PN Promovarea unor procese de îmbinare ecologice şi cu consum energetic redus

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "PN Promovarea unor procese de îmbinare ecologice şi cu consum energetic redus"

Transcript

1 Rezumatul fazei 2 PN Promovarea unor procese de îmbinare 1. Realizări şi reglementări privind utilizarea energiei solare şi a altor surse ecologice de energie Energia termică primită de la Soare, măsurată la nivelul suprafeţei Pământului, este de 1000 W/m 2. Potenţialul de utilizare a energiei solare în Romania, este kWh/m 2 /an în sud, respectiv kWh/m 2 /an în majoritatea zonelor. În 2011, pretul de referinta al investiţiei pentru 1kWp a fost Euro/kWp. Pentru reglementarea subvenţionării energiei neconventionale şi regenerative, s-a emis Legea 220 din 2008, republicată în M.O. 577 din 13 August Aceasta prevede certificate verzi valorice, pentru energie electrică produsă prin sisteme de conversie. 2. Analiza consumurilor energetice ale unor procedee de îmbinare 2.1. Sudare cu electrozi înveliţi şi sudare MIG/MAG Consumul de energie electrică depinde în primul rând de caracteristicile tehnice ale sursei de sudare şi de parametrii de sudare utilizaţi. Norma tehnica de timp se calculeaza pentru o piesa cu ajutorul relaţiei: N T = T pî / n + ( Σ k j=1 T opi j lj + t ap ) K d K o K p [min / piesă] (2.1) în care: T pî - timpul de pregatire si încheiere, în min/lot; n- numarul de piese identice care se executa; T opi - timpul operativ incomplet; t ap - timp ajutator legat de piesa sudata, în min/piesa; K d - coeficient ce tine seama de deservirea locului de munca; K o - coeficient care tine seama de timpul de odihna si necesitati fiziologice; K P - coeficient pentru productivitatea muncii. Consumul de energie electrică se calculează cu relatia: E = Σ I sj U aj t bj l j / ( η) + P 0 ( N T - Σ t bj l j ) / 60 (2.2) în care: I s - intensitatea curentului de sudare, în A; U a - tensiunea arcului, în V; t b - timpul specific de baza, raportat la lungimea cordonului de sudură, în min/m; l- lungimea cordonului de sudura, în m; η- randamentul electric al sursei de sudare; P 0 - puterea consumata de sursă la mersul în gol, în kw; N T - norma tehnica de timp, în min/piesa. Consumul specific se determină cu relaţia E specific = E / l sudură. El are valorile E specificei = 1,50135 kwh / m, respectiv E specificmag = 0,74781 kwh / m Lipire electrotermică cu aliaje neferoase Consumul de energie electrica se stabileste cu relatia: E = U alim I alim N T / ( ) [kwh] (2.3) în care: Ualim- tensiunea de alimentare a echipamentului de lipire, în V; Ialim - curentul de alimentare al echipamentului de lipire, în A; N T - norma tehnica de timp, în min/piesa. Consumul specific la ciocanul de lipit de 300 W se determină cu relaţia E specific300w = E 300W / l lipire şi el are valoarea E specific 300W = 1,40748 kwh / m Sudare cu ultrasunete Puterea la durata relativă de conectare DA 60 % este P= W. Norma de timp se calculează cu următoarea relaţie: N T = t pi + (t Sudare + t Auxiliar ) K d K o K p (2.4) unde: t pi = s este timpul de pregătire, t US =1, s este timpul de sudare sau procesare ultrasonică, t Auxiliar = 5,5... 6,5 s este timpul pentru operaţiile auxiliare, iar K d =1,3, K o =1,2 şi K p =1,4 sunt coeficienţi pentru deservirea locului de munca, timpul de odihnă şi de productivittea muncii. Pentru piese metalice, N T = 27,656 s, pentru material plastic N T = 20,9432 s, iar la procesare ultrasonică N T = 158,972 s. Consumul de energie electrică se determină cu relaţia: E = P US t US / (3, ) [kwh] (2.5) 1/8

