ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2012"

Ωσαννά Λαμπρόπουλος
5 χρόνια πριν
Προβολές:

1 ENNŢ Ş EZOLVĂ 1 1. Două rezisoare cu rezisenţele 1 = Ω şi = 8 Ω se monează în serie, aoi în aralel. aorul dinre rezisenţele echivalene serie/aralel ese: a) l/; b) 9/; c) ; d) /16; e) /9; f) 16/. ezisenţele echivalene serie, reseciv aralel, sun: s = 1 + şi aorul lor ese: ( + ) s 1 9 = =. 1 1 = Conducoarele AB, BC, CD şi DA formează un circui dreunghiular ca în figură, iar conducorul AC ese e diagonală. Toae conducoarele au aceeaşi rezisenţă e uniaea de lungime. Laurile dreunghiului au lungimile a şi echivalenă înre uncele B şi D se noează cu cu AC. aorul dinre BD şi AC ese: a b =. ezisenţa BD, iar cea înre uncele A şi C a) 7/5; b) /5; c) 8/5; d) 79/5; e) 6/5; f) 59/5. Dacă noăm cu β rezisenţa e uniaea de lungime a conducoarelor, aunci rezisenţele laurilor dreunghiului sun: rab = β a, r BC = β a, rcd = β a, r AD = β a, rac 5 = β a. 1

2 ezisenţa echivalenă înre uncele A şi C, AC ( ) ( ) AC, are valoarea 1 5 = = β a. 1/ r + r + 1/ r + r + 1/ r 51 AB BC AD CD AC ezisenţa echivalenă înre uncele B şi D se calculează considerând siuaţia în care unea ese alimenaă înre acese două unce la ensiunea şi rin conducoare circulă curenţi elecrici, noaţi ca în figură. Considerând ensiunea un arameru fixa, din rezolvarea sisemului de 5 ecuaţii cu 5 necunoscue (curenţii ), sisem obţinu din legile lui Kirchhoff: 5βa βa βa 1 5 = ; + 5 = ; β a1+ 5 = ; β a1+ = ; βa +β a =, 7 rezulă 1 = 59β a şi = 59β a. Deoarece 1 = + şi BD = obţinem BD 59 = β a şi raorul 51 BD AC 59 =. 5. Pornind fără vieză iniţială un mobil se delasează reciliniu e disanţa de 1 m. Pe rimul şi ulimul sfer din disanţa arcursă mobilul se mişcă cu aceeaşi acceleraţie consană, iar în res vieza sa ese consană şi egală cu 1 m/s. Duraa delasării ese: a) 5( + 1) s; b) 5 s; c),1 h; d) 5( 1) Penru rimul sfer de drum, din formula lui Galilei, s; e) 1 s; f) 5 s. d v = a, se obţine acceleraţia a. v d Asfel, duraa delasării e rimul sfer de drum ese 1 = = = 5 s. Duraa în care a v d mobilul se delasează cu vieză consană ese = = 5 s. Duă arcurgerea ulimului v sfer de drum, vieza finală ese d vf = v + a, iar duraa coresunzăoare ese vf v = = 5( 1) s. a Duraa oală a delasării ese 1 5( 1) = + + = + s.

3 . Două auomobile leacă în acelaşi momen unul sre celălal din două localiăţi aflae la disanţa de 1 km. Vehiculele se delasează cu aceeaşi vieză consană de 6km/h. Mobilele se înâlnesc duă: a) 1,5h; b) h; c) 75minue; d) 6minue; e) 5minue; f) h. Din condiţia de înâlnire, = v v, rezulă = 6minue. d n cor cu masa de 1 kg se află la 1 m deasura solului. Se consideră g = 9,81m s. Energia oenţială graviaţională a corului ese: a) 981J; b) 9, 81 J; c) 1kJ; d) 98,1 J; e) 981J; f) 98,1 kj. Energia oenţială graviaţională a corului ese: E = mgh = 981 J. 6. Căldura degajaă la recerea unui curen elecric de inensiae rinr-un conducor de rezisenţă, în inervalul de im Δ ese: a) Δ ; b) Δ ; c) Δ ; d) / Δ ; e) / Δ ; f) Δ. Căldura degajaă ese: Q = Δ. 7. n circui elecric simlu ese forma dinr-o sursă de ensiune cu rezisenţa inernă r şi un rezisor cu rezisenţa a),; b),; c),7; d),; e),6; f),8. = r. andamenul circuiului ese: P andamenul circuiului elecric ese: η = u = =, 8. P + r c 8. andamenul unui ciclu Carno care funcţionează înre emeraurile T 1 = 6 K şi T = K ese: a),; b),6; c),75; d),5; e),5; f),55.

4 , T andamenul ciclului Carno ese: η = 1 = 5. T 9. elaţia ober-mayer ese: a) C = CV + ; b) γ = C / CV ; c) C V = C + ; d) C = CV / ; 1 e) = C + C V ; f) elaţia ober-mayer ese: Δ = Q L. C = C. V + 1. Exresia legii lui Ohm enru un circui simlu ese: a) E = + ; b) r = ; c) E = ; d) r = ; e) r E = ; f) + r = + r. Legea lui Ohm enru un circui simlu ese: E =. + r 11. niaea de măsură în S enru rezisiviaea elecrică a unui maerial conducor ese: a) Ω ; b) Ω m ; c) Ω m ; d) Ω m ; e) Ω m ; f) Ω m. [ ρ ] S =Ω m. 1. În condiţii normale de resiune şi emeraură (, ) T, densiaea unui gaz ideal ese ρ. Cunoscând căldura secifică a gazului la volum consan c V, exonenul său adiabaic ese: a) ρ T c V ; b) f) 1 +. ρ T c V 1 + ρ ; c) c V ρ T c V ρtc ; d) 1 V ρtc + ; e) 1 V ;

5 V C CV + m γ = = = 1 + = 1 +. Din ecuaţia ermică de sare, V = T, C C C μc μ V rezulă = = μ mt ρ T V V V. Înlocuind în exresia lui γ rezulă γ = 1 +. ρ T c V 1. În cursul unui ciclu ermodinamic cu randamenul η =, se efecuează un lucru mecanic de 1 J. Căldura cedaă sursei reci în cursul ciclului are valoarea absoluă de: a) 5 kj; b) 1kJ; c) 6J; d) kj; e) J; f) kj. Din exresia randamenului, L η=, se obţine căldura rimiă, Q, iar din exresia Q L lucrului mecanic, L= Q Qc, rezulă Qc = L= kj. η 1. n sisem ermodinamic rimeşe căldura Q = J şi efecuează lucrul mecanic L = J. Variaţia energiei sale inerne ese: a) J; b) J; c) 1 J; d) 8 J; e) J; f) 6J. Din ecuaţia rinciiului al ermodinamicii, Q = Δ + L, rezulă Δ = Q L= J. 15. Sub acţiunea unei forţe de 1 kn o bară mealică nedeformaă se alungeşe cu mm. Lucrul mecanic efecua ese: a) 1 J; b) 5J; c) 5 J; d) 97J; e) 8 J; f) J. Forţa deformaoare ese kx Fx L = = = J. F = kx. Lucrul mecanic efecua de aceasă forţă ese 16. n mobil se delasează reciliniu cu vieza consană de de mobil în 1 s ese: km 8 h. Disanţa arcursă 5

6 a) 1 m; b) 68km; c) 77 m; d) 76km; e) 5 m; f) 8km. Disanţa arcursă de mobil ese: d = v = 8 km. 17. Dinr-un unc afla la înălţimea de m se aruncă verical în sus o iară, cu vieza m m iniţială v = 1. Se consideră g = 1. Piara cade e sol duă: s s a) s; b) 1s; c),5 s; d),5s; e) s; f) s. Faţă de uncul de aruncare, iara se ridică la înălţimea h u 5 v = = m în imul g u v = = 1s. Piara coboară de la înălţimea maximă ainsă faţă de sol, h max = 5 m, înr-un g im c hmax = = s. Timul oal duă care iara ajunge e sol ese: = s. g 18. O caniae de gaz ideal al cărui indice adiabaic ese γ = 1, ese încălziă izobar şi efecuează lucrul mecanic L = J. Căldura rimiă de gaz în imul acesui roces ese: a) 5 J ; b) J ; c) 7 J ; d) 7 kj; e) kj ; f) 1 J. Din lucrul mecanic efecua de gaz în ransformarea izobară, L ( V V ) = ( T T ) = ν, rezulă diferenţa de emeraură înre sările finală şi iniţială, Tf Ti. Căldura rimiă de γ L γ 1υ gaz în imul rocesului izobar ese: Q = υ C ( T T ) =υ = 7 f i f J. i f i 6

Σχετικά έγγραφα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul