORT SA Galați. Destinatia obiectivului zona pentru cai de comunicatii navale si constructii aferente existente. Zona de protectie a caii ferate (Certificat de Urbanism nr. 1018/ ). Ariile protejate învecinate sunt: - Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brateş - situl de importanta comunitara ROSCI 0105 Lunca Joasa a Prutului. In conformitate cu coordonatele obiectivului de investitie - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, acesta nu se situează in niciuna din ariile protejate din zona (Fig.2). ROSPA0121 Lacul Brateş Harta Ariilor natural protejate Județul Galați Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 52

53 Fig. 2 Poziția amplasamentului față de ariile naturale protejate SC Unicom Oil Terminal SA Cheu mixt Kirazoglu 4km ROSPA121 4km zona locuită 6KM ROSCI0105 Dana 32 Enel Producție SRL Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 53

54 Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri În conformitate cu documentația tehnică a proiectului (Memoriul de prezentare privind obiectivul de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, 2012): - din punct de vedere hidrologic - etiajul local este de + 0,861 m MNS (ex. nivelul maxim al apei, inregistrat la Galați a fost + 6,61 m etiaj local in anul 2006, iar cel minim istoric de - 0,48 m in anul 1921); - in aspect geotehnic formatiunile litologice identificate in zona danelor sunt reprezentate prin: pietris, caramizi si moloz avand; argile la care se adauga intercalatii de turba (ex. argila prafoasa cu film de nisip fin, argila plastic vartoasa cu nisip si pietris, cu intercalatii de turba si nisip s.a). Biotopurile de padure, mlastini, zone umede, helesteie, lacuri etc., acestea nu sunt prezente pe amplasamentul studiat. Dana 32 este localizata pe malul fluviului Dunarea intr-o zona cu funcțiune predominant industrială. Marea diversitate a necesităților funcționale şi tehnologice a acestei zone a condus la varietatea densității căilor de circulație, inclusiv a căilor ferate, a dispunerii clădirilor etc. In ceea ce priveste relieful zona cuprinde suprafețele aferente luncii Dunării, luncii joase a Prutului inferior şi interfluviului Dunăre Brateş, reprezentate de terenuri în general plane, cu mici denivelări locale şi cu mici pante spre emisari - Dunăre, Prut şi Brateş. Facem mențiunea că lacul Brateş este rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale terenului de ape provenite din precipitații, ape care nu au legătură cu rețeaua hidrografică. În lungul Dunării, lunca se reduce la o fâşie inundabilă, foarte îngustă cu lățimi de maxim 20-25m şi cote de 6,00-7,50m. Depozitele care o alcătuiesc la partea superioară sunt de natură coluvială, fiind provenite din materialul rezultat prin degradarea falezei, iar în adâncime acestea sprijină pe depozitele aluvionare ale Dunării. Din punct de vedere hidrogeologic, în zona II îşi fac apariția la diferite niveluri, pânze de apă superficiale (de infiltrație) sau de adâncime (pânze de apă subterană), ambele cu nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier: pânza superficială de infiltrație la adâncimi de 1,00-2,00m de la cota terenului natural şi care prezintă nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, funcție de cantitatea de precipitații căzute sau scurse, de capacitatea de drenare a emisarilor naturali şi de nivelul apelor de suprafață din zonă (fluviul Dunărea, lacul Brateş şi râul Prut); pânza subterană, cantonată sub adâncimea de 13,00 m, de la cota terenului natural în zonele de luncă a Dunării şi a interfluviului Dunăre - Brateş şi respectiv la adâncimi de 30-35m în zona luncii joase a Prutului inferior. Cursurile de apă prezente sunt Dunărea în partea de sud est, Siret prin partea de sud şi Prutul prin partea de est. Dintre lacuri se remarcă Lacul Brateş care are o suprafață de 24 km.p. Cuveta lacului este împărțită în două bazine: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos Informatii despre flora locala; varsta si tipul padurii, compozitia pe specii Metode utilizate in studiul florei si vegetatiei Studiile asupra florei si vegetatiei s-au realizat in lunile aprilie - august 2012 si au constat în observații pe itinerar şi în efectuarea de relevee. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie si a speciilor din zona de interes. Vegetația ripariană naturală, specifică luncii Dunării cu terenuri de natură isipoasă/argiloasă/ mâloasă cu detritus si nivel ridicat al pânzei freatice este slab reprezentată dat fiind mediul antropizat din perimetrul de referință existând doar specii comune, ruderale si anuale cu valoare floristică si Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 54

55 conservativă redusă. Astfel, suprafetele invecinate obiectivului de investitie sunt ocupate de culturi agricole (agroecosisteme), la marginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetație ruderală. Pe marginea drumurilor de acces catre zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galați se regasesc arbori de plop negru (Populus nigra). Sub aspect floristic zona Cheului Danei 32 s-a remarcat, în special, prin prezența masivă a speciilor ruderale, anuale și perene. Astfel, speciile de plante predominante observate in zona studiata au fost: Lolium perenne, Malva pusilla, Eragostris minor, Matricaria perforata, Poa annua, Polygonium aviculare, Amaranthus crispus s.a. Pe suprafedtele de tereen cu umiditate sporita s-a instalat stuful (Phragmites australis), sporadic intalniti arbuști de măceș (Rosa canina), mur (Rubus hirsutus) s.a. După cum se poate observa majoritatea speciilor de plante enumerate sunt specii caracteristice terenurilor virane şi asociațiilor de tip ruderal. În conformitate cu Habitatele din România (Doniță et al., 2005), ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, municipiul Galați. Astfel, vegetația zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunități ruderale. Fig. 3. Aspect al peisajului antropic din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galați Vegatatie cu comunitati de plante ruderale Pentru zona studiata tipul de habitat caracteristic a fost: R8704 Comunități antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura si Plantago major Corespondente: NATURA 2000: ; EMERALD: ; CORINE: ; PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities; EUNIS: ; Asociatii vegetale: Lolio Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó Rãspândire: Terenuri virane, margini de drum, cãrãri, curti, în toatã tara. Suprafete: ha. Statiuni: Altitudine de la nivelul mãrii pânã la m, în zona colinarã; Clima: T = 11 8,5 0 C; P = mm; Relief: terenuri plane, pante usor înclinate cu expozitie sudicã, esticã si vesticã. Soluri: nisipoase si luto-nisipoase bogate în substante organice în descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 55

56 Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie micã, dar se pot separa douã straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcãtuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusã cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare,sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate si specii de briofite ruderale ca: Bryum argenteum si Syntrichia ruralis. Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major, Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor. In concluzie, valoarea conservativă a speciilor de vegetatie identificate in zona de amplasament este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecție la nivel european şi național. Vegetația va fi afectată nesemnificativ de lucrările de realizare a Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecție la nivel european şi național. Vegetația va fi afectata nesemnificativ de lucrările de construcție a Cheului Danei 32 Port Docuri Galați. Nu se impun măsuri speciale nici în faza de construcție şi nici în faza de exploatare Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale incluse in Cartea Rosie; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de pesti Metode de cercetare a faunei Studii faunistice s-au realizat asupra entomofaunei, herpetofaunei, avifaunei si mamofaunei. Cercetări entomologice s-au realizat în perioada iunie-iulie 2012, prin colectare de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, adulți), cu ajutorul fileului entomologic în stațiile de cercetare de pe amplasamentul Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai ) si vara (lunile mai - august) Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat in stațiile de cercetare de pe perimetrul studiat si vecinatati. Cercetari avifaunistice s-au realizat in 2012, in timpul de iarna (ianuarie-februarie), a migrației de primăvara si toamna (octombrie-noiembrie), vara (iunie-august) în stații din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Metodele de evaluare a populațiilor de păsări utilizate în studiu au fost: punctele fixe şi transecte, evaluarea păsărilor acvatice în migrație, numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări, numărarea/căutarea cuiburilor s.a. Speciile de mamifere s-au identificat in perioada iunie-august 2012, în stații din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte, evaluarea efectivelor acestora în perioadele reproductivă si postreproductiva. Fauna acvatică În ceea ce priveste biocenoza cu macrofite acvatice, aceasta este practic inexistentă pe întreg sectorul românesc al Dunării; viteza curentului, fluctuatiile de debit și nivel nu permit instalarea unor asociații de plante de sine stătătoare. Prezenta detritusului vegetal pe unele faciesuri desi uneori în proporții ridicate, nu poate constitui biocenoze ca atare, dată fiind instabilitatea faciesurilor pe care se depune. Din punct de vedere al compoziției chimice a apei în zona Galați, fluviul Dunărea se încadrează în cls a 2-a de calitate conform Raportului de mediu Programul operațional de pescuit. Determinări proprii sporadice în în zona de referintă relevă o conductivitate între µS si un potential redox de mV, valori care sunt în legătură cu un nivel moderat al suspensiilor totale și respectiv un potențial oxido-reducător optim (și un echilibru al proceselor oxido-reducătoare) din apă. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 56

57 Parametrii fizico-chimici limitativi ai apei și dinamica lor anuală (temperatură, ph, substanță organică etc) sunt conforme pentru o apă piscicolă de zonă temperată. Conform Raportului de mediu Calitatea apelor (2009), analiza biologică (macrozoobentos) a încadrat apa fluviului Dunărea pe 1075 km monitorizați pe teritoriul românesc, în cls a 2-a de calitate stare ecologică bună. Fig. 4. Ecosisteme acvatice din zona Cheu Dana 32 Port Docuri Galați Ihtiofauna Compoziția ihtiofaunistică a Dunării în zona Galați şi implicit în perimetrul din vecinătatea amplasamentului propus cuprinde 55 taxoni cu o distribuție anuală și spațială, influențate de factori intrinseci: de biologia speciilor (caracterul migrațiilor în cazul speciilor migratoare si semimigratoare de ex) sau extrinseci: evoluția factorilor climatici, hidrologici, hidro-fizico-chimici, disponibilitatea resurselor trofice, structura patului albiei minore (reprezentată de un mozaic de faciesuri nisipoase, argiloase şi mâloase cu detritus) în cazul speciilor bentonice etc. Considerațiile privind structura ihtiofaunei sunt rezultatul studiilor proprii, acțiunilor de pescuit expediționar științific (cu aparat electronarcoză SAMUS 300/700), prospectarea toanelor de pescuit comercial (cu unelte filtrante de tip setcă şi avă) de la Mila 80, precum și arealul limitrof cuprins între gura de vărsare Siret gura Prut, în perioada şi anterior. Aceste date au fost coroborate cu sursele bibliografice relevante. Metodologia de monitorizare prospectivă a ihtiofaunei în zona limitrofă obiectivului, desfășurată pe perioada sus menționată, în diferite sezoane (exclusiv în afara perioadei de prohibiție în anul 2012) funcție de metoda disponibilă de eșantionaj, a cuprins: eșantionarea, identificarea speciilor, prelucrarea biometrică inclusiv prelevări de structuri osoase pentru determinarea vârstei, determinarea de stocuri (numerice, gravimetrice atunci când s-au putut obține date relevante în raport cu mărimea eșantionului). Coroborare cu parametri hidro-chimici (conductivitate și redox în principal). Ihtiofauna Dunării a suferit modificări în ultimile decenii amplificate de lucrările de îndiguire, construcțiile hidrotehnice, poluarea. Acești factori antropici care au modificat ireversibil mediul abiotic și biotic din Dunăre, alături de braconaj, au alterat structura ihtiofaunei din punct de vedere calitativ și cantitativ. Cu toate acestea, debitul mare al Dunării, o capacitate de autoepurare atenuează eventualele efecte acute ale unui impact critic. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 57