2 în care: P US puterea nominală echipamentului ultrasonic, în W; t US este timpul de executare a sudurii ultrasonice propriu-zise. Pentru cele trei cazuri, consumurile specifice sunt respectiv: E 1 = 0, kwh, E 2 = 0,0015 kwh şi E 3 = 0,05416 kwh Sudarea cu energie înmagazinată Se analizează un echipament pentru sudare cu energie înmagazinată, în condensatoare, de 1400J, pentru bolţuri de mm. Timpul de sudare este 5 ms. Cadenţa maximă de sudare (bolţuri Φ3 mm) este de 8 suduri / min. Norma de timp determinată cu relaţia din capitolul anterior este NT = 7,5 s. Consumul specific de energie electrică pentru o sudură este E= 0, kwh Sudarea bolţurilor Pentru echipamente cu puterea nominală de S n = 1,3... 4,0 kw la DA 60 % şi frecvenţa de repetiţie a sudurilor este suduri / min, s-au utilizat t pi =2,0...3,2 s; t Bolţ = 1,4...3,5 s; t Auxiliar = 1,5...2,5 s; K d =1,1; K o =1,05; K p =1,15. Pentru Φ5 mm, norma de timp este N T = 5,8519s, iar pentru Φ16 mm, norma este N T = 11,1695 s. Cu relaţia dată, consumul de energie electrică pentru un bolţ Φ5 este E 1 = 0, kwh, respectiv pentru Φ16 este E 2 = 0, kwh Sudarea cu laser Laserul tip HL-124PLC1, fabricat de firma Trumpf, din categoria NdYAG, are puterea instalată de 7 kva. Regimul de funcţionare este în impulsuri, cu frecvenţa de repetiţie Hz. Energia pe impuls este de J. În cazul sudării pieselor din material plastic, norma de timp este N TMax = 16,61837 s. Consumul de energie electrică pentru o piesă de material plastic este E Max = 0, kwh Sudare prin frecare cu element activ rotitor (FSW) La sudarea FSW a tablelor de aluminiu norma de timp este N T = 352,88 s. Pentru table de oţel N T = 619,968 s. La sudarea FSSW în puncte a tablelor de aluminiu N T = 62,232 s. Consumul de energie electrică se determină cu relaţia: E = [P m vert G m vert t vert + P m rot G m rot t rot + P m oriz G m oriz t oriz ] / (3, ) (2.6) în care: P m vert =0,75kW este puterea nominală a motorului pentru deplasarea verticală; G m vert =0,70...0,95 este gradul său de încărcare (raportat la 1,0); t vert =4...12s este timpul de acţionare al acestuia; P m rot = 4,0 kw este puterea nominală a motorului pentru mişcarea de rotaţie; G m rot =0,71...1,29 este gradul său de încărcare; t rot = s este timpul său de acţionare; P m oriz = 2,2 KW este puterea nominală a motorului pentru deplasarea orizontală; G m oriz =0,55...0,59 este gradul de încărcare al acestuia; t oriz = s este timpul de acţionare al acestuia. La table de aluminiu consumul specific estimativ este E Al = 0,0696kWh pentru 0,30m; la table de oţel E OL = 0,327kWh; la sudarea FSSW în puncte a tablelor de aluminiu E FSSW = 0,0175kWh Sudare rezistivă prin presiune în puncte Domeniul de putere instalată al echipamentelor de sudare în puncte este foarte larg, de la mai puţin de 1kVA până la 250 kva. Domeniul de putere de scurtcircuit ajunge până la 700 kva. Pentru un sistem de conversie intră în discuţie numai echipamentele de maximum 4 kva Sudarea electrotermică a foliilor de mase plastice Un echipament pentru folii de polietilenă de 2 x 0,1 mm şi pentru folii de policlorură de vinil de 2 x 0,08 mm are puterea nominală de 1100 W. Norma de timp este N TMax = 29,9008 s, iar consumul specific este E Max = 0, kwh Sudarea ţevilor de polietilenă Puterea instalată a utilajelor pentru sudarea ţevilor de polietilenă de înaltă densitate (PEHD) este în domeniul S= W şi durata relativă de conectare DA = %. Acesta este un caz reprezentativ de aplicaţie la sudarea in-situ. Norma de timp se calculează cu următoarea relaţie: N T = t p + (t frezare + t încălzire + t refulare ) K d K o K p (2.7) 2/8

3 unde: t p = 289s este timpul de pregătire, t frezare 245s este timpul de frezare; t încălzire =310s este timpul aferent încălzirii; t refulare = 520s este timpul de refulare, iar K d = 1,1; K o = 1,05 şi K p = 1,15 sunt coeficienţi de ajustare. Pentru ţevi de diametrul 315 mm, norma de timp este N T = 1716,86s. Consumul de energie electrică se determină cu relaţia: E = [P freză t freză + P plită t încălzire + P pompa t pompă ] / (3, ) [kwh] (2.8) în care: P freză = 1,1 kw este puterea nominală a motorului frezei; t freză = 18 s este timpul de acţionare al motorului frezei; P plită = 4 kw este puterea nominală a plitei electrice de încălzire a capetelor ţevilor; t încălzire = Σ i t i =1364 s este timpul de încălzire; P pompa = 1,5 kw este puterea nominală a motorului pompei hidraulice pentru refulare; t pompă = 85 s este timpul de funcţionare al motorului pompei. Consumul de energie electrică este E = 1,55522 kwh pentru o sudură Tăierea şi debitarea La tăierea termică cu flacără oxi-acetilenică şi oxi-gaz (cu gaz metan) consumul de energie electrică este redus, de 0,5... 1,0 kw. Alimentarea de la un sistem de conversie este realizabilă. La debitarea din tablă de oţel 10mm x 1000mm x 2000mm, pentru valorile: t p = 10min, t Debitare = 20min; t Auxiliar =5min; K d = 1,1; K o = 1,05; K p = 1,15, norma de timp este între limitele 22,26min... 43,20min. Consumul de energie electrică este 2,0 kwh... 4,0 kwh. Echipamentele de tăiere cu jet de apă şi abraziv au o pompă de înaltă presiune, cu motor de 22 kw. Aplicarea unui sistem de conversie este mai dificilă. 3. Stabilirea cerinţelor tehnice pentru un sistem de conversie a energiei solare si de stocare a energiei, aplicabil la procese de îmbinare 3.1. Puterea medie Puterea medie consumate de echipamentul de îmbinare se calculează cu relaţia P med = E / N T, unde E este energia consumată, iar N T este norma de timp Puterea maximă Puterea maximă consumată se calculează prin aplicarea unor coeficienţi, asupra valorii puterii instalate, conform relaţiei S c = K U K I S n, unde: K U şi K I sunt coeficienţii de încărcare în tensiune, respectiv curent; S n este puterea aparentă nominală a sursei. Pentru echipamentele de sudare FSW, puterea maximă se determină cu relaţia S max = Σ i (K pi 3 (1/2) U L I li ) unde: S max [kva] este puterea maximă; U L = 380 V este tensiunea de linie; I L i [A] este curentul de linie al fiecarui motor; K pi este coeficientul pentru curentul de pornire al fiecărui motor (K p i = 2,0...3,0). La echipamentele de lipire, de sudare a foliilor de mase plastice şi a ţevilor de polietilenă, puterea maximă este egală cu puterea instalată, consumatorul fiind rezistiv Numărul de panouri fotovoltaice Numărul de panouri fotovoltaice necesar pentru alimentarea unui echipament de îmbinare se determină cu relaţia N panouri = P Max / P n panou, în care: P Max este puterea maximă consumată, iar P n panou = W este puterea nominală a panoului Funcţionarea în regim intermitent cu acumulatoare O sursă de sudare are posibilitatea de a funcţiona la puterea maximă, mai mare decât puterea instalată a sistemului de panouri fotovoltaice, dacă sistemul are acumulatoare. Bilanţul energetic trebuie să fie echilibrat: P panouri = (Δt consum / Δt panouri ) P consum. Durata relativă de conectare a sursei de sudare în regimul intermitent este: DA = (Δt consum / Δt panouri ) 100%. În aceste relaţii, Δt consum = ore, respectiv Δt panouri = ore, este timpul de încărcare (pe zi) a acumulatoarelor Capacitatea sistemului de acumulatoare Se utilizează formula C A = P consum Δt consum / (U A η K îd ), unde: C A [Ah] este capacitatea totală a acumulatoarelor; P consum este energia consumată; Δt consum este timpul pentru efectuarea îmbinării; U A = 12V este tensiunea nominală a acumulatoarelor; η= 0, ,75 este randamentul 3/8

4 de înmagazinare; K îd = 0,5...0,75 este coeficientul de încărcare-descărcare parţială în vederea prelungirii duratei de exploatare. Durabilitatea acumulatoarelor este de 800 zile 3.6. Numărul de panouri fotovoltaice în condiţii atmosferice nefavorabile Numărul necesar de panouri fotovoltaice este: N panouri = (Δt consum / Δt panouri ) P med / (K a P n panou ), unde K a = 0, ,95 este un coeficient în funcţie de condiţii. Nr. crt. 4. Sistem de conversie şi de stocare, aplicabil la utilaje de îmbinare 4.1. Prezentarea comparativă a cerinţelor tehnice pentru un sistem de conversie destinat unor echipamente de îmbinare Procedeul de îmbinare 1 Sudare cu electrozi înveliţi Puterea medie [kw] Puterea instalată maximă [kva] Regim intermi tent DA % 5,43 5, (10) (35) Nr. panouri fotovolt. Capacitatea acumu latoare [Ah] Nr. acumu lat. (250 Ah) 22 3 Nr. panouri interm. (cond. nefav.) 16 2 (32) Aplica bilitate la îmbi nare 2 Sudare MIG/MAG 3 Lipire cu aliaje neferoase 4 Sudare cu ultrasunete 5 Sudare cu energie înmagazinată 6, (40) 0,80 2, (40) 1,22 6,08 6 (15) 40 0, 186 4, (80) (67) (15) (20) (11) Nu 6 Sudarea bolţurilor 1, 253 4, Sudare cu laser 2, 106 7,0 11 (35) (21) (29) (limitată) 8 Sudare prin frecare (FSW) 1, ,43 (29,82) 10 (57) 100 (40) (80) (13) (26) 9 Sudare în puncte 4,0 10, (80) (54) Nu 10 Sudarea foliilor de materiale plastice 11 Sudarea ţevilor de polietilenă 1,1 1, (80) 3,26 4, (40) (15) (22) 12 Tăierea şi debitarea 5,55 12, (37) (74) Proiectarea unui sistem autonom de conversie se face în funcţie de puterea maximă consumată. că sistemul are în componenţă acumulatoare, numărul de panouri fotovoltaice se stabileşte în funcţie de puterea medie consumată. Alegerea invertorului se efectuează totuşi în funcţie de puterea maximă consumată. Nu 4/8

5 4.2. te tehnice pentru realizarea unui sistem de conversie Pentru proiectarea şi realizarea unui sistem de conversie este necesară cunoaşterea cantităţii de energie produse anual de către un modul fotovoltaic în locaţia prevăzută, a valorii maxime a puterii recepţionate de la soare pe parcursul unei zile şi a balanţei energetice zilnice Caracteristicile tehnice ale unui sistem de conversie şi de stocare a energiei, aplicabil la utilaje de îmbinare Puterea maximă W; tensiunea nominală 12 V sau 24 V; dimensiuni 1310mm x 675mm x 35mm (±2mm); rezistenţa la grindină de 28 mm; viteza de impact 90 km/h; efortul maxim pe suprafaţă 2400 N/mm 2 ; viteza maximă a vântului 200 km/h. Costul producţiei de energie cu panouri fotovoltaice este 0,21 Euro/ kwh Componenţa sistemului de conversie autonom, cu panouri fotovoltaice Un sistem de conversie cu dotare minimă şi cost redus al investiţiei este compus din patru panouri fotovoltaice, un încărcător, acumulatoare cu capacitatea totată de 530Ah, un invertor de 12 Vc.c. / 230 Vc.a. cu puterea aparentă de min 3 kva. El permite alimentarea unei surse de sudare cu electrozi înveliţi, de 3 kva şi 160 A, la DA= %, la reparaţii in-situ. Pot fi conectate şi: un aparat de lipire cu aliaj de 0,1...0,3 kw, un aparat de sudare cu laser cu diodă de 0,5...1,0 kw; un computer cu sursă neintreruptibilă de 0,2...0,5 kw. 5. Sistem de monitorizare pentru determinarea consumului energetic S-a utilizat un sistem de monitorizare pentru măsurarea curentului consumat de motoarele electrice ale utilajului de sudare prin frecare (FSW), în scopul determinării consumului de energie, a puterii medii şi a puterii maxime. 6. Analiza tehnico- economică a unui sistem de conversie Cheltuielile pentru energie electrică ale unui anumit consumator pot fi reduse sau chiar anulate, dacă puterea de ieşire a sistemului de conversie cu panouri fotovoltaice şi configuraţia sa sunt alese în funcţie de cantitatea de energie necesară anual a consumatorului şi în funcţie de numărul de ore însorite pe an, în locaţia respectivă, conform criteriilor stabilite în capitolele anterioare. Perioada de recuperare a investiţiei penru realizarea unui sistem de conversie cu panouri fotovoltaice este de de ani, în funcţie de preţul de livrare a energiei. 7. Concluzii Sunt menţionate procedeele de îmbinare la care este posibilă aplicarea unor sisteme de conversie a energiei solare, cu condiţia ca nivelul de putere medie necesară să fie de maximum 3...4kVA: sudare cu electrozi înveliţi, lipire cu aliaj, sudare cu ultrasunete, sudare cu energie înmagazinată, sudarea bolţurilor, sudare cu laser, sudare prin frecare cu element activ rotitor (FSW), sudarea foliilor de mase plastice, sudarea ţevilor de polietilenă, tăierea şi debitarea termică oxi-gaz. Aplicarea sistemelor de conversie este dificilă la alte procedee de îmbinare, din cauza puterii medii mari: sudarea MIG/MAG, sudare rezistivă prin presiune în puncte, tăierea şi debitarea cu plasmă, tăierea şi debitarea cu jet de apă şi abraziv. Beneficiile obţinute prin protecţia mediului ambiant sunt foarte importante. Bibliografie Bibliografia prezintă 43 de titluri referitoare la: consideraţii privind energia solară [1], aplicaţii ale energiei solare la procese de îmbinare [2-5], sisteme hibride [6-7], norma de timp la sudare [8], panouri fotovoltaice [9-14], orientare după soare şi concentratori [15-25], procese chimice şi termice cu energie solară [26-29], realizări de echipamente energetice care utilizează energia solară [30-36], cercetări și aplicații privind sudarea prin frecare cu element activ rotitor (FSW) [37-43]. 5/8

6 Anexe Anexele 1, 2 și 3 conțin tabele cu date achiziționate în experimentările de sudare prin frecare cu element activ rotitor (FSW), pentru determinarea consumurilor energetice ale motoarelor echipamentului de sudare, precum și graficele de variație a curenților. Anexa 4 conține câteva date despre sisteme de urmărire a mişcării soarelui şi concentratori. Anexa 5 se referă la filme de siliciu și sisteme fotovoltaice. Anexa 6 descrie un exemplu de utilizare a energiei solare pentru alimentarea consumatorilor electrici izolaţi. Anexa 7 prezintă starea actuală și perspectivele pentru micro-hidrogeneratoare. Rezultate, stadiul realizarii obiectivului, concluzii si propuneri pentru continuarea proiectului : Au fost analizate anumite realizări şi reglementări privind utilizarea energiei solare şi a altor surse ecologice. S-au analizat consumurile energetice ale unor procedee de îmbinare. S-au stabilit cerinţele tehnice pentru un sistem de conversie a energiei solare si de stocare a energiei, aplicabil la procedee de îmbinare. Au fost stabilite caracteristicile tehnice şi componenţa unui sistem de conversie a energiei solare si de stocare a energiei, aplicabil la procedee de îmbinare. A fost experimentat un sistem de monitorizare a curenţilor de funcţionare de la un echipament de sudare FSW. S-a efectuat analiza tehnico-economică a unui sistem de conversie. Concluziile cele mai importante sunt menţionate in continuare. 1. Procedeul de sudare cu electrozi înveliţi are puterea medie de 4...5,43 kw. Este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 24 pentru puterea maximă, respectiv de pentru un regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= %, cu acumulatoare. Numărul necesar de panouri este 32 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 35%. 2. Procedeul de sudare MIG/MAG are puterea medie de 6,76 kw la un utilaj cu puterea instalată de 10 kva. În acest caz este dificilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 27 pentru puterea medie la DA=80%, respectiv 50 pentru puterea instalată. Pentru regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 40%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 67, pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 3. Procedeul de lipire electrotermică cu aliaje neferoase are puterea medie de 0,3...2,2kW. Este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 11 pentru puterea maximă, respectiv 5 pentru un regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 40%, cu acumulatoare. Numărul necesar de panouri este de 15 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 40%. 4. Procedeul de sudare cu ultrasunete are puterea medie de 1,22...3,0 kw. Este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 15 pentru puterea maximă, respectiv 6 pentru regim intermitent cu durata reletivă de conectare DA= 40%, cu acumulatoare. Numărul necesar de panouri este de 20 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 40%. 6/8

7 5. Procedeul de sudare cu energie înmagazinată are puterea medie de 0,186 kw la o putere instalată de 4 kva (maximum pentru această aplicaţie). În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 20 pentru puterea maximă, respectiv 4 pentru un regim intermitent cu durata reletivă de conectare DA= 70%. Numărul necesar de panouri este de 11 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 80%. 6. Procedeul de sudare a bolţurilor are puterea medie de 1,253 kw la un nivel de putere instalată de 4 kva (maximum pentru această aplicaţie). În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 20 pentru puterea maximă, respectiv 5 pentru un regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 80%, cu acumulatoare. Numărul necesar de panouri este de 21 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 100%. 7. Procedeul de sudare cu laser are puterea medie de 2,106 kw la puterea instalată de maximum 7 kva. În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 35 pentru puterea maximă, 11 pentru puterea medie, respectiv 9 pentru un regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 80%, cu acumulatoare. Numărul necesar de panouri este de 29 pentru condiţii atmosferice nefavorabile, la DA= 80%. 8. Procedeul de sudare FSW are puterea medie de 1,899 kw la un utilaj cu puterea instalată de 11,43 kva. În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 10 pentru puterea medie, respectiv 57 pentru puterea instalată. Pentru un regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 40%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 13 pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 9. Procedeul de sudare prin presiune în puncte are puterea medie de 4 kw la un utilaj cu puterea instalată de 10 kva. În acest caz este dificilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 16 pentru puterea medie la DA=80%, respectiv 50 pentru puterea instalată. Pentru regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 80%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 54 pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 10. Procedeul de sudare a foliilor de materiale plastice are puterea medie de 1,1 kw la un utilaj cu puterea instalată de 1,1 kva. În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 6 pentru puterea medie, la fel ca pentru puterea instalată. Pentru regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 80%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 15 pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 11. Procedeul de sudare a ţevilor de polietilenă are puterea medie de 3,26 kw la un utilaj cu puterea instalată de 4 kva. În acest caz este posibilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 17 pentru puterea medie, respectiv 20 pentru puterea instalată. Pentru regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 40%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 22 pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 12. Procedeul de tăiere cu plasmă are puterea medie de 5,55 kw la un post de lucru cu puterea instalată de 12 kva, la un utilaj automatizat. În acest caz este dificilă alimentarea de la un sistem de conversie a energiei solare. Numărul necesar de panouri fotovoltaice este 28 pentru puterea medie, respectiv 60 pentru puterea instalată. Pentru regim intermitent cu durata relativă de conectare DA= 37%, cu acumulatoare, numărul necesar de panouri este 74 pentru condiţii atmosferice nefavorabile. 13. Dimensionarea unui sistem autonom de conversie a energiei solare pentru alimentarea unui echipament de îmbinare se face în funcţie de puterea maximă consumată, dacă sistemul nu dispune de acumulatoare. 7/8

8 14. că sistemul de conversie are în componenţă acumulatoare pentru stocarea energiei electrice produse prin conversie, numărul necesar de panouri fotovoltaice se stabileşte în funcţie de puterea medie consumată. Alegerea invertorului se efectuează totuşi în funcţie de puterea maximă consumată. Invertorul trebuie să permită vârful de putere al echipamentului de îmbinare. 15. Sistemele de conversie a energiei solare pentru alimentarea echipamentelor de sudare şi conexe sunt destinate unor firme care executa construcţii metalice sudate si produse sudate, care lucreaza in ateliere special amenajate conform profilului de activitate, dar şi în condiţii de şantier, în zone izolate, respectiv care efectuează lucrări ocazionale de reparaţii in-situ. Beneficiile obţinute prin protecţia mediului ambiant sunt foarte importante. Conform schemei de realizare, proiectul de cercetare - dezvoltare PN107 urmează să continue cu fazele având denumirile menţionate în continuare: Faza 3. Cercetari comparative privind consumurile energetice si de materiale la anumite procese de imbinare. Valoare de decontare lei. Faza 4. Evaluarea proceselor de imbinare ecologica, pe baza criteriilor tehnico- economice. Valoare de decontare lei. Workshop pentru diseminarea rezultatelor. Responsabil proiect, Dr. Ing. Victor Verbiţchi 8/8

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate. Gheorghe Pauna ICEMENERG Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura si electricitate Gheorghe Pauna ICEMENERG OBLIGATII Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la: 24% pondere SRE în cadrul consumului

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

I X A B e ic rm te e m te is S

I X A B e ic rm te e m te is S Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 4 Amplificatoare elementare Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE

POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE POMPELE DIN INSTALATII DE INCALZIRE Pompele din centralele termoficare reprezintă elemente componente esenţiale ale acestora, oarece ele asigură circulaţia agentului termic (apei cal) între sursă şi consumatori,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113

Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Fişă tehnică Vane zonale ON/OFF AMZ 112, AMZ 113 Descriere Caracteristici: Indicatorul poziţiei actuale a vanei; Indicator cu LED al sensului de rotaţie; Modul manual de rotire a vanei activat de un cuplaj

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013 ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Examen. Site   Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia 1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)

Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice

Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5 TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Lucrul mecanic şi energia mecanică. ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

BHP cazan de abur de medie presiune

BHP cazan de abur de medie presiune BHP cazan de abur de medie presiune Producător: I.VAR INDUSTRY Cazan de abur monobloc, cu flacără întoarsă, de medie presiune (11,9 bar, la cerere 14,7 bar). Cazan cu randament mare (peste 90%) având peretele

Διαβάστε περισσότερα

MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1

MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1 MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE Curs 7 1 Curs 7 2 CABLURI SI ACCESORII Cabluri de medie/inalta tensiune Cabluri de joasa tensiune Curs 7 3 Materiale Cupru electrolitic, 100% conductivitate

Διαβάστε περισσότερα

Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A. Caracteristici SERIA 77

Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A. Caracteristici SERIA 77 Seria 77 - Relee electronice modulare - SSR 5 A SERIA 77 Caracteristici Relee modulare SSR de 5A, ieşire 1 N 77.01.x.xxx.8050 77.01.x.xxx.8051 17.5 mm latime Ieşire în C.A. de la 60 la 240 V (cu tiristoare

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα