Transcript

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19 - MEMORIU GENERAL - Capitolul I - DATE GENERALE Memoriu general I.01 - Obiectul proiectului Obiectiv LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT Amplasament: Beneficiar de investitie: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi Proiectant: S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, Suceava Faza: proiect tehnic Data intocmirii: septembrie 2016 I.02 - Caracteristicile amplasamentului Amplasamentul se incadreaza conform normativelor in vigoare astfel: - zona de actiune a vantului: IMR- 50 ani qb = 0,6 KPa la 10m inaltime (conform CR1-1-4/2012) - zona de actiune a zapezii: IMR- 50 ani S k =2,5KN/mp (conform CR1-1-3/2012) - zona seismica de calcul (conform hartii de zonare seismica din Normativul P100-1/2013); IMR-225 ani ag = 0,16g, Tc=0,7s incadrarea in zona - amplasamentul este situat in satul Racovat, comuna Pomarla, judetul Botosani. - terenul are o suprafata de mp (din masuratori) parcela acces pe parcela pe latura est situatie juridica - amplasamentul apartine Statului Roman, fiind preluat in administrare de catre DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi conditii de fundare (conform studiu geotehnic intocmit de S.C. GEOFORAJ s.r.l. Botosani) - terenul este stabil - nivel hidrostatic se situeaza intre 2,5m si 3,0m de la CTN si are caracter fluctuant - geomecanic terenul este stabil - stratificatie: pagina 1 din 15

20 - MEMORIU GENERAL - - retele edilitare existente in zona - retea electrica - put apa - bazin vidanjabil - umplutura de pamant cu pietris - argila nisipoasa, galbena verzuie, plastic consistenta la plastic vartoasa - modul de asigurare a utilitatilor (conform Ordin 119/20014) - racord electric (existent) - modificari ale racordului existent au fost realizate conform avizului operatorului, E-ON Moldova S.A. - bazin vidanjabil (existent) - se va utiliza in exploatare bazinul vidanjabil existent - pentru vidanjarea periodica se va incheia un contract cu o societate specializata - pentru bazinul vidanjabil existent sunt asigurate distantele de siguranta sanitara conform Ordin 119/ ; distanta de la cea mai apropiata locuinta la bazinul vidanjabil este mai mare de 10m - put apa (existent) - se vor utiliza in exploatare puturile de apa existente - pentru puturile de apa existente sunt asigurate distantele de siguranta sanitara conform Ordin 119/ ; se asigura o distanta mai mare de 10m fata de orice sursa posibila de poluare (latrina, grajd, cotete, depozit de deseuri menajere si industriale, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd) - gospodarire deseuri menajere - pentru colectarea si depozitarea deseurilor se vor folosi buncare metalice ce asigura colectarea ambalajelor pentru saptamana, perioada la care va fi ridicat de catre o unitate specializata in colectarea deseurilor, conform contract - beneficiarul va asigura colectarea si depozitarea deseurilor conform prevederilor Ordinului 119/ I Caracteristicile constructiilor existente Sediu punct trecere a frontierei - regim de inaltime: parter + etaj 1 - suprafata construita - Sc = 372,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 745,0mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +4,7m - H MAX. COAMA = +8,25m zona control Compusa din copertina metalica (existent + extindere) si zona control - suprafata copertina - Sc = 460,0mp (cf. proiect /09) grup sanitar pagina 2 din 15

21 - MEMORIU GENERAL - - regim de inaltime: parter - suprafata construita - Sc = 24,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 24,5mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +2,10m - H MAX. COAMA = +4,05m - P.O.T. = 7%, C.U.T. = 0,1 Investitia este incadrata astfel: - categoria de importanta C (normala) (conf. HG 766/1997) - clasa de importanta conform P100-1/2013: a-iii-a - gradul de rezistenta la foc III I.04 - Elemente de trasare cu precizarea retragerilor fata aliniament (limita de proprietate dinspre strada) si celelalte limitele de proprietate, precizarea cotei 0,00 in cote RMN sau in raport cu elemente fixe din teren. - distanta fata de latura nord cf. plan situatie - distanta fata de latura est cf. plan situatie - distanta fata de latura sud cf. plan situatie - cota 0,00 este stabilita la +1,20 fata de CTS Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA - lista spatiilor interioare (incaperilor) si suprafetele utile a acestora, grupate pe niveluri; Structura functionala constructie principala PARTER P.01 hol (15,1mp) P.02 camera tehnica (8,7mp) P.03 hol (32,6mp) P.03 materiale curatenie (2,7mp) P.04 camera server (8,6mp) P.05 camera retinere (6,9mp) (initial camera control corporal) P.06 grup sanitar (13,7mp) P.07 birou operativ (14,0mp) P.08 birou sef PTF (14,0mp) P.09 spatiu linia II control (19,1mp) P.09 sala interviu (10,2mp) P.10 centrala termica (23,9mp) P.11 grup sanitar (8,9mp) P.12 hol (12,5mp) P.13 dispecerat (16,7mp) P.14 sala sedinte (24,6mp) P.15 grup electrogen (9,0mp) P.16 birou vama (18,0mp) P.17 birou sef tura (19,3mp) ETAJ MANSARDAT M.01 camera NPI barbati (12,3mp) M.01 camera NPI femei (11,8mp) M.02 baie (2,7mp) pagina 3 din 15

22 - MEMORIU GENERAL - M.02 baie (2,7mp) M.03 hol (4,0mp) M.04 camera cazare (14,3mp) M.05 baie (4,7mp) M.06 hol (3,0mp) M.07 camera cazare (14,3mp) M.08 baie (4,7mp) M.09 hol (3,0mp) M.10 camera cazare (25,4mp) M.11 baie (5,4mp) M.12 hol (3,9mp) M.13 hol + casa scarii (6,6mp) M.14 hol (5,6mp) M.15 camera cazare (28,2mp) M.16 baie (5,6mp) M.17 hol (4,7mp) M.18 hol (55,6mp) M.19 camera azilanti barbati (13,8mp) M.19 camera azilanti femei (13,8mp) M.20 baie (3,0mp) M.20 baie (3,0mp) M.21 hol (4,8mp) M.22 hol (3,6mp) M.23 hol (16,6mp) M.24 magazie (11,5mp) M.25 magazie (11,5mp) - circulatia pe verticala (parter-etaj 1) se realizeaza prin intermediul unei scari din beton armat (latime rampa scara 1,20m). Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ Se propun urmatoarele categorii de lucrari - CL01 LUCRARI REAMENAJARE SEDIU - CL02 LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL - CL03 COMPLETARE MAGAZIE LEMNE - CL04 PLATFORMA CUSTI CAINI - CL05 PLATFORMA PUBELE, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL - CL06 COMPLETARE UTILITATI - CL07 ZONA CONTROL PIETONI - CL08 LUCRARI ORGANIZARE SANTIER - CL09 LUCRARI ORGANIZARE SANTIER CONEXE - ACHIZITIONARE SI MONTAJ ECHIPAMENTE, UTILAJE CL01 LUCRARI REAMENAJARE SEDIU - instalatiile electrice din cadrul punctului de trecere a frontierei proiectate in anul 2008 au fost considerate de catre viitorii utilizatori ca fiind insuficiente pentru nevoile actuale fiind propusa completarea acestora. S-a propus realizarea unei instalatii suplimentare aparente, montata pe jghiab metalic din tabla 100x60x0,75. Camera tehnica aferenta acestor echipamente se va reamenaja conform cerintelor comunicate de catre Politia de Frontiera: linoleum antistatic, usa rezistenta la foc 60 minute, tavan casetat, tablou electric separat in interiorul spatiului. pagina 4 din 15

23 - MEMORIU GENERAL - - deoarece in proiectul initial nu a fost prevazuta o instalatie de curenti slabi, necesara pentru transferul de date s-a propus realizarea acestei instalatii, utilizand cabluri categoria 7/clasa F - conform solicitarilor Politiei de Frontiera se propune reamenajarea spatiului P.05 control corporal, situat la parter in spatiu pentru retinerea suspectilor, cu adaptarea acestui spatiu la aceste cerinte (refacere instalatie electrica, perete rezistent la lovituri, inchideri cu gratii metalice, montare teava perimetrala prinsa de perete). - conform solicitarilor Politiei de Frontiera se propune realizarea unui sistem video compus din 6 camere pentru supravegherea camerei de retinere, a camerelor NPI si camerelor pentru azilanti de la etaj - tratarea cu solutie ignifuga, anticarie, antifungica a sarpantei constructiei sediului punctului de trecere a frontierei, avand in vedere ca au fost identificate unele elemente ale sarpantei (capriori) afectate de carii. Efectul tratamentelor ignifuge este intre 2 si 5 ani functie de tipul de produs aplicat. Sarpanta constructiei sediului punctului de trecere a frontierei a fost executata in urma cu circa 5 ani. Solutia se impune datorita prevederilor legislatiei in vigoare, datorita faptului ca sarpanta este un element structural, fiind asigurata prin aceste operatiuni atat protectia la foc cat si protectia anticarie, antifungica. Inainte de tratarea cu solutie a sarpantei se vor indeparta zonele afectate de carii si se vor consolida. - pentru mascarea canalelor de cablu propuse pentru completarea instalatiei electrice se propune realizarea unui tavan casetat in holul principal de acces. - mascare la exterior cabluri retea ce fac legatura intre camera tehnica si cabine control cu jghiab metalic si placaj aluminiu compozit. - revizuire instalatie semnalizare incendiu prin amplasarea de senzori fum in camera tehnica si camera dispecerat si relocarea centralei de detectie in camera server - montare pardoseala linolemn antistatic in camera server - completare instalatie supraveghere video la parter camera retinere - instalatie incalzire camera retinere - sistem inchidere cu yala camera retinere - centura impamantare la camera tehnica, dispecerat, camera server CL02 LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL - instalatiile electrice existente au fost considerate de catre viitorii utilizatori ca fiind insuficiente pentru nevoile actuale fiind propusa completarea acestora. S-a propus realizarea unei instalatii suplimentare aparente pentru prize si curenti slabi (voce, date), utilizand prize 230V 3x2P+E si mufe RJ45 voce-date, prin montarea cablurilor pe un jghiab metalic 0,75x100x60mm. - Lucrarile la cabinele de control se pot completa cu realizarea unei pardoseli din parchet laminat, in acest moment solutia fiind pardoseala din beton simplu - deoarece au fost realizate lucrari la intradosul fermelor prin montarea unui tavan din panouri termoizolante sunt necesare lucrari de revizuire a instalatiei electrice, prin demontarea si montarea corpurilor iluminat copertina - cabinele de control achizitionate de catre constructorul anterior nu au fost montate si lipsesc o serie de elemente componente ale acestora. Pentru finalizarea acestora se propun urmatoarele lucrari - montare panouri PVC existente - achizitionare si montare sticla termoizolanta - realizare structura din teava metalica rectangulara - invelitoare din panouri termoizolante inclusiv accesorii (borduri tabla, jghiaburi, burlane) - pardoseala parchet laminat - montare si alimentare tablouri electrice pagina 5 din 15

24 - MEMORIU GENERAL - - instalatii electrice interioare curenti tari (prize, iluminat) - cabinele se vor amplasa pe suprafetele amenajate existente executate din pavele din beton vibropresat - realizare marcaje rutiere (120mp) - realizarea unui punct de control autovehicole inchis, amplasat sub copertina existenta, utilizand canalul de control existent si un rand de stalpi ai copertinei existente, pentru situatia in care controlul se face in conditii meteo defavorabile (ploaie, vant, zapada, temperaturi scazute), in baza expertizei tehnice - pentru evitarea infiltratiilor de ape pluviale in interiorul incintei, se propune ridicarea cotei punctului de control la nivelul insulelor de control - circa 25cm fata de cota actuala a platformei betonate - pentru stalpii suplimentari ce sunt necesari pentru sustinerea inchiderilor se vor executa fundatii izolate legate intre ele cu grinzi de fundare. In acest sens se va vor executa goluri in platforma existenta pentru executia fundatiilor, lucrari ce presupun taierea cu disc diamantat a platformei si sapaturi manuale. - Noua constructie are dimensiunea de 5,5x12,3m, pe structura metalica, cu inchideri din panouri termoizolante cu grosimea de 8cm si usi de acces sectionale cu dimensiunea de 4,0x4,5m. - infrastructura - fundarea se va face la adancimea fundatiilor copertinei existente - fundatii izolate sub stalpi metalici din beton (C16/20) cu bloc si cuzinet armat - inainte de turnarea cuzinetului se va monta buloanele de ancoraj - suprastructura - punctul control realizat sub copertina existenta are regimul de inaltime parter, forma regulata in plan, inscriindu-se intr-un dreptunghi cu dimensiunile laturilor 5,5x12,3m, pe structura metalica, cu inchideri din panouri termoizolante cu grosimea de 8cm si usi de acces sectionale cu dimensiunea de 4,0x4,5m. - structura de rezistenta este metalica cu patru travei de 3,0m pe latura longitudinala - cadrul curent al halei este format de stalpii HEA incastrati in fundatii si grinzi IPE Imbinarile stalp grinda si grinda grinda sunt realizate cu suruburi. - inchiderile sint realizate din panouri sandwich de grosime 8cm - contravantuirile halei sunt realizate din profile cornier cu aripi egale 50x5 si sunt dispuse in traveile marginale cat si in cadrul de fronton - alte lucrari complementare: montare si alimentare tablou electric, instalatii electrice interioare curenti tari (prize, iluminat) CL03 COMPLETARE MAGAZIE LEMNE - in vederea separarii compartimentelor de incendiu, avand in vedere ca distanta intre constructia punctului de trecere a frontierei si magazia de lemne este mai mica de 8m, se va realiza un perete rezistent la foc pe fatada catre punct. Peretele se va executa din zidarie BCA, cu tencuiala driscuita si strat finisaj cu tencuiala decorativa structurata, identica cu tencuiala utilizata la cladirea punctului de trecere a frontierei. Se mentioneaza faptul ca pozitia magaziei a fost determinata de vecinatatea centralei termice si de faptul ca pozitionarea pe alte amplasamente adiacente presupuneau lucrari costisitoare de taluzare datorita terenului in panta accentuata. pagina 6 din 15

25 - MEMORIU GENERAL - CL04 PLATFORMA CUSTI CAINI - pentru custile de caini aflate in administrarea Politiei de Frontiera avand dimensiunea de 6,10 x 2,35m s-a propus realizarea unei platforme betonate situate in zona bazinului vidanjabil, cu posibilitate de acces la o sursa de apa - stratificatie propusa pentru platforma betonata - fundatie piatra sparta, grosime 20cm - strat balast compactat, grosime 20cm - strat nisip, grosime 2cm - folie polietilena - beton rutier BcR4,0, grosime 20cm - taierea cu discuri diamantate a rosturilor de dilatatie - se va realiza un racord de la reteaua de alimentare cu apa (camin apometru put existent) la platforma betonata ce sustine custile pentru caini, prevazuta cu un robinet CL05 PLATFORMA PUBELE, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL - deoarece planseul de peste bazinul vidanjabil existent nu a fost hidroizolat s-a propus realizarea unei hidroizolatii la planseu, montarea unui capac peste gura vizitare si protejarea perimetrului acesteia pe doua laturi cu un parapet din zidarie caramida, in vederea finalizarii zonelor de contract intre aceasta constructie si terenul inconjurator - pentru amplasarea pubelelor de gunoi, accesul la bazinul vidanjabil si platforma pentru custile pentru caini se propune o platforma betonata din beton de ciment la drumuri executata intr-un singur strat, beton BcR4,0 in grosime de 20cm, avand 87,75mp - stratificatie propusa pentru platforma betonata - fundatie piatra sparta, grosime 20cm - strat balast compactat, grosime 20cm - strat nisip, grosime 2cm - folie polietilena - beton rutier BcR4,0, grosime 20cm - taierea cu discuri diamantate a rosturilor de dilatatie CL06 COMPLETARE UTILITATI - se propune imprejmuirea zonei putului de apa pentru asigurarea securitatii sanitare, fiind prevazut un perimetru inchis cu dimensiunea de 10x10m - amplasarea unui rezervor de apa cu capacitatea de 3000l - realizarea unor lucrari complementare putului (tablou electric, montaj echipamente), racord apa la consumatori, montare apometru CL07 LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI Au fost stabilite o serie de lucrari necesare pentru asigurarea controlului persoanelor fizice - pietoni, respectiv realizarea unui flux de control pentru aceasta situatie, reprezentand urmatoarele lucrari: imprejmuire zona control, realizare 2 cabine control inclusiv copertina protectie, largire alee pietonala. Au fost prevazute urmatoarele lucrari - realizare alee circulatie pietonala cu latimea de 2,25m, executata din pavele beton vibropresat, prin largirea aleii pietonale existente - realizare imprejmuire alee pietonala cu inaltimea de 1,80m avand lungimea de 162ml - amplasare 2 cabine de control cu dimensiunile 2,65m (lungime) x 1,70m (latime) x 2,60m (inaltime) pentru angajatii de la Politia de Frontiera si Punctul Vamal pagina 7 din 15

26 - MEMORIU GENERAL - - cabinele de control se executa din tamplarie PVC montata pe o fundatie din beton armat, cu invelitoare din panouri termoizolante, pardoseala interioara din parchet laminat - montare si alimentare tablouri electrice - realizare instalatii curenti tari si instalatii curenti slabi - realizare copertina protectie cu dimensiunea 8,0x5,0m, pentru facilitarea controlului pe timp defavorabil - infrastructura copertina - sistemul de fundare recomandat este fundarea directa in teren natural - fundatii izolate sub stalpi metalici din beton (C16/20) cu bloc si cuzinet armat, - inainte de turnarea cuzinetului se va monta buloanele de ancoraj - suprastructura copertina - copertina are forma regulata in plan, inscriindu-se intr-un dreptunghi cu dimensiunile laturilor 8,0x5,0m, pe structura metalica, cu invelitoare din panouri termoizolante cu grosimea de 8cm - cadrul curent copertinei este format de stalpii HEA incastrati in fundatii si grinzi IPE. Imbinarile stalp grinda si grinda grinda sunt realizate cu suruburi. - contravantuirile halei sunt realizate din profile cornier cu aripi egale 50x5 si sunt dispuse in traveile marginale cat si in cadrul de fronton CL08 ORGANIZARE SANTIER Cuprind urmatoarele tipuri de lucrari - panou de prezentare a investitiei montate pe santier - pichet incendiu - baraca tip pentru muncitori CL09 CHELTUIELI CONEXE ORGANIZARII DE SANTIER Cuprinde consum energie electrica la contor pentru consumatori forta ECHIPAMENTE, UTILAJE - cuprind echipamente aferente racordului de la put la consumatori (camin, apometru), echipamente complementare put apa (cupla termoconstructiva, tablou electric put apa, electrozi nivel, comutator nivel), rezervor apa 3000l, echipamente conexe hidroforului, echipamente aferente instalatiei curenti slabi (switch 48 porturi, switch cabine), aparat aer conditionat camera tehnica - sistem supraveghere video compus din camere IP 4MP, NVR 8 camere IP, switch POE, switch GIGABIT, modul SFP, HDD, media convector, UPS 1000VA, monitor 22 inch, conectica - Sistemul video propus va asigura supravegherea video a urmatoarelor locatii: - la parter camera retinere (2 camere supraveghere) - la etaj hol acces zona NPI compusa din: camera NPI barbati, baie, camera NPI femei (2 camere supraveghere) - la etaj hol acces zona azilanti compusa din: camera azilanti barbati, baie, camera azilanti femei (1 camera supraveghere) - la etaj hol distributie catre zona NPI si zona azilanti (1 camera supraveghere) III.08 Solutii tehnice de asigurare cu utilitati Bransament electric pagina 8 din 15

27 - MEMORIU GENERAL - Alimentarea cu energie electrica a constructiilor proiectate se face din bransamentul existent, conform avizului E-ON Moldova. Instalatii exterioare de alimentare cu apa o Alimentarea cu apa rece se realizeaza din put propriu existent. o Pentru puturile de apa existente sunt asigurate distantele de siguranta sanitara conform Ordin 119/ ; se asigura o distanta mai mare de 10m fata de orice sursa posibila de poluare (latrina, grajd, cotete, depozit de deseuri menajere si industriale, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd) Instalatii exterioare de canalizare menajera si pluviala - Apele uzate rezultate sunt deversate intr-un bazin vidanjabil existent pe parcela. Pentru bazinul vidanjabil existent sunt asigurate distantele de siguranta sanitara conform Ordin 119/ ; distanta de la cea mai apropiata locuinta la bazinul vidanjabil este mai mare de 10m. - Pentru vidanjarea periodica se va incheia un contract cu o societate specializata Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea nr. 10/1995 cu completarile ulterioare) IV.01 - Cerinta «A» REZISTENTA SI STABILITATE Constructia se incadreaza in clasa III de importanta si respecta prevederile normativelor in vigoare. IV.02 - Cerinta «B» SIGURANTA IN EXPLOATARE SIGURANTA CU PRIVIRE LA CIRCULATIA ORIZONTALA INTERIOARA SI EXTERIOARA - alunecare (pardoseli) - se utilizeaza pardoseli adaptate spatiilor respective - siguranta circulatiilor se va asigura prin eliminarea proeminentelor si asperitatilor in planul vertical al peretilor - nu exista muchii vii, ascutite care pot provoca rani - impiedicare (denivelări mici şi neanunţate) - caile de evacuare si pardoselile nu au denivelari - nu se prevad denivelari mici si neanuntate in cadrul constructiei - contactul cu proeminenţe joase - pentru toate circulatiile, golurile au fost dimensionate respectandu-se inaltimea libera admisa - 2,10m. - contactul cu elemente verticale laterale pe căile de circulaţie - se vor respecta normele in vigoare - contactul cu suprafeţe transparente (usi, ferestre si pereti din sticla cu parapet avand h<0,9m sau fara parapet) - nu este cazul - siguranţa cu privire la deschiderea uşilor (loc pentru deschidere) - au fost prevazute spatii pentru deschiderea in siguranta a usilor - coliziunea cu alte persoane, piese de mobilier sau echipamente (gabarite, fluxuri funcţionale) - se vor respecta normele in vigoare - siguranţa cu privire la coliziunea cu obiecte sau utilaje aflate in deplasare (la inălţime, la nivelul pardoselii, la nivelul inferior circulaţiei) pagina 9 din 15

28 - MEMORIU GENERAL - - se vor respecta normele in vigoare - separarea circulatiei pietonale de cea a vehicolelor - se vor respecta normele in vigoare SIGURANTA CU PRIVIRE LA SCHIMBARILE DE NIVEL - necesitatea, inaltimea şi alcatuirea parapetelor - la ferestrele cu parapetul mai mic de 90cm se prevad balustrade - denivelări - se vor respecta normele in vigoare SIGURANTA LA DEPLASAREA PE SCARI SI RAMPE - oboseala excesiva (dimensionare trepte, panta rampe, podeste odihna) - treptele exterioare au inaltimea de 15cm - cadere (balustrade) - inaltimea balustradelor 95cm - alunecare (materiale pentru suprafaţa de călcare) - siguranta circulatiilor se va asigura prin utilizarea pardoselilor adaptate spatiului respectiv si eliminarea proeminentelor si asperitatilor in planul vertical al peretilor - trepte exterioare executate din beton simplu - impiedicare - se vor respecta normele in vigoare - lovire, coliziune - nu exista muchii vii, ascutite care pot provoca rani - caile de evacuare si pardoselile nu au denivelari, - nu se prevad denivelari mici si neanuntate in cadrul constructiei SIGURANTA CU PRIVIRE LA ILUMINAT - intreruperea alimentării cu energie electrică in caz de avarii - se vor respecta normele in vigoare - evitarea sau limitarea fenomenului de orbire (corpuri de iluminat sau ferestre) - se vor respecta normele in vigoare SIGURANTA CU PRIVIRE LA DEPLASAREA CU ASCENSOR SAU SCARI RULANTE SIGURANTA CU PRIVIRE LA AGRESIUNI PROVENITE DIN INSTALATII - electrocutare, arsura, oparire, degerare, explozie, intoxicare, contaminare si otravire - se vor respecta normele in vigoare - contact cu elemente de instalatii - proiectarea instalatiilor electrice s-a facut astfel incat sa asigure protectia impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte. - siguranta in folosirea instalatiilor se asigura prin instruirea utilizatorilor. SIGURANTA CU PRIVIRE LA LUCRARILE DE INTRETINERE (posibilitate intretinere) SIGURANTA CU PRIVIRE LA EFRACTIE SI PATRUNDEREA ANIMALELOR DAUNATOARE SI INSECTELOR - impiedicarea forţării din afară - se vor respecta normele in vigoare ELIMINAREA BARIERELOR ARHITECTURALE PENTRU CIRCULATIA LIBERA A PERSOANELOR CU HANDICAP - rampe, ascensoare, culoare de circulaţie, posibilitate de intoarcere, cotituri - se vor respecta normele in vigoare - cabine sanitare speciale pagina 10 din 15

29 - MEMORIU GENERAL - - se vor respecta normele in vigoare - modalităţi de informare şi atenţionare specifice persoanelor cu diverse probleme care ţin de percepţie - se vor respecta normele in vigoare IV.03 - Cerinta «C» SECURITATEA LA INCENDIU Constructia sediului PTF are gradul III de rezistenta la foc. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative: - P Normativul de siguranta la foc a constructiilor - P118/ Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a II-a Instalatii de stingere - P118/ Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, partea a III-a Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare - HGR 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii/autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor, modificata si completata cu Hotararea nr. 19/ Ordinul MI 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de protectie impotriva incendiilor - alte acte normative si STAS-uri referitoare la constructii si instalatii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Siguranta la foc a intregului compartiment de incendiu se realizeaza prin mentinerea riscurilor de incendiu in limitele admise, limitarea propagarii incendiilor pe o perioada de timp normata, asigurarea posibilitatilor de evacuare a persoanelor si bunurilor, echiparea cu sisteme de semnalizare si stingere a incendiilor, etc. Prin sistemul constructiv, materiale folosite, conformatie si pozitionare pe teren cladirea a fost proiectata in spiritul reglementarilor in vigoare astfel incat sa aiba o buna comportare in caz de incendiu, sa nu pericliteze siguranta persoanelor din cladire sau a cladirilor vecine si sa usureze accesul si actiunile echipelor speciale de interventie. IV.04 - Cerinta «D» IGIENA, SANATATE SI MEDIU ASIGURAREA CONDITIILOR DE IGIENA SI SANATATE IN CLADIRE a) IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR Confortul igienic va asigura prin folosirea unor finisaje usor de intretinut, prin echipamentele si instalatiile existente care asigura calitatea apei si prin controlul evacuarii deseurilor. b) REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI Pe perioada santierului nu se vor folosi tehnici si substante poluante. Deseurile rezultate vor fi evacuate pe baza unui contract cu una dintre societatile de salubrizare. Depozitarea temporara a deseurilor si a materialelor de constructii va fi astfel efectuata incat sa nu permita infestari ale solului. Deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita in containere, separat pe tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate in europubele amplasate pe o platforma din incinta si ridicate periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu primaria locala. Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare. pagina 11 din 15

30 - MEMORIU GENERAL - IV.05 - Cerinţa «E» IZOLAREA TERMICA SI ECONOMIA DE ENERGIE Izolarea termica a cladirii se va asigura prin modul de alcatuire al elementelor anvelopante. a) IZOLAREA HIDROFUGA Se vor respecta normele in vigoare. IV.06 - Cerinta «F» PROTECTIA LA ZGOMOT Confortul acustic se asigura prin configuratia elementelor constructive si de finisaj (pereti interiori si exterior, plansee, izolatii intrados invelitoare). Capitolul V - MASURILE DE PROTECTIE CIVILA Cladirea nu este prevazuta cu adapost de protectie civila. Capitolul VI - AMENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI Lucrari de colectare si evacuare a apelor pluviale In interiorul amplasamentului studiat, apele pluviale se vor colecta catre spatiile verzi adiacente si catre platformele betonate si arterele existente. Devieri si protejari utilitati publice Lucrarile propuse nu implica lucrari de deviere sau protejari de utilitati publice La executia lucrarilor se va acorda o atentie deosebita modului in care se vor realiza sapaturile sau celelalte procedee tehnologice de executie a lucrarilor pentru a nu se avaria retelele existente pe amplasament. Inainte de inceperea executiei lucrarilor, Beneficiarul va pune la dispozitia Constructorului toate planurile privind pozitionarea si identificarea retelelor pentru a se evita aparitia degradarii retelelor. Se vor ridica la cota capacele caminelor de canalizare, gratarele de canalizare pluviala si rasuflatoarele de gaz existente pe zonele afectate de lucrari. Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele Se vor utiliza racordurile existente. In ceea ce priveste lucrarile provizorii, organizarea de santier, asigurarea apei si a energiei electrice necesare proceselor de executie acestea cad in sarcina Antreprenorului. Acestea se obtin din surse locale cu acordul furnizorilor. Capitolul VII - ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat atat pentru perioada de executie a lucrarilor cat si pentru perioada ulterioara. In general, ca urmare a realizarii lucrarilor de reabilitare, impactul asupra factorilor de mediu va fi pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social. In timpul executiei lucrarilor nu se vor utiliza materiale poluante. Impactul asupra mediului ca urmare a realizarii unor conditii de circulatie superioare celor actuale se va manifesta prin: - Scaderea poluarii aerului, prin reducerea emisiilor de substante poluantepraf, datorata unei suprafete de rulare moderne; - Reducerea vibratiilor ca urmare a refacerii structurii rutiere. Se vor respecta urmatoarele reglementari de mediu: pagina 12 din 15

31 - MEMORIU GENERAL - - Directivele 85/337/EC si 97/11/EC - Legea nr. 137/1995 şi Directiva 85/337/EC amendata de directiva 97/11/CE - alte legi si reglementari in vigoare cu privire la protectia mediului. Conform legislatiei in vigoare, organizarea de santier va fi analizata si fixata de Constructor. Constructorul va obtine acordul Beneficiarului in ceea ce priveste amplasamentul organizarii de santier. Organizarea de santier va fi amplasata pe platforme special amenajate. Dotarea va fi corespunzatoare. Dupa terminarea executiei obiectivului de investitie, Constructorul va aduce terenul ocupat de organizarea de santier la starea initiala. Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Masuri generale privind organizarea de santier - in interiorul santierului se vor purta obligatoriu, de catre toate persoanele care au acces, casti de protectie - pentru a evita accidentarea muncitorilor, prin caderi de la inaltime, se vor monta panouri de avertizare si se va imprejmui zona de lucru cu plase de protectie montate pe schele de inventar omologate - muncitorii care urmeaza sa lucreze la inaltime vor fi instruiti si vor semna instructajul de protectia muncii la inaltime la inceperea lucrului. Vor fi dotati cu echipament de lucru la inaltime - la inaltime zona de lucru se va imprejmui, iar muncitorii vor fi echipati cu casti de protectie si centuri de siguranta legate de elemente verificate fixe si stabile - lucrul la inaltime se va intrerupe pe vreme de polei, ceata sau vant - pentru fumat se vor amenaja locuri speciale - materialul lemnos se va asigura impotriva incendiului prin acoperire cu substante ignifuge - se interzice exploatarea instalatiei electrice defecte sau provizorii - panou de identificare investitie - depozitarea materialelor hidrofile, a sculelor si a altor materiale se va face in locuri special amenajate - restul materialelor folosite in opera se vor depozita in curte - este interzisa depozitarea materialelor pe domeniul public. - se vor pastra in permanenta locurile de munca si caile de acces curate si usor accesibile. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. pagina 13 din 15

32 - MEMORIU GENERAL - Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Capitolul VIII - DISPOZITII FINALE Trasarea lucrarilor Trasarea lucrarilor pe teren se va realiza conform proiect. Verificarea proiectului. Categoria de importanta a constructiei Lucrarile proiectate se incadreaza in categoria de importanta C fiind necesara verificarea lor la categoriile A1, A2 si C de catre specialisti atestati MLPLT. Lucrarile proiectate se incadreaza in categoria de importanta C - constructie de importanta normala. Avize si acorduri Avizele si acordurile se vor obtine in conformitate cu specificatiile din Certificatul de Urbanism. Laboratoarele Constructorului si testele care cad in sarcina sa Constructorul va asigura verificarile/incercarile necesare prin intermediul unui laborator autorizat. Materialele procurate vor fi insotite de Declaratii de conformitate / Performanta sau orice alt document care sa ateste calitatea materialelor conform reglementarilor tehnice in vigoare. Toate materialele si produsele care nu sunt realizate în baza unui STAS si pe care Constructorul le va pune în opera, obligatoriu vor fi insotite de: - agrementul tehnic elaborat de institutii atestatei; - certificatul de conformitate emis potrivit normelor în vigoare Masurarea lucrarilor Se vor face masuratori si verificari dupa executarea fiecarei lucrari de constructii, indiferent daca aceasta va fi ascunsa sau vizibila. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute în fazele de executie se va realiza obligatoriu numai pe baza solutiilor stabilite de Proiectant cu acordul Consultantului/Beneficiarului. Curatenia pe santier În vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarii va asigura ordinea si curatenia, atat în incinta organizarii de santier cat si în zona lucrarilor. Materialele si echipamentele se vor depozita in locuri special amenajate. Se vor respecta conditiile din avize. La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier si se va curata terenul din zona. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier Lucrarile executate vor fi protejate prin semnalizare corespunzatoare. Se va evita lasarea timp indelungat a sapaturilor deschise. Materialele necesare executiei lucrarilor vor fi pastrate in cadrul organizarii de santier. Se vor respecta normativele si legile in vigoare. pagina 14 din 15

33 - MEMORIU GENERAL - Servicii sanitare Deoarece santierul se afla in comuna Pomarla, in caz de urgente medicale se va apela la serviciile medicale din municipiul Dorohoi. In caz de urgente majore se va apela telefonic la numarul 112-Sistemul National unic pentru Apeluri de Urgenta. In incinta santierului sau la punctele de lucru vor exista puncte de prim ajutor. Accesul la amplasament Accesul pe amplasament se realizeaza din drumul judetean Capitolul IX - GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI Pentru realizarea proiectului este propusa o perioada de 6 luni, din care perioada aferenta lucrarilor de constructii montaj este de 3 luni, conform tabel anexat. Nr. Crt. LUNA / LUCRARI CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren 3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 3.3 Proiectare si inginerie 3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 3.5 Consultanta 3.6 Asistenta tehnica CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 4.2 Montaj utilaje tehnologice 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport 4.5 Dotari 4.6 Active necorporale CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier Lucrari de constructii Cheltuieli conexe organizarii santierului 5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL GENERAL TOTAL Intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 15 din 15

34 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Memoriu tehnic specialitate lucrari sistematizare Obiectiv LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT Amplasament: Beneficiar de investitie: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi SITUATIA EXISTENTA Amplasamentul este situat in satul Racovat, comuna Pomarla, judetul Botosani avand o suprafata totala de 12257mp (din masuratori). - amplasamentul apartine Statului Roman, fiind preluat in administrare de catre DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi - forma neregulata - acces auto parcela pe latura est - particularitati topografice teren cu declivitate de la sud la nord CONDITII DE FUNDARE: - terenul este stabil şi neinundabil; - geomecanic terenul este stabil NIVELUL HIDROSTATIC: - in forajele executate conform studiului geotehnic intocmit in anu 2015 de catre S.C. GEOFORAJ s.r.l. apa subterana a fost interceptata la adancimi de 2,5m si 3,5m avand caracter fluctuant LUCRARI PROIECTATE SISTEMATIZARE VERTICALA Lucrarile ce fac obiectul prezentului contract sunt: - platforma custi caini, prin realizarea unei platforme din beton rutier BcR4,0 cu grosimea de 20cm, avand 39mp - artere platforma pubele, prin realizarea unei platforme din beton rutier BcR4,0 cu grosimea de 40cm, avand 87,75mp - zona control pietoni, prin extinderea aleilor pietonale existente cu 124,80mp, aleile fiind executate din pavele beton autoblocante cu grosimea de 6cm Structura pentru aleea rutiera (platforma custi caini si platforma pubele) - strat de uzură din beton de ciment rutier BcR 4,0 în grosime de 20cm; - hartie Kraft sau folie polietilena - strat de legătură din nisip pilonat în grosime de 2cm; - 20cm strat fundatie din piatra sparta compactata - 20cm strat fundatie din balast compactat pagina 1 din 8

35 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Stratificatie alei pavaj beton vibropresat - strat de uzură din pavele autoblocante din beton de ciment prefabricate în grosime de 6cm, de forma rectangulara, culoare gri - strat de legatura din nisip pilonat, compactat cu placa vibratoare, grosime 5cm - strat de fundatie din balast compactat in grosime de 40cm - pat de pământ tip P4 nivelat şi compactat; - borduri prefabricate pe fundatie din beton, 10,0x15,0x50,0cm - se vor utiliza: - bordurile existente ce se vor desface si se vor monta pe noul amplasament (53,70ml) - borduri noi pentru delimitarea aleii pietonale (31,70ml) Imbinarea intre borduri Se vor respecta detaliile de executie. Delimitarea laturilor adiacente (perpendiculare sau nu) se realizeaza prin taierea bordurilor la unghiul respectiv si imbinarea celor doua bucati conform trasare. Lucrari de colectare si evacuare a apelor pluviale Apele meteorice de pe aleile pietonale si platformele propuse se vor deversa catre spatiile verzi adiacente. Platformele si aleile se realizeaza cu o panta de minim 2%. EXECUTIA LUCRARILOR DE SISTEMATIZARE Pregatirea suprafetei (decopertare amplasament) Categoria de lucrari se refera la lucrarile necesare pentru decopertarea zonelor ce vor fi amenajate cu alei pietonale si auto In zonele in care sunt fost pozate retele subterane (bransament electric, racord canalizare si apa) se va executa sapatura manuala pentru protectia acestora. Terasamentele, sunt lucrări care se executa in vederea amenajării elementelor geometrice ale platformei si patului zonei ce se amenajeaza (alei, spatii verzi), in plan si in profil longitudinal. Operatiunile necesare a se realiza pentru amenajarea platformei aleilor, cuprind executia următoarelor categorii de lucrări, astfel: - lucrări pentru înlăturarea manuala, in afara zonei aleilor, a noroiului prin strângerea in grămezi, transport direct si aplanarea lui, sau încărcarea intr-un mijloc de transport auto; - lucrări de săpaturi, umpluturi si compactări, executate mecanizat, cu realizarea compensărilor de material sau cu aport de material pe portiunile unde se impune - lucrări de reprofilare mecanica a zonelor, in vederea aducerii la cota, executate cu autogrederul Pentru asigurarea cotelor si dimensiunilor din proiect, terasamentele se vor realiza, in marea lor parte, prin efectuarea de săpaturi. Pentru terasamentele care se efectueaza cu umpluturi, ele vor fi realizate cu materialul rezultat din săpătura efectuata pentru sistemul rutier si va trebui sa pagina 2 din 8

36 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava corespunda, din punct de vedere al caracteristicilor, ca pamant de umplutura la realizarea patului zonei studiate. Săpaturile, se vor realiza mecanizat cu descărcarea direct in mijlocul auto de transport. Imprastierea si compactarea pamantului de umplutura, se va realiza cu mijloace mecanice, prin asternerea in straturi succesive, cu grosimea maxima de 15 cm. In timpul compactări pamantul se va uda, cu autocisterna, pina la atingerea umiditatii optime de compactare a fiecărui strat. Pamantul rezultat ca neconform, va fi încărcat in auto si transportat la depozitul de pamant. Prin alegerea locatiilor pentru depozitul de pamant, se asigura o distanta maxima de transport, pentru pamantul împrumutat cit si pentru cel depozitat, de maximum 5,00 km. După finalizarea lucrărilor de depozitare a pamantului (rezultat din săpătura din platforma drumului), se va trece la faza de executie lucrări necesare aducerii terenului afectat, de lucrările de executie, la valoarea avuta initial. Realizarea platforme si alei pietonale si auto Conform cotelor indicate in planul de situatie se vor realiza platforme si alei pietonale, de latimi variabile. Platformele sunt realizate din imbracaminte din beton rutier si pavele autoblocante din beton de ciment prefabricate în grosime de 6cm, de forma rectangulara, culoare gri. Amenajarea în profil transversal s-a făcut pentru a se realiza corespunzător scurgerea apelor, adoptându-se pante unice de 2%. La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor in vigoare. Materialele folosite vor fi in concordanţă cu prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995 cu completarile ulterioare. Terasamentele de pământ se execută conform normelor Ts şi Normativului C , manual. Compactarea se realizează mecanizat, cu placa vibratoare pe zona înguste. Lucrarile prevazute sunt evidentiate in listele de cantitati. Nivelul de performanta cerut pentru lucrarile proiectate este indicat in memoriile de specialitate si caietele de sarcini Pentru montarea pavajului este necesara stabilirea exacta a configuratiei terenului ce urmeaza sa fie amenajat, figurandu-se pe o schita zonele ce trebuie pavate. Apoi, in functie de tipul amplasamentului si de modelele ce urmeaza sa fie realizate, se stabilesc tipul, grosimea, culorile si necesarul de elemente de pavaj, borduri si jgheaburi. Materiale Conditiile tehnice de calitate ale pavelelor vor corespunde SR EN 1338:2004 si SR EN 338:2004 / AC: Pavele din beton. Conditii si metode incercari Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. Etapele de montaj Excavaţii, sapaturi şi umpleri Se inlatura de pe zona ce urmeaza a fi pavata un strat de pamant de la suprafata de grosime 20 50cm. Daca suprafata e plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii. Adancimea de excavare se calculeaza astfel: grosimea pavajului + 50mm patul de pavaj mm stratul de baza. pagina 3 din 8

37 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se umplu cu pietris si se compacteaza. Se va compacta toata suprafata decopertata in cazul cand stratul de baza este din beton. Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului de pietris in sol se pot utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza. Pentru dezafectarea platformelor betonate existente se va utiliza un excavator cu ciocan pneumatic. După îndepărtarea molozului rezultat, se va reface stratul de fundaţie conform proiectului, prin completarea cu pietriş şi nisip a stratului suport sau dacă e cazul stratul suport se va reface integral. Compactarea se va realiza cu cilindri compactori. Se va realiza un număr de treceri succesive atât cât să rezulte gradul de compactare menţionat în proiect. Înainte de executia stratului de uzera al pistelor si aleilor vor fi verificate calitatea fundaţiei, compactarea, cotele, etc. Stratul de fundaţie va avea aceleasi pante transversale ca si stratul de uzura. Montaj borduri La montajul elementelor de borduri de beton trebuiesc respectate prevederile şi prescripţiile tehnice legale în vigoare. În principal sunt valabile liniile directoare şi prevederile pentru construcţia străzilor, a trotuarelor, aleilor pentru pietoni, etc. Ca bază pentru un montaj profesional sunt valabile datele actuale din normativele şi specificaţiile tehnice din construcţii, cât şi detaliile de execuţie din proiectele de specialitate. Pentru a evita anumite deplasări în timpul montajului, se recomanda următoarele: - utilizarea unor dispozitive de ridicat corespunzătoare ca şi ajutor la montaj; - conform normelor de calitate ale elementelor de borduri de beton (SR EN 1340:2004 şi SR EN 1340:2004/AC:2006) sunt admise deviaţii de ± 3-5 mm la dimensiunile elementelor de borduri de beton din valoarea nominală şi acest lucru trebuie avut în vedere la montajul elementelor de borduri de beton prin realizarea unui pat de montaj corespunzător Fundaţia Când elementele de borduri prefabricate din beton se montează pe strat de bază de beton, acesta urmăreşte conturul exact al suprafeţei ce urmează a fi utilizată pentru fixarea elementelor de borduri prefabricate din beton. Pentru trasarea aliniamentului se folosesc ţăruşi de lemn (sau bare de oţel) şi sfoară. După nivelarea şi compactarea terenului de fundare, se poate turna betonul. În funcţie de destinaţia construcţiei, fundaţia trebuie realizată din beton de cel puţin clasa C 16/20. Pentru elementele prefabricate din borduri de beton montate pe suport flexibil de pietriş se utilizează aceiaşi metodă de trasare, după care se realizează o săpătură de fundaţie continuă cu adâncimea de mm. Lăţimea fundaţiei trebuie să fie mai mare cu cel puţin 100 mm decât lăţimea bordurii pentru a se putea permite încastrarea ei, după care se aşterne şi se compactează stratul de pietriş pe care se fixează elementele de borduri prefabricate din beton. Montarea şi alinierea Pe fundaţia de beton întărit se toarnă un strat de mortar de ciment (1:3 ciment / nisip) de cca. 25 mm grosime, pe care se fixează elementele de bordură din beton. Acestea se montează astfel încât sarcina să fie uniform distribuită pe suprafaţa stratului de mortar de ciment. Suprafeţele de contact ale bordurilor cu mortarul de ciment trebuie umezite înainte de aşezare, pentru a se obţine o priză optimă. Bordurile sunt asezate pe pozitie cu cleşti sau manual, la nivelul prevăzut în proiect şi aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc. În funcţie de cerinţe, bordurile pot fi montate cu sau fără suport de spate din beton, ţinând cont şi de tipul pavajului din vecinătate. pagina 4 din 8

38 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Încastrarea elementelor de borduri de beton. Betonul de încastrare se toarnă pe fundaţia de beton a bordurii, se compactează cu maiul şi se netezeşte cu mistria. Latimea încastrării trebuie să fie egală cu cel puţin lăţimea bordurii, sau: - 75 mm pentru aleile pietonale; mm pentru drumuri; mm pentru autostrăzi. Astfel se pot prelua împingerile din zona pavată. Înălţimea încastrării este până la mm de faţa superioară a bordurii. Pentru încastrare se foloseşte beton de cel putin clasa C16/20. Rostuirea Bordurile se pot monta cu rosturi de 8-10 mm, umplute cu mortar de ciment (1:4 ciment/nisip). Rosturile trebuie completate în întregime, pe toată suprafaţa bordurii şi bine compactate. Rosturile de dilatare din betonul de încastrare se realizează de cca. 10 mm, din 15.0 m în 15.0 m. Bordurile se pot monta şi cu rosturi neumplute ( cap la cap ), cu lăţimea de 2-3 mm. Trecerile şi razele Se realizează prin folosirea bordurilor curbe sau a bordurilor tăiate, cu condiţia ca acestea să nu aibă mai puţin de 30 cm lungime. Montaj pavele din beton vibropresat La montajul pavelelor trebuiesc respectate prevederile si prescriptiile tehnice legale în vigoare. În principal sunt valabile liniile directoare si prevederile pentru constructia strazilor, a trotuarelor, aleilor pentru pietoni, etc. Ca baza pentru un montaj profesional sunt valabile datele actuale din normativele si specificatiile tehnice din constructii, cât si detaliile de executie din proiectele de specialitate. Pentru a evita anumite deplasari ale pavelelor în timpul montajului, va recomandam suplimentar fata setul de reguli tehnice de mai sus urmatoarele: - utilizarea unor dispozitive de ridicat corespunzatoare ca si ajutor la montaj; - conform normelor de calitate ale pavelelor de beton impuse de standardele de referinta SR EN 1338:2004 si SR EN 1338:2004/AC:2006 sunt admise abateri de la dimensiunile de fabricatie ale acestor produse astfel: - pentru pavelele de beton cu grosimea mai mica de 10 cm sunt admise, pentru grosime, abateri de ± 3 mm, iar pentru lungime respectiv latime sunt admise abateri de ± 2 mm; - pentru pavelele de beton cu grosimea mai mare sau egala cu 10 cm sunt admise, pentru grosime, abateri de ± 4 mm, iar pentru lungime respectiv latime sunt admise abateri de ± 3 mm. Fundatia Se proiecteaza pentru suprafata de pavaj o panta longitudinala 0,5-1 % si o panta transversala de 2-4 %, necesare scurgerii apei pluviale. La alei, cai de acces, drumuri si terase panta pleaca dinspre cladire în directia opusa, spre un sistem de drenaj. Pornind de la înaltimea planificata a pavajului, se sapa o suprafata cu cca. 30 cm mai lata decât suprafata finita a pavajului, pâna la o adâncime de min. 40 cm, în functie de adâncimea de înghet si de permeabilitatea solului. Se compacteaza subsolul cu placa vibratoare sau cu ruloul compactor, pâna la atingerea gradului de stabilitate necesar. Pentru suprafata nivelata a fundatiei se va avea în vedere o panta longitudinala de 1% si pagina 5 din 8

39 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava o panta transversala de 2,5-4%. În cazul unui sol argilos se prevade un sistem de drenare subteran. Stratul portant Pe suprafata nivelata a fundatiei se va aseza, în straturi succesive de aprox. 20 cm fiecare, asa-numitul strat portant, cu rol filtrant si de protectie anti-înghet. Se va compacta corespunzator, pe straturi, pâna la atingerea gradului de compactare necesar. Ca material pentru stratul portant se poate folosi pietris cu granulatii de la 0-45 mm pâna la 0-63 mm, cu un aport de parti fine (nisip) de max. 5%, pentru obtinerea unei permeabilitati corespunzatoare. Suprafata nivelata a stratului portant trebuie sa aiba aceleasi pante ca si suprafata pavajului, adica o panta longitudinala de 1%, respectiv o cadere (panta transversala) de 2,5-4%. Ultimul strat din alcatuirea stratului portant, numit uneori si stratul portant superior sau fin, având o grosime de cm, se poate executa dintr-un pietris cu granulatii de la 0-22 mm pâna la 0-45 mm. Delimitarea suprafetei (imprejmuirea) Înainte de montarea pavajului, se realizeaza o margine de delimitare, pentru a împiedica deplasarea laterala a pavelelor si pentru a obtine un plan de referinta pentru urmatoarele rânduri de pavele. Patul de sustinere al pavajului Pe stratul portant superior se aplica un strat de nisip pilonat în grosime de 5cm si se niveleaza cu dreptarul. Tinând cont de tasarea materialului în urma compactarii, grosimea patului de pavaj trebuie sa fie, în stare necompactata, cu cca. 1 cm deasupra înaltimii planificate. Patul pavajului ramâne la început necompactat, pentru ca eventualele variatii de grosime ale pavelelor, rezultate în urma procesului de fabricatie, sa fie egalizate la batatorire. Patul de sustinere al pavajului trebuie sa aiba o grosime uniforma pe toata suprafata. Montajul pavajului Inainte de montare, se verifica pavelele pentru identificarea eventualelor defecte vizibile, iar pentru eliminarea diferentelor de culoare si de textura se iau pavele, în acelasi timp, din paleti diferiti (pe coloane si nu pe rânduri). Se începe montajul dintr-un unghi drept si din punctul cel mai de jos al suprafetei de montat. Pavelele se monteaza pe patul de sustinere peste cap, adica pornind de la suprafata deja acoperita înspre înainte (la montajul în cerc, din centru spre margini), pentru a se evita calcarea patului de pavaj. Alinierea rândurilor de pavele se verifica din 3 în 3 m, cu ajutorul unei sfori. La montarea pavelelor se pastreaza un rost de 3-5 mm, conform standardului. Bordurile trebuie montate concomitent cu pavelele, în nici un caz înainte sau dupa. Trecerile (legaturile) se realizeaza la jonctiunile laterale, cu ajutorul pavelelor întregi sau al pavelelor taiate, astfel încât cea mai scurta latura a pavelei de legatura sa nu fie mai mica decât jumatate din cea mai lunga latura a pavelei întregi. Pentru taierea pavelelor se poate folosi o masina de taiat sau un polizor unghiular. Umplerea rosturilor si batatorirea Rosturile pavajului complet montat se vor umple prin maturare si presare cu nisip uscat de granulatie 0,6-1,3 mm. Se recomanda folosirea unui nisip de concasaj, pentru ca acesta este colturos si fixeaza pavelele mai bine decât nisipul de râu obisnuit, cu granulele rotunjite. pagina 6 din 8

40 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Batatorirea (vibrarea) suprafetei de pavaj, bine curatata de nisip si complet uscata în prealabil, se realizeaza cu o placa vibratoare cu dispozitiv de glisare din PVC sau cu un rulou compactor acoperit de un material sintetic, pentru a proteja suprafata pavajului. Dupa aceea, rosturile mai trebuie umplute complet înca o data, iar apoi suprafata curatata. Rosturile trebuie sa fie bine umplute, pentru a se evita aparitia dislocarilor si deplasarilor pavelelor. În final, patura de pavaj trebuie sa fie perfect îmbinata si încadrata, din toate partile, de borduri, palisade sau ziduri. Statica pavajului si aranjarea pavelelor Principalele solicitari la care este supus pavajul, în special pe suprafetele cu trafic intens, le reprezinta cele la alunecare prin rostogolire. Aceste sarcini dinamice actioneaza asupra pavelelor individuale si încearca sa le rastoarne. Pavelele se opun acestei miscari de rotire prin sprijinire reciproca, prin intermediul rosturilor. Devierea si repartizarea uniforma a sarcinilor care ruleaza poate fi hotarâtor influentata de modul de aranjare al pavelelor. De aceea, se recomanda asezarea pavelelor astfel încât rosturile longitudinale continue sa fie în diagonala sau în unghi drept fata de directia principala de circulatie. ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Masuri generale privind organizarea de santier - in interiorul santierului se vor purta obligatoriu, de catre toate persoanele care au acces, casti de protectie - pentru fumat se vor amenaja locuri speciale - se interzice exploatarea instalatiei electrice defecte sau provizorii - panou de identificare investitie - depozitarea materialelor hidrofile, a sculelor si a altor materiale se va face in locuri special amenajate - restul materialelor folosite in opera se vor depozita in curte - este interzisa depozitarea materialelor pe domeniul public. - se vor pastra in permanenta locurile de munca si caile de acces curate si usor accesibile. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. pagina 7 din 8

41 - MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE LUCRARI SISTEMATIZARE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. PROTECTIA MEDIULUI Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat atat pentru perioada de executie a lucrarilor cat si pentru perioada ulterioara, de operare a strazii. In general, ca urmare a realizarii lucrarilor de reabilitare, impactul asupra factorilor de mediu va fi pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social. In timpul executiei lucrarilor nu se vor utiliza materiale poluante. Se vor respecta urmatoarele reglementari de mediu: - Directivele 85/337/EC si 97/11/EC - Legea nr. 137/1995 şi Directiva 85/337/EC amendata de directiva 97/11/CE si toate legile si reglementarile in vigoare cu privire la protectia mediului. Intocmit ing. Franciuc Vasile pagina 8 din 8

42 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE Amplasamentul se afla situat in satul Racovat, comuna Pomarla, judetul Suceava. 1 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE LUCRARILOR PROPUSE Caracteristici constructii existente Sediu punct trecere a frontierei - regim de inaltime: parter + etaj 1 - suprafata construita - Sc = 372,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 745,0mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +4,7m - H MAX. COAMA = +8,25m - categoria de importanta C (normala) (conf. HG 766/1997) - clasa de importanta conform P100-1/2013: a-iii-a - gradul de rezistenta la foc III zona control Compusa din copertina metalica (existent + extindere) si zona control - suprafata copertina - Sc = 460,0mp (cf. proiect /09) - categoria de importanta C (normala) (conf. HG 766/1997) - clasa de importanta conform P100-1/2013: a-iii-a - gradul de rezistenta la foc III grup sanitar - regim de inaltime: parter - suprafata construita - Sc = 24,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 24,5mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +2,10m - H MAX. COAMA = +4,05m - categoria de importanta C (normala) (conf. HG 766/1997) - clasa de importanta conform P100-1/2013: a-iii-a - gradul de rezistenta la foc III 2 LUCRARI PROPUSE Se propun urmatoarele categorii de lucrari in cadrul CL01 LUCRARI REAMENAJARE SEDIU - instalatiile electrice din cadrul punctului de trecere a frontierei proiectate in anul 2008 au fost considerate de catre viitorii utilizatori ca fiind insuficiente pentru nevoile actuale fiind propusa completarea acestora. S-a propus realizarea unei instalatii suplimentare aparente, montata pe jghiab metalic din tabla 100x60x0,75. pagina 1 din 7

43 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - se vor amplasa tablouri electrice separate in camera tehnica si camera server - deoarece in proiectul initial nu a fost prevazuta o instalatie de curenti slabi, necesara pentru transferul de date s-a propus realizarea acestei instalatii, utilizand cabluri categoria 7/clasa F - refacere instalatie electrica in spatiul pentru retinerea suspectilor - revizuire instalatie semnalizare incendiu prin amplasarea de sensori fum in camera tehnica si relocarea centralei de detectie in camera server - centura impamantare la camera tehnica, dispecerat, camera server in cadrul CL02 LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL - instalatiile electrice existente au fost considerate de catre viitorii utilizatori ca fiind insuficiente pentru nevoile actuale fiind propusa completarea acestora. S-a propus realizarea unei instalatii suplimentare aparente pentru prize si curenti slabi (voce, date), utilizand prize 230V 3x2P+E si mufe RJ45 voce-date, prin montarea cablurilor pe un jghiab metalic 0,75x100x60mm. - deoarece au fost realizate lucrari la intradosul fermelor prin montarea unui tavan din panouri termoizolante sunt necesare lucrari de revizuire a instalatiei electrice, prin demontarea si montarea corpurilor iluminat copertina - montare tablouri electrice cabine control si legarea acestora la TEG - montare tablouri electrice la punctul de control autovehicole si legarea acestuia la TEG - realizare instalatii electrice curenti tari si curenti slabi la punctul de control autovehicole in cadrul CL06 COMPLETARE UTILITATI - realizarea unor lucrari complementare putului montaj tablouri electrice. Din tabloul electric amplasat in centrala termica se va monta un cablu electric pana la tabloul electric aferent putului apa. Din acest tablou electric se va alimenta pompa existenta si tabloul electric al hidroforului. - Caracteristici pompa existenta - Q=0,87mc/h, H=120mCA, 380V / 50Hz - Caracteristici hidrofor - hidrofor cu pompa autoamorsanta din inox cu vas tampon hidropneumatic 40 lt, dotat cu presostat mechanic reglabil si fiting cu cinci cai cu caracteristicile tehnice: Qmax = l/h, Hr = 25 mca, P start presostat = 20 mca; P stop presostat = 30 mca; presiunea de preincarcare vas: 17 mca; 1/230v/50hz ; Pe= max 2 kw; - Cablul electric se va monta ingropat. in cadrul CL07 LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI - montare tablouri electrice cabine control si legarea acestora la TEG - realizare instalatii electrice curenti tari si curenti slabi la cabine control si copertina metalica Bazele proiectarii La baza întocmirii proiectului au stat: - I Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor; - NP 061/2002 Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri; pagina 2 din 7

44 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice; - SR CEI Instalații electrice ale clădirilor Protecția împotriva șocurilor; - PE Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor; - Standardele în vigoare privind calitatea materialelor utilizate; - Norme de tehnica securităţii muncii şi de prevenire a incendiilor. Prin proiectare au fost respectate şi realizate cerinţele principale de calitate conform Legii 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, astfel încât instalaţiile electrice proiectate să realizeze şi să menţină pe toată durata de utilizare următoarele cerinţe: - rezistenţa mecanica şi stabilitate; - securitate la incendiu; - igienă, sănătate şi mediu inconjurator; - siguranţă si accesibilitate în exploatare; - protecţia împotriva zgomotului; - economie de energie si izolatie termica; - utilizare sustenabila a resurselor naturale. Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) trebuie să aibă caracteristici tehnice ale căror performanţe să conducă la îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate, conform Legii 10/95 a calităţii în construcţii şi certificarea de conformitate a calităţii potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calităţii produselor în construcţii aprobat cu HG nr.766/97. Solutii tehnice Tablourile electrice vor avea cel puţin acelaşi grad de protecţie cu celelalte echipamente din spaţiile deservite. Tablourile vor fi echipate cu întrerupătoare automate (cu protecţie termică şi la scurtcircuit), iar pentru circuitele cu echipamente electrice în zone cu pericol de electrocutare se vor prevedea şi protecţie diferenţială la curenţi de defect (prize, etc). Reanclaşarea întrerupătoarelor automate se va face manual numai după remedierea defecţiunii. Instalaţii electrice de iluminat interior normal Nu face studiul prezentei documentatii. Iluminatul interior de siguranta si securitate : Nu face studiul prezentei documentatii. Instalaţii electrice de prize si forta Pentru racordarea diverselor echipamente monofazate se prevăd prize normale/etanse cu contact de protecţie alimentate la 230 Vc.a montate aparent. Toate circuitele de prize vor fi protejate la plecările din tablourile electrice cu întrerupătoare automate prevăzute cu protecţie automată la curenţi de defect (PACD) de tip diferenţial (cu declanşare la un curent de defect de 0,03 A). Circuitele electrice pentru prize se vor realiza cu cabluri CYY-F montate in jgheaburi metalice perforate cu capac. pagina 3 din 7

45 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Instalatie electrica de protectie impotriva supratensiunilor atmosferice (instalatii paratrasnet) : Nu face studiul prezentei documentatii. Instalaţii semnalizare incendii Instalatia semnalizare incendii a fost executata anterior. Echipamentul de control si semnalizare (ECS) a fost amplasat in camera tehnica si conform cerintelor comunicate de catre beneficiar se doreste relocarea acesteia. In acest sens se propune mutarea echipamentului de control si semnalizare (ECS) in camera server (camera P.04) cu indeplinirea conditiilor cerute in P118-3/2013. Deasemeni in camera tehnica (P.02) se vor amplasa senzori fum. Instalații de protecție împotriva electrocutării Conform I7/2011, protecţiei împotriva şocurilor electrice este: - părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de funcţionare. Aceasta se realizează prin protecţia de bază (denumită în -I7/2011- protecţie la atingere directă ) ; - părţile conductoare accesibile, care accidental ar ajunge sub tensiune, să nu devină părţi active periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin protecţia la defect (denumită în -I7/2011- protecţie la atingere indirectă ). Protecţia împotriva atingerii indirecte (la defect), conform I7/2011, se realizează printr-o măsură de protecţie principală şi o măsură de protecţie suplimentară, care asigură protecţia în cazul defectării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie împotriva atingerilor indirecte trebuie alese astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă. În România şi în Comunitatea Europeană, marea majoritate a consumatorilor sunt alimentaţi, din sistemul extern, de la reţele cu sisteme electrice care au punctul neutru legat la pământ (simbol T) şi distribuit în reţea prin PEN. Ca urmare, pentru protecţia la şoc electric se aplică întreruperea automată a alimentării, în condiţiile specifice măsurii tehnice principale legarea la neutrul alimentării (simbol N). Conform -I se impune: a)- toate masele instalaţiei electrice trebuie legate, prin conductoare de protecţie, (PEN sau PE) la neutrul alimentării. Ca urmare, neutrul alimentării este accesibil la receptorii consumatorului prin conductoarele de protectie PEN/PE distribuite în reţea până la carcasa (masa) fiecărui receptor. În fiecare tablou electric se va realiza o bornă/ baretă, la care se conectează: -PEN/PE alimentării şi PEN/PE-le care se distribuie în aval; -conductorul PE pentru legarea carcasei metalice, masa tabloului respectiv, la PE; -conductorul PE pentru legarea repetată la pământ a PEN/PE distribuit. b) echipotenţializarea, ca măsură tehnică suplimentară de protecţie şi ca urmare, dacă există un număr însemnat de conductoare de echipotenţializare, în apropierea tabloului electric general, se realizează borna/bara principală de legare la pământ a instalaţiei BPPE, la care, prin conductoare de echipotenţializare-pee se interconectează masele şi elementele metalice ale structurii. Aceasta bornă/ bară, se conectează, în tabloul electric general, la PEN sursei de alimentare. Legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară poate implica întreaga instalaţie, o parte a acesteia sau un amplasament. pagina 4 din 7

46 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Echipotenţializarea de protecţie suplimentară include părţile conducătoare simultan accesibile ale unui echipament fix şi părţile conductoare străine inclusiv, dacă se utilizează, armătura metalică a betonului armat. c) - conductorul de protecţie (conductorul din reţeaua de distribuţie a furnizorului PEN) trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator, la ramificaţiile aeriene, la capetele liniilor şi la distanţe de cel mult 1000 m pe traseu si in fiecare TE unde este posibil. d) - legarea la pământ (prin intermediul bornei/barei principale de legare la pământ, din reţeaua consumatorului) trebuie să se facă la priza de pământ artificiala distribuita, cu rezistenţa rezultantă Rp a prizelor să fie cât mai mică posibil, dar nu mai mare de 1Ω; e) - din punctul în care nu se mai poate realiza legarea la pământ a conductorul PE acesta se execută din cupru; f) - deoarece, măsura tehnică principală, legarea la conductorul neutru, se bazeaza în primul rând pe întreruperea automată a alimentării, prin acţionarea aparatelor de conectare comandate de dispozitivele de comandă automată ale reţelei electrice, PACD, se impune asigurarea condiţiilor ca acestea să acţioneze. Ca urmare, dispozitivele de protecţie la supracurenţi, ale reţelei, se reglează, iar secţiunile PE şi PEN se dimensionează astfel încât un defect de izolaţie între o fază şi o carcasă (masă) să producă un curent de scurtcircuit a cărui valoare să determine deconectarea automată, în timpi inferiori celor impusi de I7/2011, tab.4.1. Această soluţie se impune şi în cazul în care circuitele alimentează receptori care trebuie să rămână în funcţiune nesupravegheate de personal. g) Alte mijloace de protecţie, cu acţiune individuală, respectiv separarea de protecţie, izolarea amplsamentului, egalizarea potenţialelor. Se vor realiza legături de echipotenţializare ce vor prelua masele metalice (conducte de apă, canalizare, încălzire, etc) la bara de egalizare a potenţialelor (BEP). De la BEP se va asigura legătura la priza de pământ. Reţea de comunicaţii date- voce Soluţia propusă, implementează o reţea de transmisie, reconfigurabilă hard şi soft. Sistemul reprezintă o configuraţie unitară a reţelei de calculatoare într-o structură modulară care permite o structurare dinamică a sistemului conform standardelor actuale şi celor previzibile. Soluţia prezintă numeroase avantaje în ceea ce priveşte cablarea simultană, posibiltăţile de reconfigurare facilă a reţelei, posibilitatea upgradării fără modificarea cablajului. Sistemul se bazează pe o structura tip stea, care porneşte din repartitor spre posturi, fiecare post fiind dublu - 2 porturi cat. 7. Astfel ca exemplu: un post local (dublu) permite conexiunea a 2 PC-uri sau 2 telefoane sau 1 PC şi 1 telefon. Câteva caracteristici generale ale reţelei de date, în varianta cablării structurate propuse sunt următoarele: - este destinată pentru comunicaţii analogice şi digitale date; - alocarea porturilor fiind flexibilă, interschimbabile prin simple comutări în punctul de concentrare (repartitor) - rack; - permite conectarea în reţea a oricărui tip de calculatorl, telefon, imprimanta; - este compatibilă cu orice protocol de transmisie de date în reţea (Ethernet, Token Ring, ISDN, CCDI); - este reconfigurabilă hard şi soft; - respectă standarde de înalt nivel tehnologic; pagina 5 din 7

47 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - necesita o instalare uşoară; - prezintă imunitate la perturbaţiile electromagnetice. Structura reţelei Conform standardului ISO/IEC Ed.2 pentru cablarea structurată propusă în cazul de faţă distingem: - Cablarea verticala (backbone): Aceasta cablare cuprinde tipurile de cabluri care interconecteaza rack-urile, echipamentele,etc. Pentru acest tip de cablare se vor utiliza cabluri din fibra optica dublate pentru o siguranta sporita in exploatare. - Cablarea orizontala (Horizontal Wiring). Sistemul este compus dintr-o reţea de circuite, aria acoperita de aceasta reţea, cuprinde spaţii, încăperi care sunt denumite Work Area. Work Area include calculatoare cu plăci de reţea Ethernet TP (Twisted Pair), telefoane (analogice şi digitale), alte terminale, dotate cu cordoane terminate cu mufe. Pentru fiecare nivel, conform ISO/IEC ED.2, work Area-urile sunt strânse cu o structură de prize şi cabluri (Horizontal Wiring) în Rack. Astfel în cazul de faţă s-au prevazut prize duble RJ45 UTP cat. 7. Aceste prize sunt legate cu cabluri tip UTP cat. 7 (Unsheelded Twisted Pair) cu 4 perechi torsadate cu o lungime de max. 90m, Categoria 7, in dulapul repartitor rack. Rack-ul are usa de sticlă pentru vizualizarea stării echipamentelor active şi este realizat in baza tehnologiilor speciale LAN (vopsea anticondens, garnituri antipraf, ecranare electrică). Este prevăzut cu închidere cu cheie şi este ancorat de podea daca este rack de dimensiune mare sau prins pe perete pentru cele de dimensiuni mici si medii. Condiţii tehnice de montaj Cablurile vor fi pozate aparent prin canal metalic. Pozarea cablurilor se va face conform normativelor în vigoare. Prizele sunt de tip duble (2 porturi categoria 6) şi se amplaseaza în doze montate aparent. Principiul cablării este următorul: de la fiecare priza dublă se monteaza 2 cabluri UTP clasa 7 neîntrerupte până la repartitor (max. 90m). Reţelele de cabluri se vor realiza aparent in canal metalic. Se vor realiza curburi cu rază mare (peste raza minimă admisă în acest caz 10cm). În momentul în care cablurile se trag prin tuburi, se vor manipula cu atentie, de la un capăt se va trage cu forţă mică, iar de la celalalt capat se va pregăti/aşeza şi împinge uşor. La finalizarea lucrarilorse va efectua verificarea retelei de voce date cu analizorul de cabluri de catre executant si se se va pune la dispozitia beneficiarului buletinele de verificare. Este foarte important ca realizarea cablarii structurate sa respecte standardele in vigoare. Standardele în domeniul cablării structurate sunt : - EN 50173: Information technology - Generic cabling systems (Tehnologia informaţiei - Sisteme generice de cablare) - EN 50174: Information technology - Cabling installation (Tehnologia informaţiei - Instalarea cablurilor) - ISO/IEC 11801: Generic Customer Premises Cabling (Cablarea generică a imobilului clientului) - ANSI/TIA/EIA 568-B: Commercial Building Telecommunications Wiring Standard (Standardul privind cablarea pentru telecomunicaţii în clădirile comerciale); acest standard include 3 părţi (Cerinţe generale; Cablu de cupru; Fibră optică) şi este o revizuire ce include standardul original TIA/EIA-568-A şi actualizările ulterioare; pagina 6 din 7

48 - MEMORIU TEHNIC INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - ANSI/TIA/EIA-569: Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways and Spaces (Standardul privind căile şi spaţiile folosite în telecomunicaţii în clădirile comerciale); - ANSI/TIA/EIA 570: Residential and Light Commercial Telecommunications Wiring Standard (Standardul privind cablarea pentru telecomunicaţii comerciale de complexitate redusă şi rezidenţiale); - ANSI/TIA/EIA-606: Building Infrastructure Administration Standard (Standardul privind administrarea infrastructurii clădirilor); - ANSI/TIA/EIA-607: Grounding and Bonding Requirements (Cerinţe privind împământarea şi legarea). Întocmit, ing. Daniel Geanopol pagina 7 din 7

49 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava MEMORIU TEHNIC INSTALATII INCALZIRE Amplasamentul se afla situat in satul Racovat, comuna Pomarla, judetul Suceava. 1 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR EXISTENTE Sediu punct trecere a frontierei - regim de inaltime: parter + etaj 1 - suprafata construita - Sc = 372,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 745,0mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +4,7m - H MAX. COAMA = +8,25m zona control Compusa din copertina metalica (existent + extindere) si zona control - suprafata copertina - Sc = 460,0mp (cf. proiect /09) grup sanitar - regim de inaltime: parter - suprafata construita - Sc = 24,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 24,5mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +2,10m - H MAX. COAMA = +4,05m 2 SITUATIE EXISTENTA Pentru sediul punctului de trecere a frontierei incalzirea se realizeaza printr-un sistem de incalzire spatiala, avand agent termic de incalzire apa calda cu parametrii de temperatura 80/60 C furnizata de doua centrale termice proprii, pe combustibil solid, iar corpurile de incalzire sunt e tip radiatoare din otel tip panou, tip 22, cu inaltimi in functie de parapetul de montaj al corpului de incalzire, si lungimi functie de pierderile de caldura din incinta. Centralele termice sunt compuse dintr-un cazan pe combustibil solid cuplat cu un boiler cu acumulare, model «tank in tank», asigurate prin vase de expansiune inchise si supape de siguranta cu arc, cu circulatie asigurata prin pompare, cu pompe montate pe returul fiecarui circuit propus spre realizare. Spatiul in care este amplasat centrala termica se incadreaza in prevederile normativelor in vigoare ce se refera la proiectarea, executarea centralelor termice: Normativ I 13/2015, ISCIR PT A1/2003, GP 051/ 2000, P118/1999. pagina 1 din 6

50 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Distributia realizata este de tip arborescent ramificat, cu conductele montate aparent, in plasa verticala si este realizata in etapa anterioara la sediul beneficiarului. Reteaua de distributie a instalatiei de incalzire este realizata cu tuburi din cupru neizolate, cu imbinare in conformitate cu tehnologia recomandata de producatorul materialului. In majoritatea incaperilorau fost montate radiatoare din otel tip panou, cu doua suprafete incalzitoare (tip 22), calculate pentru temperaturile interioare din fiecare incapere. Echilibrarea hidraulica a instalatiei s-a facut prin alegerea traseelor, si dimensionarea conductelor. 3 LUCRARI PROPUSE in cadrul CL01 LUCRARI REAMENAJARE SEDIU Conform solicitarilor Politiei de Frontiera se propune reamenajarea spatiului P.05 control corporal, situat la parter in spatiu pentru retinerea suspectilor, cu adaptarea acestui spatiu la aceste cerinte, presupunand si incalzirea spatiului respectiv. In acest moment spatiul fiind prevazut pentru control corporal si fiind amplasat in interiorul constructiei, fara pereti exteriori, nu a fost prevazut cu instalatie de incalzire. Se prevede extinderea instalatiei de incalzire existente din spatiul P.13 (dispecerat) catre spatiul P.05 si montarea in interiorul acestui spatiu a unui radiator din otel tip 22 cu dimensiunile h 600x L 400 mm. Extinderea instalatiei de incalzire catre spatiul P.05 se va realiza cu materiale similare cu cele existente, respectiv teava cupru Ø15mm si fitinguri cupru prin lipre. Dupa realizarea extinderii se vor efectua probe de dilatare, contractare si functionare a instalatiei de incalzire centrala. Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa se monteaza cu panta, asigurand golirea si dezaerisirea centralizata a instalatiei printr-un numar minim de dispozitive de armaturi. Golirea se va realiza in spatiul grupurilor sanitare prin plasarea de robineti la circuitul retur de distributie racordati direct, la sifonul de pardoseala, cat si in portiunile de instalatie situate la cota cea mai mica, cu asigurarea conditiilor de evacuare a apei rezultate. Panta nomala a conductelor instalatiilor de incalzire cu apa este de 3 / 1000; in zone greu realizabile se poate realiza si o panta de 2 / Pe traseele comune, conductele instalatiilor interioare se grupeaza in planuri verticale, astfel incat sa permita folosirea unor suporturi comune si sa ocupe un spatiu cat mai mic. Distanta minima intre conductele paralele neizolate termic este de 3cm, aceeasi distanta se va pastra si intre suprafetele finite ale conductelor izolate. Distantele minime intre conducte si suporti se vor respecta conform normativului I13 / Dupa executia lucrarilor de instalatii se vor efectua probele de functionare, in conformitate cu prevederile normativului I 13 / 2015, astfel: - proba la rece; se va realiza cu apa potabila cu temperatura de 20 C, la presiunea de min. 3 bar timp de 15 min; proba se considera reusita daca nu exista scapari sau pierderi de presiune; daca se constata necesitatea unor remedieri, se goleste instalatia, se efectueaza remedierile si se repeta proba. - proba la cald; se va realiza cu apa calda la temperatura maxima 80 C si va consta din aducerea instalatiei la functionare cu temperatura cea mai inalta pagina 2 din 6

51 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava care poate sa apara in timpul exploatarii urmata de racire dupa care se controleaza etanseitatea imbinarilor. Se repeta incalzirea si racirea si daca instalatia nu prezinta neetanseitati proba respectiva se considera corespunzatoare - proba de functionare se efectueaza prin masuratori in incaperile indicate de beneficiarul de investitie (cel putin 5% din total). Se efectueaza cu intreaga instalatie in functionare in conditii normale de exploatare la temperaturi scazute ale aerului exterior, cat mai aproape de situatia normala, astfel aceasta proba se realizeaza in plina iarna. Durata probei de eficacitate este de 24 ore iar masuratorile se vor face la intervale de cel mult o ora. 4 ÎNDEPLINIREA CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE Conform Legii nr. 10/1995 cu completarile ulterioare privind calitatea în construcţii se definesc următoarele cerinţe esenţiale: a) Rezistenţă mecanică şi stabilitate Corpuri de încălzire Materialele folosite la construcţia corpurilor de încălzire precum şi soluţiile constructive adoptate, sunt alese astfel încât să nu se producă deformări permanente sau alte deteriorări ale elementelor componente. Ele trebuie să reziste la solicitările mecanice, termice şi chimice la care vor fi supuse în mod obişnuit. Montarea radiatoarelor se face cu ajutorul consolelor speciale (prevăzute de furnizorul de echipamente). Toate elementele corpului de încălzire trebuie să fie astfel asamblate încât să nu se deformeze şi să nu se deterioreze sub acţiunea temperaturii şi presiunii fluidului, în limitele normale sau în condiţiile de preavarie acceptate de fabricant. În cazul robinetelor de reglaj valorile abaterilor limită trebuiesc să fie în concordanţă cu STAS Armăturile nu trebuie să prezinte deformaţii permanente şi nici scăpări de apă. Piesele turnate, forjate, matriţate sau sudate trebuie să fie fără defecte goluri, crăpături, fisuri, stratificări, incluziuni nemetalice etc. Suprafeţele interioare şi exterioare ale armăturilor trebuie protejate anticoroziv cu materiale care trebuie să reziste la solicitările mecanice, termice şi chimice la care vor fi supuse şi să nu modifice proprietăţile fizico-chimice ale fluidului vehiculat. b) Securitate la incendiu Corpuri de încălzire La montarea corpurilor de încălzire se vor respecta instrucţiunile normativului I13 în ceea ce priveşte distanţele minime dintre acestea şi elementele de construcţie sau între acestea şi masca nişei în care sunt montate (dacă este cazul), faţă de pardoseală circa 12cm, faţă de perete circa 3 cm 5 cm. Distanţa minimă între conductele paralele neizolate sau între suprafeţele termoizolaţiilor sau între conducte şi suprafeţe finite ale elementelor de construcţii adiacente este de 3 cm. Distanţele între suporturile conductelor în funcţie de diametru vor respecta prevederile Normativului I13 În ceea ce priveşte distanţele minime dintre corpurile de încălzire şi elementele instalaţiei electrice se vor respecta prevederile normativului I7. În ceea ce priveşte distanţele minime dintre corpurile de încălzire şi elementele instalaţiei de gaze naturale se vor respecta prevederile normativului I 6. Observaţie: Corpul de încălzire propriu-zis este realizat din materiale incombustibile: oţel. Robinete de reglaj pagina 3 din 6

52 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Observaţie: Armăturile propriu-zise sunt incombustibile. În cazul în care roata de manevră este din material plastic acesta se poate asimila ca fiind din clasa C1 de combustibilitate. c) Igienă, sănătatea si mediu. Corpuri de încălzire Corpul de încălzire nu trebuie să prezinte nici un fel de pericol pentru sănătatea oamenilor şi nici să nu se constituie un factor de poluare a mediului ambiant. Nici una din componentele materialelor din care este construit corpul de încălzire sau accesoriile sale nu trebuie să fie radioactive sau toxice. Construcţia şi montarea corpurilor de încălzire este astfel realizată încât să se asigure posibilităţi de curăţire şi întreţinere uşoară. Se vor lua măsuri de curăţire a corpurilor de încălzire de către utilizator. În cazul amplasării acestora în încăperi cu mult praf în suspensie în aer, avându-se în vedere că depunerea şi calcifierea acestora pe suprafaţa încălzitoare este însoţită de degajări de noxe şi mirosuri neplăcute. Se vor lua măsuri de umidificare a aerului interior, dacă umiditatea relativă a acestuia scade sub valorile prescrise (cca.30%). Robinete de reglaj Stratul de protecţie interioară nu trebuie să fie solubil în apă şi trebuie să nu transmită apei nici un gust sau miros. Materialele utilizate nu trebuie să fie radioactive sau toxice. Ele trebuie avizate sanitar. Contaminarea cu substanţe nocive (toxice) a apei provine din contactul cu pereţii armăturilor. De aceea se recomandă execuţia armăturilor din materiale care în contact cu apa nu schimbă calitatea acesteia: alamă, fontă ată, oţel,cupru. d) Siguranţă în exploatare Corpuri de încălzire Prin construcţie şi montaj se va asigura uşurinţa de intervenţie pentru manevre, control, înlocuire, elementele componente, întreţinere. Racordarea corpurilor la instalaţie se face astfel încât circulaţia agentului termic să se facă de sus în jos şi în diagonală. Amplasarea corpurilor de incalzire se va face la partea inferioara a încaperilor, sub ferestre pentru obţinerea unei eficiente termice maxime. Conductele instalaţiilor interioare de încălzire se vor monta cu pantă astfel încât să se asigure golirea şi dezaerisirea centralizată a instalaţiei printr-un număr minim de armături. Panta normală a conductelor instalaţiei interioare de încălzire cu apă este de 3 0 / 00, dar în zone în care nu se poate realiza aceasta, se poate admite o pantă de 2 0 / 00 ; După ambalare suprafeţele de etanşare în contact trebuie să fie centrate una faţă de cealaltă, abaterea admisibilă fiind de maxim 1 mm. În jurul fiecărui orificiu de asamblare, elementele de radiator turnate trebuie să aibă o suprafaţă inelară plană de etanşare, a cărei lăţime trebuie să fie de minimum 5 mm. Asamblările nedemontabile, cele demontabile şi garniturile aferente acestora trebuie să asigure etanşeitatea circuitelor de fluid în condiţii nomale de funcţionare a corpului de încălzire. Corpul de încălzire trebuie să reziste, fără a suferi deformaţii permanente sau pierderi de etanşeitate, la o presiune de probă a cărei valoare se stabileşte în funcţie de presiunea maximă de utilizare declarată de constructor. Prin concepţie şi construcţie se va urmări calitatea suprafeţelor accesibile pentru asigurarea confortului mecanic la atingere, precum şi manevrabilitatea organelor de comandă. Astfel suprafeţele de radiator trebuie să fie netede fără bavuri, proeminenţe sau muchii ascuţite. Robinete de reglaj pagina 4 din 6

53 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Asigurarea securităţii utilizatorilor faţă de eventualele răniri, arsuri, etc. la contactul cu suprafeţele accesibile ale armăturilor, prin limitarea temperaturii maxime a părţilor calde: valorile limită ale temperaturii părţilor calde: 45 C. Componentele mobile ale armăturilor trebuie să fie astfel executate încât să aibă o funcţionare liniară şi uşoară. Forma organului de manevră trebuie să permită o priză bună a piesei fără a fi necesară o forţă suplimentară în acţiune. Nu sunt admise defecte de turnare. Materialul din care se execută garnitura ventilului de la capetele pentru armături trebuie să reziste la acţiunea apei fierbinţi la temperatura de fierbere. Pentru etanşeitatea la presiune hidraulică, ventilele robinetelor aflate în poziţia închis trebuie să asigure etanşeitatea în condiţiile de încercare, la presiune hidraulică Clasa de calitate a suprafeţelor exterioare este specificată în standardele de dimensiuni sau documentaţia tehnică a produsului. e) Protecţia împotriva zgomotului Corpuri de încălzire Corpul de încălzire trebuie astfel conceput şi construit încât zgomotul generat de curgerea fluidului de lucru prin el, perceput de personalul de exploatare sau transmis spre încăperile adiacente prin fundaţie sau prin conductele de transport să nu dăuneze sănătăţii şi nici să nu împiedice repaosul sau lucrul în condiţii acceptabile. Robinete de reglaj Se impune asigurarea caracteristicii funcţionale debit-presiune a armăturii. Armăturile trebuie astfel concepute şi construite încât zgomotul generat de curgerea fluidului de lucru prin el, perceput de personalul de exploatare sau transmis spre încăperile adiacente prin fundaţie sau prin conductele de transport să nu dăuneze sănătăţii şi nici să nu împiedice repaosul sau lucrul în condiţii acceptabile. Nivelul de zgomot în funcţionare nu trebuie să depăşească cu mai mult de 5 db nivelul care se obţine când instalaţia nu funcţionează în cazul armăturilor de reglaj şi 35 db în cazul celorlalte tipuri de armături. f) Economie de energie şi izolare termică. Corpuri de încălzire Materialele şi procedeele de execuţie şi prindere ale elementelor componente ale corpurilor de încălzire trebuie astfel conceput încât punerea lor în practică să necesite un consum de energie înglobată cât mai mic, în paralel cu respectarea parametrilor calitativi şi cantitativi impuşi (rezistenţă mecanică şi transfer scontat). Trecerea agentului termic prin corpul de încălzire presupune un consum de energie pentru pomparea fluidului care trebuie să fie cât mai redusă. Prin concepţia realizării circulaţiei agentului termic în interiorul corpului de încălzire, se va limita rezistenţa locală pe care acesta o introduce în circuit. Un coeficient de rezistenţă locală de 2,5-3 este considerat ca economic. Se recomandă utilizarea robineţilor de radiator cu dublu reglaj pentru reglarea convenabilă a debitului de agent termic în funcţie de necesităţi. Prin montarea unui ventil de dezaerisire, trebuie evitată formarea pungilor de aer. În cazul unui conţinut ridicat de suspensii în agentul termic folosit, se impune curăţarea periodică a corpului de încălzire. Fantele măştii (dacă este cazul trebuie să fie libere neastupate cu impurităţi, nedeformate, neprinse accidental prin suduri. Robinete de reglaj Armăturile trebuie să permită un reglaj cantitativ economic al debitului de apă, conform unor curbe de regalj debit-presiune corespunzătoare fiecărui tip de armături, precizat în prospecte sau cataloage. pagina 5 din 6

54 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava 5 MASURI PSI SI DE PROTECTIE A MUNCII La executia lucrarilor se vor asigura toate masurile necesare pentru evitarea procedurilor de incendii sau accidente in conformitate cu prevederile specifice organizarilor de santier. La efectuarea probelor se va verifica functionarea sistemului automat de aerisire prevazut cu ventile automate de aerisire, cele defecte se vor remedia sau schimba. Executia lucrarilor de instalatii interioare de incalzire centrala se va executa de catre personal autorizat calificat, cu respectarea tehnologiilor de executie si in conformitate cu prevederile normativului I 13 / 2015 si a normelor de tehnica securitatii si protectia muncii specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte. Este obligatorie folosirea echipamentelor de lucru adecvate. Executantul are obligatia ca, in situatiile aparute pe teren care nu corespund cu datele din prezentul proiect, sa solicite proiectantul de specialitate pentru a stabili posibilitatile de executie a lucrarilor in zonele respective. Pe faze de lucrari, executantul si beneficiarul vor intocmi fise de urmarire a lucrarilor care vor cuprinde lucrarile executate, precum si materialele puse in opera. Prezentul memoriu se va consulta impreuna cu plansele de executie si caietul de sarcini, urmand ca executantul sa-si prezinte obiectiunile. Intocmit, ing. Paul Irimescu pagina 6 din 6

55 - MEMORIU TEHNIC SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO - proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava MEMORIU TEHNIC - SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO Denumirea lucrarii - Proiect cadru SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO. 1.2 Beneficiar - DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi 2 Baza de proiectare Baza tehnică de proiectare o constituie normativele şi standardele urmatoare: - P118/ Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor Partea a III-a Instalatii de detectare, semnalizare si avertizare incendiu - P Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor - STAS Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise. - STAS 4102: Piese pentru instalaţii de protecţie prin legare la pământ. - STAS 9436/1: Cabluri şi conducte electrice. Clasificare şi principii de simbolizare - STAS R Iluminatul artificial. Metoda de calcul a iluminatului în clădiri. - SR 6646/ Iluminatul artificial. Condiţii generale pentru iluminatul în construcţii. - SR HD : Instalaţii electrice în construcţii. Protecţie pentru asigurarea securităţii. Protecţie împotriva supratensiunilor. Protecţie împotriva supratensiunilor de origine atmosferică sau de comutaţie - SR CEI : Instalaţii electrice în construcţii. Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Secţionare, întrerupere şi comandă - SR HD : Instalaţii electrice în construcţii. Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Reguli generale - SR HD : Instalaţii electrice în construcţii. Alegerea şi instalarea echipamentelor electrice. Alte echipamente. Corpuri şi instalaţii de iluminat - SR HD : Instalaţii electrice de joasă tensiune. Alegerea şi montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pământ, conductoare de protecţie şi conductoare de echipotenţialitate - SR HD : Instalaţii electrice de joasă tensiune - SR EN :2001 Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice. Partea 1: Reguli generale - SR EN : Corpuri de iluminat. Prescripţii generale şi încercări. - SR EN :2004/A1: Corpuri de iluminat. Condiţii speciale. Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranţă - SR EN :2007 Aparataj de joasă tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate - SR EN : Intreruptoare automate de curent diferenţial rezidual fără protecţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar - SR EN : Intreruptoare automate de curent diferenţial rezidual cu protecţie încorporată la supracurenţi pentru uz casnic şi similar pagina 1 din 4

56 - MEMORIU TEHNIC SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO - proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava - I18/1 Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatilor electrice aferente cladirilor, indicativ I C Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor - GT Ghid privind criteriile de performanţă ale cerinţelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, pentru instalaţiile electrice din clădiri - PE 116/94 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice - NSSMUEE Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale - Ordinul MI nr. 775/98 - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor - NP 061/02 Normativ pentru proiectarea si executarea sitemelor de iluminat artificial din cladiri - NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice - LEGEA Nr. 177/2015 Calitatea in constructii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. 3 Obiectul proiectului Prezenta documentaţie cuprinde datele tehnice necesare pentru realizarea sistemului de securitate supraveghere video. 4 Descrierea instalatiei Instalaţie pentru alimentarea echipamentelor de curenţi slabi Alimentarea tuturor echipamentelor ce fac parte din sistemul de securitate se face din coloane special destinate lor, prin siguranţe automate magnetotermice şi protecţie diferenţială de 30mA. Pentru alimentarea DVR, vor fi utilizate prize duble bipolare cu contact de protecţie, montate îngropat sau aparent, alimentate prin coloane conectate la sursa neintreruptibila UPS. Priză de pământ pentru echipamentele de curenţi slabi Priza de pământ are în compunere 4 electrozi verticali din ţeavă OLZN 2 ½ cu lungime de 2,5m, la o distanţă de 5m între ei. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ pentru echipamentele de curenţi slabi, nu va depăşi 4. 5 Instalatia electrica de curenti slabi Instalatiile electrice de curenti slabi propuse realizează supravegherea video a unor spatii din interiorul punctului de trecere a frontierei. Sistemul video propus va asigura supravegherea video a urmatoarelor locatii: - la parter camera retinere (2 camere supraveghere) - la etaj hol acces zona NPI compusa din: camera NPI barbati, baie, camera NPI femei (2 camere supraveghere) - la etaj hol acces zona azilanti compusa din: camera azilanti barbati, baie, camera azilanti femei (1 camera supraveghere) pagina 2 din 4

57 - MEMORIU TEHNIC SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO - proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava - la etaj hol distributie catre zona NPI si zona azilanti (1 camera supraveghere) Sistemul este compus din: - 6 camere IP 4MP - NVR 8 camere IP - switch POE - switch GIGABIT - modul SFP - HDD - media convector - UPS 1000VA - monitor 22 inch - conectica Caracteristici camere IP 4MP anti-vandal de exterior: - protocol ONVIF 1/3"" CMOS, rezolutie 2688x fps la 4MP, 30fps la 3MP, 30fps la (1920x1080) - compresie H.264, 1 intrare microfon - distanta IR: 10~20m - lentila fixa 3.6mm - iluminare minima 0Lux (IR on) - filtru IR retractabil - vizualizare Android / ios - alimentare 12V DC / PoE - temperatura de operare -20 ~ 50 C - carcasa metalica culoare alb - standard IP66 & IK10 Camerele fixe au posibilitate de vizionare in IR, astfel ca pot actiona si noaptea. Toate imaginile captate de la camerele video sunt inregistrate pe un NVR, a carui soft permite inregistrarea la miscare sau in permanenta. Caracteristici propuse pentru NVR: - 8 canale real-time, pentaplex, compresie H264 - inregistrare 3MP: 8ch@200fps - iesire video VGA, HDMI - audio: 1 intrare / 1 iesire - porturi: 2 x USB - suporta 2 x HDD S-ATA interne, CMS, functii mobile Caracteristici propuse pentru UPS: - UPS monofazic ONLINE, 1000VA, Digital controlled Dc-Dc, - pentru rack 19", 2U, acumulatori interni, factor de putere >0.9 NVR si UPS este montat in camera tehnica de la parter (spatiul P.02). NVR-ul asigura o autonomie de aproximativ 20 de zile. La cererea beneficiarului toate imaginile pot fi retransmise la distanta. Caracteristici propuse pentru HDD: - hard Disk 6TB SATA, serie dedicata pentru supraveghere video pagina 3 din 4

58 - MEMORIU TEHNIC SISTEM SECURITATE SUPRAVEGHERE VIDEO - proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava 6 Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. Executarea, întreţinerea şi exploatarea sistemului de securitate supraveghere video e se face numai de către personalul calificat şi autorizat. Este interzis să se pună sub tensiune instalaţii neverificate sau instalaţii provizorii. Verificarea se face numai cu instalaţia scoasă de sub tensiune. Este interzis identificarea circuitelor conectate la tablou prin punerea lor sub tensiune. Aceasta se face prin etichetarea circuitelor sau prin folosirea conductelor cu izolaţii în culori diferite. Aparatele şi utilajele electrice trebuie să fie verificate în special în ceea ce priveşte starea izolaţiei, astfel încât la punerea lor în funcţiune să nu apară pericolul de electrocutare. Instalaţia de protecţie trebuie executată şi verificată înainte de montarea receptoarelor. Toate obiectele metalice care ar putea fi atinse în timpul lucrului şi care ar putea să intre sub tensiune în mod accidental, trebuie să fie legate la instalaţii de protecţie. Uneltele electrice portative trebuie să fie alimentate la tensiuni reduse în conf. cu prescripţiile din Normativ I Este oprită legarea la tablou a lămpilor portative, motoare etc. La executarea instalaţiilor electrice se vor respecta măsurile de protecţia muncii şi P.S.I. cuprinse în: - Normativ I7 2011; - Norme protecţia muncii pentru instalaţii electrice 2002 şi P.S.I. conform P Proiectul respectă normele P.S.I. şi N.T.S. în vigoare. Verificarea calităţii lucrărilor se va face conform normativelor în vigoare. Întocmit, ing. Alexei Anfimov pagina 4 din 4

59 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI APA Amplasamentul se afla situat in satul Racovat, comuna Pomarla, judetul Suceava. 1 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR EXISTENTE Sediu punct trecere a frontierei - regim de inaltime: parter + etaj 1 - suprafata construita - Sc = 372,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 745,0mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +4,7m - H MAX. COAMA = +8,25m zona control Compusa din copertina metalica (existent + extindere) si zona control - suprafata copertina - Sc = 460,0mp (cf. proiect /09) grup sanitar - regim de inaltime: parter - suprafata construita - Sc = 24,5mp (cf. proiect /09) - suprafata desfasurata - Sd = 24,5mp (cf. proiect /09) - H MAX. CORNISA (STREASINA) = +2,10m - H MAX. COAMA = +4,05m 2 LUCRARI PROPUSE in cadrul CL04 PLATFORMA CUSTI CAINI Deoarece este necesara o sursa de apa in apropierea platformei pentru custile de caini in vederea facilitarii curatirii acestora, reteaua de alimentare cu apa se va extinde catre acest amplasament. De la caminul apometru amplasat in apropierea putului de apa existent se va realiza o extindere de retea catre platforma custi caini si catre grupul sanitar exterior. Conductele de alimentare cu apa din teava PEHD Ø25mm Pn6 SDR17 se vor monta cu ajutorul racordurilor cu etansare prin compresiune cu garnitura tip «O-ring» conform tehnologiei de montaj a producatorului materialului si se va poza direct in pamant la adancimea minima de inghet (- 1,20 m) luand ca repere generatoarea superioara a tubului si cota terenului sistematizat. Tehnologia de montaj a conductelor va respecta indicatiile producatorului de tub si se va monta in sant realizat prin sapatura deschisa pe pat de nisip de 10 cm si acoperita cu un strat de nisip cu inaltimea de minim 2 ori diametrul tubului. pagina 1 din 5

60 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Caminul adiacent platformei pentru custi caini se va prevedea cu - robinet dublu serviciu cu ventil si mufe(fe), pentru instalatii, D = 1/2' - adaptor PEHD Ø25 x 1/2' (1 bucata) - cot cu talpa pentru sanitare Ø1/2' (1 bucata) - teava zincata Ø1/2' (2 ml) - cot cu racord olandez zincat Ø1/2' (1 bucata) - niplu zinc Ø1/2' (2 bucati) in cadrul CL05 PLATFORMA PUBELE, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL - deoarece planseul de peste bazinul vidanjabil existent nu a fost hidroizolat s-a propus realizarea unei hidroizolatii la planseu, montarea unui capac peste gura vizitare si protejarea perimetrului acesteia pe doua laturi cu un parapet din zidarie caramida, in vederea finalizarii zonelor de contract intre aceasta constructie si terenul inconjurator in cadrul CL06 COMPLETARE UTILITATI Pentru alimentarea cu apa a obiectivului proiectat a fost executat anterior un put forat avand adancimea de 144ml si diametrul de 140mm, executat din PVC. Putul de apa va fi acoperit cu capac prefabricat necarosabil. Se vor procura si monta echipamente complementare putului de apa: cupla termoconstructiva, tablou electric electropompa, set electrozi nivel, comutator nivel, rezervor 3000l, hidrofor + echipamente adiacente. Zona unde este amplasat putul se va imprejmui cu plasa bordurata, fiind stabilita o zona de protectie cu suprafata de 100mp (10x10m). Beneficiarul este obligat ca inainte de a realizarea celorlalte lucrari de transport si distributie apa, sa supuna apa din put la examene de calitate a apei prin intermediul unui laborator specializat si atestat in acest sens. Se interzice cu desavarsire continuarea lucrarilor fara rezultatul pozitiv in ceea ce priveste calitatea apei captate. In vederea asigurarii la parametrii optimi a debitului si presiunii apei potabile s-a prevazut amplasarea unui sistem de stocare si filtrare apa potabila cu rezervor din polietilena certificat pentru apa potabila cu capacitatea de 3000 l, prevazut cu filtre si plutitor automat. Alimentarea cu apa a rezervorului va realizeaza prin intermediul unei pompe submersibile multietajata cu plutitor si tablou de comanda si automatizare propriu amplasata in put, cu caracteristicile: - Qn = 0,87mc/h - H=120mCA - 380V/50Hz Rezervorul va fi prevazut cu capac din polietilena, conducte de preaplin, robineti de sectionare, filtre, sorb cu sita si clapeti de sens si vor prezenta dovezi pentru utilizarea in scop alimentar ale acestora. Se va utiliza un apometru Ф 1 Pn 10, cu clasa de precizie B (Qmax.ap.= l/h; Qmin = 7 l/h), prevazute cu robineti de izolare (robinet cu sfera Ф1 1/2 Pn 10) si filtru de impuritati cu sita Ф1 1/2 Pn 10 montat intr-un camin prefabricat din polietilena cu capac necarosabil. Alimentarea cu apa de la put la rezervorul de stocaj se va realiza cu tub PEHD Φ 32 mm Pn 16 SDR 11 montat ingropat. pagina 2 din 5

61 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Conductele de alimentare cu apa din tub PEHD Φ 32 mm Pn 16 SDR 11 se vor monta cu ajutorul racordurilor cu etansare prin compresiune cu garnitura tip «O-ring» conform tehnologiei de montaj a producatorului materialului si se va poza direct in pamant la adancimea minima de inghet (- 1,20 m) luand ca repere generatoarea superioara a tubului si cota terenului sistematizat. Tehnologia de montaj a conductelor va respecta indicatiile producatorului de tub si se va monta in sant realizat prin sapatura deschisa pe pat de nisip de 10 cm si acoperita cu un strat de nisip cu inaltimea de minim 2 ori diametrul tubului. Alimentarea cu apa a imobilului se va realiza din rezervorul de stocare amplasat in apropierea putului, prin intermediul unui hidrofor cu pompa autoamorsanta din inox cu vas tampon hidropneumatic 40 lt, dotat cu presostat mecanic reglabil si fiting cu cinci cai cu caracteristicile tehnice: - Qmax = l/h - Hr = 25 mca - P start presostat = 20 mca; - P stop presostat = 30 mca; - Presiunea de preincarcare vas: 17 mca; - 1/230v/50hz ; Pe= max 2 kw; - racord flexibil vas tampon; - robineti cu sfera si mufe ptr.racord instalatie 1 1/2"; - sorb cu clapeta si filtru Φ 1 1/2"; - fitinguri de racord cu robinetii si conducta PEHD D 50 mm; Hidroforul se va monta intr-un camin prefabricat din polietilena cu capac necarosabil. Se vor respecta prevederile planurilor H1 ce se refera la amplasamentul si modul de realizare al lucrarilor de alimentare cu apa potabila. 3 CANALIZARE MENAJERA Apele uzate rezultate de la grupurile sanitare, sunt deversate intr-un bazin vidanjabil, amplasat pe proprietate, prin intermediul retelei exterioare care va fi curatat pe baza de contract la solicitare de catre o frma specializata Pe reteaua de canalizare sunt executate camine de vizitare in punctele de racord cu conductele ce ies din cladire si la schimbarea directiei conform STAS Apele uzate evacuate la canalizare sunt convenţional curate şi se încadrează în prevederile NTPA 002/2005 privind încărcările apelor uzate ce se evacuează în reţeaua de canalizare astfel : - materii de suspensie mg/dmc - temperatura - 40 C; - consum biochimic mg/dmc - ph - 6,5 8,5 - CCOCr mg/dmc - azot amoniacal 30 mg/l; - hidrogen sulfurat - 0,5 mg/dmc - detergent - 25 mg/dmc - clor rezidual 0,5 mg/dmc; 4 CANALIZARE PLUVIALA Debitul de ape meteorice este colectat prin sistemul de jgheaburi si burlane si dirijat prin platforme betonate si artere asfaltate catre pe spatiile verzi ale obiectivului proiectat pentru evacuarea «la zi» a apelor provenite din precipitatii. pagina 3 din 5

62 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Lucrarile proiectate se vor executa cu respectarea tehnologiilor de executie in conformitate cu prevederile din normativul I9/2015 si a caietului de sarcini anexat. 5 ÎNDEPLINIREA CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE În domeniul instalaţiilor pentru construcţii, cerinţele esenţiale definite prin Legea nr. 10/1995 cu completarile ulterioare sunt: a) Rezistenţă mecanica şi stabilitate Armăturile nu trebuie să prezinte deformaţii permanente şi nici scăpări de apă la valoarea maximă a cuplului exercitat de 3 ori asupra capetelor de manevră ale armăturii (valoarea cuplului: C = 4 Nm). După efectuarea numărului de cicluri stabilit pentru fiecare încercare, armăturile trebuie să satisfacă condiţiile privind: - rezistenţa la presiune hidraulică şi etanşeitate; - să nu prezinte deteriorări; - să nu prezinte uzură. Nu sunt admise defecte de turnare. Durata de viata a obiectelor sanitare va fi prevazuta de fiecare producator pentru fiecare tip de obiect sanitar. Asigurarea duratei de viata a obiectelor sanitare din fonta, se realizeaza prin aplicarea pe suprafetele interioare si exterioare a unor protectii contra coroziunii (grund de miniu de plumb). b) Securitate la incendiu Limita de rezistenţă la foc a armăturilor de scurgere din materiale plastice trebuie să corespundă condiţiilor de inflamabilitate şi ardere prevăzut în normele pentru materialele plastice respective. c) Igienă, sănătatea mediu Stratul de protecţie interioară nu trebuie să fie solubil în apă şi să nu transmită apei gust sau miros. Materialele de realizare a armăturilor trebuie să nu fie radioactive sau toxice. Ele trebuie avizate sanitar. Se recomandă utilizarea materialelor de execuţie a armăturilor care în contact cu apa nu o contaminează: alama, fonta ată, oţel inox, materialele plastice. Se vor utiliza materiale care în contact cu apa nu contamineaza apa potabila: fonta ata, faianta, portelanul sanitar, materiale plastice, inoxul. Materialele utilizate trebuie sa fie avizate din punct de vedere sanitar. Evitarea emanatiilor de mirosuri provenite de la obiectele sanitare (vase WC) se va realiza prin intermediul unor sifoane la vasele de WC cu garda hidraulica cu înaltimea corespunzatoare care sa împiedice scaparile de gaze nocive din încapere. Materialele din care se execută armăturile de scurgere nu trebuie să fie radioactive. d) Siguranţă în exploatare Suprafetele obiectelor sanitare accesibile ocupantilor trebuie sa fie fara muchii si colturi taioase, bavuri ascutite etc. Asigurarea posibilitatii de golire a obiectelor sanitare va fi asigurată prin prevederea dispozitivelor de preaplin cu dimensiuni si forme corespunzatoare. Fixarea obiectelor sanitare se va face conform normativelor de utilizare pentru fiecare tip de obiect în parte si precizata în caietul de sarcini al producatorului. Obiectele sanitare trebuie sa îndeplineasca toate caracteristicile (dimensiuni, tolerante, conditii de calitate si functionalitate, etc.) prevazute în standardele respective. pagina 4 din 5

63 - MEMORIU TEHNIC LUCRARI COMPLETARE UTILITATI - proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Suprafaţa interioară a sifoanelor de scurgere trebuie să fie netedă, fără bavuri sau proeminenţe susceptibile de a reţine deşeuri care să provoace blocaje. Se preferă armăturile de scurgere din materiale plastice. Se vor realiza sifoane cu garda hidraulică corespunzătoare pentru diferite obiecte sanitare, asigurându-se menţinerea în exploatare a înălţimii respective (min. 50 mm) pentru protecţia contra scăpărilor de gaze în clădiri, din reţeaua de evacuare a apelor uzate. Asigurarea etanşeităţii la scurgerea apei prin sifonul de scurgere: la încercarea de etanşeitate la presiune, care se realizează la presiunea de 1 m H2O timp de 20 secunde nu trebuie să apară scurgeri de apă. Asigurarea etanşeităţii între corpul sifonului şi suprafaţa de contact a obiectului sanitar, se realizează prin intermediul unor garnituri de cauciuc ale piuliţei de racordare la ventilul de scurgere. e) Protecţia împotriva zgomotului Se impune asigurarea caracteristicilor funcţionale, debit-presiune a armăturii. Armăturile trebuie astfel concepute şi construite încât zgomotul generat de curgerea fluidului de lucru prin ele, perceput de personalul de exploatare sau transmis spre încăperile adiacente, prin fundaţie sau prin conductele de transport să nu dăuneze sănătăţii şi nici să nu împiedice repaosul sau lucrul în condiţii acceptabile. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot emise de armăturile de alimentare cu apă a obiectelor sanitare din clădiri de locuit sunt: 35 db (conform STAS 10968, Anexa 2). Armăturile de scurgere din materiale plastice atenuează atât apariţia cât şi transmiterea zgomotului şi vibraţiilor. f) Economie de energie si izolatie termica Realizarea la presiuni minime de utilizare a debitelor de apă rece şi caldă, conform STAS Armăturile trebuie să permită un reglaj cantitativ economic al debitului de apă conform unor curbe de reglaj debit-presiune corespunzătoare fiecărui tip de armături care trebuie precizate în prospecte sau cataloage. 6 MASURI PSI SI DE PROTECTIE A MUNCII La executia lucrarilor se vor asigura toate masurile necesare pentru evitarea procedurilor de incendii sau accidente in conformitate cu prevederile specifice organizarilor de santier. Executia lucrarilor se va executa de catre personal autorizat calificat, cu respectarea tehnologiilor de executie si in conformitate cu prevederile normativului I 9 / 2015 si a normelor de tehnica securitatii si protectia muncii specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte. Este obligatorie folosirea echipamentelor de lucru adecvate. Executantul are obligatia ca, in situatiile aparute pe teren care nu corespund cu datele din prezentul proiect, sa solicite proiectantul de specialitate pentru a stabili posibilitatile de executie a lucrarilor in zonele respective. Pe faze de lucrari, executantul si beneficiarul vor intocmi fise de urmarire a lucrarilor care vor cuprinde lucrarile executate, precum si materialele puse in opera. Prezentul memoriu se va consulta impreuna cu plansele de executie si caietul de sarcini, urmand ca executantul sa-si prezinte obiectiunile Intocmit, ing. Paul Irimescu pagina 5 din 5

64 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA LUCRARI BAZIN VIDANJABIL - viza ISC PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI BAZIN VIDANJABIL amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Receptia cofrajului si a armaturii stalpilor si centurilor P.V.R.C. B+E 2 Receptie structura parapet zidarie P.V.R.C. B+E 3 Receptie hidroizolatie P.V.R.C. B+E 4 Receptie calitativa finisaje exterioare P.V.R.C. B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat pagina 1 din 2

65 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA LUCRARI BAZIN VIDANJABIL - NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialita pagina 2 din 2

66 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA COMPLETARE UTILITATI - PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT COMPLETARE UTILITATI amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Predare amplasament PV+PVLA P+E+B 2 Trasarea săpăturilor (tranşee, cămine) PV E+B 3 Verificarea realizării cotei fundului săpăturii la cota proiectată PV P+E+B 4 Verificare natură teren şi pat de pozare PV B+E+P 5 Stabilirea detaliilor pentru intersecţii neprevăzute în proiect PV = disp de şantier P+E+B 6 Pozarea stratului de fundare sub colector (nisip) PV E+B 7 Montarea conductelor pe poziţii: - Controlul vizual al îmbinărilor; PV E+B 8 Probă de etanşeitate a îmbinărilor si proba de functionare PVFD E+B+P 9 Umplerea santului si aducerea la starea intiala a terenului PVRC E+B 10 Marcarea traseului PV E+B NR. SI DATA DOCUMENTULUI pagina 1 din 2

67 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA COMPLETARE UTILITATI - Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISCLPUAT - B - inspector de santier autorizat Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

68 - PROGRAM URMARIREA CALITATII INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI INSTALATII ELECTRICE, amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu Legea nr. 10/1995 cu completarile ulterioare, privind calitatea in construcţii, Regulamentul privind controlul de stat al calităţii in construcţii aprobat prin H.G. 272/1994, Normativ I7-2011, Normativ C56/2002 pentru verificarea calităţiii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente; INSTRUCŢIUNI pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente; MODIFICĂRI la instrucţiuni şi standardelor specifice in vigoare la data execuţiei, se stabileşte de comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrarilor pe santier NR. CRT. Faze de lucrari, inclusiv faze determinante care se verifica sau se receptioneaza calitativ, pentru care trebuie intocmite documente de atestare a calitatii DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL NR. SI DATA DOCUMENTULUI 1 Predare-primire amplasament P.V. B+E 2 Trasarea lucrarilor P.V.T.L. B+E 3 Calitatea materialelor puse in opera pe masura montarii Certificat E 4 Calitatea executiei tuturor operatiunilor ce devin ascunse P.V.L.A. B+E 5 Certificat de calitate pentru elemente de instalatii si Certificat E constructii livrate din bazele proprii 6 Verificare echipamente electrice de joasa tensiune Buletin E 7 Verificare cabluri (conductori) de joasa tensiune Buletin E continuitate, rezistenta de izolatie 8 Evidenta personalului autorizat P.V. E 9 Efectuarea de probe funcţionale după punerea sub P.V.R.C B+E+P tensiune a instalaţiei 10 Controale curente pe parcursul executiei lucrarilor Dispozitii de santier B+E 11 Receptia finala la expirarea perioadei de garantie a lucrarilor PVRC B+E pagina 1 din 2

69 - PROGRAM URMARIREA CALITATII INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: 1. Trecerea la execuţie se va face numai după însuşirea şi semnarea de către executant şi investitor (utilizator) a programului de control. 2. Din documentul încheiat să rezulte că sunt asigurate condiţii corespunzătoare care să permită execuţia lucrarilor de montaj circuite, echipamente etc, in conformitate cu prevederile din prescripţii şi tehnologii de execuţie; se apreciază că materialele şi echipamentele ce urmează a se monta, nu vor fi in pericol de deteriorare ca urmare a evoluţiei ulterioare a lucrărilor de construcţii. 3. Coloana 4 se completează la data încheierii actului prevăzut in coloana Executantul va anunţa in scris ceilalţi factori interesaţi pentru participare cu minimum 10 zile înaintea datei la care urmează a se face verificarea. 5. Punerea in funcţiune se face numai după controlul execuţiei instalaţiilor electrice de către unităţi autorizate. 6. La recepţia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la Cartea construcţiei. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

70 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA COMPLETARE MAGAZIE LEMNE - viza ISC PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT COMPLETARE MAGAZIE LEMNE amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Receptia cofrajului si a armaturii stalpilor si centurilor P.V.R.C. B+E 2 Receptie finala structura P.V.R.C. B+E 3 Receptie calitativa finisaje exterioare P.V.R.C. B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat pagina 1 din 2

71 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARILOR REZISTENTA + ARHITECTURA COMPLETARE MAGAZIE LEMNE - NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialita pagina 2 din 2

72 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (REZISTENTA + ARHITECTURA) - viza ISC PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (INSTALATII INCALZIRE), amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT 1 Trasarea lucrărilor P.V.R B+E 2 Predare primire front de lucru P.V.R B+E 3 Verificarea calităţii materialelor CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL puse în operă pe masura montarii P.V.R B+E 4 Verificarea execuţiei tuturor operaţiilor ce devin ascunse P.V.L.A B+E 5 Controlul vizual al sudurilor (se întocmeşte jurnalul sudurilor realizate) P.V.R E 6 Efectuarea spălării, curăţirii interioare a conductelor P.V.R B+E 7 FAZA DETERMINANATA Probarea instalaţiei la presiune si etanseitate P.V.F.D. B+E+P+I 8 Proba de eficacitate a instalaţiei corpurilor de încălzire reglajul instalaţiei P.V.R. B+E+P 9 Recepţia instalatiei P.V.R. B+E+P Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. NR. SI DATA DOCUMENTULUI pagina 1 din 2

73 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (REZISTENTA + ARHITECTURA) - In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

74 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (REZISTENTA + ARHITECTURA) - PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (REZISTENTA + ARHITECTURA), amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Predarea amplasamentului P.V.R.C. P+B+E 2 Receptia cofrajului si a armaturii stalpilor si centurilor P.V.R.C. B+E perete spatiu retinere 3 Receptie finala structura spatiu retinere P.V.R.C. B+E 4 Receptie ignifugare sarpanta P.V.R.C. B+E 5 Pozitia buloanelor de ancoraj structura metalica P.V.R.C. B+E 6 Montarea stalpilor metalici si a grinzilor P.V.R.C. B+E 7 Receptie finala finisaje interioare si exterioare P.V.F.D. P+B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal pagina 1 din 2

75 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (REZISTENTA + ARHITECTURA) - - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

76 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (SISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO) - proiectant specialitate S.C. ALGOMEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava viza ISC PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (SISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO), amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Verificarea pozarii circuitelor, conform proiectului P.V.R.C. B+E 2 Verificarea amplasării echipamentelor P.V.R.C. B+E şi aparatelor conform proiectului. 3 Efectuarea de probe funcţionale P.V.R.C B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate pagina 1 din 2

77 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI REAMENAJARE SEDIU (SISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO) - proiectant specialitate S.C. ALGOMEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

78 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI ZONA CONTROL (REZISTENTA + ARHITECTURA) - PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (REZISTENTA + ARHITECTURA), amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Predarea amplasamentului P.V.R.C. P+B+E si materializarea axelor si a nivelului zero 2 Cota si natura terenului de fundare P.V.F.D. B+E 3 Receptia cofrajului si a armaturii din elevatii P.V.L.A. B+E 4 Aspectul betonului din elevatii P.V.L.A. B+E 5 Receptie cota +/-0,00 si pozitia buloanelor de ancoraj P.V.F.D. I+P+B+E 6 Montarea stalpilor metalici si a grinzilor P.V.L.A. B+E 7 Receptie finala structura rezistenta P.V.R.C. I+P+B+E 8 Receptie finala finisaje interioare si exterioare P.V.F.D. P+B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari pagina 1 din 2

79 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI ZONA CONTROL (REZISTENTA + ARHITECTURA) - - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

80 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (REZISTENTA + ARHITECTURA) - PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (REZISTENTA + ARHITECTURA), amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu prevederile legii nr. 10/1995, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL 1 Predarea amplasamentului P.V.R.C. P+B+E si materializarea axelor si a nivelului zero 2 Cota si natura terenului de fundare P.V.F.D. B+E 3 Receptia cofrajului si a armaturii din elevatii P.V.L.A. B+E 4 Aspectul betonului din elevatii P.V.L.A. B+E 5 Receptie cota +/-0,00 si pozitia buloanelor de ancoraj P.V.F.D. P+B+E 6 Montarea stalpilor metalici si a grinzilor P.V.L.A. B+E 7 Receptie finala structura rezistenta P.V.R.C. P+B+E 8 Receptie finala finisaje interioare si exterioare P.V.F.D. P+B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). pagina 1 din 2

81 - PROGRAM URMARIREA CALITATII LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (REZISTENTA + ARHITECTURA) - In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

82 - PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE SISTEMATIZARE VERTICALA - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava PROGRAM PENTRU URMARIREA CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SEDIU PUNCT DE TRECERE A FRONTIEREI RACOVAT LUCRARI SISTEMATIZARE VERTICALA (platforma custi caini, platforma pubele, punct control pietoni) amplasat in comuna Pomarla, judetul Botosani viza ISC In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 cu completarile ulterioare, H.G.R. nr. 272/1994 si a procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor, aprobate prin Ordinul M.L.P.A.T. nr. 31/N/ , a normativelor si a reglementarilor tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor: NR. CRT. FAZELE DETERMINANTE PENTRU LUCRARILE DE CONSTRUCTII DOCUMENTUL SCRIS INCHEIAT CINE SEMNEAZA DOCUMENTUL Predare amplasament PV B+E+P 2 Trasarea lucrarii PV B+E 3 Verificare cota si natura teren de fundare PV B+E 4 Verificare executie strat de fundatie din piatra sparta PVFD B+E+P+I 5 Verificare executie strat de fundatie din balast PVFD B+E+P+I 6 Verificare executie platforma betonata PVRC B+E 7 Verificare montare borduri PVRC B+E 7 Verificare executie alei si platforme pavele beton grosime 6cm PVRC B+E NR. SI DATA DOCUMENTULUI Lucrarile mai sus enumerate vor fi urmarite de personal calificat. In acest scop investitorul va angaja un inspector de santier (B), un responsabil tehnic cu executia (E) si pentru asistenta tehnica va incheia un contract cu proiectantul de specialitate (P). In tabelul de mai sus au fost utilizate urmatoarele prescurtari - PV proces verbal pagina 1 din 2

83 - PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR DE SISTEMATIZARE VERTICALA - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - PVRC - proces verbal de receptie calitativa - PVFD proces verbal faza determinanta - P - proiectant de specialitate - E - responsabil tehnic cu executia - LA - lucrari ce devin ascunse - I - reprezentant ISC - B - inspector de santier autorizat NOTA: - Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului. - Factorii raspunzatori de intocmirea receptiilor vor fi anuntati in scris de catre antreprenor cu cel putin 5 zile inainte de data verificarii. - Daca una din parti nu isi respecta atributiile, celelalte parti sunt absolvite de raspundere. - Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate. - Orice alte stadii fizice controlate de Executant, Beneficiar, Inspecţia în Construcţii, Proiectant, vor fi trecute în prezentul program de control al calităţii lucrărilor. - Beneficiarul poate stabili si alte etape ale lucrarii ca si faze determinante. - Beneficiarul are obligaţia să anunţe Inspectoratul Teritorial în Construcţii înainte de începerea lucrărilor. - Reprezentantul Inspectoratului Teritorial în Construcţii va stabili fazele de lucrări la care să fie invitat. - La receptia fazelor determinante vor fi prezentate toate actele prin care se atesta calitatea lucrarilor executate anterior si certificatele de calitate pentru materialele introduse in opera precum si agrementele tehnice. Toate aceste acte, impreuna cu un exemplar al acestui program, vor fi anexate la cartea tehnica a constructiei. - Executia va fi incredintata unei antreprize specializate pentru astfel de lucrari. Beneficiar, Responsabil tehnic cu executia, Proiectant de specialitate, pagina 2 din 2

84 - CS01 CAIET SARCINI - INTRODUCERE - CAIET DE SARCINI - INTRODUCERE - GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii tehnice, ce trebuie avute in vedere la executarea lucrarilor propuse. Caietul de sarcini a fost intocmit pe pentru asigurarea rezistentei, stabilitatii si a bunei functionari, precum si conditiilor de calitate ce se impun a fi respectate. Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completand documentatiile de specialitate si nu exclud obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice, precum si a STAS-urilor in vigoare, chiar daca acestea nu au fost precizate in prezentul caiet de sarcini. PREVEDERI TEHNICE Obligatiile si raspunderile investitorilor, proiectantilor si executantilor lucrarilor de constructii, in asigurarea calitatii, sunt reglementate in Legea nr. 10/1995 cu completarile ulterioare, privind calitatea in constructii. In toate operatiile de: manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, etc, se vor respecta normele departamentale si republicane de protectia si igiena muncii in vigoare la data executiei. In cele ce urmeaza s-a insistat asupra unor prevederi de executie care sunt absolut obligatorii la executarea lucrarilor pentru realizarea gradului de asigurare propus in proiect la actiuni statice si dinamice: - activitatea de santier va fi coordonata de conducator tehnic atestat; - executia lucrarilor sa fie facuta cu muncitori calificati, specializati; - existenta unei colaborari permanente intre beneficiar, constructor si proiectant pe toata durata executiei lucrarilor, avand in vedere, posibilitatea aparitiei unor situatii de detaliu neprevazute in proiect; - alegerea materialelor si utilajelor necesare executarii lucrarilor se va face cu competenta, ele trebuind sa corespunda din toate punctele de vedere scopului propus; - constructorul are libertatea de a-si alege alta metoda de lucru verificata si acceptata de proiectant, care asigura cel putin aceleasi conditii tehnice; Planul de calitate al constructorului va respecta cerintele de calitate pentru categoria de importanta C ; LUCRARI DE PREGATIRE Dupa primirea si insusirea documentatiei, constructorul va stabili necesarul de utilaje, locul si conditiile de exploatare, ordinea de executie a lucrarilor, astfel incat pe parcursul acestora cladirea sa ramana in exploatare. Functie de categoria de lucrari, se vor stabili formatiile de lucru, pe meserii, si modul in care urmeaza a se desfasura executia. Echipele de meseriasi, cu calificare corespunzatoare, vor fi dotate cu echipament de protectie, scule si utilaje necesare. Responsabilul cu executia va supraveghea permanent executarea lucrarilor pentru asigurarea unei calitati corespunzatoare. pagina 1 din 4

85 - CS01 CAIET SARCINI - INTRODUCERE - In ceea ce priveste verificarea lucrarilor pe parcursul executiei si receptionarea lor, trebuie retinute urmatoarele: - beneficiarul participa la toate verificarile pe faze de executie, incheind cu constructorul procese verbale; - urmarirea executiei se face in conformitate cu Programul de urmarire si control ; In afara de masurile speciale ce trebuie luate la executie si enumerate mai sus, beneficiarul are urmatoarele sarcini: - supravegherea comportarii si controlul periodic al cladirii; - efectuarea la timp si in bune conditii a remedierilor si reparatiilor necesare; - controlul lucrarilor de reabilitare si reparatii efectuate. Toate verificarile si constatarile facute se vor consemna in procese verbale de lucrari ascunse. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia lucrarilor se realizeaza in doua etape: - receptia la terminarea lucrarilor; - receptia finala, la expirarea perioadei de garantie, prevazuta in contract. Receptia lucrarilor se va face in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. Cartea tehnica a constructiei ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea, intretinerea, repararea si urmarirea comportarii in timp a constructiei si a instalatiilor aferente- se va completa si se va pastra de catre investitor pe toata durata existentei constructiei. Principalele elemente ce vor fi verificate pe parcursul executiei sunt: - respectarea tehnologiilor de executie; - calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului; inlocuirea unor materiale se poate face doar cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si verificatorului de proiect; - elementele geometrice: grosime, planeitate, verticalitate, liniaritatea muchiilor si deschiderea rosturilor sa fie conforme cu prevederile proiectului; Rezultatele verificarilor efectuate pe parcursul executiei vor fi consemnate in procesele verbale de lucrari ascunse. La receptia lucrarilor, executantul va preda in mod obligatoriu toate elementele necesare pentru completarea cartii constructiei continand datele tehnice ale lucrarilor realizate. De asemenea vor fi prezentate toate modificarile fata de proiectul initial si aprobarile obtinute in acest sens din partea proiectantului si beneficiarului. PROTECTIA, SIGURANTA SI IGIENA MUNCII In toate operatiile de executie a lucrarilor se vor respecta cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii. Conducatorii unitatilor de executie precum si reprezentantii beneficairului care urmaresc realizarea lucrarilor, au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind protectia muncii, in vigoare la data executiei. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; pagina 2 din 4

86 - CS01 CAIET SARCINI - INTRODUCERE - - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. pagina 3 din 4

87 - CS01 CAIET SARCINI - INTRODUCERE - Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si stingerea incendiilor revin conducatorilor locurilor de munca si personalului de executie. Personalul de executie are urmatoarele obligatii: - sa participe la toate instructajele; - sa nu utilizeze scule si echipamente defecte; - sa aplice in activitatea sa prevederile normelor de care a luat la cunostinta la instruire, precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea incendiilor In cadrul organizarii de santier se vor fixa punctele PSI si panouri PSI care se vor dota corespunzator cu utilaje, unelte si materiale PSI. La punctul de lucru trebuie sa fie amplasate extinctoare, hidrant si unelte de stingere a incendiilor; depozitarea produselor se va face in locuri protejate de mediul exterior, de surse electrice ce pot provoca incendii. PROTECTIA MEDIULUI Pe toata durata activitatilor de executie, constructorului ii revine obligatia asigurarii curateniei pe santier si a servicilor sanitare. Deseurile rezultate din activitatea de constructii vor fi depozitate separat si vor fi transportate controlat la depozitul/ varsatoarea municipiului cu avizul prealabil al Serviciului de Salubritate al municipiului. Se vor respecta reglementarile privind regimul, depozitarea si incinerarea deseurilor. intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 4 din 4

88 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE GENERALITATI Dupa definitivarea prezentului caiet de sarcini, orice modificari sau derogari se pot face la propunerea unei parti proiectant, beneficiar sau constructor, cu acordul celorlalte doua. Constructorul are obligatia sa respecte in afara caietului de sarcini toate acele normative, care reprezinta reglementari pentru aceasta categorie de constructii (normative, instructiuni tehnice, standarde, etc.) prevazute in anexa. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, proiectantul sau beneficiarul pot dispune intreruperea lucrarilor. Executarea remedierilor se va face numai pe baza de dispozitie de santier scrisa, data de proiectant cu acceptul beneficiarului. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Calculul constructiilor si elementelor de constructii NP P NP GP NP GP MP MP GT GT Norme tehnice provizorii privind stabilirea distanţelor între rosturile de dilatare la proiectarea construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea constructivă a structurilor compuse beton-oţel. Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătură rigidă (BAR). Ghid de proiectare pentru structuri din beton armat cu armătură rigidă (BAR). Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social/culturale, agrozootehnice şi industriale indicativ P Detalierea parametrilor de calcul Ks şi Tc la nivelul unităţilor administrativ teritoriale. Ghid privind proiectarea sistemelor de izolare seismică pasivă (reazeme, disipatori) a clădirilor. Metodologie privind calculul sistemelor de protecţie seismică pasivă. Clădiri autoadaptabile la solicitări seismice. Metodologie de elaborare a hărţilor de hazard seismic local pentru localităţi urbane-h.s.l.l.u. Ghid privind adaptarea scării de intensităţi seismice europene EMS - 98 la condiţiile seismice ale României şi la necesităţile inginereşti. Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilizarea băncii de date pe suport magnetic (CD-ROM) cuprinzând înregistrări ale mişcărilor seismice ale terenului la cutremurele din 1977, 1986 şi 1990, obţinute în reţeaua seismică naţională INCERC. pagina 1 din 38

89 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti GT Normativ CR CR P 100-1/2006 P 100-1/2006 completare ME -003/2007 P 100-3/2008 P 100-3/2008 completare CR CR completare CR CR completare CR CR completare CR / 2013 P 100-1/2013 GP Ghid privind constituirea, întreţinerea şi utilitarea băncii de date cuprinzând înregistrări ale cutremurelor puternice obţinute pe clădiri instrumentate seismic în reţeaua seismică naţională. Normativ privind consolidarea cu fibre a elementelor structurale de beton. Cod pentru proiectarea podurilor de cale ferată. Acţiuni. Cod pentru proiectarea podurilor de cale ferată. Convoaie tip. Cod de proiectare seismică Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2006. Metodologie privind investigarea de urgenţă a siguranţei post seism a clădirilor şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie. Cod de proiectare seismică" Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente. Cod de proiectare.evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor. Cod de proiectare.bazele proiectării construcțiilor. Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor. Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat. Cod de proiectare seismică Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri. Ghid pentru calculul şi proiectarea la acţiunea seismică a structurilor metalice de tip rafturi pentru prezentare şi depozitare în spaţii comerciale. Proiectarea si executarea lucrarilor de terasamente C C C C C C Instrucţiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare. Instrucţiuni tehnice departamentale pentru proiectarea şi executarea fundaţiilor pentru lucrările de drumuri din pământuri stabilizate cu ciment. Instrucţiuni tehnice pentru consolidarea pământurilor sensibile la umezire şi a nisipurilor prin silicatizare şi electrosilicatizare. Instrucţiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforării. Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I...VI). Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale. pagina 2 din 38

90 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti P GE GE Ghid pentru proiectarea lucrărilor ce înglobează materiale geosintetice. Ghid pentru executarea lucrărilor de drenaj orizontal şi vertical. Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor. Proiectarea si executarea fundatiilor C C C C C C C C GT NE GP ST GE ST NP GE NP GP NP Instrucţiuni pentru completarea formularului de evidenţă a studiilor geotehnice conform prevederilor STAS 1242/ Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii. Instrucţiuni tehnice pentru elemente de fundaţii din beton cu adaos de cenuşă de centrale termoelectrice situate în terenuri cu agresivităţi naturale şi industriale. Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con, penetrare statică penetrare dinamică, vibropenetrare. Îndrumator de proiectare şi execuţie a gropilor ştanţate pentru fundaţii. Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de fundare la solicitări seismice. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea şi recepţionarea lucrărilor de fundaţii pe piloţi scurţi executaţi pe loc prin vibropresare. Ghid privind criterii de alegere a încercărilor şi metodelor de determinare a caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor. Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice. Compactare cu maiul f.greu caiet VIII Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe. Specificaţie tehnică privind refacerea prin obturare şi etanşare a contactului teren-infrastructură pentru construcţii de locuinţe, socialculturale şi industriale. Ghid practic privind tehnologia de execuţie a piloţilor pentru fundaţii. Specificaţie tehnică. Criterii şi metode pentru determinarea prin măsurători a tasării construcţiilor. Instrucţiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasării construcţiilor datorate deformaţiilor terenului de fundare. Normativ privind încercarea în teren a piloţilor de probă şi a piloţilor din fundaţii. Ghid pentru sistematizarea, stocarea şi reutilizarea informaţiilor privind parametrii geotehnici. Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrările de construcţii. Ghid privind proiectarea şi execuţia minipiloţilor foraţi (revizuirea şi completarea Îndrumătorului tehnic C ). Normativ privind proiectarea, execuţia, monitorizarea şi recepţia pereţilor îngropaţi. pagina 3 din 38

91 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti GP NP 122:2010 NP 123:2010 NP 124:2010 NP 125:2010 NP 126:2010 NP NP NP NP GT NP GP Ghid privind proiectarea structurilor de pământ armat cu materiale geosintetice şi metalice. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici. Normativ privind proiectarea geotehnică a fundaţiilor pe piloţi. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susţinere. Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la umezire. Normativ privind fundarea construcțiilor pe pamânturi cu umflări și contracții mari. Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă. Normativ privind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren. Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane. Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii. Ghid privind controlul lucrărilor de compactare a pământurilor necoezive. Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de epuizmente. Ghid privind proiectarea geotehnică. Proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat C P C C C P P P P C C C C Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat. Normativ pentru executarea construcţiilor din panouri mari. Normativ privind alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereţi din beton monolit la clădiri. Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide. Îmbunătăţiri la P Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea elementelor din beton precomprimat parţial, folosind armături pretensionate şi nepretensionate complementare. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea executarea şi exploatarea căilor de rulare pe grinzi din beton armat şi beton precomprimat. Modificări la P Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat. Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton. Instrucţiuni tehnice privind optimizarea tratamentelor termice în fabricile de prefabricate cu ajutorul metodei ultrasonice de impuls. Instrucţiuni tehnice privind utilizarea metodelor acustice prin şoc la controlul calităţii elementelor prefabricate. Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante. pagina 4 din 38

92 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti P C C C C C C C C P-133/ P-133/ NP GE GE ST NE GP PD ST NE (P ) NP Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton. Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea panourilor monostrat din betoane uşoare cu adaosuri de cenuşă şi spumanţi, pentru hale parter. Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului. Îndrumător pentru metodologia de încercare a prototipurilor şi seriei zero la elemente prefabricate, din punct de vedere al comportării la solicitări statice. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din beton aparent cu parament natural. Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3. Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. Îndrumător tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri. Instrucţiuni de utilizare a aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment. Instrucţiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip. Normativ de clasificare şi caracteristici geometrice a coşurilor industriale glisate. Normativ tehnic republican privind repararea şi consolidarea coşurilor industriale din beton armat. Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. Ghid pentru determinarea experimentală in situ şi în laborator a modulului static şi dinamic de elasticitate a betonului. Ghid privind utilizarea metodei electromagnetice la determinarea parametrilor de armare a elementelor existente din beton armat. Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare. Cod de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Ghid privind stabilirea criteriilor de performanţă şi a compoziţiilor pentru betoanele armate dispers cu fibre metalice. Normativ pentru dimensionarea ranforsărilor din beton de ciment ale sistemelor rigie, suple şi semirigide Specificaţie tehnică privind ancorarea armăturilor cu răşini sintetice la lucrările de consolidare a elementelor şi structurilor din beton armat-proiectare, execuţie. Normativ privind proiectarea planşeelor compuse din tablă cutatăbeton (revizuire P ). Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite şi a conectorilor pentru lucrări de cămăşuieli şi suprabetonări. pagina 5 din 38

93 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti GP GP NP P NE 012/ NE 012/ ST GP GP GP C Ghid privind proiectarea şi execuţia rezervoarelor mici din elemente prefabricate în zone rurale. Ghid privind proiectarea şi execuţia consolidării prin precomprimare a structurilor din beton armat şi din zidărie. Cod de cerinţe privind proiectarea, execuţia, urmărirea comportării, repararea şi consolidarea coşurilor industriale din beton armat. Normativ pentru proiectarea coşurilor industriale din beton armat (revizuire P ). Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului. Normativ pentru producerea şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat-partea 2: Executarea lucrărilor din beton. Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă. Ghid de proiectare pentru controlul fisurii elementelor masive și pereților structurali de beton armat datorită contracției împiedicate. Ghid pentru calculul și alcătuirea constructivă a planșeelor compuse lemn-beton la clădiri vechi și noi. Ghid pentru proiectarea structurilor din beton de înaltă rezistență în zone seismice. Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare. Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice I TERASAMENTE 1.1.Lucrările de infrastructură. Se execută în conformitate cu prevederile studiului geotehnic, care stabilește stratificatia terenului, condițiile hidro-geologice și condițiile de fundare. Constructorul va întocmi proiectul tehnologic de execuție care va cuprinde: planul de organizare de șantier: planul de lucrări pregătitoare executãrii fundațiilor propriu-zise; planul cu organizarea locului de muncă; lista mijloacelor (dispozitive de execuție a terasamentelor și fundațiilor); proiecte de sprijinire și de cofraje Principala lucrare pregătitoare este materializarea cotei 0,00m față de care se măsoară toate cotele de nivel. La trasarea detaliilor de construcții se vor respecta prevederile îndrumătorului privind executarea trasării de detaliu în construcții, indicativ C Înaintea începerii lucrărilor de terasamente se verifică întreaga trasare pe teren, încheinduse un proces verbal de lucrări ascunse între beneficiar și executant. pagina 6 din 38

94 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 1.3.Toleranţe admisibile. Conform STAS 9824/1-87 toleranțele admisibile la trasarea pe teren a construcțiilor sunt următoarele: Pentru lungimi: Pentru lungimi intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare - Poziția în plan orizontal a axelor fundațiilor ± 1 cm Pentru lungimi intermediare, toleranțele se stabilesc prin interpolare - Poziția în plan vertical a cotei de nivel ± 1 cm În cazul în care aceste toleranțe sunt depășite, lucrările de terasamente, respectiv de fundații, nu pot fi continuate decât cu acordul scris al proiectantului. Constructorul va examina fiecare zonă de săpătură, asigurând sprijinirea malurilor funcție de adâncimea și natura terenului, pentru a-i asigura stabilitatea Verificarea calității terenului de fundare. Se face de către specialistul geotehnician care a elaborat studiul geotehnic şi este atestat MTCT, conform Normativului pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcţii și instalaţii aferente indicativ C În acest sens dupã terminarea lucrărilor de săpătură va fi chemat specialistul geotehnician pentru verificarea terenului de fundaţie, încheindu-se proces verbal de recepție - faza determinantă împreună cu specialistul beneficiarului și executantul lucrării. În situația în care se constată diferențe între caracteristicile reale ale terenului și cele din studiul geotehnic, se vor stabili de cãtre specialistul geotehnician mãsurile ce trebuiesc luate. Pe toată durata execuţiei lucrărilor de fundaţii este obligatorie monitorizarea geotehnică pentru a se dispune măsuri de adaptare a detaliilor de execuţie ale fundaţiilor în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite. Monitorizarea geotehnică trebuie efectuată de elaboratorul studiului geotehnic sau de un specialist atestat MTCT pentru domeniul Af. Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei va cuprinde note de sinteză privind în primul rând natura şi caracteristicile geotehnice ale terenurilor întâlnite şi compararea cu datele din studiul geotehnic, precum şi note privind comportarea lucrării pe toată perioada de execuţie. Întocmirea şi verificarea documentaţiilor geotehnice pentru construcţii se vor realiza în conformitate cu prevederile ghidului GT 035/2002. Pe parcursul executării lucrărilor de terasamente se vor lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea protecției muncii 2. LUCRĂRI DE COFRAJE PENTRU BETON ARMAT 2.1. Alcătuirea cofrajelor. Cofrajele pentru elementele din beton armat și susținerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiții: să se asigure obținerea formei și dimensiunile prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate, să fie etanșe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment, să fie stabile și rezistente sub acțiunea pagina 7 din 38

95 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti încărcărilor, să permită un mare numar de refolosiri, să fie prevăzute cu piese de asamblare de inventar. Cofrajele din lemn se vor dimensiona în conditiile prevăzute în "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE ". Pentru reducerea aderenței dintre beton si cofraj, acestea se ung pe fețele ce vin în contact cu betonul înainte de fiecare folosire cu substanțe decofrante. Acestea se aplică prin pensulare, trebuie să-și păstreze proprietățile neschimbate în condițiile climatice de execuție a lucrărilor și să nu atace betonul. Eşafodajele de suținere a cofrajelor de planşee (plăci) sunt formate, în general, din grinzi extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiți. Elementele eşafodajelor trebuie sã prezinte suficientă rezistență şi stabilitate pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului și a betonului proaspăt din plăci, a sculelor și dispozitivelor de lucru şi a echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi solicitări orizontale din împingerea betonului din pereți, stâlpi și grinzi. Lucrările de susținere/ eșafodaj se vor realiza și evalua de către ofertant conform tehnologiei proprii. Contravântuirile de pe cele două direcții perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri nedeformabile, iar prinderile să nu dea excentricități importante în noduri. Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuiri tălpile continue de rezemare şi grinzile de susținere, cu condiția ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între popi și aceste tălpi, respectiv grile. 2.2.Trasarea poziției cofrajului Pentru turnarea fundațiilor din beton se realizează de-a lungul sârmelor întinse între reperii materializați în acest scop pe balizele de colț sau intermediare ce au servit la trasarea lucrărilor de săpături. Întrucât în timpul definitivării lucrărilor de cofrare, elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la poziționarea inițială, este necesar ca, înaintea turnării betonului să se verifice corectitudinea poziției finale a acestora. 2.3.Abateri admisibile la montarea cofrajelor Abaterile admisibile la montarea cofrajelor se referă la următoarele categorii de mărimi: - dimensiuni ale spaţiului cofrat; - cote de nivel (pentru fundul cofrajului, înălţime de turnare a betonului etc); - poziţia axelor, în plan şi pe înălţime (care include rectilinitatea şi perpendicularitatea sau unghiul prevăzut după caz); - forma suprafeţei (care include planitatea şi denivelarea locală, după caz); Abaterile admisibile pentru dimensiuni, cote de nivel şi poziţie a axelor, vor fi cele prevăzute pentru elementele respective. Abaterile admisbile privind forma suprafeţei se stabilesc astfel: - pentru suprafeţe cu formă deosebită (plăci sau pereţi curbi etc), se prevăd în caietul de sarcini pentru realizarea proiectului tehnologic privind cofrajele respective; - pentru celelalte situaţii (cofraje pentru suprafeţe plane ale elementelor), abaterile admisibile se vor înscrie în clasele de toleranţă astfel: clasa TS,III pentru planitate (Anexa C NE012/2/2010); clasa TN,I pentru denivelări locale (Anexa C NE012/2/2010); pagina 8 din 38

96 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 2.4. Montarea cofrajelor. Operaţiunile de montare a cofrajelor se vor succede, de regulă, în următoarea ordine: - curățirea și nivelarea locului de montaj; - trasarea poziției cofrajelor; transportul şi asezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar în apropierea locului de montaj; - curățirea și ungerea panourilor; asamblarea şi susținerea provizorie a acestora; verificarea poziției cofrajului pentru fiecare element de construcție, atât în plan orizontal cât și pe vertical şi fixarea lor în poziție corectă; - încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloți, juguri, tiranți, zăvoare, proptele, contravânturi, etc.); - etanșarea rosturilor. Menținerea alinierii panourilor asamblate se obține cu ajutorul montanților și al riglelor de aliniere, respectiv al moazelor și cu ajutorul tiranților trecuți prin distanțieri. Asigurarea verticalității se va face prin proptele, de preferință reglabile. Împingerea betonului proaspăt care acționează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de sprijinire ale panourilor, montanți, respectiv moaze și prin tiranții de legătură realizați în general din oțel beton. În cadrul proiectului de cofraj se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire și legătură din punct de vedere al rezistenței și al deformațiilor. Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Trasarea bazei se face, de regulă, printr-o ramă de scândură. Pentru a se putea controla si curăța baza stâlpului se prevede o fereastră de vizitare. Montarea elementelor de susținere a cofrajelor pentru planșee (plăci) se face în următoarea ordine: - se traseazã poziția elementelor verticale de susținere (popi) se amplaseazã elementele verticale de susținere și de contravântuire provizoriu; - se montează și se fixează elementele orizontale ale eșafodajului (rigle, grinzi extensibile, etc.); - se verificã poziția și dimensiunile efectuându-se corecturile necesare. Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea cofrajelor. Cofrajele din panouri se ung cu atenție înaintea montării armăturilor în scopul de a facilita operația de decofrare şi a se mări prin acestea numărul de folosiri al panourilor. Ungerea se face imediat după scoaterea cofrajului sau chiar în timpul montării lui. Pentru ungere se folosesc substanțe produse industrial în acest scop,care se aplica după decofrare și curățire, fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează materialele lemnoase. Pentru evitarea scurgerii laptelui de ciment prin rosturile dintre cofraje acestea vor fi etanșate cu ajutorul benzilor autoadezive. La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepția finală de către o comisie formată din beneficiar (dirigintele de șantier) și constructor (șeful punctului de lucru, șeful de echipă). Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus, precum și alte verificări prevăzute în Fișele tehnologice, întocmite de către responsabilul tehnic cu execuția atestat MLPAT și în "Programul de control al calității" întocmit de către controlorul de calitate atestat MLPAT. Rezultatele recepției se consemnează într-un proces verbal de recepție. La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile IM Norme specifice de protecția muncii pentru lucrări de cofraje, schele, cintre si eșafodaje, aprobat M.L.P.A.T. cu ordinul 74/N din În timpul montajului şi al depozitării panourilor de cofraj din materiale lemnoase și a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prevederile din Normativul pentru proiectarea și executarea construcțiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor, precum și cele cuprinse în Instrucțiuni pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de producție. pagina 9 din 38

97 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 2.5. Verificarea şi recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora Verificarea cofrajelor și susținerilor acestora se efectuează: - la terminarea lucrărilor de cofraje, pentru o etapă de lucru, când se efectuează şi recepţia cofrajelor; - imediat înainte de punerea în operă a betonului în cofrajele respective, când se efectuează o nouă verificare; Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se efectuează prin: - examinare directă şi măsuri simple; - măsurări cu aparatură; Prin măsurări se urmăreşte confirmarea încadrării în toleranţele prevăzute pentru montarea cofrajelor. Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora prin observare directă şi măsurări simple se referă la următoarele: - compararea cu prevederile din proiectul tehnologic şi/sau prevederile producătorului, în ceea ce priveşte: alcătuirea de ansamblu: vizual; tipurile de materiale şi integritatea acestora: vizual, precum şi analizarea documentelor privind calitatea acestora; dimensiunile: prin măsurare; îmbinările (elementele de fixare şi contactul între elementele concurente în îmbinare): vizual şi, prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc în îmbinare; - aşezarea corespunzătoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, faţă de baza de rezemare, precum şi între ele: vizual-poziţie şi fără spaţii libere între ele: - faptul ca elementele de susţinere sau legătură punctuală (popi, contravânturi înclinate, legături interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mâna, să nu aibă joc; legăturile interioare sunt corect montate prin observare vizuală; - starea de curăţenie: vizual; - aplicarea agenţilor de decofrare: vizual; - dimensiunile, în cel puţin 2 secţiuni pentru fiecare element, precum şi ale golurilor şi poziţia relativă a acestora: prin măsurare directă; - trasarea înălţimii de turnare a betonului: prin măsurare directă faţă de fundul cofrajului, sau faţă de alte suprafeţe existente; - aspectul general al suprafeţei care vine în contact cu betonul: vizual; Verificările cofrajelor prin măsurători cu aparatură se referă la: - cote de nivel pentru fundul cofrajului; - axe, pentru spaţiul cofrat şi pentru goluri; - înclinări, dacă este cazul; - verificări în toate punctele şi secţiunile, care sunt precizate de inginerul de structură, în cazul cofrajelor cu forme deosebite (plăci sau pereţi curbi etc); Neconformităţile, fie în ceea ce priveşte alcătuirea şi montarea, fie în ceea ce priveşte depăşirea toleranţelor (abaterilor admisibile) la dimensiuni şi/sau poziţie, se consemnează şi trebuie să fie rezolvate de constructor. Pentru a preveni apariţia unor neconformităţi, constructorul trebuie să asigure un control preliminar privind aprovizionarea, manipularea şi depozitarea materialelor utilizate, precum şi un control al instruirii personalului care va executa lucrările respective. Verificarea cofrajelor şi susţinerilor acestora se face din nou, în intervalul de 24 de ore înainte de montarea armăturii, dacă este cazul, precum şi înainte de punerea în operă a betonului, dacă între aceste operaţiuni a trecut o perioadă mai lungă. Această a doua verificare se efectuează prin observare directă şi măsurări simple şi, dacă se constată neconformităţi, şi prin măsurări cu aparatură, după caz. pagina 10 din 38

98 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti În cazurile în care constructorul lucrărilor de construcţii aplică un sistem de management al calităţii, executarea şi verificarea lucrărilor de cofraje şi susţineri ale acestora trebuie efectuate conform prevederilor aplicabile ale acestui sistem (proceduri, instrucţiuni şi înregistrări privind: aprovizionarea, recepţia, manipularea, depozitarea şi trasabilitatea materialelor; executarea şi verificarea lucrărilor; echipamentele de măsurare; calificarea personalului; tratarea neconformităţilor etc.). Recepţia cofrajelor şi susţinerilor acestora constă în consemnarea conformităţii lucrărilor, pe baza verificării efectuate la terminarea lucrărilor şi a rezolvării eventualelor neconformităţi, printr-un proces verbal pentru recepţia calitativă pe faze (pentru lucrări care devin ascunse), cu participarea reprezentantului clientului şi, în cazul unor cofraje şi/sau eşafodaje deosebite, pentru care inginerul de structură a întocmit caiete de sarcini, şi cu participarea inginerului de structură Condiţii prealabile şi condiţii necesare în timpul executării lucrărilor de cofraje şi susţinerilor acestora Pentru executarea lucrărilor de cofraje şi susţinerile acestora, este necesară asigurarea condiţiilor prealabile, precum şi a celor necesare în timpul executării lucrărilor. Condiţiile prealabile se referă, în principal, la următoarele: - existenţa, pe şantier, a proiectului, care trebuie să cuprindă toate datele necesare pentru executarea cofrajelor; - existenţa, pe şantier, a proiectului tehnologic privind cofrajele şi susţinerile acestora, dacă este cazul; - existenţa, dacă este cazul, a recepţiei lucrărilor de terasamente, când acestea sunt implicate; - aprovizionarea şi recepţionarea cofrajelor şi/sau eşafodajelor de inventar, complete, precum şi a documentaţiei tehnice privind utilizarea acestora sau, după caz, a tuturor materialelor necesare executării, ca unicat, pe şantier; Condiţiile care trebuie asigurate în timpul executării lucrărilor se referă, în principal, la următoarele: - dotări tehnice specifice necesare pentru montarea sau, dacă este cazul, executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor pentru susţinerea acestora (scule, dispozitive etc); - facilităţi necesare, după caz, pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor (energie electrică, utilaje pentru ridicare şi manipulare cu precizia necesară); - personal calificat pentru montarea sau executarea şi montarea cofrajelor şi eşafodajelor; 2.7. Pereţi din beton armat căptuşiţi cu zidărie. Tehnologia de realizare a pereţilor de beton armat căptuşit cu zidărie va fi realizată după efectuarea, pe şantier, a elementelor de probă. Principalele etape de realizare a pereţilor din beton armat sunt: - Montarea armăturilor şi/sau a armăturilor rigide (profile metalice); - Realizarea pereţilor de zidărie. La realizarea acestora se va acorda o atenţie deosebită următoarelor: La zidirea cărămizilor nu se acceptă sa cadă mortar in spaţiul ce urmează a fi betonat sau pe armătură. În cazul în care, totuşi, cade mortar pe barele de armătură acestea se vor curăţa imediat. Dacă mortarul cade în spaţiul ce se va betona atunci se va opri imediat zidirea şi se va curăţa. Se va folosi numai mortar de ciment (fără var) M100. Rosturile vor avea o adâncime de 20mm. În rosturile orizontale se vor monta, la fiecare 50cm pe verticală, câte două bare orizontale Ø8. pagina 11 din 38

99 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Pentru sprijinirea zidăriei la turnarea betonului se vor folosi metode specifice cofrajelor obişnuite (tiranţi recuperabili în teci din PVC). Înălţimea maximă a zidăriei va fi de 1,50-2,00m. - Turnarea şi vibrarea betonului la cel puţin 7 zile de la realizarea zidăriei Demontarea cofrajelor. La decofrarea elementelor verticale (pereți, stâlpi) ordinea operațiilor, în general, inversã celor indicate la montarea cofrajelor și anume: desfacerea zãvoarelor și scoaterea tiranților; scoaterea elementelor de susținere (montanți, rigle, moaze, caloți) scoaterea fururilor de compensare la pereți, montarea panourilor la pereți începând de la fururi, demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare. 3. LUCRĂRI DE ARMARE 3.1. Produse pentru armătură nepretensionată Produsele pentru armătura nepretensionată, care fac obiectul prezentului caiet de sarcini, sunt produsele din oţel, neted, profilat sau amprentat, livrate ca atare sau sub formă de plase sau carcase sudate, uzinate. Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie în conformitate cu prevederile specificaţiei tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie să se conformeze prevederilor aplicabile din standardele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, împreună cu anexele naţionale ale acestora şi ale celor din ST 009. Produsele din oţel pentru armătura nepretensionată trebuie să fie identificabile în ceea ce priveşte tipul şi clasa produsului, asigurându-se trasabilitatea lor începând de la producător şi până la punerea în operă. Pentru aceasta: a) fiecare colac, fiecare legătură de bare sau plase sudate, fiecare carcasă sudată, trebuie să poarte o etichetă durabilă, bine ataşată, care să conţină: - denumirea producătorului; - tipul şi clasa produsului; - numărul lotului şi al colacului/legăturii; - marcajul de conformitate; - ştampila controlului de calitate; b) documentele care însoţesc livrarea produselor trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii cuprinse în declaraţia de conformitate eliberată de producător, inclusiv o copie după acest document: -numele şi adresa producătorului; -numărul certificatului de conformitate, ataşat; -referinţe la caracteristicile produsului: i. numărul standardului de produs; ii. tipul şi clasa produsului; iii. dimensiunea; iv. limita de curgere; v. rezistenţa la rupere; vi. alungirea la forţa maximă şi la rupere; vii. conţinutul de carbon echivalent pe oţel lichid; - date de identificare a şarjei/lotului/colacului sau legăturii; Prin tipul produsului se înţelege forma suprafeţei: - neted; pagina 12 din 38

100 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - cu profil periodic sau amprentat, caracterizat prin factorul de profil; Prin clasa produsului se înţelege încadrarea în categoriile privind limita de curgere, raportul între rezistenţa la rupere şi limita de curgere, alungirea (la forţa maximă şi la rupere) şi sudabilitatea, conform specificaţiei tehnice ST 009. Marcarea, livrarea, transportul, manipularea şi depozitarea produselor pentru armături trebuie să se facă astfel încât să nu modifice caracteristicile acestora. Produsele pentru armături trebuie depozitate separat pe tipuri, clase şi diametre, în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure: - evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii, inclusiv prin ventilarea spaţiilor; - evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte substanţe; - accesul şi identificarea uşoară a fiecărui sortiment; Suprafaţa produselor pentru armături nu trebuie să fie acoperită cu rugină neaderentă şi nici cu substanţe care pot afecta negativ oţelul, betonul sau aderenţa între ele. Inginerul de structură va preciza în proiect, tipul şi clasa produselor care trebuie să fie utilizate, precum şi diametrul şi forma armăturilor, notate distinct şi unitar în tot cuprinsul proiectului. În cazurile în care constructorul nu poate aproviziona produsele conforme cu prevederile din proiect, modificările privind tipul şi clasa produselor se pot face numai cu acordul scris al inginerului de structură (dispozitie de şantier, care face parte din proiect şi intră în cartea tehnică a construcţiei). Trasabilitatea se referă la produsele utilizate efectiv în lucrare, precizându-se elementele şi poziţiile acestora în cazul care s-au utilizat alte produse decât cele prevăzute iniţial în proiect, conform dispoziţiei de şantier. Produsele pentru armături pot fi utilizate în următoarele condiţii: - corespund prevederilor din proiect în ceea ce priveşte tipul şi clasa produsului; - au atestată conformitatea conform prevederilor legale; - constructorul efectuează următoarele: verificarea caracteristicilor geometrice; încercarea la tracţiune (rezistenţa la rupere, limita de curgere, alungirea după rupere), încercarea la îndoire simplă şi încercarea la îndoire-dezdoire. Încercările se vor efectua pe câte 3 epruvete din fiecare lot şi diametru, în laboratoare având dotarea necesară. În cazurile în care rezultatele determinărilor nu sunt corepunzătoare, constructorul ia măsurile necesare pentru aprovizionarea cu produse corespunzătoare Pregatirea barelor. Curățirea şi îndreptarea barelor sunt operații care trebuie efectuate înaintea tăierii şi fasonării acestora. La curățire se vor îndepărta: - pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurități; - rugina neaderentă care se desprinde prin lovire cu ciocanul; - rugina aderentă, prin frecare cu peria de sârmă în zona de sudare a barelor care urmează să fie înnădite prin sudură. După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie să depăsească abaterile limită la diametru prevăzute în Codul NE și anume: - pentru bare cu d < 25 mm abatere limită de 0,5 mm; - pentru bare cu d > 25 mm abatere limită de 0,75 mm. pagina 13 din 38

101 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 3.3. Fasonarea barelor. Conform normativului de execuţie NE012-2/2010 Constructorul are obligaţia ca înainte de a trece la fasonarea armăturii să analizeze posibilitatea de a realiza armarea conform prevederilor din proiect (privind, în special, montarea şi fixarea barelor, înnădirile barelor, dar şi turnarea şi compactarea betonului) şi să solicite, dacă este necesară, reexaminarea, împreună cu inginerul de structură, a prevederilor din proiect. Fasonarea armăturii se poate efectua de către constructor (în ateliere proprii şi/sau la faţa locului, pe şantier) sau prin comandarea acesteia, de către constructor, la un prelucrător specializat în fasonarea armăturii. Fasonarea armăturii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare în ceea ce priveşte echipamentul tehnologic utilizat şi personalul care execută această activitate. În cazul fasonării armăturii prin comandă la un prelucrător, se aplică următoarele condiţii: a) constructorul, care emite comanda, trebuie să transmită prelucrătorului toate datele din proiect privind armătura; b) încercările produselor pentru armături vor fi efectuate de cel care aprovizionează produsele şi rapoartele de încercare cu rezultatele obţinute vor face parte din documentele care însoţesc armătura fasonată; c) prelucrătorul va însoţi armătura fasonată de declaraţia de conformitate care trebuie să se refere la: i. certificatele de conformitate ale produselor utilizate, anexate în copie; ii. declaraţia că au fost respectate toate prevederile proiectului în ceea ce priveşte: produsele utilizate, forma şi dimensiunile armăturilor, precum şi condiţiile de fasonare; d) armătura fasonată va fi recepţionată de constructor, pe baza prevederilor din proiect, recepţie care are în vedere şi existenţa cumentelor şi marcajelor privind trasabilitatea pentru produsele utilizate; Armătura fasonată în atelier (la constructor sau prelucrător) poate fi livrată, pentru montare, fie sub formă de elemente separate, fie asamblată în carcase. În primul caz, elementele de acelaşi tip vor fi depozitate în pachete separate, etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până la montarea acestora. În al doilea caz, depozitarea şi manipularea vor trebui să asigure indeformabilitatea, precum şi starea de curăţenie. Asamblarea în carcase va fi realizată în următoarele condiţii: a) nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elemntelor între ele; b) fixarea elementelor între ele se face prin legare cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei galvanizate care, prin atingerea cu armătura, poate forma pilă electrică cu pericolul de coroziune care decurge din aceasta; Fasonarea armăturii trebuie efectuată cu respectarea următoarelor condiţii: a) fasonarea nu se execută la temperaturi sub -10 C; b) fasonarea cu maşina a barelor cu profil periodic, la maşini cu două viteze, se va face numai cu viteza mică; c) îndoirea barelor se execută cu mişcare lentă, cu viteză neuniformă, fără şocuri; d) diametrul dornurilor utilizate pentru îndoirea barelor trebuie să fie: i. pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm, de cel puţin patru ori diametrul barei; ii. pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm, de cel puţin şapte ori diametrul barei; e) forma şi dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor tehnice aplicabile şi sunt precizate în proiect; f) razele de îndoire pentru barele înclinate şi pentru etrieri/agrafe vor fi, de asemenea cele prevăzute în reglementările tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate în proiect; pagina 14 din 38

102 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti În cazul elementelor structurale, este interzisă utilizarea metodei de a fasona şi monta barele de armătură în aşteptare prin îndoirea acestora şi montarea în cofraj, pentru ca după decofrare acestea să fie dezvelite, prin spargerea betonului în jurul lor, şi să fie îndreptate. În cazul în care constructorul vrea să aplice această metodă la armarea elementelor nestructurale, va trebui să obţină în prealabil acordul inginerului de structură care, prin dispoziţia de şantier, va preciza condiţiile pentru aplicarea acestei metode. Bare sau piese în aşteptare sunt bare de armătură sau piese speciale (spre exemplu, tipuri de conectori), care ies din betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) în vederea înglobării în betonul care se va turna adiacent suprafeţei respective (la rosturile de lucru sau la îmbinări prin monolitizare, spre exemplu), şi care constituie armătură de continuitate. Clasele de toleranţe la fasonarea armăturii sunt următoarele: a) la dimensiuni (lungime de tăiere, dimensiuni totale şi parţiale): i. domeniul până la 1,0 m: TD,VII (Anexa C NE012/2/2010); ii. domeniul peste 1,0 m: TD, IX (Anexa C NE012/2/2010); b) la rectilinitate: TR,IV (Anexa C NE012/2/2010); c) la unghiuri: TU,II (Anexa C NE012/2/2010); 3.4. Montarea armăturilor. Montarea armăturii se efectuează în următoarele condiţii: - Cofrajele în care se montează armătura trebuie să fie recepţionate şi verificate imediat înaintea începerii montării armăturii. Verificarea trebuie să asigure că acestea şi-au menţinut conformitatea în ceea ce priveşte: Stabilitatea şi punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale. Forma şi dimensiunile; Etanşeitatea; Starea de curăţenie. - Asigurarea conformităţii cu prevederile din proiect. Se referă la tipurile şi clasele produselor utilizate, poziţia relativă a acestora, între ele şi faţă de cofraj, precum şi la poziţia şi tipul înnădirilor, cu încadrarea în toleranţele admisibile. - Asigurarea bunei desfăşurări a punerii în operă a betonului. Se referă la: Crearea posibilităţii de circulaţie a personalului implicat, în cazul în care armătura este montată pe suprafeţe orizontale/înclinate mari; Crearea, în cazul armăturilor dese la partea superioară, la intervale de maximum 3,00m, a unor spaţii libere pentru pătrunderea betonului sau a furtunelor prin care se descarcă acesta; Crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului, cu dimensiunile de minimum 2,5 ori diametrul acestuia, la intervale de maximum 5 ori înălţimea elementului. Crearea spaţiilor libere se face fie prin amplasarea armăturii, în acord cu proiectantul, fie prin montarea unor bare în ultima etapă de turnare a betonului. - Asigurarea poziţiei relative între bare şi faţa de cofraj are în vedere: Legarea armăturii la încrucişări; 3.5. Legarea armăturilor. Trebuie efectuată la încrucisarea barelor, prin legături cu sârmă neagră sau prin sudură electrică prin puncte. Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă moale de 1,0 mm până la 1,5 mm diametru. Legarea armăturii se va face numai cu sârmă neagră, fiind interzisă utilizarea sârmei zincate. Legarea armăturii se va face după cum urmează: - La reţele de armături din plăci şi pereţi: Fiecare încrucişare, pe două rânduri de încrucişări marginale, pe întregul contur; Restul încrucişărilor, în câmp, se vor lega în şah, din două în două; pagina 15 din 38

103 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - La reţelele de armături din plăci curbe subţiri, se vor lega toate încrucişările; - La grinzi şi stâlpi: Toate încrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor; Încrucişarile cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah, din două în două; Barele înclinate se vor lega, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încrucişează; Etrierii şi agrafele montate înclinat precum şi fretele, se vor lega la toate încrucişările cu barele longitudinale. După caz, pentru elementele la care armarea se face cu un număr mare de bare şi/sau de diametru mare, se vor prevede şi alte tipuri de elemete de susţinere temporare sau definitive. Aceste elemente vor fi de tip confecţie metalică şi se vor stabili de comun acord cu executantul după desemnarea acestuia. În nodurile cu armãturi dese se va urmãri dispunerea barelor astfel ca sã permitã si pãtrunderea vibratorului Înnădirea barelor. Înnădirea barelor de armătură se va realiza: - prin suprapunere (pentru diametre mai mici de 25mm, dacă în proiect nu este specificat altfel); - prin sudare electrică, în mediu normal sau de bioxid de carbon, cap la cap, în cochilie pentru diametre de 25mm sau mai mari. Executarea înnădirilor prin sudură, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea calităţii acestora se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Înnădirile sudate se vor poansona şi verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelaşi sudor şi în aceleaşi condiţii cu sudurile din operă, în proporţie de 3% din numărul total al înnădirilor. După caz, dar numai cu avizul proiectantului, se acceptă şi alte metode de înnădire: - înnădirea cu filet, normal sau conic; - înnădirea cu manşon presat radial; Utilizarea acestor metode de înnădire se va face pe baza prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Executarea lucrărilor se va face cu grijă pentru a nu introduce în cofraj pământ sau alte corpuri care ar dăuna calității betonului. La executarea fundațiilor, pe stratul de beton de egalizare se așează barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele și montând distanțierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton. Se introduc de asemenea mustățile pentru stâlpi sau pereți și se fixează de armătura fundației. Montarea armăturilor va fi efectuată în pozițiile prevăzute în proiect asigurându-se mentinerea acestor poziții şi în timpul turnării betonului. La montare se vor prevedea: - cel putin 3 distanțieri la fiecare mp de placă sau perete; - cel putin 1 distanțier la fiecare ml de stâlp. Distanțieri pot fi confecționați din masă plastică sau prisme de mortar prevăzute cu câte o sârmă pentru a fi legate de armături. Nu se acceptă înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect decât cu acceptul proiectantului. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea protecției armăturii contra coroziunii și buna conlucrare a acesteia cu betonul. Dacă nu se specifică altceva pe planurile de armare, straturile minime de acoperire se vor realiza conform SR EN La terminarea montării armăturilor, datorită importanței deosebite a calității execuției acestora cât și a faptului că după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace pagina 16 din 38

104 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti simple, acestea vor fi obligatoriu recepționate, încheindu-se proces verbal de lucrări ascunse. Verificările trebuie efectuate şi însuşite de către beneficiar (dirigintele de șantier atestat MLPAT), executant (șeful de lucrare împreuna cu responsabilul tehnic cu execuția atestat MLPAT) și trebuie să se refere la toate aspectele lucrării și anume: - numărul, diametrul și poziția barelor în diferite secțiuni transversale, caracteristice elementului de structură; - distanțele dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare; - lungimea porțiunilor de bară care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăți); - lungimea de suprapunere la înnădirii; - numărul şi calitatea legăturilor dintre bare; - dispozitivele de susținere a poziției armăturilor în cursul betonării (agrafe, distanțieri etc.); - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii; Aceste elemente se consemnează cronologic în procesele verbale de lucrări ascunse Prevederi specifice elementelor de beton armat rigid. Pentru armătura rigidă se vor respecta prevederile din Caiet de sarcini pentru execuţia şi controlul execuţiei structurilor metalice cu următoarele observaţii: - Profilele metalice, tablele, conectorii nu se vopsesc. - Sudarea conectorilor, inclusiv calificarea sudorilor, precum şi verificarea calităţii acestora se vor face conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice. 4. BETOANE 4.1. Prevederi generale Punerea în operă a betonului va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru, care are următoarele obligaţii: - să aprobe începerea turnării betonului pe baza verificării directe a următoarelor: starea cofrajelor şi/sau a gropilor sau terasamentelor în care se toarne betonul; starea armăturii; starea tecilor/ţevilor montate pentru realizarea canalelor pentru armătura pretensionată, dacă este cazul; starea rosturilor de turnare, dacă este cazul; - să verifice comanda pentru beton (la furnizori externi sau la staţia proprie de preparare); - să verifice faptul că sunt asigurate condiţiile corespunzătoare pentru transportul betonului la locul de punere în operă, precum şi mijloacele, facilităţile şi personalul pentru punerea în operă a betonului, inclusiv cele necesare în caz de situaţii neprevăzute; - să cunoască şi să supravegheze modul de turnare şi compactare a betonului (cu respectarea prevederilor privind rosturile de turnare), precum şi prelevarea de probe pentru încercările pe beton proaspăt şi beton întărit, cu întocmirea unei proceduri de punere în operă, dacă este cazul; Aprobarea începerii turnării betonului trebuie să fie reconfirmată pe baza unor noi verificări, în cazul în care au trecut 7 zile fără a începe turnarea sau au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării. Sunt necesare măsuri speciale, determinate de temperatura mediului ambiant în timpul turnării şi întăririi betonului, astfel: - în general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5 C şi 30 C; pagina 17 din 38

105 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - în condiţiile în care temeratura mediului în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire scade sub 5 C, se aplică prevederile din NE012-1/2007. Pământul, piatra, susţinerile sau elementele structurale în contact cu betonul ce urmează a fi turnat trebuie să aibă o temperatură care să nu provoace îngheţarea betonului înainte ca acesta să atingă rezistenţa necesară pentru a rezista la efectele îngheţului; - în cazul în care temperatura mediului depăşeşte 30 C în momentul turnării sau în timpul perioadei de întărire este necesară utilizarea unor aditivi întârzietori de priză eficienţi şi luarea de măsuri suplimentare (de exemplu: stabilirea de către un laborator autorizat sau acreditarea unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului); Specificarea privind betonul, prevăzută în proiect, pentru comanda la furnizori sau pentru preparare în staţii proprii, se face în conformitate cu prevederile NE 012-1, având în vedere şi eventuale alte condiţii precizate în proiect. Comanda pentru beton trebuie să fie conformă cu prevederile aplicabile din NE 012-1/2007. Este obligatorie verificarea betonului la locul de turnare, pe probe. Epruvetele confecţionate vor fi păstrate astfel: - epruvetele pentru verificarea clasei betonului pus în operă se păstrează în condiţiile prevăzute în SR EN ; - epruvetele de control pentru verificarea rezistenţelor la compresiune la termene intermediare se păstrează în condiţii similare betonului pus în operă; - epruvetele pentru determinarea altor caracteristici ale betonului, dacă este cazul, se păstrează în condiţiile prevăzute în standardele de încercare aplicabile; Pentru betoanele puse în operă, pentru fiecare construcţie, trebuie ţinută, la zi, condica de betoane, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: - datele privind bonurile de livrare sau documentele echivalente în cazul producerii betonului de către constructor; - locul unde a fost pus betonul în operă în lucrare; - ora începerii şi terminării turnării betonului; - temperatura betonului proaspăt; - probele de beton prelevate şi epruvetele turnate, modul de identificare a acestora şi rezultatele obţinute la încercarea lor; - măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt turnat; - eventualele evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii etc); - temperatura mediului ambiant; - personalul care a supravegheat turnarea şi compactarea betonului; Datele din condica de betoane trebuie să asigure trasabilitatea betonului, de la prepararea acestuia şi până la punerea în operă. 4.2 Prepararea şi transportul betonului. Prepararea și verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat, indicativ NE ", Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu cm, respectiv cm) se face cu autoagitatoare iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu cm) cu autobasculantă cu benă amenajată corespunzător. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe. Mijloacele de transport trebuie să fie etanșe pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Pe timp de arșiță sau ploaie, suprafața liberă de beton trebuie să fie protejată astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului. pagina 18 din 38

106 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Durata de transport se consideră din momentul începerii încărcării mijlocului de transport și sfârsitul descărării acestuia și nu poate depăși valorile de mai jos decât dacă se utilizează aditivi întârzietori: Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea și reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăsește o oră, precum și la întreruperea lucrului, acestea vor fi curățate cu jet de apă. Rezistențele betonului la compresiune la o varsta mai mica de 28 zile se pot estima conform capitolului din SR EN :2004. Pe graficul următor s-a reprezentat cu linie roșie variația rezistenței la compresiune conform SR EN :2004, și cu bare verticale rezultatele obținute de producatorul de beton pe betonul pus în opera în radier Turnarea și compactarea betonului Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica: - corespondența cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât și pe verticală, cu cele din proiect; - orizontalitatea și planeitatea cofrajelor; - existența măsurilor pentru menținerea formei cofrajelor și pentru asigurarea etanșeității lor; - măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susținere; - rezistența şi stabilitatea elementelor de susținere existente şi corecta montare și fixare a susținerilor, existența panelor și a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.; În cazul în care se constată nepotriviri față de proiect sau se apreciază ca neasigurată rezistența şi stabilitatea susținerilor, se vor adopta măsuri corespunzătoare. pagina 19 din 38

107 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Înainte de a se începe betonarea, cofrajul și armăturile se vor curăța de eventuale corpuri străine, beton rămas de la turnarea precedentă, rugină neaderentă, etc. și se va proceda la închiderea ferestrelor de curățire. În urma efectuării verificărilor și a măsurilor menționate mai sus, se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Dacă până la începutul betonării intervin unele evenimente de natură să modifice situația constatată (întreruperi, accidente etc.) se va proceda la o nouă verificare. Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor de transport local şi de compactare a betonului (vibratoare). Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor și aplicarea masurilor indicate în Codul NE , capitolul 17. Betonarea construcției va fi condusã nemijlocit de maistrul sau șeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare și va supraveghea comportarea și menținerea poziției inițiale a susținerilor cofrajelor și armăturilor și va lua măsuri operative de remediere a oricăror deficiențe constatate. Atât deficiențele constatate cât și măsurile adoptate vor fi consemnate în condica de betonare. Betonul trebuie să fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fără întrerupere. Daca acest lucru nu este posibil se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor normativului NE La turnarea betonului trebuie respectate urmãtoarele reguli generale: - la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări; - dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu este amestecat omogen, se va proceda la descărcarea și reamestecarea lui pe platforma special amenajată, fără a se adăuga însă apă; - înălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 1,5 m; - turnarea betonului de înălțime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcătuite din tronsoane de formă tronconică; - betonul trebuie să fie răspândit uniform și în grosime de cel mult 50 cm. Întinderea acestuia se face prin tragere cu grebla. Nu se admite azvârlirea cu lopata a betonului la o distanță mai mare de 1,50 m; - se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor față de poziția prevăzută în proiect, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuși se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării; - se va urmări cu atenție, înglobarea completă în beton a armăturilor, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului; - nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici așezarea pe armături a vibratorului; - betonarea se va face fără întrerupere, chiar și atunci când turnarea se face prin ferestre laterale; - turnarea se va face în straturi orizontale de cm înălțime, acoperirea cu un strat nou trebuie să se facă înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului inferior. Compactarea betonului se execută prin vibrare mecanică; în cazul imposibilității de continuare a compactării prin vibrare, defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua până la poziția corespunzătoare pe rost, compactând manual betonul. Betonul trebuie turnat şi compactat astfel încât să se asigure că întreaga armătură şi piesele înglobate sunt acoperite în mod adecvat, în intervalul toleranţelor acoperirii cu beton compactat şi că betonul va atinge rezistenţa şi durabilitatea prevăzute. pagina 20 din 38

108 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Viteza de turnare şi compactare trebuie să fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare şi suficient de redusă pentru a evita tasările sau supraîncărcarea cofrajelor şi susţinerilor acestora. Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se folosesc caracteristicile tehnice şi functionale şi pentru care se gasesc prescriptii de utilizare şi întretinere. Personalul care efectueazã vibrarea betonului trebuie sã fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare a procedeului pe care urmează să-l aplice. Distanța dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1,0 m. În cazurile în care nu este posibilã respectarea acestei distanțe (din cauza configurației armăturilor a unor piese înglobate sau alte cauze) se recomandă utilizarea concomitentă a mai multor vibratoare. Grosimea stratului de beton supusă vibrării se recomandă să nu depășească 3/4 din lungimea capului vibrator (butelia); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã cm în stratul compactat anterior. Grosimea stratului de beton armat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1,1-1,35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat în funcție de lucrabilitatea betonului. Distanța între două poziții succesive de lucru ale zonelor vibrate trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată acoperirea succesivă a întregii suprafețe de beton compactat. Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forța perturbatoare și frecvența corespunzătoare a acestuia) se va face în funcție de dimensiunile elementelor şi de posibilitățile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare internă se recomandă să fie L3 sau L4. Durata de vibrare optimă din punct de vedere tehnico-economic se situează între durata minimă de 5 sec. şi durata maximă de 30 sec. Prelungirea duratei de vibrare până la 50 sec. impuse de condiții speciale locale, nu este de natură să dăuneze calității betonului. Semnele exterioare după care se recunoaște că vibrarea betonului s-a terminat, sunt următoarele: - betonul nu se mai tasează; - suprafața betonului devine orizontală şi usor lucioasă; - încetează apariția bulelor de aer la suprafața betonului. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: - cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidăriile care sunt în contact cu betonul proaspăt, trebuie să fie udate cu apă atât cu ore înainte cât şi imediat de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări trebuie să fie înlăturată; - descărcarea betonului din mijlocul de transport, se face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în cofraj; - refuzarea betonului adus la locul de turnare şi interzicerea punerii lui în operă, în condiţiile în care nu se încadrează în limitele de consistenţă prevăzute sau prezintă segregări; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin utilizarea unui aditiv superplastifiant cu respectarea prevederilor aplicabile din NE 012-1; - înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,0 m în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,0 m şi 1,5 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc); - turnarea betonului în elemente cofrate pe înălţimi mai mari de 3,0 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,5 m de zona care se betonează; - răspândirea uniformă a betonului în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior; pagina 21 din 38

109 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - corectarea poziţiei armăturilor în timpul turnării, în condiţiile în care se produce deformarea sau deplasarea acestora faţă de poziţia prevăzută în proiect (îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă); - urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului şi ale reglementărilor tehnice în vigoare; - nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului; - urmărirea atentă a umplerii complete a secţiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, trebuie create posibilităţi de acces lateral, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului în beton; - luarea de măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări ale poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora; - asigurarea desfăşurării circulaţiei lucrătorilor şi mijloacelor de transport în timpul turnării pe podine astfel rezemate, încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt; - turnarea se face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în procedura de executare; - durata maximă admisă a întreruperilor de turnare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se consideră de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi 1,5 oră în cazul cimenturilor fără adaosuri; - reluarea turnării, în cazul când s-a produs o întrerupere de turnare de durată mai mare, numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor; - permiterea instalării podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe acestea a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după ore, în funcţie de temperatura mediului şi de tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore, dacă temperatura este de peste 20 C şi se foloseşte ciment de tip I, având clasa mai mare de 32,5). Compactarea betonului trebuie realizată după cum urmează: - betonul trebuie astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus; - compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, în funcţie de consistenţa betonului, tipul elementului etc.; - în afara cazului în care se stabileşte o altă metodă, compactarea se efectuează cu vibrator de interior. Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz, cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri: introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă; întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care punerea în operă trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare unui rost; este prevăzută prin reglementări speciale (beton fluid, beton monogranular, beton autocompactant); - vibrarea se utilizează ca metodă de compactare şi nu ca metodă de deplasare a betonului pe distanţe lungi, sau de prelungire a duratei de aşteptare pe şantier înainte de turnare; - vibrarea cu vibratoare de adâncime sau de suprafaţă se aplică sistematic după turnare până la eliminarea aerului oclus. Se evită vibraţiile excesive care pot conduce la slăbirea rezistenţei suprafeţei sau la apariţia segregării; pagina 22 din 38

110 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - în mod normal, se recomandă ca grosimea stratului de beton turnat să fie mai mică decât înălţimea tijei vibratoare, asigurându-se sistematic vibrarea şi revibrarea suprafeţei stratului anterior; - în cazul în care structura conţine cofraje pierdute, trebuie luată în considerare absorţia de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare şi la stabilirea consistenţei betonului; - în secţiuni cu grosimi mari, reluarea compactării stratului de suprafaţă este recomandată pentru compensarea tasării plastice a betonului situat sub primul rând de armături orizontale; - când se utilizează numai vibratoare de suprafaţă, stratul de beton după compactare nu trebuie, în mod normal, să depăşească 100 mm, în afara cazului în care se demonstrează prin turnări de probă că sunt acceptabile grosimi mai mari. Pentru a obţine o compactare corespunzătoare, poate fi uneori necesară o vibrare suplimentară la margini; - în timpul compactării betonului proaspăt, trebuie evitată deplasarea armăturilor şi/sau a cofrajelor; - betonul se compactează numai atât timp cât este lucrabil. Turnarea betonului în elemente verticale (stâlpi, diafragme, pereţi) se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare: - în cazul elementelor cu înălţimea de maximum 3,0 m, dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau de desimea armăturilor, se admite cofrarea tuturor feţelor pe întreaga înălţime şi turnarea pe la partea superioară a elementului; - în cazul în care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu înălţime mai mare de 3,0 m, se adoptă una din soluţiile: cofrarea unei feţe pe maximum 1,0 m înălţime şi completarea cofrajului pe măsura turnării; turnarea şi compactarea prin ferestrele laterale - în cazul pereţilor de recipienţi, cofrajul se montează pe una din feţe pe întreaga înălţime, iar pe cealaltă faţă, pe înălţime de maximum 1,0 m, completându-se pe măsura turnării; - primul strat de beton trebuie să aibă o consistenţă la limita maximă admisă prin procedura de executare a lucrărilor şi trebuie să nu depăşească grosimea de 30 cm; - nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului. Turnarea betonului în grinzi şi plăci se face respectându-se următoarele prevederi suplimentare: - turnarea grinzilor şi a plăcilor începe după 1 2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau pereţilor pe care reazemă, dacă procedura de executare a lucrărilor nu conţine alte precizări; - grinzile şi plăcile care sunt în legătură se toarnă, de regulă, în acelaşi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5 1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia; - la turnarea plăcii se folosesc repere dispuse la distanţe de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii plăcilor prevăzute în proiect Turnarea betonului în structuri în cadre se face acordând o deosebită atenţie zonelor de la noduri, pentru a asigura umplerea completă a acestora. Turnarea betonului în elemente masive, respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puţin egală cu 1,5 m, se face având în vedere aspectele particulare prezentate în continuare: pagina 23 din 38

111 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - adoptarea de măsuri speciale la stabilirea compoziţiei betonului şi a tehnologiei de tunare, în vederea asigurării calităţii lucrării. În scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracţie, la stabilirea compoziţiei şi preparării betonului se urmăreşte: adoptarea unui tip de ciment cu căldură de hidratare redusă (corelat cu clasa betonului) şi a unui dozaj cât mai scăzut, utilizând în acest scop un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari; asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt, reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială, utilizarea de apă rece, fulgi de gheaţă etc; - turnarea betonului în elemente masive se face fie în strat continuu, fie în trepte, conform detaliilor din figura de mai jos. Aceste prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0,8 1,5 m, dacă volumul acestora depăşeşte 100 m3; - detalierea tehnologiei de turnare a betonului se face în mod obligatoriu, prin proceduri de executare a lucrărilor, ţinând seama de: capacitatea de turnare a betonului Cb exprimată în m3/h, respectiv cea mai mică dintre valorile capacităţii de preparare şi a capacităţii de transport de la staţie sau de la locul de preparare la cel de punere în operă; durata de timp Ta maximă admisă pentru turnarea unui nou strat sau treaptă de beton; grosimea stratului sau treptei, care nu poate depăşi 50 cm; numărul necesar de trepte suprapuse. Durata de timp, Ta, se stabileşte cu ajutorul relaţiei: Ta = T - Tt - Ts, în care: T - durata de timp până la începerea prizei betonului; Tt - durata de transport, între terminarea încărcării mijlocului de transport al betonului la staţia de preparare şi terminarea descărcării la locul de turnare; Ts - durata de staţionare şi de transport local, până la tunarea betonului. Durata de timp T, până la începerea prizei betonului se determină de un laborator de specialitate autorizat. În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos: Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (lăţime - B, grosime - H) se stabilesc prin respectarea următoarelor condiţii privind: - grosimea stratului (H): H CbxTa / BxL H 50 cm - dimensiunile treptei: HxL CbxTa / nxb în care: Cb şi Ta conform celor arătate mai înainte; n intervalul maxim de suprapunere a treptelor (în exemplul de mai jos, n=4, rezultat pentru treptele 8/4 şi următoarele) pagina 24 din 38

112 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Turnarea betonului în elemente masive, în strat continuu, sau în trepte (direcţia de turnare este de la stânga la dreapta) Finisarea suprafeţei prin netezire cu rigla sau mistria se efectuează la intervale şi într-o manieră care să permită obţinerea finisării specificate. La finisarea suprafeţei nu trebuie să rămână lapte de ciment. În timpul finisării nu se adaugă apă, ciment, agenţi de întărire a suprafeţei sau alte materiale, decât în cazul în care se specifică altfel Rosturi de lucru (de betonare). În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuția astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere. În cazul în care rostul de lucru nu poate fi evitat, acesta se va prevedea vertical, la o distanță de circa 1,00 m de marginea stâlpului, realizat cu tablă expandată sau cofraje cu sicane, dispunându-se armături suplimentare şi eventual benzi de etanșare. Rosturile de lucru vor fi realizate ținându-se seama de următoarele reguli: - durata maximă admisă a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depășească momentul de începere a prizei cimentului folosit. În lipsa unor determinări de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri și respectiv 1,5 ore în cazul cimentului fără adaos; - suprafața rostului de lucru va fi bine curățată, îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi pojghița de lapte de ciment și oricare alte impurități. - în rosturile verticale care nu au fost realizate cu tablă expandată, suprafața acestora se va prelucra prin șpițuire. - imediat, înainte de turnarea betonului proaspăt, suprafața rosturilor va fi spălată cu apă dupa regula "betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată". Reluarea turnării în continuarea rosturilor de lucru este permisă numai după pregătirea suprafețelor acestora în modul următor (Codul NE , capitolul 13). Executantul va prezenta spre avizare proiectantului un proiect tehnologic, în care va indica poziţia rosturilor de lucru, tehnologia de turnare şi modul de tratare al rosturilor. Cofrajele de lemn și betonul vechi vor fi bine udate cu apă înainte de turnare. La 2-3 ore dupa turnarea betonului, acesta va fi din nou udat cu apa Tratarea și protectia betonului după turnare. Tratarea şi protecţia betonului, în perioada de după turnare, au scopul de a asigura atingerea caracteristicilor cerute pentru betonul respectiv, în funcţie de domeniul de utilizare şi de condiţiile de mediu din această perioadă. Caracteristicile avute în vedere sunt: pagina 25 din 38

113 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - rezistenţele şi deformaţiile betonului; - evitarea efectului contracţiei betonului, a producerii fisurilor şi, după caz, impermeabilitatea; - durabilitatea, în funcţie de clasele de expunere. Aceste caracteristici sunt determinate, din punctul de vedere al tratării şi protecţiei betonului, de: împiedicarea evaporării apei din beton; evitarea, după caz, a acţiunilor mecanice dăunătoare (vibraţii, impact etc.), a îngheţului sau a contaminării cu substanţe dăunătoare (uleiuri, agenţi agresivi etc.). Prevederile privind tratarea şi protecţia betonului nu se referă la: - tratarea termică accelerată prin încălzire internă sau externă care, dacă este cazul, trebuie să facă obiectul unor prevederi speciale; - aplicarea unor produse care se înglobează în stratul de suprafaţă al betonului pentru a-i conferi proprietăţi speciale (de exemplu, sclivisire); - tratarea suprafeţei văzute pentru a-i conferi un aspect deosebit (de exemplu, agregate monogranulare aparente). Principalele date necesare pentru aplicarea metodelor de tratare şi protecţie a betonului sunt: - stabilirea, pe baza cunoaşterii domeniului de utilizare, a condiţiilor specifice privind unele caracteristici ale betonului şi, după caz, a suprafeţei acestuia (lipsa fisurilor, duritate, porozitate, impermeabilitate etc.); - cunoaşterea comportării betonului utilizat, în ceea ce priveşte evoluţia rezistenţei în timp, în funcţie de tipurile de ciment, agregate şi aditivi, precum şi caracteristici ale betonului proaspăt (raport A/C, temperatură etc.), în perioada de întărire şi cea după întărire; - cunoaşterea influenţei condiţiilor de mediu (temperatură, umiditate, viteza curenţilor de aer în contact cu betonul etc.) asupra comportării betonului respectiv în perioada de întărire şi cea după întărire; - cunoaşterea mijloacelor şi produselor care se pot utiliza, pentru tratarea şi protecţia betonului, în funcţie de tipul betonului şi de condiţiile de mediu preconizate. Pentru protecţia betonului se utilizează, de regulă, următoarele metode, separat sau combinat: - păstrarea cofrajului în poziţie; - acoperirea suprafeţei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini şi la îmbinări pentru a preveni uscarea; - amplasarea de învelitori umede pe suprafaţă şi protejarea acestora împotriva uscării; - menţinerea unei suprafeţe umede de beton, prin udare cu apă; - aplicarea unui produs de tratare corespunzător Utilizarea produselor de tratare pentru protecţie la îmbinările constructive, pe suprafeţele ce urmează a fi tratate sau pe suprafeţele pe care este necesară aderarea altui material, este permisă numai dacă acestea sunt îndepărtate complet înainte de următoarea operaţie, sau dacă se dovedeşte că nu au nici un efect negativ asupra operaţiilor ulterioare. La stabilirea duratei de tratare şi de protecţie a betonului trebuie să fie avuţi în vedere următorii parametri: - condiţiile de mediu din perioada de exploatare a construcţiei exprimate prin clasele de expunere stabilite în NE În acest sens, se deosebesc două situaţii: construcţii aflate în clasele de expunere X0 sau XC1; construcţii aflate în alte clase de expunere. - sensibilitatea betonului la tratare, în funcţie de compoziţie. Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata tratării betonului, sunt: raportul apă/ciment (A/C), tipul şi clasa cimentului, tipul şi proporţia aditivilor. Betonul cu un pagina 26 din 38

114 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti conţinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în compoziţie cimenturi cu rezistenţă iniţială mare (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât betonul preparat cu un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu rezistenţă iniţială uzuală (N), rezultând durate ale tratării diferite. De asemenea, având în vedere că, în funcţie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II - V compozite sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I, în cazul utilizării aceluiaşi raport A/C, se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. - procentul din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, la care trebuie să ajungă rezistenţa betonului în perioada de tratare. Pentru acest procent sunt stabilite trei clase: 35%, 50% şi 70%. - viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului, care poate fi stabilită în funcţie de: raportul (r) dintre valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 2 zile (fcm2) şi valoarea medie a rezistenţei la compresiune după 28 zile (fcm28), determinate prin încercări iniţiale sau bazate pe performanţele cunoscute ale unui beton cu compoziţie similară (a se vedea NE 012-1). - condiţiile de mediu în timpul tratării: temperatura şi expunerea directă la soare, umiditatea, viteza vântului sau curenţilor de aer, după caz. Durata de tratare a betonului se determină după cum urmează, pentru: - elemente nestructurale, pentru care nu se pun condiţii privind tratarea: perioada minimă de tratare trebuie să fie de 12 ore, cu condiţia ca priza să nu dureze mai mult de 5 ore şi temperatura la suprafaţa betonului să nu fie sub 5 C; - elemente structurale din construcţii ce urmează a fi supuse doar condiţiilor din clasele de expunere X0 sau XC1, dacă prin proiect nu se prevede altfel: conform condiţiilor pentru atingerea a 35% din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 1; - elemente structurale din construcţii ce urmează a fi expuse unor condiţii corespunzătoare altor clase de expunere decât X0 sau XC1, astfel: dacă acestea nu sunt supuse altor condiţii prevăzute în proiect: conform condiţiilor pentru atingerea a 50% din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 2; dacă acestea sunt supuse unor condiţii prevăzute în proiect (de exemplu rezervoarele pentru lichide): conform condiţiilor pentru atingerea a 70% din valoarea caracteristică a rezistenţei la compresiune la 28 zile, prevăzute în tabelul 3. pagina 27 din 38

115 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti În cazul în care parametrii care determină durata tratării nu pot fi cunoscuţi în detaliu, se recomandă aplicarea indicaţiilor din figura de mai jos. pagina 28 din 38

116 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Temperatura suprafeţei betonului nu trebuie să scadă sub 0 C înainte ca suprafaţa betonului să atingă o rezistenţă care poate suporta îngheţul fără efecte negative (de regulă, în cazul în care rezistenţa atinsă de beton, fc, este mai mare de 5 N/mm2) Turnarea betoanelor pe timp friguros. Se vor respecta prevederile din Normativele C si NE Măsurile specifice ce se adoptă în perioada de timp friguros se vor stabili ținând seama de: - regimul termoclimatic real existent pe șantier pe timpul preparării, transportului, turnării și protejării betonului; - dimensiunile și masivitatea sau subțirimea elementelor ce se betonează; - gradul de expunere a lucrărilor ca suprafață şi durată la acţiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului; - intensitatea prezumată a frigului în perioada respectivă. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se exercite un control permanent şi deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării, responsabilului CTC atestat MLPAT şi al beneficiarului (dirigintele de santier atestat MLPAT). În procesele verbale de lucrări ascunse se vor menționa măsurile adoptate pentru protecţia lucrărilor și constatărilor privind eficiența acestora. 5. DECOFRAREA Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistență suficientă pentru a putea prelua integral sau parțial, dupa caz sarcinile pentru care au fost proiectate. Trebuie acordată o atenție deosebită elementelor de construcție, care după decofrare suportă aproape întreaga sarcină prevazută în calcul. Părțile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistență de minimum 2,5 N/mm 2 astfel încat fețele și muchiile elementelor să nu fie deteriorate. pagina 29 din 38

117 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Stabilirea rezistențelor la care au ajuns părțile de construcție în vederea decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control, pe faze, confecționate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauza conform STAS La aprecierea rezultatelor obținute pe epruvete de control trebuie să se țina seama de faptul că poate exista o diferență între aceste rezultate și rezistența reală a betonului din element (evoluția diferită a căldurii în beton în cele două situații, tratarea betonului, etc.). În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate, se recomandă încercări nedistructive. În tabelul următor se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feţelor laterale funcţie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului. Dacă în timpul intăririi betonului temperatura se situeaza sub +5 0 C atunci se recomandă ca durata minima de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata înghețului. În cursul operației de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli : - desfășurarea operației va fi supravegheată direct de către conducatorul punctului de lucru în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcției decofrate, se va sista demontarea elementelor de susținere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare; - susținerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme; - decofrarea se va face asfel încât să se evite preluarea bruscă a încărcarilor de către elementele care se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului și susţinerilor. În termen de 24 ore de la decofrarea oricarei părți de construcție se va proceda, de către conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului și de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat), la o examinare amănunțită a tuturor elementelor de rezistență ale structurii, încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum şi eventuale defecte constatate. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de aceasta examinare. 6. ABATERI ADMISIBILE 6.1. Abateri limitã la dimensiunile elementelor executate monolit Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor plăcilor pereților: - până la 3,0 m ± 16 mm - 3,0...6,0 m ±20 mm - peste 6,0 m ±25 mm Dimensiunea secțiunii transversale: - grosimea pereților și plăcilor până la 10 cm inclusiv ±3 mm peste 10 cm ±5 mm - lățimea și înălțimea secțiunii grinzilor și stâlpilor până 50 mm ±5 mm peste 50 cm ±8 mm - fundații dimens. în plan ±20 mm pagina 30 din 38

118 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti înălțimea o până la 2,0 m ±20 mm o peste 2,0 m ±30 mm 6.2. Abateri limită la forma dată muchiilor și suprafețelor - pentru 1,0 m lungime de muchie respectiv 1mp de suprafață 4mm - pentru lungimea totală a muchiilor respectiv de suprafață totală, cu latura ce mai mare L (indiferent de tipul elementului) L 3,0 m ±10 mm 3,0 < L 9,0 m ±12 mm 9,0 < L 18,0 m ±16 mm L > 18,0 m ±20 mm Observație: Prin abatere de la forma dată se înțelege distanța maximă dintre profilul efectiv și profilul adiacent de forma dată (proiectată) în limitele lungimii, respectiv a suprafeței de referință. Nota: Valorile de mai sus sunt aplicabile în cazurile curente. Pentru anumite categorii de lucrări, prescripțiile tehnice pot indica valori diferite Abaterile limită la înclinarea muchiilor și fețelor față de prevederile proiectului pagina 31 din 38

119 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 6.4. Abateri limită specifice elementelor prefabricate. Pentru dimensiunile elementelor se aplică clasele de toleranță, precizate în proiect și STAS 6657/ Abateri limită la armături pentru beton armat. - la lungimea segmentelor barei și la lungimea totală din proiect sub 1,0m ±10mm între 1,0 si 10,00m ±20mm peste 10,0m ±30mm - lungimea de petrecere a barelor, la înnădiri prin suprapunere (față de prevederile proiectului sau ale prescripțiilor tehnice) 0 mm - la poziția înnădirilor (față de proiect) distanțe între axele barelor (față de proiect și de prescripțiile tehnice) o la grinzi și stâlpi ±3mm o la plãci și pereti ±5mm o la fundații ±10mm pagina 32 din 38

120 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti o între etrieri și pasul fretelor ±10mm - La îmbinări și înădiri sudate conform instrucțiunilor tehnice C Defecte limită ale betonului monolit, inclusiv monolitizările din îmbinările elementelor prefabricate. Rupturi și știrbituri la colțuri - până la fața exterioară a armăturilor principale - până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una max. 5 cm, lung. de 1m - cu adâncimea mai mare decât cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secțiunii - cel mult una de maximum 2 cm lungime de 1,0 m - cu adâncimi mai mari decât 1/4 din dimensiunea cea mai mică a secțiunii - nu se admit Segregări și lipsuri de secțiune, vizibile sau nu la fața elementului - până la fața exterioară a armăturii principale - maximum 400 cmp la 1,0 mp - până la fața interioară a armăturilor principale - cel mult una de max. 30 cmp la 1,0 mp cu adâncimi mai mari decât cele precedente, dar până la max. 1/4 din adâncimea cea mai mică a secțiunii: - la planșee si acoperișuri max.20cm²/m² - la fundații masive max.20cm²/m² - la grinzi, stâlpi, buiandrugi max.5cm²/m² - pereți (diafragme) la clădiri max.10cm²/m² Fisuri - pentru elementele încărcate cu mai puțin decât încărcarea de exploatare nu se admit decât fisuri superficiale de contracție cu adâncimea maximă până la fața exterioară a armăturii principale; - pentru elementele cu încărcări de exploatare numai în limitele prescrise de STAS10102/75; nu se admit armături de rezistență tăiate sau întrerupte ca urmare a spargerilor de beton; - spargeri ale betonului după întărirea lui, se pot face numai în limitele prevăzute la defecțiuni; Observații: Defectele admise și menționate mai sus, se vor remedia prin închiderea cu mortar de ciment, eventual cu adezivi de rășină epoxidică. În cazul unor defecte mai mari soluția se va stabili de către proiectant și numai în scris. 7. EVALUAREA REZISTENȚEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI PUS ÎN OPERA 7.1. Prelevare carote Pentru extragerea carotelor se vor folosi carotiere specializate (care vor fi fixate ferm pe poziție pe durata extragerii). Prelevarea se va efectua la distanța de îmbinările armăturilor, marginile elementelor de beton și în locuri fără armături metalice sau care prezintă puține armături metalice. Trebuie să fie evitată pe cât posibil prelevarea carotelor din armături. Se asigură că epruvetele utilizate pentru determinarea rezistenței la compresiune nu conțin nici o armătură. Pentru evitarea tăierii armăturilor se vor folosi obligatoriu tahometre pentru determinarea poziției exacte a barelor. Se va folosi ca normativ de referință pentru extragerea carotelor SR EN Încercări pe beton în structuri Partea 1: Carote prelevare, examinare și încercări la compresiune. pagina 33 din 38

121 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 7.2. Principiu Epruvetele sunt încărcate până la cedare la compresiune în mașina de încercare, conform SR EN Se înregistrează sarcina maximă la care a rezistat epruveta și se calculează rezistența la compresiune a betonului Epruvete de încercat Epruveta de încercat (carota) trebuie să fie un cilindru cu diametrul de 100mm și înalțime de 100mm care să îndeplinească condițiile din SR EN , SR-EN , SR EN , SR EN Vârsta minimă a betonului testat este de 28 de zile. Deoarece trebuie redusă marimea carotei prin tăiere este necesar ca suprafețele portante să fie pregătite prin una dintre metodele urmatoare: - polizare; - mortar cu ciment de aluminat de calciu; - mixtura cu sulf; - cutie cu nisip. După prelucrare epruveta trebuie să se încadreze în toleranțele admisibile conform SR EN punctul 4.3.3: - Toleranța la diametru ±0,5%; - Toleranța la planeitatea suprafețelor portante ±0,0006d (adică ±0,06mm pentru epruveta cu diametrul de 100mm); - Toleranța la perpendicularitate ±0,5mm; - Toleranța la înalțime ±5% din înalțimea epruvetei (±5mm pentru epruveta cu diametrul de 100mm și înalțimea de 100mm) Având în vedere toleranțele restrictive ce trebuiesc îndeplinite se impune ca suprafața portantă să fie prelucrată prin acoperire Metoda mixturii cu sulf. Conform SR EN 13791:2007 anexa A punctul 3.4. straturile subțiri din mortar sau din sulf nu influențează semnificativ rezistența la compresiune. Înainte de acoperire se asigură că suprafaţa epruvetei care trebuie acoperită este uscată, curată şi că toate particulele libere au fost îndepărtate. Acoperirea trebuie să fie cât mai subţire posibil şi nu trebuie să fie mai mare de 5 mm grosime, cu toate că se admit abateri locale mici. Amestecurile de acoperire pe bază de sulf sunt în general acceptate. Ca alternativă, materialul de acoperire poate fi alcătuit dintr-un amestec constând din părţi egale de masă sulf şi nisip silicios fiind (majortatea amestecului care trece prin sita de ţesătură de sârmă de 250 µm este reţinut pe sita de ţesătură de sârmă de 125 µm conform ISO ). Se poate adăuga o proporţie mică de pâna la 2 % negru de fum. Se încălzește amestecul până la temperatura recomandată de furnizor sau până la o temperatură unde, sub agitare continuă, se atinge consistenţa dorită. Amestecul este agitat continuu pentru a asigura omogenitatea sa şi pentru a evita depunerea de sediment la baza vasului de topire. Nota 1: Dacă trebuie să se facă repetat operaţii de acoperire, este recomandabil să se utilizeze două vase de topire cu reglare termostatică. Nota 2: Nivelul amestecului în vasul de topire nu trebuie lăsat să scadă prea mult, deoarece există un risc crescut de producere a vaporilor de sulf care pot lua foc. Atenţionare: Trebuie să se utilizeze un sistem de evacuare a gazelor in timpul întregului proces de topire, pentru a asigura extragerea completă a vaporilor de sulf, care sunt mai grei pagina 34 din 38

122 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti decât aerul. Trebuie să se aibă grijă să se asigure ca temperatura amestecului să fie menţinută in domeniul specificat, pentru a reduce riscul poluării. Partea inferioară a epruvetei, mentinută pe verticală într-un bazin cu amestec de sulf topit pe o placă orizontală/cofraj. Se lasă amestecul să se întărească, înaintea repetării procedurii pentru celălalt capăt. Se utilizează o ramă de acoperire pentru a se asigura că ambele suprafeţe sunt paralele şi ulei mineral ca decofrant pentru plăci/cofraje. Nota 3: Poate fi necesar să se elimine surplusul de material de acoperire de pe muchiile epruvetei. Se verifică epruveta pentru a se asigura că materialul de acoperire a aderat la ambele capete ale epruvetei. Dacă stratul acoperitor sună a gol, acesta se îndepărtează şi se repetă operaţia de acoperire. Se lasă în repaus 30 minute de la operaţia de acoperire până la încercarea de copresiune pe epruvetă Pregătirea și poziționarea epruvetei Se șterg toate suprafețele portante ale mașinii de încercat și se îndepartează orice resturi sau alte materiale străine de pe suprafețele epruvetei înainte de a fi in contact cu platanele. Nu trebuie să se utilizeze altceva între epruvetă și platanele mașinii de încercat decât platane auxiliare și blocuri de spațiere (a se vedea SR EN ). Se șterge excesul de umezeală de pe suprafața epruvetei înainte de a o așeza în mașina de încercare. Se centrează epruveta față de platanul inferior cu o exactitate de 1% din diametrul desemnat al epruvetei cilindrice. Dacă se folosesc plăci auxiliare, acestea se aliniază față de partea de sus și de jos a epruvetei Încărcare Se alege o viteză constantă de încărcare în domeniul (0,6 ± 0,2) MPa/s. După aplicarea sarcinii inițiale, care trebuie să depășească aproximatix 30% din sarcina de rupere, se aplică sarcina pe epruveta fără șoc și se crește continuu la viteza aleasă constantă ±10% până când epruveta nu poate suporta o sarcina mai mare. Atunci când se utilizează mașini de încercare controlate manual, se corectează orice tendință de scădere a vitezei de încărcare selectată pe măsură ce se apropie cedarea epruvetei, prin ajustarea corespunzatoare a comenzilor. Se înregistrează sarcina maxima indicată Evaluarea tipului de cedare Exemple de cedare a epruvetei care arată că încercările s-au realizat în mod satisfacator sunt indicate in SR EN :2009 figura 1 (pentru cuburi). Dacă cedarea este nesatisfăcătoare, acest lucru trebuie să fie înregistrat cu referire la aspectul epruvetei conform figurii 2 din SR EN :2009. Cedarea nesatisfăcătoare a epruvetei poate fi cauzata de: - Atenție insuficientă la efectuarea încercării; - O defecțiune a mașinii de încercat Raport de încercare. Raportul de încercare trebuie să conțină: - identificarea epruvetei de încercat; - dimensiunile desemnate ale epruvetei ; - detaliile ajustării prin polizare/ acoperire; - data încercării; - sarcina maxima la cedare, în kn; pagina 35 din 38

123 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - rezistența la compresiune a epruvetei, rotunjită până la cel mai apropiat 0,1MPa; - cedarea nesatisfăcătoare (dacă este cazul) și dacă este nesatisfăcătoare, tipul cel mai apropiat; - orice abatere de la metoda standard de încercare; - o declarație de la persoana responsabilă din punct de vedere tehnic pentru încercare, că încercarea s-a efectuat conform SR EN :2009; Raportul de încercare mai poate să conțină: - masa epruvetei; - densitatea aparentă a epruvetei, rotunjită pana la cel mai apropiat 10kg/m3; - starea epruvetei la recepție; - condițiile de conservare până la recepție - timpul încercării; - vârsta epruvetei în momentul încercării Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin încercarea carotelor. Rezistența caracteristică la compresiune in-situ se evaluează conform SR EN 13791:2007 utilizând abordarea A (punctul SR EN 13791:2007). Rezistența caracteristică la compresiune in-situ nu trebuie să fie mai mica de 43MPa corespunzatoare clasei de beton C40/50 (tabelul 1). Conform SR EN 13791:2007 încercarea unei carote de lungime egală și un diametru nominal de 100mm indică o valoare a rezistenței echivalente cu valoarea rezistenței unui cub de 150mm. Rezistența caracteristică la compresiune in-situ reprezintă valoarea rezistenței la compresiune in-situ, sub care se pot situa 5% din populația tuturor rezultatelor determinarilor de rezistență posibile ale volumului de beton considerat (SR EN 13791:2007) Evaluarea rezistenței caracteristice la compresiune prin metode indirecte. Încercările indirecte furnizează alternative la încercările pe carote pentru evaluarea rezistenței la compresiune in situ a betonului dintr-o structură sau pot suplimenta datele obținute dintr-un numar limitat de carote. Metodele indirecte sunt de natură nedistructivă sau semidistructivă. Metodele indirecte pot fi folosite după validarea cu încercările pe carote în urmatoarele moduri: - Separat; - Combinație de metode indirecte; - Combinație de metode indirecte și metode directe (carote). La încercarea cu o metoda indirectă se masoară altă proprietate decât rezistența. Prin urmare este necesară utilizarea unei relații între rezultatele încercării indirecte și rezistența la compresiune a carotelor. Se vor respecta cu strictețe prevederile normativului SR EN 13791:2007 capitolul MASURI DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. pagina 36 din 38

124 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. pagina 37 din 38

125 CS02 - CAIET SARCINI LUCRARI TERASAMENTE, COFRAJE, ARMARI, BETOANE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. Intocmit ing. Closca Mugurel pagina 38 din 38

126 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini are ca obiect executarea lucrărilor de zidarie. Elementele de construcții din zidărie se vor executa în conformitate cu prevederile și normele specifice în vigoare. Pe parcursul execuției lucrărilor de zidărie, constructorul va urmări cu deosebită atenție: - respectarea strictă a prevederilor din proiect și din prezentul caiet de sarcini; - obținerea în prealabil a acordului beneficiarului și proiectantului pentru: - folosirea altor materiale decât cele precizate în proiect; - schimbări ale tehnologiei de execuție fața de cele precizate în prezentul capitol. Prevederile prezentului capitol pot fi completate, modificate sau adaptate de catre proiectant pe parcursul execuției lucrărilor, comunicându-se în scris noile prevederi beneficiarului și executantului. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi C C C C C 14/ P MP GP CR CR COMPLETARE CR NE Instrucţiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră brută. Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială. Instrucţiuni tehnice pentru alcătuirea şi executarea pereţilor din plăci ondulate din azbociment. Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate uşoare la lucrările de zidărie. Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidărie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm. Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţii din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă. Metodologie de investigare a zidăriilor. Ghid de proiectare şi execuţie pentru prinderea elastică a pereţilor de compartimentare de structura de rezistenţă. Cod de proiectare pentru structuri din zidărie. Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuţiei lucrărilor de zidărie. Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii pagina 1 din 21

127 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice 2. MATERIALE In cazul acestui proiect se vor utiliza urmatoarele tipuri de caramizi cu goluri verticale: - pereti exteriori din zidarie din caramida cu gauri verticale tip GVP, grosime 24,0cm, zidita cu mortar clasa minim M5, rezistenta la compresiune minim 10N/mm2, densitate 850kg/mc, conductivitate termica < 0,210W/mk - pereti de compartimentare interiori din zidarie din caramida cu gauri verticale tip GVP, grosime 24,0cm, zidita cu mortar clasa minim M5, rezistenta la compresiune minim 10N/mm2, densitate 850kg/mc, conductivitate termica < 0,210W/mk 2.1. Armături Suprafața armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare și nu trebuie să conțină materiale corozive sau grăsimi ce pot afecta oțelul din bare și conlucrarea dintre acesta și mortarul sau betonul de acoperire. Armăturile care vor fi puse în operă trebuie să fie foarte bine identificate și depozitate la sol, astfel încât să nu fie murdărite cu pamânt, ulei, grăsimi sau vopseluri în timpul operațiunilor de manipulare și depozitare. La depozitarea armăturilor se va urmări evitarea posibilității de intrare în contact a acestora, pentru o perioada mai îndelungată, cu materiale corozive sau cu apă Prepararea materialelor Prepararea mortarelor și betoanelor la șantier se va realiza utilizând rețetele prescrise, pentru atingerea caracteristicilor de proiectare. În cazurile în care în documentația de proiectare nu sunt date rețetele de preparare, se va realiza o specificație conform codurilor de produs, iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate. Acolo unde sunt specificate teste de șantier, acestea se vor efectua conform specificației de proiectare. În cazul în care se constată abateri de la caracteristicile așteptate, specificațiile de șantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului. La prepararea mortarelor se va avea în vedere eventualul conținut de ioni de clor din mortar, care trebuie să se înscrie în valorile permise de reglementări. La preparare se recomandă utilizarea unei singure surse de apă controlate. În cazurile în care documentația de proiectare prevede urmărirea proprietăților mortarelor, probele se vor preleva și testa luând ca document normativ de referință SR EN În cazul în care în proiect nu sunt date indicații speciale, la prepararea mortarelor aditivii (coloranții, aditivii de lucrabilitate, etc.) pot fi utilizați numai cu acordul proiectantului. Dozarea rețetelor pentru mortare și betoane poate fi dată prin masurarea materialelor componente în greutate sau în volum în proporțiile din specificație. La prepararea betoanelor se va ține seama de raportul apa-ciment, luând în considerare absorbția de apă a elementelor pentru zidărie Metode și timp de preparare. Metoda și timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. O atenție deosebită stării de curățenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte materiale. pagina 2 din 21

128 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Prepararea manuală a amestecului va fi permisă, acolo unde prepararea mecanică nu poate fi utilizată, numai dacă această posibilitate este prevazută prin documentația de proiectare. Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs și va ține cont de posibilitatea de adaugare a componentelor în malaxor. Mortarele și betoanele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate și să nu se producă segregări la transportul de la locul de prepare până la șantier și nici când betonul este compactat. Utilizarea mortarelor predozate se va face în conformitate cu instrucțiunile producatorului referitoare la timpul și modul de preparare. Mortarele se vor amesteca până la obținerea unui material omogen. Echipamentele, procedurile și aditivii se vor utiliza la șantier numai în conformitate cu instrucțiunile tehnice ale producătorilor. Mortarele preparate vor fi utilizate în conformitate cu documentația de proiectare. 3. EXECUȚIA CONSTRUCȚIILOR DIN ZIDĂRIE 3.1. Generalități. Toate materialele utilizate precum și modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform proiectului și a prezentului caiet de sarcini. Modificarea prevederilor referitoare la materialele specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului. Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilității pereților individuali și a structurii în ansamblu pe toată durata de execuție a lucrărilor. Se va ține seama atât de lucrările de scurtă durată ( perioada unui schimb ) cât și de lucrările de lungă durată ( pe perioada de realizare a structurii de rezistență). Elementele pentru zidărie vor fi poziționate și țesute în conformitate cu regulile generale de execuție sau în conformitate cu documentația din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obținerea dimensiunilor, formelor și suprafețelor corecte. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la minimum. La elementele din argilă arsă cu pereți subțiri din grupa 2S se vor folosi jumătațile de bloc din sortimentul producătorului. Înainte de punerea în operă, corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare pentru a asigura o bună aderență a mortarului. Corpurile vor fi ținute în apă sau se vor uda cu furtunul în palet pentru a corecta umiditatea acestora. Consistența mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a acestuia în rosturi și va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. După caz, se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reținerea apei. Zidăria corect realizata se obtine prin: - proiectare modulară şi prevederea de spaţii pentru compensarea abaterilor materialului şi a celor rezultate din execuţie (pe orizontală compensarea eventualelor abateri dimensionale se realizează din betonul din stâlpişori iar pe verticală prin înălţimea centurilor şi eventual prin modificarea înălţimii etajului (nivelului); - prin dispozitive de trasare; - prin dispozitive de urmărirea (controlul) montajului blocurilor pe orizontală şi pe verticală pentru a preveni situaţiile care ar depăşi posibilitatea constructivă de compensare. Pentru această urmărire este recomandat să se desemneze de către constructor o persoană responsabilă cu verificarea execuţiei zidăriei (cote, ţesere, respectarea instrucţiunilor de punere în operă, etc.). Aceasta verificare trebuie făcută cu o frecventă convenabilă pentru realizarea unor eventuale compensări dimensionale. pagina 3 din 21

129 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Utilizarea tipurilor de blocuri ceramice - Blocurile ceramice cu goluri verticale cu grosimea de 25cm, 30cm, 38cm, ca si produsele jumatati, se utilizează în zidărie cu protecţie împotriva penetrării apei pentru pereţi structurali şi nestructurali la panouri de inchidere si compartimentare - Blocurile ceramice cu grosimea de 20cm, 11,5cm cu imbinare nut si feder se utilizează în zidărie cu protecţie împotriva penetrării apei, pentru elemente nestructurale şi pereţi despărţitori. Masuri pregatitoare in vederea zidirii peretilor cu blocuri ceramice, dupa receptia materialelor Pregatirea blocurilor pentru zidire - deoarece utilizarea uneltelor obişnuite (ciocane cu cap metalic, etc.) în cazul zidăriilor realizate cu elemente cu goluri verticale poate provoca avarierea blocurilor ceramice, se vor folosi numai ciocane cu cap de cauciuc. - in cazul în care nu se dispune de jumătăţi de bloc gata fabricate, se va realiza tăierea blocurilor întregi la şantier. In cazul realizării colţurilor cu unghi diferit de 90 0, blocurile ceramice se taie la dimensiunile necesare, iar la îmbinare se aplică mortar. - tăierea se va face cu fierăstraie mecanice / cuter electric pentru zidărie sau fierăstrău cu dinţi diamantaţi. - tăierea elementelor pentru zidărie se va realiza în aşa fel încât să permită obţinerea formelor, dimensiunilor şi suprafeţelor corecte. Este recomandat ca tăierea corpurilor să fie redusă la minim. Reguli de zidire pentru blocurile ceramice Reguli de zidire pentru blocurile ceramice cu locaş de mortar a. elementele se aşează pe rânduri orizontale asigurându-se: - contact intim între blocuri în dreptul rostului vertical - realizarea ţeserii zidăriei prin decalarea în planul peretelui a rândului superior în raport cu rândul inferior cu ½ din lungimea blocului. b. aplicarea mortarului se face în următoarea succesiune: - in primul rând se face umplerea cu mortar a locaşelor verticale corespunzătoare rândului respectiv - pentru realizarea umplerii complete a locaşelor verticale se recomandă îndesarea mortarului cu mistria sau cu tije din oţel-beton - Grosimea nominală recomandata a rostului orizontal de mortar este de 1,2 cm. La realizarea rostului orizontal se va avea grijă ca mortarul să acopere toată suprafaţa blocurilor ceramice, până la muchii, mortarul în exces îndepărtânduse cu mistria In cazul blocurilor cu locas mortar si detaliu de imbinare tip lamba si uluc (grosimi 30cm, 38cm), imbinarea si alinierea fata de axa peretelui se realizeaza mai rapid, fiind necesara doar verificarea orizontalitatii asizelor. Locasele de mortar se umplu dupa regula deja mentionata Zidirea pe rand - pozarea blocurilor / exemple pagina 4 din 21

130 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Reguli de zidire pentru blocuri ceramice cu lamba şi uluc (nut şi feder) (grosimi 11,5cm, 20cm) a. elementele se aşează pe rânduri orizontale asigurându-se: - contact intim între blocuri în dreptul rostului vertical în zona detaliilor nut şi feder - realizarea ţeserii zidăriei prin decalarea în planul peretelui a rândului superior în raport cu rândul inferior cu ½ din lungimea blocului. - aplicarea mortarului se face numai în rosturile orizontale. - grosimea nominală a rostului orizontal de mortar se recomandă a fi de 1,2 cm. La realizarea rostului orizontal se va avea grijă ca mortarul să acopere toată suprafaţa blocurilor ceramice, până la muchii, mortarul în exces îndepărtându-se cu mistria b. la două asize de blocuri, în rostul orizontal, se montează şi armături orizontale conform specificatiilor din proiect Abateri limita - Zidăria va fi executată cu feţele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale umplute cu mortar, dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect. - Abaterile limita acceptate pentru zidaria realizata din blocuri ceramice respecta prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare. Umplerea rosturilor orizontale - rosturile orizontale şi rosturile verticale vor fi executate conform documentaţiei din proiect. - rostuirea rosturilor orizontale se face în timpul execuţiei asizelor. - intreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu strepi. Teserea si legaturile peretilor - pentru teserea si legaturile peretilor se vor respecta regulile generale de executie daca nu este prevazut astfel prin proiect. Realizarea umiditatii necesare - inainte de punerea în operă, corpurile de zidărie trebuie să aibă umiditatea corespunzătoare pentru ca aderenţa mortarului la suprafaţa ceramicii să fie asigurată. Pentru corectarea umidităţii acestora, corpurile de zidărie pot fi ţinute în apă sau udate cu furtunul în palet. Pe timp de arşiţă udarea trebuie făcută mai abundent. - operaţia de udare a blocurilor ceramice se va face în locuri corespunzător amenajate, pentru ca apa scursă să nu provoace inconveniente construcţiei, şi care să permită transportul lesnicios la poziţia de zidărie (la distanţe convenabile pentru transportul la poziţia de zidărie) Rosturi. Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar, cu excepția elementelor cu îmbinare de tip "nut și feder/ lambă și uluc" pentru care se va ține seama de instrucțiunile din agrementele tehnice corespunzatoare. În rosturile aparente fața expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este înca plastic pentru a realiza o față finisată, astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate și rezistență la ploaie ale peretelui. Pentru pereții cu grosimea mai mică de 200 mm, rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm, decât dacă în proiect este prevazută o altă adâncime. Dacă rostuirea se execută dupa realizarea zidăriei, folosind materiale de adaos, acestea trebuie să aibă proprietăți asemanatoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei. În acest caz rostul se va curăța prin scoaterea mortarului existent, astfel încât fețele pagina 5 din 21

131 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti zidăriei să fie curate, pe o adâncime de cel putin 15 mm, dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui, iar apoi se va umple cu mortar. Inainte de rostuire, mortarul neaderent se va îndepărta, iar suprafețele adiacente rostului se vor uda cu apă. Pereții vor fi țesuți și legați conform regulilor generale de execuție sau în conformitate cu documentația din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. Dacă pereții sunt realizați din mai multe straturi care trebuie sa conlucreze, de exemplu, pereții dubli cu gol interior sau pereții cu zidarie de placaj, acestea se vor lega conform documentației din proiect. Elementele de legătură pentru pereții dubli cu gol interior, vor fi poziționate și înglobate luând ca document normativ de referință SR-EN și se vor lua măsuri care să împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul Montarea armăturilor. Se vor folosi, acolo unde este necesar, agrafe și distanțieri pentru legarea armăturilor în pozițiile corespunzătoare, astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect. Înădirea barelor se va realiza numai în pozițiile indicate în proiect. Armaturile se vor lega provizoriu cu sârma în vederea menținerii poziției corecte a acestora, pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului Protecția zidăriei nou executate. Zidăriile nou executate, vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (șocuri, vibrații etc.) și a efectelor climatice (ploaie, însorire, vânt, îngheț, etc ). Zidăria nou executată, va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării mortarului din rosturi de catre apele pluviale, pentru a împiedica ieșirea varului din mortar (eflorescență) și pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apa. Pentru zidaria nou executată nu este permisă uscarea rapidă. În acest scop trebuie luate măsurile corespunzătoare pentru a menține o umiditate suficientă până când zidăria va avea o rezistență corespunzătoare, în special în condiții nefavorabile, cum ar fi umiditate scazută, temperaturi înalte și/sau curenți de aer puternici. În cazul executării pe timp friguros, se vor lua toate măsurile prevazute în reglementările specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită înghețului. Zidăria nou executată nu va fi supusă încărcărilor decât după atingerea unei rezistențe corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări. Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât dupa ce zidaria peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operația de umplere, ținând seama de forțele datorate compactării sau vibrațiilor. O atenție deosebită trebuie acordată pereților care rămân, temporar, necontravântuiți în timpul execuției și care pot fi supuși la încărcări din vânt, sau la unele acțiuni care pot apărea în timpul execuției; dacă este necesar, se vor prevedea sprijiniri temporare, pentru menținerea stabilității. Înălțimea zidăriei realizată într-un schimb, va fi limitată, astfel încât să se evite pierderea stabilității acesteia și supraîncarcarea mortarului proaspăt; pentru determinarea înălțimii maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare, grosimea zidăriei, tipul mortarului, forma și densitatea corpurilor de zidărie și gradul de expunere la vânt. La execuția pereților dubli cu stratul median din beton armat, înainte de începerea betonării, se va curața spațiul interior de resturi de mortar și de alte impurități. Betonarea se va realiza în straturi, astfel încât să se asigure umplerea completă a golului și să se evite segregarea betonului. Ordinea operațiilor trebuie să fie stabilită astfel încât zidăria să aibă o rezistență adecvată pentru a rezista la presiunea datorata betonului proaspăt. Compactarea betonului se va realiza numai manual fiind interzisă folosirea vibrării. pagina 6 din 21

132 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Pentru realizarea legăturii între peretele exterior de beton și cel interior de zidărie de cărămidă, la fiecare al patrulea rând se așează câte o cărămidă transversal, la intervale de maximum 1m în lungul zidului. Cărămizile așezate transversal alternează pe înălțimea zidului. De asemenea, se vor folosi agrafe din oțel beton ce vor lega cele doua porțiuni de zidărie prin intermediul armăturii orizontale dispuse în rosturi. Execuția zidăriei mixte se va face pe tronsoane, cu înălțimea maximă de 1-1,5m alternandu-se turnarea betonului și executarea zidăriei. 3.5 Prevederi specifice tipurilor de zidarii Caramizi din argila si blocuri din beton Cand se folosesc caramizi standard din argila arsa se vor folosi numai caramizi calitatea I, marca 100, dimensiuni 240x115x88 pentru caramizi pline si 240x115x63 pentru caramizile ceramice cu goluri verticale. Mortarul folosit pentru lucrarile de zidarie este mortarul var- ciment M5. Caramizile/blocurile pline se pot folosi pentru peretii exteriori la cladirile monumente istorice cu o captuseala de izolatie interioara. Pentru obtinerea unei aderente cat mai bune intre caramizi si mortar caramizile/blocurile se vor uda bine cu apa inainte de punerea lor in lucrare. Rosturile orizontale, verticale si transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toata grosimea zidului lasandu-se neumplute numai pe o adancime de 1cm de la fata exterioara a zidului. Rosturile verticale vor fi tesute astfel ca suprapunerea din 2 randuri succesive pe inaltime, atat la camp cat si la interspatii, ramificatii si colturi sa se faca pe minim ¼ caramida in lungul zidului si pe ½ caramida/blocul per grosimea lui. Terasa se va face obligatoriu la fiecare rand- grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar cea a rosturilor verticale de 10mm. Orizontalitatea rindurilor de caramizi se obtine utilizand rigle de lemn sau metal (abstecuri) gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie, fixate la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre extremitatile zidariei. Intreruperea executiei zidariei se va face in trepte fiind interzisa intreruperea in strepi. Legaturile dintre ziduri, la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ si anume: primul rand de caramizi se executa continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se executa continuu si se intrerupe la primul zid la intersectii si asa mai departe. Teserile se vor face avand grija sa se obtina legatura de cel putin ½ caramida. Taierea caramizilor/blocurilor necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii se face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica cu disc abraziv. Ancorarea zidariei de umplutura de structura existenta a cladirii se face cu ajutorul mustatilor de otel beton. Inainte de executarea zidariei intre elementele de beton armat pe suprafata respectiva se aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidarie si elementele de structura va fi umplut complet cu mortar M100Z. Protectia barelor de ancorare se va realiza prin inglobarea lor in mortar. Stalpii verticali din beton vor fi legati cu centuri de ancorare conform prevederilor si normelor legate de masurile antiseismice in lucrarile de zidarie. La fiecare gol de usa se vor inzidi cate 4 (patru) gheremele de o parte si de alta a golului si 3 (trei) sau 2 (doua) gheremele la fiecare gol de fereastra in functie de inaltime. Gheremelele de lemn vor fi impregnate in carbolinoleum sau cufundate de 2-3 ori intr-o baie de bitum topit fierbinte. pagina 7 din 21

133 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Verificarea calitatii zidariilor se va face pe tot timpul executiei lucrarilor iar rezultatele verificarilor se inscriu in Caietul de procese- verbale de lucrari ascunse. Pereti despartitori din zidarie Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc). Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice de 7,5 cm grosime cu goluri orizontale. Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100Z. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 37Ø 8/60cm in rosturile orizontale. Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distante de 4 asize. Peretii despartitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M5 si vor fi armati. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale(stalpi sau diafragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de tamplarie. Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta. Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatelor verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse. Elemente nestructurale din zidarie Tubulatura de ventilatie se va executa din: - caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea A si marca 100; - din prefabricate speciale. Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10-11cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar. Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar. Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortar M 100Z. Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri. Executia va fi ingrijita astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda. Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese- verbale. Cosurile de fum Cosurile de zidarie vor fi din: - caramizi pline din argila presata tencuite in interior si exterior; - caramizi refractare - blocuri de beton usoare prefabricate cu tuburi cermice interioare cu termo-izolatie rezistenta la foc pagina 8 din 21

134 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Puturile cosurilor de fum nu trebuie sa aiba legatura cu alte zidarii si normal nu trebuie puse pe peretii exteriori, decat daca se pune o izolatie suplimentara in exterior. Cand se afla in legatura directa cu alte zidarii, cosurile de fum trebuie separate de un rost sau de un strat de izolatie termica astfel incat sa permita dilatari si contractii termale. Montajul buiandrugilor prefabricati - buiandrugii prefabricati sunt grinzi de beton armat precomprimat în înveliş ceramic. - aceştia pot fi utilizaţi la construcţii cu structura realizată din pereţi structurali din zidărie dar şi la construcţii cu pereţi neportanţi din zidărie în alte sisteme structurale, atât la clădiri noi cât şi pentru renovări, recompartimentări sau mansardări. - detaliile de proiectare si instrucţiunile de execuţie sunt cuprinse în documentaţia specifică a producatorilor Slituri verticale si nise - adâncimea maximă a nişei sau a şliţului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliţul sau nişa. - sliţurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălţimea nivelului, peste nivelul planşeului pot avea o adâncime de pana la 80 mm si o latime de pana la 120 mm daca grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare - este necesar ca distanţa orizontală între şliţurile adiacente sau între un şliţ şi o nişă sau un gol să nu fie mai mică de 225 m - este necesar ca distanţa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feţele opuse ale peretelui, sau dintre o nişă şi un gol să nu fie mai mică decât dublul lăţimii celei mai late dintre cele două nişe - este necesar ca lăţimea cumulată a şliţurilor şi nişelor verticale să nu depăşească 0,13 din lungimea peretelui. Slituri orizontale si inclinate adâncimea maximă a nişei sau a şliţului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliţul - este necesar ca distanţa orizontală între capătul unui şliţ şi un gol să nu fie mai mică de 500 mm. - este necesar ca distanţa orizontală între şliţurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părţile opuse ale peretelui să nu fie mai mică decât dublul lungimii celui mai lung şliţ - in pereţii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliţ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliţul este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi tăiate şliţuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feţe ale pereţilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm. - este necesar ca lăţimea unui şliţ să fie mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după taiere. EXECUTAREA LUCRARILOR DE REPARATII ALE ZIDARIILOR Exista doua categorii de reparatii ale zidariilor in functie de gradul de degradare se va stabili tipul de interventie care va fi descrisa in proiect. Reteserea zidariei - se decoperteaza tencuiala existenta; - se desface zidaria existenta in zona avariata; - se curata suprafata de contact a zidariei existente; pagina 9 din 21

135 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - se vopseste suprafata de contact cu lapte de ciment cu adaos de aracet; - se instaleaza zidaria noua asigurandu-se teserea cu cea existenta Repararea prin injectare cu mortar - se decoperteaza tencuiala existenta; - se curata suprafata peretelui prin frecare cu perii de sarma; - se sufla cu aer comprimat si se spala cu jet de apa; - se aplica pe ambele fete ale peretelui in zonele unde se va injecta un strat de mortar de 3-4 cm; - concomitent se introduc in fisuri stuturi (PVC) cu diametrul de 8mm la intervale de cca. 1m. Se astupa stuturile; - se asteapta intarirea mortarului; - se efectueaza injectarea cu mortar fluid M50 cu ajutorul pompelor (p 3 atm). Se incepe de jos in sus tinand desfacut stutul prin care se injecteaza si cel imediat urmator. Cand mortarul refuleaza pe la stutul de sus se inchide cel de jos prin care s-a facut injectarea si se desface urmatorul. Operatiunea se repeta pe tot traseul fisurii. ASIGURAREA STABILITATII PERETILOR DIN ZIDARIE, CONTRA RASTURNARII - o atenţie deosebită trebuie acordată pereţilor care rămân, temporar, necontravântuiţi în timpul execuţiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt la seisme, sau la unele acţiuni care pot apărea în timpul execuţiei. - pe toată durata de execuţie a lucrărilor trebuie prevăzute măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităţii pereţilor individuali dar şi a structurii în ansamblu. Aceste măsuri vor fi prevăzute de proiectant în caietul de sarcini. - stabilitatea pereţilor la vânt şi la cutremur (pe parcursul execuţiei) se asigură prin - sprijinirile prevăzute de proiectant în caietul de sarcini - execuţia în două etape - 1/2 din perete - priza şi întărire mortar apoi 2/2 din perete cu sprijiniri mai rare 4. CONTROLUL EXECUȚIEI CONSTRUCȚIILOR DIN ZIDĂRIE 4.1. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilor. Toate elementele pentru zidărie care se folosesc la executarea zidăriilor și pereților se vor pune în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a verificat că ele corespund cu prevederile proiectului și prescripțiilor tehnice. Verificările se fac pe baza documentelor care atestă calitatea materialelor și le însoțesc la livrare (certificate de calitate, fișe de transport), prin examinare vizualș și măsurători. La elementele pentru zidărie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa și calitatea funcție de condițiile tehnice cerute pentru fiecare material. Cărămizile refractare presupun o sortare prealabilă pe calități și dimensiuni, grupate pe toleranțe. Se va evita așezarea cărămizilor cu defecte sau prelucrate în prealabil prin tăiere, cioplire sau șlefuire spre interior. Verificarea mortarului și a betonului provenit de la stații sau centrale de beton se face pe baza fișei de transport în care se precizează marca, consistența și conținutul de agregate mari, temperatura, precum și prin încercări pentru controlul realizării mărcii. Verificarea armăturilor se va face sub raportul diametrelor, sortimentului și alcătuirilor plaselor sudate prin puncte. Pentru gheremele și buiandrugi, verificarea se face bucată cu bucată. În cazul în care calitatea materialului este sub nivelul cerinței proiectantului, utilizarea lui în lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte, consultant ) și proiectantului efectuându-se și încercări de laborator suplimentare. pagina 10 din 21

136 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Verificarea calității zidăriilor și pereților se face pe tot timpul execuției lucrărilor de catre șeful de echipă, maistru, iar la lucrări ascunse și de catre conducătorul tehnic și reprezentantul beneficiarului. Notă : Verificările se fac vizual și prin măsurători. Controlul asupra calității materialelor în momentul punerii în operă pentru realizarea zidăriilor va consta din urmatoarele: - se va examina starea suprafețelor cărămizilor, blocurilor, plăcilor de b.c.a, ipsos, s.a, interzicându-se folosirea celor acoperite de praf, impurități sau gheață; - se va verifica în special, pe timp călduros, dacă se udă elementele pentru zidărie înainte de punerea în operă; - pe masura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracțiuni de cărămizi față de cele întregi nu depașesc limita maximă de 15%; - prin măsurători cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru și la fiecare șarjă de mortar, cât mai frecvent, dacă consistența mortarului de zidarie se înscrie în limitele prevăzute în tehnologia de lucru cm la zidărie din cărămizi pline și blocuri din beton cu agregate grele și ușoare; cm la zidăria din cărămizi și blocuri cu goluri verticale și orizontale; cm la zidăria din blocuri mici și plăci de beton celular autoclavizat; cm la pasta de ipsos pentru plăci și fâșii de ipsos; - ghermelele se vor executa bucată cu bucată, verificându-se forma, dimensiunile lor, protecția împotriva umidității. Controlul asupra calității materialelor în momentul punerii în operă pentru realizarea pereților desparțitori va consta din urmatoarele: - Se va verifica posibilitatea de țesere a zidăriei pentru pereții despărțitori de zidăria structurală; - zidăria se va țese la colțuri și intersecții sau vor fi utilizate ancoraje din oțel beton prevăzute în rosturile orizontale; - se va examina starea suprafețelor plăcilor și fâșiilor de beton celular autoclavizat, plăcilor și fâșiilor de ipsos, interzicându-se folosirea celor fisurate și acoperite cu praf sau alte impurități; - ghermelele se vor verifica bucată cu bucată verificându-se forma, dimensiunile lor și protecția împotriva umidității. Executarea zidăriilor și pereților nu va putea începe decât numai după ce se va fi verificat existența proceselor verbale de lucrări ascunse, care să ateste ca suportul peste care se execută zidăria corespunde prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice respective. Verificarea calității execuției zidăriilor constă din urmatoarele: - prin măsurători la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt țesute la fiecare rând astfel ca suprapunerea cărămizilor din 2 rânduri succesive pe înalțime să se facă pe minimum 1/4 cărămida în lungul zidului și 1/2 cărămidă pe grosime; la blocurile ceramice, din beton cu agregate ușoare și din beton celular autoclavizat se va verifica dacă rosturile verticale sunt țesute la fiecare rând ca suprapunerea blocurilor să se facă pe 1/2 bloc; - la zidăria executată din plăci de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica dacă țeserea verticală s-a făcut la fiecare rând, iar suprapunerea plăcilor s-a facut pe ½ placă; - se vor verifica grosimile rosturilor verticale și orizontale ale zidăriei prin măsurarea a 5 20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizie de 1 mm trebuie să se înscrie în limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1; - vizual se va verifica în toate zidurile dacă toate rosturile verticale și orizontale sunt umplute cu mortar, cu excepția adâncimii de ,5 cm de la fețele văzute ale zidăriei, nu se admit rosturi neumplute; la pereții din plăci de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos; pagina 11 din 21

137 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel și dreptarului la toate zidurile; - modul de realizare a legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colțurile, ramificațiile și intersecțiile - grosimea zidăriilor se va verifica la fiecare zid în parte. Verificarea grosimii zidăriei se va face prin măsurarea cu precizie de 1 mm a distanței pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele fețe ale zidului. Măsurarea grosimii se face la 3 înalțimi sau puncte diferite ale zidului, iar media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevazuta în proiect; - verticalitatea zidăriei (suprafețelor și muchiilor) se verifică cu ajutorul firului de plumb și dreptarului cu lungimea de cca.2,5 m, verificarea se face în câte 3 puncte pe înălțime la fiecare zid; - planeitatea suprafețlor și rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafața zidului a unui dreptar cu lungimea de cca.2,5 m și prin măsurarea cu precizia de 1 mm a distanței dintre rigla și suprafața sau muchia respectivă. Verificarea se face la toate zidurile; - lungimea și înălțimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor și ale plinurilor dintre goluri se verifică prin măsurarea directă cu ruleta sau cu metrul. Media a 3 măsurători se compară cu dimensiunile din proiect. La zidaria armată, pe lângă cele de mai sus se verifică urmatoarele: - dacă armarea zidăriei cu plase se face în secțiunile prevazute în proiect; - prin măsurători cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale, tinând seama că acestea trebuie să fie egale cel puțin cu suma grosimilor a 2 bare + 4 mm; - totodată se va controla dacă stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este din ciment și are cel puțin 2 cm grosime. La zidăria confinată se vor verifica la fiecare stâlpișor din beton armat urmatoarele: - trasarea poziției stâlpișorilor; - sortimentul și diametrele armăturilor; - dimensiunile și intervalele dintre strepii de zidărie (atunci când aceștia sunt prevăzuți în proiect); - poziționarea corectă pe înălțimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se realizează legătura dintre stâlpișori și zidărie; - cofrarea și betonarea stâlpișorilor. La zidăria cu inima armată se va acorda o atenție deosebită realizării tuturor legăturilor dintre zidurile de cărămida și cel de beton. Pentru elementele de beton armat care intră în componenta zidăriilor se aplică în mod corespunzator și prevederile codului NE 012/1999. La zidăria de umplutură și la lucrările de placare a fațadelor verificările constă în următoarele: - se va verifica dacă ancorarea zidăriei și a placajelor de stâlpi și pereți structurali se execută conform prevederilor proiectului în ceea ce privește diametrele și numărul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, secțiunile în care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat. - se va verifica vizual dacă zidăria a fost bine împănată între planșee, iar rosturile verticale dintre zidărie și stâlpi sau pereții structurali sunt umplute complet cu mortar; se va controla dacă suprafețele stâlpilor sau pereților structurali din beton armat care vin în contact cu zidăria se amorsează cu mortar de ciment. Rezultatele tuturor verificărilor prevazute în acest capitol și care se referă la zidării portante, ce urmează a se tencui se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse. De asemenea, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele verificărilor care au rol de izolare termică sau fonică. pagina 12 din 21

138 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti La controlul și recepția clădirilor și a construcțiilor de zidărie, de piatră se vor preciza următoarele: - dacă materialele și piesele întrebuințate corespund celor prescrise în proiecte și standarde; - dacă dimensiunile elementelor de construcție executate corespund celor din proiect; - dacă rosturile de dilatare și tasare sunt bine executate și în locurile prevazute în proiect; - dacă nu s-au ivit defecte din cauza tasărilor; - dacă s-au lăsat golurile și șanțurile pentru conductele de apă, canalizare, încălzire, prevăzute în proiect; - verticalitatea zidurilor, stâlpilor și ferestrelor; - orizontalitatea glafurilor; - daca buiandrugii sunt bine așezați deasupra golurilor de uși și ferestre; - centrarea stâlpilor, precum și a grinzilor principale și secundare pe stâlpi și ziduri; - executarea conform cu planurile a încastrării cornișelor; - calitatea suprafeței pereților de fațadă netencuiți; - legătura dintre zidăria de umplutură și elementele scheletului Verificări de efectuat la încheierea fazei de lucru. Verificările scriptice constau din examinarea existenței și analizarea continutului proceselor verbale de lucrări ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de încercare sau a actelor încheiate cu comisia de recepție și a modului de realizare a remedierilor, precum și a dispozițiilor de șantier date de beneficiar, proiectant sau organele de control. Verificarea rosturilor zidăriei refractare se efectuează cu lama de control, dimensiunile fiind variabile în raport cu calitatea zidăriei cerută prin proiect: - zidăria deosebit de îngrijită cu rosturi până la 1 mm; - zidăria îngrijită, cu rosturi de 1-2 mm; - zidărie izolatoare de cărămidă cu diatomit, cu rosturi de 3-4 mm. Dupa executarea recepției pe fază, comisia încheie un proces verbal în care consemenează verificările efectuate, rezultatele obținute și concluzia cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiză Verificări de efectuat la recepția preliminara a obiectului. Comisia de recepție preliminară a obiectului prin membrii săi de specialitate sau prin specialiștii din afara ei, procedează la verificarea scriptică și directă prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidăriilor și pereților și dimensiunile golurilor. În cazul în care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul verificărilor; dacă și în acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfăcătoare, comisia va proceda la refacerea tuturor verificărilor prevăzute în prescripțiile tehnice, cu aceleași metode sau cu alte metode care să dea rezultate echivalente. Abaterile limită față de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripțiile legale în vigoare sunt conform tabelului. pagina 13 din 21

139 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti pagina 14 din 21

140 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti pagina 15 din 21

141 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti pagina 16 din 21

142 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti pagina 17 din 21

143 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti 5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. pagina 18 din 21

144 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. pagina 19 din 21

145 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. ANEXA FISA TEHNICA caracteristici materiale cerute prin proiect CARAMIDA CU GOLURI VERTICALE (pereti exteriori, interiori) norme specificatii tehnice rezultate descriere produs caramida cu gauri verticale, grosime 24cm, configuratie adaptata solicitarilor de tip seismic conductivitate termica 0,30W/m 2 K grosime 24cm densitate (kg/m 3 ) 800 mortar minim M5 rezistenta la compresiune 10 N/mm 2 clasa de reactie la foc A1 indicatii montaj conform caiet sarcini si indicatii producator utilizare in cadrul proiectului - pereti exteriori si interiori (portanti si neportanti) pagina 20 din 21

146 CS03 - CAIET SARCINI LUCRARI DE ZIDARIE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti CARAMIDA CU GOLURI VERTICALE (pereti interiori) norme specificatii tehnice rezultate descriere produs caramida cu gauri verticale, grosime 11,5cm, cu imbinare tip nut-feder grosime 11 cm densitate (kg/m 3 ) 750 mortar minim M5 rezistenta la compresiune 10 N/mm 2 clasa de reactie la foc A1 Indice de reductie sonora (db) 41 design indicatii montaj utilizare in cadrul proiectului conform caiet sarcini si indicatii producator pereti de compartimentare neportanti Intocmit ing. Closca Mugurel arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 21 din 21

147 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari confectii metalice. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA P P P P C C GP GP NP ST GP GP NP NP GP GP C Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor din profile de oţel cu pereţi subţiri formate la rece. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din oţel cu secţiune plină, inimă suplă, omogene sau hibride. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor metalice din profile cu goluri în inimă. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor metalice pretensionate. Instrucţiuni tehnice privind sudarea oţelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la construcţii metalice. Instrucţiuni tehnice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor. Ghid pentru proiectarea antiseimică a halelor parter cu structură metalică. Ghid de proiectare şi execuţie a membranelor pentru construcţii demontabile. Normativ pentru calculul elementelor din oţel cu pereţi subţiri formate la rece. Specificaţie tehnică privind cerinţe pentru proiectarea şi executarea construcţiilor în soluţie de structură spaţială reticulară planară. Ghid pentru proiectarea îmbinărilor prin contact ale stâlpilor din oţel făcând parte din structura clădirilor etajate. Ghid de proiectare şi urmărire a comportării în exploatare a acoperişurilor din ferme de cabluri. Normativ de calcul pentru construcţii metalice cu diafragme din tablă cutată. Normativ privind prescripţiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a elementelor de construcţie metalice şi a îmbinărilor acestora. Ghid privind proiectarea halelor uşoare cu structură metalică. Ghid privind proiectarea îmbinărilor ductile la structuri metalice în zone seismice. Instrucţiuni tehnice privind îmbinarea elementelor de construcţii metalice cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate. Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii pagina 1 din 13

148 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. A. Caiet de sarcini pentru executia si conditiile de receptie si calitate a imbinarilor sudate conform Normativului C Generalitati 1.1 Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executia in uzina a pieselor structurii metalice, inclusiv preasamblarea in uzina 1.2 Uzina furnizoare va raspunde de respectarea intocmai a proiectului si a prezentului caiet de sarcini. Verificarea documentatiei de catre uzina se va face numai cu privire la planurile de executie, extrasele de laminare si prevederile caietului de sarcini privind tehnologia. Conditiile de calitate prevazute sunt obligatorii. Neconcordantele, omisiunile din proiect, precum si modificarile de solutii tehnologice se vor concilia impreuna cu proiectantul. 1.3 In caz de dubiu asupra calitatii materialelor, uzina furnizoare va efectua sau va solicita unei institutii specializate efectuarea incercarilor de control a calitatii (sudabilitate, analize metalografice) 1.4 Pe parcursul executiei elementelor structurii metalice uzina furnizoare va convoca proiectantul la fazele determinante (sablonaj, executia unui prototip, sudarea subansamblurilor, preasamblarea structurii etc.) 2. Materiale folosite la executia elementelor structurii 2.1 Materiale de baza Profilele si materialele laminate necesare structurii vor corespunde conditiilor de calitate prevazute de standardele in vigoare si vor fi insotite de certificarea de calitate a furnizorului (furnizorilor) purtand marcarea marcii otelului. La elementele structurii metalice se va folosi urmatorul tip de otel: - otelul OL 37-2k (STAS 500/2-80). 2.2 Materialele de adaos - pentru imbinarile sudate manual cu electrod invelit se vor utiliza electrozi cu invelis titanic (STAS 1125/2-81) si tabelul 4 din C pentru imbinarile sudate sub strat de flux se va utilize sarma din otel pentru sudare S 10 Mn 1 Ni 1 (STAS ). Fluxurile vor fi de calitate corespunzatoare materialului de baza si sarmei, respectiv flux FB 20 (STAS 9477/1-79) si vor poseda certificate de calitate elaborate de firma furnizoare. Inainte de folosire fluxul se va usca, conform indicatiilor firmei furnizoare, astfel ca umiditatea lui sa nu depaseasca Pentru definitivarea tehnologiei de sudare, uzina furnizoare va efectua verificarea materialului de sudare, conform STAS In acest sens, pentru imbinarile cap la cap, se vor preleva epruvete prelucrate, conform STAS 5540/1-82, cu formele si dimensiunile pentru: - incercarea la tractiune a imbinarilor sudate, conform STAS 5540/2-82; - incercarea la indoire frontala, conform STAS 5540/3-82; - incercarea la incovoiere prin soc cu crestaturi in V, conform STAS5540/4-86; - incercarea de duritate si analize metalografice, conform STAS 5540/5-82 si STAS 10952/1-77. pagina 2 din 13

149 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Pentru imbinarile sudate se vor preleva epruvete pentru incercarea de duritate si analiza metalografica, conform STAS si STAS 10955/1-77. Pentru materialul depus prin sudare se vor efectua incercari mecanice conform STAS 7356/1-80, la sudura manuala cu electrozi inveliti STAS 7356/2-80; la sudura cu arc electric sub flux si STAS 7356/3-80, la sudura cu arc electric in mediu de gaz protector. 2.3 Materialul pentru imbinari de montaj Imbinarile de montaj pe santier se executa cu suruburi nepasuite, executate conform STAS ; piulite conform STAS si saibe Grower sau prin sudura. Uzina furnizoare a structurii metalice va solicita fabricii producatoare a materialului de imbinare certificatele de verificare a calitatii conform STAS 2700/ Executia structurii 3.1 Tehnologia de executie a elementelor structurii metalice va respecta prevederile STAS pentru categoria de executie B a elementului metalic definite conform STAS 767/ Pregatirea pieselor metalice Laminatele cu defecte interioare ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, incluziuni de zgura, nu se vor admite la lucrare. Indreptarea prealabila a laminatelor este optionala pentru toate pozitiile din proiect, abaterile trebuind sa se inscrie in tolerantele admise prin STAS si SREN 29692/94. Trasarea si marcarea pieselor se va efectua conform STAS Prelucrarea tablelor Taierea tablelor se va efectua cu fierastraul mecanic, cu flacara de oxigen sau plasma, respectandu-se conditiile de calitate prevazute de STAS 10564/1-81 si STAS 10564/2-82 si tabelul 3 din Normativul C Muchiile taiate se vor curata cu zgura, iar crescaturile se vor inlatura prin polizare. Verificarea calitatii taieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (STAS ) si subler (STAS 1373/3,3, 73). De asemenea, se vor folosi mostre de taieturi din tabla de otel OL37 (STAS 500/2-80). Marginile pieselor care se sudeaza vor fi curatate si polizate pe o latime de 30mm pe ambele parti. 3.4 Asamblarea si prinderea provizorie Se admit urmatoarele tolerante la asamblarea pieselor: - denivelari maxime a muchiilor pieselor ce se imbina: 1mm, pentru grosimile 10 20mm, respectiv 1.5mm pentru grosimi mai mari de 20mm; - deplasarea in trepte in planul imbinarii va fi cel mult 3mm. Tolerantele pentru deschiderea rosturilor se vor inscrie in limitele STAS 6726/85 si STAS , pentru clasele de calitate specificate. La imbinarile cu sudura de colt: - deschiderea rosturilor dintre piesele ce se sudeaza va fi de maxim 1mm; - dezaxarea fata de axul teoretic va fi de maxim 2mm; - inclinarea talpilor fata de inima va fi cel mult 1,5mm. 3.5 Sudarea pieselor subansamblurilor pagina 3 din 13

150 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Executia imbinarilor sudate se realizeaza utilizand procedurile de sudare calificate conform SREN288-1, 2, , SREN 288-5, si SREN 288-7, Sudarea in uzina se va efectua la o temperature de peste +5ºC si ferit de umezeala. Prinderile provizorii (heftuirile) pieselor se vor executa manual, de sudori calificati; lungimea heftuirilor va fi cuprinsa intre 40 si 60mm, iar grosimea max. 3mm. Inceperea sudarii nu va fi permisa daca: - asamblarile si heftuirile nu corespund cu planul de executie si cu indicatiile caietului de sarcini; - sunt depasite tolerantele de prelucrare si asamblare; - marginile ce se sudeaza si zonele invecinate, nu sunt curate; - placutele terminale, nu sunt bine asezate sau nu corespund indicatiilor din procesul tehnologic. Se interzice racirea fortata a sudurilor. La sudura sub flux indepartarea fluxului se va face la o distanta de cel putin 500mm de arcul voltaic. La sudurile cap la cap completarea cu sudura la radacina se va face dupa curatirea rostului. Sudarea incepe si se termina pe piesele tehnologice. Sudarea in uzina, in alte pozitii decat cea orizontala sau usor inclinata, nu este permisa decat pentru prinderea rigidizarilor. 3.6 Conditii de calitate ale imbinarilor sudate Imbinarile sudate vor respecta conditiile de calitate prevazute in SREN 729-2,3, si STAS Forma si dimensiunile cusaturilor - pentru cusaturile cap la cap latimea maxima admisa va fi in conformitate cu STAS , tabelul 7; - suprainaltarile maxime admise vor fi conform STAS , tabelul 8 si 9; - dimensiunile catetelor cusaturilor de colt se vor inscrie in limitele din tabelul 10 al aceluias STAS ; - abaterile admise la grosimea cusaturii de colt vor fi de 1mm Defectele, conform SREN si SREN Defectele neadmise la imbinari sudate: - fisuri - cratere neumplute - scurgeri de metal topit - nepatrunderi - zone cu arsuri - zone supraincalzite Caracteristicile mecanice ale metalului imbinator, determinate pe epruvete extrase din piesele tehnologice, vor corespunde valorilor prevazute in tabelul 3 din STAS Clasa de calitate a imbinarilor sudate va fi C, conform normative C , pentru categoria de executie B a structurii metalice, conform STAS 767/ Controlul calitatii cordoanelor de sudura Controlul de calitate al cordoanelor de sudura se face pe parcursul executiei in toate fazele de catre maistri si organele CTC ale executantului conform tabelului 5 din C pagina 4 din 13

151 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Controlul consta in urmatoarele: a) Controlul dimensional si examinarea exterioara. Locurile cu defecte se vor marca spre remediere; b) Controlul ultrasonic care se va aplica in proportie de: 10% pentru clasa de calitate a imbinarilor sudate C si se va efectua conform prevederilor STAS ; c) Controlul cu radiatii penetrante (raze x sau gamma) se aplica la imbinarile avand clasa de calitate C in functie de rezultatul controlului ultrasonic. Controlul cu radiatii penetrante se va efectua conform prevederilor din STAS 6606/1-86, STAS si STAS Locurile cu defecte se vor marca pentru remediere. d) Controlul cu lichide penetrante se aplica sudurilor dupa remediere lor si se efectueaza conform STAS Prelucrarea cusaturilor sudate, tratamente termice Cusaturile sudate se vor poliza, fara a reduce grosimea cordonului sub valoarea din proiect. Directia de polizare trebuie sa fie paralela cu directia efortului principal din piesa. Tratamentele termice admise la executia structurii halei sunt: - preincalzirea marginilor pieselor care urmeaza a fi sudate; - detensionarea subansamblurilor dupa sudura. 3.9 Abateri limita la forma si dimensiunile pieselor sudate Abaterile admise dupa efectuarea sudurii, la forma si dimensiunile subansamblurilor se vor incadra in limitele prescrise in tabelul 6 din Normativul C Gaurirea pieselor si subamsamblurilor care se imbina cu suruburi se va face numai dupa terminarea lucrarilor de sudare, la un diametru corespunzator cu cel din proiect Montarea de proba a structurii Uzina furnizoare va efectua montarea in spatiu, de proba a tronsoanelor imbinate cu suruburi pe santier, inlocuindu-se piesele care nu corespund. Nu se admit corectarea prin pilire sau in carcasa cu sudura a gaurilor necorespunzatoare. Atat pe ansamblu structurii, cat si pe subansamble se efectueaza masuratori, rezultatele inscriindu-se in fisele tehnologice anexate la proiect Prelucrarea suprafetelor metalice si acoperirea de protectie Toate subansamblurile si piesele separate ale structurii vor fi prelucrate si pregatite pentru grunduire conform GP (Ghid de proiectare, executie si explorare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel). In uzina se va efectua acoperirea cu grund anticoroziv. 4.Receptia si livrarea structurii 4.1 La receptie uzina furnizoare prezinta subansamblurile montate in intregime (cele imbinate prin suruburi). 4.2 Uzina furnizoare va prezenta comisiei de receptie urmatoarele documente: - proiectul de executie, cu eventualele modificari pe parcursul executiei; - caietul de sarcini; - proiectul tehnologic, elaborat de uzina; - schitele subansamblurilor, cuprinzand numarul sarjelor laminatelor, numerele poansoanelor sudurilor, numarul si pozitia cliseelor radiografice; - lista materialelor folosite cu copiile certificatelor de calitate; pagina 5 din 13

152 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - rezultatele controalelor radiografice ale cusaturilor sudate; - lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice asupra materialelor si imbinarilor sudate; - fisele de masuratori dimensionale ale subansamblurilor; - certificatul de receptie interna a subansamblului sau elementului structurii. 4.3 Dupa receptia in uzina a subansamblurilor, aceste se vor vopsi cu grundul de protectie anticoroziva conform GP La livrarea subansamblurilor sau elementelor structurii, uzina furnizoare va transmite beneficiarului urmatoarea documentatie: - procesul-verbal intocmit de comisia de receptie; - documentatia prevazuta la punctual Expedierea elementelor structurii (sau a subansamblurilor) se va efectua coform prevederilor STAS La expediere se vor lua masuri de protejare impotriva deformarii pieselor in timpul incarcarii in mijloacele de transport si pe timpul transportului. Se va acorda atentie sporita protejarii marginilor si talpilor in zona de imbinare pe santier prevenind deformarea acestora. 4.5 Receptia pe santier a elementelor structurii (sau a subansamblurilor) se va efectua in cadrul receptiei structurii si va viza urmatoarele: - concordanta dimensionala a subansamblurilor si a pieselor detasate cu proiectul de executie; - starea suprafetelor elementelor (sablare, vopsire cu grund); - concordanta dupa asamblare a dimensiunilor structurii (stalp, rigla etc) cu cotele din proiect; - asezarea corecta in pozitie de imbinare; - alezarea gaurilor la diametru din proiect si starea imbinarilor cu eclise. 4.6 Vopsirea definitiva a structirii metalice se va efectua dupa executarea pe santier a montajului si receptia acesteia. B. Caiet de sarcini pentru executia si conditiile de receptie si calitate a imbinarilor cu suruburi 1. Imbinari cu suruburi a) Controlul vizual Pentru examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele si contra piulitele (sau eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea piulitelor saibe Grover) prevazute in proiect, daca extremitatile suruburilor sau piulitelor se sprijina pe toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului iese in afara cu 5 10mm. Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor. Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite. b) Controlul dimensional prin care se verifica: - Corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii, a distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului; - Grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametru respectiv, iar capul surubului sa depaseasca piulita cu doua pasuri de filet; pagina 6 din 13

153 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - Daca exista suruburi oblice nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse, numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul de suruburi al imbinarii respective. Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla gradata in mm. Abaterile la limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt : - La maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm - La maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 1,0mm - In total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element. c) Controlul prin desfacerea suruburilor La imbinarile cu suruburi care lucreaza la intindere se va efectua controlul prin desfacere a 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere se verifica daca diametrul surubului si al gaurii, corespund prevederilor proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare este zencuita pe o latime de 1-3mm, daca marginea gaurii dinspre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate. La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul incecarilor, tehnica controlului precum si masurile ce trebuie luate in cazul in care nu sunt respectate conditiile de calitate vor fi identice ca la pct. b) de mai sus. d) Controlul prin strangere cu chei obisnuite Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari si cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea insuficienta se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije. 2. Materiale de asamblare In cadrul receptiei la primirea materilelor metalice pe santier (suruburi, piulite saibe, electrozi, fondanti, sarme pentru sudare etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calitatii acestora va consta din: a) verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice; b) verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice. In cazul in care lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand certificatele nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin proiectul de executie, precum si cand exista dubiu asupra exactitatii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, incercarile necesare determinarii materialelor respective. Materialele care nu corespund la verificarea calitatii vor fi respinge la receptie, procedand in conformitate cu prevederile regulamentului de receptie. 3. Verificarea calitatii lucrarilor la montare 3.1 Inainte de inceperea lucrarilor de montare pagina 7 din 13

154 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Montarea elementelor oricarei constructii se va putea incepe numai dupa efectuarea urmatoarelor verificari care sa ateste: - intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a documentelor(proiectului) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa aiba continutul minim prevazut in anexa 1; - executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau remedierii deficientelor de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu ocazia verificarilor din cadrul receptiei la primirea pe santier a elementelor din otel), in conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor tehnice. Verificarea existentei si a continutului de atestare a calitatii pieselor si materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficiente; - exactitatea axelor principale ale constructiei precum si a elementelor in raport cu axele constructiei; - existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de constructii care constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care sa ateste ca sunt corespunzatoare proiectului, prescriptiilor tehnice; - pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare. Daca buloanele nu sunt betonate sau lasate in fundatii gauri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea pozitionarii lor, daca au fost bine protejate si daca au adancimea suficienta; - indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate in timpul manipularilor, depozitarii sau transportul pe santier. Indepartarea deformatiilor mai mari decat abaterile din STAS 767/0-88 sa fie executata in conformitate cu solutia aprobata in scris de proiectant; - instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele care executa imbinarile cu suruburi; - existenta si pozitionarea corecta a elementelor provizorii de sustinere, ancorare etc. Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii, impreuna cu delegatul beneficiarului sau CTC, conform reglementarilor in vigoare. 3.2 Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare In perioada lucrarilor lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la: a) indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din otel; b) realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie ale prescriptiilor tehnice) a lucrarilor de montare, precum si pozitionarea corecta a elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe, in mod permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88; c) receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudura care nu mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea pieselor care se imbina prin sudura la montare, executarea diferitelor straturi de protectie anticorosive). Rezultatele verificarilor cu privire la calitatea lucrarilor prin aceste operatii se consemneaza in pocese verbale de lucrari ascunse si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare; d) verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la montare, a caror verificare este indicata de proiectul de executie. pagina 8 din 13

155 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse in constructii si instalatii aferente. Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada de executie a diferitelor etape ale lucrarilor de montare, se efectueaza conform prezentului caiet de sarcini. Conditiile de calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de montare, in proiectul de executie si in prescriptiile tehnice. In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirea abaterilor admise la lucrarile de montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in pocesele verbale de costatare, insotite de releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde au fost constatate. Remedierea sau consolidarile se executa cu respectarea stricta a prevederilor normativului C La terminarea lucrarilor de montare La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul costructiilor metalice se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel, pe sector dat) se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate care va cuprinde: Examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa cuprinda: a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele sau materialele metalice folosite atat la montare, cat si eventualele refaceri, consolidari sau remedieri executate; b) procesele-verbale de lucrari ascunse, buletinele de incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele unor eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin actele de control etc.; c) tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare; d) fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipele speciale atestate, insarcinate cu receptia si controlul imbinarilor cu suruburi; e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii, referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica, procesele-verbale incheiate de organele de control in constructii; f) procesele-verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor deficientelor de confectionare sau montare constatate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor metalice la primirea pe santier, verificarea calitatii in timpul montarii elementelor metalice, controalelor efectuate de proiectant, beneficiar sau organele de control in constructii; g) piesele scrise si desenate ale proietului de executie cu toate modificarile si completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare in parte. Verificari directe care se refera la: a) terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei; b) verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrari de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele de la pct. b). Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-88. pagina 9 din 13

156 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Verificarea calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi efectuata de conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In cazul in care aceste lucrari sunt destinate a fi ascunse, verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor respective. Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora vor fi cele mentionate in proiectul pentru tehnologia de montare. Eventual, in cazul nementionarii acestora in documentatia pentru tehnologie si montare, fazele se stabilesc in scris la inceputul lucrarii, de conducatorul tehnic. Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la terminarea fiecarei faze de lucrari de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea inceperii lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventual constatate in cursul verificarii etc. vor fi consemnate in procese verbale. 4. Verificari in cadrul receptiei preliminare a obiectului Receptia preliminara a obiectelor care contin constructii alcatuite integral din otel sau mixte, se va efectua in conformitate cu Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii. In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se efectueaza prin verificarea existentei si continutul documentatiei care atesta calitatea precum si prin verificari directe. 4.1 Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului receptionat, societatea care monteaza, in colaborare cu beneficiarul, este obligata sa pregateasca si sa predea comisiei de receptie (indosariate si insotite de borderou) urmatoarele: a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel, a materilelor de montare (mentionate la pct.1 si cele corespunzatoare lucrarilor de montare de la pct. 3.3); b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari directe a calitatii elementelor din otel si a materialelor metalice de montare (pct.2), la inceperea lucrarilor de montare (pct.3.1), pe parcursul efectuarii lucrarilor (pct.3.2) si incercarile directe la terminarea fazei de lucrari(pct.3.3). 4.2 Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din afara ei (conform pct.20 al regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii), in cadrul verificarilor pe intregul obiectiv, va efectua pentru constructia metalica: a) verificarea existentei si a continutului documentatiilor prevazute la pct.4.1 si a realizarii frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice. In cazul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate sau cand se va constata o frecventa mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari, verificari sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul confirmarii calitatii elementelor sau lucrarilor atestate prin documentele lipsa; b) verificarea directa prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra indeplinirii calitatii lucrarilor cu prevederile documentatiei prezentate. In cazul ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va proceda conform normativului C In toate cazurile, in care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaza rezultatele necorespunzatoare, comisia va proceda conform normativului C pagina 10 din 13

157 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Anexa 1: Tehnologia de montare Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie sa fie intocmite de societatea ce efectueaza lucrarile de montare, vor cuprinde obligatoriu: a) masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel; b) organizarea asamblarii in tronsoane, pe santier, a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare; c) indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara asigurarii realizarii tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice; d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executarii sudurilor de montaj, masurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea in limitele admise a deformatiilor si a eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic etc. Modificarea proiectelor de executie, necesitatea eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare se va face numai cu acordul prealabil scris al proiectantului si beneficiarului; e) masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi; f) verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate; g) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare; h) asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare; i) planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice; j) metodele si frecventele verificarilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrari de montaj. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. pagina 11 din 13

158 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. pagina 12 din 13

159 CS04 - CAIET SARCINI LUCRARI CONFECTII METALICE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, poate servi ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. Intocmit ing. Closca Mugurel pagina 13 din 13

160 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini are ca obiect executarea lucrărilor de sarpanta, ignifugare. Lucrarile se vor executa în conformitate cu prevederile și normele specifice în vigoare. Pe parcursul execuției lucrărilor, constructorul va urmări cu deosebită atenție respectarea strictă a prevederilor din proiect și din prezentul caiet de sarcini/ Prevederile prezentului capitol pot fi completate, modificate sau adaptate de catre proiectant pe parcursul execuției lucrărilor, comunicându-se în scris noile prevederi beneficiarului și executantului. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA Lucrari de sarpanta, ignifugare, folosirea şi executarea construcţiilor din materiale lemnoase C P C P 113/ NP NE NP GP NP GE ST SR EN 338 C P SR EN 338: SR EN 336:2004 Instrucţiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în construcţii a tâmplăriei din lemn. Instrucţiuni tehnice privind proiectarea executarea şi recepţionarea pereţilor despărţitori din panouri prefabricate pe bază de produse lemnoase. Îndrumător privind utilizarea în construcţii a plăcilor din lemn şi a plăcilor din fibre de lemn. Îndrumător tehnic pentru realizarea şi utilizarea la pereţii despărţitori a panourilor de perete demontabili de lemn. Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn. Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP )". Ghid privind reabilitarea utilitară şi funcţională a acoperişurilor la clădirile existente. Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri. Ghidul privind tehnologia realizării construcţiilor din lemn. Specificaţie tehnică privind condiţii de calitate ale lemnului pentru construcţii. Siguranţa la foc. Norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă Lemn pentru construcţii. Dimensiuni, abateri admisibile pagina 1 din 14

161 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice 2. MATERIALE SI ECHIPAMENTE FOLOSITE, LIVRARE, MANIPULARE SI DEPOZITARE Clasa de exploatare a constructiei: Calculul si dimensionarea elementelor din lemn s-a facut tinand cont de conditiile de exploatare a constructiei si drept urmare ea a fost incadrata in clasa I de exploatare, caracterizata prin umiditatea continuta de materialul lemnos corespunzatoare unei temperaturi de 20 C si a unei umiditati relative a aerului mai mica decat 80%. Materiale ce se vor folosi: Elementele sarpantei sunt prevazute a fi executate din lemn de brad cu clasa de calitate a II-a, care la punerea in opera va avea o umiditate mai mica de 18%. Pentru piesele metalice folosite la executia sarpantei se va folosi otel pentru constructii OB 37. Lucrarile includ urmatoarele articole si materiale: a. elemente structurale din lemn - Capriorii- piese din lemn dispuse dupa linia de cea mai mare panta, care sustin elementele secundare ale acoperisului (sipci, astereala); se executa din rigle de lemn care reazama pe pane; distanta uzuala intre capriori este de 0,7-1,2m; - Panele sunt piese din lemn, rezemate pe popi, dispuse longitudinal cladirii; distantele uzuale intre pane sunt de 2,0-3,5m; deschiderea panei este intre 3,0-5,0m; innadirea panelor se face in dreptul popilor; - Cosoroabele sunt piese din lemn dispuse pe zidurile exterioare ale cladirii pe care sprijina capriorii; se ancoreaza din loc in loc de centurile zidurilor exterioare prin intermediul unor scoabe metalice; - Popii sunt piese realizate in general din lemn rotund asezati vertical sau inclinat; popii reazama pe zidurile portante transversale sau longitudinale prin intermediul unor talpi; la partea superioara popii sustin panele; in mod curent sectiunile popilor au diametrul de 12-16mm; - Clestii sunt elemente orizontale din lemn care solidarizeaza popii intre ei in sectiune transversala formand impreuna cu acestia un cadru indeformabil; clestii se amplaseaza sub pane si se prind de capriori si pane cu buloane sau cuie; in dreptul prinderii popii rotunzi se tesesc in vederea asigurarii unor suprafete plane de contact cu clestii; sectiune uzuala pentru clesti este de 5 x15 cm; - Contrafisele sunt piese din lemn rotund(cand popii sunt din lemn rotund) sau din lemn ecarisat (cand popii sunt din lemn ecarisat), care realizeaza contravantuirea longitudinala a sarpantei si care preiau incarcarile orizontale; in mod curent contrafisele au diametrul de cm; pagina 2 din 14

162 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - Scaun - ansamblu transversal alcatuit din popi, clesti si capriori din dreptul clestilor; distanta optima dintre scaune este de 3-5m; Toate aceste dimensiuni si caracteristici sunt orientative. Pentru realizarea sarpantelor se vor respecta dimensiunile si caracteristicile indicate in planse. Marea majoritate a elementelor sarpantei o reprezinta piesele din lemn. Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare. Accesorii - cuie si suruburi; - bolturi, piulite si saibe; - placi pentru insurubare si talpi; - ancore din otel; - adezivi; - protectii impotriva ciupercilor; - produse de ignifugare Echipamente - Macarale - elevatoare si trolii Toate materialele ce se vor pune in opera vor fi insotite de certificate de calitate si buletine de analiza. La alegerea materialului lemnos se tine seama de umiditatea, de defectele si anomaliile admisibile precum si de corelare acestora cu categoriile pieselor si elementelor din lemn prevazute in legislatie. Contravantuirea sarpantelor se asigura pe directia transversala prin prinderea cu clesti a popilor si capriorilor, iar pe directia longitudinala prin contrafisele panelor. Sarpantele se ancoreaza de cladire cu mustati lasate din centuri de pe conturul cladirii si in dreptul fiecarui pop. Conditii tehnice materiale Cherestea de diferite specii de rasinoase Conditii de admisibilitate al defectelor lemnului: - putregai - nu se admite - crapaturi strapunse nu se admite - crapaturi nestrapunse - nu se admit - noduri sanatoase - se admit cu diametrul de maxim 50mm - noduri putrede - se admit cu diametrul de maxim 20mm cu distanta intre ele de 150mm - tesituri - se admit fara sa a depasi 50% din grosimea scandurii - coloratii diferite - se admit cu conditia sa nu diminuieze rostul lemnului Umiditatea admisa a lemnului la livrare va fi de maxim 24% Natura materialului lemnos Abateri limita in mm la: Grosime Latime Lungime Diagonala elementului Piese negeluite cu grosimi: ±1 ±5 - pana la 30mm inclusiv - peste 30mm ±2 ±5 pagina 3 din 14

163 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Cu latimi : ±2 ±5 - pana la 100 mm - peste 100mm ±3 ±5 Piese geluite ±1 ±2 ±5 Elemente: -2 ±3 ±5 - grinzi principale, grinzi, cosoroabe, talpi., piese de legatura, capriori si alte prefabricate - panouri la pereti de cadru ± ±5 - panouri de pereti exteriori multistrat ± ±10 - panouri de pereti interiori multistrat ± ±10 - panouri pentru dusumele ± ±10 - panouri de acoperis ± ±10 - panouri pentru fronton, odihna scarilor si parapete ± ±5 Conditii de admisibilitate ale defectelor si anomaliilor lemnului: a) cherestea Denumirea defectelor si anomaliilor Noduri concrescute si noduri sanatoase Noduri partial concrescute si noduri de culoare inchisa Noduri putrede Conditii de admisibilitate pentru: Categoria I Categoria II Categoria III Se admit in afara zonei de imbinare, noduri de marimea de cel mult: 5mm 7mm Nu se admit Se admit indiferent de marimea si de distanta intre grupele de noduri Se admit in medie pe m, maximum: 2 - cu marimea de cel mult: 20mm 50mm Nu se admite Noduri longitudinale Nu se admite Se admite Putregai, putregai fibros, putregai Nu se admite sfaramicios Coloratie anormala Crapaturi Maduva si inima Se admite Nu se admit in zonele de imbinare si pe planurile de forfecare in zonele de imbinare: Se admit pe restul piesei pe o adancime de maximum Se admit pe restul cu 1 /4 1/3 orice adancime si lungime Se admit numai la Se admite piesele mai groase de 6 cm Fibra inclinata Se admite daca nu depaseste pe m : 7cm 10cm 15cm Gauri si galerii de insecte Nu se admit Se admit numai la suprafata Coaza infundata Se admite cu latimea totala: 1/10 1/5 ¼ din latimea laturii piesei si cu lungimea maxima pagina 4 din 14

164 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Inima rosie a fagului Inima stelata a fagului Alte defecte nementionate 1/20 1/10 1/10 Se admite daca este sanatoasa Se admite cu conditia daca este sanatoasa Se admite daca nu reduc rezistenta piesei b) lemn rotund Denumirea defectelor si anomaliilor Putregai Gauri si galerii de insecte Noduri concrescande si noduri sanatoase Conditiile de admisibilitate Categoria I Categoria II Categoria III Nu se admite la lemn rotund de rasinoase : - se admit gauri rare cu diametrul de maxim 2mm si galerii superficiale de insecte care traiesc obisnuit sub coaja; gauri cu diametrul de peste 5mm se limiteaza la 5 pe m la lemnul rotund de foioase : - se admit pana la 5 gauri de insecte pe mcu diam. de maxim 5 mm si daca sunt bine raspandite Se admit in afara zonei de imbinare, noduri cu marimea de cel mult: ¼ 1/3 din marimea diam. lemnului, iar in zone de imbinare noduri cu marimea de cel mult : Se admit 1/5 ¼ din marimea diametrului lemnului cu conditia ca distantele intre grupele de noduri sa fie minim 50cm 30cm Noduri partial putrezite Nu se admite Se admite in medie cate un nod pe 2m, daca diametrul lor nu depaseste 1/5 din diametrul lemnului Noduri putrede Nu se admite Noduri longitudinale Nu se admit Se admit Crapaturi exterioare Nu se admit in zonele de imbinare si pe planurile de forfecare in zonele de imbinare Se admit pe restul piesei pe o adancime de maximum Se admite pe restul ¼ ½ piesei cu orice adancime din diametrul lemnului si pe lungime de maximu si lungime ¼ ½ din lungimea piesei Fibra rasucita Se admite daca nu depaseste pe m : Se admite pagina 5 din 14

165 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Excentricitate Ovalitate Coaja infundata Inima rosie a fagului Inima stelata a fagului Alte defecte nementionate 10cm 5cm Se admite Se admite Se admite Se admit daca este sanatoasa Se admit cu conditia sa fie sanatoasa Se admit daca nu reduc rezistenta piesei Toate elementele se trateaza antiseptic si antifungic. Metode de verificare - verificarea defetelor lemnului si asamblare se face vizual - verificarea dimensiunilor se face cu aparate obisnuite de masurat - veridicarea umiditatii se face cu aparate electrice de masurat umiditatea - verificarea calitatii se face de furnizor de un controlor CTC bucata cu bucata, efectuarea acestui control fiind confirmat de stampila pe documentele de livrare. Receptia se face pe baza unei verificari de lot, prin sondaj asupra unor esantioane prelevate din loturile respective. Lotul respins la verificare poate fi resortat. Verificarea la receptia preliminara a intregului obiect se va face de comisia de receptie prin: - examinarea existentei si continutul certificatelor de calitate - examinarea directa a lucrarilor, executate prin sondaj, urmarindu-se invelitorile sa indeplineasca functiile de indepartarea apelor plubiale si etanseitatea la apa vant si zapada. La examinarea invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte goluri prin care se vede lumina din exterior. Se masoara prin sondaj a elementelor geometrice, ale acesteia, distanta de minimum 10cm intre cosurile sde fum si si partile lemnoase. Abaterile de la planeitate cu dreptarul de 3.00 m trebuie sa nu depaeasca 5mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular. Livrare, depozitare si manipulare Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre antreprenor si si furnizor, acestea fiind insotite de certificate de calitate. Transportul se face cu mijloace auto, luind masuri de acoperire a acestora pentru a evita degradarea. Cheresteaua se va depozita in stive, la distanta de sol si astfel incat sa fie evitat contactul cu apa de ploaie, si sa fie permisa o buna circulatie a aerului intre straturile de cherestea. Cheresteaua de calitati diferite se vor marca si depozita diferit. Elementele pre-ansamblate (cum ar fi ferme prinse in cuie sau grinzi grele din lemn laminat) vor fi depozitate astfel incat sa se asigure accesul usor cu macarale, elevatoare, trolii si alte masini de ridicare. Se vor proteja impotriva oricaror deteriorari cauzate de vant puternic. Tamplaria va fi depozitata intr-un loc uscat de pe santier, bine protejata de intemperii. Orice material inflamabil se va tine departe piesele din lemn si de tamplarie. Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise, in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera. pagina 6 din 14

166 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate, fara fisuri si crapaturi vizibile. Manipularea se face cu mijloace tehnice din dotarea antreprenorului, functie de materiale si dimensiunile acestora. Se va avea in vedere ca la locul de executie sa fie aprovizionate numai cantitatile ce se pun in opera intr-un schimb. Transportul materialelor pe verticala si prin spatii inchise se va face cu grija pentru a nu afecta prin lovire structura si elementele de structura, inclusiv finisajele. Originea cherestelei Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna. Totusi cand se foloseste cherestea importata trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestrier sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva). Produse de ignifugare Toate elementele structurale din lemn trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare. 3. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, MONTAJ Executia lucrarilor se face de catre o echipa specializata in astfel de lucrari si numai dupa ce structura de rezistenta este terminata. Se vor respecta detaliile din proiect specifice fiecarei operatii sau categorii de lucrari. Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele: - se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic; - se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi; - se fixeaza cosoroabele aticului; - se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in placa de beton peste ultimul etaj; - se monteaza popii; - se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi; - se monteaza si imbina panele; - se monteaza toate elementele de rigidizare ale structurii acoperisului. Dupa montarea asterelii, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate. Ancorarea sarpantei Structura constructivă a şarpantei va fi ancorată de centurile si grinzile de la ultimul nivel cu tiranţi din oţel OB-37 Ø6 tensionaţi prin răsucire, montati la interax de 1,0m. Inainte de executarea invelitorii se vor verifica: - stratul suport al invelitorii - planeitatea; - se va asigura o distanta de minim 100 mm intre cosurile de fum si elementele din lemn sau combustibile ale suportului; - se va asigura antiseptizarea si ignifugarea tuturor materialelor incombustibile; - imbinarile intre diferite elemente si ancorajele sarpantei fata de elementele structurii de rezistenta; - sectiunile nete ale elementelor sarpantei; - prinderea carligelor pentru jgheaburi. pagina 7 din 14

167 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Avand in vedere ca de calitatea lucrarilor de invelitori depinde gradul de asigurare a protectiei fata de intemperii, lucrarile vor fi conduse direct de seful punctului de lucru. Materialul metalic folosit este otelul pentru constructii OL37. Conditiile care trebuie sa indeplineasca imbinarile - prin mijloace de imbinare utilizate, trebuie sa se asigure o repartizare uniforma a eforturilor in elementele componente ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare datorita inexactitatilor de execurtie a imbinarilor si a prezentei unor deformatii initial inegale. - sa se realizaze pe cat posibil, fractiunea elmentelor de transmitere a eforturilor (tije cilindrice sau lamerale, pene prismatice sau inelare), asigurandu-se astfel un numar mai mare de sectiuni de lucru si prin urmare o rezistenta si o siguranta sporita a imbinarilor chiar in cazul prezentei unor defecte (noduri, crapaturi medulare); - imbinarile trebuie astfel realizate incat sa se evite defectele defavorabile ale contractiilor si umflarii si sa nu faciliteze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau impiedicarea aerisirii imbinarii) - tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveasca cu materialul lemnos folosit si cu solicitarile din piese, de exemplu: - imbinarile incleate nu se pot utiliza decat la lemn ecarisat sub forma de scanduri sau dulapi vand umiditatea de echilibru maxim 18% - imbinarile prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piesele din lemn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle. - imbinarile cu inele necesita material ecarisat de calitate superioara, nu se pot realiza constructii exterioare imbinate cu cuie, chiar in cazul protejarii acestora, intrucat ruginesc din cauza umiditatii relative mari a aerului exterior - imbinarile trebuie astfel realizate incat sa nu reduca sensibil capacitatea portanta a pieselor imbinate; slabirea sectiunii trebuie sa fie minima; - imbinarile trebuie astfel concepute incat sa fie usor de executat si intretinut; se recomanda ca la realizarea constructiilor din lemn sa se aleaga tipuri de imbinare ce se pot realiza industrializat si se pot ansambla usor pe santier (de exemplu: imbinari incleate, imbinari cu placute miti-cuie, ansamblaje metalice), sau care necesita manopera mai putin calificata (imbinari cu buloane sau cuie); - imbinarile trebuie astfel concepute incat sa mentina axialitatea eforturilor in bare; excentricitatile prezente la noduri maresc sectiunile barelor datorita faptului ca acestea lucreaza la solicitari compuse (intindere sau compresiune excentrica) - datorita modului de lucru diferit al diverselor tipuri de imbinari nu este permisa transmiterea aceluiasi effort folosirea imbinarilor de diferite tipuri ; se permite transmiterea eforturilor prin diferite mijloace de imbinare, dar intregral si succesiv. Lemnul utilizat la realizarea grinzilor trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse de standardele romanesti (957-83), respectiv: - umiditatea lemnului sa nu depaseasca 15% (maxim) - sa nu prezinte anomalii, defecte, crapaturi, ciuperci, paraziti, microorganisme; - se vor utiliza piese de lemn din categoria I de calitate pagina 8 din 14

168 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Pentru protejarea lemnului pe durata explatarii se impun urmatoarele masuri: - se vor lua masuri de protectie impotriva actiunii parazitiilor, ciupercilor, prin utilizarea substantelor antiseptice, calitatea acestora va corespunde conditiilor cerute de legislatie - impregnarea lemnului cu substante ignifuge; Abateri dimensionale admisibile: - latimea sectiuni transversale (+2.-2)mm oricare ar fi latimea - inaltimea sectiunii transversale pentru h 400mm (+4.-2)mm h > 400mm (+1, -0.5)% - lungimea unui element drept, pentru: l 2.0m (+2.-2)mm 2.0m <l < 20.0m ( )% L > 20.0m ( )mm Unghiul format de laturile sectiunii transversal nu trebuie sa se abata cu mai mult de 1/50 fata de un unghi drept: 4. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR Verificari inainte de inceperea executiei Trebuie sa verifice: - existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta; - existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri, sa nu fie degradat); - incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia placii de beton de la ultimul nivel); - existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie; - trasarea pozitiei talpilor popilor; - depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii; - existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel; - corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului; Verificari in timpul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: - respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate; - respectarea proiectului si a detaliilor de executie; - fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate; - rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura; - daca innadirea panelor se face in dreptul popilor; - daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact; - daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane; pagina 9 din 14

169 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta Trebuie sa verifice: - existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor; - existenta agrementelor tehnice; - examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre elemente, aspectul vizual al elementelor de sarpanta; - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare. Reguli pentru verificarea calitatii: - elementele si piesele se verifica daca corespund desenelor din proiect si conditiile din standardele, luandu-se piesa cu piesa, prin examinarea aspectului exterior si masurarea dimensiunilor; - specia lemnului folosit, calitatea de prelucrare si ansamblare a pieselor se determina prin examinarea aspectului exterior; - dimensiunile si sectiunile elementelor, arcuirea si deformarea se verifica cu o rigla metalica aplicata cu muchia pe suprafata elementului si se masoara cu instrumente obisnuite de masurat; - daca la verificare se constata 5% sau mai mult din elementele cu aceiasi denumire nu indeplinesc fie chiar una din conditiile prezentului caiet de sarcini, intregul lot al elementelor se respinge si vor fi inlocuite. Verificarea in vederea receptiei Structura sarpantei se receptioneaza inainte de executarea invelitorii in faza determinanta conform cu programul de control al receptiei lucrarilor, verificarile constand in: - respectarea prevederilor din proiect; - existenta proceselor verbale de receptie pe parcursul lucrarilor; - existenta certificatelor de calitate pentru materialele puse in opera; - se verifica vizual calitaea lucrarilor si pentru neconformitati majore se dispune refacerea totala sau partiala. Terminarea lucrarilor Terminarea lucrarilor se constata dupa ce dupa ce au fost executate si receptionate toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de santier. Se incheie proces verbal de receptie a categoriei de lucrari. 5. IGNIFUGAREA SI ANTISEPTIZAREA ELEMENTELOR DIN LEMN Definitii, generalitati Conform Normativului de siguranta la foc- P118/1999 fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol destinatie si importanta a cladirii. LRF Limita de rezistenta la foc- durata de timp la care elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr-un incendiu standard; CC Clasa de combustivitate= caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc; Clasificari Conform STAS 11357/1990 materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe: pagina 10 din 14

170 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti A. Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustivitate dupa modul in care se inflameaza: - Clasa C1: neinflamabile; - Clasa C2: dificil inflamabile; - Clasa C3: mediu inflamabile; - Clasa C4: usor inflamabile B. Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza. Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta actioneaza prin: - formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile; - formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil. Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare= operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia. Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp. Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate de societati certificate pentru acest tip de lucrari iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv. VERIFICAREA CALITATII IGNIFUGARII Verificari inainte de inceperea ignifugarii Trebuie sa se verifice: - atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei executante - atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor; - existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare; - existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite; - existenta fisei tehnice a produsului respectiv; - terminarea operatiunii anterioare; - pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului; - existenta instrumentelor si a sculelor necesare pentru desfasurarea operatiunii; Verificari in timpul operatiunii de ignifugare Trebuie sa se verifice: - daca este respectata procedura tehnica de executie; - daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia; - daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestor lucrari; pagina 11 din 14

171 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti - daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652; - trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150mm; tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza; - daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de executant si beneficiar iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii: - a. denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare; - b. denumirea materialului ignifugat; - c. denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat; - d. data aplicarii; - e. modul de aplicare; - f. denumirea executantului; - aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica a materialului de ignifugare. Verificari la sfarsitul operatiei de ignifugare Trebuie sa se verifice: - uniformitatea stratului de material ignifug aplicat - realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele: a. denumirea produsului ignifug utilizat precum si a producatorului; b. numarul lotului de produs ignifug; c. numarul certificatului de calitate al produsului ignifug; d. numarul avizului de expeditie al materialului; e. modul de aplicare al produsului; f. tipul materialului protejat; g. consumul specific; h. numarul straturilor aplicate; i. data aplicarii produsului; j. data efectuarii probelor; Executantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate. La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta; ele vor fi anexate la Cartea constructiei. 6. MASURI DE PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. pagina 12 din 14

172 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. pagina 13 din 14

173 CS05 - CAIET SARCINI LUCRARI SARPANTA, IGNIFUGARE - proiectant specialitate S.C. STUB s.r.l. Radauti Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, poate servi ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. Intocmit ing. Closca Mugurel arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 14 din 14

174 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru lucrarile de hidroizolatii. STANDARDE DE REFERINTA C C C C P P C GE GP C 107/ NP C 107/ C 107/ GT GT GE MP GT Instrucţiuni tehnice pentru folosirea în construcţii a produselor din bazalt topit şi recristalizat. Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea construcţiilor subterane şi bazinelor. Normativul pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii. Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etanşarea rosturilor elementelor de construcţii. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi antivibrativă la clădiri industriale. Instrucţiuni tehnice privind proiectarea şi executarea sălilor de audiţie publică din punct de vedere acustic. Instrucţiuni tehnice pentru izolarea termică cu produse textile neţesute a conductelor şi aparatelor din instalaţii termice. Ghid pentru refacerea etanşeităţii rosturilor la clădirile civile cu faţade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat. Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit. Normativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice de clădiri, indicativ (revizuire C 107/82). Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri. Normativ general privind calculul transferului de masă(umiditate) prin elemente de construcţie. Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de inchidere ale cladirilor. Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale clădirilor existente. Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri existente, în vederea reabilitării termice. Ghid privind utilizarea chiturilor la etanşarea rosturilor în construcţii. Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale materialelor şi produselor pentru construcţii. Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente. pagina 1 din 9

175 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti GT NP C 107/ C 107/ completare 1 C 107/ completare 2 GP NP C Metodologie privind determinarea permeabilităţii la apă a finisajelor şi protecţiilor anticorozive aplicate pe suprafeţele elementelor de construcţii. Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea elementelor de construcţii hidroizolate cu materiale bituminoase şi polimerice. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor. Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS. Normativ privind reabilitarea hidroizolaţiilor bituminoase ale acoperişurilor clădirilor. Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Specificatii tehnice pentru executarea lucrarilor de hidroizolatii Hidroizolatiile sunt lucrari menite sa impiedice umezirea elementelor de constructii. dupa forma sub care se gaseste apa, ce actioneaza asupra elementelor de constructii se pot clasifica in 3 tipuri de hidroizolatii: a) hidroizolatii contra umiditatii pamantului b) hidroizolatii contra apelor fara presiune hidrostatica c) hidroizolatii contra apelor cu presiune hidrostatica Hidroizolatiile, ca lucrari menite sa impiedice migrarea umiditatii prin capilaritate, se clasifica in functie de elementele de constructii care se izoleaza in: hidroizolatii orizontale la pereti hidroizolatii verticale la pereti hidroizolatii la pardoseala Hidroizolatii la fundatii, pereti si pardoseli Hidroizolatii orizontale la fundatii La constructiile fara subsol se proiecteza ca o hidroizolatie orizontala atat la peretii exteriori cat si interiori. Hidroizolatiile orizontale pot fi: - rigide - elastice pagina 2 din 9

176 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Hidroizolatiile rigide se prevad pentru a impiedica migrarea umiditatii prin capilaritate in pereti structurali din zidarie portanta. Acest tip de hidroizolatii se executa din mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizate si asigura o legatura intre peretele structural si elementul de care acesta se hidroizoleaza fiind cel putin la fel de rezistenta cu un rost orizontal curent al zidariei Hidroizolatiile orizontala sub pereti pe toata grosimea peretelui, la o inaltime de minim 30 cm de la cota trotuarului si poate fi alcatuita din doua straturi de carton bituminat CA 400 lipite cu doua straturi de bitum IB o C. Pe hidroizolatia orizontala se admit numai sarcini perpendiculare si uniform distribuite de cel putin 5 kg/cm 2 Hidroizolatii la pardoseli Hidroizolatia pardoselilor incaperilor ude amplasate peste cota ±0.00 se va prevedea din panza sau tesatura bituminata, in doua straturi lipite cu mastic de bitum, cu 1,5 Kg/m la fiecare strat si un strat de carton, lipit cu mastic de bitum pe o amorsa, din solutie sau emulsie de bitum minim 300g/m 2 sau din folie de polietilena de mare densitate. Hidroizolatia pardoselilor acestor incaperi se va ridica cu minimum 30 cm pe peretii si stalpi interiori. Hidroizolatia orizontala de la nivelul inferior se va aplica pe betonul de egalizare peste o sapa de mortar de ciment. Se admite inlocuirea hidroizolatiei orizontale cu un strat de pietris asezat sub pardoseala pentru pentru intreruperea capilaritatii. In executia hidroizolatiei se vor avea in vedere urmatoarele masuri privind : - stratul suport - amorsajul - hidroizolatia propriu-zisa In privinta stratului suport se prevede ca acesta sa nu prezinte asperitati mai mari de 2mm avand un aspect perfect neted. Se prevede ca scafele si muchiile de la racorduri sa aiba o raza de curbura de 3-5 cm. Amorsajul se face cu bitum care se aplica pe elementele de constructie cu o temperatura de minim 150 o C. Aplicarea hidroizolatiei pe stratul suport se face peste stratul de amorsaj, cu emulsie bituminoase, numai dupa ce amorsajul s-a uscat Hidroizolatia la terase si acoperisuri Solutia alcatuirii hidroizolatiei va fi elaborata in functie de caracteristicile materialelor, de panta acoperisului si de expoatarea ei: circulabila su necirculabila. Structura invelitorii tip terasa necirculabila pe un suport de beton este urmatoarea: 1. Strat de membrana bituminoasa termosudabila cu grosimea de 4 mm si strat de auto protectie din granule de ardezie. 2. Strat de membrana bituminoasa termosudabila de grosime de 3 mm grosime 3. Strat de separare (caserare) termoizolatie 4. Strat termoizolant din vata minerala din placi rigide cu grosimea de 6 cm din bitum preparate cu mamimum 30% filerer minerale cu puncte de imuiere IB in functie de panta, variind intre o C sau prin lipire la cald in cazul membranelor termosudabile. Astfel la acoperisurile cu panta mai mica de 7 o se admite utilizarea de masticuri cu punct de inmuiere IB o C preparat din alte sorturi de bitum, cu caracteristici de plasticitate si ductibilitate minime ale bitumului B68/75 La acoperisul cu panta peste 20%, straturile hidroizolatiei in foi bituminate se vor aplica prin lipire cu bitum IB 95/105 o C pagina 3 din 9

177 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Consumul de mastic sau bitum de cauciuc pentru fiecare strat de lipire va fi de minimum 1,5kg/m 2, iar pentru primul strat si in cazul aplicari pe stratul de difuzie va fi de minimum 1,8 kg/m 2 Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului sulurile din foi de bitum, se vor derula pe suprafata suport si se vor curata periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient pentru relaxarea si indepartarea foilor. Se va matura suprafata suport, se vor poza si croi foile bitumate la lungimea necesara pe locul de aplicare dupa care se vor rula din nou si apoi se vor lipi prin derulare succesiva si presarea sulului peste stratul de mastic de bitum turnat cu canciocul in fata si pe toata latimea sulului sau prin incalzirea suprafetelor cu arzatorul la membranele termosudabile. Apasarea energica a sulului trebuie sa conduca la eliminarea pungilor si a lentilelor de mastic realizandu-se astfel o imbunatatire a calitatii hidroizolatiei si incadrarea in consumul normal de bitum. Suprapunerile dintre folile bitumate va fi d 7-10 cm si se vor presa cu canciocul cald, netezandu-se si curatandu-se totodata excesul de mastic de bitum refulat pe margini. Al doilea si al treilea strat de hidroizolatii se vor aplica in mod asemanator, cu decalari intre suprapunerile foilor, realizate prin lipire la marginea acoperisului a unei fasii de 50 cm latime, la hidroizolatia in doua straturi si de 0,33 cm, la hidroizolatia in mai multe straturi. Fiecare strat se va aplica incepand de la streasina sau gurile de scurgere astfel ca suprapunerile sa se realizeze in sensul de scurgere al apelor. La pantele de pana la 7% lipirea foilor se va face perpendicular sau paralel cu panta, iar la pantele mai mari, foile bitumate se vor aplica numai paralel cu panta Dupa aplicarea fiecarui strat, se va examina suprafata cu grija prin ciocaniri, iar defectele constatate se vor remedia. dupa care se va executa stratul urmator. Hidroizolatia la elementele verticale (atice, rebordari, ventilatii, cosuri, etc) se va executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul de mastic de birum cald, incepand de jos in sus. La scafe suprapunerile cu straturile hidroizolatiei orizontale se vor realiza in trepte de minimum 20cm. La colturi, muchii si alte locuri unde foile bituminate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticlui cu canciocul sau gletuitorul pe elemente si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si contimuitatea etansarii in aceste locuri. La atice cu inaltimea pana la 60 cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea verticala a aticului minimum 12 cm, iar in cazul unor elemente verticale cu inaltimea mai mare se va ridica pana la 30 cm si se va ancora sau se va prinde in cuie sau cu platbanda si bolturi impuscate la distanta de cca 50 cm. La racordari se vor folosi elemente de racordate. Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la terase circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M100 T de cca 30mm grosime, armat cu rabitz pe retea de otel beton Ø4-6mm la 25 cm la scafe. La terase necirculabile si acoperisuri executia protectiei se poate face prin folosirea membranelor cu protecie din ardezie ridicata pe verticala. Etansarea la strapungeri se va face in functie de elementului si solicitarilor fizice si mecanice, astfel: - la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flansa sudata si se va strange cu flansa mobila in suruburi - la strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200 mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau pagina 4 din 9

178 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisate pe element cu sarma sau colier - In cazul deflectoarelor stratul de difuzie se va decupa sub gulerul sub gulerul din tabla, iar in interior pentru termoizolare, tubul se va umple cu calti bitumati sau vata minerala recuperata. - la strapungerile cu vibratii sau calde, termoizolatia verticala se executa intoarsa pe un rebord din beton sau zidarie, distantata fata de strapungere si se protejeaza pe rebord cu sort din tabla zincata sau neagra vopsira anticoroziv si etansata cu chituri la elementul de strapungere - rosturile de dilatatie cu rebord, se vor etansa cu un strat suplementar din panza bitumata de minimum 0,50m latime, cu bucla deasupra rostului si prinsa in cuie de dibluri sa bolturi impuscate pe margini. - hidroizolatia se va aplica peste tabla cu bucla in pralabil amorsata cu emulsie sau solutie de bitum, dupa care se vor executa copertina sau straturile de protectie. - la acoperisurile constructiilor industriale, rosturile plate se vor acoperi cu cochilii din materiale termoizolatoare rigide peste care hidroizolatia se va amplifica flotant pe un strat de impaslitura bitumata blindata IB 1200 cu granulele catre cochilii - la rosturile de rezemare a elementelor prefabricate mari, se va aplica sub bariera contra vaporilor si sub hidroizolatie, o fasie din impletitura bitumata de 0.5 m latime, lipite in puncte pentru flotarea hidroizolatiei. - racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere de la terase si acoperisuri necirculabile, se va asigura cu guler de plumb amorsat sau cu palnii din materiale plastice, aplicate la cald pe un strat suplimentar de panza sau tesatura bitumata intre straturi de mastic de bitum - gulerul de plumb sau din materiale plastice si stratul suplimentar din panza sau tesatura bitumata, vor fi prevazute cu stuturi care se vor introduce in mufa conductei de scurgere - mufa conductei de scurgere se va monta la nivelul stratului suport de rezistenta al hidroizolatiei sau al barierei contra vaporilor, iar la coborare la maximum 30 cm sub planseu. - hidroizolatia in camp se va lipi deasupra gulerului de plumb sau din materiale plastice cu crestaturile introduse in mufa, dupa care se va monta parafrunzarul. - termoizolatia din materiale tasabile sau pilonate se va oprii la cca 15 cm de gaura de scurgere, iar in jurul gaurii de scurgere de va executa o termoizolatie din mortare cu materiale usoare sub forma de palnie, ca suport rigid al hidroizolatiei si gulerului de plumb sau din materiale plastice. - la scurgerile exterioare, sub paziile din tabla se va lipi cu mastic de bitum un strat suplimentar din impaslitura sau carton bitumat cu latimea de c - barbacalele de scurgere a apelor prin atic, confectionate din tabla zincata sau neagra protejata, se vor ingloba prin lipire cu mastiuc de bitum un strat suplimentar de panza bitumata si hidroizolatii. - la acoperisurile circulabile prevazute cu sifoane de pardoseala hidroizolatia se se va lipi pe gulerul recipientului - protectia usoara la terase si acoperisuri necirculabile se va executa prin folosirea membranelor termosudabile cu protectie de ardezie. - protectia grea, la terase circulabile, se va executa cu placi sau dale asezate pe un strat de nisip de cca 2 cm grosime sau din mozaic turnat pe nisip si mortar de poza, cu un strat de protectie se va executa cu panta de 1...2% prevazute cu rosturi de 2 cm la cm de atice si alte elemente verticale, iar in camp rosturi la intervale pagina 5 din 9

179 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti de 4...6m in ambele sensuri, umplute cu mastic de bitum la placile cu grosime de 3 cm si nisip la dalele peste 4 cm grosime. Tehnologia de aplicare a hidroizolatiei cu membrane hidroizolante : 1. Pregatirea suprafetei: suprafata trebuie sa fie uscata, nivelata si curata. Praful, nisipul resturile de materiale si alte elemente trebuie indepartate inainte de a trece la lucrul efectiv. Se recomanda o inclinare de 2% sau mai mare a suprafetei astfel incat apa ce se acumuleaza sa se scurga. Toate muchiile vii si colturile trebuiesc rorunjite cu ocazia reparatiei suprafetei, concomitent cu repararea adancimilor si umflaturilor existente. In cazul utilizatii membranelor pe supratefe sub care poate sa apara condens este necesar sa se realizeze o izolatie corespunzatoare in sistem de ventilatie care sa permita evacuarea umezelii. Acoperirea unei suprafete de beton noua trebuie sa se faca numai dupa zile de uscare deplina a betonului. Toate resturile rezultate cu ocazia reparatiilor trebuiesc indepartate. Suprafetele care nu pot garanta o aderenta optima a membranelor se vor grundui. 2. Grunduirea: solutia corespunzatoare de grund (substanta uscata min 45%) sau Primer gata pregatit la bidoane, trebuie sa fie aplicat in cantitate de minimum 200gr/mp si lasat sa se usuce. Toate partile metalice trebuie curatate bine de rugina, vopsea etc. si apoi grunduite. 3. Modalitatii de aplicare 1. Montaj prin simpla asezare pe suprafata: materialul hidroizolant se lipeste prin termosudare completa a rosturilor cu flacara, restul membranei ramane libera. Aceasta tehnica de montaj garanteaza un maxim de siguranta la solicitari dinamice ale suportului; se utilizeaza in cazul in care peste membrane se aplica alte materiale de minim Kg/mp (dale, balast) 2. Montaj in semiaderenta: membranele se fixeaza: prin puncte termice, membrana perforata intercalata, solutie asfaltica, fixare prin prin puncte mecanice. Aplicand aceste metode trebuie sa se acorde o mare atentie la etanseitatea marginilor. 3. Montaj in aderenta totala: partea inferioara a membranei este prinsa in totalitate pe suprafata constructiei. Aceasta metoda se recomanda in special la aplicarea celui de-al doilea strat de membrana. Toate aceste tipuri de montaj se recomanda a fi utilizate numai dupa efectuarea unui studiu a suprafetei ce urmeaza a fi incalzite. Intreaga suprafata hidroizolanta trebuie sa realizeze un tot unitar. Trebuie de stiut ca primul strat hidroizolator se monteaza in mod obligatoriu la racordurile verticale si parapeti cu mimim 150cm mai sus decat reperul stabilit, al doilea strat se ridica cu inca 10 cm mai sus fata de primul. Pentru imbinarea materialului se va taia pe cat posibil in unghiuri drepte acolo unde este posibil si in special la parapetii mici, materialul izolator se va monta in lungime ceia ce va duce la suprapuneri mai putine. In cazul in care acoperim partile verticale acestea trebuie curatate bine si verificate bine toate lipiturile. La termosudarea rosturilor longitudinale membranele se suprapun minim 8-10 cm. Rosturile transversale se curata de ardezie pentru o aderenta sigura si se suprapun minim cm. Toate rosturile urmeaza a fi controlate si sigilate cu mistria incalzita. Deoarece toate rosturile sunt potentiale locuri de infiltrarea apei se evita pe cat posibil plasarea lor in zone maxim expuse. 4. Punerea in opera in regim de temperatura. flexibilitatea materialelor la temperaturi joase in conditii de laborator constituie indicatori de referinta, de aceia nu trebuiesc intepretati in mod direct im practica. Ca regula, in practica pagina 6 din 9

180 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti materialele pot fi utilizate si la temperaturi cu 10% mai mari decat ce imdica fisele tehnice ale produselor. Aplicarea materialelor bituminoase hidroizolante la temperaturi mai joase de 0 grade C nu se recomanda din cauza condensarii izolatiei. 5. Cerinte generale: aplicarea materialelor hidroizolante pe suprafetele inclinate trebuie incepute de la partea de jos a suprafetei de izolat. rolele trebuie dimensionate si pozate dupa care se ruleaza in sensul invers de aplicare, Se recomanda ca rolele sa fie rulate in ambele capete, se pune la mijlocul suprafetei si se lipeste in ambele directii. Trebuie evitate presarea rolelor. Flacara trebuie obligatoriu sa fie indreptata pe fata inferioara a rolelor. In aceasta situatie pelicula termofuzibilase topeste, iat de partea de jos a materialului hidroizolant devine vascoasa si pregatita de aderenta la suport. Trebuie evitata mentinerea flacarei intr-un singur punct, in caz contrar duce la distrugerea membranei iar in cazul unei temperaturi prea mici apare incovenientul ca materialul sa nu se lipeasca de stratul suport. Depozitarea : materialele hidroizolante trebuie sa fie pozitate in pozitie verticala la temperaturi mai mici de 0 grade C. Materialele nu trebuie sa fie expuse timp indelungat la actiunea razelor solare. Se recomanda ca materialele sa fie depozitate intr-un singur rand. Depozitarea pe doua randuri se face numai pe paleti realizand cu grija aceste operatii. VERIFICAREA CALITATI LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII Lucrarile de izolatii find lucrari ascunse calitatea lor se verifica pe masura executiei lor incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele: - calitatea suportului- rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate - calitatea materialelor de hidroizolatii - pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de raspuns sau rost - calitatea amorsajul si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri, decalari, racordari) - etapele si succesiunea etapelor - strangerea flanselor si platbandelor de strangere aferente strapungerilor si rosturilor Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii: - straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continui cu mastic de bitum, fara zone nelipite - panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa este continua si nu prezinta umflafuri - racordarea cu elementele de strapungere, la rosturi si guri de scurgeri asigura etanseitatea perfecta - protectia este asigurata conform prrevederilor din proiect - protectia verticala la atice, reborduri, strapungeri este aderenta fara deplasari Se verifica lucrarile de tinichigerie eferente hidroizolatiei, daca indeplinesc urmatoarele conditii - copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si bine lipite sau cu falturi corect executate care sa asigure etanseitatea si protectia hidroizolatiei - jgheaburile sunt lipite etans au pante minime pentru scurgerea apelor, fara stagnare, iar burlanele sunt fixate cu bratari si etanse - gurile de scurgere care au gratar montat si functioneaza normal la turnarea apei in punctele cele mai inalte ale acoperisului pagina 7 din 9

181 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - daca se considera necesar pe suprafetele mai mari de 20mp cu avizul scris al proiectantului de rezistenta se va face verificarea cu inundarea cu apa de 2-4 cm grosime la punctele cele mai inalte cu gurile de scurgere in prealabil infundate La aceasta proba tavanul nu trebuie sa prezinte urme de umezeala dupa 72 ore de mentinere a stratului de apa Toate materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de standardele in vigoare si pot fi insotite de certificatele de calitate si de agremente tehnice. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. pagina 8 din 9

182 CS06 - CAIET SARCINI LUCRARI HIDROIZOLATII - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. Intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 9 din 9

183 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TENCUIELI GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli. STANDARDE DE REFERINTA C NE GT GE GE GE Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plăci ate sau melaminate din fibre de lemn. Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri. Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile. Ghid privind produse de finisare ceramice utilizate în construcţii, comasare/revizuire C , C , GP Ghid privind produse de finisare din materiale polimerice utilizate în construcții. Comasare/Revizuire C , C , C Ghid privind produse de finisare peliculogene utilizate în construcții. Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. DESCRIERE LUCRARI Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii: a. Dupa pozitia lor in constructii: - Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane; - Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane, etc. b. Dupa natura suprafetei pe care se aplica: - Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci- strat vizibil); - Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra(pereti si stalpi); - Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil); - Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci- strat vizibil) pagina 1 din 11

184 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul, etc) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil). c. Dupa modul de finisare al fetei vazute: Tencuieli obisnuite Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in: - Tencuieli brute alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri, etc; - Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirile sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. Tencuieli sclivisite Stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se pot adauga in unele cazuri si anumite materiale hidrofobe (de exemplu apa- stop, coloranti, etc) deoarece se utilizeaza la interior pe peretii incaperilor care sunt udati sau spalati cu apa. Tencuieli gletuite Stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei cu vopsea alchidica, etc, se gletuiesc in peralabil cu glet de ipsos. Tencuieli decorative Care la randul lor se impart in: - Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere, etc, inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra); - Tencuieli decorative stropite driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant. Nota: Aceasta tencuiala face de asemenea parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara. - Tencuieli decorative care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura, etc); - Tencuieli interioare si exterioare aplicate prin stropire cu pistolul cu are comprimat alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0..1mm, aracet (E100 sau similar), ipsos, etc. Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect. pagina 2 din 11

185 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Tencuieli subtiri Aplicarea tencuielilor subtiri se face numai dupa uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub forma de stropi. Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuire se va urmari ca in corpurile mari (la fatade) tencuielile sa se execute cu aceeasi sarja de material pentru a nu se produce diferente de nuanta suparatoare. Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face dupa controlul si pregatirea prealabila a suprafetelor suport. Tencuielile interioare se vor executa inaintea celor exterioare pentru a permite uscarea lor. Lucrarile se vor executa cu asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate pentru a nu afecta calitatea lucrarilor in special in cazul tencuielilor exterioare: - conditii de iarna: t min = + 10 o C; - conditii de iarna: t= + 10 o C + 30 o C; - umiditate 65% Controlul calitatii stratului suport si pregatirea acestuia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura: - uscarea in limite care sa nu afecteze calitatea lucrarilor ulterioare; - limitarea tasarilor pentru a se evita fisurarile si desprinderile ulterioare ale materialului. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: - var hidrat in pulberi pentru constructii; - var pasta; - ciment; - ipsos pentru constructii; - agregate. Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu: - nisip provenit din concasarea rocilor naturale; - nisip de mare. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asiguranduse insa un continut de cel putin 50% nisip natural. Apa Se va utiliza apa potabila. Aditivi: - plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare; - acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment- var la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului; - pentru evitarea aparitiei eflorescentelor in cazul constructiilor de locuinte si social culturale se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%; pagina 3 din 11

186 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon. Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit tinci de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare sunt: - la mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore; - la mortar de ciment (marca M 100T) si ciment- var (marca M 50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA Toate materialele vor fi introduse in lucrare dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate ce certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale acestora. Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, vor trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare): - pentru sprit: - aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm; - aplicarea manuala a mortarelor 9 cm. - aplicarea pe blocurile b.c.a cm: - pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7cm; - pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm, iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12cm; - pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri de b.c.a. consistent 13-15cm. Operatiuni pregatitoare Lucrarile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor: - controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor; - terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor; - suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica; - suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini; - rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5cmm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa; pagina 4 din 11

187 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - verificarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie); - precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari; Executarea trasarii suprafetelor de tencuit Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm si o grosimea astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale la tavane cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul. Executia amorsarii - suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3mm; - suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3mm; - pe suprafetele de b.c.a. spritul se va executa cu mortar si ciment- var compozitie 1:0,25:3 (ciment, var, nisip); - pe suport de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza; - amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait. Executia stratului de baza - grundul in grosime de 5-20mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros, aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului; - aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m se executa de pe pardoselile respective si capre mobile; - partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue; - mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in normativele in vigoare, fiind de marca M100 - grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare(stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara speritati pronuntate, neregularitati, goluri; - pe suprafete de BCA stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12mm grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat cu mortar 1:2;* (ciment, var, nisip); - inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor interioare- tinci va avea compozitia ca si a grundului insa cu nisip fin de pana la 1mm. - Grosimea tencuielilor de 2-5mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la interval de timp, iar intre ele sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca; pagina 5 din 11

188 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - Grosimea tinciului la pereti de b.c.a. va fi de 1-3mm din acelasi mortar ca pentru grund cu nisip de 0-1mm; - Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var de ipsos, 100kg la 1m 3 de var pasta; - Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca. 2mm de pasta de ipsos; - Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului; - Tencuielile interioare pe pereti de b.c.a. se va executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei; - La tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment; - Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil expuse, supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice; - In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5 0 C se vor lua masurile speciale prevazute in normativul Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros, indicativ C Sisteme de fatada agrementate Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturilor suport diferite cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare, etc. Exista trei tipuri de finisaje: - Tencuiala de finisaj si vopsea; - Strat de tencuiala texturat; - Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri); In cazul de fata, pe suprafetele exterioare se va aplica tencuiala siliconico-silicatica cu aspect de scoarta copac si granulatie 2mm, aplicata peste termosistem, inclusiv glafuri si streasina. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE - Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de contractor si receptionate de beneficiar conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse; - Inainte de executarea tencuielilor, contractorul va obtine acordul beneficiarului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa; - Contractorul si inspectorul de santier va verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor, peretii din blocuri de BCA s-au stropit cu apa; - Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta beneficiartului si inspectorului de santier in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar; - Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea: - rezistentei mortarului; - numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m 2 ; pagina 6 din 11

189 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - aderenta la suport si intre straturi; - planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata); Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese- verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor. - Verificarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand forma muchiilor intrande si iesande; - Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme, sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impiscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale; - Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz; - Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism; - Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor, etc; - Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita; - Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva; - Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile; - Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si neceita verificarea intregii suprafete dezlipite. Verificarea inainte de inceperea tencuielilor - Existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor; - Daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse); - Daca suprafetele suport sunt corespunzatoare; - Daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate. Verificarea in timpul executarii tencuielilor - Se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect; - Daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale; - Daca se respecta grosimea stratului de mortar; - Daca se respecta procedura tehnica de executie; - Se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate; - Daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii; - Aderenta cu stratul suport este corespunzatoare. Verificarea la terminarea tencuielilor - Verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile; - Consultantul in cazul respectarii cerintelor specificate trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca spectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilelor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare; pagina 7 din 11

190 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite; - Verificarea grosimii straturilor de mortar; Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor Defecte Tencuieli brute Umflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri, lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale Zgrunturi mari (pana la 3mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3mm) in driscuiala stratului de acoperire Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2m lungime) Abateri la verticala a tencuielilor peretilor Abateri de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde, racordarea tamplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul Abaterile de raza la suprafetele curbe Tencuieli driscuite Tencuieli gletuite Maxim 3cm 2 la Nu se admit Nu se admit fiecare m 2 Maxim 2 la m 2 Nu se admit Nu se admit Nu se verifica Max. cele admise pentru elemente suport Max. cele admise pentru suportul elementelor Max. Neregularitati/ m 2 in orice directie, avand adancimea pana la 2mm Pana la 1mm/m si max. 3mm pe toata inaltimea incaperii Pana la 1mm/m si max. 3mm de element Max. Neregularitati/ m 2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1mm Pana la 1mm/m si max. 2mm pe toata inaltimea incaperii Pana la 1mm/m si max. 2mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului Nu se verifica Pana la 5mm Pana la 3mm MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. pagina 8 din 11

191 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. pagina 9 din 11

192 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. ANEXA FISA TEHNICA caracteristici materiale cerute prin proiect TENCUIALA DECORATIVA norme specificatii tehnice rezultate grupa de produs tencuiala siliconico-silicatica cu aspect de scoarta copac arie utilizare - aplicare suprafete exterioare - nu se aplica pe suprafete umede sau murdare - pentru a evita diferenta de nuante de culoare trebuie sa se produca o suprafata omogena tinand seama de materiale si de uscare granulatie 2,0mm nuanta culoare alb (85%) culoare secundara (15%) indicatii de prelucrare suprafata - suprafata trebuie sa fie fixa si rezistenta precum si fara concretiuni calcaroase, urme de dezagregare si fara agenti de separare pagina 10 din 11

193 CS07 - CAIET SARCINI LUCRARI TENCUIELI - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti conditii depozitare utilizare in cadrul proiectului pretratarea suprafetei - se verifica straturile existente daca sunt rezistente. Straturile nerezistente se elimina. temperatura de prelucrare - temperatura cea mai de jos a suprafetei si de prelucrare +5 0 C. structura stratificarii - grunduire: in functie de felul si starea suprafetei - stratul intermediar, nuanta - strat final: se niveleaza pregatire material - pentru prelucrare manuala se stabileste consistenta cu max. 2% apa. Inainte de aplicare se amesteca bine. Pentru aplicare mecanica trebuie ca surplusul de apa sa fie stabilit la fiecare masina in parte. consum material - functie de granulatie - consumul de material este dependent de suprafata si procedeul de aplicare prelucrarea - tencuiala se trage cu o mistrie de otel fara rosturi pe marimea granulatiei. Structurarea rezulta cu o mistrie de plastic dura curatarea uneltelor - Imediat dupa utilizare se spala cu apa conform indicatii producator tencuiala decorativa la exterior NOTA: Inainte de inceperea lucrarilor executantul va furniza mostre pentru materialele ce vor fi puse in opera. Lucrarile vor putea incepe numai dupa aprobarea mostrelor respective de catre proiectant. Se va intocmi un proces verbal semnat de catre proiectant, constructor si beneficiar. Pana la receptia finala a lucrarilor un exemplar din mostra acceptata, va ramane in posesia biroului tehnic al santierului. Intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 11 din 11

194 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE GENERALITATI Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA EN ISO 140:Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor BS EN Absorbtie fonica EN ISO 140:Part 3 Acustica- Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii- Partea 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementele cladirii EN ISO 1182: 2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie- Teste de necombustibilitate EN ISO 1716: 2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie- Test de necombustibilitate Manualele producatorilor pentru tavane false EN ISO 9001: 2000 Asigurarea calitatii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare Descriere a. Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular. Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: - neteda; - texturata de model de suprafata fin granulata; - micro- perforata. Sistemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminiu in forma de T. b. Placile vor avea margini drepte sau rectagulare pe toate partile si vor fi disponibile la urmatoarele dimensiuni: x 600mm; x 1200mm Pentru placile din vata de sticla de asemenea se pot folosi urmatoarele dimensiuni aditionale: x 1600mm x 1800mm pagina 1 din 11

195 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti x 2000mm x 2400mm x 1200mm c. Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic d. Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori, etc care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata; e. Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectoare de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri. f. Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate. g. Nu trebuie sa existe taieturi vizibile. Absorbtia fonica In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica, se pot folosi placi texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton. Clasa de combustie Pentru clasa de combustie specifica se vor lua masuri speciale. Vezi scenariul de siguranta la foc si prescriptiile din manualul de montare al producatorului. Limite de folosire Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor. Sisteme de tavane false metalice liniare Descriere Aceste sisteme sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 si 200mm, fixate pe profile care sunt suspendate cu carlige reglabile sau din tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje. In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala. Tavanele liniare pot avea imbinari inguste sau imbinari late, asa numitele tavane lamerale cu profile negre din plastic pentru imbinare. Limite de folosire Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata, Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h). Materiale Tavane cu suport modular Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt: pagina 2 din 11

196 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice; - fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie functie de cerinte; - fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica; - fibra minerala micro- perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare. Alte elemente pentru tavan: - goluri de vizitare si chepenguri; - inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; - in cazul tavanelor cu clasa de combustie : placi de gips carton sau placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de are, etc) integrate in tavan; Placile din gips carton rezistente la foc trebuie sa cuprinda placi din gips carton cu fibra de sticla si aditivi pentru a imbunatati rezistenta la foc in concordanta cu normele romanesti. Structura suport pentru tavane este facuta din: - profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb; - carlige reglabile din otel galvanizat; - elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare; - fiting-uri metalice; - suruburi si piulite cu filet. Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Sisteme de tavane metalice liniare Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane: - placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 200mm; - placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100mm sau 150mm folosite la tavane lamerale; Alte elemente de tavan: - goluri de vizitare si chepenguri; - inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; - in cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5-5cm grosime in functie de clasa specificata in proiect. Structura suport a tavanelor este facuta din: - profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor; - profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare); - carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052mm grosime; - profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere; - elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare; pagina 3 din 11

197 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - fiting-uri metalice; - suruburi si piulite cu filet. Copii ale informatiilor de specialitate si ale specificatiilor tehnice pentru materialele care se vor utiliza vor fi in anexa pentru oferta de licitatie. Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificatele de folosire in zonele seismice. Demontarea Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara. Rezistenta la foc Clasificare Tavanele false trebuie clasificate ca materiale cu combustie limitata. Unde sunt definite ca placi din gips carton rezistente la foc, trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs. Bariere pentru goluri Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor. Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului. Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profile, altfel adecteaza eficacitatea rezistentei la foc. Oprirea focului Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi, alte elemente, etc, trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului. Bariere in spatiile goale Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semirigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale. Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Durabilitate Durata de viata a componentelor principale Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare: a. Panouri si placi de tavan; b. Sistem de suspendare; c. Goluri de vizitare. pagina 4 din 11

198 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Durata de exploatare a componentelor secundare Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii. Durata de exploatare a tuturor componentelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false. Livrare su depozitare Toate placile de tavan trebuie livrate in invelisuri din plastic impermeabile. Sectiunile T vizibile trebuie livrate astfel incat sa nu se zgarie sau sa se deformeze in timpul transportului, descarcarii sau depozitarii. Placile de tavan se pot depozita in stive, in camere inchise si fara umiditate sau alti factori externi. Ele sunt depozitate in functie de tipuri si dimensiuni. Placile de tavan si profilele metalice pentru suspendare sunt manipulate cu grija pentru a evita zgarierea, deformarea sau ruperea lor. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTARE, INSTALARE, ASAMBLARE Faze de lucru: - montarea structurii metalice de suspendare; - executarea instalatiilor (de alte specialitati); - asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati); Tavane false cu suport modular Montarea structurilor metalice de suspendare: Carligele si sectiunile T primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de structura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare. Profilele perimetrale asigura suport la imbinarea tavanului cu peretele, sau la inchiderile verticale intre tavane aflate la diferite niveluri de inaltime. Executarea instalatiilor (de alte specialitati): - lucrari electrice: cablare, paturi de cabluri, etc; - lucrari mecanice: tevi si conducte pentru termice, ventilatii si aer conditionat; - tevi sanitare: alimentare cu apa, apa pentru hidranti, canalizare, etc. Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: - trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane; Montarea tuturor elementelor pentru instalatii (de alte specialitati): - electricitate: corpuri de iluminat, detectoare de fum, difuzoare, lumini de avertizare, etc; - mecanice: difuzoare de are, admisi de aer, etc. pagina 5 din 11

199 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Tavanele din incaperi care nu se potrivesc cu dimensiunea standard pot fi adaptate cu ajutorul panourilor nemodulare din gips carton conform instructiunilor Proiectantului. Marcarea trebuie facuta astfel incat panourile pentru margine sa nu fie mai mici de jumatate din placa standard. Corpurile de iluminat integrate in salile de clasa trebuie asezate conform asezarii mobilei (de exemplu luarea in considerare a numarului de randuri de banci). Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor. Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat. Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Contractori asociati. Inainte de inceperea lucrarilor trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare. Proiectul pentru tavane trebuie sa cuprinda toate tolerantele si diferentele specifice dintre dimensiunile de la locul de montare si cele din proiect. Sisteme de tavane metalice liniare Montarea structurilor metalice pentru suspendare: - profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C. Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare - panourile liniare se prind pe profilele principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele perimetrale in forma de C; - in cazul imbinarilor mari: profilele din plastic pentru imbinare se prind pe partea superioara a rosturilor, in timp ce se inainteaza cu montarea panourilor liniare; Executarea instalatiilor: - de alte specialitati vezi tavane cu sisteme suport modulare. Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport, etc, trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului. Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Caiete de sarcini si standardele romanesti importante pentru constructii, etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinuta de la acelasi furnizor sau producator daca nu este astfel specificat. Otelul trebuie adecvat protejat impotriva coroziunii. Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate. Lucrarile trebuie protejate pana se face receptia lor, incluzand golurile de vizitare inainte, in timpul si dupa darea in exploatare si pana la inspectia finala pentru a evita deteriorarea elementelor finisate. CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISIBILE pagina 6 din 11

200 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Verificarea inainte de inceperea lucrarilor Inainte de executarea lucrarilor pentru tavane false, tavanele trebuie mai intai marcate cu nivela cu fascicolul laser. Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificate vizual si aprobata de Consultant. Trebuie verificate urmatoarele: - daca marcarea este facuta conform proiectului; - daca faza anterioara este finisata (exista procesul verbal de receptie pentru lucrarile anterioare), toate lucrarile de tevi si conducte si cablare de sub tavan trebuie terminate inainte de asezarea carligelor si a structurii suport pentru tavan; - daca materialele componente, placile, profilele, etc, sunt in concordanta cu cerintele specifice (exista certificate de calitate, declaratii de conformitate, aprobari tehnice); - daca materialele au fost depozitate corect; - daca procedura tehnica de executare a lucrarilor pentru tavane false exista in documentatia prezentata de contractor; - tavanele false trebuie sa reziste la variate incarcaturi determinate de alte fiting-uri care sunt fixate, care trec prin tavane sau conectate la tavane. Se permite consolidarea si fixarea conform cerintelor pentru sustinerea urmatoarelor elemente care interactioneaza cu tavanul fals: - amortizoare de zgomot si alte dispozitive mecanice si electrice; - fiting-uri generale: toate fiting-urile generale trebuie sa iba inclus cadrul suport necesar - greutatea proprie a tavanelor suspendate trebuie ajustata local, fara a cauza deviari sau miscari ake sistemului suportului sau ale elementelor care interactioneaza. Greutatile moarte care deriva de la accesoriile permenente sau dispozitivele atasate la sau prin tavanele false trebuie ajustate local, fara a determina deviatii sau miscari. - Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu); - Trebuie luate in considerare cerintele structurale privind accesoriile si fiting-urile pentru a fi fixate in tavanele false. Trebuie incorporate elemente de prindere si suporturi adecvate pentru a fi folosite cu structura de care sunt fixate; - Planurile si detaliile propuse pentru fixarea tavanelor trebuie livrate de Contractor, daca nu sunt transmise de Investitor sau Proiectant pentru revizuire si aprobare de catre Consultant. Verificarea in timpul executiei lucrarilor Trebuie respectate urmatoarele: - daca se respecta procedura tehnica de executie a Contractorului; - daca se respecta proiectul tehnic; pagina 7 din 11

201 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - daca inaltimea la care se monteaza tavanele este corecta si este in limitele abaterilor admisbile in special in ceea ce priveste imbinarile cu peretii de compartimentare sau cu alte structuri existente; - daca profilele pentru tavanele false sunt la acelasi nivel si fixate cu suficiente carlige; - tavanele false trebuie sa fie executate astfel incat sa reziste la toate vibratiile sau la alte socuri, fortari, presiuni si miscari care pot aparea. Aceste nu trebuie sa determine ruptura sau deteriorarea nici unui element in special a elementelor mobile sau care se deschid. Dispozitive adecvate pentru atenuarea unor astfel de vivratii trebuie incluse; - toate componentele, elementele de cuplare si de fixare trebuie instalate astfel incat sa se ajusteze devierele si tolerantele fara a fi strambate si deformate; - sapa, peretii in gips carton si alte lucrari umede trebuie finisate si uscate inainte de montare panourilor pline pentru tavanele modulare pentru a evita deformarea datorita umezelii. Se recomanda sa se finalizeze cel putin primul strat de vopsire a peretilor si sa se lase sa se usuce inainte de inceperea montarii panourilor pline; - trebuie sa se asigure ca tavanele false unt rezistente la miscare fara sa se terioreze permanent sau fara sa se reduca eficacitatea indicata in Caietele de sarcini ca rezultat al modificarilor elementelor la umezeala, modificari rezultate din variatii la umezeala ale aerului in interiorul si exteriorul cladirii; - Contractorul trebuie sa se asigure ca nu sunt posibile infiltratii ale apei de ploaie si ca nu mai exista scurgeri de la sistemele de incalzire, ventilatie, aer conditionat, pentru alimentare cu apa si canalizare; - Umezeala care rezulta de la lucrarile finale de vopsire nu trebuie sa determine deformari ale panourilor pline. In timpul lucrarilor de executie, Contractorul trebuie sa asigure suficienta ventilatie naturala si mecanica pentru a mentine umezeala in aer; - Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti); - Trebuie verificat daca tavanele sunt etansate la toate marginile in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel; - Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata pentru: a. atenuare fonica b. absorbtia sunetului c. reducerea sunetului Verificarea dupa finalizarea lucrarilor Trebuie verificate urmatoarele lucruri cand lucrarile sunt finalizate: - daca tavanele false au limitele de nivel din abaterile admisibile; - daca s-a intocmit proces verbal pentru lucrarile de acoperire si pentru receptia calitatii; - tavanele false trebuie sa fie rezistente la toate sarcinile statice si dinamice impuse fara se se deformeze permanent sau sa se strice componentele si trebuie sa transmita fara riscuri astfel de sarcini suportului; - tavanele false nu trebuie sa se deterioreze in nici un fel la astfel de sarcini deoarece este in detrimentul oricarui element, oricarei structuri adiacente, oricaror elemente sau dispozitive de constructie; pagina 8 din 11

202 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - tavanele false trebuie sa impiedice transmiterea zgomotelor care rezulta din vibratii, socuri, tensiuni, etc, utilizand materiale pentru izolatie fonica in toate zonele si deasupra tavanelor false unde este necesar; - tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare; - tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile impuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea; - tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu produca condensari; - sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari. Zgomotul de fond provenit de la vibratiile locale ale tavanului, de la elementele de ajustaj, de la zonele cu frecare vor fi eliminate prin verificari atente ale ansamblurilor si instalatiilor. Abateri admise Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare sub sarcina impusa nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde are maxim 1500mm (= spatiul maxim dintre carlige); Trebuie luate in considerare toate cerintele de tolerante pentru montarea tavanelor false pentru ca panourile sa fie corect localizate. Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in aceste Caiete de sarcini. Tavanele false trebuie montate in rand in raport cu liniile si profilele stabilite. Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: ±1mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2mm. Variatia maxima in plan pentru cotele date a fiecarei parti de tavan nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime supuse la maxim: ±1,5mm. Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim : ±4mm. Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de: ±0,5mm. Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ±1mm. Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 5mm din lungimea totala. MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. pagina 9 din 11

203 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. pagina 10 din 11

204 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. ANEXA FISA TEHNICA caracteristici materiale cerute prin proiect PLACI DIN IPSOS ARMATE CU FIBRA DE STICLA norme specificatii tehnice rezultate tip placi din gips-carton armate cu fibra de sticla clasa combustibilitate clasa de reactie la foc grosime placi indicatii montaj utilizare material in cadrul proiectului C0(CA1) A1 25mm conform caiet sarcini si indicatii producator placare tavan sala camin cultural conf. detaliu NOTA: Inainte de inceperea lucrarilor executantul va furniza mostre pentru materialele ce vor fi puse in opera. Lucrarile vor putea incepe numai dupa aprobarea mostrelor respective de catre proiectant. Se va intocmi un proces verbal semnat de catre pagina 11 din 11

205 CS08 - CAIET SARCINI LUCRARI TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti proiectant, constructor si beneficiar. Pana la receptia finala a lucrarilor un exemplar din mostra acceptata, va ramane in posesia biroului tehnic al santierului. Intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 12 din 11

206 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti CAIET DE SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL PENTRU USI SI FERESTRE GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice privind lucrările de montaj la tâmplăria din PVC / metal ce va fi livrată pe şantier de către producător. Prezentul caiet de sarcini se citeste impreuna cu listele de cantitati si plansele din proiect ce descriu reperele de tamplarie si pozitia lor in plan. Contractorul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate incepe numai dupa verificarea pe teren şi aprobarea acestora. Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer sau traficului auto. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA C 107/ Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladiri de locuit C 107/ Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor C 107/ Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale cladirilor de locuit C 107/ Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închidere ale cladirilor C 203 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de îmbunatatire a izolatiei termice GP015 Ghid pentru expertizarea si adoptarea solutiilor de îmbunatatire a protectiei termice si acustice la cladiri GP Ghid pentru calculul necesarului de caldura al cladirilor de locuit GP Ghid privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit Legea nr.10/1995 Calitatea in constructii Legea nr. 325/2002 Pentru aprobarea OG 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice NP 060 Normativ privind stabilirea performantelor termohigroenergetice ale anvelopei cladirilor de locuit existente, in vederea reabilitarii si modernizarii lor termice NP 107/7 Normativ privind calculul la stabilitate termica al elementelor de constructie (înlocuieste NP ) P Normativ pentru siguranta la foc a constructiilor SC Solutii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cladirilor de locuit existente STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica STAS 6472/6-88 Fizica constructiilor. Proiectarea termotehnica a elementelor de constructie - punti termice pagina 1 din 20

207 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti DIN 4108/1 Marimi si unitati de masura DIN 4108/2 Izolarea si pastrarea caldurii DIN 4108/3 Protectia la umezeala DIN 4108/4 Parametrii tehnici ai protectiei la caldura si umezeala DIN 4108/5 Metode de calcul. Protectie termica in constructii civile si industriale DIN 4109 Protectia împotriva zgomotului DIN Ferestre, patrunderi prin îmbinari, etanseitate la ploi torentiale si solicitari mecanice DIN Lucrari cu geamuri DIN Etansarea îmbinarilor si geamurilor DIN Izolatii ale constructiilor DIN Masuri constructive pentru persoanele cu handicap si pentru persoane de varsta a treia in domeniul public DIN 1627 Clase de siguranta minime admise la tamplarie TSBN Norme generale de protectia muncii DIN EN Permeabilitate la aer DIN EN Etanseitate la ploaie DIN EN ISO : DIN EN ISO Calculul coeficientului de transfer termic global pentru elemente de tamplarie DIN EN ISO Determinarea izolarii termice minime pentru racordarile intre elementele de tamplarie si structura casei. SR ISO Sticla pentru constructii: Calculul transmitantei termice U, in regim stationar al geamurilor multiple SR EN Sticla pentru constructii. Determinarea emisivitatii. SR EN 13830:2004 Faţade cortină. Standard de produs Legea nr.10 /1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii Norme generale de protectia muncii Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE Materiale utilizate la realizarea tamplariei pentru usi si ferestre: - Tamplarie din PVC cu caracteristici indicate in caietul de sarcini - Tamplarie metalica la usile rezistente la foc. Gradul de rezistenta la foc pentru fiecare reper este precizat in tabloul de tamplarie - Feronerie fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele normativelor in vigoare Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante - Uşile echipate cu dispozitive de auto-închidere sunt indicate in tabloul de tamplarie. - Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor livrate cu 3 chei. pagina 2 din 20

208 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Geam termoizolator: - geam termoizolator realizat functie de tipul de tamplarie aferent, cu grosimi de sticla corespunzatoare, respectiv: - la ferestrele exterioare se va utiliza geam termoizolant / 14 / 6 realizat din două foi de sticlă, una laminată la exterior şi una float la interior, distanţate printr-o baghetă de 14mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon. Geamul stratificat de exterior (sticla antiefractie duplex), este alcătuit din două foi de sticlă float de 3mm grosime, separate de o folie translucenta de polivinil butiral (PVB). Geamul interior cu grosimea de 6mm va fi tratat astfel încât sa fie Low-E (low emission) pierderi joase de energie - Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de geam. - Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geam securizat sau stratificat (antiefractie). Panourile din sticla montate la 30cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat sau stratificat (antiefractie) - Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6mm. Panourile vitrate mai mari de 25cm trebuie sa fie geam securizat de 4mm sau 6mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70cm Feronerie pentru usi Obligatoriu se vor folosi balamale pentru trafic greu, testate la cicluri, care vor fi atestate cu certificate de verificare, emise de institutii abilitate. Nu sunt acceptate alte variante. Uşi într-un canat buc - balamale de uşă din doua sau trei părţi, cu fixare pe profil aplicate; - 1 buc - butuc broască cu limbă şi zăvor din oţel nichelat; - 1 buc - şild din oţel, cu buzunar din plastic pentru zăvor; - 2 buc - mâner de uşă cu arc de revenire - 2 buc - mască pentru butuc - 1 buc - amortizor in falt (unde este cazul) CARACTERISTICI TAMPLARIE PVC Materialele pentru executia tamplariei din PVC vor avea urmatoarele caracteristici: - compozitia chimica a profilelor va avea continut majoritar de Ca-Zn sau PVC 100% reciclabil; fara continut de plumb si cadmiu - profilele pentru ferestre si usi vor avea minimum 5 camere de izolare termica, k 1,2W/mpK (conform C107/3-99, tabel 15); - gradul minim de rezistenta la foc este C2; - toleranta maxima pentru planeitatea suprafetelor exterioare si interioare va fi mai mica de 0,2 mm; - durata de viata a profilelor albe trebuie sa fie de cel putin 25 de ani, iar a celor colorate - 10 ani; - garniturile pot fi de tip EPDM sau in conformitate cu recomandarile furnizorilor; - tamplaria va avea minim doua garnituri de etansare; pagina 3 din 20

209 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - cercevelele trebuie sa permita grosimi de geam termoizolant diferite, de regula, minimum 24 mm - armaturi - armatura din otel zincat folosita pentru rigidizare va avea grosimea minima de 1,5 mm, iar cea pentru usi interioare si exterioare va fi de 2 mm; - stalpii verticali de legatura dintre panouri vor fi rigidizati cu armatura din otel zincat - suruburile de fixare a armaturii vor fi distantate la cm - feroneria - va fi permisa numai folosirea pieselor specifice sistemului - va fi prevazuta cu inchidere suplimentara, de securitate, la coltarul de jos si cu placuta standard, tip antiefractie, din otel - sa fie dotata cu cel putin 3 coltari/sistem - prinderea balamalelor pe tocul ferestrelor sa se realizeze cu cel putin 4 suruburi, iar balamaua inferioara de pe cercevea in minimum 6 suruburi, pe doua directii, reglarea balamalelor sa se faca pe trei directii - grosimea tijei metalice sa fie de minimum 2,5mm, la culoarea tamplariei - feroneria batanta sau oscilobatanta trebuie sa asigure o manevrare usoara - sa fie garantata cel putin cicluri inchis/deschis, prin norma interna sau prin certificate de calitate - geamul termoizolant - la exterior va fi prevazuta o sticla duplex float, iar in interior o foaie de sticla cu un coeficient global de transfer termic k mai mic de 1,2W/m 2 K» - intre foile de geam se introduce argon Caracteristicile tehnice ale tamplariei realizate cu profile din PVC sunt: - coeficientii de transfer termic al profilelor, cu armatura: - cu trei camere (Ur = 1,6...1,7 W/mpK); - cu patru camere (Ur = 1,3...1,5 W/mpK); - cu cinci camere (Ur = 1,1...1,3 W/mpK) - cu sase camere (Ur = 1,1 W/mpK); - pentru ferestrele pasive (Ur = 0,7...0,9 W/mpK) - punctul de inmuiere grade C; - alungire la rupere prin tractiune - minimum 100% - modul de elasticitate - minimum N/mmp; - densitate - 1,3...1,5 g/cmc; - rezistenta la soc 23 grade C - minimum 25 KJ/mp, fara fisuri; - densitate ridicata la variatii de temperatura intre -40 grade C si +70 C; - rezistenta la rupere prin tractiune - minimum 40 N/mmp; - stabilitate dimensionala - mai mica de 2%; - pentru proiectarea lucrarilor cu grad mare de complexitate, coeficientii de transfer termic - indiferent de tipul geamului termoizolant (duplex, antiefractie, reflexiv, colorat in masa etc.) - nu pot fi mai mari de UF = 1,8W/mpK. - pentru a se permite accesul usor al persoanelor cu handicap locomotor (in scaune cu rotile), in institutiile publice pragurile la usi nu vor depasi 2 cm. Pentru etansare, se vor utiliza perii. - pentru evitarea accidentelor, prin intoxicarea cu monoxid de carbon, la spatiile incalzite, care nu au asigurata o ventilatie naturala suficienta, se vor prevedea pe tamplaria termoizolanta clapete sau grile de aerisire. pagina 4 din 20

210 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Montare tamplarie din PVC La executie se vor folosi doar materiale si produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, care aplica prevederile Directivei europene 89/106/CEE. Lucrarile de montaj a tamplariei din PVC, inclusiv accesorii se vor face de catre firme atestate, cu echipe de muncitori calificati pentru acest tip de lucrari, care sa cunoasca tehnicile de montaj, sa utilizeze scule si accesorii adecvate, sa respecte prevederile proiectului si prescriptiile tehnice ale producatorului referitoare la transport, manipulare, depozitarea materialelor, precum si a fazelor tehnologice de montaj. Producatorul tamplariei din PVC va respecta cerintele de performanta prezentate in tabelul nr. 1. Tabelul nr.1 nr. crt. Cerinta Limite minime Agrement tehnic de producator de tamplarie din PVC 2 Certificarea sistemului de management al calitatii pentru producerea tamplariei conform ISO Certificare sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale pentru activitatea de producere/montaj tamplarie conform OHSAS 18001/1999 Se va prezenta copie a agrementului tehnic de producator valabil pentru tipul de profile PVC ofertat Existenta Certificatului pentru sistemul de management al calitatii asigura autoritatea contractanta ca firma conduce si coordoneaza corespunzator procesul de productie astfel incat performantele stabilite de producatorul de sistem sau/si de agrementul tehnic sunt realizabile de catre firma ofertanta Existenta Certificatului sistemului de management al sanatatii si securitatii operationale conform OHSAS asigura autoritatea contractanta ca firma ofertanta va lua toate masurile stabilite pentru sistem astfel incat riscurile de producere a acccidentelor pe santier sa fie minime 4 Calificarea personalului Prezentarea certificatelor de calificare, sau a contractului de calificare 5 Garantia acordata de producator Minim 2 ani Solutia pentru tamplaria exterioara prevede tamplarie din PVC (culoare gri), cu cinci camere interioare, cu geam termoizolant dublu si cu fante (clapete sau grile de aerisire) pentru asigurarea schimbului controlat de aer cu mediul exterior. Pe conturul tamplariei se va realiza racordarea izolatiei termice pe o grosime de 3 cm, in zona glafurilor exterioare, prevazindu-se profile de intarire si protectie adecvate precum si benzi suplimentare din tesatura de fibra de sticla. Glafurile exterioare din tabla vor fi montate dupa aplicarea izolatiei termice la peretii exteriori. pagina 5 din 20

211 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Nota de comanda pentru tamplaria din PVC se va face in conformitate cu tabelele de tamplarie prezentate, dar numai dupa efectuarea de catre furnizor a masurarii dimensiunilor exacte pentru fiecare gol, in situatia existenta la teren, la data executiei. Tamplaria din PVC va indeplini si criteriile de performanta prezentate in tabelul nr. 2. nr. crt. Cerinta Clasa de performanta, valori prag sau conditii Securitate la incendiu Clasa C- dificil inflamabile Profile din PVC 2 Etansarea la apa Clasa 4A conform EN Comportarea la incarcare la vant - usi si ferestre - incarcarea elementelor de prindere amplasate la o distanta de max. 0,8m intre ele Clasa B2 (SREN si SREN 12424) min. 100N- fara cedare 4 Rezistenta la soc 5 Capacitatea de rezistenta a dispozitivelor de siguranta Mentinere 60 secunde cu o forta de 350 N in pozitia cea mai defavorabila 6 Indice de izolare la zgomot Min. 25 db 7 Permeabilitate la aer Clasa B2 conform SREN Coeficientul de transfer termic (U) Minim 1,2 W/m 2 K 0 pentru PVC - tamplarie in ansamblu 9 Factorul de transmitere energie Geam clar solara 10 Factorul de transmisie luminoasa Geam clar 11 Rezistenta la deschidere/inchidere repetata cicluri cicluri - ferestre (SREN 12400) - usi (SREN 12400) Tamplaria din PVC va respecta conditiile de calitate si de protectie la foc impuse de standardele si normativele nationale, normele europene (DIN 4102 B2), precum si urmatoarele garantii 25 ani pentru profile din PVC; 10 ani pentru garnituri; 5 ani pentru geamul termopan; minim 2 ani pentru feronerie; 12 luni pentru alte accesorii. Se vor atasa la Cartea tehnica a constructiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse in opera si atestatele de producator sau montator. Garantia lucrarii va fi de 5 ani. CRITERII DE REALIZARE A GEAMURILOR TERMOIZOLANTE In vederea evitarii distorsiunilor optice la geamurile termoizolante, acestea vor fi realizate numai cu sticla executata prin procedeul float, fiind interzisa utilizarea sticlei produse prin procedeul denumit generic "sticla trasa". Firma producatoare de geam termoizolant va asigura beneficiarului documentele de provenienta a sticlei, cu certificarea acesteia pe plan european. Geamurile termoizolante se alcatuiesc astfel: - doua sau mai multe foi de sticla, cu margini precise si toleranta admisa de 0,2 mm; pagina 6 din 20

212 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - baghete-distantier din aluminiu sau materiale izolante, umplute cu silicagel, siliporit, în stare uscata; - prima sigilare la bagheta se realizeaza cu butil aplicat mecanizat; - a doua sigilare, pe conturul geamului termoizolant, este obligatorie si va fi executata cu materialul propus de fabricantul instalatiei de sigilare, recomandabil bicomponent; - grosimea cordonului pentru a doua sigilare este de minimum 3,5 mm; - în spatiul dintre foile de geam se poate introduce aer sau gaze inerte (argon, kripton etc.), conform Normativ C107/3-99, tabelul 13; - capacitatea de izolare termica a geamului termoizolant uzual, format mm este prezentata în tabelul urmator: clar-clar clar-low-e hard clar-low-e soft clar-low-e- soft cu argon, clar-low-e-argon cu bagheta termica clar-low-e-soft-kripton cu bagheta termica Ug = 2,8 W/mpK Ug = 1,8W/mpK Ug = 1,4 W/mpK Ug = 1,1 W/mpK Ug = 1,0 W/mpK Ug = 0,9 W/mpK Pentru ferestrele realizate cu profile din PVC, cu minimum 3 camere, coeficientul de transmisie termica UF = 1,8 W/mpK se obtine cu geam termoizolant Ug = 1,4 W/mpK. Formula pentru calcularea coeficientului de transfer termic este urmatoarea (conform Normativului C107/3-99, Anexa 1, pct.4): UF = Ur Ar + Ug Ag + t Lr/Af Unde - UF - coeficientul de transfer termic al ferestrei; - Ur - coeficientul de transfer termic al ramei; - Ug - coeficientul de transfer termic al geamului; - Af = aria ferestrei; - Ag - aria geamului; - Lr = lungimea profilului distantier; - psi - coeficientul de transfer termic liniar al profilului distantier Pentru spatiile de locuit încalzite se va utiliza geam termoizolant cu coeficient de transfer termic Ug de maximum 1,4 W/mpK. De regula, alcatuirea minima a acestui tip de geam termoizolant va fi mm, cu o foaie de sticla clara (sau reflexiva, colorata în masa) si cea de-a doua cu depunere Low-E soft. In general, stratul Low-E este situat pe fata a treia (conform GP 058/2000, fig.3.23). Geamurile termoizolante pentru pereti cortina, vitrine, luminatoare sau constructii similare pot avea depunerea pentru joasa emisivitate (Low-E) si pe fata a doua, cu luarea tuturor masurilor pentru evitarea socului termic. La peretii structurali geamurile termoizolante vor fi sigilati cu materiale rezistente la radiatiile UV. Datorita costurilor avantajoase de întretinere, pentru peretii cortina se recomanda sticla cu autocuratare. In functie de cerintele de proiectare, se pot realiza multiple combinatii pentru geamurile termoizolante (conform C107/3-99, tabelul 13). Raspunderea pentru conceptie revine în întregime proiectantului, iar pentru executie - producatorului. La stabilirea solutiilor cu geamuri duplex se vor respecta urmatoarele caracteristici tehnice: pagina 7 din 20

213 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti - tipul geam cu doua foi de 3 mm si folie din plastic (polivinilbutiral - PVB) de 0,38 mm, care are o rezistenta mecanica egala cu o foaie de sticla de 4 mm; - tipul geam cu doua foi de 3 mm si folie dubla din PVB de 0,76 mm; - tipul geam cu doua foi de 4 mm si folie din PVB de 0,38 mm, cu o rezistenta mecanica egala cu o foaie de sticla de 6 mm; - tipul geam cu doua foi de 4 mm si folie dubla din PVB de 0,76 mm; - geamurile antiefractie se clasifica de la formatul minim 4.4.4, la care folia din PVB este de 1,52 mm; - pentru evitarea accidentelor si eliminarea tensiunilor interne din structura sticlei duplex-antiefractie, este obligatorie slefuirea mecanica pe contur; - la geamurile pentru pereti cortina, luminatoare sau constructii similare, foile de sticla vor fi securizate sau duplex, oriunde este necesar (de exemplu, pentru evitarea socului termic), în urma impunerii prin proiect, daca sistemul de tamplarie prevede aceasta cerinta sau daca se impun obligatii de securitate. - geamurile duplex nu sunt antiefractie si se utilizeaza doar pentru prevenirea accidentelor ce ar putea fi provocate de spargerea lor la înaltime. - vizualizarea calitatii geamului termoizolant se va face pentru efectul de transmisie de la 3 m (conform DIN EN ), iar pentru cel de reflexie de la 5 m. Este interzisa executia manuala a geamurilor termoizolante. O tamplarie este pasiva daca realizeaza un coeficient de transfer termic, pe totalitatea ferestrei, UF = 0,82 W/mpK, iar geamul termoizolant va avea maxim Ug = 0,7/W/mpK (conform C107/3-99, tabelul 13). SISTEME DE FERONERIE Feroneria care echipeaza tamplaria termoizolanta va respecta standardele furnizorilor si cerintele proiectantilor, inclusiv urmatoarele prevederi: - distanta dintre doua puncte de închidere va fi de maximum 70 cm; - balamalele vor fi reglabile pe trei directii (la tamplaria cu profile din PVC si cea cu geam termoizolant); - elementele de feronerie vor fi marcate cu sigla fabricantului; - feroneria se va utiliza cu respectarea stricta a categoriilor de greutate pentru care a fost conceputa; - sistemele de feronerie vor fi obligatoriu tratate galvanic sau cu protectie provizorie prin zincare, pasivare, cromare, ceruire etc., cu exceptia celor din otel, aluminiu sau fibra de sticla; - usile pentru accesul public vor fi prevazute cu amortizoare; - la usile din PVC se interzice întreruperea armaturii de otel în zona de montare a broastei; - la usile de exterior, cu exceptia celor de balcon, nu se admite utilizarea balamalelor de fereastra; - feroneria va fi silentioasa, reglabila, cu închidere în minimum 3 puncte, usor manevrabila, forta de apasare la manerul usilor fiind de 10 N; de asemenea, trebuie sa existe si posibilitatea deschiderii usii din cheie, fara apasarea manerului; Subansambluri si accesorii pentru tamplarie Ferestrele vor fi prevazute cu glafuri la exterior (conform GP 058/2000, art.3.7.2, aliniatul 11), fiind preferabila utilizarea celor din aluminiu extrudat. pagina 8 din 20

214 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti ALTE ELEMENTE UTILIZATE IMPREUNA CU TAMPLARIA PVC DISPOZITIV AUTOINCHIDERE (AMORTIZOR UNIVERSAL), PENTRU USI GRELE Caracteristici generale - amortizor universal pentru usi rezistente la foc, standard, de exterior, cu deschidere in exterior - usi cu latime maxima 1400mm (amortizor universal) sau cu latimea pana la 1600mm (amortizor universal pentru usi foarte grele) - tip ansamblu brat - standard si plat - forta de inchidere variabila din suruburile de reglaj - viteza de inchidere variabila din valvele de reglaj - viteza finala de zavorare reglabila din brat - franare deschiderie - autoreglare si reglaj din valva - Hold-open Usa Forta Latime Finisaj Descriere Kg max Amortizor universal, pentru usi grele alb, maro, Ag brat standard Amortizor cu brat standard, pentru usi alb, maro, Ag foarte grele, brat standard Instructiuni de montare si folosire pentru amortizor pagina 9 din 20

215 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti LEGENDA: 1. corpul amortizorului 2. pinion 3. bratul principal al amortizorului 4. brat secundar 5. suport pentru bratul amortizorului 6. susruburi de ajustare a vitezei 7. balama usa Pentru executarea gaurilor de prindere a amortizorului trebuie utilizat sablonul care se livreaza in cutie cu amortizorul. Sablonul se fixeaza pe usa cu ajutorul unei benzi adezive dupa care se trece la marcarea gaurilor de prindere cu un cherner. Pentru o mai buna intelegere va recomandam sa cititi instructiunile. Amortizorul poate fi prevazut cu stoper pe brat caz in care reglajul stoperului se face conform instructiunilor. Alegerea amortizorului se face in functie de greutatea usii, conform tabelului de mai jos: latime usa greutate forta 850mm 40kg 2 950mm 60kg mm 80kg mm 100kg 5 In functie de greutatea si latimea usii, se stabileste forta de inchidere, precum si pozitia de montaj, conform schitei alaturate. Ajustarea fortei de inchidere Amortizorul inchide usa cu 2 viteze diferite. pagina 10 din 20

216 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Viteza in prima sectiune poate fi controlata din surubul (1) de ajustare a vitezei iar viteza din a doua sectiune, din surubul (2) (strangere) de ajustare. Reducerea vitezei se obtine prin strangerea suruburilor iar marirea vitezei se face prin desfacerea suruburilor. Bratul secundar care este prins de tocul usii, are lungimea reglabila. Prin desurubare articulatia se lungeste, provocand o marire a arcului de cerc corespunzatoare vitezei 1 putand chiar anula sectorul corespunzator vitezei 2 trantind usa. Un reglaj corect este acela prin care usa este franata la capatul sectorului 1 urmand ca in sectorul 2 (cu o cursa 6-10 cm) usa sa fie inchisa ferm. Desfacerea suruburilor de reglaj mai mult decat este necesar, poate duce la pierderea uleiului hidraulic din interior. Montajul amortizorului se va face in interiorul cladirii cat mai ferit de intemperii 1. se fixeaza corpul amortizorului pe usa, pozitionarea lui fãcãdu-se conform sablonului A, forta dorita corelata cu greutatea usii. Se strang cele 4 suruburi. Pentru usi de lemn se folosesc holsuruburi cap cruce cu 6 X 30. Pentru usi de metal se folosesc suruburi M se fixeaza talpa bratului secundar al amortizorului pe tocul usii astfel incat gaurile sa se potriveasca cu cele de pe toc si strangeti cu 2 suruburi. Pentru usi de lemn se folosesc holsuruburi cap cruce cu 6 X 30. Pentru usi de metal se folosesc suruburi autofiletante cap cruce M 6 X 1,0 X bratul principal se prinde de corpul amortizorului. Orificiul patrat de la capatul bratului se potriveste pe axul patrat al, amortizorului, si se fixeaza prin strangerea surubului in ax. pagina 11 din 20

217 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti 4. se prind intre ele bratele amortizorului. Bratul secundar se potriveste astfel incat sa fie vertical pe tocul usii apoi prindeti-l de bratul principal cu surubul in articulatie. 5. amortizorul va fi prevazut cu un capac de plastic care mascheaza axul de pe partea opusa bratului. Cuplarea decuplarea stoperului (pentru bratul prevazut cu stoper) În anumite situatii este nevoie ca actiunea amortizorului sã fie anulatã si usa sã rãmãnã deschisã pentru o anumitã perioadã. Realizarea acestui lucru se face cu ajutorul stoperului aflat pe bratul amortizorului. Astfel, atunci cãnd se doreste blocarea usii în pozitia deschis, este suficient sã se deschidã usa mai mult respectiv pãnã în zona de actionare a dispozitivului de blocare din stoper. Pentru deblocare se impinge usa peste punctul de blocare, moment în care dispozitivul de blocare din stoper este scos din functiune, amortizorul reluindu-si functia de inchidere. Cuplarea stoperului Pentru ca stoperul sã tinã deschisã usa într-o pozitie doritã, se vor urma instructiunile referitoare la Fig. 1: - se deschide usa pãnã în pozitia doritã si se strãnge surubul A fãrã a fi fortat - prin miscãri usoare de inchidere - deschidere ale usii concomitent cu strãngerea surubului a dantura angrenajelor din articulatia cele douã brate trebuie sã coincidã - se strange surubul A - angrenajul se va unge pagina 12 din 20

218 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Decuplarea stoperului se va realiza conform instructiuni. Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare - Ramele cu geam termoizolator sau fara geam se vor transporta in pozitie verticala. Se va evita deteriorarea suprafetei ramelor. In cazul transportului de lunga distanta se recomanda utilizarea ambalajelor din carton si a distantierelor din carton. - Ramele se vor trata ca mai sus si trebuie transportate in siguranta, iar impactul trebuie evitat. - În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită mai mare de 50g, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate. - Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria/geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea. - Canalele de drenare si bavurile trebuie sa curatate pentru a evita blocajul. Materialele abrasive trebuie deasemenea indepartate de partile mobile pentru a evita zgarierea. - Ramele trebuie tinute la distanta de gudron si bitum pentru a nu se pata. Siliconul si alte materiale etansatoare in general nu au efect asupra ramelor, dar produsele pe baza de solventi se vor evita. - Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respecti - Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel. EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA Generalitati Tamplaria se va monta in golurile pregatite in cladirie noi sau in golurile existente in zidarie dupa demontarea tamplariei care va fi inlocuita. Se vor folosi instructiunile de supraveghere pentru fiecare sistem pentru a se asigura ca s-a comandat dimensiunea si modelul adecvat. Ferestrele si usile sunt finisate, iar golul trebuie sa fie finisate inainte de montare. Golul trebuie sa cuprinda pragul, si trebuie admise tolerante pentru ca fereastra sa poata fi montata. Tamplaria nu trebuie montata pana cand golul nu este finisat si nu trebuie folosit ca model pentru lucrarile de constructie. Pentru a evita zgarierea ramelor este esential sa se evite transportarea de materiale prin ferestre dupa montarea lor. pagina 13 din 20

219 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Lucrari in afara santierului Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva). Montarea garniturilor - îmbinare cap la cap cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului. Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre - Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat PVC - Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi autoperforante la 40 cm. - Sudarea profilelor PVC - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie. Tamplaria din Aluminiu: - Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat aluminiu - Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5), presand astfel capetele taiate unul de altul. Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre - Montarea garniturilor - îmbinare cap la cap cu evitarea întinderii sau lipirii. - Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv. - Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei. - Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. - Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită. - Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare Lucrari pregatitoare (in reabilitare) Demontarea tamplariei existente a) Inainte de demontarea tamplariei existente, este foarte important sa se verifice urmatoarele: - Sa se verifice structura interna si externa si in caz ca se gasesc deteriorari aceste pagina 14 din 20

220 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti trebuie raportate proiectantului inainte de inceperea lucrarilor; - Sa se verifice daca tamplaria noua nu a fost deteriorate in timpul transportului si ca sunt fabricate conform cerintelor Investitorului; - Sa se verifice daca dimensiunile noilor ferestre sunt corecte astfel incat sa se potriveasca in gol dupa demontarea tamplariei existente; b) Se demonteaza toate panouri mobile si geamul din rama c) Se taie traversele si se scot din rama principala. d) Se taie prin traversele verticale ale ramei principale fara a cauza deteriorarea structurii. e) Se indeparteaza partile orizontale ale ramei exterioare din gol f) Se curata golul si se indeparteaza masticul din structura g) Moluzul se indeparteaza. Principalele faze de realizare: Montarea Pregatirea ramei: Daca se folosesc dispozitive de prindere acestea nu trebuie atasate foarte starns de rama exterioara, incepand de la nu mai putin de 150mm de colturi si nu mai mult de 600mm in centru. Daca se monteaza prin insurubarea prin rama exterioara principala in structura, atunci geamul se demonteaza. Daca sunt necesare glafuri si s-au livrat separat de ferestre trebuie atasate acum conform instructiunilor. Daca se vor atasa cu suruburi de rama intotdeauna sa se insurubeze de dedesupt in cadru. Este important ca sistemele de fizare sa nu penetreze canalele de drenare. Daca o fereastra sau o usa este prea grea pentru a fi manipulata adecvat, se poate scoate geamul. Orice geam sau orice rama demontata se depoziteaza in siguranta la distanta de zona de lucru. Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime. - Se pune tamplaria in gol, conform recomandarilor furnizorului si se imbina temporar pentru a vedea daca este adecvata. - Se fixeaza tamplaria in gol folosind fie dispozitive de fixare, fie prin gaurire si fixare in rama exterioara, gaurile pentru suruburi nu trebuie sa fie la o distanta mai mica de 150mm de colturi si nu la mai mult de 600mm de centru. Daca este necesar sa se insurubeze prin partea inferioara a ramei exterioare, unde se poate colecta apa, apoi se aplica un etansator adecvat. Dupa fixarea in acest mod imbinarile temporale se pot desface. - Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv. - Se remonteaza orice geam care a fost demontat asigurandu-se ca sunt montate adecvat pentru a permite drenarea apei. Se remonteaza profilele de separare a ochiurilor de geam, conform instructiunilor producatorului si avand grija sa nu se deterioreze geamul. - Se remonteza panourile mobile care au fost demontate. - Se verifica functionarea adecvata a tamplariei inainte de a etansa cu mastic sau finisare. Orice defect trebuie rectificat. Finisare: Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. pagina 15 din 20

221 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită. Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termica. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul. Se termina de finisat partii exterioare a golului si se indeparteaza banda protectiva transparenta de pe suprafata ramei si de pe glaful exterior inainte ca rosturile sa fie etansate cu filer. Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare rebuie curatate. Dupa montare, ramele pentru tamplarie se vor curata cu apa calda care contine detergent. Pentru marcarile care nu se indeparteaza se poate folosi o solutii fine pe baza de apa si un mop din lana, daca este necesar un finisaj lucios. Finisarea si repararea externa a tamplarieie sunt factori importanti in lucrarile de inlocuire. Aspecte importante sunt: - Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna - Tamplaria trebuie curatata inainte de a parasi santierul. In cazul in care exista zgarieturi, se poate folosi disc de polizare si se finiseaza cu perie - Toate partile mobile, trebuie unse dupa montare Siguranta pe santier: Montarea tamplariei nu necesita proceduri speciale in ceea ce priveste siguranta pe santier. Se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie cand se folosesc unelte actionate electric si imbracaminte adecvata de protectie cand se manipuleaza geamuri. ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE Verificarea va consta din: După ce structura de bază a fost terminată: - Contractorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri verificarea la recepţia materialelor; - Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii contractorului, va indica masurile ce trebuie luate - Verificarea pe parcursul execuţiei: - Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri - Masuri de protectie impotriva deteriorarii de alte specialitati Verificarea după montaj: - se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon. - verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor; - mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni vătămarea (>8cm) pagina 16 din 20

222 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Abateri admise: Deformatia maxima: - în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500. Limite de toleranţă pe verticala la tâmplăria instalată: - Cadru ferestre: 2 mm/m - Cadru usi: 1 mm/m MASURI PRIVIND PROTECTIA MUNCII Se vor respecta Normele Generale de Protectie a Muncii prevazute in Legea 319/2006, Hotararea de Guvern 1425 din 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006, Ordinul nr. 235 din 26 iulie 1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, H.G nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, NSSM 12 - Norme pentru lucrul la inaltime, NSSM 7 - Norme de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, NSSM 27 - Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. Lista documentelor normative mentionate mai sus nu este limitativa. Se va lua in considerare intotdeauna ultima editie a actelor normative specificate mai sus, precum si alte normative specifice. Raspunderea pentru urmarirea, aplicarea si respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii revine tuturor celor care conduc, organizeaza si controleaza procesul de executie, potrivit atributiilor de serviciu pe care le au. In acest sens se va asigura: - adoptarea masurilor tehnice si organizatorice pentru intrunirea conditiilor de securitate a muncii; - realizarea instructajelor de protectie a muncii ale intregului personal de executie; - controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre intregul personal; - verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si a masurilor de protectie a muncii. Constructorul va folosi echipe de muncitori calificati pentru operatiunile prevazute cu respectarea stricta a regulilor de protectie a muncii, igiena muncii si siguranta la foc, in vigoare la data executiei. Pentru executia lucrarilor proiectate se vor utiliza numai echipamente tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii. Se vor intocmi fise de instructaj; muncitorii vor purta echipament adecvat de protectie, vesta reflectorizanta si casca de protectie; se vor folosi scule in perfecta stare de functionare (fara improvizatii). Lucratorii vor fi instruiti pentru lucrul la inaltime, luandu-se masuri de protectie pentru lucrul pe schela, conform normelor in vigoare. Masuri privind utilizarea schelelor Se interzic improvizatiile de schela. Se vor respecta cu strictete prevederile Normelor Generale de Protectia Muncii (editia 2002). Titlul V, Capitolul VII, Sectiunea 3- Utilizarea schelelor. Lucrarile se vor executa de pe schele standardizate, stabile, bine ancorate de partile rezistente ale constructiei pe toata inaltimea, prevazute cu plase de protectie pe una din laturi, cu indicatoare de avertizare vizibile. In cazul utilizarii schelelor metalice este obligatorie legarea la pamant. pagina 17 din 20

223 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Sistemul de schele de fatada utilizat de executant trebuie sa aibe agrement tehnic si sa asigure normele de siguranta si securitate impuse. De asemenea, schelele metalice vor fi insotite de o fisa intocmita de producator/furnizor, in care se vor indica calitatea si caracteristicile de folosire- lucrarile la care pot fi utilizate, sarcini admisibile, inaltimea, lungimea dupa fatada, etc. planul de montare, utilizare si demontare a schelei, trebuie sa cuprinda planuri de detaliu pentru componentele specifice schelei respective. Montarea, demontarea si modificarea substantiala a schelelor si esafodajelor se va executa sub supravegherea si conducerea sefului de santier si de catre angajati care au fost instruiti corespunzator si conform operatiilor prevazute, referitor la riscurile specifice si insistandu-se in special asupra: - intelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei respective; - securitatii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelei respective; - masurilor de prevenire a riscului de cadere a persoanelor sau obiectelor; - masurilor de securitate in cazul schimbarii conditiilor metereologice care ar putea prejudicia securitatea schelei respective; - conditii referitoare la sarcina admisibila; - oricarui alt risc pe care il pot include operatiile de montare, demontare si modificare. Schelele si esafodajele se vor da in exploatare numai dupa receptia lor tehnica, intocmindu-se un proces verbal intre persoanele desemnate de conducerea santierului. Conducatorul locului de munca si angajatii respectivi trebuie sa aiba la dispozitie planul de montare si demontare si toate instructiunile pe care acesta le poate cuprinde. Pe timp nefavorabil- ploi, ceata, vant puternic (mai mare de 6m/s), temperaturi scazute (sub +5 grade C)- lucrarile se vor intrerupe. Seful santierului sau responsabilul tehnic cu executia va stabili masuri speciale de semnalizare a lucrarilor si imprejmuire pentru protectia cailor publice de acces. Masurile de siguranta sunt descrise de catre proiectanti in documentatia tehnica, respectiv in memoriul denumit Norme de protectie si securitate a muncii. Plan de securitate si sanatate. Beneficiarii şi/sau managerii de proiect au obligaţia sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sănătate în munca pe durata realizării lucrării, în conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sănătate, document scris care cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier, elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, intocmit conform legislatiei in vigoare. Planul de securitate si sanatate intocmit de catre proiectanti, anexa la proiect, serveste ca baza pentru documentul intocmit de catre coordonatorul în materie de securitate şi sănătate, desemnat in acest sens de catre beneficiarii şi/sau managerii de proiect. pagina 18 din 20

224 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti ANEXA FISA TEHNICA caracteristici materiale cerute prin proiect TAMPLARIE METALICA USI norme specificatii tehnice rezultate descriere produs tamplarie metalica, usi rezistente la foc RF60 aspect exterior margini drepte elemente auxiliare incluse sistem prindere de structura de rezistenta a cladirii feronerie usi simple buc - balamale de uşă din doua sau trei părţi, cu fixare pe profil aplicate; - 1 buc - butuc broască cu limbă şi zăvor din oţel nichelat; - 1 buc - şild din oţel, cu buzunar din plastic pentru zăvor; - 2 buc - mâner de uşă cu arc de revenire - 2 buc - mască pentru butuc alte echipamente dispozitive autoinchidere, conform tablou tamplarie indicatii montaj conform caiet sarcini si indicatii producator utilizare material in cadrul proiectului tamplarie interioara TAMPLARIE PVC norme specificatii tehnice rezultate descriere produs tamplarie PVC cu minimum 5 camere izolare elemente auxiliare incluse sistem prindere de structura de rezistenta a cladirii culoare profil gri inchis ambele fete coeficient conductivitate termica 1,2W/ m 2 K pe sistem coeficient conductivitate termica gram termoizolant 1,2 W/ m 2 K pagina 19 din 20

225 CS09 - CAIET SARCINI LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC / METAL - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti culoare profil sticla termoizolanta feronerie usi simple indicatii montaj utilizare material in cadrul proiectului gri inchis ambele fete sticla termoizolanta / 14 / (sticla duplex cu folie PVB la exterior, strat argon 14mm, sticla duplex LowE interior cu folie PVB) buc - balamale de uşă din doua sau trei părţi, cu fixare pe profil aplicate; - 1 buc - butuc broască cu limbă şi zăvor din oţel nichelat; - 1 buc - şild din oţel, cu buzunar din plastic pentru zăvor; - 2 buc - mâner de uşă cu arc de revenire - 2 buc - mască pentru butuc conform caiet sarcini si indicatii producator tamplarie cabine control NOTA: Inainte de inceperea lucrarilor executantul va furniza mostre pentru materialele ce vor fi puse in opera. Lucrarile vor putea incepe numai dupa aprobarea mostrelor respective de catre proiectant. Se va intocmi un proces verbal semnat de catre proiectant, constructor si beneficiar. Pana la receptia finala a lucrarilor un exemplar din mostra acceptata, va ramane in posesia biroului tehnic al santierului. Intocmit arh. Juravle Catalin - Vasile pagina 20 din 20

226 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi CAIET DE SARCINI - instalaţii electrice 1. GENERALITĂŢI Caietul de sarcini se referă la: - lucrările de execuţie a instalaţiilor electrice interioare de joasă tensiune; - echipamentele şi materiale principale; - montajul şi execuţia instalaţiilor electrice pe şantier; - probe şi verificări pentru punerea în funcţiune. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice de execuţie, verificare şi recepţie a instalaţiei electrice. Are caracter de obligativitate deoarece respectă: - cerinţele de calitate în construcţii ale Legii 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare; - prevederile normativului I Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor; - prevederile normativului NTE 007/2008 pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice. Caietul de sarcini are drept scop ca, prin respectarea condiţiilor tehnice, instalaţia electrică executată, verificată şi recepţionată, să îndeplinească cerinţele de calitate cu privire la: - rezistenţă mecanica şi stabilitate; - securitate la incendiu; - igiena, sănătatea oamenilor si protectia mediului; - siguranţă si accesibilitate în exploatare; - protecţia împotriva zgomotului; - economia de energie, izolaţia termică şi hidrofugă; - utilizare sustenabila a resurselor naturale. În conformitate cu normativul I este interzisă începerea execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice de către constructor dacă până la atacarea lucrărilor beneficiarul (investitorul) nu a asigurat: - verificarea proiectului de verificatori de proiecte atestaţi ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUŢIEI SE VA CONSULTA ÎN MOD OBLIGATORIU PROIECTANTUL ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ULTIMELOR CORELĂRI ALE PROIECTULUI CU SITUAŢIA DE PE TEREN. Beneficiarul va confirma ultimele cerinţe în echiparea cu instalaţii funcţionale urmând ca proiectantul să ateste aceste solicitări, dacă răspund normelor tehnice în vigoare. 2. PREVEDERI GENERALE La executarea lucrărilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini se vor respecta prevederile normativelor şi standardelor în vigoare. - Contractantul general este obligat să asigure prin forţe proprii şi prin colaborarea cu entităţi specializate efectuarea tuturor încercărilor, verificărilor, probelor rezultate din respectarea prevederilor din prezentului caiet de sarcini si a legislatiei in vigoare. - În cazuri deosebite se pot accepta şi aproba derogări de la prevederile prezentului caiet de sarcini numai cu acordul scris al proiectantului şi beneficiarului. - Contractantul general are obligaţia să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a lucrărilor precum şi rezultatele obţinute în urmă încercărilor şi verificărilor. pagina 1 din 19

227 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - Atunci când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul are obligaţia să dispună întreruperea lucrărilor. - Contractantul general este răspunzător de pagubele produse prin aceste întreruperi şi de refacerea lucrărilor necorespunzătoare. - Contractantul general are obligaţia să aducă la cunoştinţa beneficiarului şi proiectantului orice schimbare de soluţie apărută ca urmare a modificării proiectului la apariţia unor situaţii noi, pe parcursul execuţiei. Proiectantul are obligaţia să oprească lucrările în următoarele cazuri: - Constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare (cabluri, aparataj electric altul decât cel prevăzut în documentaţii, etc.); - Abateri fată de Caietul de sarcini, PT, lucrările putându-se relua imediat ce se remediază de către constructor a abaterile constatate Beneficiarul are următoarele obligaţii: - Să anunţe proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a unor neconcordanţe între proiect şi situaţia din teren sau a lipsei unor detalii ce împiedică desfăşurarea lucrărilor; - Să oprească lucrările în situaţiile prevăzute la obiecţiile proiectantului; - Să verifice permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi caietul de sarcini. - Să nu efectueze modificări față de proiect în timpul exploatării, întreținerii sau repunerii în funcțiune fără acordul scris al proiectantului inițial al instalației electrice sau a unui expert tehnic atestat, potrivit legislației în vigoare. 3. DOCUMENTE CE SE CER EXECUTANTULUI La începerea şi pe timpul execuţiei lucrărilor de instalaţii electrice interioare si exterioare, executantul va pune la dispoziţia organelor de control şi/sau beneficiarului următoarele documente: - capacitatea şi atestatele personalului calificat pentru execuţia, testarea lucrărilor de instalaţii electrice; - lista cu dotările tehnice pentru executarea lucrărilor, testarea lucrărilor executate; - certificate de calitate pentru materiale şi buletine de încercări şi analize, daca este cazul; - specificaţiile tehnice ale aparatelor şi echipamentelor electrice utilizate; - procese verbale pentru lucrări ascunse (coloane şi racorduri exterioare, prize de protecţie împotriva electrocutărilor şi trăsnetului, etc.); La terminarea lucrărilor executantul va preda beneficiarului: - proiectul de execuţie, cu modificările intervenite în cursul execuţiei, necesar pentru întocmirea de către acesta a cărţii tehnice a construcţiei; - buletinele de încercare şi verificare a instalaţiilor şi în special a celor de protecţie împotriva electrocutărilor şi trăsnetului, inclusiv a circuitelor; - observaţii şi constatări pe parcursul lucrărilor de execuţie, care pot constitui repere în activitatea de exploatare a beneficiarului; - documentaţiile tehnice (planuri, scheme, specificaţii, etc. ale aparatelor, echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv instrucţiunile de montaj şi utilizare, care au fost primite de furnizorii acestora; - certificate de garanţie ale materialelor şi echipamentelor introduse în instalaţiile executate. pagina 2 din 19

228 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 4. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE Condiţii generale comune pentru materiale şi echipamente Toate materialele şi echipamentele utilizate trebuie să fie agrementate tehnic conform Legii 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare. Toate materialele şi echipamentele trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice ale producătorului (intern sau extern). Ele vor fi însoţite de: - certificatul de calitate al producătorului; - cartea sau fişa tehnică care trebuie să conţină caracteristicile tehnice, durata de viaţă în exploatare, desenul de ansamblu cu cotele de gabarit şi de montaj, schema electrică, instrucţiuni de montare, verificare, întreţinere şi exploatare; - certificatul de garanţie; - certificatul de atestare a performanţelor (agrementare tehnică) pentru materialele şi aparatele utilizate. Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (plăci, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie să fie incombustibile, clasa CA1 (C0). La alegerea materialelor şi echipamentelor electrice se va ţine seama de: - parametrii de funcţionare: - tensiune: tensiunile nominale ale materialelor şi echipamentelor, respectiv nivelul lor de izolaţie trebuie să corespundă tensiunii maxime din instalaţia respectivă; - curent: materialele şi echipamentele se vor alege în funcţie de natura curentului (alternativ sau continuu) şi de valoarea maximă admisibiliă a intensităţii acestuia care poate apărea în regim anormal de funcţionare; - alte caracterisitici: frecvența, puterea, factorul de putere, curentul de scurtcircuit, etc., vor fi în conformitate cu indicaţiile producătorilor; - categoria în care se încadrează încăperile din punct de vedere al: - mediului conform normativului I7-2011; - pericolului de incendiu conform normativului P118-99; - pericolului de electrocutare; - destinaţia construcţiei şi condiţiile specifice de utilizare şi montare conform I7-2011; - caracterul specific instalaţiei electrice - conform normativului I Furnizorii produselor îşi vor asuma toată responsabilitatea pentru respectarea caracteristicilor tehnice şi funcţionale pentru acestea, pentru execuţia acestora în regim de asigurare a calităţii şi pentru documentaţia tehnică livrată odată cu produsul. Caracteristicile materialelor şi echipamentelor electrice montate, trebuie să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor echipamente electrice sau să afecteze buna funcţionare a rețelei de alimentare. Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie împotriva şocurilor electrice în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate. Toate produsele/echipamentele/elementele componente care fac obiectul proiectului vor fi agrementate în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare Condiţii de amplasare şi execuţie Cablurile electrice tip CYAbY cu conductori din cupru, sunt cabluri armate cu manta şi izolatie din PVC, iar cele tip CYY-F sunt cabluri cu manta si izolatie din PVC. pagina 3 din 19

229 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lucrările se vor executa conform NTE 007/08/00, SR 8591:1997 şi fişelor tehnologice enumerate în prezentul caiet de sarcini cu mentionarea următoarelor aspecte: - Săpătura pentru pozarea cablurilor se execută manual sau mecanizat; - Cutiile terminale şi manşoanele tehnice să asigure protecţia împotriva pătrunderii umezelei şi a altor substante cu acţiune nocivă din exterior; - Manşoanele de legatură trebuie să asigure: - Continuitatea electrică a mantalei; - Continuitatea electrică a benzilor de armare şi a ecranelor metalice; - Nivelul de izolatie; - Protectia mecanică similară cu acea a cablului; Se recomandă ca numărul de manşoane pe 1 km de linie nouă să fie de maxim 4 bucăţi. - În subsoluri şi încăperi tehnologice nu se vor realiza mansoane; - Cablurile pozate în pământ se vor marca pe traseu din 10m în 10m; - Manşonul de legătură sau derivaţie precum şi cutiile terminale vor fi prevăzute cu etichete de identificare; - Razele minime de curbură sunt cele indicate de furnizorul cablului sau în lipsa acestora în conformitate cu NTE 007/08/00; Amplasarea în localitate a reţelelor electrice, în săpătură se execută conform STAS 8591/1-91 referitor la trasee, distanţe minime, traversări, încrucişări. Distanţele faţă de instalaţiile edilitare în conformitate cu NTE 007/08/00 sunt: În plan orizontal: - 0,5m faţă de apă şi canal; - 1,5m faţă de termoficare; - 1m faţă de fluide combustibile; - 1m faţă de gaze; iar pentru cablurile montate în tuburi 1,5m până la 3m funcţie de presiunea gazului. În plan vertical: 0,5 m faţă de toate instalaţiile. La proiectarea şi execuţia instalaţiei electrice de utilizare se ţine cont de următoarele: - Alegerea materialelor (conducte, tuburi, cabluri) şi a sistemului de montare se va face ţinându-se seama de categoriile în care se încadrează încăperea sau zona respectivă din punct de vedere al caracteristicilor mediului, a pericolului de electrocutare sau a pericolului de incendiu; - În cazul în care un loc sau o zonă dintr-o clădire pot fi încadrate în mai multe categorii, se vor respecta prevederile pentru categoria cu acoperire globală a condiţiilor; - Se vor evita zonele în care este periclitată integritatea instalaţiilor; - Se va asigura posibilitatea unui acces uşor la instalaţia electrică; - Se vor alege traseele cele mai scurte; - Se interzice spargerea de şanţuri, de goluri în elementele de beton în care acestea nu au fost prevăzute la proiectarea construcţiei în vederea amplasării instalaţiei electrice. - Se interzice traversarea coşurilor şi canalelor de fum cu conducte, cabluri şi bare electrice, tuburi de protecţie sau cu alte elemente ale instalaţiilor electrice; pagina 4 din 19

230 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare (cu excepția instalațiilor aferente instalațiilor de ventilație executate din materiale fără degajare de fum și gaze toxice); - Se interzice instalarea conductelor electrice în tuburi sau ţevi pozate în pământ; - Nu se admite amplasarea instalaţiei electrice sub conductele sau utilajele pe care poate să apară condens (cu excepţia celor în execuţie închisă grad minim de protecţie IP33 realizate din materiale rezistente la condiţiile respective). - Distanţele minime obligatorii Distanţe minime Instalaţia electrică realizată cu conductoare trase prin tuburi de protecţie se va amplasa faţă de alte instalaţii respectându-se distanţele minime prevăzute în tabelul 3.1 din normativul I Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice se va amplasa faţă de alte instalaţii respectându-se distanţele minime prevăzute în normativul NTE 007/08/00. Instalaţia electrică, (în tub sau cablu), dacă se realizează pe trasee comune cu alte instalaţii, se va monta astfel: - la 5cm deasupra instalaţiilor de apă şi canalizare (3 cm la intersecţii); - la 10 cm deasupra conductelor cu gaze petrolifere lichefiate (5 cm la intersecţii) la 25 cm deasupra instalaţiilor de telecomunicaţii la 100 cm sub instalaţia de gaze naturale şi sub instalaţia de energie termică cu temperatura de peste +40 C (50 cm la intersecţii). Pe porţiunile de traseu unde nu pot fi respectate distanţele minime, se iau măsuri constructive de protecţie prin separări, izolaţii termice, ţevi metalice ce vor depăşi cu cel puţin 50 cm de o parte şi de alta porţiunea de traseu protejată. Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice rezistente la foc (conform NTE 007) cu tuburi metalice sau materiale electroizolante greu combustibile de clasă C1 (CA2a) şi C2 (CA2b), cu aparate şi echipamente electrice cu grad de protecţie minim IP 54, poate fi montată în contact direct cu materialele combustibile. Instalaţia electrică realizată cu cabluri electrice fără întârziere la propagarea flăcării, cu tuburi din material plastic şi echipamentele care au grad de protecţie inferior lui IP 54, poate fi montată pe materialele combustibile, dacă între acestea se interpun materiale incombustibile sau elemente de distanţare şi anume: - straturi de tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosime de minim 0,5 cm şi cu o lăţime care depăşeşte cel puţin 3 cm pe toate laturile, elementul de instalaţie electrică; - elemente de susţinere din materiale incombustibile (ex. console metalice) care distanţează elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm faţă de elementele combustibile. Aceste măsuri se vor aplica atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată a elementelor de instalaţie electrică. La montarea aparentă a cablurilor electrice, se vor respecta distanţele maxime de rezemare şi fixare conform normativului NTE 007/08/00 şi anume: - pentru cabluri electrice nearmate: - 50 cm pentru montaj orizontal; cm pentru montaj vertical; - pentru cabluri electrice armate: - 80 cm pentru montaj orizontal; cm pentru montaj vertical. pagina 5 din 19

231 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Pe traseele verticale se recomandă o distanță de 30 cm între circuitele de putere (forță) și cele pentru semnalizări neecranate. Pe traseele orizontale se recomandă o distanță de minimum 5 cm între circuitele de putere (forță) și cele pentru semnalizări neecranate. Pentru a evita perturbaţiile cauzate de aparate care produc câmpuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lămpile fluorescente) se recomandă o distanţă de minim 30 cm între aceste aparate şi traseul circuitelor pentru semnalizări. Intersectarea circuitelor de putere (forță) cu cele pentru semnalizări se recomandă să se facă la un unghi de 90. Traseele orizontale ale instalaţiei electrice realizată cu conductoare protejate în tuburi de protecţie, se vor monta la 0,3 m de la plafon Tehnologia de execuţie a lucrărilor Instructiunile tehnice privind execuţia instalaţiilor electrice cuprinde 2 categorii: Categoria I lucrări pregătitoare Instalațiile electrice se execută de către unități atestate. Înainte de începerea lucrărilor executantul trebuie să parcurgă următoarele etape: - Verificarea documentatiei tehnice; - Verificarea calităţii materialelor aprovizionate (buletine de încercări, certificat de garanţie şi declaraţii de conformitate); Înainte de montaj se va verifica: - Continuitatea electrică a conductoarelor/cablurilor; - Verificarea calităţii tuburilor; - Verificarea aparatajului electric. Materialele gasite cu defecţiuni vor fi înlăturate şi izolate astfel încât să nu fie posibilă utilizarea neintenţionată a acestora. Categoria a II-a executarea lucrărilor Ordinea de executare a lucrărilor va fi următoarea: Instalaţii interioare - fixarea poziţiei tablourilor electrice; - trasarea circuitelor; - montarea tuburilor de protecţie şi a dozelor de tragere şi derivaţie; - montarea dozelor de aparate; - montarea conductelor electrice (conductoare şi/sau cabluri); - trasarea instalaţiei interioare de protecţie împotriva electrocutărilor; - fixarea corpurilor de iluminat pe poziţia finală; - montarea aparatelor locale (întrerupătoare, prize, etc.); - racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite; - montarea tablourilor electrice pe amplasament; - racordarea circuitelor electrice la tablouri cu verificarea fazelor; - racordarea restului receptoarelor cu verificarea fazelor; - verificarea continuităţii circuitelor şi rezistenţei de izolaţie; - punerea parţială şi eşalonat sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de probe fără sarcină; - efectuarea de probe şi măsurători la instalaţiile de legare la pământ şi a continuităţii electrice a ansamblului instalaţiei, până la piesele de separaţie amplasate în exteriorul clădirii; - efectuarea de probe în sarcina, pentru fiecare circuit în parte, progresiv, până la încărcarea maximă a circuitelor şi tablourilor. pagina 6 din 19

232 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lucrări finale - punerea sub tensiune şi predarea lucrărilor către beneficiar Trasarea circuitelor Se vor marca pe ziduri şi planşee traseele circuitelor electrice şi poziţionarea aparatajului (tuburi, întrerupătoare, prize, doze, corpuri de iluminat) conform planşelor. Se marchează de asemenea poziţiile unde se vor executa străpungerile în ziduri şi se va verifica dacă au fost lăsate goluri în elementele de structură ale construcţiei Pozarea tuburilor şi dozelor Tuburile se vor monta îngropat în tencuiala pereţilor începând de la tavan spre pardoseală. Se interzice montarea îngropată în beton a tuburilor defecte (fisuri, crăpături, pereţi subţiri). Tuburile metalice se vor monta pe trasee orizontale sau verticale (se admit trasee oblice în cazul celor pozate îngropat în planşee). Tuburile montate sub pardoseală trebuie protejate împotriva pericolului de deteriorare mecanică prin acoperire cu un strat de mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm. Tuburile se vor fixa cu copci de ipsos la o distanţă de 0,9 1,1m şi la 10 cm de la capetele tuburilor şi curbelor faţă de dozele de aparat şi derivaţie. Nu se admite instalarea tuburilor şi ţevilor în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie obişnuită, pe suprafaţa coşurilor şi a panourilor radiante sau pe alte suprafeţe similare, în spatele sobelor sau al corpurilor de încălzire. Se interzice îmbinarea tuburilor la treceri prin elemente de construcţie. Curbarea tuburilor se execută cu raza interioară egală cu minim de 5-6 ori din diametrul exterior al tubului la montaj aparent şi egală cu minimum de 10 ori diametrul exterior al tubului la montaj îngropat. După montarea tuburilor se vor lăsa în acestea sârme de tragere pentru tragerea conductelor electrice. Doze Legături sau derivaţii la conductele electrice montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau cutii de derivaţii. Dozele şi cutiile de derivaţie se instalează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale elementelor de construcţii. Dozele iluminatului normal trebuie să fie distincte de cele ale iluminatului de siguranţă. Doze de tragere a conductelor electrice în tuburi, se prevăd pe trasee drepte, la distanţă de maxim 25 m şi pe traseele cu cel mult 3 curbe, la distanţe de cel mult 15 m. Dozele de derivaţie instalate sub tencuială sau îngropate în beton se montează în aşa fel încât capacul lor să se găsească la nivelul suprafeţei finite a elementului de construcţie respectiv. Ramificarea din traseul principal al unui tub se va face prevăzându-se o doză în punctul de ramificaţie. Se interzice montarea dozelor în încăperi pentru băi, duşuri şi grupuri sanitare în volumule 0, 1 şi 2. Accesoriile plintelor, inclusiv capacele dozelor, cu excepţia elementelor de adaptare pentru aparate, se montează după tragerea sau pozarea conductelor electrice şi verificare circuitelor Montarea conductelor electrice şi a cablurilor Conductoarele electrice se instalează în tuburi de protecţie cu diametre ales corespunzător tipului secţiunii şi numărului de conductoare. Tragerea conductoarelor electrice în tuburi de protecţie se va executa după montarea tuburilor şi după uscarea tencuielii, dacă acestea au fost montate îngropat. pagina 7 din 19

233 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Montarea conductelor electrice în tuburi se va face folosindu-se sârmele de tragere lăsate în tuburi la capătul cărora se ataşează mănunchiul conductei electrice. Tragerea se va face cu atenţie evitându-se mişcările bruşte pentru a nu afecta integritatea precum şi răsucirea acestora. În doze se va lăsa lungimea necesară executării legăturilor electrice care se execută astfel încât să se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenţa de trecere comparabilă cu rezistenţa ohmică a conductoarelor îmbinate, sigure în timp şi uşor de verificat. Conductoarele electrice se marchează prin culori pentru identificarea funcţiunii pe care o îndeplinesc în circuitul respectiv. Identificarea conductoarelor de protecție și neutru: - conductor de protecție (PE); marcarea se face prin culori verde/galben și această combinație nu trebuie folosită pentru nici o altă utilizare; - conductor (PEN) care asigură simultan funcția de protecție și de conductor neutru; marcarea se face prin culori verde/galben pe toată lungimea și suplimentar marcare cu culoarea bleu la fiecare extremitate; - conductor neutru (N) sau de punct median; marcarea cu culoarea bleu se face pe toată lungimea. Identificarea conductoarelor de fază din cablurile multiconductoare: - culorile recomandate sunt maro, negru, gri. Se mai admit și alte culori: roșu, galben, albastru, portocaliu, violet, alb, roz, turcuoaz; - din motive de securitate se recomandă să nu se utilizeze culoarea verde sau galben dacă există confuzia cu combinația bicoloră verde/galben; - identificarea prin numere se utilizează pentru cabluri care au mai multe de 5 conductoare; - conductorul de protecție trebuie identificat și prin combinația bicoloră verde/galben la fiecare extremitate; conductorul neutru trebuie identificat prin culoarea bleu la fiecare extremitate. Trebuie menținută aceeași culoare de marcare pentru conductoarele electrice ce aparțin aceleiași faze, cel puțin pentru toate circuitele electrice ale aceluiași tablou de distribuție. Pozarea cablurilor electrice pe construcţiile metalice se va face numai după ce acestea sunt montate şi vopsite anticoroziv şi sunt legate la instalaţia de legare la pământ. Amplasarea cablurilor se va face astfel încât să fie posibilă intervenţia pentru întreţinere şi verificare. Caracteristicile principale ale cablurilor electrice care urmează a fi respectate la instalare: - tensiunea de lucru: 1000V; - temperatura de lucru: -15 o C o C; - flexibilitate tolerabilă (raza de curbura 10D); - rezistenţă la umiditate; - rezistenţă la şocurile mecanice; - rezistenţă la agenţi chimici; - cu întârziere la propagarea flăcării. Legăturile sau derivațiile la conductoarele montate în tuburi trebuie să se facă în doze sau cutii de derivații. Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor. Se interzice supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune. Se interzice executarea legăturilor electrice numai prin simplă răsucire. pagina 8 din 19

234 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Se interzice executarea legăturilor electrice între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de protecţie, plintelor, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin elemente de construcţie Montarea aparatelor de comutaţie pentru instalaţii electrice de lumină şi prize Întrerupătoarele și butoanele pe circuitele pentru iluminat trebuie montate numai pe conductoarele de fază. Întrerupătoarele, comutatoarele și butoanele se vor monta la o înălţime cuprinsă între 0,6 1,5 m măsurată de la axa aparatului până la nivelul pardoselei finite. Prizele cu tensiunea de 230 Vc.a. vor fi prevăzute cu contact de protecţie. Prizele dintr-o instalaţie electrică, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie să fie distincte ca formă sau culoare şi se marchează distinct în mod vizibil. Se va inscripţiona pe perete tensiunea de lucru sau destinaţia prizei (de exemplu: 230V c.a., 400V c.a. sau calculator). Prizele vor fi montate pe pereți la următoarele înălțimi măsurate de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite: - peste 0,1 m în alte încăperi decât grupuri sanitare, dușuri, băi, spălătorii și bucătării, indiferent de natura pardoselii. În cazul instalării prizelor în pardoseli sau pe pardoseli trebuie să se folosească fie prize în execuție specială, omologate pentru acest scop, fie prize în execuție normală, protejate în cutii special care asigură gradul de protecție (la pătrunderea corpurilor solide, a apei și la șocurile mecanice conform recomandărilor din SR EN 60529) necesar în scopul respectiv. Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în locuri în care ar putea fi expuse direct la apă, ulei, substanţe corozive, căldură, aburi sau şocuri mecanice, dacă această amplasare poate fi evitată prin montare la distanţă Montarea corpurilor de iluminat Alegerea corpurilor de iluminat şi a surselor de lumină se face în funcţie de: - influenţele externe (anexa 5.2 din I7-2011), - destinaţiile încăperilor şi a construcţiei; - cerinţele luminotehnice; - măsurile de protecţie împotriva şocurilor electrice; - regimul de funcţionare; - criterii economice. Corpurile de iluminat se vor monta aparent cu ajutorul holdşuruburilor şi a diblurilor din PVC. Acestea vor avea grad de protecţie de minim IP 201 în funcţie de destinaţia încăperii. Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranţă care fac parte din iluminatul normal, trebuie marcate (etichetate) sau vor fi echipate cu lămpi de altă culoare pentru a se deosebi de lămpile iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat şi cu sursă proprie de alimentare încorporată. Circuitul iluminatului de siguranţă se dispune pe trasee diferite de cele ale iluminatului normal sau la distanţe de cel puţin 10 cm faţă de traseele acestora. Pentru iluminatul de siguranţă pentru evacuare, marcarea ieşilor din încăperi, a traseului şi a ieşilor căilor de evacuare trebuie folosite corpuri de iluminat tip "indicator luminos" (STAS 297). Ele se amplasează astfel încât să indice traseul de urmat în caz de pericol. Secţiunile vor fi în conformitate cu prevederile proiectului, cu respectarea condiţiilor de verificare la căderea de tensiune şi încărcarea termică. (pentru iluminat secţiunea minimă va fi de 1,5 mm² iar pentru prize 2,5 mm²). pagina 9 din 19

235 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Conductorul NEUTRU, va avea aceiaşi secţiune cu cel de fază, în circuitele monofazate şi în circuitele trifazate cu secţiuni ale celor de fază până la 16 mm² cupru şi 25 mm² aluminiu. Conductorul de fază se leagă în dulia lămpii la borna din interior, conductorul neutru (N) la borna conectată la partea filetată a duliei iar conductorul de protecție (PE) la borna marcată pentru acesta. Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolţuri, dibluri etc,) se aleg astfel încât să poată suporta fără deformări o greutate egală cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai puţin de 10 kg. Se interzice montarea corpurilor de iluminat pe materiale combustibile, dacă nu sunt agrementate pentru aceasta. Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct, prin conductoarele de alimentare. Capacitatea bateriilor pentru alimentarea iluminatului de securitate se stabileşte astfel încât acestea să asigure funcţionarea continuă a tuturor lămpilor timp de cel puţin 3 ore Montarea tablourilor electrice Tablourile de distribuție prefabricate se execută și verifică conform recomandărilor din standardul pe părți SR EN și a standardului SR EN Tablourile electrice prevăzute in cadrul documentaţiei vor îndeplini următoarele condiţiile minimale generale de exigenţă: - tensiunea nominală 1 kv; - protecţie climatică N; - gradul de protecție tablou în carcasă: minim IP2X; tablou destinat utilizării în exterior care nu au o protecție suplimentară a doua cifră caracteristică va fi minim 3; - montaj aparent sau încastrat, conform specificaţiei din proiect; - acces frontal. La amplasarea tablourilor electrice este necesar să se țină seama de recomandările din reglementările tehnice specifice și anume: - condițiile de influențe externe; - să nu împiedice circulația pe coridoare în special la cele utilizate pentru evacuare în caz de incendiu; - să permită exploatarea, întreținerea și verificarea. Tablourile vor fi realizate în construcţii închise (tip cutie metalică) şi realizate din materiale incombustibile şi nehigroscopice, în conformitate cu prevederile standardului SR EN numai de către firme atestate. Se interzice amplasarea tablourilor de distribuție în poduri și în subsoluri de cabluri, cu excepția cazurilor prevăzute în normativul NTE 007/08/00. Nu se amplasează tablouri de distribuție care conțin aparate de măsurare în încăperi cu temperaturi sub 0 C și peste +40 C, sau în alte condiții decât în acelea permise de producătorul aparatelor respective. În cazul în care nu pot fi respectate prevederilor de mai sus, producătorul tabloului trebuie să ia măsuri pentru a asigura funcționarea corectă a aparatelor de măsurare (de exemplu, realizarea unei încălziri locale, ventilație naturală sau forțată) sau utilizatorul trebuie să asigure climatizarea încăperii. Se interzice utilizarea în tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile clasa CA2a CA2d (C1 C4). Se interzice instalarea în tablourile de distribuție a aparatelor cu dielectrici combustibili (de exemplu ulei). pagina 10 din 19

236 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Tablourile de distribuție trebuie amplasate la distanță de cel puțin 3 cm față de elementele din materiale combustibile. Fac excepție tablourile în carcasă metalică cu grad de protecție IP54 care pot fi montate direct pe elemente din materiale combustibile. Construcţia tablourilor va permite racordarea cablurilor şi tuburilor de protecţie în zonele de acces (panoul superior şi/sau inferior), prin asigurarea de presetupe corespunzătoare şi spaţiu suficient în interior pentru desfăşurarea conductoarelor. Conductoarele interioare nu trebuie să fie supuse la solicitări în exploatare (deschidere uşi acces, desfacere panouri protecţie). Tablourile electrice trebuie să fie astfel construite încât sa respecte schema electrică şi gradul de protecţie al instalaţiei. Tablourile vor fi prevăzute cu uşă frontală, asigurată cu sistem special de încuiere, care să permită numai accesul personalului specializat. Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru. Borna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie să fie montată lângă bornele fazelor asociate ale circuitului respectiv şi marcată prin semnul de protecţie. Tablourile electrice vor fi prevăzute cu întrerupătoare generale a căror poziţie de conectare - deconectare va fi vizibilă. Echipamentul electric introdus în tablouri trebuie să fie de tipul cu legături faţă. În interiorul tabloului, aparatele cu funcţiuni sau tensiuni diferite, se vor grupa vizibil şi marca în consecinţă. Aparatele, conectorii şi conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel instalate şi etichetate încât să fie uşor accesibile şi de identificat, pentru manevre, verificări şi intervenţii. Tablourile electrice vor fi însoţite în mod obligatoriu de: - dispozitive auxiliare de manevră; - elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transportă separat, pentru a fi montate la faţa locului; - piese de rezervă a căror frecvenţă de înlocuire reclamă acest lucru; - date tehnice despre aparatajul de măsură, comandă şi automatizare din componenţa tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora; - cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare şi desfăşurate, buletinele de încercare, certificatele de calitate şi elementele de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricaţiei, etc.). Tablourile electrice se vor monta într-o ghenă zidită/aparent astfel încât înălţimea laturii de sus a tablourilor faţă de pardoseala finită să nu depăşească 2,3 m şi lateral minim 1,4 m de orice conductă metalică. Fac excepţie tablourile din locuinţele pentru care se admite o înălţime de cel mult 2,5 m. Tablourile de distribuţie trebuie montate vertical şi fixate sigur pentru evitarea vibraţiilor. Carcasele tablourilor electrice şi elementele lor de susţinere se protejează împotriva coroziunii şi se vor racorda în mod obligatoriu la priza de pământ. Nulul de protecţie se vor lega la priza de pământ respectiv centura de împământare printr-o piesă de separare şi cu platbandă OL-Zn 25x4 mm. Aparatele de protecţie, de comandă, de separare, elementele de conectare etc., cât şi circuitele de intrare şi de ieşire din tablourile de distribuţie, se etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de identificat pentru manevre, reparaţii şi verificări. Pe etichetele siguranţelor fuzibile se menţionează şi curenţii nominali ai acestora. Tablourile destinate instalării în locuri accesibile persoanelor obișnuite în timpul utilizăriilor trebuie să respecte și recomandările din standardul SR EN A1 + A2 și anume: pagina 11 din 19

237 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - tablourile de distribuție, conform standardului SR EN A1+A2 sunt destinate utilizării la tensiune alternativă, la o tensiune nominală fază/pământ care să nu depășească 300 V; - circuitele de ieșire cuprind dispozitivele de protecție la scurtcircuit, fiecare având un curent nominal care să nu depășească 125 A cu un curent total la intrare care să nu depășească 250 A: a) gradul de protecție al tabloului în carcasă trebuie să fie de cel puțin IP2X, după montare conform instrucțiunilor producătorului; b) tablourile cu protecție prin izolare totală (clasa II), trebuie să asigure cel puțin gradul de protecție IP3X; c) carcasa trebuie să țină la impact 0,75 J; d) fuzibilele pentru circuitele de ieșire trebuie să fie conform prescripțiilor din standardul SR EN 60269; e) părțile debroșabile nu sunt permise în tablouri destinate a fi instalate în locuri în care persoane obișnuite (neautorizate) au acces pe timpul utilizării acestora Instalaţia de legare la pământ Instalaţia de legare la pământ este compusă din: - priza de pământ exterioară (artificială); - conductoarele principale de legare la pământ; - conductoarele de ramificaţie. Priza artificială va fi constituită din platbandă OL-Zn 40x4 mm montată în pământ și electrozi verticali din OL-Zn cu l=3m. Conductoarele de ramificaţie de la priza exterioară la echipamente sau alte părţi metalice ce pot fi puse accidental sub tensiune prin defect de izolaţie se va face cu conductoare din platbandă OL-Zn 25x4 mm sau conductor de cupru cu secţiunea de minim 16 mm² Protecţia instalaţiilor electrice Se vor monta dispozitive de protecţie cu caracteristicile tehnice prevăzute în proiect. Utilizarea altor dispozitive de protecţie decât cele prevăzute în proiect, se va face numai cu avizul proiectantului. Se vor realiza legături de echipotenţializare ce vor prelua masele metalice (conducte de apă, canalizare, încălzire, etc) la bara principala de egalizare a potenţialelor (BPPE). De la BPPE se va asigura legătura la priza de pământ, cu valoarea Rp< 1ohmi. Toate legaturile la BPPE se fac demontabile cu o scula Protecţia împotriva şocurilor electrice La execuţia instalaţiilor electrice interioare se vor aplica măsuri pentru protecţia utilizatorilor (persoane şi animale) împotriva şocurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte. Toate materialele şi echipamentele electrice, vor avea asigurată protecţia împotriva atingerii directe a părţilor active. Protecţia împotriva atingerii directe (protecția de bază) se realizează prin una din următoarele măsuri: - izolația de bază a părţilor active (protecţie completă); - prevederea de bariere sau carcase în interiorul cărora să se găsească părţile active (protecţie completă); - instalarea unor obstacole care să împiedice atingerile întâmplătoare cu părţile active (protecţie parţială); - instalarea părţilor active în afara zonei de accesibilitate (protecţie parţială). pagina 12 din 19

238 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Toate masele instalaţiei electrice interioare trebuie să fie prevăzute cu cel puţin o măsură de protecţie împotriva atingerilor indirecte. Protecţia împotriva atingerilor indirecte (protecția la defect) se poate realiza prin măsuri de protecţie "fară întreruperea alimentării" şi se poate face cu următoarele mijloace:- folosirea materialelor şi echipamentelor de clasă II, conform SR CEI-60536; - izolarea amplasamentelor, conform SR CEI ; - separarea de protecţie; - executarea legăturilor de echipotenţializare, nelegate de pământ; - legarea la pământ a carcaselor care accidental pot fi puse sub tensiune. Protecţia contra atingerilor indirecte se realizează şi cu măsuri de protecţie prin "întreruperea automată a alimentării" şi cu dispozitive de protecţie alese în coordonare cu schemele de legare le pământ Protecţia mecanică si etanşări Protecţia mecanică Cablurile electrice şi conductoarele montate în tuburi aparente, (din PVC), se vor proteja cu ţevi din oţel, profile din oţel laminat, jgheaburi metalice, în următoarele locuri: - în interiorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la pardoseală; - în exteriorul construcţiei, pe înălţimea de minim 1,5 m de la sol şi până la 0,3 sub nivelul solului. Etanşări La trecerea prin elementele de construcţie, cablurile electrice se vor proteja în tuburi din PVC sau în ţevi metalice, după care sa va etanşa atât spaţiul între elementele dintre construcţie şi tub, respectiv ţeava, cu ipsos şi ciment, cât şi spaţiul între tub, respectiv ţeava şi cablu. La utilajele şi aparatele unde există presetupe de etanşare se va corela diametrul acestora cu diametrul cablului de alimentare. 5. CONDIŢII DE LIVRARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Transportul şi depozitarea materialelor se va efectua în condiţii care sa asigure integritatea şi funcţionalitatea lor, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a pătrunde apa în ambalaje. Echipamentele şi tablourile electrice trebuie sa fie prevăzute cu o plăcuţă indicatoare pe care se marchează vizibil cel puţin următoarele date: - marca de fabrica a întreprinderii producătoare; - modul de identificare al tabloului (tip, denumire); - seria şi data fabricaţiei; - tensiunea, frecvenţa, curentul nominal; Ambalarea se face individual în folie de polietilenă. Ambalajele trebuie să fie prevăzute cu etichete care să conţină următoarele date: - marca de fabrica a întreprinderii furnizoare; - date de identificare (tip, denumire); - semnul avertizor pentru produse fragile. Manipularea se face cu grijă, evitându-se loviturile şi zdruncinăturile. Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face în locuri lipsite de agenţi corozivi, respectând instrucţiunile de utilizare. Astfel depozitarea se va face în încăperi cu atmosferă neutră, la o temperatură cuprinsă între 0 şi +40 o C şi umiditate relativă a aerului de max. 80% la +20 C. pagina 13 din 19

239 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, închişi la exterior, cu lungimea pe cât posibil apropiate celor necesare la instalare. La transport şi manipulare se va evita deteriorarea cablurilor pe tamburi. 6. VERIFICAREA INSTALAŢIEI ELECTRICE Instalațiile electrice și de paratrăsnet trebuie să fie supuse în timpul execuției și înainte de punerea în funcțiune verificărilor inițiale și apoi verificărilor periodice. La verificări se va ține seama de prevederile din SR HD și a reglementărilor specifice referitoare la încercări, măsurători, verificarea calității lucrărilor de instalații electrice pentru a se stabili dacă componentele instalațiilor sunt în stare de utilizare. 6.1 Domeniul de aplicare Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au executat lucrările principale de organizare şi exploatare şi anume: - încadrarea cu personal tehnic corespunzător, instruit asupra atribuţiilor ce-i revin şi dotat cu echipamentul şi aparatura necesară exploatării; - întocmirea şi distribuirea sau afişarea instrucţiunilor de exploatare la locurile de muncă în care complexitatea operaţiilor de executat le pretind; - asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor (schemele electrice de principiu şi de montaj, jurnalele de cabluri) care să conţină realitatea execuţiei; - asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj corespunzător specificului şi importanţei instalaţiilor respective. Punerea în funcţiune şi darea in exploatare a instalaţiilor se face în conformitate cu precizările din regulamentul de exploatare tehnică a instalaţiilor electrice din întreprinderi industriale si similare. Verificarea instalaţiei electrice se va efectua de către o persoană calificată, competentă în verificări. Sunt următoarele tipuri de verificări: - verificare inițială; - verificare periodică. Înainte de începerea fiecărei probe se vor verifica condiţiile tehnice şi organizatorice, astfel încât să fie exclusă posibilitatea defectării instalaţiilor sau accidentării personalului de deservire. 6.2 Verificare inițială Verificarea inițială se face prin inspecție și încercare Verificare prin inspecție Inspecția trebuie să preceadă încercarea și trebuie efectuate înainte de a pune instalația sub tensiune. Inspecția trebuie să confirme că echipamentul electric montat este: - în conformitate cu prescripțiile de securitate ale standardelor de echipament corespunzătoare; - ales și montat în mod corect conform normativelor și instrucțiunilor fabricantului; - fără deteriorări vizibile astfel încât să afecteze siguranța. Inspecția trebuie să stabilească dacă instalațiile electrice corespund proiectului și notelor de șantier emise pe durata execuției și să includă următoarele verificări: - măsurile de protecție împotriva șocurilor electrice prin atingere directă; - prezența barierelor pentru oprirea focului și alte măsuri împotriva focului precum și măsuri împotriva efectelor termice; pagina 14 din 19

240 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - alegerea conductoarelor pentru intensitatea admisibilă a curentului și căderea de tensiune; - alegerea și reglarea dispozitivelor de protecție și de supraveghere; - prezența și amplasarea corectă a dispozitivelor corespunzătoare de separare și de comutare; - alegerea echipamentului și a măsurilor de protecție corespunzătoare pentru influențele externe; - identificarea corectă a conductoarelor de protecție și a conductoarelor neutre; - întreruptoarele de pe circuitele de iluminat trebuie să fie montate pe conductoarele de fază; - existența schemelor, inscripțiilor de avertizare sau a altor informații similare; - identificarea circuitelor, a dispozitivelor de protecție la supracurenți, întreruptoare, borne, doze, tablouri electrice, etc. - conectarea corespunzătoare a conductoarelor (în doze, tablouri electrice etc.); - prezența și utilizarea corectă a conductoarelor de protecție, inclusiv a conductoarelor pentru legătura de echipotențializare de protecție și legătura de echipotențializare suplimentară; - posibilitatea de acces la echipamente pentru ușurința acționării, a identificării și a mentenanței Verificare prin încercări Încercările trebuie efectuate (atunci când sunt aplicabile) de regulă în următoarea ordine: - continuitatea conductoarelor; - rezistența izolației instalației electrice; - protecția prin TFJS, TFJP, sau prin separarea electrică; - rezistențele / impedanțele izolațiilor pardoselii si ai pereților; - protecția prin întreruperea automată a alimentării; - protecția suplimentară; - încercarea de polaritate; - verificarea secvenței succesiunii fazelor; - încercări funcționale; - căderea de tensiune. Continuitatea conductoarelor Trebuie efectuată o încercare privind continuitatea electrică a: - conductoarelor de protecție, a conductoarelor pentru legături de echipotențializare, a conductoarelor de echipotențializare suplimentare; - conductoarelor active. Încercarea continuității conductoarelor de protecție și a legăturilor de egalizare a potențialelor, se efectuează cu o sursă de tensiune de 4 24 V (în gol) la tensiune continuă sau alternativă și un current electric de minimum 0,2 A. Rezistența izolației instalației electrice Rezistența electrică a izolației trebuie măsurată între conductoarele active și conductorul de protective conectat la rețeaua de legare la pământ. Rezistența electrică a izolației măsurate trebuie să corespundă valorilor din tabelul 8.1 din I Rezistența electrică a izolației se măsoară cu tensiune continuă având valorile din tabelul 8.1 din I și un curent de 1 ma. Toate măsurătorile se fac cu instalația deconectată de la sursa de alimentare. pagina 15 din 19

241 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Rezistențele / impedanțele izolațiilor pardoselilor și a pereților Rezistența izolației pardoselii se va măsura în toate cazurile în care se impune ca pardoseala să fie izolantă. Trebuie efectuate cel puțin trei măsurări în același amplasament; una din aceste măsurări se efectuează la aproximativ 1 m de orice conductor extern accesibil din amplasament. Celelalte două măsurări trebuie efectuate la distanțe mai mari. Măsurarea rezistenței / impedanței izolației (a pardoselii sau a pereților) se face cu tensiunea sistemului față de pământ și la frecvența nominală. Măsurarea rezistenței electrice a prizei de pământ Măsurarea rezistenței electrice a prizei de pământ în toate cazurile se efectuează cu metode și aparate specializate. Măsurarea impedanței buclei de defect Înainte de a realiza măsurarea impedanței buclei de defect este necesară o încercare de continuitate electrică ce trebuie efectuată. Măsurarea impedanței buclei de defect ține seama de particularitățile rețelei (TN sau IT) și conform cu recomandările din SR HD (Anexa 8.3) sau cu o metodă similară. Protecția suplimentară Verificarea eficienței măsurilor aplicate pentru protecția suplimentară se realizează prin examinare vizuală și încercare. Dacă sunt necesare DDR pentru protecție suplimentară, eficiența deconectării automate a alimentării prin DDR trebuie să fie verificată utilizând echipamente de încercare corespunzătoare care să confirme că prescripțiile din proiect au fost îndeplinite. Încercarea de polaritate Se va verifica existența dispozitivelor monopolare de întrerupere pe conductorul (conductoarele) de fază. Verificarea secvenței succesiunii fazelor În cazul circuitelor polifazate trebuie să se verifice dacă secvența succesiunii fazelor este respectată. Încercări funcționale Ansamblurile, cum sunt ansamblurile de comutație și de comandă, de acționări, organe de comandă și de interblocare, trebuie să facă obiectul unei încercări a funcționării lor pentru a se vedea dacă sunt corect montate, reglate și instalate în conformitate cu prescripțiile documentației tehnice. Dispozitivele de protecție trebuie să fie supuse la o încercare de verificare a funcționării lor, pentru a verifica dacă sunt corect instalate și reglate. Verificarea la căderea de tensiune Verificarea la căderea de tensiune poate fi făcută prin: - măsurare sau; - prin calcul. pagina 16 din 19

242 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 6.3 Raportul pentru verificarea inițială Acest raport se face după finalizarea verificării unei instalații noi sau extinderi, sau a unei modificări la o instalație existentă. Raportul trebuie să conțină detalii ale părții instalației care face obiectul raportului împreună cu consemnarea inspecției și rezultatul încercărilor. Defectele constatate în raport trebuie remediate înaintea punerii în funcțiune și consemnate în documentele de recepție ale instalației. 6.4 Verificare periodică Verificările periodice, care includ o examinare detaliată a instalației, trebuie efectuate fără demontare sau cu demontare parțială, pentru a arăta că timpii de deconectare a echipamentelor de protecție sunt respectați și confirmați prin măsurări și asigură cumulativ: - securitatea persoanelor și animalelor împotriva efectelor șocurilor electrice și a arsurilor; - protecția împotriva deteriorării bunurilor prin focul și căldura dezvoltată de un defect al instalației; - confirmarea că această instalație nu este avariată sau deteriorată așa încât să afecteze siguranța în funcționare; - identificarea defectelor instalației și abaterea de la prescripții care pot conduce la un pericol. Instrumentele de măsurare și echipamentul de supraveghere și metodele trebuie alese conform recomandărilor din SR EN Frecvența verificărilor periodice În condiții normale de funcționare verificările pentru securitatea și sănătatea în muncă sunt indicate în tabelele 8.3 și 8.4. din I Frecvența verificărilor funcționale pentru echipamentele electrice se face conform instrucțiunilor furnizorilor. În lipsa acestora se pot utiliza recomandările din PE Întreținerea și verificări pentru iluminatul de siguranță Utilizatorul sau proprietarul instalației iluminatului de siguranță trebuie să denumească o persoană competentă pentru a supraveghea, întreține și verifica iluminatul de siguranță. Zilnic vor fi controlați vizual indicatorii alimentării de la sursa centrală pentru verificarea funcționării lor corecte. Lunar se va verifica fiecare corp de iluminat și fiecare semnalizare de ieșire iluminată din interior de la bateria de acumulatoare prin simularea unui defect în alimentarea iluminatului normal pentru un interval de timp suficient, pentru a se asigura că fiecare corp de iluminat este funcțional. Atunci când alimentarea iluminatului de siguranță se face de la o sursă centrală (baterie, generator) aceasta din urmă va fi monitorizată. Anual fiecare corp de iluminat și fiecare semnalizare iluminată din interior trebuie să fie încercate la toate intervalele de timp stabilite în conformitate cu informațiile producătorului. Alimentarea iluminatului normal și toți indicatorii luminoși vor fi controlați pentru a verifica funcționarea lor corectă. Verificări vizuale Verificările vizuale trebuie efectuate cu scopul de a se constata că: - IPT este în stare bună și executată conform documentației verificate; - nu sunt conexiuni desfăcute și nici întreruperi accidentale ale conductoarelor IPT și ale îmbinărilor; - nici o parte a instalației nu este slăbită de coroziune, în special la nivelul solului; pagina 17 din 19

243 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - toate conexiunile vizibile de legare la pământ sunt intacte (operaționale din punct de vedere funcțional); - toate conductoarele și componentele vizibile ale instalației sunt fixate pe suprafețele de montaj și componentele care asigură protecția mecanică sunt intacte (operaționale din punct de vedere funcțional ) și la locul lor; - nu există nici o extindere sau modificare a structurii protejate care să impună protective suplimentară; - nu există indicații de avariere a IPT, a SPD sau siguranțe fuzibile defecte pentru protecția SPD; - legătura de echipotențializare este corectă pentru orice serviciu nou sau extinderi efectuate în interiorul structurii după ultima inspecție și că încercările de continuitate sau făcut după aceste suplimentări; - conductoarele și conexiunile de echipotențializare din interiorul conexiunii există și sunt intacte (operaționale din punct de vedere funcțional); - distanțele de separare sunt menținute; - conductoarele de echipotențializare, îmbinările, ecranele dispozitivelor, traseele de cabluri și SPD au fost verificate și încercate; - piesele de separare asigură continuitatea electrică. Încercări ale instalației de protecție împotriva trăsnetului (IPT) Încercarea unei IPT cuprinde următoarele: - încercări de continuitate a conductoarelor; - măsurarea rezistenței de dispersie a prizei de pământ. Verificarea rezistenţei de dispersie se face conform normelor in vigoare. Valorile măsurate trebuie să fie de cel mult: - 1Ω dacă priza de pământ este comună atât pentru instalaţia de legare la pământ cât şi pentru instalaţia de paratrăsnet; - 4 Ω dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de legare la pământ; - 10 Ω dacă priza de pământ este numai pentru instalaţia de paratrăsnet. Întreținerea IPT trebuie întreținut cu regularitate pentru a asigura că nu este deteriorat și continuă să îndeplinească funcțiile pentru care a fost proiectat și executat inițial. Ciclurile necesare de întreținere și inspecție vor fi conform tabelului 8.2. din I Verificarea protecției împotriva șocurilor electrice. Procedurile de verificare sunt indicate în tabelele 8.3 și 8.4. din I La verificarea instalaţiilor electrice ale construcţiei se vor respecta şi prevederile din Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, indicativ C şi Ghidul criteriilor de performanţă pentru instalaţiile electrice. Verificarea lucrarilor ascunse se realizează pe parcursul executării acestora prin: verificări prin examinare vizuală şi verificări prin încercări şi se întocmesc procese verbale care se ataşează la procesele verbale de recepţie. La recepţie se verifică dacă s-au respectat condiţiile tehnice impuse de legile, normativele şi standardele în vigoare, dacă s-a respectat proiectul precum şi prescripţiile din memoriul tehnic şi din prezentul caiet de sarcini. După efectuarea verificării se va întocmi procesul verbal de recepţie în prezenţa investitorului, dacă instalaţia corespunde în totalitate proiectului. pagina 18 din 19

244 - CS10 - CAIET DE SARCINI INSTALATII ELECTRICE - proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi La execuţia şi exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile: I7-2011, SR EN /2014, NTE 007/08/00, SR EN / Verificări, încercări şi probe în perioada de garanţie Probele de garanţie constau din buna funcţionare a instalaţiei pe toată perioada de garanţie. Dacă apar defecţiuni şi neîncadrări în parametri în perioada de garanţie beneficiarul are dreptul să ceară remedierea defecţiunilor, daune de la furnizor sau respingerea furniturii. Dacă perioada de garanţie se termină fără probleme, se efectuează recepţia contractuală a instalaţiei, încheindu-se un proces verbal prin care se confirmă că furnizorii şi executanţii şi-au îndeplinit cantitativ şi calitativ obligaţiile contractuale. Întocmit, ing. Daniel Geanopol pagina 19 din 19

245 - CS11 - CAIET SARCINI INSTALATII SANITARE INTERIOARE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. Radauti, judetul Suceava CAIET DE SARCINI - tehnologii de executie instalatii sanitare - 1 LUCRARI PREGATITOARE INCEPERII EXECUTIEI Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de instalatii sanitare este analizarea pieselor scrise si desenate din proiect. Se va face confruntarea planurilor de instalatii sanitare cu planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii cat mai rationale a intersectiilor. De asemeni se va face confruntarea cu planurile structurii de rezistenta si cu planurile de arhitectura pentru a verifica pozitiile si dimensiunile golurilor pentru trecerea conductelor. Se va verifica situatia existenta si se va compara cu lucrarile proiectate. Dupa analizarea si insusirea proiectului se poate trece la intocmirea graficului de executie a lucrarilor in concordanta cu lucrarile de constructie. Acest grafic trebuie sa tina seama de etapele in care se executa lucrarile de structura, de refacerea finisajelor, astfel ca sa permita executarea instalatiilor fara sa stanjeneasca lucrarile de constructie si totodata sa asigure continuitatea lucrarilor de instalatii sanitare cu front de lucru continuu pentru instalatori. In conformitate cu graficul de esalonare a lucrarilor trebuie trecut la pregatirea locului de munca respectiv, amenajarea spatiilor pentru depozitarea materialelor, a sculelor si chiar a unui atelier atunci cand volumul lucrarilor de instalatie sanitare justifica aceasta amenajare. 2 DEPOZITAREA MATERIALELOR Depozitarea materialelor se face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii si protectie a muncii si in asa fel incat sa se evite deteriorarea lor. 3 TRASAREA INSTALATIILOR SANITARE Dupa organizarea punctului de lucru se va trece la inceperea lucrarilor in conformitate cu graficul intocmit si care va cuprinde urmatoarele operatiuni: - se vor trasa pozitiile noi a coloanelor pentru practicarea golurilor prin elementele de constructii, goluri ce se vor practica cu utilaje speciale de gaurit pentru a nu afecta structura de rezistenta, in situatia in care nu s-au lasat golurile prevazute in proiect - traseul trebuie sa fie paralel cu peretii sau cu linia stalpilor si sa urmeze drumul cel mai scurt spre obiectele sanitare - in zona traseelor comune montarea lor se recomanda a se executa in urmatoarea ordine de sus in jos: - conducta de gaze - tuburile electrice - conducta de apa calda - conducta de apa rece - conducta de canalizare menajera - pentru executarea instalatiilor sanitare interioare se va materializa pe elementele de constructie pozitia elementelor principale ce o compun ca : obiecte sanitare, conducte alimentare cu apa rece si calda, tuburi de canalizare. pagina 1 din 4

246 - CS11 - CAIET SARCINI INSTALATII SANITARE INTERIOARE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. Radauti, judetul Suceava Deoarece trasarea are loc inainte de finisarea cladirii, pozitia diverselor elemente se stabileste luand ca reper linia de nivel marcata de constructor la fiecare etaj. Pozitia tuturor obiectelor sanitare si a conductelor se stabileste insemnand pe perete cota de montare corecta, masurata deasupra sau dedesubtul liniei de nivel, dupa cum este cazul. La trasarea conductelor se vor avea in vedere pantele de pontaj si se va insemna pozitia ramificatiilor, a armaturilor si a dispozitivelor de fixare sau sustinere. Pe traseul conductelor se indica dimensiunea acestora, precum si a tevilor ramificate. 4 MONTAREA CONDUCTELOR PENTRU APA CALDA SI APA RECE Conductele de apa rece si apa calda se vor executa in conformitate cu prevederile din proiect din tub multistrat pentru care se vor respecta tehnologia de imbinare recomandata de producator. Fixarea si sustinerea conductelor de elementele de constructii se va face cu bratari, dispozitive de prindere sau console. Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei si diametrul ei. Conductele se vor monta subplanseu in spatii dintre tavanul decorativ si placa de beton. 5 IMBINAREA CONDUCTELOR Conductele de alimentare cu apa rece se vor executa cu tub multistrat pentru care se vor respecta tehnologia de imbinare recomandata de producator. Producatorul recomanda imbinarile cu manson alunecator realizate cu masini de sertizare speciale. Imbinarile filetate se vor executa cu puncte fixe si racord olandez. Pentru insurubarea pieselor se folosesc clesti si scule de diferite tipuri. Imbinarea filetata se etanseaza cu cu banda de teflon. La imbinarile cu racord olandez se va monta garnitura de etansare. 6 MONTAREA CONDUCTELOR DE SCURGERE Conductele de scurgere se vor executa din teava de polietilena de inalta densitate si cu imbinare cu mufe de imbinare si piese speciale ramificatii, coturi, curbe. Coloanele verticale se vor monta aparent adiacent de elementele de constructie. Imbinarea tuburilor din polietilena de inalta densitate si a fitingurilor se va face cu respectarea tehnologilor de montaj date de furnizorul de materiale. Prinderea conductelor de canalizare de elementele de structura se va realiza cu bride si console speciale furnizate odata cu conductele din pvc. Racordarea obiectelor sanitare si in special a vaselor de WC se va realiza cu coturi speciale cu garnitura de cauciuc. Pe coloanele verticale de vor monta la fiecare nivel piesa de curatire iar in portiunile orizontale piesele de curatire se vor monta inaintea sau dupa ramificatie sau schimburi de directie in locuri vulnerabile de infundare. Distanta intre doua piese de curatire se va alege astfel incat toata portiunea de conducte intre doua piese de curatire sa poata fi curatata. In zonele in care conductele de scurgere sunt montate ingropat piesele de curatire se vor monta in nise sau camine de dimensiuni corespunzatoare care sa permita accesul la piesele de curatire. Conductele se vor monta in spatiul dintre tavanul decorativ si placa din beton. 7 MONTAREA OBIECTELOR SANITARE Obiectele sanitare se monteaza dupa ce au fost terminate finisajele interioare (pereti si pardoseli). Inainte de montaj se efectueaza unele operatii pregatitoare in atelier, pregatirea consta in executarea unor operatii care se realizeaza in conditii mai bune la bancul de lucru sau care nu se pot executa la pozitie. pagina 2 din 4

247 - CS11 - CAIET SARCINI INSTALATII SANITARE INTERIOARE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. Radauti, judetul Suceava - montarea lavoarelor se va realiza pe console fixate cu dibluri in elementele de constructie cu montarea bateriilor de amestec a ventilului de scurgere si a sifonului, executarea racordurilor flexibile apa rece si apa calda si canalizare - montarea vaselor de closet, se va realiza cu dibluri montate in pardoseala fixate cu suruburi si cu racordare la coloana de scurgere cu coturi speciale din pvc cu mufa si garnitura de cauciuc cu racord vertical prin planseu - spalatoarele de vase se vor monta pe console fixate cu dibluri in elementele de constructie, cu montarea bateriei, a ventilului descurgere si a sifonului si realizarea racordurilor la conductele de alimentare cu apa rece, apa calda si canalizare menajera. 8 EFECTUAREA PROBELOR Probele la care vor fi supuse instalatiile sanitare interioare sunt urmatoarele: pentru alimentare cu apa rece - proba de etansitate la presiune - proba de functionare pentru instalatii de alimentare cu apa calda - proba de etanseitate la presiune la rece - proba de etanseitate la presiune dupa dilatare - proba de functionare pentru instalatia de canalizare - proba de etanseitate - proba de functionare Proba de etanseitate la presiune se va realiza la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim dar nu mai mult de 6 bari. Durata incercarii va fi de 20 de minute timp in care nu se admite nici o scadere a presiunii. Incercarea de functionare a instalatiilor de canalizare se va face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei, obiecte ce vor fi desemnate de catre proiectant. 9 RECEPTIA LUCRARILOR La receptia lucrarilor de instalatii tehnico-sanitare se verifica: - daca s-au respectat prescriptiile din proiect privind traseul, dimensiunile, amplasamentul si caracteristicile - paralelismul conductelor cu elementele de constructie respective distantelor minime dintre elementele de constructie si conducte - rigiditatea fixarii conductelor - asigurarea dilatarii libere a conductelor de apa calda si a conductelor din pvc - asezarea corecta si accesibila a armaturilor si aparatelor de control - functionarea normala a armaturilor de serviciu si siguranta - posibilitatea de golire a instalatiei. Daca in instalatie s-au montat conducte de plumb este obligatoriu ca inainte de a da in functiune instalatia, sa se lase apa sa curga cateva zile prin conducte, interzicand in acest timp consumul de apa pentru baut. La darea in exploatare a instalatiilor din polietilena de inalta densitate se vor respecta prevederile din cartea tehnica a furnizorului. 10 DISPOZITII FINALE Avand in vedere complexitatea lucrarilor proiectate, lucrarile de instalatii se vor executa esalonat pe cat posibil cu respectarea graficului si se vor urmari pe faze de executie. Prin grija beneficiarului se va asigura asistenta tehnica pe santier a proiectantului. pagina 3 din 4

248 - CS11 - CAIET SARCINI INSTALATII SANITARE INTERIOARE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. Radauti, judetul Suceava In situatii in care la executie vor aparea diferente intre situatia existenta si cea proiectata, prin dispozitie de santier in cadrul asistentei tehnice se vor determina detaliile de executie exacte in concordanta cu situatia existenta. La urmarirea lucrarilor pe santier si la asistenta tehnica se vor intocmi procese verbale in care se vor consemna lucrarile efectuate, materialele puse in opera si calitatea lor. Urmarirea efectiva a lucrarilor executate se va face de catre beneficiar prin dirigintele de santier. Executia lucrarilor se va face cu respectarea detaliilor din proiect si prevederilor din normativul I9/2015 si cu respectarea normelor de tehnica securitatii si protectie a muncii specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte. Intocmit, ing. Irimescu Paul pagina 4 din 4

249 - CS12 - CAIET SARCINI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. RADAUTI CAIET DE SARCINI - tehnologii de executie instalatii de incalzire - 1 LUCRARI PREGATITOARE INCEPERII EXECUTIEI Prima operatie in vederea inceperii lucrarilor de instalatii termice este analizarea pieselor scrise si desenate din proiect. Se va face confruntarea planselor de instalatii termice cu planurile celorlalte tipuri de instalatii in vederea coordonarii traseelor comune si a rezolvarii cat mai rationale a intersectiilor. Deasemenea se va face confruntarea cu planurile de structura si cu plansele de arhitectura pentru a verifica pozitiile si dimensinile golurilor pentru trecerea conductelor. Se va verifica situatia existenta si se va compara cu lucrarile proiectate. Dupa analizarea si insusirea proiectului se poate trece la intocmirea graficului de executie a lucrarilor in conformitate cu lucrarile de constructie. Acest grafic trebuie sa tina seama de etapele in care se executa lucrarile de structura, finisaje, astfel ca sa permita executarea instalatiilor fara sa stanjeneasca lucrarile de constructie si totodata sa asigure continuitatea lucrarilor de instalatii termice cu front de lucru continuu pentru instalatii. In conformitate cu graficul de esalonare a lucrarilor trebuie trecut la pregatirea locului de munca, respectiv amenajarea spatiilor pentru depozitarea materialelor a sculelor si chiar a unui atelier care sa asigure exacutia elementelor prefabricate. 2 PREGATIREA LOCULUI DE MUNCA Avand in vedere specificul lucrarilor proiectate ce se va elabora un plan privind amenajarea si pregatirea locului de munca in conformitate cu prevederile normativului 13/1994 si a tehnologiilor de executie. I 3 INCEPEREA LUCRARILOR Dupa operatiile de la punctul 1 si 2 se va trece la inceperea efectiva a lucrarilor care se vor executa in urmatoarea ordine: - trasare trasee conducte distributie si coloane si verificarea existentei golurilor - trasare pozitie a corpurilor de incalzire si aerotermelor - pregatirea materialelor si verificarea lor vizuala Odata cu executia lucrarilor de structura se va verifica daca s-au prevazut in elementele de structura golurile pentrutrecerea conductelor. Dupa executia lucrarilor de constructie se va trece la montarea conductelor ce compun instalatiile, coloane si racorduri iar montarea corpurilor de incalzire se vor monta dupa executia finisajelor. Graficul de esalonare privind realizarea lucrarilor trebuie coordonat cu esalonarea lucrarilor destructura si finisare si se va asigura o succesiune cronologica a operatiilor de montaj si de efectuare a probelor. 4 TRASAREA LUCRARILOR DE INSTALATII Operatiile de trasare si masurare a lucrarilor se efectueaza urmarind succesiunea logica a executiei ulterioare. Pentru conductele de distributie se masoara si se traseaza pe elementele de structura inaltimea maxima si minima a axei conductelor de distributie, sub placa parterului si in raport pagina 1 din 4

250 - CS12 - CAIET SARCINI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. RADAUTI cu dimensiunile si cota golurilor destinate si rezervate tranzitului conductelor prin subsol si prin canale termice. Se marcheaza pe peretii demisolului punctele de schimbare ale directiei si punctele de ramificatie a coloanelor verticale de alimentare a parterului. Distantele orizontale intre punctele de ramificatie a coloanelor se masoara in lungul distributiei si se noteaza pe schitele distributiei. Racordarea coloanelor verticale se face printr-un tronson de teava (tur - retur) de lungime determinata de cote de montaj si de diametrul conductelor de racordare. Pentru coloanele verticale, trasarea axului se face prin coborirea firului de plumb in golul din planseul parterului si apoi, succesiv, la demisol insemnind axele celor doua coloane (tur - retur) la o distanta de 80 mm una de alta. Pentru tragerea legaturii la radiator este necesara in prealabil trasarea pozitiei radiatorului. Aceasta se face tinind seama de indicatia din proiect cu privire la pozitia corpului de incalzire si peretele din spatele corpului ce a fost finisat si cota pardoseli finite si tipul de racord aparet sau marcat. Fixarea pozitiei corpului de incalzire va tine seama de normele si standardele in vigoare cu privire la distantele normate fata de elementele de constructie si modul de fixare in raport cu sistemul constructiv al cladirii. Dupa trasarea pozitiei radiatorului, se noteaza caracteristicile tehnice ale corpului de incalzire (tipul, numarul de elementi, diametrul de racord ) ce urmeaza a se monta, direct pe elementul de constructie. Se masoara apoi distanta intre corpurile de incalzire si coloane astfel: se aseaza rigla de lemn in dreptul reductiei radiatorului marcandu-se punctul de intersectie in axul coloanei tinand seama de pantele necesare golirii si aerisirii instalatiei. 5 VERIFICAREA MATERIALELOR Inainte de punerea in opera a materialelor se va efectua verificarea lor conform cerintelor fiselor tehnologice pentru fiecare categorie de operatii tehnologice expuse in capitolele urmatoare: referitor la corpurile de incalzire, conducte, armaturi. Se vor verifica diametre, marimi, tipuri daca corespund cu cele din proiect sau sunt echivalente. 6 IMBINAREA CONDUCTELOR Imbinarea conductelor se va realiza in totalitate la pozitie avand in vedere specificul lucrarii care nu permita executia prefabricata pe elemente.imbinarea conductelor se va realiza prin sudura iar corpurile de incalzire se vor imbina cu fitinguri demontabile. Dupa executia imbinarilor se va efectua operatiile d control al imbinarilor prin urmatoarele operatiuni: - examinarea aspectului exterior - verificarea coaxilitatii conductelor - incercarea de presiune Pozitionarea armaturilor se va face astfel ca sa permita manevrarea, deplasarea partilor mobile si demontarea partiala sau totala in vederea intretinerii si reparatiilor. Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. La montarea armaturilor cu flanse se va asigura paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor. In cazul folosirii a altor tipuri de conducte (multistrat) se vor respecta tehnologia de imbinare data de furnizor. 7 EFECTUAREA PROBELOR LA INSTALATIILE DE INCALZIRE CENTRALA Scopul probarii consta in verificarea daca lucrarile de executie sunt de buna calitate si daca instalatiile functioneaza normal. pagina 2 din 4

251 - CS12 - CAIET SARCINI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. RADAUTI Prin denumirea generica de probe trebuie intelese toate operatiunile de control si verificare care se executa individual asupra elementelor componente cat si asupra instalatiei in totalitatea ei in scopul de a se asigura si de a stabili ca executia lucrarilor este buna, ca instalatiile realizeaza perfomantele termotehnice proiectate si functioneaza normal. Aceste operatiuni se efectueaza nu numai la sfarsitul montajului ci si in timpul montajului si chiar inainte de inceperea lui. Probele instalatiilor de incalzire includ si efectuarea unor operatii de interventie asupra lucrarilor realizare in scopul echilibrarii circuitelor hidrodinamice. In acest sens ele cuprind operatiile de reglaj. Executantul lucrarilor de instalatii este obligat sa efectueze o proba de casa inainte de solicita beneficiarului de investitie convocarea pentru probe hidraulice. Inainte de efectuarea probelor hidraulice se efectueaza verificarea dupa proiect care cuprinde: - verificarea amplasamentului corpurilor de incalzire- tipul - traseul conductelor-diametru - pozitia dispozitivelor de aerisire si de golire a apei - daca s-a asigurat accesul liber la toate punctele de verificare a sigurantei inchiderii si reglajului instalatiei - Proba hidraulica se realizeaza numai daca temperatura este mai mare de +5 C. Inainte de efectuarea probei la cald se realizeaza operatia de spalare a instalatiei - Proba de dilatare consta din aducerea instalatiei la functionare cu temperatura cea mai inalta care poate sa apara in timpul exploatarii urmata de racire dupa care se controleaza etanseitatea imbinarilor. Se repeta incalzirea si racirea si daca instalatia nu prezinta neetanseitati proba respectiva se considera corespunzatoare. - Proba de circulatie cuprinde operatiunile de umplere a instalatiei si concomitent, evacuarea aerului din instalatie, stabilirea circulatiei si verificarea functionarii tuturor armaturilor, reglajul instalatiei. Aceasta proba consta din aducerea instalatiei la regim de functionare cu temperatura maxima a agentului termic. - Proba de eficacitate se efectueaza prin masuratori in incaperile indicate de beneficiarul de investitie (cel putin 5% din total ). Se efectueaza cu intreaga instalatie in functionare in conditii normale de exploatare la temperaturi scazute ale aerului exterior, cat mai aproape de situatia normala, astfel aceasta proba se realizeaza in plina iarna. Durata probei de eficacitate este de 24 ore iar masuratorile se vor face la intervale de cel mult o ora. Dupa efectuarea probelor se vor intocmi procese- verbale de catre executant si beneficiar. 8 URMARIREA LUCRARILOR PE TIMPUL EXECUTIEI Delegatul beneficiarului va verifica: - daca executantul este in posesia documentatiei corecte si complete - daca executantul cunoaste proiectul in ansamblu - daca executantul a facut coordonarea si impartirea spatiului de montaj intre diversele specialitati - daca s-au executat trasarea instalatiei conform tehnologiei si s-a respectat montarea corecta conform proiectului a elementelor componente ale instalatiei. In cazul cand pe santier se constata diferente de executie, atat prin abateri de executie, atat prin abateri de la proiect cat si la calitatea executiei, beneficiarul va sesiza in scris pe seful de santier prin caietul de dispozitii de santier si pe proiectantul de specialitate 9 RECEPTIA LUCRARILOR DE INCALZIRE CENTRALA Comisia de receptie desemnata de beneficiarul de investitie va face verificarea scriptica pe baza: pagina 3 din 4

252 - CS12 - CAIET SARCINI INSTALATII INCALZIRE - proiectant specialitate S.C. ASCI S.R.L. RADAUTI - proiectului definitiv al executiei, adnotat daca este cazul cu dispozitiile si modificarile efectuate in timpul executiei - certificatele de calitate eliberate de intreprinderile furnizoare de aparataj - procese - verbale pentru lucrari ascunse si procese verbale de probe functionale Dupa verificarea scriptica se va face receptia fizica prin inspectarea intregii lucrari in special se vor verifica: - montarea corecta a corpurilor de incalzire inclusiv armaturi si legaturi - etanseitatea imbinarilor de orice fel, nu se admite nici un fel de picatura - solicitarea fixarii elementelor componente de elementele de constructii - functionarea armaturilor, se vor manevra prin inchidere si deschidere - corectitudinea pantelor de montaj - asigurarea dezaerisirii, a golurilor si dilatarii conductelor - calitatea termoizolatiei - aspectul estetic general al instalatiei - verificarea echiparii complete a instalatiei cu aparatele de masura si control si siguranta prevazute in proiect. Dupa terminarea receptiei se incheie procesul verbal de receptie, in mod obligatoriu cartea constructiei pentru instalatia de incalzire. Aceasta va fi formata dintr-un dosar care va contine: - un set de planuri curate ale instalatiei cu toate completarile - o copie dupa devizul lucrarii - procesele verbale pentru lucrari ascunse - memoriu explicativ al proiectului 10 DISPOZITII FINALE Avand in vedere complexitatea lucrarilor proiectate, lucrarile de instalatie se vor executa esalonat, pe cat posibil cu respectarea graficului, si se vor urmari pe faze de executie. Prin grija beneficiarului se va asigura asistenta tehnica pe santier a proiectantului. In situatii in care la executie vor aparea diferente intre situatia existenta si cea proiectate, prin dispozitii de santier, in cadrul asistentei tehnice, se vor elabora detaliile de executie exacte, in concordanta cu situatia existenta. La urmarirea lucrarilor pe santier si la asistenta tehnica se vor intocmi procese verbale in care se vor consemna lucrarile efectuate, materialele puse in opera si calitatea lor. Urmarirea efectiva a lucrarilor executate se va face de catre beneficiar prin dirigintele de santier. Executarea lucrarilor se va face cu respectarea detaliilor din proiect si a prevederilor din Normativul I13/2015 si cu respectarea normelor de tehnica securitatii si protectia muncii cuprinse in actele normative in vigoare, specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte si a prevederilor din tehnologiile de executie pentru lucrari de instalatii interioare de incalzire. Intocmit, ing. Irimescu Paul pagina 4 din 4

253 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din structurile rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR EN A1 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA ACTE NORMATIVE Directiva 89/655/30.XI.1989 HG nr. 273/1994 HG 300/2006 HG 622/2004 HG 766/1997 HG nr. 940/2006 HG nr. 1303/2007 HG 1425/2006 Legea 10/1995 Legea nr. 82/1998 Legea 177/2015 Legea nr. 307/2006 Legea nr. 319/2006 Ordinul MT nr. 43/1998 Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/ Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru a CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru la European) locul de munca privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Norme de securitate si sanatate pe santiere privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata si completata cu HG 675/2002 si HG 1231/2008 pentru modificarea si completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificari si completari privind calitatea in constructii Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/ calitatea in constructii Legea privind apararea impotriva incendiilor Legea securitatii si sanatatii in munca Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului pagina 1 din 10

254 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava OG nr. 43/1997 OUG nr. 195/2005 Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile ulterioare REGLEMENTARI TEHNICE AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere. CD Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide PCC Procedura inspectie statii producere agregate minerale STANDARDE STAS 1913/1:1982 STAS 1913/13:1983 STAS 1913/15:1975 STAS 4606:1980 STAS 6400:1984 STAS 12288:1985 SR EN 933-1:2012 SR EN 933-4:2008 SR EN 933-8:2012 SR EN :2010 SR EN :2010 SR EN 13043:2003/AC:2004 SR EN A1:2008 Teren de fundare. Determinarea umiditatii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con si nisip. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitatii-analiza granulometrica prin cernere Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor. Coeficient de forma Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip Incercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sfaramare... Incercari pentru determinarea caracteristicile termice si de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Incercarea cu sulfat de magneziu Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor, utilizate la constructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic. Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila si in constructii de drumuri 3. PREVEDERI GENERALE - Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. - Fundatia din piatra sparta mm, se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de minimum 12 cm, conform prevederilor STAS pagina 2 din 10

255 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: - substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare; - substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. - Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. - Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. - Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. - Notiunea Inginerul semnifica pe Reprezentantul Beneficiarului. 4. MATERIALE 3. AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare, mm: - balast 0-63 mm in stratul inferior; - piatra sparta mm in stratul superior; - split 16-22,4 mm pentru impanarea stratului superior; - nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm - nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant; - piatra sparta amestec optimal 0-63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. - Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. - Agregatele naturale folosite trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN A1. - Certificarea conformitatii statiei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. - Fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. - In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de contaminare cu impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprattiere, contaminare sau amestecare. - Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: pagina 3 din 10

256 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. APA - Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 1. AGREGATE Tabel 1 Nr. Frecventa minima crt Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica La aprovizionare cantitati mari La locul de punere in opera Metode de determinare conf Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie La fiecare lot aprovizionat Corpuri straine: -argila bucati -argila aderenta -continut de carbune 3 Continutul de granuele alterante, moi, friabile, poroase si vacuolare In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max mc pentru fiecare sursa Ori de cate ori apar factori de impurificare STAS SR EN 13043/AC 4 Granulozitatea sorturilor O proba la max mc pentru fiecare sort si sursa 5 Forma granulelor pentru piatra sparta. Coeficient de forma 6 Echivalent de nisip (EN numai la produse de balastiera) 7 Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de saodiu (Na2SO4), 5 cicluri 8 Uzura cu masina Los Angeles O proba la max mc pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max mc pentru fiecare sursa O proba pentru fiecare sursa O proba la max mc pentru fiecare sort si fiecare sursa - SR EN SR EN SR EN SR EN SR EN pagina 4 din 10

257 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 9 Caracteristici de compactare Proctor modificat la piatra sparta amestec optimal O proba pentru fiecare sursa - STAS 1913/13 5. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: - ρ d max = densitate maxima in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 - W opt = umiditatea optima de compactare, exprimata in % CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: - ρ d = densitatea in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm3 - W = umiditatea, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare, D = ρ d / ρ d max 100(%) La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in paragrafele urmatoare. 6. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAtIE MASURI PRELIMINARE - La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma sau strat inferior de fundatie din balast, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. - Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. - Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. - In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. - In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de santier. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE - Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. pagina 5 din 10

258 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare mm pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. In cazul fundatiei din piatra sparta mare mm experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane experimentale in lungime de min. 30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. - Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: - grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare). - In cazul fundatiei din piatra sparta mare mm, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare utoare ti rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte mm si in continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare mm, pana la obtinerea inclestarii optime. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. - Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE mm PE UN STRAT DE BALAST Executia stratului inferior din balast - Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Asternerea si nivelarea se vor face la tablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala. - Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare si tehnologia. pagina 6 din 10

259 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. - Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. - Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. Executia stratului superior din piatra sparta mare mm - Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit. - Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. - Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split mm, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare, cu savura 0-8 mm sau cu nisip. - Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la tablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. - Pe substratul de nisip realizat, piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Asternerea si nivelarea se fac la tablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. - Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului si viteza de deplasare a utilajelor de compactare. - La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai pagina 7 din 10

260 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelati tip de material, se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. - Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. - Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE - In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare mm, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 2, cu frecventa mentionata in acelati tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Cand masurarea capacitatii portante cu deflectometrul cu parghie nu este posibila din cauza spatiilor inguste, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrmentate acceptate de Inginer. Tabel 2 Nr. crt Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica 1 Incercarea Proctor modificata - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal 2 Determinarea umiditatii de compactare - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal 3 Determinarea grosimii stratului compactat - toate tipurile de straturi 4 Determinarea gradului de compactare prin determinarei volumice pe teren - strat balast - strat piatra sparta amestec optimal 5 Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului 6 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie - toate tipurile de straturi de fundatie Frecvente minime la locul de punere in lucru Metode de verificare conform - STAS 1913/13 minim 3 probe la o suprafata de 2000mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat 1 test la fiecare 250m de banda STAS 1913/1 - STAS 1913/15 STAS minim 3 incercari la o suprafata de 2000 mp STAS 6400 in cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pt. fiecare banda cu latime de 7,5 m Normativ CD 31 Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a agregatelor - caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata) pagina 8 din 10

261 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). 7. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE - Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. - Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. - Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa, prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este ±0,4%, in valoare absoluta ti va fi masurata la fiecare 25 m. - Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm. CONDITII DE COMPACTARE - Straturile de fundatie din piatra sparta mare trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. - Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13: - pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III - 100%, in cel putin 95% din punctele de masurare; - 98%, in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; - pentru drumurile din clasele tehnice IV si V - 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; - 95%, in toate punctele de masurare - Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie din piatra sparta se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile din tabelul de mai jos: Tabel 3 Clasa de trafic Nc, m.o.s. perioada de perspectiva de 15 ani d adm 0.01 mm Foarte utor sub 0, Usor 0,03 0, Mediu 0,10 0, Greu 0,30-1, Foarte greu 1,00 3, Exceptional >3, pagina 9 din 10

262 CS13 - CAIET SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava In caietele de sarcini specifice valorile deformatiilor elastice vor fi precizate in functie de capacitatea portanta necesara a fi asigurata, dar nu vor avea valori mai mari decat cele din tabelul de mai sus. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate; - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafetei fundatiei. 8. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE Receptia de faza pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie Proces verbal de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 si modificat si completat cu HG 940 si HG RECEPTIA FINALA Receptia finala se face dupa expirarea perioadei de garantie a lucrarii. La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 si modificarilor si completarilor aprobate cu HG 940 si HG pagina 10 din 10

263 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast si/sau balast amestec optimal din structurile rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR EN A1 si de stratul de fundatie realizat conform STAS STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA ACTE NORMATIVE Directiva 89/655/30.XI.1989 HG 300/2006 HG 622/2004 HG 766/1997 HG nr. 940/2006 HG nr. 1303/2007 HG 1425/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru a CEE (Comitetul Economic folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru la European) locul de munca HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora Norme de securitate si sanatate pe santiere privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata si completata cu HG 675/2002 si HG 1231/2008 pentru modificarea si completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificari si completari privind calitatea in constructii Legea 10/1995 Legea nr. 82/1998 Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. privind regimul drumurilor 43/1997 Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/ calitatea in constructii Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea impotriva incendiilor Legea nr. 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Ordinul MT/MI nr. Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de 411/1112/2000 publicat instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in in MO 397/ zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului OG nr. 43/1997 OUG nr. 195/2005 Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile ulterioare pagina 1 din 9

264 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava REGLEMENTARI TEHNICE AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calitatii terasamentelor rutiere. CD Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de executie a straturilor de fundatie din balast NE 021:2003 Normativ privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a drumurilor legate de cerintele utilizatorilor PCC Procedura inspectie statii producere agregate minerale STANDARDE STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pamanturilor cu umflari si contractii mari STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor. STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. STAS 6400:1984 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. STAS Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate SR EN 933-1:2012 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitatii- Analiza granulometrica prin cernere SR EN 933-2:1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor. SR EN 933-8:2012 Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip SR EN :2010 Incercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sfaramare SR EN A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila si in constructii de drumuri SR EN ISO Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea 1:2004/A1: pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere. Amendament 1 3. PREVEDERI GENERALE - Stratul de fundatie din balast si/sau balast optimal se realizeaza intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. - Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. pagina 2 din 9

265 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. - Notiunea Inginerul semnifica pe Reprezentantul Beneficiarului. 4. MATERIALE AGREGATE NATURALE - Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. - Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. - Agregatele naturale folosite trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN A1. - Certificarea conformitatii statiei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. - Fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta, marcaj de conformitate CE si, dupa caz, certificatul de conformitate a controlului productiei in fabrica sau rapoarte de incercare prin care sa se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. - Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. - Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. - In cazul in care se va utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. APA Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE pagina 3 din 9

266 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 1. Actiunea, procedeul de Frecventa minima verificare sau caracteristici ce se verifica La aprovizionare La locul de punere in opera Metoda de determinare conform Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie La fiecare lot aprovizionat Determinarea granulometrica. Echivalentul de nisip. Neomogenitatea balastului O proba la fiecare lot aprovizionat, de 500 mc, pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) - SR EN SR EN Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice 4 Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) 5 Caracteristici de compactare Proctor modificat O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 mc O proba la fiecare sursa - STAS 4606 SR EN STAS 1913/12 In cazul productiei in fabrica, producatorul va prezenta declaratia de conformitate insotita de certificatul de control al productiei in fabrica. 5. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste: - ρ d max = densitatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3 - W opt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %. pagina 4 din 9

267 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: - ρ d = densitatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3 - W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare: - D = ρ d / ρ d max 100 La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI MASURI PRELIMINARE - La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. - Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal. - Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. - In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. - In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul de tantier. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL - Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m ti o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componenteiatelierului de compactare ti a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta. - Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. - Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de tantier, pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. pagina 5 din 9

268 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL - Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la tablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului ti se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. - Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare si tehnologia. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza ti se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata ti masurile de evacuare a apelor, conform pct Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie, sau care raman dupa compactare, se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. - Este interzisa folosirea balastului inghetat. - Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactarii, incercarile si determinarile aratate in tabelul 2. Tabel 2 Nr. crt Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica, care se verifica Frecvente minime la locul de punere in opera Metode de verificare conform 1 Incercare Proctor modificata - STAS 1913/13 2 Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de STAS Determinarea grosimii stratului compactat circulatie minim 3 probe la o suprafata de mp de strat - 4 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata 5 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie un test la fiecare 250 m de banda de circulatie In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5m STAS 1913/15 Normativ CD 31 In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru pagina 6 din 9

269 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31. Cand masurarea capacitatii portante cu deflectometrul cu parghie nu este posibila din cauza spatiilor inguste, Antreprenorul va putea folosi ti alte metode standardizate sau agrementate acceptate de Inginer. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compozitia granulometrica a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima in stare uscata) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta, grad decompactare). 7. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE - Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. - Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. - Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. Abaterea limita la panta este +/-0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect. - Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +50 /- 10 mm. In cazul unor abateri > +20 cm, punctele respective se vor marca in teren pentru a se urmari ca la cota superioara a stratului acoperitor (strat de fundatie superior sau strat de baza), in zonele respective abaterea de la cota proiectata sa nu depateasca 2 cm. CONDITII DE COMPACTARE Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 - pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III - 100% in cel putin 95% din punctele de masurare; - 98% in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III; - pentru drumurile din clasele tehnice IV ti V - 98%, in cel putin 93% din punctele de masurare; - 95%, in toate punctele de masurare. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depatesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 3 (conform CD 31). pagina 7 din 9

270 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Tabel 3 Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h (cm) Strat de forma Conform STAS Valorile deflexiunii admisibile Dadm (1/100 mm) Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Pamanturi de tipul (conform SR EN ISO /A1) Nisip prafos, nisip argilos (P3) Praf nisipos, Praf argilos nisipos, praf argilos (P4) Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa (P5) Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR EN A1 si STAS Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) ti a valorii coeficientului de variatie (Cv). Uniformitatea executiei stratului de fundatie se considera satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie a deflexiunii este sub 35%. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDAtIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0 cm; - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0 cm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. 8. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA DE FAZA PENTRU LUCRARI ASCUNSE - Receptia de faze pentru lucrari ascunse se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5, 11, 12, 13, si 14. pagina 8 din 9

271 CS14 - CAIET SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze determinante, in care se confirma posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. - Receptia pe faze determinante se efectueaza de catre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu participarea reprezentantului Inspectiei in Constructii iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei va purta semnaturile factorilor participanti. In prealabil se intocmesc procese verbale de receptie calitativa pentru diverse faze intermediare de lucru, aceste documente fiind intocmite si semnate de Inginer si Antreprenor si fiind puse la dispozitia comisiei care face receptia fazelor determinante. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR - Receptia la terminarea lucrarilor se face pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 si modificat si completat cu HG 940 si HG RECEPTIA FINALA - Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 si modificarilor si completarilor aprobate cu HG 940 si HG pagina 9 din 9

272 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CAIET DE SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru executia suprafetelor din pavele beton vibropresat si pentru montajul bordurilor. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA NE 012/ NE 012/ SR EN 459-1:2011 SR EN A1:2008 SR EN 1008: 2003 SR EN 197-1:2011 SR EN 1338:2004 SR EN 338:2004/ AC:2006 SR EN 1340:2004 SR EN 1340:2004 /AC:2006 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat Partea 1: Producerea betonului Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat Partea 2: Executarea lucrărilor din beton Var pentru construcţii. Partea 1: Definiţii, caracteristici şi criterii de conformitate Agregate pentru beton Apa de preparare pentru beton Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton Ciment. Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale Pavele din beton. Conditii si metode incercari Pavele din beton. Conditii si metode incercari Elemente de borduri din beton. Conditii si metode incercari Elemente de borduri din beton. Conditii si metode incercari 3. MATERIALE ŞI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITĂŢII 3.1. Ciment Cerinţele tehnice cu privire la recepţia, livrarea, stocarea şi testarea cimentului vor corespunde Codului de practică NE 012/ Un certificat de calitate emis de către producător trebuie să certifice calitatea oricărei încărcături de ciment livrată pe şantier. Pentru verificarea calităţii cimentului (în mod normal în 24 de ore de la livrare) se vor preleva probe conform SR EN 196/7-95 de către investitor şi un reprezentant neutru şi se vor efectua teste într-un laborator autorizat. În cazul în care cimentul este obţinut de la un furnizor (nu de la producător), livrarea de ciment va fi însoţită de o declaraţie de conformitate pentru identificarea: - tipului de ciment şi a producătorului; - datei sosirii cimentului în depozit; - numărului certificatului de calitate eliberat de producător cu datele notate pe el; - garanţiei de conformitate cu condiţiile de stocare; pagina 1 din 12

273 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - numărului buletinului de analiză pentru calitatea cimentului, realizat de către un laborator autorizat şi data, indicându-se condiţiile de utilizare în toate cazurile când s-a depăşit data expirării. Obligaţia furnizorului referitoare la garanţia cimentului va fi inclusă în contractul dintre furnizor şi investitor. Se recomandă ca materialul furnizat să provină dintr-o singură fabrică de ciment. Cimentul se va depozita după cum urmează: - în silozuri cu protecţie adecvată împotriva condiţiilor meteo nevavorabile (ploaie, vânt, etc.). Fiecare transport de ciment va fi stocat separat pentru a se asigura identificarea şi controlul său. Oricând tipul de ciment este schimbat, silozul va fi golit complet, curăţat pneumatic şi marcat corespunzător noii categorii de ciment; - în depozite; sacii se vor depozita maximum câte 10 pe înălţime, cu un spaţiu de cel puţin 500 mm între coloanele de saci şi pereţii depozitului. Silozurile şi depozitele vor fi marcate corespunzător indicându-se clar tipul de ciment stocat. Antreprenorul va păstra datele referitoare la livrarea cimentului şi va dispune utilizarea corespunzătoare a acestuia. Antreprenorul va asigura facilităţi pentru stocarea separată a cel puţin două tipuri diferite de ciment. Capacitatea de stocare a cimentului trebuie să corespundă pentru cel puţin 3 zile de producţie în continuu a betonului. Nu va fi utilizat cimentul cu o temperatură de peste +50 C. Cimentul trebuie utilizat înaintea datei de expirare. Cimentul stocat pentru o perioadă mai lungă decât data expirării nu va fi utilizat decât dacă starea sa şi rezistenţele mecanice la 2 sau/şi 7 zile au fost testate. Cimentul cu rezistenţa mecanică mai mică decât limitele specificate conform clasei respective, va fi declasat şi utilizat în conformitate cu noua sa clasă. Orice ciment cu o rezistenţă la compresiune mai mică decât valoarea minimă a celui mai slab tip va fi înlăturat şi se interzice folosirea sa la fabricarea betonului Agregate Agregatele naturale vor fi furnizate în avans şi depozitate în depozite provizorii. Înaintea utilizării se vor realiza teste în vederea asigurării conformităţii cu Caietele de sarcini. Transportul, prelucrarea şi depozitarea agregatelor naturale vor fi realizate astfel încât să se evite amestecarea sau contaminarea acestora. Agregatele vor fi depozitate pe platforme de beton având pante şi rigole în scopul drenajului. Pentru evitarea amestecării agregatelor de diferite tipuri sau provenind de la furnizori diferiţi, fiecare unitate de depozitare va fi prevăzută cu spaţii adecvate. Depozitele vor fi identificate în permanenţă prin panouri indicând sursa şi dimensiunea agregatului principal. Agregatele nu vor fi plasate pe platforme de pământ sau balastate. Drumurile de acces către depozitele de agregate vor fi amplasate astfel încât să se evite contaminarea agregatelor cu noroi sau alte materiale. În cazul când agregatele sunt transportate pe calea ferată, se vor prevedea rampe de beton pentru descărcare. Zona în care vagoanele vor fi descărcate va fi suficient de întinsă, pentru evitarea riscului de amestecare a agregatelor. Antreprenorul va prevedea de asemenea, o zonă unde agregatele refuzate să poată fi depozitate provizoriu. În zone unde nisipul natural nu poate fi obţinut cu uşurinţă, se poate folosi nisipul concasat, dacă acest lucru este aprobat printr-un laborator autorizat care va specifica raportul dintre nisipul natural şi cel concasat. Agregatele naturale trebuie să provină din roci stabile, nealterabile în contact cu aerul, apa sau la îngheţ. Este interzisă folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau şistoase. Agregatele vor fi neutre şi nu vor avea efecte dăunătoare (inclusiv conţinut de sulfat şi clorură) asupra cimentului. De asemenea, nu vor conţine particule de siliciu micro-cristaline sau amorfe. pagina 2 din 12

274 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Datele testelor cu privire la calitatea agregatelor vor fi păstrate în Laboratorul Antreprenorului, după cum urmează: - un dosar pentru certificatele de calitate emise de către furnizor; - un registru conţinând rezultatele testelor de laborator Apa Apa pentru prepararea betonului nu va conţine materiale care afectează hidratarea cimentului. Apa utilizată pentru prepararea betonului poate fi luată din sursa publică sau din alte surse. Apa din toate sursele va fi verificată astfel încât să corespundă cerinţelor tehnice prevăzute în SR EN 1008: Apa va fi testată la începutul lucrărilor iar testele se vor repeta ori de câte ori se observă schimbări în caracteristicile acesteia. Apa ce urmează a fi folosită pe şantier va fi protejată împotriva contaminării cu detergenţi, materii organice, uleiuri, argilă, etc Borduri Delimitarea aleilor se face cu borduri prefabricate pe fundatie din beton 50,0x10,0x15,0cm. Domenii de utilizare Elementele de borduri de beton sunt utilizate la delimitarea aleilor cat si a spatiilor verzi. Descrierea produsului: Sistemul de elemente de borduri prefabricate din beton este utilizat pentru delimitarea suprafeţelor cu diferite volume de trafic, precum şi pentru consolidarea marginilor acestor suprafeţe. Din punct de vedere al structurii de rezistenţă, sunt prefabricate din beton normal vibropresat, realizate prin îmbinarea intimă a două straturi: - suprafaţa finisată din beton de protecţie rezistent la uzură; - stratul de bază din beton cu rezistenţă ridicată la solicitări mecanice. Materiale Conditiile tehnice de calitate ale bordurilor vor corespunde SR EN 1340:2004 si SR EN 1340:2004 /AC: Elemente de borduri din beton. Conditii si metode incercari. Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. Verificarea calitatii bordurilor Verificarea calitatii pe loturi de maxim 3000 de borduri de aceleasi dimensiuni, format, varianta si finisare prin: - verificari de lot: - verificarea formei si dimensiunilor - verificarea aspectului - verificari periodice - verificarea rezistentei la incovoiere pe minim 3 borduri - verificarea clasei de beton - verificarea rezistentei la inghet-dezghet pe minim 3 borduri - verificarea uzurii pe minim 3 epruvete Bordurile se livreaza la virsta de 28 zile sau daca au atins rezistenta corespunzatoare la incovoiere. Bordurile se transporta cu orice mijloc de transport, asezarea in vehicul trebuie sa fie astfel incit sa se asigure integritatea in timpul transportului a acestora. Este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare. Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor in vigoare. pagina 3 din 12

275 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Marcare, depozitare si livrare Bordurile: - se marcheaza cel putin una la 50 de bucati, pe o fata neaparenta, cu marca fabricii - se depoziteaza in randuri, pe stive de maximum 1,5 m inaltime. Intre randuri se recomanda a se aseza sipci; - se livreaza la varsta de 28 de zile, sau daca au atins rezistenta corespunzatoarela incovoiere; - se transporta cu orice mijloc de transport, fiind asezate astfel incat sa asigure integritatea in timpul transportului - este interzisa incarcarea sau descarcarea bordurilor prin rostogolire sau aruncare - fiecare lot trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform dispozitiilor legale in vigoare 20x25 cm; 3.5. Pavele beton vibropresat Se vor utiliza pavele din beton vibropresat pentru realizarea aleilor pietonale, care vor avea urmatoarea stratificatie: - strat de uzura din pavele prefabricate din beton vibropresat, de forma dreptunghiulara cu grosimea de 6,0cm - strat de legătură din nisip pilonat în grosime de 5cm; - strat de fundaţie din balast compactat în grosime de 40cm; - pat de pământ tip P4 nivelat şi compactat; Delimitarea suprafetei aleilor se face cu: - borduri prefabricate pe fundatie din beton 50,0x10,0x15,0cm Prezentare Elemente de pavaj destinate domeniului industrial, public si rezidential, pentru realizarea suprafetelor supuse sarcinilor rezultate datorita diferitelor tipuri de trafic. Datorita îmbinarii (închiderii) duble a elementelor de beton, pavajul autoblocant reprezinta solutia ideala pentru cerint extreme, fiind recomandat pentru traficul de automobile si camioane. Din punct de vedere al structurii de rezistenta, sunt prefabricate din beton normal vibropresat, realizate prin îmbinarea intima a doua straturi: - suprafata finisata din beton de protectie rezistent la uzura; - stratul de baza din beton cu rezistenta ridicata la solicitari mecanice. Materiale Conditiile tehnice de calitate ale pavelelor vor corespunde SR EN 1338:2004 si SR EN 338:2004 / AC: Pavele din beton. Conditii si metode incercari Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. Domenii de utilizare Pavajul autoblocant este recomandat pentru pavarea strazilor si drumurilor cu trafic auto, intrari de garaje, parcari în domeniul public si rezidential, hale industriale, alei de fabrici, rampe de încarcare, peroane si triaje, consolidari de taluze si supraconsolidari, etc. Siguranta in caz de accident Siguranta la alunecare: conform standardului de referinta Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după ce în prealabil s-a verificat că au fost livrate cu certificate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective. pagina 4 din 12

276 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 4. EXECUŢIA LUCRARILOR Lucrările de executie a aleilor cuprind următoarele categorii de lucrări: - excavaţii - săpături - umpluturi - compactări - montare borduri - montare pavele beton vibropresat 4.1 DECOPERTAREA SI PREGATIREA SOLULUI Excavaţii, sapaturi şi umpleri Se inlatura de pe zona ce urmeaza a fi pavata un strat de pamant de la suprafata de grosime 20 50cm. Daca suprafata e plata, pentru drenare, se va crea o usoara panta in timpul excavarii. Adancimea de excavare se calculeaza astfel: grosimea pavajului + 50mm patul de pavaj mm stratul de baza. Se vor inlatura toate radacinile si buruienile. Golurile se umplu cu pietris si se compacteaza. Se va compacta toata suprafata decopertata in cazul cand stratul de baza este din beton. Pentru imbunatatirea capacitatii portante a solului si prevenirea patrunderii stratului de pietris in sol se pot utiliza folii geotextile intre sol si stratul de baza. Pentru dezafectarea platformelor betonate existente se va utiliza un excavator cu ciocan pneumatic. După îndepărtarea molozului rezultat, se va reface stratul de fundaţie conform proiectului, prin completarea cu pietriş şi nisip a stratului suport sau dacă e cazul stratul suport se va reface integral. Compactarea se va realiza cu cilindri compactori. Se va realiza un număr de treceri succesive atât cât să rezulte gradul de compactare menţionat în proiect. Înainte de executia stratului de uzura al aleilor vor fi verificate calitatea fundaţiei, compactarea, cotele, etc. Stratul de fundaţie va avea aceleasi pante transversale ca si stratul de uzura. 4.2 MONTAJ BORDURI Instrucţiuni de montaj La montajul elementelor de borduri de beton trebuiesc respectate prevederile şi prescripţiile tehnice legale în vigoare. În principal sunt valabile liniile directoare şi prevederile pentru construcţia străzilor, a trotuarelor, aleilor pentru pietoni, etc. Ca bază pentru un montaj profesional sunt valabile datele actuale din normativele şi specificaţiile tehnice din construcţii, cât şi detaliile de execuţie din proiectele de specialitate. Pentru a evita anumite deplasări în timpul montajului, se recomanda următoarele: - utilizarea unor dispozitive de ridicat corespunzătoare ca şi ajutor la montaj; - conform normelor de calitate ale elementelor de borduri de beton (SR EN 1340:2004 şi SR EN 1340:2004/AC:2006) sunt admise deviaţii de ± 3-5 mm la dimensiunile elementelor de borduri de beton din valoarea nominală şi acest lucru trebuie avut în vedere la montajul elementelor de borduri de beton prin realizarea unui pat de montaj corespunzător Fundaţia Când elementele de borduri prefabricate din beton se montează pe strat de bază de beton, acesta urmăreşte conturul exact al suprafeţei ce urmează a fi utilizată pentru fixarea elementelor de borduri prefabricate din beton. Pentru trasarea aliniamentului se folosesc ţăruşi de lemn (sau bare de oţel) şi sfoară. pagina 5 din 12

277 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava După nivelarea şi compactarea terenului de fundare, se poate turna betonul. În funcţie de destinaţia construcţiei, fundaţia trebuie realizată din beton de cel puţin clasa C 16/20. Pentru elementele prefabricate din borduri de beton montate pe suport flexibil de pietriş se utilizează aceiaşi metodă de trasare, după care se realizează o săpătură de fundaţie continuă cu adâncimea de mm. Lăţimea fundaţiei trebuie să fie mai mare cu cel puţin 100 mm decât lăţimea bordurii pentru a se putea permite încastrarea ei, după care se aşterne şi se compactează stratul de pietriş pe care se fixează elementele de borduri prefabricate din beton. Montarea şi alinierea Pe fundaţia de beton întărit se toarnă un strat de mortar de ciment (1:3 ciment / nisip) de cca. 25 mm grosime, pe care se fixează elementele de bordură din beton. Acestea se montează astfel încât sarcina să fie uniform distribuită pe suprafaţa stratului de mortar de ciment. Suprafeţele de contact ale bordurilor cu mortarul de ciment trebuie umezite înainte de aşezare, pentru a se obţine o priză optimă. Bordurile sunt asezate pe pozitie cu cleşti sau manual, la nivelul prevăzut în proiect şi aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc. În funcţie de cerinţe, bordurile pot fi montate cu sau fără suport de spate din beton, ţinând cont şi de tipul pavajului din vecinătate. Încastrarea elementelor de borduri de beton. Betonul de încastrare se toarnă pe fundaţia de beton a bordurii, se compactează cu maiul şi se netezeşte cu mistria. Latimea încastrării trebuie să fie egală cu cel puţin lăţimea bordurii, sau: - 75 mm pentru aleile pietonale; mm pentru drumuri; mm pentru autostrăzi. Astfel se pot prelua împingerile din zona pavată. Înălţimea încastrării este până la mm de faţa superioară a bordurii. Pentru încastrare se foloseşte beton de cel putin clasa C16/20 Rostuirea Bordurile se pot monta cu rosturi de 8-10 mm, umplute cu mortar de ciment (1:4 ciment/nisip). Rosturile trebuie completate în întregime, pe toată suprafaţa bordurii şi bine compactate. Rosturile de dilatare din betonul de încastrare se realizează de cca. 10 mm, din 15.0 m în 15.0 m. Bordurile se pot monta şi cu rosturi neumplute ( cap la cap ), cu lăţimea de 2-3 mm. Trecerile şi razele Se realizează prin folosirea bordurilor curbe sau a bordurilor tăiate, cu condiţia ca acestea să nu aibă mai puţin de 30 cm lungime. Imbinari, racorduri Imbinarile intre laturile randurilor de borduri se realizeaza conform detalii anexate, respectiv prin taierea in unghi a celor doua borduri adiacente, pentru realizarea unui racord fara muchii ascutite. In situatia in care trotuarul depaseste cota terenului, se vor executa planuri inclinate, pentru a se asigura continuitatea circulatiei persoanelor; Curăţare şi întreţinere Murdăria normală (pământ, praf, etc.) se poate curăţa cu o perie sau mătura tare cu apă. În cazul unor murdăriri puternice, se pot folosi detergenţi neutri pe bază de săpun, care se găsesc în comerţ. Nu este recomandată utilizarea aparatelor de curăţat care emit aer, apă sau pagina 6 din 12

278 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava abur sub presiune, deoarece materialul din rosturi poate fi îndepărtat, iar structura suprafeţei pavajului poate fi deteriorată. Pentru murdăriri majore, cum ar fi cele cauzate de ulei, grăsimi sau alte substanţe chimice, se folosesc agenţi de curăţare adecvaţi, concepuţi special pentru piese din beton, aceştia urmând a fi utilizaţi conform prescripţiilor producătorului. Deszăpezirea Maşinile de îndepărtare a zăpezii (freză de zăpadă, pluguri cu lanţuri, etc.) trebuie reglate astfel încât să nu se deterioreze suprafaţa bordurilor /zgârieturi, urme de şlefuire, etc.). Pentru dezgheţ nu se recomandă, în general, utilizarea sărurilor de dezgheţ. Dacă este necesar, se vor utiliza materiale de împrăştiat inerte, neagresive. 4.3 MONTAJ PAVELE DIN BETON VIBROPRESAT Generalitati La montajul pavelelor trebuiesc respectate prevederile si prescriptiile tehnice legale în vigoare. În principal sunt valabile liniile directoare si prevederile pentru constructia strazilor, a trotuarelor, aleilor pentru pietoni, etc. Ca baza pentru un montaj profesional sunt valabile datele actuale din normativele si specificatiile tehnice din constructii, cât si detaliile de executie din proiectele de specialitate. Pentru a evita anumite deplasari ale pavelelor în timpul montajului, va recomandam suplimentar fata setul de reguli tehnice de mai sus urmatoarele: - utilizarea unor dispozitive de ridicat corespunzatoare ca si ajutor la montaj; - conform normelor de calitate ale pavelelor de beton impuse de standardele de referinta SR EN 1338:2004 si SR EN 1338:2004/AC:2006 sunt admise abateri de la dimensiunile de fabricatie ale acestor produse astfel: - pentru pavelele de beton cu grosimea mai mica de 10 cm sunt admise, pentru grosime, abateri de ± 3 mm, iar pentru lungime respectiv latime sunt admise abateri de ± 2 mm; - pentru pavelele de beton cu grosimea mai mare sau egala cu 10 cm sunt admise, pentru grosime, abateri de ± 4 mm, iar pentru lungime respectiv latime sunt admise abateri de ± 3 mm. Fundatia Se proiecteaza pentru suprafata de pavaj o panta longitudinala 0,5-1 % si o panta transversala de 2-4 %, necesare scurgerii apei pluviale. La alei, cai de acces, drumuri si terase panta pleaca dinspre cladire în directia opusa, spre un sistem de drenaj. Pornind de la înaltimea planificata a pavajului, se sapa o suprafata cu cca. 30 cm mai lata decât suprafata finita a pavajului, pâna la o adâncime de min. 40 cm, în functie de adâncimea de înghet si de permeabilitatea solului. Se compacteaza subsolul cu placa vibratoare sau cu ruloul compactor, pâna la atingerea gradului de stabilitate necesar. Pentru suprafata nivelata a fundatiei se va avea în vedere o panta longitudinala de 1% si o panta transversala de 2,5-4%. În cazul unui sol argilos se prevade un sistem de drenare subteran. Stratul portant Pe suprafata nivelata a fundatiei se va aseza, în straturi succesive de aprox. 20 cm fiecare, asa-numitul strat portant, cu rol filtrant si de protectie anti-înghet. Se va compacta corespunzator, pe straturi, pâna la atingerea gradului de compactare necesar. Ca material pentru stratul portant se poate folosi pietris cu granulatii de la 0-45 mm pâna la 0-63 mm, cu un aport de parti fine (nisip) de max. 5%, pentru obtinerea unei permeabilitati corespunzatoare. pagina 7 din 12

279 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Suprafata nivelata a stratului portant trebuie sa aiba aceleasi pante ca si suprafata pavajului, adica o panta longitudinala de 1%, respectiv o cadere (panta transversala) de 2,5-4%. Ultimul strat din alcatuirea stratului portant, numit uneori si stratul portant superior sau fin, având o grosime de cm, se poate executa dintr-un pietris cu granulatii de la 0-22 mm pâna la 0-45 mm. Delimitarea suprafetei (imprejmuirea) Înainte de montarea pavajului, se realizeaza o margine de delimitare, pentru a împiedica deplasarea laterala a pavelelor si pentru a obtine un plan de referinta pentru urmatoarele rânduri de pavele. Patul de sustinere al pavajului Pe stratul portant superior se aplica un strat de nisip pilonat în grosime de 5cm si se niveleaza cu dreptarul. Tinând cont de tasarea materialului în urma compactarii, grosimea patului de pavaj trebuie sa fie, în stare necompactata, cu cca. 1 cm deasupra înaltimii planificate. Patul pavajului ramâne la început necompactat, pentru ca eventualele variatii de grosime ale pavelelor, rezultate în urma procesului de fabricatie, sa fie egalizate la batatorire. Patul de sustinere al pavajului trebuie sa aiba o grosime uniforma pe toata suprafata. Montajul pavajului Inainte de montare, se verifica pavelele pentru identificarea eventualelor defecte vizibile, iar pentru eliminarea diferentelor de culoare si de textura se iau pavele, în acelasi timp, din paleti diferiti (pe coloane si nu pe rânduri). Se începe montajul dintr-un unghi drept si din punctul cel mai de jos al suprafetei de montat. Pavelele se monteaza pe patul de sustinere peste cap, adica pornind de la suprafata deja acoperita înspre înainte (la montajul în cerc, din centru spre margini), pentru a se evita calcarea patului de pavaj. Alinierea rândurilor de pavele se verifica din 3 în 3 m, cu ajutorul unei sfori. La montarea pavelelor se pastreaza un rost de 3-5 mm, conform standardului. Bordurile trebuie montate concomitent cu pavelele, în nici un caz înainte sau dupa. Trecerile (legaturile) se realizeaza la jonctiunile laterale, cu ajutorul pavelelor întregi sau al pavelelor taiate, astfel încât cea mai scurta latura a pavelei de legatura sa nu fie mai mica decât jumatate din cea mai lunga latura a pavelei întregi. Pentru taierea pavelelor se poate folosi o masina de taiat sau un polizor unghiular. Umplerea rosturilor si batatorirea Rosturile pavajului complet montat se vor umple prin maturare si presare cu nisip uscat de granulatie 0,6-1,3 mm. Se recomanda folosirea unui nisip de concasaj, pentru ca acesta este colturos si fixeaza pavelele mai bine decât nisipul de râu obisnuit, cu granulele rotunjite. Batatorirea (vibrarea) suprafetei de pavaj, bine curatata de nisip si complet uscata în prealabil, se realizeaza cu o placa vibratoare cu dispozitiv de glisare din PVC sau cu un rulou compactor acoperit de un material sintetic, pentru a proteja suprafata pavajului. Dupa aceea, rosturile mai trebuie umplute complet înca o data, iar apoi suprafata curatata. Rosturile trebuie sa fie bine umplute, pentru a se evita aparitia dislocarilor si deplasarilor pavelelor. În final, patura de pavaj trebuie sa fie perfect îmbinata si încadrata, din toate partile, de borduri, palisade sau ziduri. Statica pavajului si aranjarea pavelelor Principalele solicitari la care este supus pavajul, în special pe suprafe_ele cu trafic intens, le reprezinta cele la alunecare prin rostogolire. Aceste sarcini dinamice actioneaza asupra pagina 8 din 12

280 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava pavelelor individuale si încearca sa le rastoarne. Pavelele se opun acestei miscari de rotire prin sprijinire reciproca, prin intermediul rosturilor. Devierea si repartizarea uniforma a sarcinilor care ruleaza poate fi hotarâtor influentata de modul de aranjare al pavelelor. De aceea, se recomanda asezarea pavelelor astfel încât rosturile longitudinale continue sa fie în diagonala sau în unghi drept fata de directia principala de circulatie. Curatare si ingrijire În primele 3 luni de la montare, suprafetele de pavaj trebuie maturate numai de mâna. Abia dupa aceea se pot folosi masini de maturat. Se recomanda folosirea masinilor de maturat cu aspirare cel mai devreme dupa un an, pentru a se evita aspirarea rosturilor insuficient întarite. Murdaria normala (pamânt, praf, frunze uscate etc.) se poate curata cu o matura cu peria moale. În cazul unor murdariri puternice, se pot folosi detergenti neutri pe baza de sapun. Nu este recomandata utilizarea aparatelor de curatat care emit aer, apa sau abur sub presiune, deoarece materialul din rosturi poate fi îndepartat, iar structura suprafetei pavajului poate fi deteriorata. Pentru îndepartarea petelor persistente, cum ar fi cele cauzate de ulei, grasimi, taninul din resturi vegetale sau alte substante chimice, folositi apa sau solutie de curatare pentru pavele si dale, utilizând o perie cu filamente tari ( de ex.: perie din fibre naturale sau din polipropilena). Se mai pot folosi si alti agenti de curatare adecvati, conform prescriptiilor producatorului. În vederea protejarii împotriva murdaririi si a diminuarii efortului de curatare, se pot utiliza diferiti agenti de impregnare. La montarea pavajului, impregnarea se realizeaza înainte de rostuire, apoi, tinând cont de faptul ca efectul de protectie cedeaza în timp, aceasta trebuie reînnoita periodic. Aplicarea agentilor de întretinere preventiva se realizeaza cu ajutorul unui rulou din material spongios, rezistent la diluanti, în strat subtire, pe suprafata curatata si uscata în prealabil a pavajului. La toate produsele de curatat si de protectie trebuie respectate instructiunile producatorului. Înainte de utilizare se recomanda testarea agentului respectiv pe o portiune a suprafetei care nu iese in evidenta. Intretinere, reparatii si reserve Periodic rosturile se vor umple cu nisip uscat de granulatie 0,6 1,3 mm pentru a preveni si evita spargerea marginilor. În cazul aparitiei unor deteriorari accidentale dar ireversibile, elementele de pavaj montate pe pat de criblura pot fi înlocuite atât individual cât si de pe suprafete mai mici. Dezapezirea Masinile de îndepartare a zapezii (freza de zapada, pluguri cu lanturi, etc.) trebuie reglate astfel încât sa nu se deterioreze suprafata pavelelor (zgârieturi, urme de slefuire, etc.). Pentru dezghet nu se recomanda, în general, utilizarea sarurilor de dezghet. Daca este necesar, se vor utiliza materiale de împrastiat inerte, neagresive. 5. VERIFICAREA CALITATII. ABATERI ADMISE Denivelari si abateri admise Felul imbracamintii Denivelari maxime in lungul drumului sub dreptar de 3m (mm) pavaj din pavele normale calitatea 1 5 pavaj din pavele normale calitatea 2 6 Abateri limita la pantele transversale (mm/m) ± p p= panta transversala proiectata ± p p= panta transversala proiectata pagina 9 din 12

281 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava pavaj din pavele abnorme 6 ± p pavaj din calupuri ± p calitatea 1 8 pavaj din calupuri calitatea 1 12 ± p Denivelarile maxime in profil transversal al drumului sub sablon sunt: - la pavaje din calupuri si pavele abnorme -10 mm - la pavaje din pavele abnorme -15 mm Abateri admisibile - la latimea partii carosabile (fata de proiect), max ± 2 cm - la cotele din profilul longitudinal (fatã de proiect), ± 5 cm cu respectarea pasului de proiectare Marimea rosturilor Dupa terminarea tuturor operatiilor de executare a pavajelor rosturile pot avea urmatoarele latimi: - maxim 10 mm la pavajul din pavele normale calitatea 1 - maxim 15 mm la pavajul din pavele normale calitatea 2 - maxim 20 mm la pavajul din pavele abnorme - maxim 5 mm la pavajul din calupuri, calitatea 1 - maxim 8 mm la pavajul din calupuri, calitatea 2 VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI - Materiale se verifica pentru incadrarea in conditiile tehnice de calitate conform prescriptiilor specifice - Verificările si determinările care nu pot fi executate pe santier vor fi executate de un laborator de specialitate, pe probe luate conform prescriptiilor din standardele respective - Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenta de organul de control tehnic - Înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundatia îndeplineste conditiile prevazute - Se vor verifica profilurile transversale si longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea rosturilor, încadrarea pavajelor conform prescriptiilor din prezentul standard - În profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, asezat pe axa drumului sau străzii si pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare sau de lângă rigola - În profil transversal, verificarea se face cu un sablon având profilul drumului sau străzii. Verificarea se face din 25 în 25 m. - Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pana gradata având lungimea de 30 cm, latimea de max. 3 cm si grosimea la capete de 1,5 cm si 9 cm - Pana are înclinarea de 1/4. - Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel. - Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidentele de santier (cartea constructiei, carnet de măsurători, registru de laborator etc.) care alcătuiesc documente de control. 6. RECEPTIA LUCRARILOR Receptia preliminară a lucrarilor de pavaje se face în conditiile respectării pagina 10 din 12

282 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava prevederilor legale în vigoare, a prevederilor din prezentul standard si a datelor din proiectul lucrării. Pavajele se receptionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt complet terminate. Receptia finală se face după o perioadă de minim un an de la data receptiei preliminare si se va efectua în conformitate cu dispozitiile legale. ANEXA FISA TEHNICA caracteristici materiale cerute prin proiect PAVELE BETON VIBROPRESAT tip 1 norme specificatii tehnice rezultate culori, aspect si prelucrare - culori: gri - suprafata: beton aparent - tip de montaj: manual sau mecanizat structura rezistenta 2 straturi - suprafata finisata din beton de protectie rezistent la uzura - stratul de baza din beton cu rezistenta ridicata la solicitari mecanice dimensiune lungime 20,0cm latime 10,0cm grosime 6,0cm grosime 6,0cm greutate 144kg/mp standard de referinta SR EN 1338:2004 si SR EN 338:2004/AC:2006 Pavele din beton. Conditii si metode incercari rezistenta caracteristica la min 3,6 MPa intindere prin despicare absortia de apa 6% clasa 2 marcaj B rezistenta la inghet dezghet 1,0kg/m 2 clasa 3 marcaj D rezistenta la abraziune mm 3 /5000mm 3 clasa 4 (I) indicatii montaj conform caiet sarcini si indicatii producator pagina 11 din 12

283 CS15 - CAIET SARCINI MONTAJ PAVELE BETON VIBROPRESAT SI BORDURI - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava BORDURI tip 1 norme specificatii tehnice rezultate culori, aspect si prelucrare - culori: gri - suprafata: beton aparent - tip de montaj: manual structura rezistenta 2 straturi - suprafata finisata din beton de protectie rezistent la uzura - stratul de baza din beton cu rezistenta ridicata la solicitari mecanice dimensiune standard de referinta rezistenta caracteristica la incovoiere absortia de apa rezistenta la inghet dezghet rezistenta la uzura indicatii montaj 10 x 15 x 50cm SR EN 1340:2004 si SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri din beton. Conditii si metode incercari min 4,0 Mpa clasa 2 (S) 6% clasa 2 (B) 1,0kg/m 2 clasa 3 (D) mm 3 /5000mm 3 clasa 4 (I) conform caiet sarcini si indicatii producator Intocmit arh. Juravle Catalin ing. Franciuc Vasile pagina 12 din 12

284 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CAIET DE SARCINI - MARCAJE RUTIERE - 1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice si conditiile obligatorii de realizare a marcajelor rutiere, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, precum si a reglementarilor tehnice privind circulatia pe drumurile publice. Marcajele rutiere, la solicitarea beneficiarului, se executa cu caracter permanent sau temporar. Marcajele permanente sunt marcaje cu durata de viata functionala, pentru care se acorda garantie de executie si se realizeaza cu produse de marcare de culoare alba. Marcajele temporare sunt marcaje fara durata de viata functionala, pentru care nu se poate stabili garantie de executie si se realizeaza, de regula cu produse de marcare de culoare galbena. Marcajele se aplica pe suprafata partii carosabile, pe borduri, lucrari de arta, precum si pe alte elemente din zona drumurilor. Marcajele rutiere temporare se executa: - in perioada cand se fac lucrari de reabilitare, reparare, intretinere drumuri, sau in alte situatii de necesitate; - completari si refaceri de marcaje in perioada 1 noiembrie 31 martie; - pe suprafete bituminoase sau de ciment, noi, date imediat in exploatare; - pe suprafete cu rugozitate mai mare de 1,00 mm (HS); Marcajele amovibile sunt marcajele efectuate pe tratamente cu pietris, pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, lustruite, intersectii. Aceste marcaje sunt fara durata de viata functionala, pentru care nu se poate stabili garantie de executie. Marcajele pe partea carosabila trebuie sa asigure vizibilitate pe timp de zi si pe timp de noapte (lumina a si retroreflexie) si sa prezinte aderenta (SRT). Refacerea marcajului se executa cand: - unul dintre parametrii de performa a a scazut sub valorile claselor de performan a de minimum R3 si Q3 definite conform SR EN 1436+A1, sau cand indicele de uzura, conform SR EN 1824, este mai mic sau egal cu 75%. 2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINTA ACTE NORMATIVE Legea 10/1995 Legea 177/2015 HG 766/1997 Legea nr. 82/1998 OG nr. 43/1997 Ordinul MT nr. 43/1998 privind calitatea in constructii referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/ calitatea in constructii pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii modificata si completata cu HG 675/2002 si HG 1231/2008 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor Ordonanta privind regimul drumurilor, cu modificarile si completarile ulterioare Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national pagina 1 din 14

285 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Ordinul MT nr. 45/1998 Ordinul MT nr. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat in MO 397/ HG 1425/2006 HG 300/2006 Legea nr. 307/2006 OUG 195/2002 OUG nr. 195/2005 Directiva 89/655/30.XI.1989 STANDARDE SR EN SR EN 1436+A1:2009 SR EN 1824:2012 SR :2011 SR :2015 SR EN 13459:2011 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului Legea securitatii si sanatatii in munca Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu modificari si completari Norme de securitate si sanatate pe santiere Legea privind apararea impotriva incendiilor Circulatia pe drumurile publice cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta privind protectia mediului, cu completarile ulterioare Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Produse pentru marcare rutiera. Produse de pulverizare, Microbile de sticla, granule antiderapante si amestecul celor doua componente Produse pentru marcare rutiera. Performanta marcajelor rutiere pentru utilizatorii drumului Produse pentru marcare rutiera. Incercari rutiere Semnalizare rutiera. Indicatoare si mijloace de semnalizare rutiera. Partea 1: Clasificare, simboluri si amplasare Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere Produse pentru marcare rutiera. Esantionare din stoc si incercari Instructiuni tehnice pentru marcaje rutiere 3. PRODUSE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MARCAJELOR RUTIERE Se pot utiliza urmatoarele tipuri de produse pentru marcaj rutier: - Vopsea de marcaj monocomponenta, cu solvent organic, de culoare alba sau galbena, care formeaza pelicula prin uscare la aer. Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a bilelor mari de sticla. Vopseaua se aplica ca atare sau pe amorsa in grosimi in functie de cererea beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a asigura o buna fixare a acestora. - Vopsea de marcaj monocomponenta pe baza de apa, care formeaza pelicula prin uscare la aer, si se prezinta sub forma unei emulsii in apa. Vopseaua de marcaj se aplica pe partea carosabila, urmata imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia a microbilelor sau a bilelor mari de sticla. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa in functie de cererea beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se executa pe suprafata de vopsea proaspat aplicata, pentru a pagina 2 din 14

286 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava asigura o buna fixare a acestora. Calitatea vopselei si timpul de uscare a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator. - Produse bicomponente pe baza de metil metacrilat aplicabile la rece Vopsele bicomponente (cold plastic) pentru aplicarea la rece in strat subtire (marcaj neted) si/sau in strat gros (marcaj structurat si/sau rezonator), care formeaza pelicula prin intarire in urma reactiei dintre componente. Cantitatile procentuale ale celor doi componenti care se amesteca, sunt recomandate de fabricant. Microbilele se pulverizeaza pe suprafata neintarita a peliculei rezultata din amestecul celor doi componenti (compomentul A-vopsea si componentul B-intaritor). Vopseaua in doi componenti se poate utiliza la executia marcajelor rutiere, cu grosimi de pelicula uda cuprinse intre µm, aplicata in pelicula continua sau structuri in diferite modele. Aplicarea acestui tip de vopsea se face in aceleasi conditii de mediu ca si vopselele cu uscare la aer. Marcajele efectuate cu aceste produse trebuie sa confere, in trafic, un efect rezonator. Calitatea acestor produse si timpul de intarire a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator, si care are o durata de viata minimum 2 ani. - Materiale termoplastice pentru aplicare cu echipamente de marcat speciale la cald: in strat subtire (pulverizare ca spray) sau in strat gros (extrudare pentru marcaj neted si marcaj structurat, cu dispozitiv special pentru marcaj rezonator). Pelicula se formeaza prin racire. Aceste materiale se aplica la temperaturi cuprinse intre 1800 C si 2000 C, la grosimi intre µm, pe suprafete bituminoase noi sau vechi, fara degradari, pe beton de ciment utilizand primer, sau pe anumite tipuri de vopsele de marcaj. Aceste produse realizeaza marcaje sub forma de pelicula continua sau structuri in diferite modele, avand un puternic efect rezonator. Produsele termoplastice asigura vizibilitatea pe timp de zi si noapte, pe timp uscat sau umed. Aceste produse contin incluse microbile de sticla si pentru cresterea valorilor de retroreflexie dupa aplicare se pulverizeaza microbile pe suprafata marcajului. Calitatea acestor produse si timpul de intarire a marcajelor se apreciaza pe baza datelor furnizate de producator si care are o durata de viata de minim 2 ani. - Materiale antiderapante pentru aplicare manuala, la cald sau la rece. Acestea contin agregate cu duritate ridicata care asigura cresterea aderentei la rulare. Marcajele antiderapante se aplica la grosimi medii cuprinse intre µm, cu adâncimi de textura de µm. Aplicarea se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive de constructie speciala racluri in forma de rama. Pelicula se formeaza prin racire, sau in urma reactiei dintre componente. Marcaje prin sageti, insciptii, figuri, precum si alte marcaje de volum redus, pot fi executate manual, cu ajutorul sabloanelor corespunzatoare sau din elemente termoplastice preformate. Retroreflexia este asigurata de micobile din sticla care se pot aplica pe suprafata marcajului sau pot fi introduse in masa materialului de fabricatie. Produse prefabricate pentru marcare rutiera, formate din elemente care se asambleaza si aplica la cald, in grosime de 3000 µm, pe suprafete bituminoase noi, vechi, in stare buna, peste marcaje termplastice in stare buna si pe suprafete de beton de ciment utilizand primer. Aceste produse contin inglobate microbile, dar pentru cresterea retroreflexiei imediat dupa aplicare se presara microbile de sticla. Marcajele prefabricate asigura vizibilitate pe timp de zi si noapte, pe timp uscat si umed. Marcajele efectuate cu aceste produse trebuie sa confere, in trafic, un efect rezonator. pagina 3 din 14

287 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Coeficientii de retroreflexie (RL) pe timp uscat, umed si ploios, luminanta (β), si domeniul de culoare definit de coordonatele cromatice pentru marcajele rutiere, albe si galbene, vor fi cele prevazute in SR EN 1436+A1. Se accepta doar vopsele si sau produsele testate pentru minimum doua milioane de treceri (2 Mio) si care poarta marcajul de conformitate CS sau CE in conformitate cu prevederile HG 622 si cu actele normative comunitare in domeniul produselor pentru constructii. Microbilele si bilele mari de sticla pot fi pulverizate ca atare, dar si in amestec cu granule antiderapante. 4. CONTROLUL VOPSELEI SI PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU EXECUTIA MARCAJELOR RUTIERE Vopseaua si produsele destinate efectuarii marcajelor rutiere, se vor analiza pe baza de probe, prelevate din ambalaje originale, inchise ermetic si sigilate. Prelevarea probelor de vopsele si metodele de incercare vor fi conform prevederilor SR EN Controlul vopselelor/produselor utilizate pentru executia marcajelor rutiere se va face de catre un laborator specializat in incercari pe vopsea de marcaj, acreditat si/sau autorizat. Produsele vor fi insotite de certificat de conformitate a produsului. Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie sa fie asigurata in toate anotimpurile, atât pe timp de zi cât si pe timp de noapte. Verificarea vizibilitatii se efectueaza cu echipamente specifice, punctual dupa aplicare si pe toata suprafa a marcajului pe durata de exploatare. Valorile obtinute se raporteaza la cerintele standardului SR EN 1436+A1. 5. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE, BILE MARI DE STICLA SI GRANULE ANTIDERAPANTE Microbilele de sticla sau bile mari sunt particule transparente, sferice destinate sa asigure vizibilitatea nocturna a marcajelor rutiere prin retroreflexia fasciculelor incidente ale farurilor unui vehicul spre conducatorul vehiculului. Granule antiderapante sunt destinate cresterii caracterului antiderapant al marcajului rutier. Fiecare produs de marcare, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de produse utilizate pentru marcaje rutiere si confirmate de buletinul emis de laborator specializat, acreditat si/sau autorizat. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla, ca atare sau in amestec cu granule antiderapante se face in saci etansi. Prescriptiile tehnice privind microbilele, bilele mari de sticla si granulele antiderapante trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 1423 si vor fi descrise si garantate calitativ de fabricant. 6. CLASIFICAREA MARCAJELOR RUTIERE Marcaje longitudinale, de: - separare a sensurilor de circulatie; - separare a benzilor de acelasi sens. Marcaje de delimitare a partii carosabile; pagina 4 din 14

288 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Marcaje transversale de: - oprire; - cedare a trecerii; - traversare pentru pietoni; - traversare pentru biciclisti Marcaje diverse pentru: - ghidare; - spatii interzise; - interzicerea stationarii; - statii de autobuze, troleibuze, taximetre; - locuri de parcare; - piste pentru biciclisti - zone cu trafic pietonal si de vehicule intens sau cu risc crescut de accidente - sageti, inscriptii sau imagini desenate pe partea carosabila; Marcaje laterale aplicate pe: - lucrari de arta (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin); - parapete; - stalpi si copaci situati pe platforma drumului; - borduri. Dimensiunile si modurile de pozare a marcajelor, de diverse situatii, se executa conform prescriptiilor SR CONDITII DE REALIZARE A MARCAJELOR Autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene si drumuri nationale principale: Separarea sensurilor de circulatie (marcaj axial) si separarea benzilor de acelasi sens pentru drumuri cu 2,3 si 4 benzi de circulatie, se executa astfel: - latimea benzii de marcaj 15 cm; - marcajul se executa conform prevederilor SR ; - grosimea peliculei ude de vopsea de microni functie de suprafata drumului, zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie, de tipul imbracamintilor asfaltice noi, vechi, in stare buna, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi. Delimitarea partii carosabile: - latimea benzii de marcaj 15 cm - marcajul se executa: - in afara localitatilor cu linie continua, cu exceptia drumurilor la care acostamentele (consolidate) sunt amenajate ca benzi de urgenta cu latimi de minimum 2.5 m, unde se executa cu linie discontinua conform prevederilor SR in interiorul localitatilor, de regula cu linie discontinua; - grosimea peliculei ude de vopsea in functie de cererea beneficiarului (functie de suprafata drumului, zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie, de tipul imbracamintilor asfaltice noi, vechi in stare buna, rea, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi). pagina 5 din 14

289 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Pe autostrada marcajul de delimitare a partii carosabile se executa cu linie continua, latimea liniei de marcaj de 25 cm. Pentru autostrazi se va avea in vedere ca marcajul lateral de delimitare a benzilor de circulatie de banda de urgenta, precum si cel de linga zona mediana, sa fie executat profilat pentru asigurarea efectului rezonator. In vederea asigurarii scurgerii apelor se vor prevedea intreruperi ale marcajului continu la distante de 10.00m, pe câte 5 cm, evitându-se astfel aparitia acvaplanarii. In zonele periculoase (cu santuri adanci, rambleuri inalte, etc) marcajul de delimitare a partii carosabile se executa cu linie continua pe toata lungimea sectorului periculos, latimea liniei de marcaj de 25 cm, iar grosimea peliculei ude de vopsea de 600 microni. Marcajele transversale si marcajele diverse se executa cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de 600 microni. Pe benzile de decelerare ale nodurilor rutiere, pentru atentionarea asupra reducerii vitezei se vor executa marcaje rezonatoare transversale in succesiuni de sase benzi amplasate la distanta de 1 m una fata de cealalta. Pe benzile de urgenta, din 200 in 200 m (pentru 100, 300, 500, 700, 900 m) se vor materializa prin marcaj cu lunga durata de viata pozitia bornei hectometrice. Pe bretele nodurilor marcajul lateral de delimitare a partii carosabile se va executa profilat pentru asigurarea efectului rezonator. Drumuri nationale secundare Marcajul de separare a sensurilor de circulatie (axial) : - latimea benzii de marcaj 15 cm; - marcajul se executa conform prevederilor SR ; - grosimea peliculei ude de vopsea in functie de cererea beneficiarului (functie de suprafata drumului, zone cu acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegetatie, de tipul imbracamintilor asfaltice noi, vechi in stare buna, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi). Delimitarea partii carosabile - latimea benzii de marcaj 15cm - marcajul se executa, in afara localitatilor, de regula cu linie continua; - in interiorul localitatilor, marcajul se executa de regula cu linie intrerupta; - grosimea peliculei ude de vopsea de 400 microni. - Marcajele transversale si marcajele diverse se executa cu grosimi ale peliculei ude in functie de cererea beneficiarului. Marcajele temporare pe autostrazi, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale si secundare se executa identic cu marcajele rutiere permanente, cu mentiunea ca marcajele longitudinale si de delimitare a partii carosabile se executa cu o latime cuprinsa intre cm, la solicitarea administratorului drumului. Celelalte tipuri de marcaje rutiere temporare (transversale, diverse, prin sageti si inscriptii) respecta dimensiunile prevazute in SR Pe pelicula uda de vopsea (de 400, 500 sau 600 de microni) se pulverizeaza obligatoriu microbile. Pentru marcaje temporare, pe imbracaminti noi bituminoase sau de beton de ciment se pot utiliza si produse autoadezive aplicabile la rece (sub forma de benzi), care trebuie sa contina obligatoriu microbile. Marcajele rutiere temporare nu au durata de garantie. pagina 6 din 14

290 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava In curbele amenajate cu supralargire, marcajul pentru separarea sensurilor de circulatie se executa: La drumuri cu doua benzi de circulatie: - pentru o supralargire de maximum 1,00m se pastreaza banda exterioara de latime constanta, iar supralargirea se acorda integral benzii interioare; - pentru o supralargire care depaseste 1,00m se acorda benzii exterioare 40 % din supralargirea totala, iar benzii interioare 60 %; La drumuri cu trei si patru benzi de circulatie: - pentru o supralargire de maximum 1,00m toata supralargirea se aloca benzii interioare; - pentru o supralargire care depaseste 1,00m supralargirea totala se aloca benzilor in procentele din tabelul urmator: Nr. benzi Banda 1 (interioara) Banda 2 Banda 3 Banda % 24 % 16 % % 26 % 22 % 16 % In cazul in care supralargirea ce ar trebui alocata bezilor 2 si 3 (la drum cu 3 benzi), respectiv benzilor 3 si 4 (la drumurile cu 4 benzi) este mai mica de 1 m, aceasta se aloca benzii 2, respectiv benzii 3. In aceasta situatie, latimea benzii 3, respectiv 4 ramane in valoare de 3,5 m fiecare. Axa drumului se va marca cu linie continua in urmatoarele cazuri: - in zona scolilor, pe portiunea cuprinsa intre cele doua indicatoare de avertizare,,copii ; - inainte si dupa marcajele transversale, de trecere pentru pietoni, pe o portiune de 25m; - inainte si dupa intersectiile la nivel cu calea ferata pe o portiune de 50 m; Nu se executa marcaje de delimitare a partii carosabile: - in localitatile unde drumul are profil de strada (cu bordura); - pe poduri; - acolo unde marginea partii carosabile este degradata. Pe drumurile cu imbracaminte din beton de ciment marcajul axial se executa astfel: - linia simpla a benzii de marcaj se pozitioneaza pe partea dreapta fata de axul drumului, mentinându-se o distanta de 6 cm intre rostul axial si marginea exterioara a marcajului; - linia dubla a benzilor de marcaj se aplica simetric fata de rostul longitudinal al placilor din betonul de ciment. Marcajele transversale si marcajele diverse se executa cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de 600 microni. Pe sectoarele de drum pe care sunt programate sa inceapa in semestrul doi, lucrari de intretinere periodica, din considerente de siguranta rutiera, administratorul drumului poate dispune aplicarea unui marcaj provizoriu pâna la realizarea lucrarilor susmentionate. Drumurile, tipodimensiunile si culoarea marcajului sunt stabilite de administratorul drumului. Executia marcajului rutier pagina 7 din 14

291 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Marcajele rutiere se executa de o firma cu experienta in lucrari executate pe autostrazi si drumuri nationale si cu respectarea prescriptiilor prezentului caiet de sarcini, in ceea ce priveste: - calitatea vopselei - tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale; - proiectul de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere sau filmul marcajului; executia corecta a premarcajului; - pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul (curatare corespunzatoare pentru eliminarea oricaror reziduri, deseuri sau alte materiale care contribuie la degradarea marcajului rutier). - stabilirea dozajului ud de vopsea; - dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni; - norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor; - instituirea restrictiilor de circulatie in conformitate cu Normele metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Executia premarcajului se face prin trasarea unor puncte de reper, si simboluri pe suprafata partii carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corecta a marcajelor. Simbolurile utilizate vor fi cele prevazute in instructiunile tehnice pentru marcaje rutiere. - premarcajul trebuie sa respecte documentele grafice puse la dispozitie de beneficiar; - premarcajul se executa cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate; - corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant se verifica de responsabilul desemnat cu supravegherea realizarii lucrarilor, inainte de aplicarea marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului de catre acesta, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa. - vopselele de marcare se aplica pe suprafete curate si perfect uscate, numai mecanizat. Microbilele sau bilele mari de sticla se aplica mecanizat pe vopseaua uda; - cu produse compatibile cu cele aplicate in anii anteriori; - pe sectoare de drum unde suprafa a nu este corespunzatoare, aceasta se cura a prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate; - pe suprafete mici, grase, acestea se curata prin frezare, fara degradarea suprafe ei drumului sau prin spalare cu jet de apa sub presiune; Indepartarea prin frezare a unor suprafete marcate se realiizeaza, in urmatoarele situatii: - Cand modificari ale Proiectelor de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere, impun corecturi ale marcajului existent; - Cand modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului existent si executarea noului marcaj pe alt amplasament; La solicitarea beneficiarul lucrarilor, cand: - se impune stergerea unor marcaje tempoarare; - marcajul rutier vechi se exfolieaza Inlaturarea unui marcaj (permanent sau temporar) se realizeaza prin frezare mecanica, frezare cu apa, sau prin ardere. Acoperirea cu un strat nou de marcaj de culoare neagra pagina 8 din 14

292 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava este permisa doar cu caracter de exceptie, in conditiile in care suprafetele marcate necorespunzator sunt reduse si izolate. Vopseaua de marcaj neagra trebuie sa acopere complet si permanent vechiul marcaj. Este interzisa mascarea marcajului prin aplicare de vopsea neagra/gri, daca aceasta afecteaza mai mult de 2% din suprafata marcajului, masurat pe un sector de 10 m sau daca obturarea are ca scop mascarea unui element de marcaj a carui reaparitie data de uzura in trafic a stratului de acoperire ar putea genera confuzie si accidente. Spalarea cu apa sub presiune. La calculul suprafetei spalate, latimea acesteia se considera egala cu de maximum trei ori latimea benzii de marcaj, iar lungimea egala cu lungimea benzii de marcaj; Pe sectoare de drumuri europene, marcajul axial si cel aferent trecerilor pentru pietoni, se pot aplica, la dispozitia administratorului drumului, de doua ori pe an, a doua oara inainte de inceperea sezonului rece; Marcajele rutiere realizate cu produse lichide in grosimi ale filmului ud de vopsea de 600 microni, pot fi aplicate direct sau, la dispozitia administratorului drumului, din doua treceri succesive, tehnologia fiind ud / uscat. Pe vopseaua uda se pulverizeaza microbile la fiecare trecere. Pe drumurile cu rugozitate mai mare de 70 mm (HS) se poate dispune aplicarea a doua straturi de 500 sau 600 microni. Nu se accepta realizarea unor grosimi mai mari de 1200 microni prin aplicare in mai multe straturi a produselor lichide. Pentru obtinerea de grosimi mai mari beneficiarul poate dispune realizarea marcajelor cu produsele prevazute la punctele 2.3 pâna la 2.6 din CAPITOLUL 2. Produse utilizate pentru realizarea marcajelor rutiere. Marcajele realizate cu produsele mentionate mai sus, pot fi reinprospatate periodic prin aplicarea unei pelicule subtiri (400 microni) de vopsea, pe care se pulverizeaza microbile. Prealabil inceperii executiei lucrarilor, Beneficiarul va furniza executantului : - proiectul de reglementare a circulatiei prin marcaje rutiere (filmul marcajului), la sc. 1/1000, pentru marcajul longitudinal, precum si detalii de executie la sc. 1/500, pentru marcajul in curbe, intersectii si alte situatii speciale; - un program cuprinzand drumurile si cantitatile fizice de lucrari, pe fiecare itinerar, care urmeaza a se executa in anul respectiv, si lunar o esalonare a prioritatilor de executat, precum si a tipodimensiunilor marcajului pentru fiecare drum in parte. - caracterizarea suprafetelor, pentru fiecare drum, pe care urmeaza sa se aplice marcajul rutier (tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei). Executia marcajului rutier poate demara in urmatoarele conditii: - executantul a obtinut aprobarea administratorului drumului si acordul politiei rutiere pentru instituirea restrictiilor de circula ie pe drumul public, in vederea executarii lucrarilor; - executantul este dotat obligatoriu cu semnalizare rutiera; - executantul a obtinut ordin de incepere a lucrarilor din partea administratorului drumului; - esalonul de lucru pentru marcaje longitudinale este constituit si are in componenta, de regula: - un conducator tehnic (din partea executantului) pentru coordonarea activitatii de aplicare a marcajelor rutiere; - autospeciala dotata cu perii sau instalatii de spalare specifice pentru curatirea suprafetei de lucru pe care se aplica marcajul rutier; - masina de marcaj cu mecanic deservent si ajutor; - remorca de transport masina de marcaj; pagina 9 din 14

293 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - muncitori pentru pozare - ridicare a conurilor de semnalizare si aprovizionarea masinii de marcaj cu produsele de marcare; - masina de insotire a esalonului dotata cu semnalizarea corespunzatoare; - indicatoare rutiere (fig. U 40 Marcaje rutiere, conform SR 1848/1); - panouri mobile de avertizare luminoasa cu comanda electronica (fig.u41 Semnalizarea unui utilaj ce se deplaseaza lucrand conform SR ), pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii. Esalonul de lucru pentru marcaje transversale si diverse este constituit si are in componenta, de regula: - masina de insotire si transport ; - masina de marcaj; - panouri mobile de avertizare luminoasa cu comanda electronica (fig. U41 Semnalizarea unui utilaj ce se deplaseaza lucrand conform SR ), pentru presemnalizarea si semnalizarea lucrarii; Semnalizarea rutiera temporara pe timpul executiei lucrarilor consta in: - presemnalizarea si semnalizarea lucrarilor prin indicatoare rutiere si mijloace de avertizare luminoasa cu comanda electronica; - pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude; - autovehicul de incheiere a esalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicata pâna la darea in circulatie si de a recupera conurile; La inchiderea unei zile de lucru se incheie un raport. Atributiile responsabilului desemnat sa supravegheze executia marcajelor rutiere: Responsabil Beneficiar responsabil marcaj SDN si DRDP : - sa cunoasca prevederile din Instructiunile tehnice pentru marcaje rutiere, SR Caietul de sarcini, precum si toate celelalte ordine emise de CNADNR privind executia marcajelor ; - verifica proiectul de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere (filmul marcajului), raspunde de exactitatea intocmirii acestuia functie de realitatea de pe teren si a prevederilor din normativele, instructiunile si ordinile CNADNR privind executia marcajelor rutiere; - pune la dispozitia executantului, proiectul de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere (filmul marcajului) dupa care se executa lucrarile; - supravegheaza si indruma in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere. - verifica daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj si strecurarea prin sita inainte de punerea in opera; - efectueaza periodic controlul cantitatilor si calitatii materialelor folosite, prin determinari de grosimi de film ud si dozaje de vopsea si bile de sticla precum si calitatea lucrarilor executate conform caietului de sarcini tehnice; - dispune incetarea lucrarilor sau refacerea acestora pe cheltuiala executantului când marcajul nu a fost executat corect; - vizeaza rapoartele zilnice completate de executant conform modelului. - participa in comisiile ce efectueaza receptia la terminarea lucrarilor, respectiv la expirarea perioadei de garantie. CONTROLUL CALITATII MARCAJULUI Metodologia de verificare a calitatii se face conform SR EN In timpul executarii marcajului rutier se fac urmatoarele verificari: pagina 10 din 14

294 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - marcajele rutiere din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, rezistentei la uzura si uniformitatii distributiei microbilelor reflectorizante; - verificarea formei se face vizual. Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, latime constanta, sa nu prezinte frânturi sau serpuiri, iar microbilele sau bilele mari sa fie uniform repartizate pe toata lungimea respectiv latimea acesteia. - controlul vizual se efectueaza pe timp de zi si noapte, urmarindu-se coeficientul de luminan a sub luminare difuza respectiv retroreflexia pe toata suprafa a marcajului. Controlul trebuie realizat prin masurarea coeficientului de retroreflexie (R L ), al luminantei (β) si aderentei (SRT) cu echipamente speicifice iar valorile la terminarea lucrarilor trebuie sa fie de: > 150 med/m 2 lx pentru coeficientul de retroreflexie (RL) > 0.4 pentru luminanta (β) > 45 pentru aderenta (SRT). In situatii divergente, Beneficiarului se poate dispune efectuarea, prin grija executantului, de masuratori cu aparate specifice. Masuratorile se fac in prezenta reprezentantului desemnat de beneficiar. Se considera rezultate acceptabile acelea care sunt mai mari sau egale cu limitele prevazute in SR EN 1436+A1. Firmele care executa marcaje rutiere trebuie sa fie dotate cu RETROMETRU pentru masurarea retroflexiei marcajelor rutiere. - grosimile se verifica cu calibre poligonale sau tip roata, prin masurarea peliculei de vopsea uda si cu calibre pentru masurarea marcajelor in strat gros, prin masurarea grosimii peliculei uscate; - gradul de acoperire se verifica prin masurarea cu ajutorul grilei (retele trasate pe o folie transparenta). Gradul de acoperire reprezinta raportul intre numarul patratelor din retea complet acoperite de vopsea si numarul total al patratelor din retea, exprimat in procente; - in cazul nerespectarii prescriptiilor caietului de sarcini, de catre executant, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanen a executia lucrarilor de marcaje rutiere; - fata de dimensiunile nominale date de SR se admit abateri conform limitelor maxime prevazute in Tabelul nr. 1 : Daca se considera un modul M de marcaj, atunci: B = banda de marcaj; S = interspatiul dintre doua benzi de marcaj; l = latime banda de marcaj. B S M=B+S pagina 11 din 14

295 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Tabelul nr. 1 Tip Abatere Abatere Abatere marcaj Banda (A B ) Interspatiu (A S ) Marcaj ( A M ) 1 : 1 ± 5 cm ± 5 cm ± 10 cm 3 : 6 ± 5 cm ± 5 cm ± 10 cm 3 : 9 ± 5 cm ± 10 cm ± 15 cm 9 : 3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm 12 : 3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm B = abatere longitudinala a benzii de marcaj; S = abatere longitudinala a interspatiului; M = abatere longitudinala a modulului de marcaj; Al =abatere in latime a benzii de marcaj ± 0,5 cm; Pentru marcajele transversale, diverse, prin sageti si inscriptii se admit abateri de maximum ± 1%. RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ RUTIER Receptia la terminarea lucrarilor si receptia la expirarea perioadei de garantie se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Marcajul se receptioneaza la maximum 15 zile de la terminarea unuia sau mai multor trasee pe care s-au aplicat marcaje, distinct pentru fiecare tip de marcaj (longitudinal, transversal sau diverse). Marcajele longitudinale si transversale se executa concomitent pe un sector de drum, acceptandu-se un decalaj de maximum 5 zile intre aplicarea celor doua tipuri de marcaje (longitudinale, respectiv transversale si diverse). Executantul trebuie sa comunice beneficiarului data terminarii lucrarilor, iar acesta demareaza inceperea receptiei lucrarilor. Receptia la terminarea lucrarilor Receptia se executa de catre o comisie de receptie. Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixate. Presedintele stabileste programul si data la care se efectueaza receptia, iar secretarul comisiei le comunica: - membriilor comisiei de receptie; - executantului. La receptie va participa, in calitate de asistent, un reprezentant al executantului. La receptie pot participa si alti invitati din partea beneficiarului. Comisia de receptie examineaza: - respectarea prescriptiilor caietului de sarcini, prevederilor SR1848/7 si a Instructiunilor de Marcaj Rutier; - respectarea proiectului de reglementare a circulatiei prin indicatoare si marcaje rutiere (filmului marcajului); - geometria benzii de marcaj (lungime / latime); - rapoartele zilnice intocmite la aplicarea marcajului rutier; - rezistenta la uzura, calitatea vizuala a coeficientului de luminan a sub luminare difuza si a retroreflexiei; pagina 12 din 14

296 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava - geometria benzii de marcaj (lungime si latime), banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat avand microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea. Receptia se efectueaza prin determinari vizuale, iar daca acestea conduc la opinii divergente in cadrul comisiei, in ceea ce priveste rezultatele obtinute pentru rezistenta la uzura, retroreflexie, coeficient de luminanta sub luminare difuza si aderenta, atunci se fac, prin grija executantului si in prezenta beneficiarului, masuratori cu aparate specifice. Masuratorile se fac doar pe sectoare de drum din afara localitatilor, dar nu in zone de intersectii de drumuri, asa cum prevede SR EN In situatia in care comisia de receptie constata deficiente de calitate ale marcajului rutier, in ceea ce priveste aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticla, a retroreflexiei, coeficientului de luminanta sub luminare difuza, aderentei la uzura, comisia poate hotarâ remedierea marcajului pe cheltuiala executantului. La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie, cu constatarile facute, propunând admiterea cu sau fara obiectii a receptiei, amânarea sau respingerea ei. Daca se constata deficiente de calitate la marcajul rutier, in ceea ce priveste geometria si aspectul general, dozaj de vopsea si microbile comisia poate hotarâ refacerea marcajului pe cheltuiala executantului si propune termene de remediere. In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul - verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul. Receptia la expirarea termenului de garantie Receptia finala la expirarea perioadei de garantie se executa in apropierea expirarii termenului de garantie, cu maximum 15 zile inainte de expirarea perioadei de garantie, dar nu mai tarziu de 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Se admit abateri de la aceste termene in situatii speciale (conditii meteo nefavorabile). Perioada de garantie este cea prevazuta in contractul incheiat intre Beneficiar si Executant. La receptie participa, in calitate de asistent, un reprezentant al executantului. La receptie pot participa si alti invitati din partea beneficiarului. Comisia se intruneste la data si locul fixate de presedintele comisiei. Comisia verifica marcajul acceptat la receptia efectuata la terminarea lucrarilor. Comisia utilizeaza aceleasi proceduri tehnice ca si la receptia efectuata la terminarea lucrarilor de marcaj. Comisia analizeaza calitatea marcajului corespunzator garantiei acordate. In caz de neconformitate comisia analizeaza factorii care au influentat scaderea duratei de viata a marcajului. Daca se constata scaderea prematura, pe sectoare izolate, a parametrilor marcajelor (amovibile), determinata de urmatoarele fenomene, marcajul poate fi receptionat: - nu se accepta scaderea performantelor marcajelor rutiere (retroflexie si coeficient de luminanta sub luminare difuza) in timpul anului datorita prezentei necontrolabile pe drum a prafului, noroiului, apei, produselor antiderapante, petroliere si a altor factori poluanti generati de mediul inconjurator, iar pe betonul de ciment inclusiv a reactiilor chimice continue ale acestuia; - marcajele efectuate pe tratamente de pietris, pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, lustruite, intersectii de drumuri modernizate cu drumuri neasfaltate, pe care se desfasoara trafic agricol, in localitati, sectoare cu extrudatii sau alte fenomene de interfata care influenteaza negativ adeziunea vopselei, curbe deosebit de periculoase, suprafete bituminoase proaspat pagina 13 din 14

297 - CS16 CAIET SARCINI MARCAJE RUTIERE - proiectant specialitate S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava executate, acostamente neconsolidate, fara vegetatie, sunt considerate marcaje amovibile si nu au durata de garantie. Receptia se efectueaza prin determinari vizuale, iar daca acestea conduc la opinii divergente in cadrul comisiei, in ceea ce priveste rezultatele obtinute pentru rezistenta la uzura, retroreflexie, luminanta si aderenta, atunci se fac, prin grija executantului si in prezenta beneficiarului, masuratori cu aparate specifice. Masuratorile se fac doar pe sectoare de drum din afara localitatilor, dar nu in zone de intersectii de drumuri, asa cum prevede SR EN In situatia in care comisia de receptie constata deficiente de calitate ale marcajului rutier, in ceea ce priveste aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticla, a retroreflexiei, luminantei, aderentei la uzura, comisia poate hotara remedierea marcajului pe cheltuiala executantului. La terminarea receptiei finale comisia va consemna constatarile si concluziile referitoare la calitatea marcajului receptionat, in procesul verbal de receptie finala, impreuna cu propunerea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de amanare sau de respingere a ei. In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. In aceasta situatie Beneficiarul drumului va retine din garantia de buna executie contravaloarea lucrarilor necorespunzatoare pana la remedierea deficientelor constatate. pagina 14 din 14

298 - OPIS PIESE LISTE CANTITATI LUCRARIinvestitie LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE OPIS LISTE CANTITATI LUCRARI piese scrise Formular F1 Formular F2 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F3 Formular F4 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Formular F5 Pagina de titlu Opis piese scrise Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv Centralizatorul pe categorii de lucrari, obiecte CL01 Lista cantitati lucrari reamenajare sediu punct trecere frontiera CL02 Lista cantitati lucrari reamenajate zona control CL03 Lista cantitati lucrari completare magazie lemne CL04 Lista cantitati lucrari platforma custi caini CL05 Lista cantitati lucrari artere platforma pubele, lucrari bazin vidanjabil CL06 Lista cantitati lucrari completare utilitati CL07 Lista cantitati lucrari zona control pietoni CL08 Lista cantitati lucrari organizare santier CL09 Lista cantitati organizare santier - conexe Lista cu cantitatile de utilaje Fisa tehnica 1.01 Camin apa Fisa tehnica 1.02 Capac carosabil Fisa tehnica 2.01 Camere video Fisa tehnica 2.02 NVR 8 camere video Fisa tehnica 2.03 Switch POE Fisa tehnica 2.04 Modul SFP Fisa tehnica 2.05 HDD Fisa tehnica 2.06 Media convector Fisa tehnica 2.07 UPS 1000 VA Fisa tehnica 2.08 Monitor 22 inch Fisa tehnica 2.09 Conectica sistem supraveghere video Fisa tehnica 3.01 Switch 48 porturi Fisa tehnica 3.02 Switch cabine control Fisa tehnica 4.01 Cupla termoconstructiva Fisa tehnica 4.02 Tablou electric put apa Fisa tehnica 4.03 Electrozi nivel Fisa tehnica 4.04 Comutator nivel Fisa tehnica 4.05 Rezervor 3000l Fisa tehnica 4.06 Hidrofor Fisa tehnica 4.07 Echipamente adiacente hidroforului Fisa tehnica 5.01 Aparat aer conditionat pagina 1 din 1

299 - FORMULAR F1 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV - Nr. crt Nr. cap./ subcap deviz pe obiect formular F1 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoarea, cheltuielilor / obiect exclusiv TVA din care C+M mii lei mii euro mii lei mii euro Amenajarea terenului TOTAL grupa Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala TOTAL grupa Realizarea utilitatilor necesare obiectivului 3.1 TOTAL grupa Studii de teren TOTAL grupa Proiectare (numai in cazul in care obiectivul se realizeaza in sistemul design&build ) TOTAL grupa Investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 6.1 CL01 Lista cantitati lucrari reamenajare sediu punct trecere frontiera 6.2 CL02 Lista cantitati lucrari reamenajate zona control 6.3 CL03 Lista cantitati lucrari completare magazie lemne pagina 1 din 2

300 - FORMULAR F1 CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR PE OBIECTIV CL04 Lista cantitati lucrari platforma custi caini 6.5 CL05 Lista cantitati lucrari artere platforma pubele, bazin vidanjabil 6.6 CL06 Lista cantitati lucrari completare utilitati 6.7 CL07 Lista cantitati lucrari zona control pietoni 4.2 Montaj utilaje tehnologice 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj 4.4 Dotari TOTAL grupa Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier 7.1 CL08 Lista cantitati lucrari organizare santier 7.2 CL09 Lista cantitati organizare santier - conexe TOTAL grupa 7 TOTAL valoare (exclusiv TVA) Taxa pe valoarea adaugata TOTAL valoare (inclusiv TVA) Cursul de referinta =..lei/euro, din data de Proiectant: (semnatura autorizata) Precizare: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0-2, avand in vedere respectarea structurii pentru devizul general, in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0-2 revine ofertantului. pagina 2 din 2

301 - FORMULAR F2 CENTRALIZATORUL PE CATEGORII DE LUCRARI, PE OBIECTE - Nr. crt Nr. cap./ subcap deviz pe obiect formular F2 CENTRALIZATORUL PE CATEGORII DE LUCRARI, PE OBIECTE Denumirea capitolelor de cheltuieli Valoarea, cheltuielilor / obiect exclusiv TVA mii lei mii euro I Lucrari de constructii 2 1 Terasamente 3 2 Constructii CL01 Lista cantitati lucrari reamenajare sediu punct trecere frontiera CL02 Lista cantitati lucrari reamenajate zona control CL03 Lista cantitati lucrari completare magazie lemne CL04 Lista cantitati lucrari platforma custi caini CL05 Lista cantitati lucrari artere platforma pubele, lucrari bazin vidanjabil CL06 Lista cantitati lucrari completare utilitati CL07 Lista cantitati lucrari zona control pietoni 4 3 Izolatii 5 4 Instalatii electrice 6 5 Instalatii sanitare 7 6 Instalatii de incalzire 8 7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 9 8 Instalatii de comunicatii 10 9 Instalatii aer comprimat TOTAL I II Montaj utilaj si echipamente tehnologice pagina 1 din 2

302 - FORMULAR F2 CENTRALIZATORUL PE CATEGORII DE LUCRARI, PE OBIECTE - TOTAL II III Procurare Utilaje si echipamente tehnologice Lista cu cantitatile de utilaje si instalatii tehnologice retele alimentare apa, canalizare Lista cu cantitatile de utilaje si instalatii tehnologice - sistem supraveghere video si sistem alarma Lista cu cantitatile de utilaje si instalatii tehnologice - echipamente instalatie curenti slabi Lista cu cantitatile de utilaje si instalatii tehnologice echipamente put apa Lista cu cantitatile de utilaje si instalatii tehnologice aer conditionat Utilaje si echipamente de transport Dotari TOTAL III Cursul de referinta =..lei/euro, din data de Total valoare (exclusiv TVA) Taxa pe valoarea adaugata TOTAL VALOARE Proiectant: (semnatura autorizata) Precizare: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0-2, avand in vedere respectarea structurii pentru devizul general, in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0-2 revine ofertantului. pagina 2 din 2

303 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC01: LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA CG03C asim Procurare si montaj pardoseala linoleum antistatic, inclusiv plinte pereti la camera tehnica mp 45,7 2 CK14A asim1 Usi tamplarie metalica intr-un canat, rezistenta la foc 60 minute, feronerie calitatea 1, (2 bucati) 3 NL Dispozitive autoinchidere la usi, pentru usi usi grele 4 CG01B asim pardoseala placi OSB grosime 10mm la pod aplicata peste planseul existent mp 3,6 buc 13 mp 338 pagina 1 din 9

304 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 5 CK29A# asim Tavan suspendat casetat, executat cu panouri 60x60cm din gips-carton inclusiv structura de sustinere 6 RPCR27B1 asim Vopsirea structurii metalice cu doua straturi de grund si un strat de vopsea 7 CL 05 A1_asim Procurare si montaj structura metalica 8 CN15B1 Ignifugare sarpanta si astereala lemn cu invelis ignifug 9 NLPD01A Perete gips-carton hol acces (amenajare hol) 10 RPCT32XA asim Desfacere perete existent din gips-carton 11 CD05D1 asim Zidarie din caramida cu gauri verticale tip GVP, grosime 24,0cm, zidita cu mortar clasa minim M5, rezistenta la compresiune minim 10N/mm2, densitate 850kg/mc (perete camera control corporal) mp 58,4 mp 7 to 0,2 mp 590 mp 2 mp 14,4 mc 2,8 pagina 2 din 9

305 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 12 CB04A1 Cofraje din scandura la centuri perete caramida 13 CA07A1 Turnarea betonului armat marca C16/20 la centura perete camera control corporal, beton marfa C16/20 procurat din statii 14 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor pentru centuri camera control corporal 15 CF01B1 Tencuieli interioare obisnuite executate manual, pe suprafete din zidarie de caramida, cu mortar de var-ciment marca M10-T, in grosime medie de 2cm, exclusiv schela 16 CB14XA Schela metalica pentru lucrari interioare pe suprafete pana la 30m inaltime 17 CL20B1 asim Procurare si montaj panou gratii (parte fixa + parte mobila) executat din teava rectangulara 50x50x4, inclusiv grunduire si vopsitorie si elemente prindere, balamale mp 4,4 mc 0,33 kg 60 mp 23 mp 11 kg 240 pagina 3 din 9

306 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 18 CH06A# asim Procurare si montaj bara metalica diametru 60,3 x 5, inclusiv grunduire si vopsitorie si elemente prindere ml 4,6 19 W2G01A# ml 26 Cablu electric armat Cablu electric 5x6mmp ml EF02C1 Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp buc 2,0 21 EH05C1 Incercare tablouri electrice buc 2,0 22 NL procurare si montare jghiab metalic pentru instalatia prize si curenti slabi 0,75x60x EC02A1 Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe (cleme de prindere) din bachelita, direct pe zid, cablul avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, pe dibluri de lemn Cablu UTP cat 7/clasa F mp 170 ml 400 pagina 4 din 9

307 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 24 EC02A1 Cablu pentru energie electrica, ml 120 montat cu scoabe (cleme de prindere) din bachelita, direct pe zid, cablul avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, pe dibluri de lemn Cablu UTP cat 7/clasa F ml ED08C1 Priza constructie pentru instalatie buc 45 curenti slabi, inclusiv doza respectiva, montata aparent Priza dubla RJ 45 UTP cat 7 (montaj aparent) buc ATE01A asim Incercarea cablurilor de comanda si semnalizare *asimilat probe si punere in functiune a instal curenti slab buc 1 27 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² ml 330 ml 330 pagina 5 din 9

308 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 28 ED 08 A1 Priza bipolara dubla, constructie normala sau constructie impermeabila (flans), cu contact de protectie (nul), montata aparent procurare si montare prize triple 230 3x2P+E 29 EC09A1 asim1 Cablu alimentare 3x2,5mmp, pentru alimentare sistem securitate video 30 EC09A1 asim2 procurare si montare cablu FTP CAT 7 pentru sistem supraveghere video 31 NL Procurare si montaj jghiab metalic la exterior pentru cabluri de la camera tehnica spre cabine control 32 EC02A1 Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe (cleme de prindere) din bachelita, direct pe zid, cablul avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, pe dibluri de lemn buc 87 buc 87 ml 5 ml 160 ml 37 pagina 6 din 9

309 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Cablu UTP procurare si montare cablu de la camera tehnica la cabinele control) 33 NL_PCAI Placare la exterior cu placi casetate aluminiu compozit neinflamabil, culoare gri RAL 9006, grosime 4mm, inclusiv structura de rezistenta metalica (mascare jghiab metalic pentru cabluri exterior) 34 ES02B1 Manopera montaj camere supraveghere video 35 NL Montaj switch-uri instalatie curenti slabi 36 NL Revizuire instalatie semnalizare incendiu (mutare echipament de control si semnalizare existent inclusiv circuite, montare senzori fum si caldura in camera tehnica) 37 NL Revizuire instalatie electrica camera retinere 38 IB01A0 Montare radiatoare din fonta, apa calda cu coloane libere sau coloane unite ml 450 mp 9,8 buc 2 buc 9 ans 1 ans 1 buc 1 pagina 7 din 9

310 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Radiator din otel tip: buc 1 22/(400x600) 39 SA01B# Teava instalatii incalzire ml 16 Teava cupru 15mm m 16 Cot 90 grade buc 6 40 IE 02 C1 efectuarea probei de dilatare mp 110 contractare si functionare a instalatiei de incalzire centrala 41 NL ans 1 incuietoare usa camera retinere 42 NL ans 3 Procurare si montaj centura impamantare camera tehnica 43 NL buc 20 Strapungeri in pereti pentru pozarea instalatiilor 44 CI 09 A1 asim Placaje cu placi ipsos armate cu fibra de sticla, grosime 25mm, clasa de combustibilitate C0(CA1), clasa de reactie la foc A1, inclusiv structura mp 17,3 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto pagina 8 din 9

311 - LC01 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE SEDIU PUNCT TRECERE FRONTIERA RACOVAT (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 9 din 9

312 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC02: LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA RPEF20F1 asim Demontat corpuri iluminat copertina metalica in vederea modificarii pozitiei buc 24,0 2 RPEF01B# Montat corpuri iluminat copertina metalica 3 NL procurare si montare jghiab metalic pentru cablu instalatii de prize si curenti slabi la cabine control 4 ED08C1 Priza constructie pentru instalatie curenti slabi, inclusiv doza respectiva, montata aparent buc 24,0 ml 64,0 buc 16,0 pagina 1 din 13

313 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Procurare si montaj priza dubla RJ 45 UTP cat 7 (montaj aparent) la cabine control buc 16,0 5 ATE01A asim Incercarea cablurilor de comanda si semnalizare *asimilat probe si punere in functiune a instal curenti slab buc 1 6 ED 08 A1 Priza bipolara dubla, buc 48 constructie normala sau constructie impermeabila (flans), cu contact de protectie (nul), montata aparent Priza dubla,16 A in constructie normala (inclusiv doza de aparat), cu contact de protectie buc 48 7 EF02C1 Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp buc 2,0 8 EH05C1 Incercare tablouri electrice buc 2,0 pagina 2 din 13

314 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 9 ED 01 A1 Intrerupator manual unipolar, constructie normala sau impermeabila (flans), montat aparent, la cabine control buc 8 Intrerupator in constructie normala buc 8 10 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² 11 EB 02 B1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 6-10 mmp ml 48 ml 48 ml 210 Cablu energie CYYF 3 x 6 mm² ml EE 12 I1 asim Corp de iluminat cu lampi LED, montat pe dibluri metalice Corp iluminat LED 4x9W 60X60cm buc 8 buc 8 pagina 3 din 13

315 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 13 CG 02 XB_asim1 Pardoseala parchet laminat clasa AC5, grosime 10mm, inclusiv folie termoizolanta, la cabine control mp 31,0 14 EF02C1 Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp buc 2,0 15 EH05C1 Incercare tablouri electrice buc 2,0 16 ED 01 A1 Intrerupator manual unipolar, constructie normala sau impermeabila (flans), montat aparent, la cabine control buc 2 Intrerupator in constructie normala buc 2 17 ED 08 A1 Priza bipolara dubla, constructie normala sau constructie impermeabila (flans), cu contact de protectie (nul), montata aparent Priza dubla,16 A in constructie normala (inclusiv doza de aparat), cu contact de protectie buc 8 buc 8 pagina 4 din 13

316 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 18 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² 19 EB 02 B1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 6-10 mmp ml 20 ml 20 ml 60 Cablu energie CYYF 3 x 6 mm² ml EE 12 I1 asim Corp de iluminat cu lampi LED, montat pe dibluri metalice Corp iluminat LED 4x9W 60X60cm 21 CG 02 XB_asim1 Pardoseala parchet laminat clasa AC5, grosime 10mm, inclusiv folie termoizolanta, la cabine control montate montate la extremitatile parcelei 22 NL procurare si montare jghiab metalic cablu buc 2 buc 2 mp 7,3 ml 20,0 pagina 5 din 13

317 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 23 NL_PTS Invelitoare din panouri termoizolante tip sandwich grosime 4cm, inclusiv accesorii (pazii, coame) la cabine control montate montate la extremitatile parcelei 24 NL Procurare si montare sticla termoizolanta pentru tamplaria executata de constructorul anterior la cabine control de la extremitatile parcelei 25 NL Montaj cabine control de la intrarea si iesirea din tara utilizand tamplaria executata de constructorul anterior 26 W2G01A Cablu electric 1kw tip CYAby 3x6mm 27 EF02C1 Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp 28 EH05C1 mp 11,0 mp 19,8 buc 2,0 ml 20 buc 1,0 Incercare tablouri electrice buc 1,0 mp DE09C# Marcaje rutiere pagina 6 din 13

318 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 30 DC04B% Taierea cu masina cu discuri diamantate a rosturilor de dilatatie si contractie in betonul de uzura la platforma betonata in vederea executarii fundatiilor stalpilor 31 TSA 05 C1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate, avand peste 1m latime, executata cu taluz inclinat, fara sprijiniri,pana la 6 m adancime, cu evacuare manuala, la fundatii, subsoluri, canele etc in pamant cu umiditate naturala adancimea sapaturii 0-2 teren tare (sapatura manuala la fundatii) 32 CB04A1 Cofraje din scandura la cuzineti 33 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 in fundatii, cuzineti, grinzi fundare si pardoseala, beton marfa C16/20 procurat din statii 34 TRA06A... Transportul rutier al betonuluimortarului cu autobetoniera de 5,5mc dist. =...km ml 50,4 mc 6,7 mp 15,0 mc 22,00 to 52,8 pagina 7 din 13

319 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 35 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 36 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor din cuzineti si elevatii 37 RPCR27B1 asim Vopsirea structurii metalice cu doua straturi de grund si un strat de vopsea 38 CL 05 A1_asim Procurare si montaj structura metalica punct control (stalpi, grinzi, contravanturi) 39 CL 05 A1_asim Procurare si montaj structura metalica ghidaj canal control 40 RPCR27B1 asim Vopsirea ghidajului metalic canal control cu doua straturi de grund si un strat de vopsea 41 NL_PTP Procurare si montaj pereti din panouri termoizolante tip sandwich, grosime 8cm, inclusiv accesorii to 15,0 kg 1200,0 mp 228,0 to 4,700 to 0,16 mp 5,2 mp 138,0 pagina 8 din 13

320 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 42 CK11A asim mp 3,780 Ferestre tamplarie PVC avand suprafata <3mp, cu sticla termoizolanta antiefractie, feronerie calitatea 1 43 CK03B asim mp 1,890 Usi tamplarie PVC intr-un canat, cu sticla termoizolanta antiefractie, feronerie calitatea 1 44 NL Procurare si montaj buc 2,0 usa garaj sectionala 4,0x5,0m, termoizolata 45 CE 16 B1_asim Diverse accesorii din tabla ml 36,6 prevopsita de 0,5mm grosime, inclusiv montaj - sort tabla montat la partea superioara (intre copertina si inchiderile punctului de control) 46 CE 16 B1_asim ml 27,4 Diverse accesorii din tabla prevopsita de 0,5mm grosime, inclusiv montaj - sort tabla montat la partea inferioara intre panourile termoizolante si elevatii 47 W2G01A# Cablu electric armat ml 77,0 Procurare si montare cablu 5x6mm2 ml 77,0 pagina 9 din 13

321 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 48 EF02C1 Tablou electric, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp 49 EH05C1 buc 1 Incercare tablouri electrice buc 1 buc 1,0 50 W2E20B# Racordarea circuitelor electrice la tabloul electric general 51 W2G01A# Cablu electric armat ml 55,0 Procurare si montare cablu 5x6mm2 ml 55,0 52 W2E20B# Racordarea circuitelor electrice la tabloul electric general 53 NL Procurare si montaj pat cablu garaj la exterior 54 NL Procurare si montaj pat cablu garaj la interior 55 EE 12 I1 asim Corp de iluminat cu lampi LED, montat pe dibluri metalice Corp iluminat LED 4x9W 60X60cm Corp iluminat exterior cu lampa tip LED, 80W, inclusiv montaj buc 1,0 ml 12,0 ml 60,0 buc 8 buc 8 buc 4 pagina 10 din 13

322 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 57 EE 10 B# Corp de iluminat de siguranta monobloc cu baterii sau acumulator montat pe dibluri din material plastic Corp de iluminat de siguranta pentru evacuare, iluminat permanent 58 ED 01 A1 Intrerupator manual unipolar, constructie normala sau impermeabila (flans), montat aparent, la cabine control buc 5 buc 5 buc 17 Intrerupator in constructie normala buc ED 08 A1 Priza bipolara dubla, constructie normala sau constructie impermeabila (flans), cu contact de protectie (nul), montata aparent Priza dubla,16 A in constructie normala (inclusiv doza de aparat), cu contact de protectie 60 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent buc 16 buc 16 ml 210 pagina 11 din 13

323 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² 61 EB 02 B1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 6-10 mmp Cablu energie CYYF 3 x 6 mm² ml 210 ml 150 ml 150 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % pagina 12 din 13

324 - LC02 LISTA CANTITATI LUCRARI REAMENAJARE ZONA CONTROL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 13 din 13

325 - LC03 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE MAGAZIE LEMNE (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC03: LUCRARI COMPLETARE MAGAZIE LEMNE Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA CD05D1 asim mc 11,3 Perete din zidarie BCA 2 CB04A1 Cofraje din scandura la centuri si stalpi perete zidarie BCA mp 17 3 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 la centuri si stalpi perete BCA, beton marfa C16/20 procurat din statii 4 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor pentru centuri si stalpi mc 2,5 kg 250,0 pagina 1 din 3

326 - LC03 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE MAGAZIE LEMNE (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava 5 CF06B1 Tencuieli exterioare obisnuite executate manual, driscuite, pe ziduri din BCA, cu mortar de var-ciment marca M25-T, in grosime medie de 2,5cm; 6 CF09A1_asim Tencuiala decorativa cu aspect de scoarta copac si granulatie >2mm, aplicata peste tencuiala driscuita 7 CE 16 B1_asim Diverse accesorii din tabla prevopsita de 0,5mm grosime, inclusiv montaj sort tabla la partea superioara a peretelui din zidarie BCA mp 67,0 mp 67,0 ml 4,03 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale pagina 2 din 3

327 - LC03 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE MAGAZIE LEMNE (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 3 din 3

328 - LC04 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC04: LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA TSC35B1 Excavat, transport,cu incarcator frontal, la distante de: incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe senile, pamant din teren categoria 2 la distanta de < 10m smc 0,35 2 TRA01A.P Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta dist.=...km 3 DA06B1 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec balast (strat fundatie reprofilat din balast, grosime 20cm) to 55,0 mc 9,8 pagina 1 din 5

329 - LC04 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 4 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 5 DA12B1 Strat de fundatie sau reprofilare din piatra sparta pentru drumuri, cu asternere mecanica executate cu impanare fara innoroire, grosime 20cm 6 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 7 DA06B2 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec nisip grosime 2cm 8 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km Folie polietilena expandata 3mm to 21,9 mc 9,8 to 21,2 mc 0,98 to 2,2 mp 49,0 pagina 2 din 5

330 - LC04 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 10 DC05C1 Imbracaminte din beton de ciment BcR 4,0 la drumuri executata intr-un singur strat, in grosime de 20cm, exclusiv beton procurare beton BCR 4 la platforma betonata 12 TRA06A... Transportul rutier al betonuluimortarului cu autobetoniera de 5,5mc dist. =...km 13 DC04B% Taierea cu masina cu discuri diamantate a rosturilor de dilatatie si contractie in betonul de uzura, la: drumuri si strazi 14 DD05A1 Bitumarea la cald cu mastic bituminos a rosturilor la platforma betonata 15 TSC35B1 Excavat, transport,cu incarcator frontal, la distante de: incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe senile, pamant din teren categoria 2 la distanta de < 10m mp 41,5 mc 8,3 to 20,0 ml 6,0 mp 0,06 smc 0,330 pagina 3 din 5

331 - LC04 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 16 SA17D# Teava PEHD ml 60,0 SDR 17,6 Ø25mm Pn6 17 ACE 08 A1 mc 5,4 Umplutura in sant apa sau canalizare cu strat de nisip 20cm 18 TRA 01 A to 10,3 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanta =.km (transport nisip) 19 TSD 04 D1 mc 27,0 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate in sapaturi orizontale sau inclinate la 1/4, inclusiv udarea fiecarui strat de pamant in parte, avand: 20 cm grosime pamant coeziv 20 SF 01 A1 ml 60,0 Efectuare proba de etas. la pres. a Instalatie inter. de apa, la cond. otel zn. sau pb. pres. inclusiv armaturi 21 SD 29 E1 Robinet de retinere cu ventil, buc 1 drept, cu mufe, pentru instalatii, avand D= 1 1/2 toli (PE), inclusiv accesorii : 21.1 Adaptor PEHD Ø25x1/2 toli buc 1 pagina 4 din 5

332 - LC04 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA CUSTI CAINI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 21.2 Cot cu talpa pentru sanitare buc 1 Ø25x1/ Teava zinc Ø1/2 ml Cot zinc Ø1/2 buc Niplu zinc Ø1/2 buc 2 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 5 din 5

333 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC05: LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA TSC35B1 Excavat, transport,cu incarcator frontal, la distante de: incarcare in autovehicul cu incarcator frontal pe senile, pamant din teren categoria 2 la distanta de < 10m smc 0,7 2 TRA01A.P Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta dist.=...km 3 DA06B1 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec balast (strat fundatie reprofilat din balast, grosime 20cm) to 112 mc 19,4 pagina 1 din 6

334 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 4 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 5 DA12B1 Strat de fundatie sau reprofilare din piatra sparta pentru drumuri, cu asternere mecanica executate cu impanare fara innoroire, grosime 20cm 6 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 7 DA06B2 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec nisip grosime 2cm 8 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km Folie polietilena expandata 3mm to 48,3 mc 19,4 to 48,3 mc 1,8 to 4,48 mp 87,75 pagina 2 din 6

335 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 10 DC05C1 Imbracaminte din beton de ciment BcR 4,0 la drumuri executata intr-un singur strat, in grosime de 20cm; 11 TRA06A... Transportul rutier al betonuluimortarului cu autobetoniera de 5,5mc dist. =...km 12 DC04B% Taierea cu masina cu discuri diamantate a rosturilor de dilatatie si contractie in betonul de uzura, la: drumuri si strazi 13 DD05A1 Bitumarea la cald cu mastic bituminos a rosturilor la platforma betonata 14 CA01D1 Turnarea betonului simplu marca C16/20 pentru egalizari 15 RpCD08C armare sapa plasa STNB Ø4x100/Ø4x IZF01E Amorsarea suprafetelor pentru aplicarea hidroizolatiei la acoperisuri trase, pe acoperisuri orizontale sau verticale cu pahizol, intr-un strat mp 87,75 to 42,2 15 ml mp 0,2 mc 1,63 mp 70,0 pagina 3 din 6

336 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 17 IZHC05A2 asim1 Izolatii la pereti pe suprafata <0,8 m latime, executate cu carton bitumat intre 2 straturi de bitum IP, hidroizolatii la planseu bazin vidanjabil 18 CA01D1 Turnarea betonului simplu marca C16/20 pentru egalizari (sapa protectie hidroizolatie, grosime 5cm, slab armata) 19 CD05D1 asim Zidarie din caramida cu gauri verticale tip GVP, grosime 24,0cm, zidita cu mortar clasa minim M5, rezistenta la compresiune minim 10N/mm2, densitate 850kg/mc (parapet protectie si delimitare bazin vidanjabil (catre spatiul verde) 20 CB04A1 Cofraje din scandura la centuri parapet 21 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 la centura parapet zidarie, beton marfa C16/20 procurat din statii mp 70,0 mc 2,72 mc 2,90 mp 9,4 mc 0,76 pagina 4 din 6

337 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava 22 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor pentru centuri 23 CF06B1 Tencuieli exterioare obisnuite executate manual, driscuite, pe ziduri din caramida, cu mortar de var-ciment marca M25-T, in grosime medie de 2,5cm; 24 CF09A1_asim Tencuiala decorativa cu aspect de scoarta copac si granulatie >2mm, aplicata peste tencuiala driscuita la parapet protectie 25 CE 16 B1_asim Diverse accesorii din tabla prevopsita de 0,5mm grosime, inclusiv montaj sort tabla parapet protectie kg 153,0 mp 28,7 mp 28,7 ml 5,40 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval pagina 5 din 6

338 - LC05 LISTA CANTITATI LUCRARI PLATFORMA PUBELE GUNOI, LUCRARI BAZIN VIDANJABIL (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. ROYAL CDV G2 s.r.l. Suceava, judetul Suceava CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 6 din 6

339 - LC06 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE UTILITATI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC06: LUCRARI COMPLETARE UTILITATI Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA TSA 05 C1 Sapatura manuala de pamant in spatii limitate, avand peste 1 m latime, executata cu taluz inclinat, fara sprijiniri,pana la 6 m adancime, cu evacuare manuala, la fundatii, subsoluri, canele etc in pamant cu umiditate naturala adancimea sapaturii 0-2 teren tare mc 4,7 2 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 la elevatii, beton marfa C16/20 procurat din statii la fundatii imprejmuire mc 4,7 pagina 1 din 4

340 - LC06 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE UTILITATI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava 3 TRA 06A... Transportul rutier al betonului mortarului cu autobetoniera de 5,5mc pe distanta de...km 4 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor la imprejmuire Procurare stalpi teava rectangulara 40x60x5 6 W1LI13B Montare stalpi teava metalica rectangulara 40x60x5mm inclusiv vopsire la imprejmuire 7 CO 07 A1_asim1 Imprejmuire din plasa bordurata cu dimensiunea 2,5m x 1,8m, inclusiv poarta acces, vopsitorie si montaj (40ml x 1,8m) 8 TSC35B1 Sapatura mecanizata alimentare pompa put apa, sapatura rezervor apa 9 EC05A1 Cablu pentru energie electrica, tras prin tub de protectie, pentru racordare la tablouri, aparate etc, cablul având conducte cu sectiunea pîna la 16 mmp (procurare si montare cablu 4x2,5mm2) to 11,3 kg 200,0 ml 42,5 buc 17,0 mp 72,0 smc 0,23 ml 50,0 pagina 2 din 4

341 - LC06 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE UTILITATI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava 10 ACE 08 A1 Umplutura in sant cablu electric cu strat de nisip 20cm 11 TRA 01 A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanta =.km 12 NL Folie polietilena avertizor cablu electric 13 TSD 01 C1 Imprastierea cu lopata a pamant. afinat, strat uniform 10-30cm. gros cu sfarim. bulg. teren pamant coeziv 14 TSD 04 D1 Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate in sapaturi orizontale sau inclinate la 1/4, inclusiv udarea fiecarui strat de pamant in parte, avand: 20 cm grosime pamant coeziv 15 TSE 02 C1 Finisarea manuala a terenurilor si platformelor, cu denivelari de cm, in teren tare mc 4,2 to 7,14 ml 55 mc 18,9 mc 18,9 100 mp 0,3 pagina 3 din 4

342 - LC06 LISTA CANTITATI LUCRARI COMPLETARE UTILITATI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava 16 NL montaj echipamente put apa ans 1,0 17 EH05C1 Incercare tablouri electrice buc 1 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 4 din 4

343 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC07: LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA TSC35B1 Sapatura mecanizata fundatie imprejmuire, excavat, transport, pamant din teren categoria 2 la distanta de < 10m 2 CA01D1 Turnarea betonului simplu marca C16/20 in fundatii imprejmuire 3 CB04A1 Cofraje din scandura la elevatii imprejmuire 4 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor pentru centuri smc 0,47 mc 67 mp 168 kg 1400 pagina 1 din 12

344 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 5 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 la elevatii imprejmuire, beton marfa C16/20 procurat din statii 6 TRA06A... Transportul rutier al betonuluimortarului cu autobetoniera de 5,5mc dist. =...km 7 RpCB 21B Forarea mecanica a gaurilor la consolidari cu diametrul pana la 30mm in elemente din beton armat, avand grosimea pana la 25cm 8 RpCB 18_asim Injectarea gaurilor pentru armatura cu rasini epoxidice, pentru refacerea portanta a elementelor din beton armat pe o adancime de pana la 15cm Procurare stalpi teava rectangulara 40x60x5 10 W1LI13B asim1 Montare stalpi teava metalica rectangulara 40x60x5mm inclusiv vopsire, la imprejmuire mc 8 to 180 buc 100 ml 20 ml 264 buc 132 pagina 2 din 12

345 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 11 CL12A1 Placute metalice si armatura pentru montaj stalpi pe platforma betonata Procurare stalpi teava rectangulara 40x60x5 13 W1LI13B asim1 Montare stalpi teava metalica rectangulara 40x60x5mm inclusiv vopsire, la imprejmuire 14 CO 07 A1_asim1 Imprejmuire din plasa bordurata cu dimensiunea 2,5m x 1,8m, inclusiv vopsitorie si montaj (154ml x 1,7m) 15 RTR2RC89C5 Vopsirea structurii metalice, curatire si grunduire 16 CL 05 A1_asim structura metalica (stalpi, grinzi, contravantuiri) la copertina 17 NL_PTS Invelitoare din panouri termoizolante tip sandwich la copertina control, grosime 6cm, inclusiv accesorii (pazii, coame) kg 500 ml 175 buc 68 mp 257 mp 28,00 to 1,90 mp 44,6 pagina 3 din 12

346 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 18 NL_PTP1 Procurare si montaj pereti din panouri termoizolante tip sandwich, grosime 4cm, inclusiv accesorii 19 CE 14 B1 Burlane de sectiune rectangulara cu sectiunea >14cm, din tabla prevopsita grosime 0,6mm, inclusiv accesorii (cirlige, racorduri) 20 CE13B1 Jgheab sectiune rectangulara, latime >14cm, tabla prevopsita grosime 0,6mm, inclusiv accesorii (cirlige, racorduri 21 DG04B1 Desfacere borduri de beton existente alee pietonale 22 TSC35B1 Pregatire strat suport alee - sapatura mecanizata, excavat, transport, pamant din teren categoria 2 la distanta de < 10m 23 DA06B1 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec balast (strat fundatie reprofilat din balast, grosime 40cm) mp 23,5 ml 3,00 ml 8,00 ml 53,70 smc 0,25 mc 38,00 pagina 4 din 12

347 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 24 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 25 DA06B2 Strat agreg nat cilindrate cu func rezist filtrantizolat aerisire si anticap cu aster mec nisip grosime 5cm 26 TRA01A Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe dist.=...km 27 DD01A2 asim Pavaj exec cu pavele autoblocante din beton de ciment de forma rectangulara, grosime 6cm, culoare gri, exclusiv substratul de nisip 28 DE10A1 Montaj borduri existente prefabricate din beton pentru trotuare 20x25cm, pe fundatie din beton 30x15cm (se utilizeaza bordurile existente) 29 DE10A1 Borduri prefabricate din beton pentru trotuare 20x25cm, pe fundatie din beton 30x15cm to 85,00 mc 6,27 to 14,00 mp 124,80 ml 53,70 ml 31,70 pagina 5 din 12

348 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 30 CB04A1 Cofraje din scandura la platforma beton cabine control 31 CC02C1 Confectionarea si montarea armaturilor pentru platforma beton cabine control 32 CA07A1 Turnarea cu pompa a betonului armat marca C16/20 la platforma cabina control, beton marfa C16/20 procurat din statii 33 CD04H1 Zidarie din caramida plina presata 12x25x6cm (cadru cabina perimetral pentru evitarea puntii termice) 34 RPCE 34A+ Strat termoizolant din polistiren extrudat, montat sub sapa cabine control, grosime 5cm, rezistenta la compresiune >650kPa 35 CA01D1 Turnarea betonului simplu marca C16/20 pentru egalizari (sapa protectie termoizolatie, grosime 5cm) mp 4 kg 260 mc 2,2 mc 0,13 mp 9 mc 0,8 pagina 6 din 12

349 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 36 CK11A asim Ferestre tamplarie PVC avand suprafata <3mp, cu sticla termoizolanta antiefractie, feronerie calitatea 1, la cabine control 37 CK03B asim Usi tamplarie PVC intr-un canat, cu sticla termoizolanta antiefractie, feronerie calitatea 1, la cabine control 38 NL_PTS Invelitoare din panouri termoizolante tip sandwich la cabine control, grosime 8cm, inclusiv accesorii (pazii, coame) 39 CE13B1 Jgheab sectiune rectangulara, latime >14cm, tabla prevopsita grosime 0,6mm, inclusiv accesorii (cirlige, racorduri 40 CE 14 B1 Burlane de sectiune rectangulara cu sectiunea >14cm, din tabla prevopsita grosime 0,6mm, inclusiv accesorii (cirlige, racorduri mp 41,20 mp 4,20 mp 11,00 ml 5,50 ml 5,80 pagina 7 din 12

350 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 41 CG 02 XB_asim1 Pardoseala parchet laminat clasa AC5, grosime 10mm, inclusiv folie termoizolanta, la cabine control 42 CG 05 A1 Plinte PVC montate orizont pereti supraf.>20mp 43 CE 16 B1_asim Diverse accesorii din tabla prevopsita de 0,5mm grosime, inclusiv montaj - bordura perimetrala la cabine control 44 ED 01 A1 Intrerupator manual unipolar, constructie normala sau impermeabila (flans), montat mp 7,80 ml 14,60 ml 8,00 buc 4 aparent, la cabine control Intrerupator in constructie normala buc 4 45 ED 08 A1 Priza bipolara dubla, constructie normala sau constructie impermeabila (flans), cu contact de protectie (nul), montata aparent 45.1 Priza dubla,16 A in constructie normala (inclusiv doza de aparat), cu contact de protectie buc 4 buc 4 pagina 8 din 12

351 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 46 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² 47 EB 02 B1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 6-10 mmp ml 12 ml 12 ml Cablu energie CYYF 3 x 6 mm² ml EE 12 I1 asim Corp de iluminat cu lampi LED, montat pe dibluri metalice 48.1 Corp iluminat LED 4x9W 60X60cm buc 4 buc 4 49 EF02C1 Tablou electric cabine control, pe schelet metalic, montat pe perete sau în nisa, tabloul având suprafata de 0,91-1,50 mp buc 2,0 50 EH05C1 Incercare tablouri electrice buc 2,0 pagina 9 din 12

352 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 51 W2G01A# Cablu electric armat 51.1 Procurare si montare cablu 5x6mm2 52 W2E20B# Racordarea circuitelor electrice la tabloul electric general Corp iluminat exterior cu lampa tip LED, 80W, inclusiv montaj 54 EB 02 A1 Conducta de cupru, cu izolatie, introdusa in tuburi izolante sau de protectie de orice fel, conducta avand sectiunea pina la 4 mmp, montata aparent Cablu energie CYYF 3 x 2,5 mm² ED 01 A1 55 Intrerupator manual unipolar, impermeabila (flans), montat aparent 55.1 Intrerupator impermeabil, montat la exterior, inclusiv doza de aparat buc 2,0 buc 6 ml 150 ml 150 buc 2 buc 2 pagina 10 din 12

353 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi 56 EC02A1 Cablu pentru energie electrica, montat cu scoabe (cleme de prindere) din bachelita, direct pe zid, cablul avand conducte cu sectiunea pina la 10 mmp, pe dibluri de lemn ml Cablu UTP cat 7/clasa F ml ED08C1 Priza constructie pentru instalatie curenti slabi, inclusiv doza respectiva, montata aparent Priza dubla RJ 45 UTP cat 7 (montaj aparent) 58 ATE01A asim Incercarea cablurilor de comanda si semnalizare *asimilat probe si punere in functiune a instal curenti slabi 59 NL Jghiab metalic cablu protectie cablaj curenti slabi buc 4 buc 4 buc 2 ml 60 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval pagina 11 din 12

354 - LC07 LISTA CANTITATI LUCRARI ZONA CONTROL PIETONI (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. STUB s.r.l. Radauti, judetul Suceava, S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 12 din 12

355 - LC08 LISTA CANTITATI LUCRARI ORGANIZARE SANTIER (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava CATEGORIA DE LUCRARI LC08: LUCRARI ORGANIZARE SANTIER Nr. crt Capitolul de lucrari Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA ORG 01 A1 Baraci tip pentru muncitori la organizarea de santier buc 1,0 2 ORG 02 A1 Panouri de prezentare a investitiei montate pe santier 3 ORG 03 A1 Procurare, montare grupuri sanitare ecologice pentru organizarea santierelor buc 1,0 buc 1,0 4 NL Pichet incendiu buc 1,0 pagina 1 din 2

356 - LC08 LISTA CANTITATI LUCRARI ORGANIZARE SANTIER (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 2 din 2

357 - LC09 LISTA CHELTUIELI CONEXE ORGANIZARE SANTIER (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava Lista cuprinzind cantitatile de lucrari (formular F3) CATEGORIA DE LUCRARI LC09: CHELTUIELI CONEXE ORGANIZARE SANTIER Nr. crt Capitolul de lucrari U.M Cantitate Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total = a+b+c+d Material (col. 3 x col. 4a) Manopera (col. 3 x col. 4b) Utilaj (col. 3 x col. 4c) Transport (col. 3 x col. 4d) - in lei - Total (col. 3 x col. 4) sau (col ) SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA Energie electrica la contor pentru consumatori forta kwh 2918 Cheltuieli directe I din care transporturi: - transport auto - transport CF - transport naval CAS % Somaj % Sanatate % Fond de risc % Alte cheltuieli conform prevederi legale pagina 1 din 2

358 - LC09 LISTA CHELTUIELI CONEXE ORGANIZARE SANTIER (formular F3) - proiectant specialitate S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti, judetul Suceava Total cheltuieli directe Cheltuieli indirecte % Profit % Total deviz pe categoria de lucrari Precizari: 1. proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0, 1, 2, 3 2. contractantul (ofertantul) raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 4 si 5 Proiectant general S.C. ATELIER JURAVLE s.r.l. Radauti Contractant (ofertant) pagina 2 din 2

359 - FORMULAR F4 LISTA CU CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE - Nr. crt formular F4 LISTA cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotari Denumirea U.M. Pretul unitar -lei/u.m. Valoarea (exclusiv TVA) -mii lei- (3x4) Furnizorul (denumire, adresa, telefon, fax) Fisa tehnica atasata 2 Obiect 01 retele alimentare apa, canalizare camin apometru 1 buc fisa tehnica nr camin vane pentru alimentare cu apa 3 buc fisa tehnica nr capace carosabil bazin vidanjabil 1 buc fisa tehnica nr Obiect 02 - echipamente sistem supraveghere video camere video 6 buc fisa tehnica nr NVR 8 camere IP 1 buc fisa tehnica nr switch POE 2 buc fisa tehnica nr switch GIGA 8 porturi + 2 SFP 1 buc fisa tehnica nr modul SFP 1 buc fisa tehnica nr HDD 1 buc fisa tehnica nr media convector 1 buc fisa tehnica nr UPS 1000VA 1 buc fisa tehnica nr monitor 22 inch 1 buc fisa tehnica nr conectica 1 ans fisa tehnica nr pagina 1 din 2

360 - FORMULAR F4 LISTA CU CANTITATILE DE UTILAJE SI ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE - Obiect 03 echipamente instalatie curenti slabi swich 48 porturi 1 buc fisa tehnica nr swich 8 porturi 8 buc fisa tehnica nr Obiect 04 echipamente put apa cupla termoconstructiva 1 buc fisa tehnica nr tablou electric put apa 1 buc fisa tehnica nr electrozi nivel 1 ans fisa tehnica nr comutator nivel 1 buc fisa tehnica nr rezervor 3000l 1 buc fisa tehnica nr hidrofor 1 buc fisa tehnica nr echipamente adiacente hidroforului 1 buc fisa tehnica nr Obiect 05 aer conditionat aparat aer conditionat camera tehnica 2 buc fisa tehnica nr TOTAL Mii lei Euro*) Cursul de referinta =..lei/euro, din data de Proiectant: (semnatura autorizata) Precizare: Proiectantul raspunde de corectitudinea completarii coloanelor 0-2, avand in vedere respectarea structurii pentru devizul general, in cazul in care contractul de lucrari are ca obiect atat proiectarea, cat si executia uneia sau mai multor lucrari de constructii, responsabilitatea completarii coloanelor 0-2 revine ofertantului. pagina 2 din 2

361 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Camin apometru Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini formularul F5 FISA TEHNICA Nr Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Camin prefabricat din polietilena cu capac prefabricat necarosabil continand : 1. robinet sectionare, din otel cu sfera, Dn 40 mm Pn 10 2 buc 2. filtru mecanic retinere impuritati Dn 40 mm Pn 10 1 buc 3. adaptor PEHD D50 x 1 ½ tip M - 2 buc 4. reductie fonta zincata Φ 1 1/2"x 1 2 buc 5. teu PEHD redus D 50 x 25 mm 1 buc 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

362 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Camin vane pentru alimentare cu apa formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Camin vane pentru alimentare cu apa, prefabricat din polietilena cu capac prefabricat necarosabil continand : 1. robinet sectionare, din otel cu sfera, Dn 40 mm Pn 10 (2 bucati) 2. adaptor PEHD D50 x 1 ½ tip M (2 bucati) 3. niplu fonta zinc Ø 1 ½ (4 bucati) 4. teu PEHD redus D 50 x 25 mm (1 bucata) 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

363 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Capac carosabil bazin vidanjabil formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali - capac metalic carosabil prefabricat din fonta pentru sarcini de 40 to (clasa D) prevazut cu rama din fonta D 600 mm 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - in conformitate cu STAS 6046 sau standarde similare 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

364 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Camere video formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Camera IP 4MP anti-vandal de exterior, protocol ONVIF 1/3"" CMOS, rezolutie 2688x fps la 4MP, 30fps la 3MP, 30fps la (1920x1080) - Compresie H.264, 1 intrare microfon - distanta IR: 10~20m - Lentila fixa 3.6mm - Iluminare minima 0Lux (IR on) - Filtru IR retractabil - Vizualizare Android / ios - Alimentare 12V DC / PoE - Temperatura de operare -20 ~ 50 C - Carcasa metalica culoare alba - Standard IP66 & IK10 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE pagina 1 din 2

365 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 2 din 2

366 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic NVR 8 camere IP Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini formularul F5 FISA TEHNICA Nr Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali NVR 8 canale real-time, pentaplex, compresie H264 Înregistrare 3MP: 8ch@200fps Iesire video VGA, HDMI Audio: 1 intrare / 1 iesire Porturi: 2 x USB Suporta 2 x HDD S-ATA interne, CMS, functii mobile 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

367 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Switch POE Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini formularul F5 FISA TEHNICA Nr Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Switch PoE 4 ch Port comunicație: down link 4 x RJ45, uplink 2 x RJ45 Rata de transfer 100Mbps (Uplink), 100Mbps (Down link) Mediu de transmisie: Cat5/5e, Cat6 Distanta maxima transmisie: 100m (RJ-45) Functie CCTV: portul de Down link pot comunica doar cu portul de Uplink Temperatura de operare: 0 ~ +55 grade C 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate UE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

368 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Switch GIGABITH + 2SFP Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini formularul F5 FISA TEHNICA Nr Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Switch Gigabit 8 porturi + 2 SFP cu management, rakabil Rata de transfer 1000Mbps (Uplink), 1000Mbps (Down link) Mediu de transmisie: Cat5/5e, Cat6, Cat7 FO Distanta maxima transmisie: 100m (RJ-45) Temperatura de operare: 0 ~ +55 grade C 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

369 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Modul SFP formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Modul SFP Dual Fiber, Single Mode 155 Mbps, distanta 20km Conector LC/PC 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

370 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic HDD 6TB formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Hard Disk 6TB SATA Seria dedicata pentru supraveghere video 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 36 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

371 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Media convector formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali WDM Fast Ethernet Media Converter 10/100Base-TX, 100Base-FX, sursa in comutatie cu o plaja larga de tensiuni de intrare (80-250V). 20km. 1550nmTX/1310nmRX. SM, conector SC, DIP Switch pentru configurarea diverselor stari de lucru 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

372 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic UPS 1000 VA formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali UPS monofazic ONLINE, 1000VA, Digital controlled Dc-Dc, pentru rack 19", 2U, acumulatori interni factor de putere >0.9 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

373 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Monitor 22 inch formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Monitor 22 inch avand caracteristicile: - Diagonala 22 inch - Tehnologie display TN - Tip rezolutie Full HD - Rezolutie optima 1920 x Tip iluminare fundal LED - Aspect imagine 16:9 - Format ecran Wide - Luminozitate 200 cd/m² - Timp de raspuns 5ms - Contrast dinamic Mega Contrast - Numar culori 16,7 milioane 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE pagina 1 din 2

374 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 2 din 2

375 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ALGO MEDIASOFT s.r.l. Radauti, judetul Suceava formularul F5 FISA TEHNICA Nr Utilajul, echipamentul tehnologic Conectica aferenta sistemului supraveghere video Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Conectica aferenta sistemului supraveghere video, respectiv - Mufe RJ45 (20 bucati) - Patch Cord 60cm (4 bucati) - RACK 12U x adancime minim 900mm (1 bucata) - triplu stecher 12 pozitii montat in rack (1 bucata) 1 Parametrii tehnici si functionali Producator 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

376 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Utilajul, echipamentul tehnologic Switch 48 porturi formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Switch echipat cu 48 porturi RJ45 10/100, 2 porturi RJ45 10/100/1000 și 2 sloturi SFP Gigabit cu management si LAYER 3 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

377 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. PRIM PROIECT s.r.l. Iasi, judetul Iasi Utilajul, echipamentul tehnologic Switch 8 porturi formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Switch echipat cu 8 porturi RJ45 10/100 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 24 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

378 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Cupla termoconstructiva formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Cupla termoconstructiva pentru electropompa submersibila (caracteristici pompa: Q=0,87mc/h, H=120mCA, 380V / 50Hz) 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

379 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Tablou electric put apa, tablou comanda formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Tablou electric adiacent put apa, complet echipat pentru putere electrica < 2.500w ; tablou de pornire- protectie, pornire directa, cofret policarbonat, echipat cu disjunctor magnetotermic, releu antibifazic si releu nivel 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

380 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Electrozi nivel formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Ansamblu electrozi nivel (3 bucati / set) pentru comanda automatizare electropompa submersibila (caracteristici pompa: Q=0,87mc/h, H=120mCA, 380V / 50Hz) 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

381 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Comutator nivel formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Comutator nivel pentru comanda automatizare electropompa submersibila (caracteristici pompa: Q=0,87mc/h, H=120mCA, 380V / 50Hz) 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

382 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Rezervor 3000l formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Rezervor de stocare apa potabila prefabricat din polietilena cu capacitatea de 3000 lt, tip orizontal, pentru montaj ingropat, prevazut cu capac necarosabil si element de aducere la cota avand incluse: - conducta de preaplin, golire - racord pentru prindere pe rezervor Dn 40 mm (1 1/2 ) -1 buc - racord pentru prindere pe rezervor Dn 32 mm (1 1/4 ) -2 buc 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de folosinta pentru uz alimentar Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

383 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava formularul F5 FISA TEHNICA Nr Utilajul, echipamentul tehnologic Hidrofor cu pompa autoaspiranta si rezervor tampon Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Hidrofor cu pompa autoamorsanta din inox cu vas tampon hidropneumatic 40 lt, dotat cu presostat mechanic reglabil si fiting cu cinci cai cu caracteristicile tehnice: - Qmax = l/h - Hr = 25 mca - P start presostat = 20 mca; - P stop presostat = 30 mca; - Presiunea de preincarcare vas: 17 mca; - 1/230v/50hz ; Pe= max 2 kw; - racord flexibil vas tampon; - robineti cu sfera si mufe ptr.racord instalatie 1 1/2"; - sorb cu clapeta si filtru Φ 1 1/2"; fitinguri de racord cu robinetii si conducta PEHD D 50 mm; 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE pagina 1 din 2

384 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, certificat de conformitate CE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 2 din 2

385 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Echipamente adiacente hidroforului formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Tablou electric hidrofor complet echipat; pentru putere electrica < 2.500w ; 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 1 din 1

386 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava Utilajul, echipamentul tehnologic Aparat aer conditionat formularul F5 FISA TEHNICA Nr Nr. Crt. Specificatii tehnice impuse prin Caietul de sarcini Corespondenta propunerii tehnice cu specificatiile impuse prin Caietul de sarcini Producator 1 Parametrii tehnici si functionali Aparat de aer conditionat tip split, cu o unitate exterioara si o unitate interioara cu capacitatea de Btu/h, in tehnologie inverter, cu urmatoarele caracteristici tehnice: - capacitate racire: Btu/h; - alim. electrica: 1/230v/50Hz; - putere absorbita racire:1098 w; - capacitate dezumidificare: 2,4 l/h; - debit aer nominal: 600 mc/h; - dimens. unitate interioara: 880 x 286 x 185 mm; - dimens. unitate exterioara: 901 x 693 x 320 mm; - nivel zgomot mediu: 39 /58 db (unitate interioara/unitate exterioara); montaj/instalare/pif inclusa cu kit de montaj (teava cupru, bandijonaj, fitinguri) 3 m lungime; 2 Specificatii de performanta si conditii privind siguranta in exploatare - in conformitate cu specificatiile de la punctul 1 3 Conditii privind conformitatea cu standardele relevante - certificate de calitate sau certificate de conformitate CE pagina 1 din 2

387 - formularul F5 FISA TEHNICA Nr proiectant specialitate S.C. ASCI s.r.l. Radauti, judetul Suceava 4 Conditii de garantie si postgarantie - minim 12 luni, in conformitate cu legislatia in domeniu 5 Alte conditii cu caracter tehnic - certificat de garantie, produs in UE Proiectant: (semnatura autorizata) pagina 2 din 2

388 NORD sediu punct trecere a frontierei (lucrari reamenajare) 9,5 completare magazie lemne completare utilitati, imprejmuire put apa (10,0 x 10,0ml) LEGENDA CONSTRUCTII EXISTENTE ASUPRA CARORA SE INTERVINE P - sediu punct trecere a frontierei (lucrari finalizare) - copertina control (lucrari finalizare)) 4,9 P+M - magazie lemne, Sc = Sd = 45,9mp (lucrari finalizare) - bazin vidanjabil (completare) LUCRARI NOI PROPUSE 2,7 5,0 UCRAINA ROMANIA parcela (12217mp) copertina control (lucrari reamenajare) - punct verificare autovehicole (Sc = Sd = 72mp) - punct verificare pietoni - copertina Sc = Sd = 40mp - cabine control 2 buc x 4,5mp - imprejmuire put apa 2.2 imprejmuire H=1,8m 30,0 GRUP SANITAR platforma custi caini (39mp) - montaj cabine control - platforma custi caini - platforma pubele artera control pietoni - latime 2,25m - imprejmuire H=1,8m zona control pietoni - 2 cabine control - copertina protectie (8x5m) platforma pubele, lucrari bazin vidanjabil cabina control existenta (lucrari montaj, finisaje) EXISTENT - alte constructii existente pe parcela (post trafo, grup sanitar) - limita de proprietate (imprejmuire) - imprejmuire separare sensuri - artere circulatie (platforme betonate, asfalt) - alei pietonale (trotuare pavele beton vibropresat, borduri) - cabine control teren in suprafata de 12217mp (din masuratori), parcela ,0 parcare masini sechestrate (336mp) punct control autovehicole PUNCT TRAFO VERIFICATOR NUME sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA CERINTA referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. FRANCIUC V. SEMNATURA scara 1: titlu plansa: beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi PLAN SITUATIE faza P.T. proiect 2316 plansa A0-1

389 D P.10 CENTRALA TERMICA (23,9mp) pard. gresie P.11 GRUP SANITAR (8,9mp) pard. gresie P.06 GRUP SANITAR (13,7mp) pard. gresie P.08 BIROU SEF PTF (14,0mp) pard. gresie P.07 BIROU OPERATIV (14,0mp) pard. gresie P.14 SALA SEDINTE (24,6mp) pard. gresie P.15 GRUP ELECTROGEN (9,0mp) pard. gresie C P.09' SALA INTERVIU (10,2mp) pard. gresie P.12 HOL (12,5mp) pard. gresie zidarie caramida P.03 HOL (32,6mp) pard. gresie P.16 HOL (19,8mp) pard. gresie B B' grilaj metalic P.05 CAMERA RETINERE (6,9mp) pard. gresie P.03' MAT. CURATENIE (2,7mp) pard. gresie 563 usa RF 60 min P.18 usa BIROU SEF VAMA P.09 P.13 RF 60 min (18,0mp) SPATIU LINIA II CONTROL DISPECERAT P.02 P.04 pard. gresie (19,1mp) (16,7mp) CAMERA TEHNICA P.01 CAMERA SERVER pard. gresie pard. gresie (8,7mp) HOL (8,6mp) pard. linoleum (15,1mp) pard. linolemn pard. gresie P.17 BIROU SEF TURA (19,3mp) pard. gresie 420 A scara metalica acces etaj int. ext. balustrada si mana curenta teava metalica rampa acces rampa acces trepte acces LUCRARI PROPUSE - pardoseala linoleum antistatic camera tehnica Politia de Frontiera si Punct Vamal - procurare si montaj usi rezistente la foc 60 minute la camera tehnica si camera server - montare dispozitive autoinchidere usi hol central - pardoseala placi OSB pod aplicata peste planseul existent - parchet laminat in camerele de la etaj, plinte PVC (adiacent parchet laminat) - tavan casetat hol acces, camera tehnica si camera server - montare cadru metalic hol acces - ignifugare sarpanta existenta - reamenajare camera retinere (realizare perete din zidarie caramida, refacere finisaje, instalatii) - instalatie electrica suplimentara curenti tari (prize) la parter - instalatie electrica curenti slabi (retea) - instalatie supraveghere video - revizuire instalatie semnalizare incendii referat nr. referat nr. VERIFICATOR NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SPECIFICATIE NUME SEMNATURA beneficiar: faza P.T. scara SEF PROIECT ARH. JURAVLE C. DIRECTIA GENERALA REGIONALA 1:50 proiect PROIECTAT ARH. JURAVLE C. A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi 2316 PROIECTAT ING. CLOSCA M. titlu plansa: obiect 1 - reamenajare sediu plansa 2016 PROIECTAT PLAN PARTER PROPUS CL1_A1

390 D M.2 BAIE (2,7mp) pard. gresie M.2' BAIE (2,7mp) pard. gresie M.5 M.8 BAIE BAIE (4,7mp) (4,7mp) pard. gresie pard. gresie M.4 M M.11 BAIE (5,4mp) pard. gresie M.1 CAMERA NPI BARBATI (12,3mp) pard. gresie M.3 HOL (4,0mp) pard. gresie M.1' CAMERA NPI FEMEI (11,8mp) pard. gresie M.3 HOL (3,0mp) pard. gresie CAMERA CAZARE (14,3mp) pard. parchet laminat CAMERA CAZARE (14,3mp) pard. parchet laminat M.9 HOL (3,0mp) pard. gresie M.12 HOL (3,9mp) pard. gresie M.10 CAMERA CAZARE (25,4mp) pard. parchet laminat C B M.22 HOL (3,6mp) pard. gresie M.23 HOL (16,6mp) pard. gresie M.18 HOL (55,6mp) pard. gresie M.14 HOL (5,6mp) pard. gresie M.13 HOL (6,6mp) pard. gresie B' A M.19 M.19' CAMERA AZILANTI BARBATI CAMERA AZILANTI FEMEI (13,8mp) (13,8mp) M.21 pard. gresie pard. gresie HOL (4,8mp) pard. gresie M.20 M.20' BAIE BAIE (3,0mp) (3,0mp) pard. gresie pard. gresie M.24 MAGAZIE (11,5mp) pard. gresie 178 M.25 MAGAZIE (11,5mp) pard. gresie M.17 HOL (4,7mp) pard. gresie M.15 CAMERA CAZARE (28,2mp) pard. parchet laminat M.16 BAIE (5,6mp) pard. gresie LUCRARI PROPUSE - pardoseala linoleum antistatic camera tehnica Politia de Frontiera si Punct Vamal - procurare si montaj usi rezistente la foc 60 minute la camera tehnica si camera server - montare dispozitive autoinchidere usi hol central - pardoseala placi OSB pod aplicata peste planseul existent - parchet laminat in camerele de la etaj, plinte PVC (adiacent parchet laminat) - tavan casetat hol acces, camera tehnica si camera server - montare cadru metalic hol acces - ignifugare sarpanta existenta - reamenajare camera retinere (realizare perete din zidarie caramida, refacere finisaje, instalatii) - instalatie electrica suplimentara curenti tari (prize) la parter - instalatie electrica curenti slabi (retea) - instalatie supraveghere video - revizuire instalatie semnalizare incendii scara metalica acces etaj referat nr. referat nr. VERIFICATOR NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SPECIFICATIE NUME SEMNATURA scara SEF PROIECT ARH. JURAVLE C. 1:50 PROIECTAT ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M PROIECTAT titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: faza P.T. DIRECTIA GENERALA REGIONALA proiect A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi 2316 titlu plansa: obiect 1 - reamenajare sediu plansa PLAN ETAJ PROPUS CL1_A2

391 , , rampa acces beton BcR4 usa sectionala garaj, termoizolata (400x500cm) cabina cabina cabina cabina cabina cabina PUNCT CONTROL (65,3mp) cabina cabina perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal referat nr. referat nr. VERIFICATOR NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. SEMNATURA scara 1: titlu plansa: beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control PLAN PARTER - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A1

392 completare invelitoare existenta in zona punctului de control (tabla prevopsita) bordura perimetrala din tabla plana prevopsita situatie existenta - invelitoarea este executata din tabla profilata prevopsita lucrari propuse - pe zona unde se realizeaza punctul de control invelitoarea se va completa cu placi tabla profilata prevopsita, cu caracteristici similare cu tabla existenta - pe contur se va monta o bordura perimetrala din tabla plana prevopsita VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control PLAN INVELITOARE - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A2

393 copertina existenta (ferma cu zabrele) calcan copertina existenta 6.46 tavan panouri termoizolante grosime 4cm 4.50 grinda metalica IPE stalp HEA 0.00 perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal cabine control existente (tamplarie PVC, sticla termoizolanta) usa sectionala garaj, termoizolata (400x500cm) rampa acces beton BcR4 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control FATADA EST - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A3

394 tavan panouri termoizolante grosime 4cm copertina existenta 0.00 perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal usa acces 90x210cm tamplarie PVC, sticla termoizolanta fereastra 90x210cm tamplarie PVC, sticla termoizolanta rampa acces beton BcR4 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control FATADA SUD - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A4

395 invelitoare copertina existenta tabla profilata prevopsita copertina existenta punct control propus inchideri pereti cu panouri termoizolante tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal 0.14 cabine control existente (tamplarie PVC, sticla termoizolanta) VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control FATADA NORD - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A5

396 copertina existenta (ferma cu zabrele) (nu se intervine asupra structurii) calcan copertina existenta tavan panouri termoizolante grosime 4cm 6.46 grinda metalica IPE 4.50 stalp HEA 0.00 cabine control existente (tamplarie PVC, sticla termoizolanta) perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal rampa acces beton BcR4 usa sectionala garaj, termoizolata (400x500cm) VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control FATADA VEST - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A6

397 tavan panouri termoizolante grosime 4cm tavan panouri termoizolante grosime 4cm copertina existenta (ferma cu zabrele) invelitoare tabla profilata 6.53 perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 8cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal structura metalica punct control (stalpi tip HEA, grinzi IPE, teava rectangulara) pardoseala beton BcR contur fundatie beton usa sectionala garaj, termoizolata (400x500cm) VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 2 - reamenajare zona control SECTIUNE - propus faza P.T. proiect 2316 plansa CL2_A7

398 P.1 MAGAZIE LEMNE (41,3mp) ,010 perete scanduri lemn, structura din elemente lemn compusa din talpa inferioara (14x14), talpa superioara (14x14), montanti (14x14), diagonale (14x14) perete zidarie BCA (separare compartiment incendiu) VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. DUNGA D. SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 3 - reamenajare magazie lemne PLAN PARTER faza P.T. proiect 2316 plansa CL3_A1

399 panta 12 cm/m ,73 streasina +3,60 sort tabla peste perete separare compartiment incendiu NOTA - invelitoarea existenta este executata din tabla cutata prevopsita - invelitoarea are panta 12cm/m - sortul de tabla se va prelungi 40cm peste invelitoarea existenta VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. DUNGA D. SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 3 - reamenajare magazie lemne PLAN INVELITOARE faza P.T. proiect 2316 plansa CL3_A2

400 % 2% 300 contur cusca ciini existenta (6,10x2,35m) contur cusca ciini existenta (6,10x2,35m) 1,300 PLATFORMA CUSTI CAINI (13,0 x 3,0m) Teava PEHD SDR 17,6 Ø25mm Pn6 (de la put apa) rost Teava PEHD SDR 17,6 Ø25mm Pn6 (catre grupuri sanitare exterioare) 390 camin apa prevazut cu robinet de retinere cu ventil, drept, cu mufe, pentru instalatii, avand D= 1 1/2 toli (PE), inclusiv accesorii: - adaptor PEHD Ø25x1/2 toli - cot cu talpa pentru sanitare Ø25x1/2'' - teava zinc Ø1/2'' - cot zinc Ø1/2'' - niplu zinc Ø1/2'' PLATFORMA PUBELE DETALIU PLATFORMA BETONATA CUSTI CAINI sc. 1:50 BAZIN VIDANJABIL cusca caini (existenta) 2% stratificatie platforma betonata custi caini: - 20cm strat uzura din beton ciment BcR4,0 - hartie Kraft sau folie polietilena - 2 cm strat de poza nisip pilonat - 20cm strat superior de fundatie din piatra sparta - 20cm strat inferior de fundatie din balast - pat de pamant nivelat si compactat VERIFICATOR NUME sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA CERINTA referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. FRANCIUC V. SEMNATURA scara 1: titlu plansa: beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 4 - platforma custi caini DETALIU faza P.T. proiect 2316 plansa CL4_A1

401 BAZIN VIDANJABIL - PLAN PROPUS sc. 1:50 SBM 25x25 SBM 25x25 SBM 25x25 parapet caramida cu goluri verticale hidroizolatie planseu beton armat existent - amorsa - hidroizolatii executate cu carton bitumat intre 2 straturi de bitum IP - sapa protectie SBM 25x capac metalic carosabil prefabricat din fonta pentru sarcini de 40 t (clasa D) prevazut cu rama din fonta D600 mm BAZIN VIDANJABIL - PLAN EXISTENT sc. 1: planseu beton armat existent gol acces bazin vidanjabil (fara capac) referat nr. referat nr. VERIFICATOR NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SPECIFICATIE NUME SEMNATURA SEF PROIECT ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. scara 1: titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: faza P.T. DIRECTIA GENERALA REGIONALA proiect A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi 2316 titlu plansa: obiect 5 - bazin vidanjabil plansa PLAN CL5_A1

402 SECTIUNE BAZIN VIDANJABIL - PROPUS sc. 1:50 centura beton armat C16/20, 25x25cm armata cu - 4 bare O12, PC52 - etrieri O8/15, OB32 capac metalic carosabil prefabricat din fonta pentru sarcini de 40 t (clasa D) prevazut cu rama din fonta D600 mm parapet caramida cu goluri verticale sort tabla plana prevopsita - amorsa - hidroizolatii executate cu carton bitumat intre 2 straturi de bitum IP - sapa protectie 1% planseu beton armat perete beton armat teren natural existent stratificatie platforme pubele: - 20cm strat uzura din beton ciment BcR4,0 - hartie Kraft sau folie polietilena - 2 cm strat de poza nisip pilonat - 20cm strat superior de fundatie din piatra sparta - 20cm strat inferior de fundatie din balast beton egalizare SECTIUNE BAZIN VIDANJABIL - EXISTENT sc. 1: planseu beton armat perete beton armat teren natural existent referat nr. referat nr. VERIFICATOR NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SPECIFICATIE NUME SEMNATURA SEF PROIECT ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. scara 1: titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: faza P.T. DIRECTIA GENERALA REGIONALA proiect A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi 2316 titlu plansa: obiect 5 - bazin vidanjabil plansa SECTIUNI CL5_A2

403 , ,000 rezervor apa propus capacitate 3000l camin apometru put apa existent 500 camin hidrofor Teava PEHD SDR 17,6 Ø25mm Pn poarta acces NOTA lungime imprejmuire 40ml, inclusiv poarta acces - fundatia imprejmuirii se va pozitiona la adancimea -1,10 fata de cota terenului sistematizat (CTS) - materiale: beton C16/20 (B250) in fundatii, armatura PC52, OB37 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. DUNGA D. SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 6 - completare utilitati CONTUR IMPREJMUIRE faza P.T. proiect 2316 plansa CL6_A1

404 vedere de sus scara 1:50 stalp teava rectangulara 60x40x5 b a ax b' 255 a' panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) stalp teava rectangulara 60x40x5 sectiunea bb' - prin stalp S1 scara 1: vedere scara 1:50 urechi prindere cu sudura plasa (platbanda 30x50x3mm) - 8 buc/stalp panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) sectiune aa' - prin plasa gard scara 1: urechi prindere cu sudura plasa (platbanda 30x50x3mm) - 8 buc/stalp stalp teava rectangulara 40x60x5 panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) , ax trasare NOTA lungime imprejmuire 40ml, inclusiv poarta acces fundatii imprejmuire scara 1:50 - fundatia imprejmuirii se va pozitiona la adancimea -1,10 fata de cota terenului sistematizat (CTS) - materiale: beton C16/20 (B250) in fundatii, armatura PC52, OB37 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 6 - completare utilitati DETALIU IMPREJMUIRE faza P.T. proiect 2316 plansa CL6_A2

405 stalp HEA stalp HEA stalp HEA contravantuire imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) cabina control cabina control stalp HEA stalp HEA stalp HEA imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 4cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni PLAN PARTER COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A1

406 panta 16,5cm/m 545 bordura perimetrala tabla profilata prevopsita invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal jghiab sectiune rectangulara VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni PLAN INVELITOARE COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A2

407 bordura perimetrala tabla profilata prevopsita invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal pana metalica profil IPE 4.05 jghiab sectiune rectangulara stalp metalic profil HEA contravantuire imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) burlan sectiune rectangulara 0.00 cabina control 485 platforma betonata existenta, 20cm grosime VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni FATADA EST COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A3

408 invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal bordura perimetrala tabla profilata prevopsita cabina control 4.05 imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) 3.15 imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) stalp metalic profil HEA perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 4cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni FATADA NORD COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A4

409 bordura perimetrala tabla profilata prevopsita invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal 4.05 pana metalica profil IPE contravantuire 3.78 jghiab sectiune rectangulara stalp metalic profil HEA burlan sectiune rectangulara imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) 0.00 cabina control platforma betonata existenta, 20cm grosime 485 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni FATADA VEST COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A5

410 invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal 4.05 imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) 3.15 imprejmuire din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) perete panou termoizolant tip sandwich, grosime 4cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni FATADA SUD COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A6

411 invelitoare din panouri termoizolant tip sandwich, grosime 6cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal 4.05 inchidere fatada sud cu panouri termoizolante tip sandwich, grosime 4cm (tabla cutata, spuma poliuretanica, tabla cutata) structura de sustinere din profile metal grinda metalica tip IPE contravantuiri structura metalica stalp metalic tip HEA elevatie beton armat C16/ fundatie beton C16/ cabina control imprejmuire plasa bordurata platforma betonata existenta, 20cm grosime pardoseala pavele beton stratificatie: - 6cm pavele beton vibropresat - 5 cm strat de poza nisip pilonat - 40cm strat inferior de fundatie din balast VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni SECTIUNE COPERTINA faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A7

412 panou 1 folie reflectorizanta aplicata pe foaia de geam panou 2 folie reflectorizanta aplicata pe foaia de geam panou 3 folie reflectorizanta aplicata pe foaia de geam panou 4 folie reflectorizanta aplicata pe foaia de geam sectiune burlan sort tabla jghiab panou termoizolant, grosime 8cm, panta 5cm/m sort tabla profil glaf PVC + sort tabla PANOU 4 PANOU 3 profil glaf PVC + sort tabla stratificatie - parchet laminat, trafic intens clasa AC5 (10mm grosime) - folie termoizolatoare - sapa autonivelanta - termoizolatie polistiren extrudat grosime 5cm - radier beton C16/20, grosime 20cm (2,85x1,90m), armat cu plasa O6x100/O6x100 - strat fundatie balast CABINA CONTROL (3,9mp) PANOU 2 contur executat din caramida plina presata PANOU PANOU 1 OBSERVATIE: - criteriile de performanta si cerintele specifice pentru tamplarie si geamurile termoizolante sunt cele specificate in Caietul de sarcini specific care face parte integranta din prezentul proiect (profil tamplarie PVC minim 5 camere) - cabina control pietoni - 2 bucati - ansamblu compus din 4 panouri de perete si elemente de legatura (profil colt) (caracteristici conf. caiet sarcini), compus din elemente fixe si usa dubla acces - tamplarie PVC culoare gri, caracteristici conform caiet sarcini - geam termoizolant (3-1-3)-14-6 (clar-lowe), prevazut cu folie PVB - pe toate ochiurile de geam cu exceptia ochiului mobil de fereastra se va aplica folie refectorizanta - usa cu deschidere spre interior, cu supralumina si dispozitiv autoinchidere - prag inglobat in pardoseala - profil glaf din PVC perimetral - sort tabla prevopsita gros. 0,5mm inferior (peste conturul din caramida), - pazie din tabla prevopsita gros. 0,5mm - 1 bucata montata conform plan de situatie VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni DETALIU CABINE CONTROL faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A8

413 vedere de sus scara 1:50 stalp teava rectangulara 60x40x5 b a ax b' 255 a' panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) stalp teava rectangulara 60x40x5 sectiunea bb' - prin stalp S1 scara 1: vedere scara 1:50 urechi prindere cu sudura plasa (platbanda 30x50x3mm) - 8 buc/stalp panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) sectiune aa' - prin plasa gard scara 1: urechi prindere cu sudura plasa (platbanda 30x50x3mm) - 8 buc/stalp stalp teava rectangulara 40x60x5 panou gard din plasa bordurata zincata O4mm (2,5 x 1,7m) , ax trasare fundatii imprejmuire scara 1:50 NOTA - fundatia imprejmuirii se va pozitiona la adancimea -1,10 fata de cota terenului sistematizat (CTS) - materiale: beton C16/20 (B250) in fundatii, armatura PC52, OB37 VERIFICATOR SPECIFICATIE SEF PROIECT PROIECTAT NUME sc atelier juravle srl NUME ARH. JURAVLE C. ARH. JURAVLE C. PROIECTAT ING. CLOSCA M. PROIECTAT ING. DUNGA D. Radauti, strada Calea Cernauti nr. 69 J33/684/2002 C.I.F. RO SEMNATURA SEMNATURA scara 1: CERINTA titlu plansa: referat nr. referat nr. REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA titlu proiect: LUCRARI PROPUSE IN VEDEREA FINALIZARII OBIECTIVULUI DE INVESTITIE beneficiar: DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI, judetul Iasi obiect 7 - zona control pietoni DETALIU IMPREJMUIRE faza P.T. proiect 2316 plansa CL7_A9