Acoperiri nanometrice pentru imbunatatirea caracteristicilor functionale ale componentelor mecatronice aferente sistemelor mecatronice inteligente
|
|
|
- Κασσιέπεια Αβραμίδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Acoperiri nanometrice pentru imbunatatirea caracteristicilor functionale ale componentelor mecatronice aferente sistemelor mecatronice inteligente Liliana-Laura Badita, Gheorghe Gheorghe, Marian Vocurek, Aurel Zapciu, Iulian-Sorin Munteanu, Valentin Gornoava Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii, Bucuresti
2 Introducere Necesitatea de noi materiale care să îndeplinească anumite cerinţe: domeniul mecanic materiale care să reziste la temperaturi cât mai mari, pentru ca motoarele cu ardere internă sau cu injecţie să funcţioneze mai eficient domeniul electric materiale care să fie folosite pentru componente electronice cât mai rapide şi care să funcţioneze la temperaturi înalte domeniul chimic materiale cât mai rezistente la coroziune chimică domeniul biomedical materiale biocompatibile care să prezinte înaltă rezistenţă la coroziune chimică şi la solicitări mecanice domeniul aviatic materiale cu un raport rezistenţă-greutate cât mai mare
3 Introducere Ingineria suprafeţelor oferă posibilitatea de a reduce uzarea, producţia de particule de uzură şi eliberarea de ioni în diferite cuple Factori care sa contribuie la reducere: creşterea durabilităţii componentelor unor sisteme chimia suprafeţei diferită care să reducă frecarea adezivă componentele acoperite care rămân nedistruse Filmele subtiri realizate din materiale cu structuri nanometrice depuse prin metode inteligente pot fi folosite in domenii variate Mecatronica Stiinta Masinilor Inteligente (automobile moderne, roboti industriali, microroboti utilizati in industria militara, nanoroboti utilizati in investigatii medicale, sisteme de protezare si organe artificiale, etc)
4 Introducere Componentele care au miscari relative sunt supuse unor fenomene specifice tribologice trebuie sa fie realizate in conditii optime privind forma, materialul si caracteristicile functionale impuse de conditiile de lucru Componente structurale: rulmenti, arcuri/resorturi, axe, osii, arbori, stalpi, bare, grinzi, traverse, flanse etc. Componente structurale rezistenta mecanica si proprietatile de suprafata/ material (ex. duritate, uzura, frecare) sunt importante Lagare organe de masini care asigura simultan sprijinirea si rotatia arborilor sau osiilor, respectiv preluarea sarcinilor in timpul functionarii principalele elemente de tribologie sunt: frecarea, uzarea si lubrifierea
5 Introducere Obiectivele proiectului: utilizarea materialelor nanostructurate pentru imbunatatirea tribologica a componentelor mecatronice caracterizarea suprafeţelor filmelor subtiri cu structuri nanometrice depuse in scopul cresterii duratei de viata a sistemelor mecatronice pentru masurare, pozitionare si reglare ultraprecise
6 Materiale si metode experimentale Materialele utilizate pentru realizarea acoperirilor tribologice proprietati esentiale aderenta ridicata la substrat si coeziunea ridicata intre straturi pentru a se preveni desprinderea de pe substrat sau alunecarea intre straturi duritate ridicata a intregului ansamblu pentru a se permite sarcini de apasare ridicate ale cuplelor de frecare stabilitate termica si rezistenta la coroziune pentru a se preveni oxidarea termica sau corodarea cuplelor de frecare la temperaturi ridicate sau in prezenta gazelor corozive coeficient de frecare cat mai redus pentru a se preveni incalzirea excesiva si uzura accelerata a cuplelor de frecare
7 Materiale si metode experimentale straturi subtiri nanostructurate de Al, Cr, Ti si multistrat Ti+Al pe substraturi de otel Substrat otel OLC45 Rul1 C120 OSC8 Standard european SR EN ,2 SR-EN-ISO SR-EN-ISO 4957 SR-EN-ISO 4957 Simbolizare alfanumerica Compozitie % Propr.fizicomecanice C Si Mn P S Cr Duritate HB C45U 0,42-0,50 0,15-0,40 0,60-0,80 0,030 0, Cr6 0,55-0,65 0,15-0,35 0,25-0, ,35-1, X210Cr12 1,90-2,20 0,10-0,60 0,20-0, ,0-13,0 248 C80U 0,75-0,85 0,10-0,30 0,10-0, OLC45, Rul 1 producerea de joje, bucse, elemente de actionare, cepi de masurare, cepi de contrare, suporti de pozitionare, corp joja C120, OSC8 producerea de calibre filetate si lise, capete palpator, etaloane, poansoane
8 Depunere straturi subtiri Evaporare cu fascicul de electroni realizează depuneri de straturi subțiri metalice pentru transpunerea geometriilor de pe masca in substrat urmata de lift off Temescal FC-2000 sistem de evaporare cu ciclu rapid, încărcare blocata, care permite ca sursa sa rămână in vid în timpul reîncărcării substratului Componente standard: sistem de control sursa de fascicul de electroni sursa de alimentare pompare in vid si control sistem aer sistem apa camera vid
9 Determinarea grosimii straturilor depuse Metoda microbalantei cu cristal de cuart (QCM) măsoară o variație de masă pe unitatea de suprafață, prin măsurarea schimbării frecvenței unui cristal de cuarț rezonator Rezonanța este perturbată prin adăugarea sau îndepărtarea unei mase mici, din cauza creșterii/ oxidarii de degradare sau depunerii de film la suprafața rezonatorului acustic Frecvența de oscilație a cristalului de cuarț depinde parțial de grosimea cristalului Când o masă este depusă pe suprafața cristalului, grosimea crește frecvența de oscilație scade de la valoarea inițială
10 Determinarea grosimii straturilor depuse Configurare tipică pentru QCM: tuburi de răcire cu apă unitate de reținere echipament de detectare a frecvenței printr-un micro-punct de intrare sursă de oscilație dispozitiv de măsurare și de înregistrare
11 Caracterizare fizico-mecanica Determinarea duritatii straturilor subtiri depuse Sistemul HMV-2 poate masura cu precizie duritatea pieselor mici, structuri metalice utilizate în echipamente de precizie, straturi de suprafață prelucrate, suduri și alte puncte de adeziune și straturi de depunere cu metal, materiale tratate termic, straturi de vopsea și placare metalică, etc., toate cu microdefecte de structură Sistemul automat de citire măsoara distanța dintre colțuri opuse ale amprentei duritatea Vickers bazată pe imaginea amprentei realizate pe suprafața de încercare și capturată de camera CCD
12 Caracterizare fizico-mecanica Determinarea duritatii straturilor subtiri depuse Caracteristici tehnice ale sistemului de citire pentru testele de duritate Vickers Metodă de citire automată Analiza digitală a imaginii (numai duritate Vickers) Metoda manuală de citire Citire manuală a lungimii liniei pe ecran (Duritate Vickers, Knoop ) Rezoluția lectură Intervalul de măsurare Lungimea care poate fi citită Tip de încercare Formatul de stocare Rezultatul încercării Citire manuală: 0,25 pm (x 40 lentila obiectivului) Citire automată: pm (x 40 lentila obiectivului) Aproximativ µm (V x H) (x 40 lentila obiectivului) 13 pm (x 40 lentila obiectivului) 2 tipuri, simplu test de duritate și încercare de duritate continuă Condițiile și rezultatele încercărilor:csv Imagini: Poate fi copiate în clipboard Conditii de masurare: T = 24 C; H = 50%, F = 98.07mN, HV 0,01, 10 sec.
13 Caracterizare fizico-mecanica Determinarea aderentei straturilor subtiri depuse Aderenta straturilor subtiri depinde de: duritatea materialului depus metoda de depunere cu parametrii de depunere (temperatura, durata, presiune) Metoda de testare prin zgariere sarcinile critice la care apar erori sunt folosite pentru a compara proprietăţile de adeziune ale acoperirilor sau ale materialelor substratului. Modificarea bruscă a datelor de adâncime poate indica delaminarea Informaţiile despre adâncime pre şi post zgariere pot da informaţii asupra deformării plastice fata de cea elastica pe durata încercării
14 Caracterizare fizico-mecanica Determinarea aderentei straturilor subtiri depuse Sistem CETR-UMT 2 2 moduri de contacte glisante: cu piston alternativ sau unidirecțional glisante controleaza temperatura mediului și umiditatea aerului Pentru piston alunecare: încărcare: 0,01 N pana la 200 N frecventa: 0,1 Hz până la 40 Hz viteza de alunecare: 0,01 m /s pana la 2 m /s cursa: 1 mm până la 25 mm Pentru unidirecțională alunecare: încărcare: 0,01 N pana la 200 N frecventa: 0,1 Hz până la 40 Hz viteza de alunecare: 0,01 m /s pana la 10 m/s
15 Caracterizare fizico-mecanica Determinarea aderentei straturilor subtiri depuse Sistem CETR-UMT 2 modul de bază: sistem de poziţionare sistem de încărcare sistem de acţionare sistem de măsurare sistem electronic de control si achiziţie-prelucrarea datelor
16 Caracterizare structurala si topografica Microscop de forta atomica NTEGRA Probe NanoLaboratory NT MDT - componente: unitate de bază module de bază: capete de măsura, suport de schimb, scaner, platforma de încălzire, celule lichid, etc. hotă protectoare sistem optic de vizualizare sistem de izolare a vibraţiilor sistem de control: controler SPM, termocontroler computer cu panou interfaţa
17 Caracterizare structurala si topografica Microscop de forta atomica NTEGRA Probe NanoLaboratory NT MDT caracteristici tehnice: Domeniu maxim de scanare X, Y: μm Domeniu maxim de scanare pe Z: 12 μm Rezolutie: < 0,6 nm (cu bucla inchisa), < 0,01 nm (fara bucla inchisa) Abaterea de planeitate: max 2 nm pe un interval orizontal de 50 microni, fara corectii software Cap AFM cu dioda super-luminiscenta (835 nm) Marire: 780 (pe monitor de 19 inch) Rezolutie optica: 1 μm Focalizare motorizata, controlata prin software, pe o adancime de 10 mm Camera digitala CCD: Rezolutie: pixeli Viteza cadrelor: 20Hz Viteza procesor controler: > 500 MHz
18 Caracterizare structurala si topografica Sistem de masurare cu laser a microgeometriei suprafetelor KLA TENCOR MICRO XAM 100 utilizat pentru cuantificarea rugozitatii si topografiei suprafetei fara contact, cu precizie si viteza ridicate analizeaza o suita de imagini 2D si 3D si furnizeaza automat protocolul de date analizate sistemul cu modul optic de vizualizare masoara prin proiectie secvential sau independent franje de lumina ce inconjoara cu pana la 360 grade proba, unghiurile de incidenta putand fi controlate sistemul masoara fiind izolat impotriva vibratiilor
19 Caracterizare structurala si topografica Sistem de masurare cu laser a microgeometriei suprafetelor KLA TENCOR MICRO XAM caracteristici tehnice Rezolutia masurarii pe axe: 0,5 μm Precizia de pozitionare pe axe: 1 μm Rezolutia masurarii pe verticala (Z): 0,1 nm Rezolutia laterala (X,Y): 0,5 μm Repetabilitate RMS (mod PSI): 0,01 nm
20 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Ti depus pe C120 Cr depus pe Rul1 Al depus pe OSC8 Ti+Al depus pe OLC45
21 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Caracterizarea la nivel microscopic a filmelor subtiri depuse pe substratul de tip OLC45 Ti_100 nm Cr_50 nm Al_50 nm Ti+Al_50+50 nm
22 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Caracterizarea la nivel microscopic a filmelor subtiri depuse pe substratul de tip Rul1 Ti_100 nm Cr_50 nm Al_50 nm Ti+Al_50+50 nm
23 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Caracterizarea la nivel microscopic a filmelor subtiri depuse pe substratul de tip C120 Ti_100 nm Cr_50 nm Al_50 nm Ti+Al_50+50 nm
24 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Caracterizarea la nivel microscopic a filmelor subtiri depuse pe substratul de tip OSC8 Ti_100 nm Cr_50 nm Al_50 nm Ti+Al_50+50 nm
25 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Straturi depuse pe otel de tip OLC45
26 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Straturi depuse pe otel de tip Rul1
27 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Straturi depuse pe otel de tip C120
28 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Straturi depuse pe otel de tip OSC8
29 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Pe substratul de otel de tip OSC8 sunt depuse straturile cu cea mai uniforma suprafata Ti (100 nm grosime) are suprafata cea mai uniforma Dintre filmele subtiri depuse cu grosime de 50 de nm, Al este mai uniform depus pe acest tip de substrat de otel Multistratul Ti+Al a avut cea mai mica rugozitate in cazul depunerii pe substratul de otel tip C120 si cea mai mare valoare a rugozitatii pe substratul de otel de tip OSC8 multistratul Ti+Al are o dispunere mai uniforma pe substratul de tip C120
30 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Valorile medii ale indicelui de asimetrie, in cazul tuturor celor trei tipuri de straturi depuse, au avut valori foarte apropiate de zero, majoritatea sub 0,1 se poate concluziona ca acestea au o distributie simetrica Exceptie este in cazul multistratului Ti+Al, care are un indice de asimetrie pozitiv, dar peste 1 depunere cu repartitie de sondaj asimetrica spre dreapta
31 Rezultate Caracterizarea structurala a straturilor subtiri depuse utilizand microscopia de forta atomica Coeficientul de aplatizare face parte din indicii de apreciere a formei unei distribuţii Valorile excesului obtinute in experimente sunt atat pozitive cat si negative repartitie leptocurtica (inaltimea curbei este mai mare comparativ cu cea normala) cat si platicurtica (curba este aplatizata) Valorile excesului obtinut in urma analizei coeficientului de aplatizare indica o repartitie platicurtică a tuturor filmelor subtiri depuse pe toate cele 4 tipuri de substrat Exceptia este in cazul filmului de Ti de 100 nm grosime, a carui exces are o valoare pozitiva, prin urmare o repartitie leptocurtică
32 Rezultate Caracterizarea fizico-mecanica a straturilor subtiri depuse Determinarea duritatii straturilor subtiri depuse
33 Rezultate Caracterizarea fizico-mecanica a straturilor subtiri depuse Determinarea duritatii straturilor subtiri depuse Duritatea stratului de Ti descreste: OLC45 OSC8 C120 Rul1 Duritatea stratului de Cr descreste: OSC8 OLC45 C120 Rul1 Duritatea stratului de Al descreste: Rul1 C120 OSC8 OLC45 Duritatea multistratului Ti/Al descreste: OSC8 C120 OLC45 Rul1 Cr prezinta cea mai mare duritate, una aproape liniara pe toate cele patru tipuri de substrat pe suprafata substratului OSC8 s-a obtinut valoarea medie cea mai ridicata a duritatii pentru toate cele patru tipuri de straturi nanometrice
34 Rezultate Caracterizarea fizico-mecanica a straturilor subtiri depuse Determinarea aderentei straturilor subtiri depuse
35 Rezultate Caracterizarea fizico-mecanica a straturilor subtiri depuse Determinarea duritatii straturilor subtiri depuse Valorile COF sunt descrescatoare: Al Cr Ti Ti+Al. Aceste valori sunt generate si de structura aderenta a materialului depus, dar si de rezistenta la exfoliere a stratului superficial durificat. Variatii ale COF pentru fiecare material: Pe substratul de tip OLC45 valorile COF descresc Cr Ti Ti+Al Al Pe substratul din Rul1 valorile COF descresc Cr Al Ti+Al Ti Pe substratul din C120 valorile COF descresc Ti Cr Ti+Al Al Pe substratul din OSC8 valorile COF descresc Al Ti Cr Ti+Al Momentul desprinderii stratului superficial depus: Al se desprinde cel mai rapid de pe substratul de tip C120, Cr de pe Rul1, Ti de pe substratul de tip OSC8, iar multistratul Ti+Al de pe substratul de tip C120 In acel moment se produce o crestere semnificativa a adancimii de patrundere a dispozitivului de testare
36 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere
37 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere Pe substratul de otel tip OLC45, stratul de Ti depus are o valoare a rugozitatii care indica faptul ca este cel mai putin deteriorat strat pe acest tip de substrat Ti a fost foarte putin deteriorat dupa testul de zgariere atunci cand a fost depus si pe C120, respectiv OSC8 rezistenta marita a acestui tip de metal, dar aceste valori se pot datora si grosimii diferite a stratului Intre Cr si Al, straturi cu aceeasi grosime, valoarea rugozitatii indica o deteriorare mai mare a Cr pe substratul de tip OLC45 si Rul1 Pe substraturile din otel C120 si OSC8, Al este mai deteriorat, Cr avand o suprafata mai rezistenta Multistratul Ti+Al are o valoare a rugozitatii dependenta de faptul ca stratul superior este cel de Al, iar Ti are o aderenta mai buna la cele patru tipuri de substraturi testate
38 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere
39 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere Indicele de asimetrie al celor 4 straturi depuse pe toate tipurile de substraturi are valori pozitive repartitie a stratului asimetrica spre dreapta Desi exista si valori apropiate de 0 pentru unele straturi metalice depuse pe diferite tipuri de otel (Al pe OLC45 si Rul1, Ti si Cr pe C120, Ti si Al pe OSC8), distributia acestor materiale nu poate fi considerata complet simetrica
40 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere
41 Rezultate Caracterizarea topografica a suprafetelor straturilor subtiri depuse si supuse testelor de zgariere In nici unul dintre testele realizate coeficientul de aplatizare nu a avut o valoare egala cu 3, care sa indice o repartiția normală a straturilor metalice depuse In cazul tuturor straturilor metalice depuse pe cele patru tipuri de oteluri s-au obtinut valori departate de medie repartiție cu cozi mari In urma calculului excesului au fost obtinute valori negative repartitie platicurtică a stratului
42 Concluzii Pe substratul de otel de tip OSC8 sunt depuse straturile cu cea mai uniforma suprafata Valorile medii ale indicelui de asimetrie, in cazul tuturor straturilor depuse pe cele patru tipuri de substraturi au avut valori foarte apropiate de zero acestea au o distributie simetrica Singura exceptie a fost in cazul stratului de Ti cu grosime de 100 nm depus pe substratul de otel de tip C120, care are o repartitie asimetrica spre dreapta Valorile coeficientului de aplatizare repartitie platicurtică a tuturor filmelor subtiri depuse pe toate cele patru tipuri de substrat Exceptia filmul de Ti de 100 nm grosime are o repartitie leptocurtică
43 Concluzii Cr este filmul subtire depus care prezinta cea mai mare duritate pe toate cele 4 tipuri de substrat Pe suprafata substratului OSC8 s-a obtinut valoarea medie cea mai ridicata a duritatii pentru toate cele patru tipuri de straturi nanometrice Al se desprinde cel mai rapid de pe substratul de tip C120, Cr de pe Rul1, Ti de pe OSC8, iar multistratul Ti+Al de pe C120. Faptul ca testele de zgariere nu au distrus suprafata foarte tare a fost interpretat ca o buna aderenta a stratului de Ti pe aceste tipuri de substrat
44 Concluzii Avand in vedere comportarea filmelor subtiri nanostructurate studiate pana in prezent, urmeaza ca acestea sa fie integrate pe sistemele mecatronice reale Acestea permit dezvoltarea de noi materiale cu acoperiri de straturi micro şi nanostructurate, pentru diferite aplicaţii mecatronice Rezultatele finale ale acestor cercetari sunt extrem de utile inginerilor din domeniul mecatronic
45 VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE! Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronica si Tehnica Masurarii Sos. Pantelimon 6-8, sector 2, Bucuresti, ROMANIA Phone: /69 Fax:
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011
1.0.011 STATISTICA Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 16 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/inde.asp?itemfisiere&id Observati doua
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice
Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice Utilizare de metode complementare de investigare structurala Proba investigata: SrTiO 3 sub forma de pulbere nanostructurata
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.
Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide. HÂRTIE DE MICĂ MPM1(501), MPM2(501-2), 511... 84 MICABANDĂ FW-5438 B130ºC FW-5440-1 F155ºC... 85 MICABANDĂ FW-5441-1 F(155ºC) D608-1 B(130ºC)...
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare
Filme de io 2 nanostructurate prin anodizarea i in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare. Manea,.Obreja, M. Purica,V. Schiopu, F.omanescu M- Bucharest Lucrare finantata din Programul:
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Figura 1.1 Stabilirea parametrilor tehnologici pentru experimentul factorial
Faza 4: Program experimental de examinare nedistructivă prin termografie activă a probelor depuse prin pulverizare termică. Testarea şi finalizarea modulelor software de procesare inteligentă a rezultatelor
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 3 PROPRIETĂŢI ALE MATERIALELOR ŞIÎNCERCĂRI ÎNCERCĂRI DE DURITATE Duritatea H este dată de raportul dintre forţa F care
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Reflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/
TEHNOLOGII MODERNE PT. STRATURI PROTECTOARE, prof.dr.ing. Georgeta IONASCU, Dpt. Mecatronica si Mecanica de Precizie
TEHNOLOGII MODERNE PT. STRATURI PROTECTOARE, prof.dr.ing. Georgeta IONASCU, Dpt. Mecatronica si Mecanica de Precizie Acoperire / Material Acoperiri protectoare si decorative Acoperiri obtinute prin aplicarea
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
[ C] [%] INT-CO2 [ C]
![[ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616773.jpg "[ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min 5s Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppb] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] EXT-CO [ppb] MIN. 7. -5..3. 37. -. MAX.9....5 75.. MED.9.7 9. 5.3 5.9 5.5 3.7 Mediana.3 9. 3... 59...9.9.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014
Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA
CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA Termografia activa in infrarosu Aplicatii in evaluarea nedistructiva Metodele Lockin si Puls Introducere. NDE/NDT/NDI Holografia Radiografia
Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a VII-a Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a VII-a» Attempt 1 1 Pentru a deplasa uniform pe orizontala un corp de masa m = 18 kg se actioneaza asupra lui
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7
Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]
![1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]](/thumbs/78/77616912.jpg "1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]")
. Tabel. Min Min Min Min Min Min Ti [ C] phi i [%] INT-CO [ppm] Te [ C] deltat[ C] phi e [%] MIN. 8..... MAX.. 6. 8. 9.8 77. MED.8 9. 6.8.8.6 6.9 Mediana. 9. 6..9...98.. 7. 8. 9. 77. STDEV..7 9.... Min
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic
. Masuratori cu microscopul optic Tehnici de microscopie de transmisie Microscopie de baleiaj utilizand lasere Microscopie confocala Microscopie in camp apropiat Microscopie electronica Microscopie Microscopie
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70