58 Anexa 1. Analiza structurii grupelor funcționale identificate la nivelul ihtiofaunei în sectorul de Dunăre limitrof amplasamentului proiectului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati Impact estimat asupra biodiversității ihtiofaunistice și fundamentarea științifică a căilor de reducere a impactului Specia/Familia Familia Petromyzonidae 1. Eudontomyzon vladykovi, Oliva & Zanandrea, 1959 chișcar Familia Acipenseridae Ghilda reproductivă Ghilda trofică Li Ben/Det R Preferința pentru curentul apei Evoluția şi starea populației în interiorul amplasamentului Semnalările pentru zona limitrofă Milei 80 au caracter sporadic și se referă exclusiv la juvenili în afara amplasamentului proiectului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati într-un habitat total dferit (cu substrat mâlos-nisipos format prin inundarea terenului din apropierea albiei minore). Granulometria substratului * nu corespunde ecologiei specie, iar prezența de indivizi în interiorul arealului poate fi accidentală și limitată în timp și spațiu. Amenințări, impactul produs asupra ihtiofaunei Efectul mecanic direct asupra substratului (prin excavații, dragaje și implicit antrenări/ depuneri de materiale rezultate din execuția lucrării) și indirect asupra sursei trofice. Având în vedere: debitul mare al Dunării și capacității de autoepurare pe de o parte, precum și managementul propus pentru lucrărille de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Masuri de reducere a impactului asupra ihtiofaunei Management riguros al lucrărilor, materialelor de construcție, apelor uzate și substanțelor periculoase etc., cu impact asupra apei și patului albiei. 2. Huso huso (Linnaus, 1758) morun 3. Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833 nisetru 4. Acipenser stellatus Pallas, 1771 păstrugă Li Ben/Pis Am Li Ben/Pis Am Li Ben/Pis Am Arealul de reproducere este în afara amplasamentului proiectului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati. Particularitățile abiotice și biotice ale mediului acvatic din interiorul amplasamentului antropizat nu corespund cerințelor ecologice ale juvenililor sau reproducătorilor speciilor care migrează în mare după depunerea pontei. Pătrunderea este doar accidentală și limitată în timp și spațiu. Impact indirect prin alterarea temporară a biocenozelor bentale prin antrenarea/ depunerea materialelor rezultate în urma lucrărilor de execuție. Având în vedere: debitul mare al Dunării și capacității de autoepurare pe de o parte, precum și necesitatea (formulată în RIM) aplicării unui management corespunzător al lucrărilor, materialelor etc., pe durata de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc. cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor bentale. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibiția. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 58

59 5. Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758 cegă Li Ben R Amplasamentul, puternic antropizat, nu corespunde regimului reofil al speciei. Se estimează influența nesemnificativă asupra populației pe durata execuției lucrărilor Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. Management riguros al lucrărilor, materialelor de construcție, ape uzate, substanțelor periculoase cu impact asupra apei. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibiția. 6. Acipenser nudiventris, Lovetzky, 1828 Familia Clupeidae 7. Alosa pontica Eichwald, 1838 scrumbie de Dunăre 8. Alosa caspia nordmanni Antipa 1906 rizeafcă 9. Clupeonella cultriventris, Nordmann, gingirică Familia Salmonidae Li Ben R Pe Pis/Ben Am Pe Ben Am Pe Pla Am Specia este foarte rară și menționată doar de surse bibliografice între gurile de vărsare ale râurilor Prut și Siret. Arealul de reproducere este în afara amplasamentului proiectului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galati. Particularitățile abiotice și biotice ale mediului acvatic din interiorul amplasamentului antropizat nu corespund cerințelor ecologice ale juvenililor sau reproducătorilor speciilor care migrează în mare după depunerea pontei. Pătrunderea este doar accidentală și limitată în timp și spațiu. Este necesară monitorizarea pe durata execuției. Impact indirect prin alterarea temporară a biocenozelor bentale prin antrenarea/ depunerea materialelor rezultate în urma lucrărilor de execuție. Speciile stenooxibionte, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a specie, respectiv de reglementările privind prohibiția. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Calendarul de lurcrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor, respectiv de reglementările privind prohibiția. 10. Salmo trutta labrax, Pallas, 1811 păstrăv de mare Li Pis/Ben R Amplasamentul, puternic antropizat, nu corespunde regimului reofil al specie, dar este semnalată, în surse bibliografice, prezența speciei în sectorul limitrof de Dunăre. Familia Umbridae Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 59

60 11. Umbra krameri, Walbaum, țigănuș Li Ben/Pis S Pătrunde accidental. Granulometria substratului * și tipul de biocenoză nu corespund arealului de reproducere a speciei. Efectul mecanic direct asupra substratului (prin excavații, dragaje și implicit antrenări/ depuneri de materiale rezultate din execuția lucrării) și indirect asupra sursei trofice. Având în vedere debitul mare al Dunării și capacitatea de autoepurare pe de o parte, precum și managementul propus pentru lucrările de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc., cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor bentale. Familia Esocidae 12. Esox lucius Linnaeus, 1758 ştiucă Familia Cyprinidae Fi Pis E Pătrunde ocazional. Amplasamentul nu corespunde habitatului de reproducere. Se estimează o influență nesemnificativă asupra populației. 13. Cyprinus carpio carpio Linnaeus, 1758 crap Fi Ben/Det Sm Specia apare în interiorul amplasamentului în relație cu sursa trofică. Dat fiind potențialul euribiont, se estimează că populația nu va fi afectată pe durata execuției și exploatării Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. 14. Carassius auratus gibelio (Bloch), 1783 caras argintiu Fi Ben/Phy/ Det E Specia apare în interiorul amplasamentului exclusiv în relație cu sursa trofică. Dat fiind potențialul euribiont, se estimează că populația nu va fi afectată pe durata execuției și exploatării Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. 15. Rutilus rutilus carpathorossicus Vladykov 1930 babuşcă Fi Pla/Ben/ Phy E Specia apare în interiorul amplasamentului exclusiv în relație cu sursa trofică. Efectul mecanic direct asupra substratului (prin excavații, dragaje și implicit antrenări/ depuneri de materiale rezultate din execuția lucrării) și indirect asupra sursei trofice. Având în vedere debitul mare al Dunării și capacității de autoepurare pe de o parte, precum și managementul prevăzut pentru lucrările de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc., cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 60

61 16. Leuciscus idus idus (Linnaeus), 1758 văduviță Fi/Li Ben Sm Amplasamentul, puternic antropizat, nu corespunde regimului reofil al speciei. Pătrunde accidental în relație cu sursa trofică. Evitarea poluării apei. 17. Tinca tinca (Linnaeus), 1758 lin Fi Pla/Ben S Amplasamentul este incompatibil cu habitatul preferat de reproducere al speciei. Aceasta poate exploata ocazional zone ferite de curent ale amplasamentului. Specia este rară. Poluare. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. Evitarea poluării apei. 18. Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (Linnaeus), roşioară Fi Phy/Ben S Amplasamentul este incompatibil cu habitatul preferat de reproducere al speciei. Aceasta poate exploata ocazional zone ferite de curent ale amplasamentului sau sursa trofică. Distrugerea comunităților planctonice prin poluare, obturarea pătrunderii luminii, creșterea volumului în suspensii. Managementul riguros al deșeurilor, material, lucrări etc. care pot conduce la creșterea turbidității apei respectiv reducerea intensității radiației luminoase, variația ph. 19. Aspius aspius aspius (Linnaeus), 1758 avat 20. Chalchalburnus chalcoides mento (Agassiz), obleț mare Li Pis R/Sm Li Pla/Ben S Specia apare ocazional în relație cu resursa trofică. Specia este întâlnită în zona limitrofă. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. 21. Alburnus alburnus alburnus (Linnaeus), 1758 obleț Po Pla/Ben E Specia apare ocazional în relație cu resursa trofică. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. 22. Blicca bjöerkna bjöerkna (Linnaeus), batcă Fi Ben/Pla/ Det E Specia apare ocazional în relație cu resursa trofică. Efectul mecanic direct asupra substratului și indirect asupra sursei trofice. Având în vedere debitul mare al Dunării și capacitatea de autoepurare pe de o parte, precum și managementul prevăzut pentru lucrările de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc. cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 61

62 23. Abramis brama danubii Pavlov, 1956 plătică Fi Pla/Ben Sm Specia apare ocazional în relație cu resursa trofică. Efectul mecanic direct asupra substratului și indirect asupra sursei trofice. Având în vedere debitul mare al Dunării și capacitatea de autoepurare pe de o parte, precum și managementul prevăzut pentru lucrările de execuție și exploatare, se estimează că efectele sunt benigne. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor. 24. Abramis sapa sapa (Pallas), 1811 cosac cu bot turtit Fi(Po) Pla Sm Specia este întâlnită în zona limitrofă. Distrugerea comunităților planctonice prin poluare, obturarea pătrunderii luminii, creșterea volumului în suspensii. Managementul riguros al deșeurilor care ar putea conduce la creșterea turbidității apei respectiv reducerea intensității radiației luminoase, variația ph. 25. Abramis ballerus (Linnaeus), 1758 cosac cu bot ascuțit Fi Pla/Ben Sm Specia este întâlnită în zona limitrofă. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. 26. Rhodeus sericeus amarus, (Bloch) 1782 boarță Os Fhy S/E Dat fiind potențialul euribiont, se estimează că populația nu va fi afectată pe durata execuției și exploatării Cheului Dana 32 Port Docuri Galati. 27. Gobio albipinnatus vladykovi, Fang, 1943 porcușor de șes Li Ben R Specie de dimensiuni mici este întâlnită în zona limitrofă. Datele sunt insuficiente privind prezența în interiorul amplasamentului. Este necesară monitorizarea pe durata execuției. 28. Gobio kessleri antipai, Bănărescu 1953 Li Ben R Specie de dimensiuni mici este întâlnită în zona limitrofă. Datele sunt insuficiente privind prezența în interiorul amplasamentului. Este necesară monitorizarea pe durata execuției. 29. Vimba vimba carinata (Pallas), 1811 morunaş Li Ben R Specia este frecventă în zona limitrofă. Pătrunde accidental. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 62

