Discipline Fundamentale CALCULATOARE Tematica (discipline fundamentale): Bibliografie (discipline fundamentale):
|
|
|
- Ευδοξία Πυλαρινός
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Discipline Fundamentale CALCULATOARE 1. Programarea Calculatoarelor 2. Structuri de Date 3. Programare Orientată Obiect 4. Tehnici de Programare 5. Inginerie Software Tematica (discipline fundamentale): 1. Tipuri de date standard, instrucţiuni, funcţii, structuri, biblioteca I/O, lucru cu fişiere, lucru cu şiruri. [1] 2. Tipuri de date abstracte: liste, stive, cozi. Operatori specifici. Reprezentare la nivel de limbaj de programare. [5] 3. Clase. Încapsulare, moştenire, polimorfism, redefinirea operatorilor, tratarea structurată a excepţiilor. [2] 4. Metode generale de rezolvare: backtracking, greedy, programare dinamică, A*. [4], [5] 5. Arhitecturi Client /Server. Design Patterns. Principii în proiectarea obiectuală. [3] Bibliografie (discipline fundamentale): 1. A. Pitic, Introducere in ANSI C ++. Vol.I, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, M. Breazu., Programare Orientata pe Obiecte. Principii, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN X, Sibiu, D. Sima., Elemente de inginerie software, ISBN , Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, D. Knuth., Tratat de programarea calculatoarelor, Ed. Teora, Note de curs la disciplinele: Structuri de date, Tehnici de programare Discipline de specialitate CALCULATOARE 1. Reţele de Calculatoare 2. Baze de Date 3. Arhitectura Calculatoarelor 4. Sisteme de Operare 5. Arhitecturi Avansate Tematica (discipline de specialitate): 1. Modele arhitecturale pentru reţele. Servicii Internet. E-aplicaţii. [1] 2. Baze de date relaţionale (proprietăţi, reguli de integritate). Sisteme de gestiune a bazelor de date (arhitectură, funcţionalităţi). Proiectarea bazelor de date (etape). [2] 3. Principiile procesării pipeline. Hazarduri (detecţie şi control). Memorii cache. Organizarea memoriei (paginare, segmentare, memorie virtuală, protecţie). [3] 4. Procese şi fire de execuţie - descriere, planificare şi sincronizare. Memorie virtuală. Gestiunea spaţiului pe disc. [4] 5. Metode de exploatare a paralelismului la nivelul instrucţiunilor şi micro-firelor de execuţie [5]. Limitări ale paradigmei actuale, soluţii. [6] Bibliografie (discipline de specialitate): 1. A. Tanenbaum., Reţele de calculatoare. Ed. Computer Agora Press, A. C. Mitea, Baze de date relaţionale şi orientate obiect, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2002, (cap. 2 si 3) 3. I.Z. Mihu., Arhitectura Sistemelor de Calcul. Concepte avansate de proiectare. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1999, ISBN X, cota bibl. ULBS - Dep , (cap.3, 4; subcap ). 4. A. Silbertschatz., P.B. Galvin., G. Gagne, Operating System Concepts, Sixth Edition, Addison-Wesley, 1998, ISBN (subcap. 4.1, cap. 5-7, 10, 12). 5. L.N. Vinţan., Arhitecturi de procesoare cu paralelism la nivelul instructiunilor. Ed. Academiei Române, Bucuresti, 2000, ISBN , cota Bibl. ULBS:
2 (cap.3, fara 3.9, 3.10, 3.11). Disponibila in forma electronica la adresa 6. L.N. Vinţan., Prediction Techniques in Advanced Computing Architectures (Cap. 5, 6), Matrix Rom Publishing House, Bucharest, ISBN , 2007 (292 pg.; cota Biblioteca ULBS ). Disponibila in forma electronica la adresa
3 Discipline Fundamentale TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1. Programarea Calculatoarelor 2. Structuri de Date 3. Programare Orientată Obiect 4. Tehnici de Programare 5. Inginerie Software Tematica (discipline fundamentale): 1. Tipuri de date standard, instrucţiuni, funcţii, structuri, biblioteca I/O, lucru cu fişiere, lucru cu şiruri. [1] 2. Tipuri de date abstracte: liste, stive, cozi. Operatori specifici. Reprezentare la nivel de limbaj de programare. [5] 3. Clase. Încapsulare, moştenire, polimorfism, redefinirea operatorilor, tratarea structurată a excepţiilor. [2] 4. Metode generale de rezolvare: backtracking, greedy, programare dinamică, A*. [4], [5] 5. Arhitecturi Client /Server. Design Patterns. Principii în proiectarea obiectuală. [3] Bibliografie (discipline fundamentale): 1. A. Pitic, Introducere in ANSI C ++. Vol.I, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, M. Breazu., Programare Orientata pe Obiecte. Principii, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, ISBN X, Sibiu, D. Sima., Elemente de inginerie software, ISBN , Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, D. Knuth., Tratat de programarea calculatoarelor, Ed. Teora, Note de curs la disciplinele: Structuri de date, Tehnici de programare Discipline de specialitate TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1. Reţele de Calculatoare 2. Baze de Date 3. Arhitectura Calculatoarelor 4. Sisteme de Operare 5. Sisteme Inteligente Tematica (discipline de specialitate): 1. Modele arhitecturale pentru reţele. Servicii Internet. E-aplicaţii. [1] 2. Baze de date relaţionale (proprietăţi, reguli de integritate). Sisteme de gestiune a bazelor de date (arhitectură, functionalităţi). Proiectarea bazelor de date (etape). [2] 3. Principiile procesării pipeline. Hazarduri (detecţie şi control). Memorii cache. Organizarea memoriei (paginare, segmentare, memorie virtuală, protecţie). [3] 4. Procese şi fire de execuţie - descriere, planificare şi sincronizare. Memorie virtuală. Gestiunea spaţiului pe disc. [4] 5. Arbori de joc. Căutare în arbori de joc. Căutare oarbă şi căutare euristică în spaţiul stărilor. Învăţare pe de rost. [5] Bibliografie (discipline de specialitate): 1. A. Tanenbaum., Reţele de calculatoare. Ed. Computer Agora Press, A. C. Mitea, Baze de date relaţionale şi orientate obiect, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2002, (cap. 2 si 3) 3. I.Z. Mihu., Arhitectura Sistemelor de Calcul. Concepte avansate de proiectare. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 1999, ISBN X, cota bibl. ULBS - Dep , (cap.3, 4; subcap ). 4. A. Silbertschatz., P.B. Galvin., G. Gagne, Operating System Concepts, Sixth Edition, Addison-Wesley, 1998, ISBN (subcap. 4.1, cap. 5-7, 10, 12). 5. D. Volovici., Inteligenţa artificiala si sisteme expert. Ed. Univ. din Sibiu, 1997, cota bibl. ULBS
4 1. DISCIPLINELE FUNDAMENTALE: 1.1 INTRODUCERE ÎN INGINERIA ELECTRICĂ 1. Ce este faza unei tensiuni sinusoidale? 2. Ce este faza iniţială a unei tensiuni sinusoidale? 3. Fie o sursă ideală de tensiune care furnizează la borne o tensiune u(t), perfect sinusoidală, având frecvenţa de 1 khz, amplitudinea 1 V şi faza iniţială nulă. Scrieţi dependenţa în raport cu timpul (formula) acestei tensiuni; Determinaţi perioada; Determinaţi pulsaţia; Determinaţi faza; Determinaţi valoarea efectivă; Ce semnificaţie are valoarea efectivă a acestei tensiuni sinusoidale; Faceţi graficul tensiunii u(t) in raport cu timpul; Faceţi graficul tensiunii u(t) in raport cu faza; 4. Ce este defazajul dintre două tensiuni sinusoidale? 5. Desenaţi graficul unei tensiuni sinusoidale având frecvenţa de 1 khz şi valoarea efectivă de 10 V. 6. Scrieţi expresia dependenţei tensiunii de la priză (220V 50Hz), în funcţie de timp. 7. Ce este valoarea efectivă a unei tensiuni sinusoidale? Dar a uneia nesinusoidale? 8. Două rezistenţe identice sunt conectate la două surse de tensiune ideale: una cu o t.e.m. continuă de 10 volţi iar a doua cu o t.e.m. sinusoidală cu amplitudinea de 13,707 volţi. Care rezistenţă se încălzeşte mai tare şi de ce? 9. Definiţi un sistem trifazat simetric de mărimi sinusoidale. 10. Ce este puterea activă? Dar puterea reactivă? Ce realaţie de legătură există între puterile activă, reactivă şi aparentă? BIBLIOGRAFIE: 1. M. Bogdan Introducere în ingineria electrică, Editura U.L.B.S., Sibiu, A. Timotin ş. a. Lecţii de Bazele Electrotehnicii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 1970
5 3. Constantin Şora Bazele Electrotehnicii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti Marius Preda ş.a. Bazele Electrotehnicii, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti Remus Răduleţ Bazele Electrotehnicii, Probleme, vol. I şi II, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti Marius Preda ş.a. Electrotehnică. Probleme, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti ELECTROTEHNICĂ Electrocinetică şi circuite de curent continuu. 1. Enunţaţi teorema generatorului echivalent de tensiune (teorema lui Thévenin). 2. Enunţaţi teorema generatorului echivalent de curent (teorema lui Norton). Circuite în regim sinusoidal. Curentul alternativ monofazat. 3. Definiţi impedanţa complexă echivalentă a unui circuit dipolar pasiv în regim sinusoidal. 4. Arătaţi ce puteri există în regim sinusoidal şi indicaţi unităţile de măsură respective. Circuite trifazate. 5. Definiţi un sistem trifazat de mărimi sinusoidale. 6. Care sunt condiţiile de simetrie pentru un sistem trifazat? Cuadripoli. Filtre. 7. Definiţi impedanţele de intrare (primară şi secundară) pentru un cuadripol. 8. Definiţi impedanţele caracteristice (primară şi secundară) pentru un cuadripol. Circuite electrice în regim periodic nesinusoidal. 9. Cum definiţi armonica de ordinul n a unei mărimi periodice nesinusoidale? 10. Cum definiţi armonica fundamentală a unei mărimi periodice nesinusoidale? 2
6 BIBLIOGRAFIE 1. Vasile Mircea Popa Electrotehnică, partea I, Editura Alma Mater, Sibiu, Vasile Mircea Popa Electrotehnică, partea a II-a, Editura Alma Mater, Sibiu, Constantin Şora Bazele electrotehnicii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, ELECTRONICĂ ANALOGICĂ 1. Un generator de tensiune cu rezistenţă internă nulă, generează: u(t)=20 sin(120 π t) şi poate debita un curent maxim de valoare efectivă 1A. a. Puteţi conecta la bornele generatorului un rezistor pe care scrie: 10k 5% 3W? b. Puteţi conecta la bornele generatorului un condensator polarizat pe care scrie: 10μF 5% 60V? c. Puteţi conecta la bornele generatorului un condensator nepolarizat pe care scrie: 10μF 5% 60V? Justificaţi răspunsurile. 2. Teorema Fourier: a. Enunţ. b. Formulă. c. Implicaţiile ei în electrotehnică. d. Ce este armonica fundamentală? e. Definiţi spectrul unui semnal. 3. Un semnal dat de expresia u(t) = sin(1000πt π/2) [V] este trecut printr-un filtru trece jos ideal, având frecvenţa de trecere f T = 200Hz. Care este formula tensiunii de la ieşire? a. u(t) = 5/ sin(1000πt π/2) [V] b. u(t) = (5 + 10sin(1000πt π/2))/200 [V] c. u(t) = sin(1000πt π/2) [V] d. u(t) = 5 [V] e. u(t) = 10sin(1000πt π/2) [V] Explicaţi de ce. 4. Se dă circuitul din figura următoare. u i C 1 µf R c 1k u e a. Ce fel de filtru reprezintă? FTS (filtru trece sus) FTJ (filtru trece jos) 3
7 FTB (filtru trece bandă) b. Desenaţi intuitiv caracteristica de frecvenţă. c. Calculaţi frecvenţa de tăiere a filtrului. d. Trasaţi caracteristica Bode a filtrului. 5. Toate becurile din figura următoare sunt identice, având înscris pe ele: 12 V / 10 W. Care din ele luminează mai tare? E C = 24 V 6. Tranzistorul bipolar. a. Simbol npn, simbol pnp. b. Care sunt zonele de funcţionare ale unui tranzistor bipolar? c. Care este relaţia fundamentală a tranzistorului bipolar? În ce zonă este valabilă? d. Cum trebuie să fie comandat tranzistorul pentru ca un bec din colectorul său să fie: aprins la maximum. aprins dar cu un nivel scăzut. stins. 7. Justificaţi prin calcule care LED luminează cel mai intens? Toate tranzistoarele sunt identice având β=100, U BE =0,6 V, I CB0 =0. Specificaţi starea tranzistoarelor (blocat, activ saturat). +E C = +24 V R 1 50k R R c R c R c c 2k 2k R 1 R 3k 2k 1 50k 50k D 2 D 4 D 3 D 1 R 2 50k R 2 50k 8. Tiristorul : a. Simbol. b. Metode de comandă. c. Un tiristor cu un bec în anod este alimentat în curent alternativ: Ce trebuie făcut pentru ca un bec din anodul unui tiristor său să fie aprins. Ce trebuie făcut pentru ca un bec din anodul unui tiristor său să fie stins. 4
8 Poate lumina becul cu o intensitate variabilă? Cum poate fi realizat acest lucru?. 9. Amplificatoarele operaţionale din circuitele a. şi b. sunt ideale. Calculaţi tensiunea de ieşire a circuitelor pentru cele două circuite. R 2 V i V0 R 1 R 1 R 2 V i V 0 a. b. 10. Izolarea galvanică: a. Ce este izolarea galvanică? b. La ce foloseşte? c. Care elemente de circuit se folosesc pentru izolarea galvanică? d. Desenaţi un exemplu de circuit la care se foloseşte izolarea galvanică. BIBLIOGRAFIE: 1. Mihu I.P., Dispozitive şi circuite electronice, vol.i, Ed. Universităţii Lucian Blaga Sibiu, Manolescu A., ş.a., Circuite integrate liniare, EDP Bucureşti Gray P., Meyer R., Circuite integrate analogice analiză şi proiectare, Editura Tehnică. Bucureşti
9 1.4. MĂSURĂRI ELECTRICE I ELECTRONICE 1. Pentru măsurarea curentului consumat de rezistena R, un ampermetru este montat în circuitul din figură. Să se calculeze: a. eroarea absolută şi eroarea relativă în procente a măsurării; b. puterea disipată în ampermetru şi în sarcina rezistivă. E= 2. Figura de mai jos reprezinta caracteristica de transfer a unui miliampermetru analogic. a[div] I[mA] 0 1,2 I=? 3 a. Să se precizeze care sunt domeniile de măsurare. b. Să se determine sensibilitatea si constanta pe fiecare domeniu de măsurare. c. Cât este valoarea curentului I? 3. Figura de mai jos reprezinta scara gradată a unui voltmetru analogic de c.c. cu domeniul de măsurare de 20 de voli. a. Să se determine sensibilitatea si constanta voltmetrului? b. Cât este tensiunea masurata daca indicatorul este pe pozitia a 6
10 c. Cunoscând că rezistena internă a voltmetrului este de 100KΩ, ce rezistenă adiională trebuie adăugată pentru extinderea domeniului de măsurare la 240 V. 4. Un ampermetru de c.c. are domeniul de măsurare de 5A i clasa de precizie de 1,5. Cât este eroarea maximă admisibilă a ampermetrului?. 5. Definiţi banda de frecvenţă a unui aparat de măsurat. Trasati caracteristica amplitudine funcie de frecvenă. 6. Să se determine domeniile de măsurare ale ampermetrului din figură cunoscând: curentul nominal al instrumentului I 0 =200µA; rezistenţa internă R 0 =19Ω; R 1 =0,25 Ω i R 2 =0,75 Ω. I 0 µa R0 R 1 R 2 I k Cu un voltmetru analogic de tensiune continuă se măsoară următoarea tensiune. Cât este tensiunea indicată de voltmetru. 4V -1V u(t) t[ms] 8. Să se determine amplificarea de putere ca raport şi în decibeli pentru amplificatorul din figură. 7
11 9. Care este valoarea minimă a rezistenţei termorezistenţei, pentru care alarma de temperatură din figură intră în funcţiune. +12V R 1 =300Ω V n R 2 =3k Buzer 24V V p Termorezistenţă R T R 3 =7k -12V 10. Să se determine tensiunea la ieirea circuitului din figură, cunoscând că rezistena nominală a mărcii tensometrice este R=50Ω, iar creterea rezistenei ca urmare a forei aplicate, este de 10%. Se cunoate tensiunea de excitaie (alimentare), V B =10V. 8
12 BIBLIOGRAFIE: 1. M. Bogdan- Măsurări electrice i electronice, Note de curs, M. Bogdan Măsurări electrice II, Editura U.L.B.S., Sibiu, M. Bogdan Instrumentaţie de măsurare, Editura U.L.B.S., Sibiu, M. Bogdan Introducere în ingineria electrică, Editura U.L.B.S., Sibiu, M. Bogdan, M. Panu Noţiuni generale de inginerie electrică şi electronică, Editura U.L.B.S.,Sibiu INGINERIA SISTEMELOR MECANICE 1. Definiti notiunea de arbore.clasificarea arborilor.solicitarile principale ale arborilor. 2. Solicitarea statica de torsiune.definiti notiunea de tensiune i de deformatie τ t torsionala Φ 9
13 3. Arcuri elicoidale de compresiune. Elementele geometrice. Solicitari principale. 4. Arcuri bimetal. Definire. Clasificare. 5. Rulmenti. Elemente componente. La ce se face calculul rulmentilor. Montajul rulmentilor. 10
14 6. Transmisii cu filet. Definirea filetului. Elemente geometrice. Clasificarea filetelor. 7. Surub cu bile. Elemente componente. Mod de functionare. Avantaje fata de transmisia surub-piulita. 8. Geometria rotilor dintate.diametrele cercurilor caracteristice.pasul. Modulul. 11
15 9.Cremaliera de referinta.elemente geometrice.pasul..modulul. 10.Trenul de roti dintate.raportul de transmitere. BIBLIOGRAFIE: 1. Barbu S., Ingineria sistemelor mecanice, Editura Universităţii Lucian Blaga Sibiu, Demian T., Elemente constructive de mecanică fină, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
16 2. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 2.1. MAŞINI ELECTRICE 1. Scopul încercării de mers în gol a transformatorului electric monofazat. Schema montajului utilizat, pentru efectuarea încercării. 2. Scopul încercării în scurtcircuit a transformatorului electric monofazat. Schema montajului utilizat, pentru efectuarea încercării. 3. Condiiile pe care trebuie să le îndeplinească două sau mai multe transformatoare pentru a putea fi conectate în paralel. 4. Definiţia alunecării. Caracteristica cuplu-alunecare la motorul asincron. Reprezentaţi pe caracteristică punctele definitorii pentru funcţionarea maşinii. 5. Bilanţul puterilor motorului asincron. Randamentul motorului asincron, cu explicarea tuturor puterilor care intervin în formula acestuia. 6. Regimurile de funcţionare ale maşinii asincrone şi valorile alunecării, caracteristice regimurilor respective. Caracteristica mecanică a motorului asincron. Reprezentaţi pe caracteristică punctele definitorii pentru funcţionarea maşinii. 7. Bilanţul puterilor la m.c.c. cu excitaţie derivaţie. Randamentul m.c.c., cu explicarea tuturor puterilor care intervin în formula acestuia. 8. Bilanţul puterilor la g.c.c. cu excitaţie independentă. Randamentul acestuia, cu explicarea tuturor puterilor care intervin în formula acestuia. 9. Bilanţul puterilor la generatorul sincron. Randamentul acestuia, cu explicarea tuturor mărimilor care intervin în formulă. 10. Enumeraţi condiţiile necesare pentru conectarea generatorului sincron la reţea. Descrieţi procedurile care trebuie respectate la conectare. BIBLIOGRAFIE: 1. Panu M., Noţiuni generale de maşini electrice, Editura ULB Sibiu, Dordea T., Maşini electrice, E.D.P. Bucureşti, Bălă C., Maşini electrice, E.D.P. Bucureşti, Panu M., Viorel Alina, Maşini Electrice Lucrări de laborator, Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu,
17 2.2. ACŢIONĂRI ELECTRICE 1. Schema motorului sincron alimentat prin convertor de frecventa autocomandat. Cum se mai numeste motorului sincron alimentat prin convertor de frecventa autocomandat. 2. Desenati caracteristicile dinamice ale unui MPP si explicati pornireafunctionarea. 3. Enumerati 3 metode de pornire ale motorului sincron. Schema principiala si secventele la pornirea in asincron a motorului sincron. 4. Dati limitele de variatie ale cuplului (Mmax; Mmin) la pornirea motorului asincron cu inele cu reostat in rotor. Cum se pastreaza aceste limite constante? Schema electrica pt. pornirea automata in functie de timp cu 2 trepte de rezistenta. 5. Explicati functionarea in cadranul 1 a schemei reversibile cu convertoare antiparalel si curenti de circulatie la actionarea motorului de c.c. Marcati curentii. De ce se utilizeaza? 6. In servicul S3 o masina de actionare are PN = 20 kw pt. DAN=40%. Explicati ce este serviciul S3 si ce este DA? Sa se recalculeze puterea pt. DA=60%. 7. Un variator de tensiune continuă se comandă cu factor de umplere variabil. Explicaţi construcţia principială a VTC şi figuraţi semnalele I-E. 8. La pornirea stea triunghi a unui MAs desenaţi schema de forţă, explicaţi comanda celor două contactoare şi caracteristicile mecanice. 9. Explicaţi frânarea în contracurent a MasI, desenaţi schema de forţă şi caracteristicile mecanice statice. 10. Explicaţi comanda unui convertor tensiune-frecvenţă pentru MAs şi caracteristicile mecanice obţinute. Ce implică trecerea de la convertorul cu undă plină la MID? BIBLIOGRAFIE: 1. Modran L., Acţionări electrice partea I, II, Ed. Alma Mater, Sibiu Modran L., Acţionări electrice, partea a II-a, Ed. Alma Mater, Sibiu Tunsoiu, Gh., Seracin, E., Saal, C., Acţionări electrice, E.D.P.,
18 2.3. ECHIPAMENTE ELECTRICE 1. Un corp aflat iniţial la temperatura mediului ambiant (18 0 C), parcurs de un curent de 10 A, ajunge după 1 minut la 42 0 C. La ce temperatură va fi după 6 minute, dacă constanta termică de timp a corpului este de 30 s. 2. La ce putere va putea fi folosit (din punct de vedere termic) un motor de 1,5 kw proiectat pentru regim de durată, dacă va fi folosit într-un regim periodic intermitent cu DA=25%. 3. Cum depinde suprafaţa reală de contact (într-un contact electric) de forţa de apăsare? 4. Ce principii de stingere a arcului electric cunoaşteţi? 5. Ce aparate de comutaţie cunoaşteţi? 6. Desenaţi Schema electrică de forţă, pentru pornirea stea-triunghi, inversarea de sens şi protecţia la suprasarcină, supracurenţi şi scurtcircuit a unui motor asincron. 7. Ce echipamente electrice pot asigura protecţia la scurtcircuit a unei instalaţii electrice? 8. De ce sunt mai avantajoase contactoarele acţionate cu electromagneţi de c.c.? 9. Ce rol au rezistenţele economizatoare ale contactoarelor electromagnetice? 10. Ce este şi ce rol are contactul de automenţinere al unui contactor electromagnetic? BIBLIOGRAFIE: 1. Popescu L., Aparate Electrice Volumul I,Editura Alma Mater Sibiu Popescu L., Aparate Electrica Volumul II,Editura Alma Mater Sibiu Vasilievici Al., Aparate şi echipamente electrice, vol. I, II, Editura M.S., Sibiu, ELECTRONICĂ DE PUTERE 1. Conversiile parametrice ale energiei electrice determină grupe de convertoare statice. Care sunt acestea? 2. Care este procesul electronic determinant în funcţionarea convertoarelor statice? 3. Care sunt dispozitivele de comutaţie energetică (principale) şi ce sunt ele în fond în electronica de putere? 15
19 4. Pe caracteristicile dinamice ale dispozitivelor semiconductoare de comutaţie energetică, dintre timpii de comutaţie care este cel mai semnificativ? 5. Penrtu îmbunătăţirea formelor de undă livrate consumatorului ce procese se utilizează şi cum sunt materializate ele? 6. Ce elemente sunt redresoarele din punct de vedere a circuitelor electrice de distribuţie a energiei electrice şi metodele de ameliorare? 7. Enumeraţi tipurile de bază ale variatoarelor de tensiune continuă (VTC). 8. Care este metoda de comandă cea mai larg răspândită la VTC-uri în special şi la convertoare în general? 9. Enumeraţi blocurile funcţionale ale unui variator de tensiune alternativă de concepţie recentă 10. Ce principii de bază se utilizează în realizarea convertoarelor statice moderne? BIBLIOGRAFIE: 1. Popescu V., Electronică de putere, Editura de Vest, Timişoara, Ionescu F., Electronică de putere, Editura Tehnică, Bucureşti, Ionescu F., ş.a. Electronică de putere,editura ICPE, Bucureşti, PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE 1. Definiti sistemul energetic 2. Explicati principiul de functionare al generatorului sincron 3. Clasificati reteleler electrice din punct de vedere al destinatiei 4. Clasificati retelele electrice dupa modul de tratare al neutrului 5. Ce este neutrul electric? Cum poate fi pusa in evidenta existenta sa? 6. Prezentati rolul bobine de stingere in cazul retelelor electrice 7. Ce valoare are potentialul neutrului retelelor electrice trifazate aflate in regim normal de functionare? Justificati 8. Prezentati avantajele, respectiv dezavantajele retelelor electrice cu neutrul izolat fata de pamant 16
20 9. Prezentati avantajele, respectiv dezavantajele retelelor electrice cu neutrul legat direct la pamant 10. Prezentati situaţia neutrului reţelelor electrice pentru diferite nivele de tensiune BIBLIOGRAFIE: 1. VINŢAN MARIA Reţele de transport şi distribuţie a energiei electrice, ISBN , Editura Alma Mater, 2004, Sibiu; cota Biblioteca ULBS VINŢAN MARIA Producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice, ISBN , Editura Matrix Rom, 2009, Bucureşti ( cota Biblioteca ULBS , 621.3/V64 17
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE SI INGINERIE ELECTRICA TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE
UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA" DIN SIBIU FACULTATEA DE INGINERIE DEPARTAMENTUL DE CALCULATOARE SI INGINERIE ELECTRICA TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE pentru proba 1 Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Electronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Maşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
PROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Circuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
CIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Circuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
MOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Transformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
![Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].](/thumbs/64/51607114.jpg "Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].")
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
LOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Capitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal Elemente introductive
5. Circuite electrice liniare în regim periodic nesinusoidal 5.. Elemente introductive În acest capitol se urmăreşte analizarea circuitelor electrice liniare în care semnalele de excitaţie aplicate au
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l