RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Transcript

1 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase amplasat in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges Beneficiar S.C. GEOCYCLE (ROMANIA) S.R.L. decembrie 2016

2 FOAIE DE CAPAT Elaborare documentatie: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. Pitesti, str. I.C. Bratianu, nr. 49, bl. M1, sc. A, et.1, judet Arges Certificat de inregistrare emis de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in data de , valabil 5 ani, inscrisa in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, pozitia 44 Beneficiar: S.C. GEOCYCLE (ROMANIA) S.R.L. municipiul Bucuresti, sector 1, Calea Floreasca, nr. 169A, Cladirea B, etaj 7 CUI: RO , J40/143/2006 Faza de proiectare: Raport privind impactul asupra mediului pentru proiectul Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase, amplasat in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges Data elaborarii: decembrie 2016 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 2

3 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 3

4 CUPRINS Pag 1. Informatii generale Titularul proiectului Autorul atestat al raportului privind impactul asupra mediului Denumirea proiectului Amplasamentul proiectului Informatii privind modalitatile pentru conectare la infrastructura existenta Informatii privind resursele folosite Informatii privind actele de reglementare 9 2. Descrierea lucrarilor Activitati desfasurate Valorile limita admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici 13 disponibile 2.3. Materii prime si auxiliare utilizate DESEURI Tipuri de deseuri generate Managementul deseurilor Eliminarea deseurilor Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si 18 masurile de reducere 4.1. Apa Hidrologia / Hidrogeologia Alimentarea cu apa Managementul apelor uzate Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Aerul Date generale Surse de poluanti Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Solul Date generale Surse de poluare a solului Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului Geologia subsolului Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului Biodiversitatea Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului Peisajul Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului Mediul social si economic Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 32 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 4

5 5. Analiza alternativelor Descrierea alternativelor Analiza marimii impactului. Impactul global Monitorizarea activitatii si a impactului asupra mediului Situatii de risc Descrierea dificultatilor Rezumat fara caracter tehnic 39 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 5

6 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru proiectul Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase amplasat in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges 1. Informatii generale Prezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru investitia: Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase amplasat in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges, apartinand S.C. Geocycle (Romania) S.R.L. Necesitatea întocmirii prezentului raport decurge din prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, aprobată prin Legea nr. 265/2006 privind Protectia mediului, cu modificări si completările ulterioare. Raportul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaborat în conformitate cu OUG nr. 195/2005 privind Protectia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006 si cu modificări ulterioare, HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private şi cu Ordinul Ministrului Apelor și Protectiei Mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 2, Partea a II-a Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentru a servi la evaluarea impactului proiectului: Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase, in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges, asupra tuturor factorilor de mediu si ulterior, la obţinerea Acordului de mediu. EIA urmareste identificarea, descrierea si evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra: fiintelor umane, florei si faunei; solului, apei, aerului, climei si peisajului; valorilor materiale si bunurilor culturale; interactiunea intre factorii mentionati mai sus. Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de reglementare, printre care: descrierea proiectului, cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicile proiectului; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 6

7 descrierea masurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementarii proiectului; datele necesare pentru a identifica si pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului; principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasa, tinand cont de efectele asupra mediului; un rezumat al informatiilor mentionate mai sus. La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut în vedere următoarele elemente: - documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate; - documentatia tehnica prezentata de beneficiar; - documente ale societatii comerciale; - informatii si date culese pe teren; - date continute in anuare si monografii; - literatura de specialitate; - legislatia in domeniu Titularul proiectului S.C. GEOCYCLE (ROMANIA) S.R.L. are sediul in municipiul Bucuresti, sector 1, Calea Floreasca, nr. 169A, Cladirea B, etaj 7, este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J40/143/2006, C.I.F. RO , reprezentata de dl. Dorin Pepenel Manager platforma Autorul atestat al Raportului privind Impactul asupra Mediului Prezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu, nr.49, bl. M1, sc.a, et.1, judetul Arges, detinatoarea certificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, in data de , valabil 5 ani, inscrisa in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului, pozitia Denumirea proiectului Crestere capacitate procesare deseuri solide nepericuloase, in comuna Valea Mare Pravat, sat Valea Mare Pravat, judetul Arges Amplasamentul proiectului Proiectul se aplica instalatiei existente de procesare a deseurilor solide nepericuloase amplasata in satul Valea Mare, comuna Valea Mare Pravat, judetul Arges, in imediata vecinatate a fabricii de ciment Campulung, pe malul stang al raului Argesel, la cca. 600 m aval de podul rutier de pe DN 73 Pitesti Brasov. Amplasamentului are urmatoarele vecinatati: - E DN 73; - V S.C. Holcim Romania S.A. si DN 72A; - N S.C. Holcim Romania S.A. si DN 73; - S terenuri primarie Valea Mare Pravat. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului sunt: NR.PUNCT X Y Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 7

8 Amplasarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate: Conform Deciziei etapei de evaluare iniţială nr.21340/ , proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Amplasamentul proiectului fiind situat la: -11,7 km fata de limita nordica a sitului ROSCI0326 Muscelele Argesului; -11,5 km fata de limita sudica a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului; - 7,6 km fata de limita sudica a sitului ROSCI0381 Raul Targului, Argesel, Rausor; -10,7 km fata de limita estica a sitului ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei Informatii privind modalitatile pentru conectarea la infrastructura existenta Accesul in zona se face din DN 73 (Pitesti- Brasov). Fig. 1 Localizarea perimetrului 1.6. Informatii privind resursele folosite In vederea implementarii acestui proiect, nu se vor construi hale noi si nici nu se vor modifica halele sau infrastructura existenta, echipamentele aditionale integrandu-se in instalatia existenta. Nu vor fi folosite resurse naturale in procesele de productie. Racordarea la retelele utilitare existente in zona Alimentarea cu apa Necesarul de apa pentru consum menajer, intretinere spatii verzi si interventie in caz de incendiu, este asigurat din reteaua de distributie apa potabila, respectiv reteaua de apa industriala a Holcim (Romania) SA Ciment Campulung. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin conectarea la reteaua existenta a Holcim (Romania) SA - Ciment Campulung. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 8

9 1.7. Informatii privind actele de reglementare Pentru realizarea investitiei studiate au fost emise urmatoarele documente: - Adresa nr. 4373/ , emisa de Primaria comunei Valea Mare Pravat; - Decizia etapei de evaluare initiala nr / , emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Arges. Situatia juridica Instalatia de procesare deseuri nepericuloase este amplasata pe teren proprietate Ecovalor S.R.L., conform contract de vanzare cumparare incheiere autentificare nr. 346 din 18 aprilie 2012, incheiat intre S.C. Holcim (Romania) S.A. si Ecovalor S.R.L. Conform Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor din 11 ianuarie 2016 si inregistrata la Registrul Comertului, denumirea veche a societatii, respectiv Ecovalor, a fost inlocuita de noua denumire a societatii, respectiv Geocycle (Romania) SRL. 2. Descrierea lucrarilor Activitatea desfasurata la S.C. Geocycle (Romania) S.R.L. punct de lucru Valea Mare Pravat, judetul Arges, consta, in principal, in receptia deseurilor solide nepericuloase, depozitare temporara amestecat si prelucrarea mecanica prin tocare (maruntire) a acestora. Conform proiectului propus, societatea isi propune sa introduca in instalatia actuala de procesare a deseurilor solide nepericuloase a unui nou pre tocator, avand rolul de a rupe balotii de material, respectiv de a pre toca deseurile, precum si a unei benzi transportoare, avand ca finalitate reducerea timpului de procesare a deseurilor solide nepericuloase. Descrierea structurala In vederea implementarii acestui proiect, nu se vor construi hale noi si nici nu se vor modifica halele sau infrastructura existenta, echipamentele aditionale integrandu-se in instalatia existenta Descrierea functionala a instalatiei Flux tehnologic existent Dupa efectuarea procedurilor specifice de verificare si cantarire la intrarea in incinta unitatii, camioanele descarca deseurile in buncarul special amenajat, dupa care, cu ajutorul unui pod rulant, deseurile sunt introduse pe linia de maruntire (tocare) conform dispozitiilor primite din partea departamentului de controlul calitatii. Podul rulant functioneaza atat in regim semi-automat cat si regim manual, si este supravegheat de o persoana din cabina de comanda situata in exteriorul halei. Instalatia de desprafuire actuala va fi folosita si pentru noua linie propusa, pentru ca la proiectarea ei s-a tinut cont de o marire a capacitatii in viitorul apropiat. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 9

10 Fig.2. Amplasament Geocycle (Romania) SRL Valea Mare Pravat Fig.3. Buncar descarcare Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 10

11 Parametrii liniei de tocare existenta Precalciner Capacitatea anuala de deseuri SRF to Capaciatea liniei existente to Capacitatea depozitului de la intrarea pe linie de productie to Capacitatea de maruntire *) 20 to/ora la 80 mm Capacitatea depozitului de la iesirea de deseuri SRF 2 x 300 to *) Timpul de functionare luat in calcul este de 20 ore/zi, rezultand o capacitate zilnica de tocare de 400 to Echipamentele ce fac parte din instalatia actuala sunt: Macara cu greifer: 200 m 3 /ora Linia de tocare: Poductia anuala autorizata to - materialul procesat SRF* - densitate 0,1 0,4 t/m 3 - dimensiunea dorita dupa tocare 95% < 80 mm, 99 % < 100 mm - nivel de zgomot <102 db - claritate 0.05% per tona *Solid Recovered Fuels (SRF) = combustibili recuperati solizi Configuratia liniei actuale de tocare: - tocator 20 to/h - transportor cu lant 150 m 3 /h - separator fractie grea 150 m 3 /h - sistem transport (banda) pentru fractia grea 150 m 3 /h - sistem transport pentru produsul finit cu separator magnetic 150 m 3 /h - banda tubulara inchisa pentru transportul produsului finit 150 m 3 /h - snec si echipamente de haldare/extractie 2x150 m 3 /h Echipamentele ce se vor integra in fluxul tehnologic sunt: - tocator primar tip VVZ 250 (produs de firma Vecoplan A.G.); - o banda transportoare; - doua snecuri cu o capacitate de transport de cca. 5 t/h; - o palnie de tabla cu un volum de 5 mc. In vederea implementarii proiectului, fata de echipamentele sus mentionate, se vor integra in instalatie un pre-tocator tip VVZ250, si o banda transportoare, furnizate de catre firma Vecoplan AG, precum si un buncar de tabla cu doua snecuri pentru dozarea materialelor cu o granulometrie mai mica de 20 mm. Rolul tocatorului VVZ 250 este de a rupe balotii de material pe de o parte si de a marunti deseul pana la o dimensiune de cca 130 mm pe de alta parte. Datorita faptului ca deseurile primite in vederea pre-procesarii vor fi introduse in urma pre-tocarii in actualul tocator, timpul de tocare finala a deseului solid nepericulos se va reduce cu cca 20-30%, rezultand o capacitate totala de productie de pana la 500 to / zi. Pentru a optimiza consumul energetic al instalatiei, materialele cu o granulometrie <40 mm se vor doza pe banda de transport a produsului finit prin intermediul a doua snecuri si o palnie de alimentare cu o capacitate de cca. 5 mc, evitandu-se astfel introducerea acestora in tocator si contribuind, de asemenea, la reducerea timpului de tocare. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 11

12 Mai jos prezentam schema bloc comparativa intre instalatia actuala si cea rezultata in urma investitiei. Deoarece aceste echipamente se integreaza in instalatia existenta, fara a fi necesare constructia de drumuri sau hale si nici nu se vor efectua modificari ale infrastructurii sau cladirilor existente, precum si datorita faptului ca echipamentele sunt de ultima generatie si nu folosesc apa industriala in proces, impactul de mediu este nesemnificativ. Datele materialului: Intrare material: deseu solid de la statiile de sortare (aprox %), baloti si vrac; cauciuc cu sau fara insertie textile, in special din industria de automobile, ca etansari, furtune (lungi chiar de 2 4 m); plastic, de asemenea din industria de automobile; diferite tipuri de textile, 60% din industria de automobile; paleti de lemn; hartie (inclusiv baloti); polistiren; seminte; diferite ambalaje; Umiditate: aproximativ 20 50%. Iesire material: Dimensiune < 80 mm (fara o distributie specifica a granulelor); Finete max. 5%; Forma 2D, 3D; Densitatea pentru calculatii kg/mc; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 12

13 Densitatea pentru calculatii echipament kg/mc; Densitatea pentru calcul sarcini (in caz de foc echipamentul poate fi plin cu apa) kg/mc; Umiditate <20-35%. Usor inert, tendinta de a forma bulgari, poduri, aproape omogen Activitati desfasurate S.C. Geocycle (Romania) S.R.L. are ca obiect principal de activitate Recuperarea materialelor reciclabile sortate cod CAEN Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Parametru (U.M.) Tehnici alternative propuse de titular Valori limita Prin cele mai bune tehnici disponibile Conform celor mai bune practici de mediu Consum energie de Se va utiliza pentru functionarea utilajelor - - Emisii de poluanti in aer din surse difuze Nesemnificativ (doar emisiile rezultate de la traficul intern) Sunt respectate prevederile Ord. Nr. 462/1993, cu modificarile si completarile ulterioare Sunt respectate prevederile Ord. Nr. 462/1993, cu modificarile si completarile ulterioare Emisii de poluanti (COV-uri) in aer din activitate - Sunt respectate prevederile Ord. Nr. 462/1993, cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 568/2001 republicat, modificat si completat de HG nr. 958/2002 si HG nr. 1047/2013 Sunt respectate prevederile Ord. Nr. 462/1993, cu modificarile si completarile ulterioare si HG nr. 568/2001 republicat, modificat si completat de HG nr. 958/2002 si HG nr. 1047/2013 Ape pluviale posibil contaminate, colectate de pe platforma betonata Nesemnificativ (apele pluviale de pe acoperisuri sunt colectate printr-un sistem de rigole, sunt epurate printrun decantor, impreuna cu apele pluviale cazute in zona estica a incintei- acestea sunt epurate cu ajutorul statiei de epurare, sunt evacuate din Conform HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 352/2005, NTPA 001/2005 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 13 Legislatia comunitara transpusa in legislatia nationala; sunt respectate prevederile HG nr. 188/2002, modificata prin HG nr. 352/2005 (NTPA 001/2005)

14 decantor in raul Argesel Ape uzate menajere Nesemnificativ (apele uzate menajere, evacuate in statia de epurare, si apoi in raul Argesel) Conform HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005 Legislatia comunitara transpusa in legislatia nationala; sunt respectate prevederile HG nr. 188/2002, modificata prin HG nr. 352/2005 Deseuri menajere (deseuri municipale amestecate) si deseuri tehnologice Categorii si cantitati diferite Sunt colectate si transportate pe baza de contract de catre firma de salubrizare Legislatia comunitara transpusa in legislatia nationala; sunt respectate prevederile Legii nr. 211/2011*** Republicata privind regimul deseurilor, cu modificarile ulterioare; HG nr. 856/2002, modificat de HG nr. 210/2007 si HG nr. 1061/ Materii prime si auxiliare utilizate Materiile prime utilizate in procesul de productie, respectiv deseurile nepericuloase solide care vor fi prelucrate mecanic (tocare), sunt redate in tabelul urmator: Deşeuri solide nepericuloase pentru prelucrare mecanică (tocare) - conform HG 856/ deşeuri şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce deşeuri de ţesuturi vegetale deşeuri de materiale plastice (cu excepţia ambalajelor) deşeuri din exploatarea forestieră nămoluri de la spălare, curăţare, decojire, centrifugare şi separare deşeuri de la extracţia cu solvenţi materii care nu se pretează consumului sau procesării nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii materii care nu se pretează consumului sau procesării nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanică a materiei deşeuri de la distilarea băuturilor alcoolice deşeuri de la tratamente chimice materii care nu se pretează consumului sau procesării nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă deşeuri de scoarţă şi de plută rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir, altele decât cele specificate la deşeuri de lemn şi de scoarţă deşeuri mecanice de la fierberea hârtiei şi cartonului reciclate deşeuri de la sortarea hârtiei şi cartonului destinate reciclării fibre, nămoluri de la separarea mecanică, cu conţinut de fibre, material de umplutură, cretare nămoluri de la epurarea efluenţilor proprii, altele decât cele specificate la nămoluri, în special de la epurarea efluenţilor în incintă fără conţinut de crom Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 14

15 Deşeuri solide nepericuloase pentru prelucrare mecanică (tocare) - conform HG 856/ deşeuri de piele tăbăcită (răzături, stutuituri, tăieturi, praf de lustruit) cu conţinut de crom deşeuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri) materii organice din produse naturale (grăsime, ceară) deşeuri de fibre textile neprocesate deşeuri de fibre textile procesate nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, altele decât cele specificate la bitum alte deşeuri nespecificate deşeuri de la coloanele de răcire alte deşeuri nespecificate negru de fum deşeuri de materiale plastice deşeuri de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la nămoluri de la vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la deşeuri de la îndepărtarea vopselelor şi lacurilor, altele decât cele specificate la suspensii apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri, altele decât cele specificate la deşeuri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la nămoluri de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la nămoluri apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la deşeuri lichide apoase cu conţinut de adezivi şi cleiuri, altele decât cele specificate la film sau hârtie fotografica cu conţinut de argint sau compuşi de argint film sau hârtie fotografica fără conţinut de argint sau compuşi de argint deşeuri de la depozitarea combustibilului şi de la pregătirea cărbunelui de ardere pentru instalaţiile termice resturi de anozi deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la deşeuri cu conţinut de carbon de la producerea anozilor, altele decât cele specificate la resturi de anozi miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la miezuri şi forme de turnare care nu au fost încă folosite la turnare, altele decât cele specificate la miezuri şi forme de turnare care au fost folosite la turnare, altele decât cele specificate la deşeuri de degresare, altele decât cele specificate la pilitura şi şpan de materiale plastice alte deşeuri nespecificate ambalaje de hârtie şi carton Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 15

16 Deşeuri solide nepericuloase pentru prelucrare mecanică (tocare) - conform HG 856/ ambalaje de materiale plastice ambalaje de lemn ambalaje de materiale compozite ambalaje amestecate ambalaje din materiale textile absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie, altele decât cele specificate la anvelope scoase din uz fluide antigel, altele decât cele specificate la materiale plastice lemn materiale plastice asfalturi, altele decât cele specificate la cabluri, altele decât cele specificate la amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la , şi deşeuri preamestecate conţinând numai deşeuri nepericuloase deşeuri combustibile, altele decât cele specificate la şi deşeuri de la deznisipatoare amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile cărbune activ epuizat răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate hârtie şi carton materiale plastice şi de cauciuc lemn, altul decât cel specificat la materiale textile deşeuri combustibile (rebuturi de derivati de combustibili) alte deşeuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanică a deşeurilor, altele decât cele specificate la deşeuri solide de la remedierea solului, altele decât cele specificate la nămoluri de la remedierea solului, altele decât cele specificate la hârtie şi carton îmbrăcăminte textile uleiuri şi grăsimi comestibile vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini, altele decât cele specificate la medicamente, altele decât cele menţionate la lemn, altul decât cel specificat la materiale plastice alte fracţii, nespecificate deseuri municipale amestecate deşeuri voluminoase Cantitatile de deseuri ce vor fi procesate si colectate (pe fiecare cod in parte) nu pot fi estimate in momentul de fata, fiind strict dependente de rezultatele analizelor fizicochimice care vor stabili compozitia amestecului de deseuri ce urmeaza a fi procesate si de contractele de preluare a deseurilor, ce vor fi incheiate cu firmele generatoare de deseuri. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 16

17 3. Deseuri Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deseurilor, pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special: a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special Tipuri de deseuri generate In urma desfasurarii activitatii in cadrul unitatii analizate, vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri: Deseuri menajere si asimilabile din activitatea administrativa; Deseuri rezultate in urma procesului de maruntire mecanica. Deseuri produse si stocate temporar(tipuri, cantitati, mod de depozitare temporara) Nr. crt Denumire deseu/ Cod deseu conf. HG 856/2002 Starea fizica instalatie/ sectie 1 Deseuri menajere solida intreaga unitate 2. Ambalaje de hârtie şi carton solida Intreaga unitate 3. Ambalaje de materiale plastice solida Intreaga unitate 4 Ambalaje de lemn solida Intreaga unitate 5 Absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi îmbrăcăminte de protecţie, altele decât cele specificate la solida Intreaga unitate 6 Deseuri metalice solida instalatia de tocare deseuri 7 Alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor rezultate de la procesul de maruntire mecanica solida instalatia de tocare deseuri cantitate estimata Depozitare 3,9 t/an recipienti metalici / se vor introduce in instalatia de tocare 1,8 t/an recipienti metalici / se vor introduce in instalatia de tocare 0,9 t/an recipienti metalici / se vor introduce in instalatia de tocare 3,2t/an recipienti metalici / se vor introduce in instalatia de tocare 0,9 t/an recipienti metalici / se vor introduce in instalatia de tocare 7,8 t/an recipienti metalici 1900 t/an Zona de depozitare 3.2. Managementul deseurilor In cazul deseurilor, atat valorificabile cat si nevalorificabile, se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminare ritmica, fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin H.G. 856/2002 si prin Legea 211/2011. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 17

18 3.3. Eliminarea deseurilor Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin transportare la depozitul de deseuri. Deseurile menajere rezultate din activitatea administrativa sunt introduse in instalatia de tocare; Deseurile metalice sunt colectate in recipienti metalici si sunt evacuate si transportate de catre S.C. Gamicom Group S.R.L. conform contract nr / si a actului aditional nr. 1/2012; Alte deseuri(inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor rezultate de la procesul de maruntire mecanica sunt colectate in zona special destinata si sunt evacuate si transportate de catre S.C. Urban S.A. conform contract nr / Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 4.1. Apa Hidrologia/Hidrogeologia Amplasamentul studiat se afla in comuna Valea Mare Pravat, judetul Arges, pe malul stang al raului Argesel, cod cadastral X , la cca. 600 m aval de podul rutier de pe DN 73 Pitesti-Brasov. Caracteristici ale regimului hidrologic pe raul Argesel: - lungime 61 km - suprafata bazin hidrografic 232 km 2 - altitudine medie 781 m - debit lunar cu asigurare 1% 370 mc/s - debit lunar cu asigurare 2% 290 mc/s - debit lunar cu asigurare 5% 200 mc/s - debit lunar cu asigurare 10% 135 mc/s Teritoriul comunei Valea Mare Pravăț este situat în bazinul hidrografic al râului Argeș. Rețeaua hidrografică a comunei Valea Mare Pravăț o formează râul Argeșel cu afluentul său Valea Cârstii și părăul Valea Mare. Toate cele trei cursuri de apă fac parte din bazinul Argeșelului și debitul lor prezintă o deplasare lină. Albiile sunt puțin adânci și înguste, nu apar repezișuri și cascade, nici meandre. Râul Argeșel izvorăște de sub muntele Păpușa, din locul numit Poiana Sântilie și se varsă în Râul Târgului, mai sus de Mioveni-Argeș. Acesta este afluent al râului Târgului, afluent de gradul doi al râului Argeș. În ceea ce privește regimul hidrologic al acestor ape curgătoare de pe cuprinsul comunei Valea Mare Pravăț, nu se mai constată variații mari de nivel, debitul este aproape constant. Temperatura apei este normală, conform celei atmosferice. În lunile geroase se formează gheață la mal și chiar pod de gheață pe râul Argeșel. Rețeaua hidrografică permanentă și-a adâncit cu ușurință văile (Argeșel, Valea Cârstii) în depozitele mio-pliocene, creând o serie de terase. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 18

19 Fig. 4. Harta hidrologica Apele subterane Conform planului de management al bazinului hidrografic Arges Vedea, teritoriul administrativ al comunei Valea Mare Pravat nu se suprapune pe zona unui corp de apa subterana freatica, in schimb se suprapune pe zona unui corp de apa subterana de adancime (ROAG05). Fig. 5 Corpurile de apa subterana freatice de pe teritoriul Directiei Apelor Arges Vedea Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 19

20 Corpul de apă subterană ROAG05 Lunca si terasele raului Arges Corpul de apă subterană freatică este de tip poros permebil şi se dezvoltă în depozitele de vârstă cuaternară din lunca şi terasele râului Argeş. Acviferul freatic din lunca şi terasele râului Argeş prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate pe cursul superior al râului, nefiind protejat de un strat acoperitor impermeabil sau semipermeabil. În cursul mediu şi inferior, sectoarele în care acviferul freatic este protejat alternează cu sectoare neprotejate, în funcţie de condiţiile morfo-hidrografice ale albiei râului şi de panta lui de scurgere. În aceste două sectoare se poate considera că acviferul este parţial protejat împotriva poluării, prin existenţa unui strat de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice, care nu depăşesc 4-5 m grosime, decât pe unele terase mai înalte. Surse punctiforme de poluare, fără a afecta esenţial acviferul freatic, sunt depozitele menajere neamenajate, precum şi poluările industriale. Corpul de apă subterană ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe Corpul de apă subterană de adâncime este cantonat în Formaţiunile de Frăteşti şi Cândeşti, de vârstă romanian medie pleistocen inferioară. La est de râul Argeş, până în partea de sud a Platformei Moldoveneşti şi Dunăre, subunitatea morfo-structurală a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscută ca Domeniul Oriental, este constituită din trei subzone hidrogeologice orientate vest-est. a) prima subzonă este aceea care corespunde dezvoltării Formaţiunii de Cândeşti de vârstă romanian medie-pleistocen inferioară, situată în partea de nord a Depresiunii Valahe. b) cea de-a doua subzonă, este zona centrală care corespunde dezvoltării formaţiunilor romanian - pleistocen inferioare situate în domeniul de maximă subsidenţă şi maximă grosime (500 m) a depozitelor romanian-cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase şi marnoase. În această subzonă, acviferele puse în evidenţă până la adâncimea de circa 400 m au un potenţial de debitare redus şi o mineralizare ridicată. c) cea de-a treia subzonă este cea a dezvoltării Formaţiunii de Frăteşti, de vârstă romanian superior - pleistocen inferioară, situată în partea de sud a domeniului considerat Fig. 6 Corpurile de apa subterane de adancime atribuite Directiei Apelor Arges Vedea Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 20

21 Aceste acvifere de adancime prezinta vulnerabilitate redusa de poluare, dar suporta in unele cazuri suprasolicitari cantitative cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor mari aglomerari urbane Alimentarea cu apa Necesarul de apa pentru consum menajer, intretinere spatii verzi si interventie in caz de incendiu, este asigurat din reteaua de distributie apa potabila, respectiv reteaua de apa industriala a Holcim (Romania) SA Ciment Campulung. Alimentarea cu apa tehnologica Nu este cazul Managementul apelor uzate Apele uzate menajere si apele rezultate din laboratorul de analize chimice epurate printr-o instalatie de neutralizare prin osmoza inversa(q=150 l/zi), sunt colectate si transportate printr-o conducta PVC(Dn=125 mm, L=50 m) intr-o statie monobloc de epurare biologica(q=1,6-2,3 mc/zi, l.e.) tip Bioclar B15. Apele epurate sunt evacuate in raul Argesel printr-o conducta Dn=125 mm, L=85 m. Apele pluviale sunt colectate printr-un sistem de rigole, sunt epurate printr-un decantor bicompartimentat (V=600 mc) si apoi sunt evacuate in raul Argesel printr-o rigola betonata, L=20 m. Apele pluviale cazute in zona estica a incintei (zona de manevra pentru camioane) sunt colectate printr-un sistem de rigole, sunt epurate printr-o instalatie de epurare si sunt dirijate prin rigolele de canalizare pluviala spre decantorul bicompartimentat (V=600 mc), apoi sunt in evacuate in raul Argesel. Instalatia de preepurare are in componenta: - decantor-separator de nisip (tricompartimentat); - separator de hidrocarburi(q=2,5 l/s) tip Planoil FC; - reactor biologic tip OXIPLAN Prognozarea impactului Impactul produs asupra apelor în perioada de asamblare a echipamentelor In vederea implementarii acestui proiect, nu se vor construi hale noi si nici nu se vor modifica halele sau infrastructura existenta, echipamentele aditionale integrandu-se in instalatia existenta Impactul produs asupra apelor în perioada de functionare In perioada functionarii instalatiilor de tratare a deseurilor nepericuloase, singura sursa potentiala de poluare a apelor subterane va fi reprezentata de scurgerile accidentale de reziduuri petroliere de la mijloacele de transport. Limitele maxime admise ale indicatorilor de calitate ai apelor evacuate in raul Argesel, stabilite in conformitate cu prevederile NTPA-001/2002, aprobat prin HG.188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, sunt urmatoarele: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 21

22 ph...6,5-8,5 Materii totale in suspensie...60mg/l CCOCr...125mg/l CBO mg/l Azot total...15 mg/l Fosfor total...2 mg/l Substante extractibile...20 mg/l Detergenti...0,5 mg/l Reziduu fix mg/l Masuri de diminuare a impactului Prin solutiile tehnice adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, se elimina posibilitatea exfiltratiilor in sol, prevenind astfel impurificarea apelor subterane. Măsuri de diminuare a impactului în timpul montarii echipamentelor tehnologice Pentru mentinerea impactului asupra mediului la un nivel scazut, trebuiesc avute in vedere o serie de masuri ce tin de respectarea stricta a normelor de organizare interna si disciplina tehnologica: - verificarea periodica a instalatiilor de aductiune si distributie a apei, a rezervoarelor de acumulare, in vederea remedierii posibilelor pobleme aparute in functionare; - curatarea si eficientizarea retelei de canalizare aferenta amplasamentului; - refacerea platformelor betonate cu destinatie industriala (platforme tehnologice, cai de acces), acolo unde este cazul, in vederea eliminarii crapaturilor pentru a preveni infiltrarea poluantilor in subteran Aerul Date generale Depresiunea Campulung este situata in partea de est a Subcarpatilor Getici, la poalele Muntilor Iezer, pe Raul Targului. Marginita la sud de Magura Matau, are un aspect tipic de depresiune submontana si o forma relativ alungita (asemanatoare unui "camp lung"), aici a aparut si s-a dezvoltat orasul Campulung, prima Capitala a Tarii Romanesti. Regiunea are un climat temperat continental, de deal si submontana, cu veri lungi si ierni blande. In general, vara este moderata, temperatura medie reprezinta cele mai mici amplitudini de la un an la altul. Primavara si toamna, temperaturile prezinta valori medii, intre cele de vara si cele de iarna. Astfel, primavara, temperatura medie variaza intre 8 C si 11 C, iar toamna se caracterizeaza prin temperaturi intre 1-3 C, mai ridicate ca primavara. Amplitudinea medie a temperaturilor este cuprinsa intre 8,4 si 12,4 C, justificand caracterul moderat al evolutiei temperaturilor. Temperatura medie anuala este de 8,7 C, cu maxima in iulie de 19,4 C si minima in ianuarie -1,4 C, evidentiind caracterul climatic continental. Accidental, apar valori care trec mult de media lunii. Astfel, in ianuarie maxima absoluta a fost de 17,5 C, iar minima absoluta a fost - 23,4 C in ianuarie 2006, iar in iulie maxima absoluta a fost 35,8 C in 2002, minima absoluta a fost de 4,2 C. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 22

23 Fig.7. Harta clima Precipitatiile atmosferice Un alt element climatic zonal il constituie precipitatiile generate de gradul de umiditate a aerului si de nebulozitate, iar acestea se diferentiaza dupa anotimpuri. Distributia precipitatiilor in bazinul hidrografic Arges este puternic influentata de relieful din regiune, inregistrandu-se valori ale precipitatiilor medii anuale ce variaza intre 40 mm/an si 1400 mm/an: mm/an in zonele de campie; mm/an in zona de Piemont, cu valori mai mari in regiunea dealurilor nordice si valori mai scazute in sud; mm/an in zonele inalte de deal; mm/an in zonele de munte (M-tii Fagaras). Numarul zilelor cu cer acoperit in zona subcarpatica este de aproximativ 128, iar la Campulung de 102,4, numar destul de mare, care are drept consecinta volumul de precipitatii relativ ridicat in zona. Cantitatea anuala de precipitatii insumeaza 817,6 l/mp, cu un maxim in lunile august si iulie (118,4 l/mp, respectiv 110,6 l/mp) si un minim in februarie (37,1 l/mp). Anul cel mai ploios a fost 2005, cu un total de 1209,3 l/mp, iar cel mai secetos a fost 2000 cu 485,8 l/mp Precipitaţii (litri/mp) medii lunare 0.0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 23 Media lunara si anuala (ºC)

24 Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 24 Fig. 8 Harta precipitatii Regimul diurn al vitezei vântului Circulatia aerului influenteaza in mod direct dispersia poluantilor in atmosfera. Privind regimul vanturilor, configuratia reliefului face ca zona sa aiba un caracter mai adapostit. Vanturile au un regim determinat de climatul montan si se evidentiaza prin curenti ce se canalizeaza in lungul culoarului raului Argesel. Se face simtita in zona si prezenta crivatului, care in anii gerosi bate cu destula putere, influentand negativ regimul temperaturilor. Vantul bate predominant din direcţie NE cu valori cuprinse intre 4,5% in octombrie şi 16,1% in martie. Celelalte direcţii sunt slab reprezentate, cu frecvenţe intre 0-8%, in tot cursul anului. Covarşitoare este prezenţa calmului (vantul nu bate) intre 60 şi 84% pe tot parcursul anului, datorita stratificarii stabile a aerului, in special in sezonul rece, cat şi noaptea, in toate anotimpurile şi a adapostului creat de masivele muntoase din jur Surse de poluanti Sursele de impurificare a atmosferei aferente proiectului Sursele de poluare a aerului vor fi reprezentate de: - emisii de noxe rezultate de la traficul intern; - emisii de noxe rezultate de la instalatia de desprafuire. Filtrul cu saci pe bază de aer comprimat, complet automat, adecvat pentru functionare permanentă, are urmatoarele caracteristici: - Sa filtreze particule ultra-fine de praf si aschii prin efectul sus-jos. - Sa poata procesa cantităti mari de material prin utilizarea debitului transversal al pre-separării si spatierea generoasă între filtrele cu saci. - Sa nu permita depuneri prin utilizarea suprafetelor interioare moi. - Sa asigure o functionare silentioasă: emisie scăzută de zgomot datorita sistemului de curătare automată interioară si sa dispuna de o grosime a peretilor de minim 2,5 mm. - Sa necesite un consum mic de aer comprimat - < 18 Nm 3 /h

25 Fig.9 Dispersia noxelor pe amplasament in functie de viteza si directia vantului Nivelul de zgomot rezultat în urma desfăşurării activităţii, conform Ordinului Ministerului Sanatatii Nr. 119 din 4 februarie 2014, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, este: - în perioada zilei, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A( AeqT ), măsurat la exteriorul incintei, conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 55 db şi curba de zgomot Cz 50; - în perioada nopţii, între orele 23,00-7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (L AeqT ), măsurat la exteriorul incintei conform standardului SR ISO 1996/2-08, la 1,5 m înălţime faţă de sol, să nu depăşească 45 db şi, respectiv, curba de zgomot Cz 40. Surse de zgomot şi de vibratii in perioada de functionare a instalatiei Sursele de zgomot si vibratii din cadrul obiectivului de investitii vor fi reprezentate de echipamentele tehnologice care cuprind piese in miscare, cum ar fi: -mijloacele auto de pe amplasament; -zgomot produs in timpul operaţiilor de manipulare a materiei prime; -zgomot produs in timpul operaţiilor de remediere a defecţiunilor apărute în caz de avarie la instalaţiile specifice; -functionarea echipamentelor de tocare a deseurilor Prognozarea impactului Intreaga instalatie este deservita de un filtru cu saci avand urmatoarele caracteristici tehnice: -debitul de aer m 3 /h -temperatura de operare 20 C -tip de pulberi plastic, hartie, lemn, etc -numar unitati (compartimente) saci filtru la 165 mm φ si 4500 mm lungime Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 25

26 -material saci -temperatura maxima functionare 50 C -scuturarea sacilor poliester antistatic cu aer comprimat Impactul procesului tehnologic asupra aerului este nesemnificativ, nefiind necesara luarea unor masuri speciale in acest sens. Instalatia de desprafuire asigura filtrarea corespunzatoare a pulberilor, respectandu-se astfel valorile limita admise impuse de legislatie. Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul inconjurator valorile limita prevazute de legislatia in vigoare, in speta Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator. Din punct de vedere al impactului asupra factorului de mediu AER, activitătile desfăşurate nu reprezintă sursă potentială de poluare Masuri de diminuare a impactului Prin aplicarea unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, pe toata durata executiei investitiei precum si in perioada de functionare va rezulta un nivel de poluare/ impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile cazuistic. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - se vor respecta standardele de calitate a aerului ambiental, in orice conditii atmosferice; - sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu genereaza emisii de Pb si care produc foarte putin monoxid de carbon. Măsuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de executie a lucrărilor In faza de proiectare si constructie a instalatiei/liniei tehnologice au fost prevazute masuri tehnice care sa previna distribuirea vibratiilor generate de anumite echipamente (tocatoare, ciur vibrator) catre alte echipamente si fundatii. Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada operationala Măsurile curente aplicate de reducere a poluării sonore pot fi încadrate în două categorii: - de reducere a nivelului de zgomot la sursă; - de protectie a receptorului. Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura in amplasamentul analizat in prezenta lucrare asupra nivelului de zgomot al zonei, nu sunt necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului fata de cele impuse prin proiect Solul Date generale Cercetările pedologice au pus în evidenţă existenţa, pe teritoriul judeţului Argeş, a unei mari varietăţi de soluri, începând de la solurile pajiştilor alpine pana la cele slab dezvoltate şi de luncă. În partea nordică a judeţului au o largă răspândire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine. A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul pădurilor de răşinoase şi de amestec, care sunt soluri brun acide montane de pădure cu diferite grade de podzolire şi soluri podzolice montane. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 26

27 Dealurile piemontane şi subcarpatice ale Argeşului reprezintă domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune şi brune-gălbui, iar podişurile piemontane Cotmeana şi Cândesti au soluri podzolice pseudogeice şi brune-gălbui, cu aciditate ridicată. In sud, inclusiv în câmpie, apar soluri pseudogleizate, iar în lungul văilor apar soluri brun roşcate, şi brun-roşcate podzolice, specifice unui climat mai cald. Pe muscele predomina solurile brune montane de padure si cele montane de padure podzolice, formate mai ales sub padurile de foioase. Predomina argiluvisolurile (soluri argiluviale, cenusii si brun roscate) si, la altitudini mai mari, cambisolurile, favorizate de un climat mai racoros si umed, dar exista si soluri azonale. In zona Campulung Muscel, solurile apartin domeniului de dezvoltare a solurilor silvestre podzolite brune si brun galbui, iar pe interfluviile ce delimiteaza sectorul se intalnesc soluri podzolice pseudogleice. Solurile slab dezvoltate si de lunca, alaturi de solurile erodate si rogosolurile se intalnesc in lungul vailor ce bordeaza interfluviile piemontale si se datoresc fragmentarii reliefului, precum si intensitatii preceselor de drenare a versantilor, care au condus la spalarea si la eroziunea acestor soluri pe pantele versantilor. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 27 Fig.10. Harta solurilor Surse de poluare a solului Surse de poluare a solului în perioada de functionare a instalatiei bgestionarea necorespunzatoare a materiilor prime si substantelor periculoase utilizate in procesul tehnologic ( laboratorul de analize); bgestionarea necorespunzatoare a apelor uzate rezultate de pe amplasament; bmanagementul necorespunzator al deseurilor menajere si tehnologice; bcirculatia auto in incinta societatii, prin: - pulberile de substante minerale si chimice provenite de pe suprafata carosabila, care prin actiunea curentilor de aer pot fi transportate si depuse pe sol; - poluarea produsa de apele provenite de pe suprafata carosabila incarcate cu substante minerale si chimice, care ajunse pe solul din zona limitrofa au ca efect degradarea de suprafata si de adancime a acestuia Prognozarea impactului Avand in vedere ca platformele pe care sunt amplasate halele sunt betonate, iar caile de rulare sunt prevazute cu scurgeri si separatoare de hidrocarburi, impactul activitatilor desfasurate pe amplasament asupra solului este minim.

28 Masuri de diminuare a impactului Pentru diminuarea impactului asupra solului, in perioada de asamblare a noilor echipamente, utilajele vor fi intretinute corespunzator. In perioada operationala Se recomanda adoptarea unor masuri generale de revenire ce tin, ca si in cazul factorului de mediu apa, de respectarea stricta a normelor de organizare interna si disciplina tehnologica Geologia subsolului Date generale Comuna Valea Mare Pravăț face parte din depresiunea Câmpulung, ce este de origine tectonica, fiind mărginită de falii de vârstă cretacică accentuate în cuaternar. Legat de aceste falii, sunt înregistrate mișcări seismice rare care au hipocentrul în fundamentul regiunii, iar epicentrul în zona satului Bilcești. Depresiunea a fost formată cu 60 de milioane de ani în urmă, în perioada cretacicului superior a erei mezozoice, prin prăbușirea unei zone de cristalin, afundate astazi la cateva mii de metri, de-a lungul unor planuri de falie. Depresiunea Câmpulung este o depresiune submontana, fiind unitate componentă a Podișului Getic, situata pe râul Târgului, avand un aspect tipic de depresiune submontană cu o formă relativ alungită. Relieful în comuna Valea Mare Pravăț este puțin accidentat, este format din valea râului Argeșel și coline, dealuri prelungi, de natură structurală, care coboară concordant cu stratificația slab ondulată sau ușor înclinată, cunoscute sub numele de "muscele". În această comună sunt întâlnite cele mai mari înălțimi din nordul depresiunii Campulung: 838 m (Dealul Nămăieștilor) și 1243 m (Vârful Mateias). Din punct de vedere geologic, in zona sunt doua tipuri de depozite piemontane: vechi (miocene) care alcatuiesc platforma piemontana relicta; noi (villafranchiene) care incep cu bolovanisuri si se termina cu nisipuri grosiere. Formatiunile care afloreaza la zi in special in partea superioara a versantilor au grosimi de pana la 2,5 m si sunt: formatiunea superioara, constituita din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri; formatiunea inferioara, alcatuita din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri care contin pietrisuri marunte; sub aceste formatiuni apar straturi de argile nisipoase cu pietris. Fig.11 Harta geologie Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 28

29 Consideratii tectonice -zona seismică de calcul conform SR 11100/ este 7 1 ; -conform Normativului P100/1 2006, acceleraţia terenului pentru proiectare a g = 0,20g, iar perioada de control (colţ) T c a spectrului de răspuns T c = 0,7; -clădiri tip III, factor de importanţă η = 1,0 Adâncime de îngheţ: Conform STAS , în municipiul Câmpulung adâncimea de îngheţ este de 90 cm. Fig.12 Harta seismica Impactul prognozat Avand in vedere ca platformele pe care sunt amplasate halele sunt betonate, iar caile de rulare sunt prevazute cu scurgeri si separatoare de hidrocarburi, impactul activitatilor desfasurate pe amplasament asupra subsolului este minim Masuri de diminuare a impactului Masuri de diminuare a impactului in faza de operare a instalatiei de procesare a deseurilor preluarea deseurilor periodic; intretinerea separatorului de hidrocarburi; intretinerea cailor de acces, platformelor si echipamentelor Biodiversitatea Date generale Marea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidentă zonalitate pe verticală a vegetaţiei sălbatice şi chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud, se disting următoarele etaje de vegetaţie: etajul alpin, etajul pădurilor de răşinoase, etajul pădurilor de foioase, etajul de stepă. De subliniat este faptul că circa 40% din suprafaţa judeţului este acoperită cu păduri situate în principal în zona de deal şi de munte. Acestea conţin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee şi subarbustive (dintre acestea sunt ocrotite 120 specii). Muscelele Argesului se incadreaza in zona padurilor temperate, iar in functie de altitudine se deosebesc doua subetaje de vegetatie: padurile de fag in partea nordica, mai inalta si padurile de gorun in cea mai mare parte a muscelelor. In decursul timpului, invelisul biotic a suportat mari transformari din cauza despaduririlor din lungul vailor si mai ales in cuprinsul depresiunilor. In conditiile unei presiuni umane mari, fauna acestui etaj forestier s-a restrans. Vegetatia cuprinde alun, anin, artar, carpen, catina, cires amar, corn, fag, frasin, gorun, maces, mar paduret, mesteacan, mur, paltin de munte, paducel, par paduret, plop, rachita, salcam, salcie alba, soc, stejar, tei paduret, ulm. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 29

30 Mentionam faptul ca terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in reteaua ariilor protejate din Romania, Natura 2000, nici ca SIT de importanta comunitara si nici ca SIT de Importanta Avifaunistica. Distantele pana la cele mai apropiate arii protejate sunt: - 7,6 km fata de limita sudica a sitului ROSCI0381 Raul Targului, Argesel, Rausor; -10,7 km fata de limita estica a sitului ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei; -11,5 km fata de limita sudica a sitului ROSCI0194 Piatra Craiului; -11,7 km fata de limita nordica a sitului ROSCI0326 Muscelele Argesului. Fig.13 Amplasamentul proiectului fata de siturile Natura Impactul prognozat Efectele antropice, in ansamblul ecosistemului terestru, sunt dependente de raportul dintre resursele naturale, de creşterea demografică şi de nivelele de dezvoltare socioeconomică, diferentiate de la o zona la alta. Impact negativ asupra biodiversitatii poate aparea pe traseele de circulatie ale mijloacelor de transport, în fronturile de lucru ale utilajelor, în bazele de aprovizionare cu materiale, cand concentratiile de particule în aer pot depăşi uneori valorile limita admise. Acest impact se manifestă prin perioade secetoase, pe suprafete limitate ca extindere. Metoda de sistematizare a terenului, gestionarea corespunzatoare a materialelor si utilajelor de lucru, precum si depozitarea controlata a deseurilor, toate pot asigura ca impactul asupra biodiversitatii din zona sa fie diminuat la maxim. Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare Masuri de diminuare a impactului In faza de executie Lucrarile de executie nu vor afecta biodiversitatea locala, datorita masurilor speciale impuse prin proiect: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 30

31 delimitarea stricta a zonei de lucru; perioada limitata a executarii lucrarilor; utilizarea de tehnici si tehnologii performante; pastrarea curateniei in incinta. In faza de operare Nu este cazul, deoarece procesul tehnologic de procesare a deseurilor solide nepericuloase se desfasoara in spatii inchise si capsulate Peisajul Date generale Din punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari. In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel: - efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului); - efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei. Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu separat. Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului: o factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora; o factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane; o factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri. Se face mentiunea ca, in arealul analizat, nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.) si zone naturale, folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri) Impactul prognozat Avand in vedere ca pe amplasamentul analizat se vor desfasura lucrari de procesare a deseurilor solide nepericuloase, peisajul nu va fi afectat de lucrarile de dezafectare propuse. Apreciem ca lucrarile de procesare a deseurilor solide nepericuloase nu vor produce impact negativ asupra peisajului Masuri de diminuare a impactului Avand in vedere impactul minor al activitatii de productie, care se va desfasura pe amplasamentul analizat, asupra peisajului zonei, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu (peisajului zonei) Mediul social si economic Date generale Obiectivul de investitie este amplasat in comuna Valea Mare Pravat, judetul Arges, in imediata vecinatate a fabricii de ciment Campulung, pe malul stang al raului Argesel, la cca. 600 m aval de podul rutier de pe DN 73 Pitesti Brasov. Distanta pana la cea mai apropiata locuinta aflata in nord- vestul obiectivului este de cca. 900 m (conf. Fig.14). Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 31

32 Fig. 14 Distanta de la amplasamentul analizat pana la cele mai apropiate locuinte Impactul prognozat Consideram ca nu exista public nemultumit de existenta proiectului, deoarece cladirile in care se vor monta noile echipamente sunt existente. Impactul negativ pe care il pot produce activitatile ce se vor desfasura pe amplasamentul studiat si care pot avea impact direct asupra populatiei sunt: praful, emisiile gazoase nedirijate, provenite in urma activitatilor desfasurate in incinta, deseurile usoare, dar prin masurile luate, aceste neplaceri sunt inlaturate Masuri de diminuare a impactului Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul social si economic) Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Obiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. 5. Analiza alternativelor 5.1 Descrierea alternativelor Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa zero (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 32