MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
|
|
- Μιλτιάδης Μιχαλολιάκος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Beneficiar :IFIN-HH Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP ROMANIA Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L. Str. DINU VINTILA nr. 11 Etaj 8, camera 8, sector BUCURESTI Pr.nr.: 6/011 Faza : P.T. + C.S. revizia 1 Data : mai 01 MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI Intocmit, ing. Mircea Stefan Edi\ia 1 Borderou piese scrise Pr.nr.: 6/011 Faza: P.T.+C.S revizia 1 Data: mai 01 Pag 1 / 71
2 MEMORIU TEHNIC INSTALATII CURENTI SLABI 1. DATE GENERALE Prezentul volum trateaza la nivel P.T.+C.S. revizia 1 instalatiile de curenti slabi, aferente investitiei EXTREM LIGHT INFRASTRUCTURE-NUCLEAR PHYSICS avand ca beneficiar Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara-Horia Hulubei (IFIN-HH). Obiectivul pentru care se proiecteaza instalatiile electrice este amplasat in jud. Ilfov, oras, Magurele, str. Reactorului, nr. 30, si reprezinta un complex de cladiri ce vor fi construite pentru a deservi o infrastructura de cercetare a carui realizare tehnica se bazeaza pe tehnologii de ultima generatie in domeniul laserilor de mare putere, al acceleratoarelor de electroni si instrumentatiei din fizica nucleara. Complexul de cladiri este impartit in doua tipuri: cladiri speciale si cladiri obisnuite. Caldiri speciale o Cladire Laser o Cladire Sursa Gamma si Experimente o si ateliere Cladire Birouri S+P+5 etaje Cladire Casa Oaspeti S+P+ etaje Cladire Cantina-parter Casa poarta-parter Cladiri obisnuite Categoria de importanta: C Clasa de importanta: III Grad de rezistenta la foc:ii Cladiri speciale Categoria de importanta: B Clasa de importanta: II Grad de rezistenta la foc:ii Categoria pericol de incendiu: E. BAZA DE PROIECTARE La baza intocmirii prezentei lucrari au stat: Cererea de oferta; Proiectele de arhitectura; Tema beneficiarului si normativele in vigoare. Pag /71
3 3. STANDARDE SI RECOMANDARI RESPECTATE - Legea securitatii si sanatatii in munca 319/006, actualizata la 5 septembrie 010; - HG145/006 Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca ; - PE 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor; - Legea 307/006 privind apararea impotriva incendiilor; - Ord. MAI nr.163/007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor; - Legea nr.608/001 privind evaluarea conformitatii produselor- care reglementeaza cerintele integrate PSI, republicata M.Of. nr.419/04 iunie 008; - Legea 333/ privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, completata cu OUG 16/005, Legea 151/005 si Legea 9/007; - HG 1010/ Norma tehnica privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protective si de alarmare impotriva efractiei, completata cu HG 1698/005; - NP I7 011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice pana la 1000Vca si 1500Vcc; - I18/1/001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie; - I18//00 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnzalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva efractiei din cladiri; - Prevederile standardelor aplicabile, in vigoare; - Normele tehnice emise de IGP; - Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situatii de urgent; - EN Standard european pentru Sisteme de alarma impotriva efractiei utilizate in aplicatiile de securitate; - EN 5013 Standard european pentru Sisteme de supraveghere TVCI; - EN Standard european pentru Sisteme de control al accesului utilizate in aplicatii de securitate; - En Standard de imunitate pentru medii industrial - EN 54 Standard european pentru Sisteme de detectie si alarmare la incendiu; 4. SITUATIA EXISTENTA ELI-NP se va construi in orasul Magurele, jud. Ilfov pe amplasamentul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara-Horia Hulubei, situat pe str. Reactorului, nr. 30. Amplasamentul este localizat in partea de sud-vest a Pag 3/71
4 municipiului Bucuresti, la 3.5 km de limita acestuia si la 10 km de centru. 5. SITUATIA PROIECTATA Instalatiile electrice de curenti slabi tratate in prezenta documentatie sunt: Subsistem Dispecerat; Subsistem detectie si avertizare la incendiu; Subsistem de stingere incendii cu NOVEC; Sistem voce date; Subsistem de adresare publica; Subsistem antiefractie Subsistem de control acces; Subsistem TVCI Sistem BMS (Building Management System) Sistem de televiziune comerciala Se va realiza un Sistem de Control Inteligent al Cladirii (SCIC) care va integra toate subsistemele cu rol in securitatea cladirii (subsistem antiefractie, subsistem control acces, subsistem supraveghere video, subsistem de adresare publica, subsistem antiincendiu, subsistem de stingere incendii), instalatii de automatizare si monitorizari, cu rol in eficientizarea proceselor tehnologice. 6. DESCRIEREA SISTEMELOR 6.1. Subsistem Dispecerat Datorita importantei obiectivului si a dimensiunilor acestuia,pentru realizarea unei comenzi unice si a controlului complet, se impune concentrarea intr-un singur spatiu si corelarea functionarii tuturor echipamentelor instalate, astfel incat se va realiza integrarea subsistemelor de securitate si sistemului BMS la nivel hardware si software. SCIC furnizeaza o interfata unica pentru un control centralizat al cladirii imbunatatind functionalitatea activelor cladirii, imbunatatirea securitatii si reducerea costurilor operationale. SCIC va fi administrat si monitorizat de la statia de management din dispecerat «Camera BMS» si monitorizat din «Sala Control Accelerator», «Camera Control LASER» (1 server si 3 clienti). Alarmele de sistem, jurnalele de evenimente sunt stocate pe un server pentru a asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in functie de drepturile de acces. Pag 4/71
5 6.. Arhitectura sistemului SCIC va avea la baza o arhitectura de sistem deschis, utilizandu-se standarde industriale pentru sisteme de operare, reţele şi protocoale de comunicaţie, putanduse adauga componente fara schimbarea nucleului de baza. Topologia sistemului se va realiza schemei de mai jos (Figura nr.1). SCIC va fi impartit in trei nivele: nivelul de management, nivelul de automatizare si nivelul echipamentelor de camp. Componentele principale ale SCIC: - Statia de management pentru nivelul ierarhic superior de operare si monitorizare, display-uri grafice de proces, o distributie automata a alarmelor si o gama larga de posibilitati de analiza a datelor; - Sistemul de automatizare pentru control, operare si monitorizare a aplicatiei primare; - Module de intrari/iesiri care asigura interfatarea cu echipamente de camp; - Echipamente de camp : senzori, detectori. Pag 5/71
6 6.3 Interfata operator Interfaţa operator va fi concepută în scopul obţinerii unei comunicări eficiente cu sistemul, tranzacţii de date şi tratarea cazurilor de funcţionare anormală, fiind structurată sub forma unei structuri grafice piramidale de ferestre de operare. Interfaţa operator va fi interactivă şi bazată în totalitate pe simboluri grafice şi iconiţe. Funcţionarea interfeţei operator se va baza pe ferestre de lucru şi va respecta standardele Windows pentru a reduce pe cât posibil instruirea operatorilor. În particular, barele de comenzi, iconiţele şi meniurile de tip cascadă vor fi accesibile de pe fiecare afişaj pentru a permite un acces simplu la funcţiile de bază. Sistemul de monitorizare afiseaza parti ale cladirii/ aplicatie si ale centralei intr-o forma grafica. Utilizatorul lucreaza interactiv cu acest vizualizari pentru a monitoriza si controla punctele de date din cladire. Valorile pot fi modificate si alarmele confirmate prin simplu click pe obiectul in cauza. Valori masurate, valori de referinta, moduri de operare si alarme sunt afisate pe ecran in timp real si reactualizate continuu. Schimbarile sunt indicate fie prin simbolul obiectului (de ex. prin animarea ori schimbarea culorii sau formei), fie prin miscare, culoare, forma sau text a valorii efectate. Alarmele vor fi semnalizate printr-un indicator de stare, a carui culoare se poate modifica functie de starea instalatiilor sau a alarmelor care apar. Daca toate sistemele sunt in parametrii de functionare si nu exista nici o alarma (aparitie defect), toate indicatoarele de stare vor fi de culoare albastra (sau verde se va stabili de comun acord cu beneficiarul). In momentul aparitiei unei alarme sau defect, functie de gradul de alarmare setat acesteia (functie de gravitatea acesteia), indicatorul de stare al nivelului respectiv isi va modifica culoarea in portocaliu (nivel scazut de importanta), galben (nivel mediu de importanta) sau rosu (nivel ridicat = critic de importanta). In acest moment, este necesara interventia operatorului de serviciu de la Dispecerul in cauza pentru vizionarea si rezolvarea alarmei aparute. In cazul unei alarme, luarea la cunostinta a acesteia se poate face: Prin deschiderea ferestrei Lista de Alarme. Pag 6/71
7 La partea superioara a ferestrei, se gasesc afisate butoanele insiruite dupa gradul de importanta al alarmelor si in interiorul fiecarui buton numarul de alarme de acest gen existente in cladire la momentul respectiv. In fereastra propriu-zisa sunt afisate detaliat, pe randuri, toate alarmele existente la un anumit moment, structurate atat dupa gradul de importanta (cele critice la nivel superior (culoare rosie), cele cu grad scazut la partea inferioara a paginii) cat si dupa ora aparitiei acestora, chiar in cadrul aceluiasi grad de importanta. Fiecare alarma dintr-o anumita categorie de importanta are o denumire, o ora / data de aparitie si locatia in cladire. Daca se selecteaza o alarma, rezolvarea acesteia se poate face, functie de gradul de importanta al acesteia, fie la libera alegere a operatorului (cele de culoare galbena / portocalie), fie prin respectarea anumitor proceduri prestabilite (cele de culoare rosie). Prin dublu click cu mouse-ul pe nivelul de cladire in cauza. In acest moment se deschide o alta fereastra cu desenul D al nivelului respectiv si se poate vizualiza pe acest desen cauza alarmei vizualizand starea echipamentelor / senzorilor de pe acest nivel. Daca se doresc detalii suplimentare, prin dublu click pe desenul unei camere video de pe acest etaj, se poate accesa printr-o fereastra noua imagini live de pe nivelul / locul respectiv daca exista camere video in zona respectiva Caracteristicile interfeţei operator Sistemul va oferi o interfaţă operator sub sistemul de operare Windows cu caracteristicile minime descrise mai jos. Sistemul va permite prin propria structură următoarele funcţii: Redimensionarea ferestrei, zoom in, zoom out Butoane dedicate deschiderii de meniuri care conţin: Afişaj asociat Cuprins alarme Meniu de tratare alarme Secvenţă de afişare înainte/înapoi Reintrarea în afişajul precedent (minim 8) Call-up grafic Call-up de urmărire Group Call-up Comandă intrare/ieşire din serviciu Detalii puncte Pag 7/71
8 Zona de alarme va arăta alarma cu prioritatea cea mai mare, cea mai recentă (cea mai veche) alarmă netratată Zonă de indicare a datei şi orei interne a sistemului Nivelul de acces curent Numărul staţiei Raportare alarme Raportare eroare de comunicaţie Dispozitive de marcare şi introducere date Interfaţa operator va permite utilizarea simultană de mouse şi tastatură. Interfaţa operator va utiliza bare de comenzi pentru operaţii comune. De asemenea, se va permite deschiderea/închiderea de meniuri şi ferestre în sistem cascadă. Ecranele grafice vor cuprinde simboluri animate pentru elementele în mişcare. Este obligatorie implementarea apelării automate a ecranelor în cazul apariţiei unui anumit tip de alarmă. Această funcţie este cerută pentru ecranele referitoare la sistemul de incendiu Funcţiile interfeţei operator Interfaţa operator va dezvolta următoarele funcţii: Afişarea şi controlul echipamentului de câmp Luarea la cunoştinţă a alarmelor funcţie de prioritatea acestora Tipărirea rapoartelor Arhivarea şi tratarea evenimentelor Schimbarea parolei Generarea on-line a bazei de date şi a afişajului grafic Monitorizarea datelor transmise pe canalele de comunicaţie Configurarea parametrilor sistemului 6.6. Rapoarte şi grafice Rapoartele trebuie să poată fi definite de către utilizator. Sistemul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele grupe de rapoarte: Rapoarte de alarme şi de evenimente Rapoarte referitoare la evoluţia parametrilor (temperaturi, stări utilaje, etc.), precum şi reprezentări grafice ale acestora Rapoarte privitoare la activitatea operatorilor Toate rapoartele trebuie să poată fi organizate pe perioade (de exemplu toate alarmele apărute într-o perioadă anumită). Trebuie să existe posibilitatea tipăririi periodice automate a rapoartelor (de exemplu o dată pe zi). Toate rapoartele trebuie să poată fi exportate automat în fişiere de tip Excel. Pag 8/71
9 6.7. Nivele de securitate SCIC-ul va avea 6 nivele de securitate. Funcţiile permise de fiecare nivel vor fi după cum urmează: Nivel 1: Modul Sign-Off - Vizualizarea ecranului de start-up Nivel : Permite funcţiile nivelului anterior, în plus, operatorul poate recepţiona alarmele care apar. Nivelul este specific operatorilor fără experienţă. Nivel 3: Permite funcţiile nivelelor anterioare, în plus, operatorul poate utiliza funcţii simple cum ar fi activare/dezactivare, etc. Nivel 4: Permite funcţiile nivelelor 1-3, în plus, accesul la programele de timp, alocarea sistemelor periferice, schimbarea parametrilor de măsură unui punct, rapoarte şi folosirea relativ integrală a configuraţiei standard de afişaje. Este tipic pentru inginerul operator. Nivel 5: Permite funcţiile nivelelor 1-5, în plus, accesarea funcţiilor ca afişaje de clădire, de legătură, alocare de funcţii pentru butoane, etc. Este rezervat pentru supervizorul operaţional. Nivel 6: Cel mai înalt nivel de acces. Permite accesul nelimitat în toate staţiile de operare ale sistemului. Rezervat pentru managerul operaţional. 6.8.Specificaţii hardware Componentele hardware şi software minimale ale serverului principal de date si a statiilor de lucru pentru cele trei dispecere ale SCIC sunt prezentate în fişa tehnica Specificaţii software Serverul SCIC va fi dezvoltat pe baza sistemului de operare Windows 000 / Windows XP / Windows VISTA. Serviciile standard oferite de sistemul de operare vor include: Suport multi-tasking şi multi-user Suport de reţea TCP/IP Posibilitatea schimbului de date cu bazele de date OPC Integrare completă în Microsoft Windows Network Conectare la distanţă via WAN, or PSTN (dial-up) Controlul şi achiziţia de date Sistemul SCIC va dispune de facilităţi pentru control şi achiziţie de date utilizând drivere soft standard care nu necesită operaţiuni separate de implementare. Toată configuraţia de sistem va fi accesibilă în timpul achiziţiilor de date sau utilizării altor canale de comunicaţie. Nodurile SCIC nu vor necesita reporniri pentru a implementa schimbări în bazele de date. Pag 9/71
10 6.11. Comunicaţii SCIC-ul va conţine obligatoriu interfeţe cu următoarele protocoale de comunicaţie: BACNet / IP Modbus pe RS485 TCP / IP Ethernet (OPC Server.0) Interfaţă cu Microsoft Excel Data Exchange 6.1. Baza de date a sistemului Sistemul va dezvolta o bază de date în timp real, incluzând date culese de la intrări analogice, digitale sau logice. Această bază de date va putea fi configurabilă de către utilizator fără a fi necesare alte operaţii de programare şi fără a întrerupe funcţionarea sistemului. Această bază de date va asigura un istoric de informaţii referitoare la evenimente sau intrări de tip analogic, digital sau logice. Aceste informaţii vor fi accesibile la fel ca alte funcţii de bază ale sistemului cum ar fi afişaje, rapoarte, urmăriri, etc Configurarea bazei de date Configurarea bazei de date va fi accesibilă utilizatorului în baza sistemului de parole descris anterior, chiar dacă sistemul este on-line. Configurarea nu va necesita alte operaţii de programare, compilare sau linking şi nu va necesita oprirea sau restartarea sistemului. De asemenea, istoricul de evenimente şi date nu va fi afectat de modificarea configurării bazei de date Programe de timp Sistemul va permite stocarea a cel puţin 1000 de programe de timp. Programele de timp vor permite controlul asupra punctelor sistemului la ore prestabilite. Fiecare program de timp va conţine: Data Ora Numele punctului Parametrul punctului Valoarea impusă Tipul programării Tipuri minime de programe de timp : Zilnic se va executa în fiecare zi Zi de lucru se va executa de luni până vineri Weekend se va executa sâmbătă şi duminică Vacanţă se va executa în vacanţe Zile speciale se va executa în zile speciale (de ex. luni) Pag 10/71
11 Sistemul va permite organizarea de programe de timp globale. Trebuie să se poată stabili zone ale clădirii, şi toate controlerele aflate în zona respectivă să funcţioneze după acelaşi program de timp. Modul de operare trebuie să permită setarea pragurilor orare de funcţionare şi a referinţelor pentru o zonă întreagă, fără ca operatorul să fie obligat să seteze programul de funcţionare şi referinţa individual, pentru fiecare zonă. Definirea zonelor este obligatoriu să poată fi făcută de la postul dispecer, fără a fi nevoie de reprogramarea unui controler, cu alte cuvinte de intervenţia personalului de service. 7. DESCRIEREA SUBSISTEMELOR 7.1. Subsistem detectie si avertizare la incendiu Descriere Sistemul de avertizare la incendiu este comandat si controlat de mai multe centrale antiincendiu legate intre ele intr-o retea de tip bucla. Prin intermediul unei interfete dedicate TCP/IP, centrala din Cladire Birouri se va conecta la software de management al SCIC. Locul de amplasare al centralelor este urmatorul : o Cladire Birouri camera B-P-11 «Spatiu echipamente BMS» o Cladire Casa Oaspeti in camera «Birou receptie» o Cladiri speciale in camera «Sala achizitii date», din zona laboratoarelor Componenta sistemului de avertizare la incendiu. Principalele elemente ce compun sistemul de detectie si avertizare la incendiu sunt: o centrala avertizare la incendiu analog adresabila, o detector de fum adresabil o detector de temperatura adresabil o buton pentru declansarea manuala a alarmei, adresabil o detector de fum prin aspiratie o detector de fum liniari o detector liniar de temperatura o detector liniar de temperatura pe fibra optica o detector de fum pentru tubulatura de ventilatie o module adresabile pentru monitorizare contacte si detectoare conventionale o module adresabile 4IN/4OUT pentru comanda centralelor de stingere si a sistemului de desfumare o module adresabile 1IN/1OUT pentru comanda lifturilor Pag 11/71
12 o o o o o o indicator optic pentru detectoarele de fum montate deasupra tavanului unitati de avertizare acustica pentru incendiu, de interior, adresabila; unitate de avertizare opto-acustica pentru incendiu de exterior; centrala desfumare trape fum buton actionare trape fum Monitorizarea sistemului se va realiza din camera B-P-11 «Spatiu echipamente BMS» de la statia de lucru cu ajutorul soft-ului specializat al Sistemului de Control Inteligent al Cladirii (SCIC) Functiile sistemului Sistemul este modular putand fi configurat in functie de necesitatile beneficiarului cu posibilitatea extinderii acestuia; Unitatile de control si analiza a informatiilor pot supraveghea un numar de adrese suficient de mare pentru a acoperi necesitatile obiectivului vizat de beneficiar; Fiecare detector are o adresa proprie si poate fi controlat in sistem, inregistrat si tiparit in orice moment al starii de veghe. Comanda elementelor acustice si opto-acustice la detectarea unui inceput de incendiu Supervizarea centralelor de stingere Comanda aducere lifturi la parter in cladire Birouri si cladire Casa Oaspeti Comanda desfumarea din cladirile Birouri si Casa Oaspeti Comanda sistemul de sonorizare si evacuare in vederea de transmitere avertismente sonore Comanda deblocarea usilor pe caile de evacuare Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a subsistemului de detectie si avertizare la incendiu se va realiza din tablou electric dedicat (TCS) alimentat din tabloul electric de curenti vitali, inaintea intrerupatorului general. Trebuie asigurata o automonie la alimentarea pe sursa de rezerva a sistemului de avertizare la incendiu de 48 de ore in standby si 30 minute in alarma. Tabloul de consumatori vitali se va alimenta cu energie electrica din doua surse independente: - Prima sursa de alimentare o constitue racordarea la postul de transformare al sistemului energetic national; - A doua sursa de alimentare de rezerva este grupul de interventie, cu intrare in functiune in 15 secunde. Pag 1/71
13 Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la barele de egalizare a potentialelor Cablarea sistemului de avertizare la incendiu Cablarea sistemului va fi realizata astfel: cablu de semnal JE-H(St)H E30, xx1 mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru bucla de comunicatie si conectarea elementelor de detectie si semnalizare la modulele adresabile Cladire birouri, cladire Casa oaspeti, Cantina si Cabina poarta; cablu de semnal JE-H(St)H E90, xx1 mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru bucla de comunicatie si conectarea elementelor de detectie si semnalizare la modulele adresabile Cladiri speciale cablu de semnal JE-H(St)H E30, xx1 mmp, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru retranslatoare si sirena de exterior; cablu rezistent la foc tip NHXH FE180/E90 3x1,5mmp pentru pentru alimentarea centralei, a retranslatoarelor, si a altor surse de alimentare Cladiri speciale; cablu rezistent la foc tip NHXH FE180/E90 x1,5mmp pentru pentru comanda clapetelor antifoc din Cladirea Gamma; Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate, conform cerintelor normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol la incendiu. Cablurile vor fi protejate in tub PVC montat in plafonul fals si partial ingropat in tencuiala. In incaperea unde se va monta centrala de avertizare la incendiu vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/-00. Asigurarea acestor conditii intra in sarcina executantului sistemului si a constructorului cladirii. Toate echipamentele şi materialele sistemului de avertizare la incendiu utilizate vor fi avizate conform EN Scenariu de functionare 1.Modul de functionare cu supraveghere permanenta : Alarmele de la detectoarele automate vor activa sirenele de sistem si vor initia un cronometru (T1), programabil de la 10s la 5 minute.daca in acest timp o persoana calificata ia la cunostiinta de starea panoului,prin resetarea sistemului, niciun semnal nu va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau nu se va declansa alarma generala. Se va porni un al doilea cronometru (T) programabil de la 10s la 10 minute, perioada in care daca sistemul va fi resetat nu se va trimite niciun semnal catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri. Pag 13/71
14 Operarea oricarui punct manual de apel va anula intarzierea cronometrelelor si un semnal va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau se va declansa alarma generala.. Modul de functionare fara supraveghere permanenta : Alarmele provenite de la orice punct manual de apel sau de la orice detector automat va trimite imediat un semnal catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau va declansa alarma generala. Figura nr. Scenariu de functionare Legenda : 1 Eveniment Alarma acustica locala Pag 14/71
15 3 Buton declansare manuala sau anualare interziere de la panoul centralei mx Mod de functionare fara supraveghere m Mod de supraveghere permanenta t1 Temporizare /cronometru t1 t1x Temporizare/cronometru final t1 q Confirmare de luare la cunostinta despre alarma qx Neconfirmare t Temporizare /cronometru t tx Temporizare/cronometru final t1 r Resetare alarma rx Nu se reseteaza alarma GA Alarma generala La alarma generala se vor activa sirenele de interior si de exterior din intrega cladire si se transmit semnale aducerea lifturilor la parter si pentru comanda deconectarii consumatorilor care nu au rol in securitatea la incendiu, prin activarea declansatoarelor din tablou electric general si tablou electric de curenti vitali. De asemenea prin intermediul modulelor adresesabile se va comanda difuzarea de mesaje preinregistrate pentru evacuare. Sistemul va fi monitorizat si cu ajutorul softului de management instalat pe server-ul principal al SCIC (A se vedea Cap. Dispecerat) La apariţia unui eveniment, este afişată automat, pe unul dintre cele doua monitoarele din dispecerat, schiţa zonei obiectivului în care a apărut respectiva alarmă, simbolul corespunzator detectorului in alarma, schimdu-si coloarea, iar pe celelalt monitor imagini video din zona respectiva, daca exista camere video. Pag 15/71
16 Fiecare mesaj este afişat în lista de mesaje cu o culoare corespunzătoare gravităţii mesajului. La apariţia evenimentului în sistem, pe ecran se afişează informaţii concrete legate de modul de tratare al evenimentului, astfel încât operatorul să aibă la dispoziţie aceste informaţii chiar în momentul apariţiei evenimentului respectiv Interconectari ale sistemului: Prin aceste interconectari (transmitere sau primire de comenzi) se mareste atit gradul de exploatare a subsistemelor cat si gradul de siguranta a cladirii. Acest sistem va fi interconectat cu alte subsisteme, instalate in cladire, atat software cat si hardware dupa cum urmeaza: Interconectare : cu subsistemul de control acces (deblocarea cailor de evacuare prevazute cu sisteme de control acces): - Interconectare software prin software-ul de monitorizare al SCIC in caz de incendiu, in functie de zonele de alarma, se comanda deschiderea usilor prin softwareul de monitorizare; - Interconectare hardware se comanda deschiderea usilor prin modulele adresabile de pe buclele de detectie prevazute pentru fiecare centrala de control acces. cu subsistemul de stingere incendii cu NOVEC (inchiderea clapetelor de pe canalizatia de ventilatie din spatiile prevazute cu instalatii de stingere cu Novec) - In spatiile prevazute cu instalatii de stingere cu Novec, reteaua de detectie se conecteaza la centrala de stingere, iar aceasta semnalizeaza alarma centralei de detectie si alarmare la incendiu prin modulele adresabile care monitorizeaza centrala de stingere. - In momentul in care este semnalizata o alarma intr-un spatiu prevazut cu instalatie de stingere, centrala de alarmare la incendiu comanda inchiderea clapetelor de pe tubulatura de ventilatie. Deversarea gazului de stingere are loc doar dupa inchiderea clapetelor, usilor, din spatiul respectiv. - Pe buclele de detectie s-au prevazut module adresabile pentru monitorizarea centralelor de stingere. In caz de alarma in spatiile prevazute cu instalatii de stingere cu subsistemul de supraveghere video (afisarea imaginilor din zone de evacuare sau zone in alarma); - Interconectare software prin software-ul de monitorizare al SCIC Pag 16/71
17 Justificarea solutiei Conform Normativ I-18-0 Cladirea va fi prevazuta cu un sistem de detectie si avertizare la incendiu Tip I (acoperire totala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale). Centrala Datorita suprafetei mari, peste 1000 de metri patrati centrala subsistemului va fi adresabila si subsistemul va fi monitorizat cu ajutorul unui software de monitorizare. Subsistemul de detectie si alarmare la incendiu va si controlat de trei centrale adresabile, distribuite in obiectiv astfel: Centrala adresabila cu 10 bucle de detectie - Cladire Birouri Centrala adresabila 6 bucle de detectie Casa oaspeti Centrala adresabila 10 bucle de detectie Cladiri speciale Centralele sunt prevazute cu interfete redundante pentru o conexiune de tip bucla intre ele. Acest BUS de comunicatie se realizea pe fibra optica, utilizand convertoare specializate de la mediu de transmisie pe cupru la mediu de transmisie pe fibra optica. Centrala din Cladire Birouri este capaqbila sa comunice cu sistemul de management al SCIC. Aceasta comunicatie este realizata prin portul Ethernet din centrala, utilizand protocolul Bacnet. Modul de functionare in caz de defectiune a procesorului DEGRADE Centrala asigura in continuare comunicatia permanenta in reteua de comunicatie BUS cu celelalte centrale. Pentru ca procesorul este defect, centrala de alarmare nu poate afisa nici un mesaj pe ecran. Cu toate acestea centrala activeaza iesirile si sirenele de pe buclele de detectie a centrlei. Alarma va fi retransmisa pe BUS-ul de comunicatie dintre centralele, catre alta centrala de alarmare. Aceasta semnalizeaza pe ecran alarma cu mentiunea DEGRADE Alarm. Aceasta alarma este acum retransmisa catre Pompieri. Modul de functionare Degrade ne asigura functionalitatea permanenta a sistemului, chiar daca procesorul unei centrale se defecteaza Retea de detectie Detectoare optice de fum La alegerea detectoarelor optice de fum s-a tinut cont de recomandarile din standardul SR EN 54-7:00/A:007 - Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 7: Detectoare de fum. Detectoare punctuale care utilizează dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea, conform cu tabelul din figura nr.3. Astfel, in functie de aria protejata si inaltimea tavanului aflam care este aria de acoperire a unui detector. In functie de aria de acoperire din graficul din figura nr. 4 se determina raza de acoperire pe care trebuie sa o aiba un detector. De ex. pentru spatii de protejat cu arii mai mici Pag 17/71
18 de 80mp si inaltimea incaperii mai mici de 1mp, aria de acoperire a unui detector de fum este de 80mp. Din graficul din figura nr. 3, observam ca unei suprafete de 80mmp, raza de acoperire a unui detector este de 6,6m. Detectoare liniare de temperatura S-au folosit detectoare liniare de temperatura la ghenele verticale de cabluri si la casele lifturilor in cladirile obisnuite. La cladirile speciale s-a folosit pentru traseele de cabluri, pentru curentii tari, pe culoarele de la Cladire Ateliere si si Laser. Alarmele sunt preluate pe bucla de detectie la incendiu prin module adresabile. Sursele de alimentare ale detectorelor liniare de temperatura sunt conform standardului EN 54-4, monitorizate de subsistemul de detectie si avertizare la incendiu prin module adresabile de intrari. In subsol la Cladirea Gamma si Cladirea Laser, datorita pulsului electromagnetic, care poate sa ajunga la valoarea de 900V/m, detectia la incendiu se realizeaza cu detector liniar de temperatura cu fibra optica. Deoarece suprafata de protejat este mai mare de 6000m (subsol Cladire Gamma si subsol Cladire Laser) se asigura redundanta printr-un controller, pentru detectia cu fibra optica, suplimentar cu doua linii de detectie liniara de temperatura cu fibra optica. Echipamentele aferente subsistemului de detectie si avertizare la incendiu din subsol cladire Gamma, se vor monta in rack-uri cu protectie EMC. Pag 18/71
19 Figura nr. 3 Limita inaltimii raportata la aria maxima de detectie Detectoare liniare de fum In cladirea Gamma deoarece inaltimea tavanului este mai mare de 1m si pana in 5m, detectia se va realiza cu detectoare liniare de fum. Se vor folosi detectoare liniare de fum si la cladirea Laser pentru detectia in podul tehnic, la cladire Ateliere si pentru detectia in plafonul fals (h plafon=.1) si pe culoarul L-P-40. Detectoare cu aspiratie In camerele cu clasa de curatenie detectia se va realiza cu detectoare cu aspiratie. In camera Laser se va realiza detectie cu aspiratie in pardoseala, in camera si in plenum ventilatie. Pag 19/71
20 Retea de semnalizare acustica Sirenele de avertizare sunt adresabile. La alegerea sirenelor si a numarului acestora s-a avut in vedere atenuare nivelului sonor in functie de distanta si atenuarea sunetului prin diverse materiale (usi simple). Figura nr. 4 Distanta maxima dintre un punct si un detector Atenuarea nivelului sonor cu distanta este data de relatia : A=0log D [m] unde - A reprezinta atenuarea [db] - D reprezinta distanta pentru care calculam atenuarea [m] Protectie EMP In camera de experimente E7 s-a prevazut un buton manual de detectie in caz de incendiu conventional si o sirena conventionala tip clopot. Acestea se vor conecta la bucla de detectie printr-un modul adresabil In/Out. Pentru protectia la EMP s-a prevazut la trecerea cablurilor de la subsol catre parter un filtru EMP cu linii. Pentru detectia la incendiu in camera E7 s-a folosit un detector de fum pentru tubulatura protejat intr-o cutie metalica cu protectie EMC. Pag 0/71
21 Echipamentele aferente subsistemului de detectie si avertizare la incendiu din subsol cladire Gamma, se vor monta in rack-uri cu protectie EMC Surse de alimentare cu energie electrica Toate sursele de alimentare, interne si externe, aferente subsistemului de detectie si alarmare la incendiu, trebuie sa fie certificate EN54-4 si sa permita monitorizarea in sistem a urmatoarelor stari: - lipsa alimentare - acumulator defect Sursele de alimentare trebuie sa asigure incarcarea acumulatorilor la un nivel de 80% din capacitate in 4 de ore Zonarea Sistemului de detectie si avertizare la incendiu Zonare Sistem de Detectie si Semnalizare la Incendiu Cladire Birouri - Subsol Suprafata Numar zona [mp] Descrierea zonei Adrese pe zona Zona Zona Incaperile B-S-03; B-S-16; B-S-17; B-S-18; B- S-19 Incaperile B-S-09; B-S-10; B-S-11; B-S-1; B- S-14 DF.1.001; DF.1.003; DF.1.005; DF.1.006; BAI.1.008; DF.1.009; DF.1.014; DF.1.018; BAI.1.03; DF.1.04; DF DF.1.010; DF.1.011; DF.1.013; DF.1.016; DF Zona Incaperile B-S-06; B-S-07; B-S-08 DF.1.00; BAI.B.01; DF.1.0; DF.1.05; BAI.1.06; SAI.1.07; DF.1.08; DF.1.09; BAI.1.030; DF.1.03 Zona Incaperea B-S-04 si Adapostul de Protectie Civila intre Axele B-C si 9-11 DF.1.033; DF.1.038; DF.1.039; BAI.1.040; DF.1.04 Zona 5 95 Cladire Birouri - Parter Zona Incaperea B-S-0 si Adapostul de Protectie Civila intre axele A-B si 9-11 din incaperea B-P-01 Zona Incaperile B-P-01; B-P-11; B-P-13 DF.1.043; DF.1.044; DF.1.045; DF.1.046; BAI.1.047; DF DP..00 DF..001; BAI..003; DF..005; DF.006; BAI..008; DF..009 Zona din incaperile B-P-04; B-P-08; B-P-10; B-P- 10A DP..00; DP..05; DP..037; DP..046; DP..048 Pag 1/71
22 Zona Zona Incaperile B-P-04; B-P-08; B-P-10; B-P-10A din incaperile B-P-06; B-P-07; B-P-09 DF..018; DF..01; BAI..03; DF..04; BAI..036; DF..038; DF..047; DF..049; DF..050; BAI..051 DP..06; DP..08; DP..09; DP..031; DP..033; DP..040; DP..04; DP..044 Zona Incaperile B-P-06; B-P-07; B-P-09 Cladire Birouri - Etaj 1 Zona din incaperile B-1-01; B-1-0; B-1-06 Zona Incaperile B-1-01; B-1-0; B-1-06 DF..07; DF..03; DF..034; DF..041; DF..043; BAI..045 DP.4.007; DP.4.008; DP.4.010; DP.4.01; DP.4.014; DP.4.00; DP.4.08; DP.4.036; DP BAI.4.005; DF.4.006; DF.4.009; DF.4.011; DF.4.013; DF.4.015; DF.4.01; DF.4.09; DF.4.037; BAI.4.04; DF Zona din incaperile B-1-07; B-1-08; B-1-09; B-1-10 DP.4.039; DP.4.045; DP.4.048; DP Zona Incaperile B-1-07; B-1-08; B-1-09; B-1-10 DF.4.040; DF.4.046; DF.4.049; DF Zona din incaperile B-1-11; B-1-1; B-1-13; B-1-14 Zona Incaperile B-1-11; B-1-1; B-1-13; B-1-14 DP.4.017; DP.4.03; DP.4.05; DP.4.30; DP DF.4.018; DF.4.04; DF.4.06; DF.4.31; DF Cladire Birouri - Etaj Zona din incaperile B--01; B--10; B--11 Zona Incaperile B--01; B--10; B--11 Zona Zona Zona din incaperile B--1; B--13; B--14; B-- 17; B--18 Incaperile B--1; B--13; B--14; B--17; B--18 din incaperile B--15; B--16 Zona Incaperile B--15; B--16 DP.5.001; DP.5.005; DP.5.014; DP.5.09; DP.5.037; DP.5.04; DP.5.047; DP.5.05; DP.5.056; DP.5.061; DP.5.077; DP.5.083; DP.5.096; DP DF.5.00; DF.5.006; DF.5.016; BAI.5.036; DF.5.041; DF.5.051; DF.5.060; BAI.5.073; DF.5.078; DF.5.100; BAI DP.5.009; DP.5.011; DP.5.018; DP.5.034; DP DF.5.010; DF.5.01; DF.5.019; DF.5.035; DF DP.5.00; DP.5.0; DP.5.04; DP.5.06; DP DF.5.01; DF.5.03; DF.5.05; DF.5.07; DF.5.03 Pag /71
23 Zona Zona Zona din incaperile B--19; B--0; B--1; B-- ; B--3 Incaperile B--19; B--0; B--1; B--; B--3 din incaperile B--4; B--5; B--6; B-- 7 DP.5.044; DP.5.049; DP.5.054; DP.5.057; DP DF.5.045; DF.5.050; DF.5.055; DT.5.058; DF DP.5.067; DP.5.070; DP.5.074; DP.5.080; DP.5.08 Zona Incaperile B--4; B--5; B--6; B--7 DF.5.068; DF.5.071; DF.5.075; DF Zona Zona Cladire Birouri - Etaj 3 din incaperile B--0; B--03; B--04; B-- 05; B--06 Incaperile B--0; B--03; B--04; B--05; B--06 DP.5.085; DP.5.087; DP.5.089; DP.5.091; DP.5.093; DP.5.097; DP.5.10 DT.5.086; DF.5.090; DF.5.094; DF.5.098; DF Zona din incaperile B-3-01; B-3-10; B-3-11 DP.6.001; DP.6.006; DP.6.08; DP.6.033; DP.6.037; DP.6.04; DP.6.063; DP.6.068; DP.6.073; DP.6.08; DP.6.099; DP.6.101; DP.6.107; DP Zona Incaperile B-3-01; B-3-10; B-3-11 DF.6.00; DF.6.007; BAI.6.011; DF.6.03; DF.6.041; DF.6.064; BAI.6.069; DF.6.083; DF.6.100; BAI.6.10; DF Zona Zona Zona din incaperile B-3-1; B-3-13; B-3-14; B-3-17; B-3-18 Incaperile B-3-1; B-3-13; B-3-14; B-3-17; B-3-18 din incaperile B-3-15; B-3-16 Zona Incaperile B-3-15; B-3-16 Zona Zona Zona din incaperile B-3-19; B-3-0; B-3-1; B-3- ; B-3-3 Incaperile B-3-19; B-3-0; B-3-1; B-3-; B-3-3 din incaperile B-3-4; B-3-5; B-3-6; B-3-7 DP.6.008; DP.6.01; DP.6.016; DP.6.035; DP DF.6.009; DF.6.013; DF.6.017; DF.6.036; DF DP.6.019; DP.6.01; DP.6.03; DP.6.05; DP.6.09 DF.6.00; DF.6.0; DF.6.04; DF.6.06; DF DP.6.044; DP.6.048; DP.6.051; DP.6.054; DP DF.6.045; DF.6.049; DF.6.05; DT.6.055; DF DP.6.060; DP.6.066; DP.6.071; DP.6.075; DP Zona Incaperile B-3-4; B-3-5; B-3-6; B-3-7 DF.6.061; DF.6.047; DF.6.07; DF Zona Zona Cladire Birouri - Etaj 4 din incaperile B-3-0; B-3-03; B-3-04; B-3-05; B-3-06 Incaperile B-3-0; B-3-03; B-3-04; B-3-05; B-3-06 DP.6.078; DP.6.080; DP.6.085; DP.6.087; DP.6.090; DP.6.09; DP DT.6.079; DF.6.086; DF.6.091; DF.6.093; DF Pag 3/71
24 Zona din incaperile B-4-01; B-4-10; B-4-11 DP.7.001; DP.7.006; DP.7.08; DP.7.033; DP.7.037; DP.7.04; DP.7.063; DP.7.068; DP.7.073; DP.7.08; DP.7.099; DP.7.101; DP.7.107; DP Zona Incaperile B-4-01; B-4-10; B-4-11 DF.7.00; DF.7.007; BAI.7.011; DF.7.03; DF.7.041; DF.7.064; BAI.7.069; DF.7.083; DF.7.100; BAI.7.10; DF Zona Zona Zona din incaperile B-4-1; B-4-13; B-4-14; B-4-17; B-4-18 Incaperile B-4-1; B-4-13; B-4-14; B-4-17; B-4-18 din incaperile B-4-15; B-4-16 Zona Incaperile B-4-15; B-4-16 Zona Zona Zona din incaperile B-4-19; B-4-0; B-4-1; B-4- ; B-4-3 Incaperile B-4-19; B-4-0; B-4-1; B-4-; B-4-3 din incaperile B-4-4; B-4-5; B-4-6; B-4-7 DP.7.008; DP.7.01; DP.7.016; DP.7.035; DP DF.7.009; DF.7.013; DF.7.017; DF.7.036; DF DP.7.019; DP.7.01; DP.7.03; DP.7.05; DP.7.09 DF.7.00; DF.7.0; DF.7.04; DF.7.06; DF DP.7.044; DP.7.048; DP.7.051; DP.7.054; DP DF.7.045; DF.7.049; DF.7.05; DT.7.055; DF DP.7.060; DP.7.066; DP.7.071; DP.7.075; DP Zona Incaperile B-4-4; B-4-5; B-4-6; B-4-7 DF.7.061; DF.7.047; DF.7.07; DF Zona Zona Cladire Birouri - Etaj 5 din incaperile B-4-0; B-4-03; B-4-04; B-4-05; B-4-06 Incaperile B-4-0; B-4-03; B-4-04; B-4-05; B-4-06 DP.7.078; DP.7.080; DP.7.085; DP.7.087; DP.7.090; DP.7.09; DP DT.7.079; DF.7.086; DF.7.091; DF.7.093; DF Zona din incaperile B-5-01; B-5-10; B-5-11 DP.8.003; DP.8.008; DP.8.030; DP.8.035; DP.8.039; DP.8.044; DP.8.065; DP.8.070; DP.8.075; DP.8.084; DP.8.101; DP.8.103; DP.8.109; DP.8.11 Zona Incaperile B-5-01; B-5-10; B-5-11 DF.8.004; DF.8.009; BAI.8.013; DF.8.034; DF.8.043; DF.8.066; BAI.8.071; DF.8.085; DF.8.10; BAI.8.104; DF Zona Zona Zona din incaperile B-5-1; B-5-13; B-5-14; B-5-17; B-5-18 Incaperile B-5-1; B-5-13; B-5-14; B-5-17; B-5-18 din incaperile B-5-15; B-5-16 DP.8.010; DP.8.014; DP.8.018; DP.8.037; DP DF.8.011; DF.8.015; DF.8.019; DF.8.038; DF.8.04 DP.8.01; DP.8.03; DP.8.05; DP.8.07; DP Pag 4/71
25 Zona Incaperile B-5-15; B-5-16 Zona Zona Zona din incaperile B-5-19; B-5-0; B-5-1; B-5- ; B-5-3 Incaperile B-5-19; B-5-0; B-5-1; B-5-; B-5-3 din incaperile B-5-4; B-5-5; B-5-6; B-5-7 DF.8.0; DF.8.04; DF.8.06; DF.8.08; DF.8.03 DP.8.046; DP.8.050; DP.8.053; DP.8.056; DP DF.8.047; DF.8.051; DF.8.054; DT.8.057; DF DP.8.06; DP.8.068; DP.8.073; DP.8.077; DP Zona Incaperile B-5-4; B-5-5; B-5-6; B-5-7 DF.8.063; DF.8.049; DF.8.074; DF Zona Zona din incaperile B-5-0; B-5-03; B-5-04; B-5-05; B-5-06 Incaperile B-5-0; B-5-03; B-5-04; B-5-05; B-5-06 DP.8.080; DP.8.08; DP.8.087; DP.8.089; DP.8.09; DP.8.094; DP DT.8.081; DF.8.088; DF.8.093; DF.8.095; DF Zona Etaj 6 : B-6-01; B-6-0 DF.4.056; BAI.4.057; BAI.4.059; DF Zona Casa scarii : incaperile B-S-05; B-P-0; B-1-03; B--07; B-3-07; B-4-07; B-5-07 BAI.1.034; DF.1.035; DF..011; BAI..01; DF..015; DF..016; BAI..017; DF.4.003; BAI.4.004; DF.5.106; BAI.5.107; BAI.6.103; DF.6.104; BAI.7.103; DF.7.104; BAI.8.105; DF Zona Detectorii din casa liftului DF.4.063; DF.4.064; DLT.B.0; DLT.B.03 Zona 69.5 Detectorii din golul de instalatii curenti slabi DLT.B.01 Cladire Casa Oaspeti - Subsol Zona Incaperile O-S-01; O-S-0; O-S-03 BAI.1.01; DF.1.0; BAI.1.03; DF.1.04; DF.1.05; DF.1.06; DF.1.07; DF.1.08; DF.1.09; DF.1.030; DF.1.031; DF.1.03; DF.1.033; DF Cladire Casa Oaspeti - Parter Zona din incaperile O-P-6; O-P-7 DP..00; DP..005; DP..006; DP..011; DP..104; DP..106; DP..110; DP..11; DP..114; DP..117 Zona Incaperile O-P-6; O-P-6A; O-P-7 BAI..001; DF..003; BAI..004; DF..010; BAI..103; DF..105; DF..107; DF..108; BAI..109; DF..113; DF..118 Pag 5/71
26 Zona din incaperile O-P-14; O-P-17; O-P-18; O-P- 19 DP..013; DP..017; DP..00; DP..07; DP..09; DP..031; DP..033 Zona Incaperile O-P-14; O-P-17; O-P-18; O-P-19 DF..014; DF..018; DF..01; DT..08; DT..030; DT..03; DT..034 Zona Zona Zona Zona Zona din incaperile O-P-0; O-P-04; O-P-09; O-P- 15; O-P-0 Incaperile O-P-0; O-P-04; O-P-09; O-P-15; O-P-0 din incaperile O-P-03; O-P-05; O-P-06; O-P- 07; O-P-08 Incaperile O-P-03; O-P-05; O-P-06; O-P-07; O-P-08 din incaperile O-P-11; O-P-1; O-P-16; O-P- 1 DP..016; DP..0; DP..04; DP..05; DP..035; DP..038; DP..040; DP..046; DP..05; DP..07 BAI..01; DF..015; DF..03; DF..06; DF..037; BAI..039; DF..041; DF..045; BAI..047; DF..053; BAI..063; DF..074 DP..048; DP..054; DP..057; DP..059; DP..061 DF..049; DF..055; DF..058; DF..060; DF..06 DP..065; DP..067; DP..069; DP..071; DP..077; DP..079; DP..081; DP..08; DP..084; DP..087; DP..089; DP..090; DP..09; DP..093; DP..095; DP..096; DP..098; DP..100 Zona Incaperile O-P-11; O-P-1; O-P-16; O-P-1 DF..066; DF..070; DF..07; BAI..075; DT..078; DT..080; DT..083; BAI..086; DF..088; DF..091; DF..094; DF..097; DF..099; BAI..101 Zona Incaperile O-P-4; O-P-5; C-P-01; C-P-01A DF.1.001; BAI.1.00; DF.1.003; BAI.1.005; BAI.1.006; DF.1.007; DF.1.008; DF.1.010; DF.1.011; DF.1.01; BAI.1.013; DF.1.014; DF.1.015; DF.1.00 Cladire Casa Oaspeti - Etaj 1 Zona din incaperea O-1-01 DP.3.004; DP.3.007; DP.3.014; DP.3.016; DP.3.04; DP.3.06; DP.3.064; DP.3.076; DP.3.078; DP.3.084; DP.3.085; DP.3.09; DP.3.094; DP.3.101; DP.3.10; DP.3.107; DP Zona Incaperea O-1-01 BAI.3.003; DF.3.005; DF.3.15; DF.3.05; DF.3.057; BAI.3.067; DF.3.077; DF.3.091; BAI.3.093; DF.3.100; DF Zona din incaperile O-1-1; O-1-13; O-1-14; O-1-15 DP.3.008; DP.3.010; DP.3.01; DP.3.019; DP.3.01; DP.3.0 Zona Incaperile O-1-1; O-1-13; O-1-14; O-1-15 DT.3.009; DFS.3.011; DFS.3.00; DT.3.03 Pag 6/71
27 Zona din incaperile O-1-16; O-1-17; O-1-18; O-1-19; DP.3.09; DP.3.031; DP.3.035; DP Zona Incaperile O-1-16; O-1-17; O-1-18; O-1-19; DFS.3.030; DT.3.03; DFS.3.036; DT Zona din incaperile O-1-0; O-1-1; O-1-; O-1-3 DP.3.041; DP.3.043; DP.3.047; DP Zona Incaperile O-1-0; O-1-1; O-1-; O-1-3; DFS.3.04; DT.3.044; DFS.3.048; DT Zona din incaperile O-1-6; O-1-5; O-1-6; O-1-7 DP.3.053; DP.3.055; DP.3.060; DP.3.06 Zona Incaperile O-1-4; O-1-5; O-1-6; O-1-7 DFS.3.054; DT.3.056; DFS.3.061; DT Zona Zona Zona Zona Cladire Casa Oaspeti - Etaj din incaperile O-1-03; O-1-03B; O-1-03C; O- 1-04; O-1-05 Incaperile O-1-03; O-1-03B; O-1-03C; O-1-04; O-1-05 din incaperile O-1-06; O-1-07; O-1-08; O-1-09 O-1-10 Incaperile O-1-06; O-1-07; O-1-08; O-1-09; O-1-10 DP.3.068; DP.3.070; DP.3.074; DP.3.080; DP.3.08 DF.3.069; DF.3.071; DF.3.075; DT.3.081; DFS DP.3.086; DP.3.088; DP.3.095; DP.3.097; DP DT.3.087; DF ; DT.3.096; DFS.3.098; DF Zona din incaperea O--01 DP.4.006; DP.4.008; DP.4.015; DP.4.017; DP.4.05; DP.4.07; DP.4.065; DP.4.076; DP.4.078; DP.4.084; DP.4.085; DP.4.09; DP.4.094; DP.4.101; DP.4.10; DP.4.107; DP Zona Incaperea O--01 BAI.4.005; DF.4.007; DF.4.16; DF.4.06; DF.4.058; BAI.4.068; DF.4.077; DF.4.091; BAI.4.093; DF.4.100; DF Zona din incaperile O--1; O--13; O--14; O-- 15 DP.4.009; DP.4.011; DP.4.013; DP.4.00; DP.4.0; DP.4.03 Zona Incaperile O--1; O--13; O--14; O--15 DT.4.010; DFS.4.01; DFS.4.01; DT.4.04 Zona din incaperile O--16; O--17; O--18; O-- 19; DP.4.030; DP.4.03; DP.4.036; DP Zona Incaperile O--16; O--17; O--18; O--19; DFS.4.031; DT.4.033; DFS.4.037; DT Zona din incaperile O--0; O--1; O--; O-- 3 DP.4.04; DP.4.044; DP.4.048; DP Zona Incaperile O--0; O--1; O--; O--3; DFS.4.043; DT.4.045; DFS.4.049; DT Zona din incaperile O--6; O--5; O--6; O-- 7 DP.4.054; DP.4.056; DP.4.061; DP Zona Incaperile O--4; O--5; O--6; O--7 DFS.4.055; DT.4.057; DFS.4.06; DT Pag 7/71
28 Zona Zona Zona din incaperile O--03; O--03B; O--03C; O- -04; O--05 Incaperile O--03; O--03B; O--03C; O-- 04; O--05 din incaperile O--06; O--07; O--08; O-- 09 O--10 Incaperile O--06; O--07; O--08; O--09; O--10 Casa scarii principale : incaperile O-1-11; O- -11 Casa scarii secundare: incaperile O-P-01; O- 1-0; O--0 DP.4.069; DP.4.071; DP.4.074; DP.4.080; DP.4.08 DF.4.070; DF.4.07; DF.4.075; DT.4.081; DFS DP.4.086; DP.4.088; DP.4.095; DP.4.097; DP Zona DT.4.087; DF ; DT.4.096; DFS.4.098; DF Zona BAI..009; BAI.3.001; DF.3.00; BAI.4.003; DF Zona BAI..04; DF..043; DF.3.065; BAI.3.066; DF.4.066; BAI Zona Etaj 3 : incaperile O-3-01; O-3-0 BAI.1.036; DF.1.04; DF.1.044; BAI Zona 44 8 Detectorii din golul de instalatii curenti slabi DLT.CO.01 Zona Detectorii din casa liftului DF.1.038; DF.1.040; DLT.CO.0 Cladire Casa Poarta Zona Zona din incaperile CP-P-01; CP-P-0; CP-P-03; CP-P-04 Incaperile CP-P-01; CP-P-0; CP-P-03; CP-P- 04 DP.3.00; DP.3.005; DP BAI.3.001; DF.3.003; DF.3.006; BAI.3.007; DF Cladire Laser, - Subsol Zona Coordonate: ax4-6// G laser - H laser DLF-FO.LP.01 Zona Coordonate: ax3-8// F laser - G laser DLF-FO.LP.01; BCI.LS.05 Zona Coordonate: ax3-8// E laser - F laser DLF-FO.LP.01 Zona Coordonate: ax3-8// D laser - E laser DLF-FO.LP.01 Zona Coordonate: ax3-10'// C laser - D laser DLF-FO.LP.01; BCI.LS.04 Zona Coordonate: ax9-11'// C laser - E laser DLF-FO.LP.01; BCI.LS.03 Zona Coordonate: ax3-10'// C laser - D laser DLF-FO.LP.01; BCI.LS.0 Zona Coordonate: ax3-8 // B laser - C laser DLF-FO.LP.01 Zona Coordonate: ax3-8 // A laser - B laser DLF-FO.LP.01; BCI.LS.01 Cladire Gamma - Subsol Zona Coordonate: ax6-10// Aexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.01 Zona Coordonate: ax-6// Aexp - Cexp DLF-FO.GP.01; DTUB.01; DTUB.0 Zona Coordonate: ax1-3// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.04; BCI.GS.05 Zona Coordonate: ax3-5// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; DTUB.03 Zona Coordonate: ax5-7// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.03 Zona Coordonate: ax7-9// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.0 Zona Coordonate: ax9-11// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax10-1// Aexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Pag 8/71
29 Zona Coordonate: ax10-1// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax1-14// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.11 Zona Coordonate: ax14-16// Aexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.10 Zona Coordonate: ax14-16// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.09 Zona Coordonate: ax15-16// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax13-15// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.08 Zona Coordonate: ax11-13// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.07 Zona Coordonate: ax9-11// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax7-9// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax5-7// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax3-5// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01 Zona Coordonate: ax1-3// Bexp - Cexp DLF-FO.GP.01; BCI.GS.06 Cladire Laser, Ateliere si - Parter Detectorii de fum deasupra tavanului fals Zona din incaperile L-P-05; L-P-41; L-P-4; L-P-45; L-P-46; L-P-47; L-P-48; L-P-49; L-P-50; L-P- 51; L-P-53; Hol Intrare Zona 16.9 Incaperile L-P-05; L-P-41; L-P-4; L-P-45; L- P-46 DLF.4.4 DF.4.15; DF.4.17; DF.4.18; DF.4.0; DF.4.3; DF.4.5 Zona Incaperile L-P-47; L-P-48; L-P-49 Zona Incaperile L-P-50; L-P-51 DF.4.49; DF.4.50 Zona Zona Zona din zona ce cuprinde incaperea L-P-53, Hol intrare, Spatiu Tampon si Coridor intre ax 11'-13' // Alaser - Blaser Zona ce cuprinde incaperea L-P-53, Hol intrare, Spatiu Tampon si Coridor intre ax 11'-13' // Alaser - Blaser din incaperea L-P-40 DF.4.04; DF.4.05; DF.4.07; DF.4.08; DF.4.13; DF.4.14 DP.4.38; DP.4.40 DF.4.39; DF.4.41; BAI.4.4; DF.4.43; DF.4.44; DF.4.45; DF.4.47; DF.5.76; BAI.5.85 DLF.5.10; DLF.5.11 Zona Incaperea L-P-40 BAI.4.01; BAI.4.03; DLT.01; DF.4.11; DF.4.1; DF.4.1; BAI.4.34; BAI.5.06; BAI.5.74 Zona din incaperile L-P-13; L-P-14; L-P-15; L-P-16; L-P-17; L-P-18; L-P-19; L-P-0; L-P-1; L-P- ; L-P-3; L-P-4; L-P-5; L-P-6; L-P-7; L- P-8; L-P-9; L-P-30; L-P-31; L-P-3; L-P-33; L-P-34; L-P-35; L-P-36; L-P-37; L-P-38; L-P- 39 DLF.4.3 Pag 9/71
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
3. MEMORIU TEHNIC. 1. Sistem de detectare, semnalizare și avertizare incendiu
3. MEMORIU TEHNIC 1. Sistem de detectare, semnalizare și avertizare incendiu Sistemul de detectare, semnalizare și avertizare incendiu este destinat protejarii obiectivului ''Refacerea instalatiei de incalzire
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113
Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.
Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește
NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR. Partea a IV-a Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu
NORMATIV PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU A CONSTRUCŢIILOR Partea a IV-a Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu CUPRINS CAPITOLUL 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE...2 CAPITOLUL 2 -
SITUAȚII DE URGENȚĂ Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 243 bis din
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - MDRAP Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor. Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu
Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
ORDINUL nr..din
ORDINUL nr..din...2013 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare", indicativ P118/3-2013
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE
Calea Severinului, Bl. 317 ab, 200233, CRAIOVA, Jud. Dolj Tel.: 0251 483627 ; Tel./Fax : 0251 418773 office@popservice.ro ; bender@popservice.ro; www.popservice.ro RELEE PENTRU MASURARE SI MONITORIZARE
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Pioneering for You Prezentare WILO SE
Pioneering for You Prezentare WILO SE Gabriel CONSTANTIN, Director Vanzari Aplicatii Industriale, WILO Romania srl Eficienta industriala Procese industriale si logistica 1. Introducere 2. Wilo SE date
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21
Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
SISTEME DE DETECȚIE ȘI ALARMARE LA INCENDIU
SISTEME DE DETECȚIE ȘI ALARMARE LA INCENDIU Polon-Alfa este o companie poloneză, care a fost implicată în cercetare și dezvoltare dar si în activitatea de producție, a sistemelor de detectare a incendiului
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Cablu Ethernet aparţinând categoriei 5e, clasa D pentru pozare fixă - testat până la o valoare de 100 MHz
Cablu Ethernet aparţinând categoriei 5e, clasa D pentru pozare fixă - testat până la o valoare de 100 MHz Cablu industrial de Ethernet Cat. 5e pentru montare fixă manta exterioară din compuşi fără halogeni
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Câmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
APLICAȚII CARACTERISTICI
APLICAȚII Calculatorul este un calculator cu două canale pentru măsurarea energiei termice din sistemele de încălzire și climatizare. Include funcțiile a două calculatoare. Se pot face 2 măsurători de
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
FIȘA TEHNICĂ. Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis. Despre produs
Nr. 227 / 26.05.2014, Ediția Nr.12, 1/6 Corp de iluminat interior FIRA-03-2xT8 Matis FIRA-03-218 DP, FIRA-03-236 DP, FIRA-03-258 DP Matis FIRA-03-218 SP, FIRA-03-236 SP, FIRA-03-258 SP Matis Despre produs
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL
Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL Se va studia functionarea familiei de circuite integrate TTL printr-un reprezentant al familiei standard si anume poarta SI-NU(circuitele care sintetizeaza functii