63 30. Pelecus cultratus (Linnaeus), 1758 sabița Pe Ben/Pis R Specia este întâlnită în zona limitrofă. Amplasamentul nu corespunde cerințelor ecologice ale speciei. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot acoperi o suprafață mai extinsă în lipsa unui control neadecvat si care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Managementul riguros al lucrărilor pe perioada de reproducere astfel încât să se evite turbiditate mărită care afectează pelagialul și implicit, ponta și puii predezvoltați. 31. Chondrostoma nassus nassus (Linnaeus), 1758 scobar 32. Barbus barbus barbus (Linnaeus), 1758 mreană 33.Ctenopharingodon idella Valenciennes, 1884 cosaş 34. Hypophthalmichthys molitrix Valenciennes, 1844 sânger 35. Aristichthys nobilis Richardson, 1844 novac Familia Cobitidae 36. Misgurnus fossilis (Linnaeus) țipar 37. Cobitis taenia Linnaeus 1758 zvârlugă 38. Sabanejewia aurata bugarica, Drensky 1928 dunărință Li Phy R Li Ben R Pe Phy R Pe Phy R Pe Pla R Fi Det/Phy/ Ben E Fi Ben E Li Ben R Specia este întâlnită în zona limitrofă. Amplasamentul nu corespunde cerințelor ecologice ale speciei. Specia este frecventă în zona limitrofă. Pătrunde accidental. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul nu corespunde cerințelor ecologice ale speciei. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul nu corespunde cerințelor ecologice ale speciei. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul nu corespunde cerințelor ecologice ale speciei. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul corespunde preferinței trofice. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul corespunde preferinței trofice. Specia este semnalată în zona limitrofă. Amplasamentul corespunde preferinței trofice. Populația din zona limitrofă nu va fi afectată pe durata execuției lucrărilor. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. Populația din zona limitrofă nu va fi afectată pe durata execuției lucrărilor. Populația din zona limitrofă nu va fi afectată pe durata execuției lucrărilor. Populația din zona limitrofă nu va fi afectată pe durata execuției lucrărilor. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 63

64 Familia Anguillidae 39.Anguilla Anguilla (Linnaeus), anghilă Familia Siluridae Pe* Pis Cm Specie rară. 40.Silurus glanis Linnaues, 1758 somn Fi Pis E Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. Familia Gadidae 41. Lota lota lota (Linnaues), 1758 mihalț Li Ben/Pis R Specie cu frecvență mică și variabilă funcție de anotimp. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Familia Percidae 42. Perca fluviatilis fluviatilis Linnaeus, 1758 biban Fi Pis/Ben E Specia este întâlnită în zona limitrofă. Amplasamentul corespunde preferinței trofice. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. 43. Gymnocephalus cernuus Linnaeus), 1758 ghiborț Fi Ben/Pis E Specia este întâlnită în zona limitrofă. Amplasamentul corespunde preferinței trofice Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. 44. Gymnocephalus schraetser Linnaeus, 1758 răspăr Li Ben R Specie cu răspândire restrinsă în cîteva râuri din bazinul hidrografic al Dunării și fluviu. Prezentă în proximitatea amplasamentului. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. 45. Gymnocephalus baloni Holcik & Hensel, 1974 Li Ben R Specia este întâlnită în zona limitrofă. Datorită tipului ecologic reobiont, se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor, datorită tipului de ecosistem artificial din interiorul bazinului Port Docuri Galați. 46. Stizostedion lucioperca (Linnaeus), 1758 şalău Fi Pis E Pătrunde ocazional. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 64

65 47. Stizostedion volgense (Gmelin), 1788 şalău vărgat Fi Ben/Pis S Specie rară. 48. Zingel streber Siebold, 1863 fusar Li Ben R Specie rară. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. 49. Zingel zingel (Linnaeus), 1766 pietrar Li Ben R Poate pătrunde ocazional în relație cu componenta trofică. Este necesară monitorizarea în continuare. Specie stenooxibiontă, prezintă senzitivitate crescută la concentrația de oxigen solvit din apă. Evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Familia Gobiidae 50. Neogobius fluviatilis fluviatilis Pallas 1811 guvid de baltă bentofag Fi Ben R 51. Apollonia melanostoma Pallas 1811 stronghil 52. Ponticola kessleri Günther 1861 guvid de baltă 53. Babka gymnotrachela Kessler 1857 moacă de nămol 54. Proterorhinus marmoratus (Pallas) 1811 moacă de brădiș 55. Benthophilus stellatus (Sauvage) umflătură Li Ben R Li Ben/Pis R Ben S Fi Ben S Specii frecvente în zona limitrofă și pot accesa ocazional resursa trofică din interiorul amplasamentului. Se estimează efecte nesemnificative asupra populației din zona limitrofă, pe durata execuției lucrărilor. Management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor bentale. Ben S *Cercetarile privind formațiunile litologice în zona danelor 31 si 33 consemnate în avizul AN Apele Române identifică formatiunea 1 de cca 1 m grosime constituită din umpluturi din pietris, caramizi si moloz. În plan longitudinal, această structură variază în amestec cu aluviuni. Mediul este puternic antropizat. LEGENDĂ I. Apartenenta speciilor la grupele functionale definite in raport cu comportamentul reproductiv (ghilda reproductiva): Li, litofil; Fi, fitofil; Pe, pelagofil; Po, polifil. II. Apartenenta speciilor la grupele functionale definite in raport cu comportamentul alimentar (spectrul nutritiv). Pla, planctivor; Ben, bentivor; Pisc, piscivor; Phy, fitovor; Det, detritivor; III. apartenenta speciei la grupele functionale definite in raport cu preferinta pentru curentul apei: Am, anadrom migratory; Cm, catadrom migratory; Sm, semimigrator; R, reofil; S, sedentar; E, euritop; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 65

66 Concluzie: Nici o specie nu este strict localizată în vecinătatea perimetrului de amplasament al obiectivului propus; acestea prezintă mobilitate mare în interiorul unui areal larg al ecosistemului Dunării cu condiții abiotice și biotice compatibile cu cerințele ecologice ale speciilor de pești. Speciile sunt întâlnite în capturi cu frecvență variabilă, unele având caracter rar sau izolat cum este scobarul, mihalțul, şalăul vărgat. Speciile migratoare înregistrează pondere variabilă (de la rar la mare) în perioada de reproducere. 37 specii fac obiectul pescuitului comercial şi/sau sportiv. 6 specii sunt migratoare anadrome cu maximul migrației în perioada de primăvară şi respectiv toamnă. O specie, anghila, este migratoare catadromă. Arealul de reproducere (situat în ocean) nu interferă cu zona de referință. O specie are răspândire restrânsă doar la bazinul Dunării (endemică) pietrarul. 3 specii sunt de origine alohtonă şi potențial cu caracter invaziv (statut incert încă datorită pătrunderii relativ recente şi accidentale din ecosistemele antropizate în corpurile naturale de apă). Din punct de vedere al habitatului de reproducere preferat, o specie este pelagofilă a cărei pontă este influențată de turbiditatea apei. Celelalte sunt fitofile sau litofile căutând substraturi vegetale sau dure pentru reproducere. Din punct de vedere al habitatului în care îşi caută hrana, 26 specii sunt bentivore căutându şi hrana în apropierea substratului, cu o distribuție variată pe secțiunea transversală a albiei minore funcție de granulometria substratului, tipul de facies şi respectiv elementele trofice specifice disponibile. 6 specii sunt planctivore, iar sursa lor de hrană, planctonul, este influențată printre altele, de turbiditatea apei, viteza curentului etc. Puietul multor specii de peşti este de asemenea planctivor. În privința preferinței pentru curentul apei, 5 specii sunt stagnofile alegând zone lent curgătoare. Următoarele specii prezintă sensibilitate mai mare la regimul de oxigen dizolvat din apă: şalăul, scrumbia de Dunăre, rizeafca sabița, obletele mare, mihalțul pietrarul, fusarul, răspărul, morunaşul. Fauna terestră Pe perimetrul obiectivului de investitie si vecinatati Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați s-a identificat o biodiversitate animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) relativ săracă, datorită ruderalizării habitatului, a gradului sporit de antropizare urmare a activităților umane, semnalată fiind specifică acestui tip de habitat. Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată. Amintim aici de unele grupe şi specii de animale identificate in cadrul studiului relizat: Fauna de nevertebrate Moluşte: Cepaea vindobonensis Ferussac, Fam. Helicidae, Ord. Stylomatophora Specie comună. Este răspândită în toată țară. In zona studiata identificata în număr mic de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Aranee: Aranea diadema Clerck (păianjenul cu cruce), Fam. Araneidae, Ord. Araneae Specie comună în toate zonele țării, de la şes la zonele colinare. Preferă tufişurile, dar şi solurile bine acoperite de vegetație. Identificata printr-un număr redus de exemplare. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 66

67 Insecte: Decticus verrucivorus Linnaeus (cosaş), Fam. Tettigoniidae, Ord. Orthoptera Specie comună în toate regiunile de şes şi de deal. Semnalată, indeosebi, in zonele limitrofe. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Eurygaster maura Linnaeus (ploşnița cerealelor), Fam. Scutelleridae, Ord. Hemiptera Este o specie comună, identificata pe speciile de graminee spontane. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Lasius niger (furnică neagra), Fam. Formicidae, Ord. Hymenoptera Furnica neagră comună (Lasius niger), o insectă activă care îşi face cuib afară, în iarbă, pe ziduri şi sub pavaj. Sapă pe suprafețe mari în căutarea hranii. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Bombus terrestris Linnaeus (bondar), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga țară. Preferă locurile însorite, cu vegetație bogată. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în număr redus, pe vegetatia spontana. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Apis mellifera Linnaeus (albină), Fam. Apidae, Ord. Hymenoptera Specie comună în întreaga țară. Preferă locurile însorite, cu vegetație bogată. Identificata pe vegetatia spontana din vecinatatea perimetrului studiat. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Coccinella septempunctata Linnaeus (gărgăriță), Fam. Ciccinellidae, Ord. Coleoptera Specie comună în întreaga țară. Preferă locurile însorite, cu multă vegetație. Pe amplasament a fost semnalată sporadic, mai ales în zonele invecinate. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Pieris brassicae Linnaeus (fluturele alb al verzei), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera Specie comună în întreaga țară. Identificat pe fânețe, păşuni, locuri deschise etc. Semnalata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Pieris rapae Linnaeus (fluturele alb al rapiței), Fam. Pieridae, Ord. Lepidoptera Specie comună. Asemanatoare cu Pieris brassicae, cu care se poate confunda foarte uşor. Preferă atât culturile agricole, cât şi fânețele, păşunile, locurile deschise etc. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Calliphora vicina, Fam.Calliphoridae, Ord. Diptera Specie comună pe tot cuprinsul țării, de la malul mării până în zonele montane. Semnalata in zonele invecinate amplasamentului. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Melanostoma scalare Fabricius, Fam. Syrphidae, Ord. Diptera Specie comună în zonele de câmpie şi de deal. Preferă locurile însorite. Identificata in zona de amplasament si vecinatati. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 67

68 (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Fauna de vertebrate. Reptile: Pelophylax esculentus (broasca mică de lac), Fam. Ranidae, Ord. Anura Specie ce poate fi gasita in aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve si icre fiind daunatoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Lacerta agilis (soparla cenusie), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata Specia prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Relevanța sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s- au identificat în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: Impactul estimat: Impactul asupra populației speciei urmare a executiei obiectivului de investitie si vecinatati Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați va fi nesemnificativ. Lacerta viridis (guşter), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetație. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Identificata in zonele invecinate amplasamentului. Specia se caractyerizeaza printr-o mobilitate sporita. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariția unor factori perturbatori. Avand in vederea localizarea în teren unde a fost observată specia, in afara amplasamentului, precum şi cerințele ecologice ale acesteia, considerăm că specia nu va fi influențată negativ în faza de construcție si exploatare a a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Natrix natrix Linnaeus (şarpele de casă), Fam. Colubridae, Ord. Squamata Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o viata atat acvatica, cat si terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiții de mediu, astfel, specia va fi afectată în mai mică măsură de lucrările de modernizare a cheului Danei 32. Specificam ca pentru acesata specie nu sunt necesare măsuri speciale de conservare. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Pasari In aria amplasamentului Cheului Dana 32 Port Docuri Galați si vecinatati s-au identificat 28 specii de pasari, in majoritate specii comune, care nu necesita masuri speciale de conservare. Din punct de vedere fenologic speciile de păsări semnalate au fost grupate astfel: sedentare: 11 specii, parțial migratoare: 8 specii, oaspeți de vară: 7 specii, specii de pasaj: 1 specie. 4% Sedentare 26% 41% Parțial migratoare Oaspeți de vară 29% Specii de pasaj Fig. 4. Fenologia speciilor de avifauna din zona Cheului Danei 32 Port Docuri Galați si vecinatati Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 68

69 Specii de păsări observate in zona de amplasament si vecinatati a Cheului Danei 32 Port Docuri Galați Tabel 1 Nr. crt. Observatii Denumire ştiințifică Denumire populară Familia Ordinul TipF TipE Nr. exemplare observate 1. Phalacrocorax cormoran carbo mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes MP Acv 6 ex. în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 3 x. în zbor 3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV/RI Acv 4 ex. în zbor/pe sol 4. Nycticorax starc de nycticorax noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 6 ex. în zbor 5. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP/OI Acv 35 ex. în zbor 6. Accipiter nisus uliu păsărar Accipitridae Falconiformes MP Ter 1 ex. în zbor 7. Falco vânturel tinnunculus roşu Falconidae Falconiformes MP Ter 2 ex. în zbor Larus pescăruş 8. ridibundus râzător Laridae Charadriiformes MP Acv 120 ex. în zbor 9. Larus pescarus cachinnans argintiu Laridae Charadriiformes S Acv 50 ex. în zbor 10. Larus minutus Pescarus mic Laridae Charadriiformes S Acv 3 ex. în zbor 11. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes P Acv 12 ex. în zbor 12. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes S Ter 6 ex. în zbor 13. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter 5 ex. în zbor 14. Upupa epops pupăză Upupidae Coraciiformes OV Ter 2 ex. în zbor/pe sol 15. Galerida cristata ciocârlan Alaudidae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor/pe sol 16. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV Ter 35 ex. în zbor 17. codobatură Motacilla alba alba Motacillidae Passeriformes OV Ter 12 ex. în zbor/pe sol 18. Parus major pițigoi mare Paridae Passeriformes S Ter 6 ex. în zbor 19. Pica pica coțofană Corvidae Passeriformes S Ter 14 ex. în zbor/pe sol/vegetatie 20. Corvus cioara de Corvidae frugilegus semănătură Passeriformes S Ter 40ex. în zbor/pe sol 21. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S Ter 10 ex. în zbor/pe sol 22. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes S Ter 25 ex. în zbor/pe sol 23. Sturnus graur Sturnidae Passeriformes MP Ter 70 ex. în zbor/pe sol vulgaris Passer domesticus Fringilla coelebs Carduelis chloris Carduelis carduelis Miliaria calandra vrabie de casă Passeridae Passeriformes S Ter 35 ex. în zbor/pe sol/vegetatie cinteză Fringillidae Passeriformes MP Ter 8 ex. în zbor florinte Fringillidae Passeriformes S Ter 3 ex. în zbor sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter 5 ex. în zbor presură sură Emberizidae Passeriformes MP Ter 2 ex. în zbor/pe vegetatie Legendă: TipF tip fenologic (S-sedentare; OI- oaspete de iarana; MP-parțial migratoare; OV-oaspeți de vară; P-specii pasaj); TipE tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 69

70 In cele ce urmeaza prezentam o caracterizare succinta a speciilor de pasari observate in zona de amplasament a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați : Specie / nume popular Phalacrocorax carbo (cormoran mare) Egretta garzetta (egreta mica) Ardea cinerea (starc cenusiu) Nycticorax nycticorax (starc de noapte) Anas platyrhynchos (rata mare) Accipiter nisus (uliu păsărar) Falco tinnunculus (vânturel roşu) Efectul anticipat asupra populației speciei Relevanța sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat in zbor traversand perimetrul studiat Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Locatia cheului nu ofera conditii favorabile pentru hranire si reproducre pentru aceasta specie. Cormporanul mare cuibareste de-a lungul Dunarii inferioare in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera lacurile si raurile cu stufarisuri intinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Relevanța sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata in zbor in afara amplasamentului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, in zbor, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Zona cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați nu sunt prielnice hranirii si cuibaritului acestei specii. Egreta mica cuibareste pe Dunarea inferioara, in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitii. Relevanța sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent pe amplasament. Locatia cheului nu ofera conditii favorabile pentru hranire si reproducre pentru aceasta specie. Cormporanul mare cuibareste de-a lungul Dunarii inferioare in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera regiunile cu mlaştini şi bălți întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Relevanța sitului pentru specie: Specia a fost observata in zbor in afara zonei analizate Lucrari de infrastructură portuară - Cheu dana 32 Port Docuri Galați. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Zona cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați nu sunt prielnice hranirii si cuibaritului acestei specii. Egreta mica cuibareste pe Dunarea inferioara, in colonii, impreuna cu alte specii de starci si egrete. Prefera regiunile cu mlastini si balti intinse. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie deasa. Larg raspandita in Romania, rara in Carpati.Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Intalnita in grupuri de pasari, in timpul migratiei si iarna, pe cursul Dunarii, din vecinatatea cheului Danei 32. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie parțial migratoare, nu cuibăreşte în areal. A fost observată în zbor prin indivizi singulari, indeosebi în perioada sezonului rece. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa II; Convenția de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie parțial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul țării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Inclusa în Anexa II din Convenția de la Bonn şi Anexa II Convenția de la Berna. Pe plan european este o specie în declin Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 70

71 Larus cachinnans (pescarus argintiu) Larus ridibundus (pescăruş râzător) Larus minutus (pescarus mic) Sterna hirundo (chira de balta) Streptopelia decaocto (guguştiuc) Merops apiaster (prigorie) Upupa epops (pupăză) Galerida cristata (ciocârlan) Hirundo rustica (rândunică) numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar in tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie sedentara. Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de hranires is cuibarit a acestei specii nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie parțial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenția de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observata in zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate si grupuri de pasari. Cuibareste pe suprafete intinse de apa - balti, lacuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie de pasaj. Identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de hranires is cuibarit a acestei specii nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera mlastinile si lacurile cu stufaris. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Relevanța sitului pentru specie: Specia a fost identificata in zbor in afara perimetrului obiectivului de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta si tarmurile lacurilor continentale. Observata in zbor peste zona de amplasament prin exemplare izolate si grupuri de pasari. Cuibareste pe suprafete intinse de apa - balti, lacuri. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în areal, dar cuibăreşte în localitățile învecinate. A fost semnalată în zbor în deplasare de la o zonă la alta. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenția de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealul studiat. A fost observată în perioada postreproductivă (migrația de toamnă), în zbor. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa II; Convenția de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in zonele invecinate obiectivului de investitii. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efective mici, in afara amplasamentului. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie oaspete de vară, comună, mai ales în zonele rurale. Este inclusă în Anexa II Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate in zona perimetrului analizat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălțime. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 71

72 Riparia riparia (lastun de mal) Motacilla alba (codobatură albă) Parus major (pițigoi mare) Pica pica (coțofană) Corvus monedula (stăncuță) Corvus frugilegus (cioară de semănătură) Corvus corone cornix (cioară grivă) Sturnus vulgaris (graur) Cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie oaspete de vară. Specia a fost observata în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Observata in numar mai mare in timpul migratiei. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie sedentară. Specie comuna in paduri, gradini si parcuri. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenția de la Berna, Anexa III. Nu cuibareste pe amplasamentul studiat. Identificata in zbor prin exemplare singulare, cat si grupuri de pasari. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie sedentară, comună în întreaga țară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zonele invecinate. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie sedentară. Pasăre comună în întreaga țară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localități. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie sedentară, comună în întreaga țară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Intalnita in stoluri mai mari in peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie sedentară, comună în întreaga țară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie parțial migratoare, comună în toate regiunile țării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenția de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibareste in perimetrul proiectului. Stoluri ale speciei s-au identificat spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 72

73 Passer montanus (vrabie de câmp) Passer domesticus (vrabie de casa) Fringilla coelebs (cinteză) Carduelis chloris (florinte) Carduelis carduelis (sticlete) Miliaria calandra (pesură sură) impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie sedentară, comună în toate regiunile țării. Nu este pretențioasă la condițiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenția dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu se estimeaza un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul studiat, unde se întâlneşte în zbor, dar şi pe sol, în efective medii pe tot parcursul anului. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa III. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie parțial migratoare, comună în toate regiunile țării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenția de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata in stoluri mai mari in timpul migratiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei cauzat de realizarea lucrarilor de modernizare a cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați. Specie sedentară. Nu cuibăreşte în arealul studiat, unde s-a identificat în zbor prin exemplare singulare. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa II. Specie observata in zonele invecinate obiectivului de investitii. Prefera regiunile deschise cultivate cu arbori si tufe, de asemenea gradini si parcuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populației speciei urmare a realizarii investitiei. Specie sedentară, comună în toate regiunile țării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenția de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din afara perimetrului studiat. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Specie parțial migratoare. Nu cuibăreşte în arealul parcului eolian. Identificata prin exemplare singulare pe vegetatia arbustiva din vecinatatea amplasamentului. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: 4. Inclusă în Convenția de la Berna, Anexa III. Nu se impun măsuri speciale de protecție şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Mamifere Talpa europaea Linnaeus (cârtiță). Specie comună în întreaga țară, mai ales în zonele de câmpie şi de deal. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in terenurile agricole, margini de drumuri etc. din zona invecinata obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Lepus europaeus Pallas (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga țară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata pe suprafetele invecinate obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 73

74 Vulpes vulpes (vulpe). Specie comuna. Se hraneste cu soareci de camp, iepuri, pasari, insecte, melci, fructe si diferite seminte. Identificata pe suprafetele invecinate obiectivului de investitii. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie raspandita in Europa. În toată țara, pînă la l 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetație, ori în lunci, fînețe, păşuni, livezi etc. Identificat in afara amplasamentului. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populația speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Microtus arvalis Pallas (şoarece de câmp). Specie comună în toate zonele de câmpie din țară. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in terenurile agricole, margini de drumuri etc. din zona invecinata obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Mus musculus (soarece de casă). Specie comună în toate zonele de câmpie din țară. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in zona de amplasament a obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Rattus norvegicus (sobolan cenusiu). Specie comuna. Raspindit in toata tara, mai putin in zona de munte. Sobolanul de casa cenusiu este iubitor de locuri umede, fiind intalnit in grajduri, in beciuri, in gunoaie, instalatii de canalizare si pe malul apelor. Nu este inclusă în nici o listă de protecție europeană sau națională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Identificata in zona de amplasament a obiectivului de investitii. Specia nu va fi afectată în perioada de execuție si exploatare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. In concluzie, urmare a investigatiilor realizate pe amplasamentul cheului dana 32 Port Docuri Galați si vecinatai, nu s-au identificat specii protejate pe plan național şi internațional sau habitate ale unor specii protejate. Menționăm ca amplasamentul obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați este situat intr-o zona cu funcțiune predominant industrială, puternic antropizata, în care se desfăşoară activitati portuare (fronturi de acostare, bazine de acces, platforme, constructii si instalatii portuare), comerciale, dar si alte interventii antropice, dintre care enumeram: realizare de constructii industriale si umane, desecari de zone umede, indiguiri lacuri, regularizari de cursuri de ape, plantari artificiale de vegetatie forestiera etc. In consecinta, biodiversitatea zonei este reprezentata prin specii comune de flora si vegetatie, in principal, ruderala, la fel si specii comune de fauna, adaptate conditiilor de mediu in continua modificare Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni După cum s-a menționat anterior obiectivul de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați nu este amplasat în perimetrul ariilor protejate din zona ROSPA0121 Lacul Brates si ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului. În corespundere cu legislația de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. ROSPA0121 Lacul Brates Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates este situata in hotarele județul Galați (100%). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 74

75 FORMULARUL STANDARD NATURA 2000 pentru ariile de protecție specială (SPA) Codul sitului ROSPA0121 Data completării NUMELE SITULUI: Lacul Brates LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului Latitudine N 45º 30' 41'' Longitudine E 28º 7' 55'' Suprafața sitului (ha) Altitudine (m) (km) Min.0 Max. 54 Med. 1 Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică X Regiunile administrative NUTS % Numele județului RO Brăila Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 1 Cod Specie Populatie: Sit. Cuibarit Iernat Pasaj rezidenta Pop. Conserv. Izolare Global A396 Branta ruficollis i C B C C A196 Chlidonias p hybridus 300 i B B C B A197 Chlidonias niger p B B C C A097 Falco vespertinus p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 200i C B B B Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Tabel 2 Cod Specie Populatie: Sit. Cuibarit Iernat Pasaj rezidenta Pop. Conserv. Izolare Global A050 Anas penelope i C B C B A041 Anser albifrons i i B C C C A052 Anas crecca i C B C C A053 Anas platyrhynchos 1300 i C B C C A125 Fulica atra i C B C C A179 Larus ridibundus i C B C C A459 Larus cachinnans 1200 i C B C C DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N , 512 Râuri, lacuri N Culturi (teren arabil) N Paduri foioase Alte caracteristici ale sitului: Situl se incadreaza in regiunea biogeografica stepica. La sud este marginit de Dunare, la sud-vest de municipiul Galați, la nord de SPA-ul Lunca Prutului Vladesti- Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 75

76 Frumusita, iar la est de raul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul lac este doar o mica parte din vechiul lac Brates, care a fost in cea mai mare parte desecat. Calitate şi importanță: Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser albifrons C3, Branta ruficollis C1, Chlidonias hybridus C2, C6, Chlidonias niger C6, Falco vespertinus C1, C6, Pelecanus onocrotalus C2, C6. Situl se califica in conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerariel de pasari acvatice din timpul migratiei. Vulnerabilitate: Gradul actual al vulnerabilitatii este scazut. Situl poate fi poluat de poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe. Mangementul sitului: Nu exista structura de administrare. Planuri de management ale sitului: Nu exista plan de management. Speciile de pasari identificate in aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0121 Lacul Brates si relatia acestora cu proiectul Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Gasca cu gat rosu - Branta ruficollis. Relevanța sitului pentru specie: Gasca cu gat rosu nu s-a inregistrat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în aria proiectului. Iarna pentru hranire prefera pajistile si terenurile agricole. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus. Relevanța sitului pentru specie: Exemplare izolate ale speciei s-au observat in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Intalnita in locuri mlastinoase, lacuri, balti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Chirighita neagra - Chlidonias niger. Relevanța sitului pentru specie: Specia nu a fost identificata in zona de implementare a proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera zonele cu lacuri si mlastini. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Soim de seara - Falco vespertinus. Relevanța sitului pentru specie: Soimul de seara nu a fost identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera zonele stepice, terenurile deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Relevanța sitului pentru specie: Pelicanul comun a fost semnalat prin exemplare singulare, cat si grupuri de pasari in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 76

77 Specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Rata fluieratoare Anas penelope. Relevanța sitului pentru specie: Rata fluieratoare nu a fost semnalata in zona proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, zonele de coasta, pajisti inundate. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Garlita mare Anser albifrons. Relevanța sitului pentru specie: Garlita mare nu s-a identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Iarna intalnita in regiuni lacustre, zonele de coasta, pajisti. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Rata mica Anas crecca. Relevanța sitului pentru specie: Rata mica nu a fost observata in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Ierneaza in zone umede cu balti, lacuri, bazine de acumulare. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Rata mare - Anas platyrhynchos. Relevanța sitului pentru specie: Rata mare a fost semnalata prin exemplare singulare in zbor in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Intalnita pe rauril iazuri, lacuri, balti din regiuni impadurite, ape montane. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Lisita - Fulica atra. Relevanța sitului pentru specie: Lisita nu s-a identificat in aria proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Prefera regiunile lacustre, bazine de acumulare, estuare, golfuri. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Pescarus razator - Larus ridibundus Relevanța sitului pentru specie: Pescarusul razator s-a identificat prin exemplare singulare in afara zonei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata.observat pe lacuri si mlastini cu stufaris, atat continentale, cat si de coasta. Impactul estimat: Nu se anticipeaza schimbari in structura populatiei speciei urmare a realizarii lucrarilor de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Pescarus argintiu - Larus cachinnans. Relevanța sitului pentru specie: Pescarusul argintiu a fost semnalat prin exemplare singulare in afara ariei proiectului. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona studiata. Intalnit de-a lungul coastelor marii, lacuri continentale, in orase. Impactul estimat: Nu anticipăm nici un declin în populația speciei cauzat de obiectivul de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 77

78 Situl de importanță comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Instituit în baza Ordinului MMDD nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Unitățile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafața unității administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente): Județul Galați: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşița (5%), Galați (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%), Județul Vaslui: Murgeni (<1%) Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50'' Suprafața sitului (ha): Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 32 Med.: 7 Regiunea biogeografică: stepică Regiunile administrative NUTS % Numele județului RO Galați Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu 3130 vegetație din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto- Nanojuncetea 0,2 B C B B 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de 1 Chenopodion rubri şi Bidention B C B B 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0,1 B C B B 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 5 A C B B 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis 1 Sanguisorba officinalis) B C B B 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global Sicista subtilis P B B A B Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Populație: Sit Cod Specie Reproducere Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezidentă Pop. Bombina 1188 P C B C B bombina 1220 Emys orbicularis P? C B C B Triturus 1993 P? C B B B dobrogicus Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 78

79 Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populație: Sit Reproducere Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezidentă Pop Gobio kessleri P B B C B 1130 Aspius aspius RC C A C A 1134 Rhodeus sericeus amarus RC C B C B 1145 Misgurnus fossilis RC B B C B 1149 Cobitis taenia RC C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B 1160 Zingel streber P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Pop.: Sit Specie Reprod. Iernat Pasaj Conserv. Izolare Global Rezid. Pop. Callimorpha R B B C B quadripunctaria Alte specii importante de floră şi faună Specia Populație Motiv Hyponephele lycaon P C Hippuris vulgaris V D Salvinia natans R C Trapa natans R C Tomares nogelii P C Orchis laxiflora ssp. elegans V D Stratiotes aloides V D Vallisneria spiralis V D DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N , 512 Râuri, lacuri N , 512 Râuri, lacuri N , 412 Mlaştini, turbării N Pajişti naturale, stepe N Culturi (teren arabil) N Păşuni N Păduri de foioase Alte caracteristici ale sitului: Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitități geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica şi 3-4 m în partea sudica. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălți şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 79

80 (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - România (pliocen). Calitate şi importanță: Vegetația luncii Prutului este reprezentata prin formațiuni vegetale naturale de pajişti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de Păsări acvatice în timpul migrației, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc. Desemnarea sitului: Prin Hotărărea Consiliului Județului Galați, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecție oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul județului Galați s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a județului Galați, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuța (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes național, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuța (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha). Managementul sitului: Dupa cum s-a menționat anterior, situl de importanță comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent există un plan de management întocmit în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/ Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, finanțat de Comisia Europeană, Agenția Regională de Protecție a Mediului Galați are obligația elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerințele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC). În conformitate cu convenția nr. 05 din , emisa de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociației Județene a Pescarilor Sportivi Galați, cărei, în calitate de administrator al ariei protejate, ii revine sarcina de a elabora planul de management al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 80

81 Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Principalele cai de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (Rudescu,1958): - Est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sudest, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; - Pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Luncavita- Ciamurlia, Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; - Tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Calea sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Fig. 1. Căile de migrație de toamnă din România 1 ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a ramura nordică a acestui drum; 2 drumul pariosio-bulgar; 2a drumul berzelor prin Transilvania; 3 drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 drumul pontic; 5 drumul carpatic; 6 drumul sarmatic; 7 drumul prepelițelor şi turturelelor; 8 drumul sitarilor. (Rudescu 1958). Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migrația păsărilor. Din punct de vedere ştiințific păsările migratoare se pot încadra în următoarele grupe: oaspeți de vară, oaspeți de iarnă, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupă poate prezenta, de asemenea, câteva diviziuni. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 81

82 Astfel, pentru zona de amplasament studiata au fost stabilite anumite grupe fenologice: specii sedentare, specii parțial migratoare, specii oaspeți de vară, specii oaspeți de vară în pasaj, specii oaspeți de iarnă în pasaj. Dintre aceste tipuri fenologice, doar speciile oaspeți de vară, oaspeți de vară în pasaj şi oaspeți de iarnă în pasaj intră în categoria păsărilor migratoare. Speciile parțial migratoare sunt specii sedentare care din anumite cauze efectuează deplasări pe distanțe scurte, în vederea satisfacerii unor cerințe biologice (hrană, adăpost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa păsărilor migratoare. Studiile realizate au arătat că speciile oaspeți de vară sosesc în zona amplasamentului studiat în cursul lunii aprilie mai. In intervalul septembrie octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeți de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar au tranzitat zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din țară. Speciile oaspeți de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în țara noastră toamna (octombrie noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) au trecut şi prin zona luată în studiu. Atât oaspeții de vară în pasaj, cât şi oaspeții de iarnă în pasaj au putut fi semnalate o anumită perioadă, dar după care prezența lor nu a mai fost observată. Speciile de păsări care migrează preferă lacurile de acumulare (atât luciul apei, zona litorală cât şi coada lacurilor unde există mult stuf). În zona litorală a acestor acumulări păsările găsesc nevertebrate limnicole şi vertebrate de talie mică care reprezintă o sursă de hrană bogată. Speciile de păsări care iernează la noi preferă zonele în care nivelul apei variază zilnic,astfel încât gheața se sparge şi au posibilitatea să găsească hrană în apă. Observațiile ornitologice realizate in zona de amplasament a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați nu au indicat prezența unui culoar distinct de migrație. Considerăm că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în forma de dispersie, migrand pe o arie mai extinsa (Fig. 1), ce acopera si zona studiata. Amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galați nu ofera conditii favorabile de popas, odihna si hranire pentru speciile de avifauna aflate in migratie. Observatiile realizate nu au indicat prezența unei migrații intense pe amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galați si suprafețele învecinate. Astfel, prin amenajarea obiectivului de investiție Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, speciile de păsări migratoare (oaspeti de vara), semnalate în zona de studiu nu vor fi afectate. Prezența lor în zonă este una tranzitorie (de trecere), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare in zona de amplasament Impactul prognozat Impactul prognozat in perioada executarii lucrarilor asupra componentelor biotice (flora si fauna) ale mediului acvatic In conformitate cu documentatia tehnica a obiectivului de investitie (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, 2012; Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galați, S.C. IPTANA S.A.), impactul principal asupra factorilor de mediu se produce in perioada de executie a lucrarilor hidrotehnice proiectate. Lucrarile pentru realizarea investitiei implica activitatea unui parc de masini si utilaje (atat la uscat cat si plutitoare), organizarea de santier, depozite de materii prime si materiale (depozite de ciment, agregate etc). Aceste activitati conduc la aparitia unor surse de poluare a apei, solului si aerului, impactul acestora avand un caracter limitat in timp si spatiu (lucrarile se realizeaza in zona portului, departe de zona locuita). Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 82

83 Pe perioada de executie a lucrarilor se va asigura colectarea, depozitarea temporara si evacuarea in conditii de siguranta a deseurilor. Materialele utilizate nu sunt poluante pentru apa si sol. Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost amplasata organizarea de santier si se vor aplica masuri de reconstructie ecologica daca se considera necesar. In perioada de exploatare impactul este indirect, prin activitatile care se vor desfasura pe platforma portuara aferenta lucrarilor hidrotehnice. Lucrarile proiectate in prezenta documentatie nu introduc efecte negative asupra mediului, ele neavand influente negative asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei zgomotului sau peisajului. Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea unele influente favorabile mediului, prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute. In ceea ce priveste diversitatea biologica a zonei portuare, va exista un impact asupra faunei acvatice, prin executarea lucrarilor hidrotehnice pentru modernizarea frontului de acostare de la Dana 32 prin costructia unui nou cheu vertical. Folosirea utilajelor pentru realizarea de terasamente (excavatii, umpluturi si demolare) de la apa, a utilajelor pentru forare de la apa, a mijloacelor de transport plutitoare pentru transportul materialelor (pamant, piatra bruta, beton, apa, prefabricate, semifabricate, etc), a macaralelor plutitoare s.a., pot duce la marirea turbiditatii apei, la fel, si prin functionarea utilajelor, la un nivel de zgomot mai ridicat fata de cel existent. Constructia obiectivului implica in cea mai mare parte un impact direct doar asupra speciilor situate pe locul si in imediata vecinatate a executiei lucrarilor de constructii hidrotehnice. Aceasta inseamna ca impactul asupra speciilor pelagice va fi minim. Lucrarile de executie vor avea un impact nesemnificativ şi asupra speciilor bentale, care populeaza fundul bazinului portuar, datorita, in primul rand, efectului mecanic asupra biocenozelor dar si tulburarii apei prin săpăturile sub apă şi a materialului excavat. Fractiunea pelitica este constituita din substante minerale si organice, dar si din compusi toxici depusi pe fundul apei. Local, in zonele de excavatie va avea loc distrugerea biotopurilor reprezentate de materialul excavat, ce va deteriora biocenozele care le populeaza, resuspendarea fractiunii pelitice poate produce perturbari in functionarea biocenozelor din zonele adiacente. Reducerea cantitatii de lumina va genera modificari in populatiile de alge macrofite din bazinul portuar, reducandu-se capacitatea de filtrare a speciilor bentale (in principal moluste, care sunt fixate de substrat), precum si a hranirii pentru unele specii de pesti. Perturbarea functionarii normale a ecosistemului acvatic va fi produsa si de zgomotele si vibratiile produse in timpul lucrarilor de excavatie, care vor indeparta cardurile de pesti pelagici, care frecventeaza zona in cautarea hranei. In ceea ce priveste fitoplanctonul, pe durata executarii lucrarilor se preconizeaza modificarea conditiilor fizice si hidrologice ale apei: cresterea suspensiilor in apa, diminuarea luminii, producerea unor turbulente ale apei, etc., ce va modifica din punct de vedere calitativ si cantitativ comunitatile fitoplanctonice. Urmare a lucrarilor de excavație pe fundul bazinului vor fi introduce in masa apei si implicit in compozitia fitoplanctonului microalge bentale (microfitobentos), se dezvolta pe substrat dur. Din aceste motive, compozitia fitoplanctonului se va imbogati semnificativ cu specii bentale, in principal cu diatomee. Astfel, va creste proportia diatomeelor din aria de desfasurare a lucrarilor cu precadere in straturile inferioare din masa apei. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 83

84 Reducerea intensitatii luminii cauzata de suspensiile dislocate in apa va conduce la modificarea calitativa si cantitativa a fitoplanctonului si din straturile superioare ale apei. Pe intreaga perioada a executarii lucrarilor ce afecteaza substratul bazinului cantitatile de microalge fitoplanctonice se vor diminua si va creste dominanta diatomeelor. In concluzie, impactul produs asupra fitoplanctonului in timpul desfasurarii lucrarilor este temporar, urmand ca dupa cateva luni de la finalizare, comunitatea de fitoplancton sa revina la parametrii anteriori. Referitor la fitobentos, efectul major al executarii lucrarilor de excavatie pe fundul bazinului, este cresterea turbiditatii apei impiedicand patrunderea luminii spre algele bentale, micsorand adancimea pana la care algele se mai pot dezvolta. Suspensiile fine si grosiere depuse pe talul algelor vor impiedica realizarea fotosintezei si disparitia producatorilor primari. Suspensiile depuse pe substraturile in curs de populare, vor impiedica atasarea algelor, rezultand micsorarea stocurilor fitobentale. Dupa incetarea activitatii antropice si revenirea la conditiile de turbiditate naturala, se poate prognoza o refacere a stocurilor algale, cu atat mai mult, ca lucrarile nu au un caracter permanent si se desfasoara pe o suprafata redusa. Modificarea suprafetei fundului bazinului, prin dislocarea unui volum de substrat, populat de specii de nevertebrate bentale (polichete, moluste, gastropode si bivalve, crustacei etc.) vor avea efecte negative asupra zooplanctonului. Astfel, in plancton traiesc larvele speciilor bentale (larve ale viermilor policheti, larve de bivalve si gastropode etc.). Perturbarea (intreruperea) ciclului reproductiv al speciilor bentale, va produce o oarecare diminuare a acestora cel putin pe perioada realizarii lucrarilor hdrotehnice. De asemenea, structura calitativa a zooplanctonului, adica diversitatea in specii, va avea de suferit in sensul scaderii numarului de taxoni. Reducerea luminii, la fel si cresterea suspensiilor din apa, va altera nesemnificativ structura cantitativa si calitativa a organismelor fitoplanctonice (specii vegetale unicelulare care traiesc in plancton). Reprezentand sursa de hrana pentru zooplancton, diminuarea bazei trofice a zooplanctonului va insemna indirect, diminuarea organismelor zooplanctonice. In mod direct, aceste conditii pot duce la sufocarea organismelor animale microscopice, fie prin colmatarea aparatului lor respirator (copepode, cladocere), sau pur si simplu prin acoperirea intregului lor corp (rotifere). La randul lor, diminuarea efectivelor unor specii mai sensibile de copepode, cladocere etc., sub influenta factorilor antropici (printre care constructiile hidrotehnice), pot duce la modificari ale structurii calitative si cantitative a zooplanctonului. Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele zooplanctonice au posibilitatea sa paraseasca locurile de actiune a utilajelor, si sa ocupe aceste spatii dupa intreruperea activitatii. De asemenea acestea au cicluri reproducatoare si de viata scurte. Prin urmare, apreciem ca impactul produs de executarea lucrarilor hidrotehnice asupra biocenozei zooplanctonice din zona de excavație a bazinului portuar din zona cheului Dana 32 Port Docuri Galați va fi nesemnificativ, executat temporar (doar pe perioada relizarii obiectivului de investitie). Zoobentosul, fiind un indicator al modificarilor factorilor de mediu, ce se produc intr-un ecosistem acvatic, reflecta in timp, efectele antropice. Astfel, prin executia lucrarilor planificate de modernizare a cheului Dana 32 Port Docuri Galați, se anticipeaza o serie de efecte negative asupra comunitatilor bentale existente in zona de activitate, astfel prin excavatie se produc turbulente ale apelor, cresterea suspensiilor (mal, nisip) in apa si scaderea continutului de oxigen. Insuficienta de oxigen poate conduce la asfixierea si, in final poate produce mortalitatea unor organisme macrozoobentale. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 84

85 Cu toate acestea, mentionam, ca lucrarile de excavare realizate in cadrul investitiei nu vor avea efecte negative semnificative asupra populatiilor de organisme macrozoobentale Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri etc.), plaje produse de proiectul propus. Impactul potential asupra mediului natural Pe perioada executiei lucrarilor hidrotehnice nu se vor produce modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri etc.), plaje etc Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%, ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului Nu este cazul Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie Mentioanam, ca lucrarile asupra obiectivului de investitii Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați se vor realiza intr-o zona antropizata, pe suprafete cu vegetatie ruderala, unde nu au fost identificate specii de plante incluse in listele rosii nationale si internationale Modificarea/distrugerea populatiei de plante Prin realizarea obiectivului Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați se vor efectua modificari sau distrugeri a populatiei de plante. Deteriorarea vegetatiei ieboase, reprezentata prin specii ruderale, urmare a evectuarii lucrarilor de modernizare a Danei 32, va fi minora si nu va duce la modificarea sau distrugerea populatiilor de plante ierboase existente Modificarea compozitiei pe specii: specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare Nu sunt preconizate modificari a compozitiei pe specii vegetale Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica Nu se preconizeaza modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice etc.), impactul potential asupra mediului Lucrarile proiectate in prezenta documentatie nu introduc efecte negative asupra florei si vegetatiei existente in zona de amplasament si vecinatati a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați. Conform documentatiei tehnice a obiectivului de investitii (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, 2012; Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galați, S.C. IPTANA S.A.). Impactul potential asupra mediului va fi minor, cu atat mai mult ca vegetatia ierboasa de pe amplasament nu contine specii de plante incluse in listele rosii de plante din Romania, reprezentand specii ruderale. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 85

86 Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Deoarece pe amplasamentul Cheului Dana 32 Port Docuri Galați nu au fost semnalate habitate ale speciilor de animale incluse in listele rosii, nu sunt preconizate distrugeri sau modificari ale acestora Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate Nu se preconizeaza alterarea speciilor si a populatiilor de animale vertebrate si nevertebrate Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale Obiectivul de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați nu-si propune activitati legate de exploatarea resurselor animale, inclusiv a celor de vanat, a speciilor rare etc Modificarea/distrugerea rutelor de migrare Urmare a realizarii activitatilor din proiect, nu sunt preconizate modificari sau distrugeri ale rutelor de migratie, acestea nefiind afectate de modernizarea Cheului Dana 32 Port Docuri Galați Modificarea/reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului Nu vor avea loc modificari sau reduceri ale spatiilor pentru adaposturi, a locurilor de odihna, hranire etc Alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci Nu este cazul Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident Aplicarea unui management inadecvat in perioada executiei lucrarilor de excavare si dragare poate duce la afectarea zonei terenului din imediatat apropiere a investitiei, datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren etc. Impactul asupra fitoplanctonului in cazul accidentelor din perioada executiei a lucrarilor prin defectarea utilajelor si in final prin scurgeri de hidrocarburi in mediul acvatic nu poate fi considerat semnificativ, depinzand si de amploarea accidentului. Posibilele pelicule de hidrocarburi de la suprafata apei vor avea un efect de ecran, ducand la scaderea intensitatii luminii ce patrunde in masa apei si in consecinta a luminii utilizate in procesul de fotosinteaza de catre microalge. Este posibil ca si datorita turbulentei apei, sa existe un procent de hidrocarburi in masa apei care poate afecta direct speciile de microalge prin inglobarea lor in masa de hidrocarburi. Nu excludem posibilitatea unei poluari minore cu hidrocarburi (motorina, pacura) a mediului acvatic, si implicit si a comunitatii zooplanctonice, in cazul unui accident petrecut la utilajele folosite, produs de conditii meteorologice nefavorbaile, dar si a exploatarii lor defectuoase si neglijentei in exploatare. Cu referire la zooplancton, din literatura de specialitate se cunoaste ca petrolul si compusii sai in concentratii de 0,001 ml/l pot accelera moartea organismelor zooplanctonice, sau reducerea Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 86

87 capacitatii de supravietuire la 20% dintre indivizi. Expunerea la concentratii de 0,1 ml/l a dus la moartea organismelor zooplanctonice dupa 24 ore. Expuneri de 5, 30, 60 minute la petrol Diesel (concentratie 1 ml/l) au dus la scurtarea supravietuirii organismelor zooplanctonice. Rezultate asemanatoare au fost obtinute cu stadiile de larve ale organismelor bentale. Apreciem asadar ca, efectele poluarii accidentale cu hidrocarburi (in cazul aparitiei acestora), la nivelul zooplanctonului, sunt partiale, temporare si reversibile Impactul transfrontiera Nu este cazul Masuri de diminuare a impactului Dintre masurile de reducere a impactului de mediu amintim de urmatoarele: - aplicarea unui management corespunzator atat in perioada efectuarii lucrarilor cat si in perioada functionarii obiectivului; - pe parcursul executarii lucrarilor se va asigura supravegherea stricta a activitatilor pentru a evita pierderile de combustibili, uleiuri, ape uzate in mediul acvatic; - exploatarea echipamentelor trebuie sa se faca in conditii de maxima securitate, respectand normele de exploatatre prevazute de cartea tehnica. In aceste conditii riscul unui accident de amploare poate fi considerat minim iar probabilitatea producerii unei poluari cu hidrocarburi, minima; - se recomanda ca lucrarile hidrotehnice de modernizare a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați, sa se desfasoare intr-un spatiu cat mai restrans, aferent zonei de excavatie si dragare pentru eliminarea extinderii efectelor negative asupra calitatii mediului si implicit asupra comunitatilor de organisme acvatice. În ceea ce priveşte biodiversitatea impactul este în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafețe, zgomot etc.). Astfel, dintre speciile de animale semnalate in zona de amplasament a Cheului Dana 32 Port Docuri Galați, o mare atenție trebuie acordată celor care sunt incluse în listele europene de protecție şi conservare (Directiva Habitate şi Directiva Păsări), dintre care mentionam următoarele: Lacerta viridis Laurenti (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate. Se recomanda inspecția terenului înainte de efectuarea operațiunilor de şantier. Considerăm că pentru această specie nu se impun alte măsuri, având în vedere mobilitatea ei şi cerințele ecologice; Lacerta agilis (soparla cenusie). Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. La fel ca si in cazul speciei precedente, se recomanda inspecția terenului înainte de efectuarea operațiunilor de şantier. Nu sunt necesare alte masuri de protectie si conservare; Dintre speciile de avifauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecție şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II): - Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coțofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 87

88 - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări Pentru speciile de pasari posibil afectate de implementarea obiectivelor specifice obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați au fost prevazute măsuri de reducere a impactului asupra acestora (Tab. 2). Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului Cheului Dana 32 Port Docuri Galați si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit, etc. În urma analizei datelor privind perioada de observație şi localizarea ca punct de observație a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: - Din numarul total de specii de pasari observate (28), 3 specii sunt incluse Anexa I, Directiva Păsări si 7 specii din Anexa II, Directiva Pasari; - Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (Tab. 1), ca urmare a necesităților ecologice care nu sunt compatibile cu suprafața amplasamentului. Pentru speciile prezentate recomandăm următoarele: - identificarea pasarilor pe amplasament si luarea tuturor masurilor pentru evitarea factorilor care ar putea influența negativ existența lor (chiar dacă numărul de exemplare semnalat poate fi redus şi au o mobilitate sporita); - in perioada de reproducere se impune cercetarea cu atentie a terenului pentru semnalarea de exemplare/cuiburi de păsări; pentru a evita orice situație de risc sugerăm efectuarea acestei oprațiuni de către o firma/persoană de specialitate (ex. Societatea Ornitologica Romana (SOR); De asemenea se impun si alte masuri de diminuare a impactului asupra biodiversității: respectarea cu strictețe a ordinii de şantier; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile învecinate; - a nu se face reparația utilajelor pe suprafața amplasamentului; - respectarea graficului de realizare a lucrarilor planificate; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare din fauna locală. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 88

89 Masuri de reducere a impactului Tabel 2 Etapa Faza de executie Faza de operare Grup de fauna posibil afectat Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coțofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) Masuri propuse de reducere a impactului - Desfăşurarea activităților din cadrul perimetrului pe suprafețele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiție; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanțe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibrații ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiție; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Reducerea perturbării păsărilor in migratie si cuibarit prin emisii de zgomot şi vibrații (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităților din cadrul perimetrului pe suprafețele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiție; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiție. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanțe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibrații ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiție; Perioada Pe toata durata fazei de constructie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie Pe toata durata fazei de constructie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembriefebruarie Pe toata durata fazei de exploatare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 89

90 Faza de dezafectare Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coțofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică - Egretta garzetta, starc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de balta (Sterna hirundo) Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coțofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - Desfăşurarea activităților din cadrul perimetrului pe suprafețele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiție. Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibrații (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiție; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităților din cadrul perimetrului pe suprafețele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiție. - Reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanțe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate. - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanțe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari aflate in migratie si cuibarit; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna in timpul migratiei si cuibarit, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. Pe toata durata fazei de exploatare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; perioada de iarna: decembriefebruarie Pe toata durata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie Pe toata fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit:: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembriefebruarie Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 90

91 Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri etc.) si plajelor Nu se prevad masuri pentru diminuarea impactului asupra provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri etc.) si plajelor, deoarece acestea nu vor suferi schimbari urmare a realizarii obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați Protectia si reconstructia resurselor biologice Nu este cazul Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie Nu este cazul Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare Nu este cazul Masuri de protectie sau reducere a degradarii florei Nu este cazul Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru animale Nu este cazul Replantarea arborilor sau a ierbii Conform documentației tehnice (Memoriu de prezentare pentru obtinerea acordului de mediu Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, 2012; Memoriu Tehnic. Lucrari de modernizare a cheului din Dana 32 Port Docuri Galați, S.C. IPTANA S.A.) a obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați nu sunt prevazute lucrari de replantare a arborilor sia vegetatie ierboase, deoarece vegetatia existenta in zona de amplasament si vecinatati nu va fi afectata Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei In vederea diminuarii impactului asupra faunei acvatice, lucrarile din bazinul portuar se vor efectua prin respectarea masurilor de protecie a mediului acvatic, a faunei acvatice din zona bazinului portuar. Se va respecta graficului lucrarilor hidrotehnice, cerintele tehnice ale proiectului. Lucrarile planificate se vor realiza pe suprafetele si in perioadele de timp stabilite. Acest lucru va elimina posibilitatea cresterii turbiditatii apelor datorate activitatilor de excavare, constructii, umpluturi. Constructia obiectivului implica in cea mai mare parte un impact direct doar asupra speciilor situate pe locul si in imediata vecinatate a lucrărilor de excavare în bazinul portuar Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii In fazele de realizare a obiectivului de investitie Lucrari de infrastructură portuară - Cheu Dana 32 Port Docuri Galați, pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice, sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii. Dintre acestea amintim de urmatoarele: - prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a speciilor de flora si fauna; - evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatile de constructie (vegetatie, pamant); - colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora; - prevenirea alterarii sistemelor de drenaj; imbunatatirea si intretinerea cailor de drenaj naturale si/sau artificiale; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 91

92 - prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare; - utilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de constructie, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a plouantilor in atmosfera; - excluderea reparațiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor specializate legale; - prevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi; - controlul deversarii de carburanti sau substante volatile in apa sau pe sol in apropierea santurilor de drenaj naturale si / sau artificiale; - orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata si va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu; - pentru fiecare punct de lucru va fi nominalizat un delegat din partea constructorului sau a beneficiarului care va monitoriza respectarea regulilor de protectie a mediului, datele de contact a acestor persoane fiind aduse la cunostinta Autoritatii de Mediu odata cu inceperea lucrarilor. Avand in vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii in zona, care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele indicate in situatia data. Concluzii Pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu se recomanda: imprejmuirea incintei organizarii de santier ; dotarea personalului cu echipament de protectie corespunzator; interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii la mijloacele de transport in incinta obiectivului; pastrarea stricta a regulilor de igiena si protectie a muncii la locul de munca; interzicerea depozitarii de materiale sau deseuri in afara suprafetelor din incinta organizarii de santier si in nici un caz depozitarea acestora in zonele din vecinatatea amplasamentului; interzicerea excavarii si eventual a utilizarii la diverse lucrari in incinta santierului, a solului, a altor materiale din vecinatatea obiectivului; lucrarile de constructii se vor desfasura conform graficului stabilit; transportul materialelor si deseurilor se va face numai numai cu mijloace de transport corespunzatoare; in cadrul executarii lucrarilor de constructii, gestionarea deseurilor se va face în stricta concordanta cu normele de mediu in vigoare si aceasta va fi responsabilitatea clara fie a beneficiarului lucrarii, fie a constructorului general dar ea va trebui specificata clar în cadrul contractului incheiat intre cele doua parti, privind realizarea lucrarilor; se recomanda ca, pe timpul derularii lucrarilor in mediul acvatic, contractorul lucrarilor de constructie sa detina o relatie contractuala cu o firma specializata in depoluari, care sa detina capabilitatea tehnica si umana sa intervina inclusiv in cazul poluarii accidentale cu produse petroliere; nu va fi permisa sub nici o forma evacuarea de ape uzate, necontrolat de pe teritoriul organizarii de santier; se interzice realizarea organizarii de santier sau a oricaror amenjari temporare necesare in perioada constructiei obiectivului, in alte zone decat cele prevazute de proiect pentru a limita riscul patrunderii in mediul acvatic a materialelor sau deseurilor; interventia rapida în caz de avarii pentru înlaturarea cauzelor si limitarea efectelor; prin proiectul de organizare a executiei lucrarilor, constructorul autorizat pentru executarea acestui tip de constructii ce va fi desemnat îsi va asigura propriul sistem de management de mediu pentru a preveni afectarea amplasamentului; Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 92

93 In legătură cu starea de conservare a speciilor de pești semnalate în zona limitrofă obiectivului, așa cum aceasta este formulată prin convențiile naționale și internaționale, revenim cu următoarele precizări care impun măsurile de diminuare a impactului asupra biodiversității ihtiofaunistice: Chișcarul a fost semnalat sporadic prin cercetări proprii în bălțile temporare de lângă albia minoră a Dunării zona Galați (2 prelevări în perioada menționată) nefiind citat de sursele bibliografice pentru zona Galați. Statut de conservare IUCN: specie critic periclitată. Măsuri de protecție reglementate legal: Legea nr. 13/1993 de ratificare a Convenției de la Berna, Directiva Europeană 92/43/EEC, Natura 2000; Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice; Încă 4 specii din zona de referință au acest statut: viza, și păstrăvul de mare (menționate doar de surse bibliografice) precum și obletele mare, șalăul vărgat. Având în vedere studiile ştiințifice care demonstrează declinul continuu al populațiilor speciilor de sturioni, prin Ordinul nr. 262/330 din 18/5 aprilie 2006 privind conservarea populațiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni a fost interzis pe o perioadă de 10 ani pescuitul acestora. 4 specii sunt periclitate conform Listei Roșii. 7 specii sunt vulnerabile conform Listei Roșii. 30 specii de pești sunt considerate neafectate sau cu statut incert de conservare pentru definirea căruia datele sunt incă incomplete. Specii de pești enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43 CEE și OUG nr. 57/2007 a căror prezență a fost semnalată în zona supusă investiției: Nr. Specia Anexa Directivei Habitate/OUG 57/ Alosa pontica Anexa II 2 Acipenser güldenstaedti Anexa II 3 Alosa caspia nordmanni Anexa II 4 Alosa caspia tanaica Anexa II 5 Gymnocephalus schraetzer Anexa II 6 Aspius aspius Anexa II 7 Chalcalburnus chalcoides Anexa II 8 Rhodeus sericeus amarus Anexa II 9 Misgurnus fossilis Anexa II 10 Cobittis taenia Anexa II 11 Zingel zingel Anexa II 12 Huso huso Anexa V 13 Acipenser stellatus Anexa 5A 14 Acipenser ruthenus Anexa 5A 15 Stizostedion volgense Anexa $B Următoarele specii de pești de mici dimensiuni fac obiectul diferitelor normative, ca urmare a descreșterii numerice a populațiilor sau restrângerii arealului geografic al acestora în condițiile degradării habitatelor: - Gymnocephalus baloni, declarat prin OUG nr. 57/2007 aprobată prin Legea nr. 49/2011, Anexa 4A; - Proterorhinus marmoratus, declarat prin OUG nr. 57/2007, aprobată prin Legea nr. 49/2011, Anexa 4B; - Umbra krameri, consemnat prin OUG nr. 57/2007, Anexa 3; - Lota lota, OUG nr. 57/2007, Anexa 4B. Având în vedere cele mai sus expuse respectiv ecologia și distribuția temporală și spațială a speciilor de pești în zona de referință, sensibilitatea unor specii la anumiți factori mediali (oxigen, ph, suspensii), preferința pentru ripal/bental ca habitat de hrănire, reproducere, se poate conchide că un program de derulare a lucrărilor care să țină cont de managementul corespunzător al deșeurilor, zgomotelor, vibratiilor, radiațiilor, substanțelor periculoase, dragajele și construcțiile din apropierea malului în paralel cu monitorizarea judicioasă a mediului va conduce la implementarea proiectului cu efecte minimale asupra biodiversității ihtiofaunistice a fluviului Dunărea. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 93

94 Harti si desene la capitolul "Biodiversitate" Harți situri: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Situl de importanță comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului Amplasamentul Cheului Danei 32 din Portul Docuri Galați Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 94

95 Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 95

96 4.7. Peisajul Caracterizarea peisajului din zona amplasamentului studiat Portul Galați este principalul port românesc fluvial-maritim de pe Dunare. Complexul portuar Galați este amplasat în județul Galați, pe malul stang al Dunării Maritime, desfăşurându-se între Mm 76 şi km 160, cuprinzând următoarele porturi: Portul Mineralier Galați; Portul Comercial Vechi; Portul Docuri Galați; Portul Bazinul Nou Galați. Danele 31 şi 33, aflate amonte/aval de Dana 32, care face obiectul studiului de evaluare, sunt amplasate în Bazinul Docuri Galați şi ocupă un front de acostare pe o lungime de 390 ml. Realizarea proiectului Cheu Dana 32 este necesară atât pentru a se asigura exploatarea în siguranță a cheului, cât şi pentru adaptarea acestuia la lucrările de modernizare pe care intenționează să le realizeze operatorul SC TRANS EUROPA PORT SA Galați. În continuare prezentăm câteva fotografii din amplasament. Se poate observa peisajul portuar artificial şi malul degradat. Pe tot sectorul de mal al portului, situația naturală a fost modificată aproape total prin consolidarea malului, prin construcția cheurilor, prin realizarea şi mobilarea platformei portuare. Schimbarea peisajului natural nu este de dată recentă, primele amenajări ale portului datând de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 96

97 Impactul prognozat asupra peisajului local Impactul asupra peisajului în perioada de constructie Perioada de construcție reprezintă o etapă cu durată limitată (2ani). Echilibrul natural şi peisajul va fi refăcut dupa încheierea lucrărilor. In consecință, în perioada de execuție nu este necesar să se refacă amenajarile peisagistice Impactul asupra peisajului în perioada de exploatare Terenul pe care se vor realiza lucrările proiectate este utilizat pentru activități portuare. Prin constructiile propuse nu se modifică destinația şi categoria de folosință a terenului (UTR 17 Zonă pentru căi de comunicație navale şi construcții aferente existente, zona de protecție a căii ferate - Lucrări de infrastructură portuară Cheu Dana 32 Port Docuri Galați). In zona proiectului nu există zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri, campinguri, corpuri de apă) care să fie afectate de realizarea construcțiilor obiectivului. Prin realizarea lucrărilor proiectate peisajul natural al zonei nu se va modifica semnificativ. Pe coronamentul cheului se vor monta filele macaralei portal la ecartamentul de 10,875m şi respectiv şine pentru două linii ferate între acestea. Pentru acostarea navelor se vor monta bolarzi de 20 tone, amortizori din cauciuc fixați pe două nivele pe înǎlțime şi scări mobile de acces. Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați 97