SUDAREA ELECTRICĂ PRIN PRESIUNE
|
|
- Κίμων Ιπποκράτης Σκλαβούνος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 APLICAŢIA 15 SUDAREA ELECTRICĂ PRIN PRESIUNE 1. Probleme generale Sudarea ee operaţia de îmbinare nedemonabilă a două au mai mule piee ub influenţa căldurii. Toaliaea operaţiilor ehnologice neceare realizării aceei îmbinări coniuie procedeul de udare al cărui rezula ee udura propriuziă. Procedeele de udare a pieelor mealice e po împărţi în două mari grupe şi anume: procedee de udare prin preiune (deformare plaică) şi procedee de udare prin opire. În ambele cazuri ee neceară o energie ermică furnizaă din exerior (arzăoare cu flacără, arc elecric, reacţii chimice exoerme ec.) penru a e aigura inerpărunderea reţelelor crialine ale maerialelor de îmbina. La udarea prin preiune, deformarea reţelei crialine conduce la o creşere a energiei poenţiale a aomilor şi penru a reveni la o are energeică abilă e impune ranformarea aceei energii în energie cineică. Converia energiei ee favorizaă de mărirea mobiliăţii aomilor, adică de încălzirea pieelor care e udează. Din aceaă cauză, deformarea plaică ee înoţiă de recerea curenului elecric prin zona de conac dinre piee, rezulând o caniae de căldură prin efec Joule-Lenz. Încălzirea e recomandă a e face înainea şi în impul deformării, deoarece creşerea emperaurii în zona de conac reduce eforul de compreiune, mărind în acelaşi imp rezienţa mecanică a îmbinării. Eforul de compreiune aplica din exerior erveşe la: - aducerea pieelor în conac inim şi realizarea deformării plaice neceare; - înlăurarea raului uperficial de impuriăţi; - obţinerea unei îmbinări compace, fără goluri şi cu eniuni mecanice redue; - eliminarea mealului opi dinre pieele de uda, la procedeele la care opirea are loc în paţii dechie. In funcţie de emperaura maximă aină de zonele în care are loc udarea, diingem: - udarea la rece; - udarea la cald în are olidă (prin rezienţă); - udarea la cald cu opire (prin cânei). Sudarea la rece are loc la o emperaură a zonei de conac mai mică decâ cea de recrializare, iar udarea la cald în are olidă are loc la emperauri cuprine înre cea de recrializare şi cea de opire. Dacă emperaura uprafeţelor în conac ee mai mare decâ cea de opire, aunci ne iuăm în cel de al reilea caz când apar cânei în zona îmbinării. Sudarea prin preiune, în funcţie de procedeul de lucru ale, poae fi cap la cap, prin punce, cu role, cu energie înmagazinaă, cu ulraunee ec.. Sudarea cap la cap Sudarea cap la cap e realizează la cald în are olidă au cu opire. În primul caz, capeele pieelor bine prelucrae un adue în conac şi li e aplică un efor de apăare. Apoi, e conecează ura de alimenare cu energie elecrică şi, după aingerea ării plaice a capeelor aflae în conac inim, e măreşe eforul de apăare, ceea ce are ca rezula refularea mealului şi deci, udarea pieelor. Îmbinarea obţinuă conţine impuriăţi de la uprafeţele limirofe şi oxizii formaţi în impul încălzirii. Procedeul decri fiind deul de coiior (e prelucrează mecanic uprafeţele în conac) e uilizează numai la îmbinarea barelor cu diamere ub 0mm au a ţevilor cu diamere mici şi pereţi groşi. Sudarea cap la cap cu opire e P, F 1 P F 1 F 3 Fig.15.1 Sadiile udării cap la cap cu opire inermediară F 3 poae execua în mai mule variane, dar cea mai de înâlniă ee cea cu opire inermediară în rei adii ucceive (fig.15.1) şi anume: preîncălzirea(1), opirea() şi refularea(3). Preîncălzirea are loc prin aducerea în conac şi prin prearea pieelor, ca şi la udarea în are olidă. Daoriă preiunii p de valoare ridicaă, rezienţa de conac ee mică şi apare un curen inen încâ preîncălzirea e face fără opire. Trepa capeele pieelor e încălzec, iar proeminenţele în conac aing emperaura de opire şi apar punţi de meal lichid înre aceea. O afel de pune (fig.15.) ee upuă la urmăoarele eforuri: - eniunea uperficială care inde ă măreacă diamerul d punţii de meal lichid; - forţa de conracţie F c generaă de efecul de aracţie dinre căile elemenare de curen parcure în acelaşi en de curenul de udare; - forţa elecrodinamică de aracţie F a dinre două bucle vecine; - forţa daoraă efecului de buclă F b al curenului elecric ce inde ă măreacă conurul circuiului elecric. 15-1
2 La creşerea curenului, forţele de aracţie şi (mai ale) conracţie devin preponderene, ecţiunea punţii cade şi în cele din urmă e ainge emperaura de vaporizare a mealului. Vaporii de meal, incluiv gazele formae, aing o preiune capabilă ă învingă eniunea uperficială şi are loc o împrăşiere a mealului ub formă de cânei. Prinr-o apropiere coninuă a pieelor e formează noi punţi de meal opi şi comprimare, elecrozii produc in maerial imprimări cu adâncimea de: (0,1.. 0,) g 10 - Examinând câmpul ermic în adiul final al udării e conaa că θ Φ max Q F c F b θ Φ med Φ min ΣQp d cale de curen F a Qu Q F c F b a b Fig.15. Forţe de acţiune aupra punţilor de meal lichid Fig.15.4 Curbe de încălzire la îmbinarea udaă prin punce începe cea de a doua fază, opirea, caracerizaă prinr-o ploaie coninuă de cânei. În ace imp zona incandecenă e exinde o mai mul până ce cuprinde înreaga uprafaţă fronală a pieelor. Când capeele un uficien de încălzie e rece la cea de a reia eapă, refularea, aplicându-e o preiune uficienă penru a avea loc udarea. 3. Sudarea prin punce Sudarea prin punce înlocuieşe niuirea şi e aplică la îmbinarea, prin uprapunere, a ablelor mealice. Cele două piee un adue în conac şi in zona îmbinării e aplică un efor de compreiune prin inermediul a doi elecrozi cilindrici, care un conecaţi la ecundarul unui C 900 C d in d n d e 300 C g Fig.15.3 Câmpul de emperaură la îmbinarea udaă prin punce ranformaor de forţă. Sudura ee de caliae aunci când nucleul cenral al zonei ce e udează (puncul de udare) ainge emperaura de opire (fig.15.3). Diamerul aceui punc d n ee aproximaiv egal cu diamerul de prijin al elecrodului şi e deermină cu: d e d n 3 ( δ + 3) 10 în care g ee groimea maerialului de uda, [mm]. Penru a împiedica ţâşnirea mealului opi din nucleul încălzi, ee necear ca acea din urmă ă fie înconjura de un inel cu diamerul d in în ineriorul căruia ablele e aing eanş. Prin 15- emperaura maximă e ainge în zona de conac a ablelor ( 100 C), înrucâ reziena de conac ee mai mare decâ cea corepunzăoare zonelor elecrodpieă. Penru a inenifica ranmiia căldurii in apropierea elecrozilor, aceşia e răcec cu apă. Vieza de ranmiere a căldurii depinde de fluxul ermic θ şi din analiza curbelor de încălzire (fig.15.4-a) raae penru curenţi de udare diverşi e obervă că emperaura de udare θ poae fi aină numai dacă fluxul ermic mediu Φ med depăşeşe o valoare minimă Φ min. Trebuie de preciza că fluxuri ermice ridicae aigură vieze de încălzire mari, deci conumuri de energie elecrică redue penru realizarea aceluiaşi punc de udare. Ecuaţia de bilanţ ermic la un proce de udare prin punce ee de forma: Q = Q u + Qp, [J] unde: Q u - caniaea de căldură uilă, neceară încălzirii şi opirii unui nucleu de meal cu diameru d m şi groime δ. Q p = Qc + Qr + Qa - pierderi de căldură; Q c - pierderi de căldură prin conducţie în maerialul pieelor de uda; Q r - pierderi de căldură prin convecţie şi radiaţie în mediul ambian; Q a - pierderi de căldură prin elecrozii răciţi cu apă. Pierderile de energie ermică un direc proporţionale cu duraa ciclului de udare (fig.15.4-b) şi penru impi de acţionare mici un neglijabile în rapor cu căldura uilă. Timpul necear udării unui punc depinde de groimea şi proprieăţile fizice ale maerialului de uda, de puerea maşinii de udare şi de eforul de compreiune. Orienaiv, duraa de udare a unui punc e poae conidera egală cu o ecundă penru fiecare milimeru groime de ablă (din oţel lab alia).
3 Din punc de vedere conruciv, uilajele deinae udării prin preiune (maşinile de udare) conţin o pare mecanică şi una elecrică. Parea mecanică (fig.15.5) erveşe la prinderea pieelor şi aigură eforul de apăare al elecrozilor pe zona de îmbinare. Acţionarea dipoziivelor de compreiune poae fi pneumaică, hidraulică au manuală. Parea elecrică are ca elemen principal un ranformaor de puere cu repe de reglaj pe primar, ceea ce aigură o plajă uficien de largă penru curenul de udare. În cazul în care procedeul de udare neceiă impi foare exacţi de acţionare, cu un număr repea de cicluri de funcţionare, aunci înre reţea şi ranformaor e monează un conacor cu igniroane au irioare comanda de un releu elecronic de imp. 4. Caraceriicile elecrice ale maşinilor de udură prin preiune Dacă e neglijează curenul de magneizare şi pierderile în fier, chema echivalenă a unui circui de udare ee cea din fig.15.6 în care -a noa cu: U 1, I 1 - eniunea şi curenul primar; ~ 4 CM 5 6 N 1 Fig.15.5 Maşină de uda prin punce 1- elecrozi răciţi cu apă; - porelecrozi; 3- conole porelecrozi; 4- reor; 5, 6- iem de pârghii; 7- baiu; F- efor de apăare pe pedală (acţionare manuală); CM- conac mobil; CP- comuaor cu plouri (de reglaj); N 1, N - numărul de pire al înfăşurărilor primară şi ecundară. U 1, I - eniunea şi curenul ecundar, rapora la primar; CP N apă 3 3 apă 7 1 F 15-3 R c, X c - paramerii de curcircui ai ranformaorului; R c, X c - paramerii circuiului de udare raporaţi la primar; r - rezienţa de arcină (a udurii) raporaă la primar. iar randamenul inalaţiei devine: η = r r + ( R + R ) Valoarea aceuia ee aproximaiv η=0,4 în cazul unei dimenionări precie a uilajului de udare, când ermenul R c +R are o valoare apropiaă de r. Randamenul depinde în mare măură de ipul conruciv al maşinii, de modul de execuţie şi înreţinere a circuiului de udare, precum şi de calificarea peronalului de deervire. Afel, maşinile deinae îmbinării pieelor de gabari ridica au randamen căzu daoriă lungimii mari a circuiului de udare (conole şi porelecrozi lungi). În ceea ce priveşe facorul de puere, acea e deermină cu relaţia: co ϕ = c r + R + Rc ( r + R + Rc ) + ( x + xc ) R = Z şi are valori cuprine înre 0,5...0,6 deoarece reacanţa circuiului ee preponderenă i nu poae fi micşoraă prea mul din coniderene conrucive. Valorile redue ale randamenului şi facorului de puere au dezavanajul unei upradimenionări a uilajului, căci: S 1 = P /( co ϕ η) unde P ee puerea uilă neceară realizării unui punc de udură deerminaă cu: r P = r I = r k j I1 = U 1 Z Raporul de ranformare k j = U 1 /U j = I /I 1 penru reapa de reglare j e deermină din proba de mer în gol şi are valoarea U10 w1i k j = = U w R c X c R X U 1 U r iar dacă e părează eniunea de alimenarea conană, e poae modifica puerea uilă prin reglarea I 1 =-I raporului de ranformare. La alimenarea uniăţilor de mare puere, care în general un Fig.15.6 Schema echivalenă a circuiului de udare monofazae, po apare aimerii ale curenţilor şi eniunilor în iemul de alimenare. De aceea e recomandă fie funcţionarea imulană a rei maşini (la aproximaiv acelaşi curen de udare), fie imerizarea arcinii cu dipoziive peciale (Seinmez, ec.) în cazul conecării unei 0 j
4 ingure uniăţi. 5. Defăşurarea aplicaţiei Se vor examina şi chiţa părţile mecanice ale maşinii de udare prin punce aflaă în laboraor; Se va explica chema elecrică de funcţionare (fig.15.7) a maşinii de udare ce poae fi conecaă la reţea fie prin inermediul conacorului elecromecanic K, fie prin conacorul cu igniroane CI comanda de releul de imp RT; Se deermină, din proba de mer în gol, eniunile U 10j şi U 0j şi e calculează rapoarele de ranformare k j penru fiecare reapă de reglaj; Se deermină penru fiecare reapă de reglaj, din proba de mer în arcină, mărimile U 1, I 1, P 1 şi e calculează: - impedanţa oală de arcină: Z = U1 / I1 - rezienţa oală de arcină - impedanţa oală de arcină c 1 I1 R = r + R + R = P / X = R + X Se deermină, penru fiecare reapă de reglaj, din proba de curcircui (elecrozii aduşi în conac direc) mărimile U 1c, I 1c, P 1c şi e calculează rezienţa de curcircui a maşinii precum şi rezienţa udurii raporae la primar c = P1 c I1c r = R Rc R / Se deermină facorul de puere şi randamenul elecric pe fiecare reapă de eniune cu: η = r / R co ϕ = R / Z Se raează curbele de variaţie ale principalilor parameri elecrici în funcţie de raporul de ranformare k j. 15-4
5 TC K A C 1 I 1 I W D 1 D 3 TS D D 4 V 1 F 1 V C RT C 3 LS 1 K LS F RT Fig.15.7 Schema elecrică a maşinii de uda prin punce F 1, F iguranţe fuzibile; C 1, C, C 3 comuaoare; RT releu elecronic de imp; I 1, I igniroane; D 1..D 4 diode; A, V 1, V, W aparae de măură; TC ranformaor de curen; TS ranformaor de udare. 15-5
6
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012
ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem:
Cursul 4..4.Mărimi de proces. Lucrul mecanic si căldura Procesul ermodinamic sau ransformarea de sare ese un fenomen fizic în cursul căruia corpurile schimbă energie sub formă de căldură şi lucru mecanic;
CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
9. Circuit de temporizare integrat 555
Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 35 9. Circui de emporizare inegra 555 - circui de emporizare inegra monoliic bipolar foare versail: monosabil, asabil, generaor de diferie forme de undă -
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL
Capiolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL Tirisorul ese un dispoziiv semiconducor cu o srucură pnpn (dispuse alernaiv), care are rei elecrozi (erminale) numiţi anod (A), caod (K) şi grilă (G) sau poară (fig.
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 119 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE 7 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE
APITOLUL 2 REGIMUL DE OMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMIONDUTOARE 2.1. Probleme generale Un comuaor ese un dispoziiv care poae coneca sau deconeca două punce dinr-un circui elecric sau elecronic, deci are
TEORII DE REZISTENŢĂ
CAPITOLUL 8 TEORII DE REZISTENŢĂ 8.. Sudiul sării plane de ensiune. Tensiuni principale şi direcţii principale. Un elemen de reisenţă se află în sare plană de ensiune dacă oae ensiunile care lucreaă pe
Structura generală a unui sistem de acţionare electrică
Curs nr. Acionari Elecrice 04 Srucura generală a unui sisem de acţionare elecrică Noţiunea de acţionare presupune efecuarea unui lucru mecanic. Prin acţionare elecrică se înţelege că energia mecanică se
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE
Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 7. PROTECŢA LNLOR ELECTRCE 7.. Defece posibie şi proecţii prevăzue Comparaiv cu ae eemene ae unui sisem eecroenergeic, reţeee eecrice sun cee mai des afecae
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Lucrarea nr.1b - TSA SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC
1 SISTEM. MODEL. CONSTRUCTIA MODELULUI MATEMATIC 1. Scopul lucrǎrii Lucrarea are drep scop însuşirea noţiunilor de sysem, model şi analiza posibiliăţilor de consruire a modelului mahemaic penru un sysem
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Figura 1. Relaţia dintre scările termometrice
... Temperaura Fiind dae două corpuri A şi B în conac şi izolae de mediul exerior se consaă că în imp paramerii lor de sare se po modifica. În siuaţia când aceşia nu se modifică înseamnă că cele două corpuri
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN
Emilia ŞPŞ Laura VANCU DSPZTVE ELECTNCE Probleme rezolae U.T. PESS Cluj-Napoca, 06 SBN 978-606-77-9-8 Ediura U.T.PESS Sr. bseraorului nr. C.P.,.P., 00775 Cluj-Napoca Tel.: 06-0.999 e-mail: upress@biblio.ucluj.ro
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.Anghel - Bazele elecronicii analogice şi digiale 4 AMPLIFICAREA Una dinre funcţiile cele mai imporane ale ranzisorului ese cea de amplificare. Dispoziivul capabil să amplifice ensiunea, curenul sau
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
CAPITOLUL 1 CURBE ÎN PLAN
CAPITOLUL CURBE ÎN PLAN Rezuma Se defineşe noţiunea de curbă plană şi e abilec reprezenările!!!! analiice: r = r( I R r' ( y = f ( x x I # F( x y = cu Fx + Fy > Se crie ecuaţia angenei şi normalei înr-un
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.
Miniserul Educaţiei Naţionale Subiece penru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională isriţa, aprilie 214 Profil: Tehnic
6.1.Ciclurile teoretice ale motoare cu ardere internă (continuare)
6..Ciclurile eoreice ale mooare cu ardere inernă (coninuare) Fig.9. Secţiune rinr-un moor cu ardere inernă În cilindru se delasează isonul lega de arborele coi rin inermediul bielei. Cilindrul ese închis
3.3. Ecuaţia propagării căldurii
3 ECUAŢII γ k + k iar din (34 rezuă că a 4Aω δ k (k + + a + (k+ (k+ ω deci 4Aω δ k + a a (k + (k+ ω Conform (9 souţia probemei considerae va fi 4Aω a w ( sin( sin( k+ k+ + a k a (k+ (k+ ω 4Asinω + sin(k+
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Lucrul si energia mecanica
Lucrul si energia mecanica 1 Lucrul si energia mecanica I. Lucrul mecanic este produsul dintre forta si deplasare: Daca forta este constanta, atunci dl = F dr. L 1 = F r 1 cos α, unde r 1 este modulul