beton armat şi beton precomprimat. clădirilor industriale, civile şi agricole la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit
|
|
|
- Κυριακή Ζαφειρόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 BREVIAR DE CALCUL Legislaţie tehnică: o P Cod de proiectare seismică - Partea I Prevederi de proiectare pentru clădiri o STAS 11100/1/ privind zona cu gradul VIII de intensitate macroseismică o CR Cod de proiectare - Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor. o NP Cod de proiectare bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor Acţiunea vîntului. o CR Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii. o STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat. o CR Normativ privind prescripţii generale de proiectare.verificarea prin calcul a elementelor de construcţii metalice şi a îmbinărilor acestora o C Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale clădirilor industriale, civile şi agricole o CR Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat o P Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton o P Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie o C Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii o C Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit o NP Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii. o P 7/2000 Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri sesibile la umezire de grupa B o GP Ghid de proiectare. calculul terenului de fundare la acţiuni seismice în cazul fundării directe o C 169/1988 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale o STAS 1242/2/ privind studii şi cercetări geotehnice specifice traseelor pentru căi ferate şi drumuri o Indicator TS/1981 categorii de teren în care se vor executa săpăturile o STAS 6054/ privind adâncimea de îngheţ
2 1. CLASIFICAREA INCĂRCĂRILOR În vederea alcătuirii unor grupări raţionale pentru calculul structurii, acţiunile încărcărilor se vor clasifica dupa criteriul frecvenţei cu care sunt întâlnite la anumite intensitaţi : Acţiuni permanente Acţiuni temporare cvasipermanente variabile Acţiuni excepţionale Acţiunile permanente se aplică în mod continuu cu o intensitate practic constantă în raport cu timpul. Această intensitate poate să se reducă sensibil sau să se anuleze numai în cazuri excepţionale. În cazul acţiunilor permanente s-a considerat: greutatea elementelor permanente ale construcţiei. Acţiunile temporare variază sensibil în raport cu timpul sau pot să lipsească total în anumite intervale de timp. Acţiunile temporare cvasipermanente se aplică cu intensităţi ridicate pe durate lungi sau ăn mod frecvent. Intensitatea acţiunilor temporare variabile variază sensibil în raport cu timpul, sau încărcările pot lipsi total pe intervale lungi de timp. Acţiunile excepţionale apar foarte rar, eventual niciodata în viaţa construcţiei, la intensităţi semnificative.
3 1.1. ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE DIN PEREŢI EXTERIORI Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 Coeficientul încărcării Valori de calcul (dan/m 2 1. Tencuială interioară , ,35 51,30 2. Zidărie cărămidă plina , , Polistiren celular 20 0,10 3,0 1,35 2,7 4. Tencuială exterioară ,03 63,0 1,35 85,05 TOTAL ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE DIN PEREŢI DESPĂRŢITORI
4 Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 Coeficientul încărcării Valori de calcul (dan/m 2 1. Tencuială interioară ,015 28,5 1,35 38, Zidărie cărămidă plina ,0 1,35 351,0 3. Tencuială interioară ,015 28,5 1,35 38,475 TOTAL ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE DIN PARDOSEALĂ
5 Pardoseală rece Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 Coeficientul încărcării Valori de calcul (dan/m Planşeu beton armat , ,35 506,25 3. Şapă mortar ,02 42,0 1,35 56,70 4. Placi mozaicate ,022 46,20 1,35 62,37 TOTAL 625, ÎNCĂRCĂRI PERMANENTE DIN SCARĂ
6 Rampa Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 Coeficientul încărcării Valori de calcul (dan/m 2 2. Rampă beton armat , ,35 506,25 3. Trepte beton simplu , ,0 1,35 283,50 4. Plăci mozaicate ,022 46,20 1,35 62,37 TOTAL 852,12 Podest Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 Coeficientul încărcării Valori de calcul (dan/m 2 2. Planşeu beton armat , ,35 506,25 3. Plăci mozaicate , ,0 1,35 62,37 TOTAL 568, ÎNCĂRCĂRI TEMPORARE
7 ÎNCĂRCĂRI DIN PEREŢI DESPĂRŢITORI Nr. crt. Denumire strat Greutate tehnică (dan/m 3 Grosime strat (m Valori normate (dan/m 2 1. Gips carton 600 0,05 30,0 2. Vată minerală 100 0,045 4,50 3. OSB 900 0,02 18,0 4. Polistiren expandat 20 0,1 2,0 5. Caramida aparenta ,0 TOTAL 67,5 Conform SR EN :2004, greutatea proprie a pereţilor despărţitori mobili poate fi luată în considerare ca o încărcare uniform distribuită qk, care se adaugă încărcărilor utile obţinute. Acestă încărcare uniform distribuită depinde de greutatea proprie a peretelui despărţitor, dupa cum urmează: - pentru pereţi despărţitori mobili cu greutatea proprie 1k N/m din lungimea peretelui qk = 0,5 kn/m 2 - pentru pereţi despărţitori mobili cu greutatea proprie 2 kn/m din lungimea peretelui qk = 0,8 kn/m 2
8 - pentru pereţi despărţitori mobili cu greutatea proprie 3 kn/m din lungimea peretelui qk = 1,2 kn/m 2 qpd/ml = qpd/mp x (Het hpl = 22,50 x (2,75 0,13 = 59,95 dan/m < 100 dan/m p n = 50 dan/m 1.3. ÎNCĂRCĂRI UTILE Conform SR EN : tabel Categorii de utilizare, avem: categoria A - zone pentru activitati domestice si rezidentiale o qk = 1,5 până la 2,0 KN/m2; Qk = 2,0 până la 3,0 KN se adopta qk = 2,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN categoria C 3- zone fara obstacole pentru oameni in miscare o qk = 4,5 până la 5,0 KN/m2; Qk = 3,5 până la 7,0 KN se adopta qk = 5,0 KN/m2; Qk = 3,0 KN Conform SR EN : tabel Categorii de acoperişuri, avem: categoria H- acoperisuri inaccesibile, exceptand intretinerea si reparatiile normale o valori recomandate qk = 0,4 KN/m2; Qk = 1,0 KN 1.4. ÎNCĂRCĂRI VARIABILE ZĂPADA (CF. CR 1-1-3/2005 Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş este: s = µ CCs k i e t 0, k - µ i = 0,8 - coeficientul de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş - s0,k = 1,5 - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş - C e = 1,0 - coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei - C t = 1,0 - coeficientul termic Conform Tabel 3.1 şi Figura 3.3 al capitolului 3.2 din CR 1-1-3/ 2005:
9 Sk = 1,5 KN/mp 1.5. ÎNCĂRCĂRI EXCEPŢIONALE SEISM (CF. P Încărcarea din seism a fost calculată conform metodei de calcul cu spectre de răspuns din P Astfel: Forţa tăietoare de bază aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării seismice este: F = γ S ( T mλ b I d 1 - spectrul de răspuns - γ I =0, 8 - clădirea se încadrează în clasa de importanţă IV (clădire de mică importanţă
10 S ( T - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare - d 1 perioadei fundamentale T1 - T1 perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia orizontală considerată - m masa totală a clădirii - λ = 0,85 - factorul de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa modală efectivă asociată S ( T = a d g β ( T q - ag - acceleraţie a terenului pentru proiectare = 0,16 g - perioada de colţ T C = 1,0 s - q factorul de comportare al structurii (clasa de ductilitate M = 3,5 αu/α1 α / α = 1,15 - u 1 β ( T - - spectrul normalizat de răspuns elastic pentru T C = 1,0 s 1.5. GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR (CF. NORMATIV CR GRUPAREA FUNDAMENTALĂ 1.35 Gk, j + 1.5Qk, ψ 0, iqk, i; unde: Gk,i= este efectul pe structură al acţiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică Qk,i= efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, luata cu valoarea caracteristica; ψ0,i= este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i (i=2,3...m luate cu valorile lor caracteristice avand valoarea ψ0,i= 0.7
11 In cazul in care actiunea variabila preodominanta este zapada atunci :.35 G k j 1.5Z k ( V 1, + k sauu k ; unde: Gk= este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor permanente; Zk= valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a incarcarii din zapada; Vk= valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristica a actiunilor vantului; Uk= valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile utile calculata cu valoarea caracteristica a actiunilor datorate exploatarii. GRUPAREA SPECIALĂ G k, j + γ I AEk + ψ 2, iqk, i ; unde: AEk= este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani in P ; Qi; ψ2,i= coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile γi= coeficient de importanta a construcţiei
12 2. NATURA TERENULUI DE FUNDARE Din foraje au fost prelevate probe de pământ netulburate şi tulburate, care au fost analizate macroscopic şi corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora, stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului din punctul de executie al forajului: Sol vegetal, in grosime de 0,2 m; Umplutură neomogenă, formată din pământ, nisip, elemente de pietriş şi fragmente de materiale de constructii, pe alocuri mangal cu o grosime de 0,2-0,7 m, in F1, F2, F4; Urmează un pachet coeziv, pe alocuri slab coeziv, in F2 in bază cu un strat nisipos, in grosime totală de 1,1-1,8 m, compus din: ARGILĂ/ ARGILĂ NISIPOASĂ/ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafeniu-cenuşie, plastic consistentă, cu oxizi de fier şi resturi vegetale până la 0,5-0,7 m (până la adâncimea de 1,0-1,8 m ; PRAF NISIPOS ARGILOS/ NISIP MIJLOCIU, cafeniu cenuşiu/cafeniu, plastic consistent/ afânat spre mediu indesat, cu oxizi de fier, de la 1,8-1,9 m Nivelul superior al apei acviferului freatic a fost atins in două foraje F2, F3, la adâncimea de 1,8-1,9 m, faţă de cota terenului natural (CTN din punctul de execuţie al forajelor. Acviferul freatic intâlnit in forajele F2, F3, este cu nivel liber, apa subterană stabilizându-se in foraje la adâncimi de 1,8-1,9 m faţă de CTN, astfel: NH2= - 1,9 m; NH3= m; Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar in urma unor studii hidrogeologice complexe, realizate pe baza observaţiilor asupra fluctuaţiilor nivelului apei subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp. Din datele prezentate mai sus, precum şi din cele culese cu ocazia lucrărilor de teren pot fi sintetizate următoarele particularităţi ale amplasamentului prospectat: 1. Suprafaţa terenului este aproximativ plan orizontală. Terenul nu este afectat de fenomene fizica-mecanice care să pericliteze stabilitatea construcţilor proiectate.
13 2. Stratificaţia interceptată in foraj este eterogenă, dedesubtul solului vegetal, a umpluturii necompactate, groasă de 0,2-0.7 m aflându-se pământuri de natură coezivă, in bază cu un strat nisipos, umed apoi inundat (până la adâncimea de 2,0 m. După realizarea săpăturiior pentru eventualele fundaţii, inainte de turnarea betonului, se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare. Anuntul se va face cu minimum 5 zile inainte. 3. NOTE DE CALCUL 3.1 IMPREJMUIRE Structura de rezistenta a imprejmuirii este realizata din fundatii continue sub elevatia din caramida, respectiv fundatii izolate sub stalpii din beton armat de la accese. Dimensiunile bazei fundaţiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei fundaţiei s-au ales astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei. Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale trebuie să se respecte condiţia: şi, în care : - presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială - - presiunea convenţională de calcul Calculul structurii s-a realizat cu ajutorul programelor de calcul automat din care a rezultat armarea fundatiilor izolate si continue cu bare Φ10 Φ14 OB37 si etrieri Φ8 OB37. Betonul folosit este C12/15 acoperirea de beton 4 cm.
14 3.2 GRUP SANITAR La constructia mentionata mai sus nu se fac lucrari de interventie asupra structurii. Singura interventie va fi la sarpanta care se schimba in totalitate, restul lucrarilor propuse sunt lucrari de finisaje care nu influenteaza structura cladirii. Sarpanta cladirii a fost calcula in programul de calcul automat IdCon de unde au iesit urmatoarele caracteristici ale elementelor structurale : popi 20x20 cm, pane si cosoroabe 20x20 cm, capriori 5x15 cm si sipci de 5x5 cm. S-a prevazut o termoizolatie de 10 cm intre capriori. Popii reazema pe pereti prin intermediul unor talpi de lemn de 5 cm grosime. 3.3 PERGOLE Structura de rezistenta a pergolelor este realizata din stalpi si grinzi din lemn. Dimensiunile bazei fundaţiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei fundaţiei s-au ales astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei. Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale trebuie să se respecte condiţia: şi, în care : - presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială - - presiunea convenţională de calcul Constructia proiectata nu ridica probleme din punct de vedere al structurii fiind vorba despre o constructie usoara cu o structura autoportanta. Dimensionarea elementelor cadrului de lemn s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul automat IdCon din care a rezultat dimensiunile elementelor prezentate in planse, respectiv stalpi lemn 15x15, grinzi lemn 9x15 si 7x15.
15 3.4 STATIE POMPARE Structura de rezistenta este realizata fundatie tip radier general, diafragme din beton armat si placa beton armat Dimensiunile bazei fundaţiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei fundaţiei s-au ales astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei. Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor convenţionale trebuie să se respecte condiţia: în care : şi, - presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de calcul din gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială - - presiunea convenţională de calcul Calculul structurii s-a realizat cu ajutorul programului de calcul automat Robot Milenium din care a rezultat o grosime a radierului de 25 cm, armat cu bare independente din PC 52 Φ10/10 cm. Peretii vor fi de 18 cm grosime armati cu bare independente din PC 52 Φ10/10 cm. Placa va fi de 20 cm grosime armata deasemenea cu bare independente din PC 52 Φ10/10 cm; suplimentar s-a prevazut armatura de bordaj in zona golului pentru capac. Acoperirea de beton este de 4 cm la radier si pereţii exteriori, respectiv 2,5 cm la pereţii interior şi placă. La calculul structurii s-a tinut cont si de impingerea pamantului. 3.5 ALEI Lucrarile propuse nu ridica probleme din punct de vedere a structurii totusi se va tine cont ca infrastructura aleilor sa fie una corespunzatoare tipului de alee proiectat. Intocmit, Ing. Constantin Ciobanu
Structuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz:
Calculul la starea limită de exploatare (serviciu) se face pentru grupările de acţiuni (efecte ale acţiunilor) definite conform CR0, după caz: - Combinaţia (gruparea) caracteristică; - Combinaţia (gruparea)
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
TERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Inginerie Seismică Laborator INGINERIE SEISMICĂ SEMINAR (dupa P )
Inginerie Seismică Laborator - 1 - INGINERIE SEISMICĂ SEMINAR (dupa P100-2013) Inginerie Seismică Laborator - 2-1. Calculul structurilor la acţiunea seismică 1.1. Introducere Aspectul dinamic al acţiunii
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: FUNDAȚII
RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA Disciplina: FUNDAȚII 1. Fundaţii alcătuite din bloc din beton simplu şi cuzinet din beton armat. Alcătuire constructivă.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
CORELAȚIA DURABILITATE - CAPACITATE PORTANTĂ LA CADRELE DE BETON ARMAT
4. COELAȚIA DUABILITATE - CAPACITATE POTANTĂ LA CADELE DE BETON AAT 4.1. Considerații privind comportarea structurilor din beton armat existente la acțiuni seismice Evaluarea nivelului de protecție a construcțiilor,
Prizele de pamant sunt:
O priza de pamant (impamantare) este formata din elemente metalice ce au rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de
E le mente de zidăr ie din beton
Elemente pentru pereţi despărţitori din beton LEIER Îmbinare profilurilor bolţari de beton Realizarea colţului FF25 Realizarea capătului de perete FF25 Realizarea îmbinării perpendiculare (T) - FF25 Realizarea
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Pereti exteriori fatada ventilata. Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034)
Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034) 1 Pe dibluri si profile Perete suport Suport placare exterioara Diblu fixare vata minerala Vata minerala ISOVER
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008
IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008 INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA PLANSEELOR CERAMICE DE TIP POROTHERM CU GRINZI PRECOMPRIMATE, BLOCURI CERAMICE SI SUPRABETONARE ARMATA, LA CLADIRI CU DIFERITE TIPURI
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
MINISTRU Eduard HELLVIG
ORDINUL nr.din...01 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind stabilirea încărcărilor şi grupărilor de încărcări pentru construcţiile hidrotehnice de retenţie", indicativ NP 130-011 În conformitate
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
SOLUŢII DE CONSOLIDARE A CLĂDIRILOR DEGRADATE ÎN TIMP DIN CAUZE DIVERSE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA FACULTATEA DE CONSTRUCŢII SOLUŢII DE CONSOLIDARE A CLĂDIRILOR DEGRADATE ÎN TIMP DIN CAUZE DIVERSE - TEZĂ DE DOCTORAT (rezumat) Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Autor: Zlateanu Tudor, prof. univ. dr. ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
CALCULUL SI PROIECTAREA CU AJUTORUL ETODEI ELEETULUI FIIT A UEI HALE IDUSTRIALE CU DESCHIDEREA/IALTIE DE 18/6 PETRU VERIFICAREA TEHICA A AUTOCAIOAELOR GRELE TIR Autor: Zlateanu Tudor, prof. univ. dr. ing.
ORDINUL O R D I N: MINISTRU. Eduard HELLVIG
ORDINUL nr... din... pentru aprobarea reglementarii tehnice Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vântului asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-4/2012 În conformitate cu prevederile art.10 si art.38
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI ORDINUL Nr. 1994 din 13.12.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
PROIECT. GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU, indicativ GP
PROIECT GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU, indicativ GP 079-2014 CUPRINS 1. DISPOZIŢII GENERALE 1.1 Obiect 1.2 Domeniu de
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
CUPRINS I OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE... 3 II TERMINOLOGIE I SIMBOLURI... 5 II.1 Terminologie... 5 II. Simboluri... 5 III GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE... 10 III.1 Ziduri de sprijin...
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII REFERAT DE APROBARE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII REFERAT DE APROBARE Prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 489/2005,
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU. REVIZUIRE GP
GHID PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA CONSOLIDĂRII STRUCTURILOR ÎN CADRE DIN BETON ARMAT CU PEREŢI TURNAŢI IN SITU. REVIZUIRE GP 079-2003 REDACTAREA a II-a 2013 CUPRINS 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Plansee ceramice Porotherm Ghid de proiectare si executie
Plansee ceramice Porotherm Ghid de proiectare si executie 1/ CUPRINS PLANSEE CERAMICE POROTHERM 45 SI POROTHERM 60 GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE A. PIESE SCRISE Pagina de capat Cuprins 1. Definitii 2.
Structuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
GHID PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICĂ, indicativ GP
GHID PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICĂ, indicativ GP 129-2014 2 CUPRINS: CAPITOLUL 1. GENERALITĂȚI 1.1. Obiect şi domeniu de aplicare 1.2. Simboluri 1.3. Documente normative de referință CAPITOLUL 2. EVALUAREA
COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR
COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 1 1.1 CUPRINS Prevederi de proiectare 1. Generalităţi 4 1.1. Domeniu de aplicare 4 1.2. Relaţia cu alte reglementări
CARACTERISTICILE TEHNICE ALE REZERVORULUI
CARACTERISTICILE TEHNICE ALE REZERVORULUI DENUMIRE U.M VALOARE Capacitatea nominala a rezervorului m 3 4554 Mediul (fluidul) de lucru - Comercial GASOLINE Temperatura de lucru 0 C Max.40 Diametrul rezervorului
COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII CONSTRUCŢIILOR
POICT COD D POICTA. BAZL POICTĂII CONSTUCŢIILO Indicativ C 0-2012 1 Cuprins 0B1. LMNT GNAL... 4 11B1.1 DOMNIU D APLICA... 4 12B1.2 IPOTZ... 4 13B1.3 DFINIŢII ŞI TMNI D SPCIALITAT... 4 41B1.3.1 Termeni
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
EXEMPLE DE CALCUL. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.
EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1..4.(4). Alegerea coeficientului parţial γ M pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase
2. Reducerea unui sistem de forte intr-un punct consta in: 3. Numarul minim de legaturi simple (penduli) necesar fixarii unui corp solid rigid in plan
Intrebari licenta MECANICA (test grila) 1. Definiti momentul unei forte in raport cu un punct. 2. Reducerea unui sistem de forte intr-un punct consta in: 3. Numarul minim de legaturi simple (penduli) necesar
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
BARDAJE - Panouri sandwich
Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea a I-a
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR 2 1 1.1 Aprilie 2012 1. GENERALITĂȚI 1.1 Domeniul de aplicare 1.1.1 Prezentul
8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
STRUCTURA DUALA CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC LA CARE A CEDAT O CONTRAVANTUIRE
Exemplu de calcul nr. 1 STRUCTURA DUALA CU CADRE CONTRAVANTUITE CENTRIC LA CARE A CEDAT O CONTRAVANTUIRE 1. INTRODUCERE Se prezinta un Exemplu de calcul care contine toate etapele de realizare a consolidarii
STUDIU DE IMPACT. Introducerea în practica proiectării a prevederilor
STUDIU DE IMPACT Introducerea în practica proiectării a prevederilor NORMATIVULUI PRIVIND DETERMINAREA VALORILOR CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI 1. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele