9. Circuit de temporizare integrat 555

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "9. Circuit de temporizare integrat 555"

Transcript

1 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) Circui de emporizare inegra circui de emporizare inegra monoliic bipolar foare versail: monosabil, asabil, generaor de diferie forme de undă - daoriă modului de conrol al ensiunilor din reţeaua exernă de emporizare, prin comparaoare de bună caliae, precizia obţinuă penru emporizări la variaţii ale ensiunii de alimenare, ale emperaurii sau în imp, ese foare bună * schema logică: * componenele circuiului: pl 3 - comparaor sus, PS, cu pragul ph CC - comparaor jos, PJ, cu pragul CC (pragurile sun precis deerminae de divizorul forma din 3 rezisenţe de 5 kω prin care circulă un curen mul mai mare decâ curenul de inrare al comparaoarelor) - un CBB de ip SR cu abela de adevăr: - un ranzisor de descărcare, coneca la ieşirea CBB - un eaj final, de ip inversor, coneca la ieşirea CBB, capabil să asigure curen mare în sarcină (până la 200mA)

2 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 36 - un circui de aducere la zero, ALO prin care se poae înrerupe ciclul normal al imer-ului (normal, inrarea ALO ese cuplaă la sursa de alimenare şi devine acivă când ensiunea pe ALO scade sub 0,5) I. CBM cu 555 * schema şi formele de undă: - până la aplicarea impulsului, CBB ese în sarea cu Q ZERO, ranzisorul de descărcare ese saura şi capaciaea de emporizare ese descărcaă - la aplicarea impulsului de comandă (negaiv) pe inrarea PJ, la recerea prin 1 pl CC 3, CBB rece în sarea Q UNU, ranzisorul de descărcare se blochează şi ieşirea eajului final rece în UNU - urmează procesul de încărcare a capaciăţii de emporizarea prin rezisenţă de la sursa de alimenare după legea: v τ C ( ) CC 1 e, cu τ RC - procesul se ermină când: v C ( T ) 2 3 ph CC - rezulă: T RC ln3 1, 1RC

3 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 37 - impul de revenire ese foare mic, da de ranzisorul de descărcare care merge spre sauraţie - eroarea duraei poae proveni din CEsa în comparaţie cu CC - nu poae funcţiona în regim reriggerabil decâ cu ranzisor exerior coneca în paralel cu capaciaea de emporizare şi comanda cu impulsurile de la inrare aşa se poae pune în evidenţă absenţa unui impuls dinr-o succesiune de impulsuri * CBM cu 555 cu conrolul duraei prin converor digial/analogic (DAC08): II. CBA cu 555 * schema de principiu şi formele de undă:

4 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 38 - circuiul de emporizare ese C, R A, R B şi fixează frecvenţa impulsurilor şi facorul de umplere al impulsurilor - pe duraa T 1, Q UNU, ranzisorul de descărcare ese bloca, capaciaea se încarcă de la pl căre sursa de alimenare, CC : τ1 vc CC + ( pl CC ) e cu: τ 1 C ( R A + R B ) - la aingerea ensiunii de prag superior, v C ( T 1 ) ph, se schimbă sarea CBB rezulă: T 1 C( R A + RB ) ln 2 \ - pe duraa T 2, QZERO, ranzisorul de descărcare ese deschis la sauraţieşi capaciaea se descarcă de la ph spre 0: τ 2 vc ( ) phe cu: τ 2 CRB - la aingerea ensiunii de prag inferior, v C ( T 2 ) pl, se schimbă sarea CBB rezulă: T CR ln 2 2 B - procesul se reia cu un nou ciclu - perioada şi frecvenţa impulsurilor: T f 0 T 1 + T 2 C 1 ( R + 2R ) ( R + 2R ) ln 2 0 C A - facorul de umplere: T R + R γ B A B ln 2 1 A B comenarii T0 RB - facorul de umplere poae fi modifica cu circuie de separare cu diode: - rezisenţa R A poae fi alimenaă de la o ensiune exernă diferiă de CC dar suprioară lui ph şi se obţine o conversie ensiune-frecvenţă

5 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 39 * generaor de impulsuri cu 555 cu frecvenţa comandaă de un converor digial/analogic (DAC08)

6 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) Generaoare de ensiune liniar variabilă I. Generaliăţi: * realizează înr-o sarcină daă o ensiune v () a cărei variaţie în imp, în anumie inervale, se face liniar * aplicaţii: T, osciloscopie, radilocaţie, aparaură digială, converoare A/D, D/A, inerfeţe penru calculaor, ec. * forma de undă şi paramerii ei: v ( ) i + k ( 0) - T, duraa TL cursa acivă valori ipice: de la zeci de ns (valoarea limiă inferior ese impusă de capaciăţile parazie, rezisenţa minimă a circuiului de încărcare, puerea disipaă maximă) la zeci de minue (valoarea maximă ese limiaă superior de caloarea maximă a capciăţii care poae fi folosiă, rezisenţa maximă, curenţii reziduali) - T R, impul de revenire, cu aceleaşi limiări rebuie să fie mai mic decâ duraa acivă f, ampliudinea TL - i - T 0, perioada (dacă lucrează ca oscilaor) - T c, perioada (sau duraa) impulsurilor de comandă - ( ) max ε %, abaerea de la liniariae uil: 1% * schema de principiu: <

7 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 41 - C se încarcă prin dipolul de încărcare, D1: - rezisenţă fixă conecaă la o sursă de alimenare - generaor de curen simplu sau compensa - C se descarcă prin dipolull de descărcare, D2, cu rezisenţă echivalenă mică - TBIP în conducţie (evenual în sauraţie) - irisor amorsa sau ale dispoziive * cel mai simplu model: încărcarea unei capaciăţi prinr-o rezisenţă fixă de la o sursă de ensiune fixă: vo ( ) E 1 e penru: T RC E v o ( ) RC RC : coeficien de neliniariae: E ε % 8CR ε < 1. rezulă: T << RC respeciv: rezisenţei înr-o buclă - penru % de reacţie. * îmbunăăţirea performanţelor: a) inroducerea capaciăţii în bucla de reacţie negaivă a unui amplificaor cu amplificare de ensiune negaivă, A, ceea ce deermină, prin efec Miller, muliplicarea elecronică a capaciăţii de ( 1 A) ori şi, ca urmare, micşorarea corespunzăoare a coeficienului de neliniariae - GTL de ip Miller b) inroducerea rezisenţei înr-o buclă de reacţie poziivă a unui amplificaor neinversor, A, subuniară, ceea ce deermină mărirea prin

8 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 42 boosrapare a rezisenţei de 1 1 A ori şi, deci, micşorarea corespunzăoare a coeficienului de neliniariae - GTL de ip boosrap c) încărcarea capaciăţii prinr-un generaor de curen consan realiza cu TBIP sau TEC sau cu AO. II. Generaor TL cu irisor * caracerisica şi paramerii irisorului: - a, ensiunea de amorsare dependenă de curenul de poară, I p - 0, ensiunea de menţinere - I max, curenul maxim admis prin irisor - I 0, curenul de închidere a irisorului - ensiunea de srăpungere - impul de comuare

9 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 43 * schema de principiu, funcţionare şi formele de undă: * încărcarea capaciăţii: - v ( ) RC o( ) E + 0 E e - procesul se ermină când: v o( T ) a E 0 - duraa TL: T RC ln E a * descărcarea capaciăţii: E 0 a 0 r RC it + e R + r r - blocarea irisorului are loc aunci când curenul prin irisor scade sub valoarea curenului de blocare: it ( rev) I0 rev a 0 rc ln r E 0 I0 R + r T 8RC - coeficienul de neliniariae: ε

10 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 44 III. GTL de ip Miller: * schema: - amplificaorul poae fi realiza cu TBIP, TEC, AO cu influenţe asupra paramerilor formei de undă - sensul crescăor al ensiunii de ieşire: v ( ) i E RC o + - sensul descrescăor al ensiunii: v o ( ) f E RC - duraa unei semiperioade: T0 2 RC f E - erorile sun calculae ca la CIL I. GTL de ip boosrap * principiu: i o RC E

11 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 45 - funcţionare - ensiunea de pe rezisenţă: R E + o C E, consan - comuaorul K: cu TBIP, cu TEC, cu poară logică - limiarea ampliudinii se face prin elemenele neliniare ale amplificaorului - amplificaorul: diferenţe: - repeor pe emior - impedanţa de inrare - repeor pe sursă - impedanţa de ieşire - repeor cu AO - amplificarea de ensiune - mărimi reziduale * duraa TL: E Q C Co max TI T T R * E poae fi ensiunea de pe o capaciae mare * neliniariaea ese limiaă * circui cu dublă boosrapare: CR E o max * GTL boosrap cu TBIP: - schema şi forma de undă:

12 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 46 - T1 ese comuaor T2 amplificaor de ensiune, repeor - funcţionarea schemei - curenul prin rezisenţă: I R R CC D CC - capaciaea se încarcă liniar, prin curen consan: I ( ) vo ( ) vc ( ) BE C v o T ) CC + BE T RC v C - saurarea lui T2 are loc aunci când: ( CC - duraa TL: RC CC D - revenirea se face prin descărcarea capaciăţii prin diferenţa curenţilor celor două generaoare de curen, până la saurarea lui T1:

13 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 47 Idesc β 0iB1 I i g BE BE B1 R1 R2 rev C i β 0 B1 CC I * liniariaea ese foare bună: 1o 8 C A + C ε max 1 CC 0 Rin - cauze: - rezisenţa de pierderi a lui T1 bloca - curenul de pierderi al lui T1 - rezisenţa de pierderi a condensaorului - impedanţa de inrare în amplificaor - curenul invers al diodei blocae - pierderea de ensiune de pe capaciaea C 0 : * variană îmbunăăţiă: - C 0 C 0 + R C 0 C 0

14 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 48 - comenarii asupra schemei.. GTL cu generaoare de curen consan: * schema şi formele de undă: - T2 - generaor de curen: - T1 comuaor comanda cu impuls - pe duraa încărcării capaciăţii: I Z EB (consan) R 1 v o ( ) I (până la saurarea lui T2) C - ensiunea finală (ampliudinea TL): + 0 f CC Z EB - din condiţia: v o ( ) 0 rezulă: T RC + CC EB Z Z EB

15 Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 49 - la revenire: i rev B1 β 0 g C f ib1 I BE R R 1 BE 2 - neliniariaea ese deerminaă: - rezisenţa lui T1 bloca - rezisenţa de ieşire a generaorului de curen - rezisenţa de pierderi a condensaorului - rezisenţa de sarcină.

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca

Διαβάστε περισσότερα

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL

Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL Capiolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL Tirisorul ese un dispoziiv semiconducor cu o srucură pnpn (dispuse alernaiv), care are rei elecrozi (erminale) numiţi anod (A), caod (K) şi grilă (G) sau poară (fig.

Διαβάστε περισσότερα

REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE

REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE APITOLUL 2 REGIMUL DE OMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMIONDUTOARE 2.1. Probleme generale Un comuaor ese un dispoziiv care poae coneca sau deconeca două punce dinr-un circui elecric sau elecronic, deci are

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR Circuie elemenare de prelucrare a impulsurilor P a g i n a 1 LUCRARA NR.1 CIRCUIT LMNTAR D PRLUCRAR A IMPULSURILOR Scopul lucrării: sudierea comporării unor circuie RC de prelucrare liniară a impulsurilor

Διαβάστε περισσότερα

4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale S.D.Anghel - Bazele elecronicii analogice şi digiale 4 AMPLIFICAREA Una dinre funcţiile cele mai imporane ale ranzisorului ese cea de amplificare. Dispoziivul capabil să amplifice ensiunea, curenul sau

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 119 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE 7 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR

Διαβάστε περισσότερα

GENERATOARE DE SEMNAL

GENERATOARE DE SEMNAL GENEATOAE DE SEMNAL MANEA ALIN _AIOVA. MEMOIU JUSTIFIATIV ircuiele elecronice care, în anumie condiii specifice, generează semnale se numesc generaoare de semnal. În funcțe de condițiile fundamenale de

Διαβάστε περισσότερα

1. Noţiuni introductive

1. Noţiuni introductive 1. Noţiuni inroducive Lucrarea de faţă abordează problemaica mijloacelor şi meodelor de generare, ransformare, amplificare şi memorare a impulsurilor elecrice. Circuiele de impulsuri sun formae din surse,

Διαβάστε περισσότερα

Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN

Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN Emilia ŞPŞ Laura VANCU DSPZTVE ELECTNCE Probleme rezolae U.T. PESS Cluj-Napoca, 06 SBN 978-606-77-9-8 Ediura U.T.PESS Sr. bseraorului nr. C.P.,.P., 00775 Cluj-Napoca Tel.: 06-0.999 e-mail: upress@biblio.ucluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.

1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU. Miniserul Educaţiei Naţionale Subiece penru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională isriţa, aprilie 214 Profil: Tehnic

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ Obţinerea unui curent liniar variabil în bobinele de deflexie L B V L V B I B R B V R. k t. Figura 4.

CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ Obţinerea unui curent liniar variabil în bobinele de deflexie L B V L V B I B R B V R. k t. Figura 4. CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ 4.1. Obţinerea unui curen liniar variabil în bobinele de deflexie Deplasarea fasciculului de elecroni cu vieză consană pe orizonală şi vericală, aâ în ubul videocapor câ

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale S.D.nghel - azele elecronicii analogice şi digiale PORŢI LOGICE. Operaţii şi porţi logice lgebra care operează numai cu două simboluri, şi, ese mul mai simplă decâ algebra clasică, exisând doar rei operaţii

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Convertorul coborâtor ( buck converter )

Convertorul coborâtor ( buck converter ) Laboraor: lecronică Indusrială Lucrarea nr: 9 lecronică de Puere Converorul coborâor ( buck converer ) 1. Inroducere Circuiele de conversie c.c. c.c (eng. dc dc) au fos redenumie choppere odaă cu apariţia

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR Îndrumar de laboraor Circuie elemenare de relucrare a imulsurilor Lucrarea nr. CICUIT LMNTA PLUCA A IMPULSUILO Curins I. Scoul lucrării II. Noţiuni eoreice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă Îndrumar

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect: Miniserul ducaţiei Naţionale Subiece penru Faza naţională a Olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară Tehnologii OLMPD DSPLN THNOLOG Faza naţională isriţa, aprilie 04 Proil: Tehnic Domeniul: lecronică,

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

ZGOMOTE ŞI REFLEXII. Considerăm circuitul din figura 3.1, care generează la momentul de timp t = 0 o tranziţie de la 0 la V d

ZGOMOTE ŞI REFLEXII. Considerăm circuitul din figura 3.1, care generează la momentul de timp t = 0 o tranziţie de la 0 la V d ZGOMOTE Ş REFLEX. Scopul lucrării Sudiul unor fenomene care apar în srucurile numerice reale şi care nu sun înodeauna puse în evidenţă în eapa de proiecare şi simulare pe calculaor a acesor circuie.. Aparae

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Pe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie:

Pe porţiunea A-B (figura 2), considerînd t A=0 ca origine de timp, se poate scrie: Insrumenație Elecronică de Măsură Laboraor 6 rev. 9. Lucrare de laboraor nr. 6 Măsurarea numerică a ensiunilor Sco: Măsurarea numerică a ensiunilor folosind un converor ensiune-frecvenţă, uilizarea converorului

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012 ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL

CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL Experimenul de fizică în şcoală 7 CIRCUITUL BASCULANT ASTABIL Andrei PETRUŞCA LICEUL PRINCIPESA NATALIA DADIANI, CHIŞINĂU REZUMAT Se propune o lucrare pracică la fizică care poae fi efecuaă în clasa XI,

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

BAZELE ELECTROTEHNICII I, II TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE

BAZELE ELECTROTEHNICII I, II TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE LINIARE Deparamenul de Elecroehnică Faculaea de nginerie Elecrică niversiaea Poliehnica Bucureşi BAELE ELECTROTEHNC, TEORA CRCTELOR ELECTRCE LNARE NOTE DE CRS PENTR L STDENŢLOR FACLTĂŢ DE TRANSPORTR Specializarea:

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare şi convertoare de măsurare. Capitolul V CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE ADC V.1. CARACTERISTICA DE TRANSFER A UNUI ADC

Amplificatoare şi convertoare de măsurare. Capitolul V CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE ADC V.1. CARACTERISTICA DE TRANSFER A UNUI ADC Amplificaoare şi coneroare de măsurare Capiolul V CONVETOAE ANALOGNUMEICE ADC V.. CAACTEISTICA DE TANSFE A UNUI ADC Conersia analognumerică A/D, consă în eprimarea alorii unei mărimi prinrun număr. Mărimea

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Structura generală a unui sistem de acţionare electrică

Structura generală a unui sistem de acţionare electrică Curs nr. Acionari Elecrice 04 Srucura generală a unui sisem de acţionare elecrică Noţiunea de acţionare presupune efecuarea unui lucru mecanic. Prin acţionare elecrică se înţelege că energia mecanică se

Διαβάστε περισσότερα

10. CIRCUITE DE MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE

10. CIRCUITE DE MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE 10. CIRCUITE E MEMORIE, CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE 10.1.Circuie de memorie Circuiele de memorie sun circuie care asigură posibiliaea de regăsire a unor informaţii reprezenae sub forma binară şi care

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE

Cap.4. REDRESOARE MONOFAZATE INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE 1 INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Disciplina Teoria sisemelor auomae consiuie o pune de legăura înre eapa pregăirii ehnice fundamenale şi eapa pregăirii de specialiae, inroducănd o serie de cunoşine,

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Reglajele osciloscopului

Reglajele osciloscopului 1 Lucrarea de laboraor 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generaor de semnal. Reglarea și măsurarea paramerilor specifici ai semnalelor

Διαβάστε περισσότερα

Rezistoare, condensatoare ]i inductoare; aplica\ii [n circuite electronice

Rezistoare, condensatoare ]i inductoare; aplica\ii [n circuite electronice CAPITOLUL Rezisoare, condensaoare ]i inducoare; aplica\ii [n circuie elecronice I() V 1 () + I() V 1 () + I() V 1 () + R U() C U() L U() _ V () 2 V () 2 V () 2 U()= R I() du() d = I() C U() = L d I() d

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Electronică anul II PROBLEME

Electronică anul II PROBLEME Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrării Se sudiază caracerizarea în domeniul frecvenţă a semnalelor aleaoare de ip zgomo alb şi zgomo roz şi aplicaţiile aceseia la deerminarea modulelor

Διαβάστε περισσότερα

7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE

7. PROTECŢIA LINIILOR ELECTRICE Proecţia insaaţiior eecroenergeice Curs nr. 7 7. PROTECŢA LNLOR ELECTRCE 7.. Defece posibie şi proecţii prevăzue Comparaiv cu ae eemene ae unui sisem eecroenergeic, reţeee eecrice sun cee mai des afecae

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:

3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]: 3. COVOLUŢIA Inroducem operaia de convoluţie in imp discre (suma de convoluie) si in imp coninuu (produsul de convoluie). Calculul răspunsului sisemelor liniare şi invariane in imp, la un semnal de inrare

Διαβάστε περισσότερα

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem:

Clasificarea proceselor termodinamice se poate face din mai multe puncte de vedere. a. După mărimea variaţiei relative a parametrilor de stare avem: Cursul 4..4.Mărimi de proces. Lucrul mecanic si căldura Procesul ermodinamic sau ransformarea de sare ese un fenomen fizic în cursul căruia corpurile schimbă energie sub formă de căldură şi lucru mecanic;

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

1.10 CONVERTOARE STATICE CONVERTOARE C.A.-C.C. NECOMANDATE.

1.10 CONVERTOARE STATICE CONVERTOARE C.A.-C.C. NECOMANDATE. 1.10 CONVERTOARE STATICE. Majoriaea sisemelor e conversie elecromecanică moerne sun reglabile avân aramerii e ieşire, vieză, culu sau oziţie, variabili. Realizarea acesor siseme e conversie resuune alimenarea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII

3. REDRESOARE CU MULTIPLICAREA TENSIUNII 3. REDRESOARE C MLTIPLICAREA TENSINII Principiul de funcţionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul că pe sarcină se descarcă câteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din

Διαβάστε περισσότερα

DISPOZITIVE ELECTRONICE DE MODULARE

DISPOZITIVE ELECTRONICE DE MODULARE Rusia USA Ucraina DISPOZITIVE EECTROICE DE MODUARE Polonia Republica Cehă Ausria Spania garia Slovacia Turcia UAE DISPOZITIVE EECTROICE DE MODUARE CATAOG TEHIC 07 Germania Iran Arabia Saudia EKO EP, s.r.o.

Διαβάστε περισσότερα

(4.2) este vectorul tensiunilor la mers în gol ale laturilor. Se defineşte vectorul tensiunilor la mers în gol al contururilor ca fiind:

(4.2) este vectorul tensiunilor la mers în gol ale laturilor. Se defineşte vectorul tensiunilor la mers în gol al contururilor ca fiind: METODE MATRCEALE Dae fiind condiţiile iniţiale şi mărimile de exciaţie ale unui circui deerminarea curenţilor laurilor implică scrierea şi rezolvarea unui sisem de ecuaţii Dacă se operează cu impedanţe

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

PIERDERI HIDRAULICE Consideraţii teoretice asupra pierderilor hidraulice Pierderi hidraulice longitudinale sau distribuite.

PIERDERI HIDRAULICE Consideraţii teoretice asupra pierderilor hidraulice Pierderi hidraulice longitudinale sau distribuite. !Inalid Characer Seing HIDRODINAMICĂ EXPERIMENTALĂ PIERDERI HIDRAULICE 4. 4.. Consideraţii eoreice asupra pierderilor hidraulice La mişcarea fluidelor reale (âscoase),în lungul conducelor, daoriă frecărilor

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα