Studiu de Oportunitate privind obiectul de investiții Alinierea parcului de vehicule OTL la cerințele dezvoltării durabile

1 Pag

Pag 2

Colectiv de elaborare Radu Andronic Director General Romeo Ene Inginer Transporturi Georgiana Buzdugan Economist Marian Istrate Geograf, specialist dezvoltare urbană Informații despre livrabil Revizie Livrabil Data 1 Versiune finală, pentru aprobarea CL Oradea 27/09/2018 Disclaimer Acest document a fost elaborat de FIP CONSULTING SRL pentru a fi utilizat numai de către Client, conform principiilor de consultanţă general acceptate, a bugetului şi a termenilor de referinţă în legătură cu care s-a ajuns la un acord între FIP CONSULTING și Client. Nicio terţă parte nu poate utiliza în scop comercial informaţii, date și analize din acest document fără un acord scris expres acordat anterior de către Client și de către FIP CONSULTING SRL. Acordul FIP Consulting este obligatoriu pentru Informaţiile și datele cu caracter conceptual, strategic, design, modul de structurare și prezentare, precum și conceptele de inovare în mobilitate urbană și transporturi. Preluarea acestora de către terţe părţi poate constitui concurenţă neloaială, astfel cum a fost prevăzută de Art. 2 din Legea 11/1991, în sensul că poate produce pagube constând în restrângerea elementelor de unicitate și avantaj competitiv. Copierea sau folosirea informaţiilor incluse în acest raport în oricare alte scopuri decât cele prevăzute în Contract se pedepsește conform legilor internaţionale în vigoare. Pag 3

Cuprins 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND STUDIUL DE OPORTUNITATE... 5 Titlul lucrării... 5 Ordonator principal de credite/investitor... 5 Ordonator de credite (secundar/terțiar)... 5 Beneficiarul investiției... 5 Elaboratorul studiului de oportunitate... 5 Lista abrevieri... 5 Referințe legale... 8 Scopul și rolul documentației... 10 2. SITUAȚIA EXISTENTĂ A SERVICIULUI DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL... 12 2.1. Prezentarea localității... 12 2.2. Prestarea serviciului... 34 2.3. Constrângeri de ordin tehnic... 65 2.4. Analiza principalelor probleme și nevoi identificate... 66 2.5. Descrierea obiectului investițional... 72 3. SCENARII TEHNICO-ECONOMICE ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIULUI... 97 3.1. Scenariul tehnico-economic 1: Autobuz electric... 98 3.2. Scenariul tehnico-economic 2; Autobuze cu sistem de propulsie hibrid... 112 3.3. Scenariul tehnico-economic optim... 122 4. RECOMANDĂRI PRIVIND PAȘII DE URMAT PENTRU IMPLEMENTAREA SOLUȚIEI RECOMANDATE... 158 4.1. Elemente de ordin juridic, procedural... 158 5. CONCLUZII... 160 6. ANEXE... 163 Anexa 1. Parcul de mijloace de transport (autobuze) ale operatorului S.C. OTL S.A.... 163 Anexa 2. Date privind numărul de kilometri parcurși de autobuze și de vagoanele de tramvai în anul 2017 167 Pag 4

1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND STUDIUL DE OPORTUNITATE Titlul lucrării Studiu de Oportunitate privind obiectul de investiţii Alinierea parcului de vehicule OTL la cerinţele dezvoltării durabile Ordonator principal de credite/investitor Consiliul Local Oradea Ordonator de credite (secundar/terțiar) Primăria Oradea Beneficiarul investiției Consiliul Local Oradea prin Primăria Oradea Date de contact: - Adresa: Piata Unirii nr. 1, 410100 Oradea, Judeţul Bihor, România - Website: http://www.oradea.ro/ - E-mail: primarie@oradea.ro - Tel./fax: 0040 259 437 000 Elaboratorul studiului de oportunitate Studiul de oportunitate a fost elaborat de către FIP Consulting SRL, companie de consultanţă în domeniul mobilităţii urbane și a dezvoltării sistemelor de transport public ecologice. Date de contact: - Adresa: Str. Berzei 20, Sector 1, București - Website: www.fipconsulting.ro Lista abrevieri Ajutor de Stat Asociaţie de Dezvoltare Un avantaj conferit în mod selectiv întreprinderilor de către autorităţile publice Asocierea a Autorităţilor Locale în scopul furnizării de servicii integrate de transport public local pe întreg teritoriul administrativ al tuturor autorităţilor membre ale asociaţiei. Atribuire Directă Procedura de atribuire a contractului prin care Autoritatea Contractantă deleagă gestiunea serviciilor de Transport Public Local/ Metropolitan unui Operator, fără licitaţie publică, în conformitate cu Articolul 30 alineatul (6) din Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local. Autoritatea Contractantă Autoritatea competentă (Autoritate Locală sau o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Public) care are competenţa legală de a atribui serviciul de Transport Public în Gestiune directă sau Gestiune delegată, precum și capacitatea de a concesiona infrastructura aferentă. Pag 5

Bunuri de Preluare Bunuri Proprii Bunurile utilizate la asumarea Obligaţiei de Serviciu Public cu privire la care Operatorul va avea dreptul de a achiziţiona active, plătind Autorităţii Contractante un preţ egal cu valoarea reziduală a activelor la încetarea contractului Bunurile proprii sunt activele exclusiv bunurile preluate, care au fost deţinute în proprietate de Operator și au fost utilizate la executarea Obligaţiei de Serviciu Public. Bunurile proprii rămân în proprietatea Operatorului, după încetarea Contractului de Servicii Publice. Bunuri de Retur Activele utilizate în prestarea Obligaţiei de Serviciu Public, care vor fi returnate de drept, gratuit și libere de sarcini Autorităţii Contractante la finele contractului. Aceste active sunt activele puse la dispoziţie operatorului de Autoritatea Contractantă. Compartiment Specializat Companie Municipală Compensaţie pentru Serviciu Public Concesiune Gestiune Delegată O structură din cadrul Autorităţii Locale, fără personalitate juridică, care are dreptul de a acţiona prin Gestiune Directă, în calitate de Operator al Autorităţii Locale. O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acţiuni, asupra căreia Autoritatea Contractantă exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriului sau compartiment și care are toate obligaţiile legale decurgând din acest fapt. Autoritatea Contractantă este acţionar unic sau acţionar majoritar într-o astfel de companie Se referă la toate beneficiile, în special financiare, acordate direct sau indirect de o Autoritate Contractantă din fonduri publice în perioada de implementare a unei obligaţii de serviciu public sau în legătură cu acea perioadă. Acordarea Dreptului de utilizare cu privire la un activ deţinut de către Autoritatea Contractantă, astfel cum este prevăzut în cadrul Contractului de Servicii Publice. Modalitatea de gestiune în care Autoritatea Locala transferă unuia sau mai multor operatori de transport toate sarcinile privind furnizarea/prestarea serviciilor de transport public pe baza unui contract de delegare a gestiunii. Gestiune Directă Modalitatea de gestiune în care Autoritatea îţi asumă și exercită nemijlocit toate competenţele și responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea serviciului de transport public prin utilizarea propriilor sale resurse și în cadrul propriilor structuri. Pag 6

Notificare privind ajutoare de stat Obligaţie de Serviciu Public Operator Operator Extern Operator Intern Operator Privat Procedură Competitivă Obligaţia de a informa Comisia Europeană cu privire la intenţia de a acorda Ajutor de Stat în sensul Articolului 108 (3) al TFUE. Obligaţia de serviciu public reprezintă o obligaţie pe care un anumit operator nu și-ar asuma-o (sau nu și-ar asuma-o în aceeași măsură sau în aceleași condiţii) fără remuneraţie suplimentară, dacă ar ţine seama de propriul său interes comercial, și care trebuie să fie asumată din perspectiva autorităţilor publice din motive de interes public. Operatorul își asumă această obligaţie (voluntar sau obligatoriu) în schimbul unei anumite compensaţii, pentru acoperirea pierderii pe care o suportă cu prestarea obligaţiilor de serviciu public. Înseamnă entitatea căreia o Autoritate Contractantă îi acordă dreptul de a presta servicii de Transport Public într-o anumită zonă teritorial-administrativă, și care poate fi un Compartiment Specializat, un Operator Intern sau un Operator Extern. Operatorul care nu este definit ca fiind Operator Intern al Autorităţii Contractante. Acesta poate fi un Operator Privat sau o Companie Municipală care are dreptul de a participa la licitaţii deschise. O Companie Municipală căreia i se atribuie direct dreptul de a furniza servicii de Transport Public de către Autoritatea Contractantă. O societate comercială - cu răspundere limitată sau pe acţiuni, căreia o Autoritate Contractantă îi acordă dreptul de a presta servicii de Transport Public pe teritoriul unei anumite unităţi administrative. Metoda prin care Autoritatea Contractantă deleagă gestiunea serviciului de Transport Public Local/ Metropolitan unui Operator, prin licitaţie, în conformitate cu prevederile art. 29 (8) din Legea nr. 51/2006 și cu alte dispoziţii legale aplicabile. Această lege este în prezent în curs de revizuire. Pag 7

Redevenţe Regie Autonomă Serviciu de Interes Economic General Sistem de Transport Public Transport Public Unitate Administrativă Teritorial (UAT) În schimbul dreptului și obligaţiei de a exploata bunuri date în concesiune, Operatorul poate plăti o redevenţă către Autoritatea Contractantă, calculată anual în conformitate cu prevederile contractului de concesiune sau ale Contractului de Servicii Publice. Acest cost este eligibil a fi inclus în calculul compensaţiei. O Entitate Publică existentă, înfiinţată de o Autoritate Locală în scopul furnizării de servicii de Transport Public Local prin Gestiune directă. Activităţile economice identificate ca fiind de o importanţă deosebită pentru cetăţeni și care nu ar fi efectuate (sau ar fi efectuate în alte condiţii) în absenţa oricărei intervenţii publice. Ansamblul sistemului tehnologic și operaţional de transport aflat în proprietatea publică a unei Autorităţi Locale, care cuprinde infrastructura de transport public, vehiculele de transport public și spaţiul fizic utilizat de vehiculele de transport public. În sensul prezentului document, se referă la transportul public de călători rutier sau pe șine efectuat la Nivel Local (adică pe teritoriul unei Autorităţi Locale) sau la Nivel Metropolitan (adică pe teritoriul unui Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară). Un Oraș, Municipiu, Judeţ sau Comuna. Acest lucru poate fi, de asemenea, menţionată ca Autoritate Locală. Referințe legale Referințele legale la nivel european Aspectele utilizate în cadrul acestui Studiu de oportunitate sunt reglementate la nivel comunitar de următoarele acte normative: Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare "TFUE"; Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport de călători pe calea ferată și rutier și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr 1191/69 și nr 1107/70 (JO L 315/2007), denumit în continuare "Regulamentul (CE) 1370/2007"; Regulamentul (UE) nr 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european Pag 8

pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, denumit în continuare "Regulamentul 1303/2013"; Regulamentul (UE) nr 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 Decembrie 2013, privind Fondul European de Dezvoltare Regională și dispoziţii specifice referitoare la investiţiile pentru creștere economică și ocuparea forţei de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1080/2006. Referințele legale la nivel național Conţinutul prezentului document este reglementat la nivel naţional de următoarele acte normative: Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală; Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; Legea nr. 31/1990 privind societăţile; Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice, actualizata prin Legea 225/2016; Legea nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local; Ordinul ministrului afacerilor interne și reformei administrative nr 353/2007 de aprobare a normelor de aplicare a Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007; Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere; Ordonanţa Guvernului nr. 7/2012 privind implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru realizarea interfeţelor cu alte moduri de transport; Ordonanţa Guvernului nr. 97/1999 (r) privind garantarea furnizării de servicii publice subvenţionate de transport rutier intern și de transport pe căile navigabile interioare; Ordinul ministrului transporturilor nr. 972/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru pentru efectuarea transportului public local și a Caietului de sarcini-cadru al serviciilor de transport public local; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenţei nr. 21/1996; Legea nr.20/2015 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.77/2014; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; Hotărârea Guvernului nr. 93/2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; Ordinul 140/2017 privind privind modalitatea de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de transport public local. Pag 9

Scopul și rolul documentației Scopul prezentului studiu de oportunitate este acela de a analiza, a diagnostica și a formula propuneri cu privire la dezvoltarea transportului public realizat cu autobuzele, în Municipiul Oradea, prin prisma achiziţiei de material rulant nou, ecologic, prin analiza elementelor economice, tehnice și de dezvoltare urbană durabilă. Realizarea studiului de oportunitate a deciziei de delegare reprezintă cerinţa obligatorie, și este conformă cu Model_N Studiu de Oportunitate conţinut orientativ din Ghidul Solicitantului Condiţii specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelului de proiecte cu numărul POR/2017/4/4.1/1. Prezentul studiu fundamentează necesitatea și oportunitatea modernizării parcului de autobuze din Municipiul Oradea care realizează serviciul transportului public local de persoane pe rutele care tranzitează zona centrală a municipiului și stabilirea soluţiei optime în ceea ce privește numărul, capacitatea autobuzelor precum și modul de propulsie pentru mijloacele de transport public ce vor fi achiziţionate, pentru satisfacerea la un nivel calitativ superior a nevoii de deplasare a populaţiei din Municipiul Oradea, pentru corelarea cât mai bună a capacităţii mijloacelor de transport de persoane cu fluxurile de călători existente, pentru creşterea gradului de accesibilitate a persoanelor cu handicap la acest serviciu, creșterea calităţii vieţii fiind prioritare precum și protejarea mediului și reducerea emisiilor de GES. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili şi de a aplica strategia pe termen mediu şi lung pentru extinderea, dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport public judeţean de persoane prin curse regulate, ţinând seama de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a localităţilor şi de cerinţele de transport public local, evoluţia acestora, precum şi de folosirea mijloacelor de transport cu consumuri energetice reduse şi emisii minime de noxe. Prin realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local al Municipiului Oradea, reprezentantul Autorităţii administraţiei publice locale al Municipiului Oradea, urmăreşte, în condiţiile legii, prin strategiile pe care le va adopta: A. dezvoltarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a serviciilor de transport public de persoane în concordanţă cu programele de dezvoltare economico- socială a municipiului, precum şi a infrastructurii aferente acestuia; B. satisfacerea în condiţii optime a nevoilor populaţiei (principalul client), precum şi al instituţiilor publice şi agenţilor economici de pe raza administrativ- teritorială a muncipiului pe care îi deserveşte prin serviciile de transport; C. gestionarea serviciilor de transport public local de persoane pe criterii de competitivitate şi eficienţă managerială; D. îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor prin promovarea calităţii şi eficienţei transportului public local de persoane; E. asigurarea capacităţii suficiente de transport pe rute aglomerate; F. promovarea reabilitării infrastructurii aferente serviciilor de transport public local de persoane; G. realizarea unei infrastructuri edilitare moderne printr-un program investiţional adecvat, în vederea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor; H. acordarea de facilităţi unor categorii de persoane, defavorizate din punct de vedere social; I. menţinerea serviciului de transport la indicatorii de performanţă propuşi. Analizele efectuate s-au realizat pe baza informaţiilor și datelor primite de la Beneficiar și s-au referit în general la: Pag 10

o o o date privind liniile de transport public documentele care au stat la baza atribuirii prezentului contract de servicii publice hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Oradea cu privire la activitatea de transport public de pe raza municipiului și pe baza datelor solicitate de la operatorul de transport SC Oradea Transport Local SA, care s-au referit în general la: o o o o o o o o o datele financiare ale companiei trasee, lungimi, staţii, parc de vehicule, gradul de utilizare constrângeri de ordin tehnic organigrama companiei pentru activitatea de transport public local în municipiul Oradea număr de bilete/abonamente vândute, număr de călători pe an și pe liniiţ programul de circulaţie parcul de autovehicule numărul de kilometri efectuaţi anual subvenţiile obţinute pentru diferite categorii de persoane care beneficiază de acest drept. Informaţiile primite au fost considerate ca fiind corecte și asumate, Consultantul nu a realizat cercetări suplimentare cu privire la aceste date și informaţii, care stau la baza concluziilor și a propunerilor. Pag 11

2. SITUAȚIA EXISTENTĂ A SERVICIULUI DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL 2.1. Prezentarea localității Amplasament Oradea este reședinţa judeţului Bihor fiind situat în vestul României în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria. Gǎsinduse la numai 13 km de graniţa de vest a României, Municipiul Oradea ocupă o poziţie central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicaţii, aflat la o distanţă sensibil egală de capitalele regiunii: București (651 km), Viena (518 km), Budapesta (248 km), Praga (676 km). Oradea a fost dintotdeauna unul dintre orașele prospere ale României și unul dintre centrele semnificative din punctul de vedere al economiei, în mare parte datorită proximităţii faţă de frontiera cu Ungaria, constituind o poartă înspre Occident. PIBul per cap de locuitor este de aproximativ 150% din media României. După 1989, datorită numărului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial, cât în cel de servicii. De asemenea Oradea este unul din principalele centre educaţionale din România. Pag 12 Valorificarea acestui avantaj competitiv teritorial se va putea realiza doar printr-o dezvoltare integrată a sistemului de transport la nivelul orașului, care să asigure în mod eficient mobilitatea locuitorilor și creșterea accesibilităţii la nivelul zonei Figură 2-1 Amplasamentul Municipiului Oradea

de influenţă, dar și în interiorul orașului prin transportul cu tramvaie. Rețeaua stradală Municipiul Oradea se întinde pe o suprafaţă de 115,56 km2, reprezentând 15,5% din suprafaţa totală a Zonei Metropolitane şi 1,60% din suprafaţa judeţului Bihor. Cea mai mare parte a suprafeţei Municipiului (54,16%) reprezintă teren neagricol, adică terenuri ocupate cu construcţii şi curţi, căi de comunicaţii şi căi ferate, păduri şi alte terenuri forestiere, terenuri cu ape şi stuf şi terenuri degradate şi neproductive. Schema după care este organizată reţeaua principală de trafic din Municipiul Oradea este una de tip radial, cu 5 direcţii principale (DN 1- spre Cluj Napoca, respectiv Vama Borş; DN 76 spre Hunedoara; DN 79 spre Arad; DN19 spre Satu Mare), iar circulaţia are tendinţa de a se concentra pe câteva artere majore care traversează zona centrală a municipiului. Lungimea străzilor orășenești din municipiul Oradea este de 432 km, reprezentând aproximativ 51,3% din total lungime străzi orășenești din judeţul Bihor. Faţă de anul 2010, lungimea străzilor orășenești a crescut cu 66 km, rezultând un grad de modernizare de aproximativ 74,6 %. În ceea ce privește modernizarea reţelei stradale din Municipiul Oradea, conform datele furnizate de Primăria Mun. Oradea pentru elaborarea PMUD reiese că există un număr de 879 străzi, în lungime totală de 432 km, din care 626 străzi în lungime de cca. 322,47 km sunt modernizate integral sau pe tronsoane de stradă, iar 253 de străzi în lungime de cca. 109,53 km sunt nemodernizate sau nu sunt modernizate pe întreaga lungime a străzii. În ceea ce privește intersecţiile, situaţia este următoarea: Semaforizate = 54 intersecţii Cicluri de semaforizare fixe (neadaptabile) Lipsa priorităţii pentru transportul public Lipsa activării pentru transportul public Sensuri giratorii = 31 intersecţii Reţeaua semnificativă de drumuri este prezentată în figura următoare. Pag 13

Figură 2-2 - Rețeaua rutieră semnificativă din Municipiul Oradea Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă Oradea Ca și străzi de importanţă strategică se pot enumera: - Calea Clujului; - Str. Gen. Magheru; - Str. Republicii; - Bd. Ştefan cel Mare; - Str. Matei Corvin; - Str. Suişului; - P-ta Independenţei; - P-ta Cetăţii; - Str. Dimitrie Cantemir; - Str. Nufărului; - Str. Ogorului; - Calea Aradului; - Bd. Decebal; - Bd. Dacia; - Calea Sântandrei; - Str. Ovid Densuseanu; - Str. Podului; - Calea Borşului. Acestora li se adaugă o serie de artere principale care asigură o capacitate ridicată de circulaţie și o viteză de deplasare corespunzătoare: - Drumul rapid (str. Făcliei, str. Ecaterina Teodoroiu, str. Depoului); - Str. Seleuşului; - Str. Velenţa; - Str. Eforie; - Str. Bumbacului; - Str. Sextil Puşcariu; - Str. Horea; - Str. Sucevei; - Str. Iuliu Maniu; - Str. Gen. Moşoiu; - Str. Independenţei; Pag 14

- Str. Petofi Sandor; - Str. Corneliu Coposu; - Str. Transilvaniei; - Str. Uzinelor. Populație, zone de densitate, populație pe străzi/cartiere La sfârșitul anului 2017 populaţia Municipiului Oradea era de 222,997 locuitori, înregistrandu-se o tendinţă de scădere faţă de anul 2010, ceea ce conduce la o densitate de aproximativ 1.920 loc./km2. Numărul de persoane cu domiciliul în Municipiul Oradea este în continuă scădere, trend manifestat la nivelul întregii ţări, particularitatea Oradiei fiind dată de ritmul foarte scăzut de scădere a populaţiei Tabel 2-1 Evoluția populației din Municipiul Oradea Sursa: http://statistici.insse.ro/ Localitatea 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Creșterea medie/an Oradea 225,522 224,875 223,918 223,731 223,441 222,987 222,352 221,861-0,23% EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN MUN. ORADEA 226,000 225,000 224,000 223,000 222,000 221,000 220,000 219,000 A nul 2010 A nul 2011 A nul 2012 A nul 2013 A nu l 2014 A nu l 2015 A nul 2016 A nul 2017 A nul 2018 Figură 2-3 Evoluția populației din Municipiul Oradea în perioada 2010-2018 Piramida vârstelor pentru Municipiul Oradea (cf. INS Tempo 2016) evidenţiază un proces de îmbătrânire accelerat. Un aspect important este faptul că există un număr mai ridicat de copii (5-9 ani) decât tineri (15-19 ani), însă această diferenţă este foarte mică. Însă, cel mai evident aspect este cel legat de discrepanţa populaţiei cu vârste de până la 24 de ani și cei cu vârste cuprinse între 25 și 49 ani, acesta reprezentând un proces de îmbătrânire accelerat. Pag 15 Figură 2-4 Piramida vârstelor în Municipiul Oradea

Pag 16 În ceea ce privește densitatea locuirii, situaţia din Municipiul Oradea se prezintă astfel:

Figură 2-5 Densitatea locuințelor în Municipiul Oradea Se observă că cele mai populate zone de locuit sunt cele amplasate la marginea orașului, în principal la marginea zonei industriale ale orașului. Zonele cu densitate medie sunt cele amplasate în aria orașului iar densităţile cele mai scăzute sunt reprezentate de noile cartiere de locuinţe construite la periferia orașului. Zonele cu densitate ridicată sunt bine deservite de serviciul de transport public, traseele operate cu tramvaiul fiind adiacente acestora, iar cele operate cu autobuzul deservindu-le în mod direct. În ceea ce privește populaţia pe străzi, prezentăm în figura urmăîtoare situaţia din Municipiul Oradea: Pag 17

Pag 18 După cum menţionam anterior, cele mai populate zone din muncipiu sunt cele cu locuinţe colective aici remarcându-se cartierele Rogerius, Decebal Ioșia Nord,și Nufărul 1 și Nufărul 2. Aceste cartiere sunt deservite de linii de tramvai care fac legătura cu centrul orașului dar care crează conexiuni și între ele Figură 2-6 Populația pe străzi din Municipiul Oradea

RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Grupele de vârstă privind tinerii și persoanele în etate vor fi printre principalii beneficiari ai unui serviciu de transport public în comun: grupele de vârstă 5-9, 10-14 și 15-19 reprezintă tinerii care vor utiliza transportul în comun pentru accesul la unitatile de învăţământ, dar și pentru relaxare/plimbare. Pe de altă parte, grupa de vârstă peste 65 de ani este reprezentată de persoane cu mobilitate din ce în ce mai redusă, pentru care un sistem de transport public accesibil este o soluţie pe termen lung pentru rezolvarea nevoilor de mobilitate. Ambele grupe de potenţiali utilizatori pot fi beneficiari de gratuităţi sau subvenţionări ale transportului, astfel încât este esenţială identificarea cât mai exactă a numărului de potenţiali utilizatori. Principalele zone de generare călătorii Programarea serviciului de transport pe trasee se face prin intermediul graficelor de circulaţie, pentru a căror elaborare se ţine cont de mai mulţi factori, printre care: - Dezvoltarea pe orizontală sau pe verticală a cartierelor; - Distribuţia în teritoriu a agenţilor economici cu număr mare de angajaţi și a marilor centre comerciale; - Amplasamentul unităţilor de învăţământ; - Distanţa faţă de centrul administrativ-economic al orașului; - Dezvoltarea zonelor de agrement; - Legăturile cu alte modalităţi de transport (trenuri, curse în afara orașului). 1. Dezvoltarea pe orizontală sau pe verticală a cartierelor Pag 19

Figură 2-7 Schița Municipiului Oradea cu evidențierea cartierelor componente 1 Fondul de locuinţe din Municipiul Oradea cuprindea 88.635 locuinţe în anul 2014, crescând la 88.800 în 2015. Fondul de locuinţe concentrează aproximativ 81% din locuinţele existente în Zona Metropolitană Oradea. Comparativ cu anul 2010, fondul de locuinţe s-a majorat cu 4.061 unităţi, ceea ce înseamnă o creștere de aprox. 4,5%. Ritmul mediu anual de creștere a fondului de locuinţe a fost de aproximativ 1% în perioada 2010-2015. Suprafaţa locuibilă existentă la începutul anului 2016 în Oradea a fost de 4.221.805 mp arie desfășurată, în ușoară creștere faţă de anul anterior (4.206.594 mp arie desfășurată). Conform INS, în perioada 2013-2015, în Municipiul Oradea s-au finalizat 1,063 locuinţe noi. În anul 2015 au fost finalizate doar 274 locuinţe, cel mai mic număr din ultimii 3 ani (401 în 2014 și 388 în 2013). Cel mai accesibil cartier este Calea Aradului datorită aspectului topologic care îl plasează pe de o parte în centrul municipiului, iar pe de altă parte în zona în care unele trasee deservesc centre de interes ale publicului (supermarketuri); urmat de cartierele: Olosig, Oraşul Nou şi Universitate care se poate constitui ca o axă nord-sud a oraşului. La capătul opus al accesibilităţii: prima serie de cartiere dintre cele cu o accesibilitate inacceptabilă: Episcopia Bihor ultimul Zona Industrială Est penultimul Pag 20 1 Sursa: http://opendata-zmo.opendata.arcgis.com/, consultat la data de 25 Septembrie 2018.

Oncea antepenultimul Zona Industrială Vest înaintea antepenultimului a doua serie de cartiere dintre cele cu o accesibilitate precară: Nufărul ultimul Ioşia Sud penultimul Ghe. Doja antepenultimul Dragoş Vodă înaintea antepenultimului Cel mai mare cartier din punct de vedere al densităţii este Decebal-Dacia, urmat de cartierele: Rogerius, Ioşia Nord şi Cantemir și: Dragoş Vodă, Velența, Oraşul Nou, respectiv Sp. Crişanei. La capătul opus al densităţii populaţiei se află Zona Industrială Est ultimul; Calea Sântandrei penultimul; Zona Industrială Vest antepenultimul; Ioşia Sud înaintea antepenultimului. În vederea creșterii nivelului de accesibilitate a structurii municipiului, prezentarea ansamblul de cartiere poate crea perspectivele de dezvoltare a sistemului de transport într-o etapă următoare. În cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Municipiului Oradea - document strategic de elaborare și dezvoltare a mobilităţii de transport din oraș - s-au formulat câteva concluzii cu privire la dezvoltarea cartierelor și accesibilitatea acestora, după cum urmează: cartiere dense fără serviciu de transport corespunzător; cartiere lipsite de accesibilitate fără serviciu de transport satisfăcător. Pag 21

Figură 2-8 Expansiunea construcțiilor în Municipiului Oradea

2. Distribuția în teritoriu a agenților economici cu număr mare de angajați și a marilor centre comerciale Numărul de salariaţi la nivelul Municipiului Oradea este prezentat în tabelul de mai jos. Aşa cum se observă, se înregistrează o scădere din 2010 până în 2012, după care o creştere în 2013 şi 2014. Tabel 2-2 Evoluția numărului de angajați din Municipiul Oradea, perioada 2010-2016 Sursa: http://statistici.insse.ro/ An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Număr salariați Municipiul Oradea 95000 Creştere medie pe an 82,259 79,646 78,352 82,502 86,660 88,910 92,218 +1,8% EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ANGAJAȚI 90000 85000 80000 75000 70000 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Figură 2-9 Evoluția numărului de angajați din Municipiul Oradea în perioada 2010-2016 Rata de ocupare a resurselor de muncă la nivelul anului 2016 pentru judeţul Bihor este de 73,8%, cu 1,1 % mai mare faţă de cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest (72,7%) şi mai ridicată faţă de nivelul naţional (69,5%) cu 4.3%. Totuşi, în comparaţie cu anul 2015 (76,2%), se înregistrează o reducere a ratei de ocupare cu 2.4%. La nivel regional şi naţional, începând cu anul 2010, se constată o creștere semnificativă a ratei de ocupare. De altfel, pe întreaga perioadă analizată, rata de ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bihor se menţine superioară celei de la nivel regional şi naţional. Doar în anul 2014 rata de ocupare a resurselor de muncă la nivel regional este mai ridicată decât cea judeţeană si cea naţională. La nivelul municipiului Oradea, în anul 2015, sectorul serviciilor cuprindea 43,37% din totalul unităţilor locale active la nivel judeţean, fiind urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează în cadrul respectivului sector, de: comerţ (33,08%), industrie (10,54%), construcţii (8,95%) şi agricultură (4,06% din totalul unităţilor locale active la sfârşitul anului 2014). Pag 23

Tabel 2-3 Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale din județul Bihor Sursa: http://statistici.insse.ro/ CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale) Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Ani Anul 2013 Anul 2014 UM: Mii persoane Anul 2015 A AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 87,9 86,6 88,7 84,3 81,8 71,2 61.3 INDUSTRIE 65,7 66,6 66,8 67,7 68,8 72,1 75.5 B INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 1,8 1,8 2 2 1,9 1,7 1.9 C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 58,9 59,9 59,8 60,8 62,1 65,6 68.6 D PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT E DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE Anul 2016 2,2 2,1 2,1 1,9 1,8 1,7 1.5 2,8 2,8 2,9 3 3 3,1 3.5 F CONSTRUCȚII 13,4 13,4 14,4 14,7 14,7 15,7 15.9 G COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR 34,4 35 35,1 35,4 35,8 36,3 36.7 H TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 12,8 12,7 13,4 14 13,1 14,3 15.5 I HOTELURI ȘI RESTAURANTE 4,3 4,6 4,7 5,1 5,1 5,9 6.6 J INFORMAȚII ȘI COMUNICAȚII 1,6 1,4 1,8 1,9 1,7 2 2.2 K INTERMEDIERI FINANCIARE ȘI ASIGURARI 1,9 2,1 2 1,9 1,8 1,8 1.8 L TRANZACȚII IMOBILIARE 1 0,9 0,8 0,9 0,9 0,9 0.8 M ACTIVITAȚI PROFESIONALE, STIINȚIFICE ȘI TEHNICE N ACTIVITAȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT O ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APARARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 3,3 2,9 3,1 3,1 3 3,1 3.1 3,7 4,3 4,7 4,6 5,1 5,9 6 5,1 4,7 4,6 4,4 4,4 4,6 4.7 P ÎNVĂȚĂMÂNT 13,1 12,6 12,6 12,6 12,4 12,1 12 Q SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 13,5 11,1 11,1 10,6 10,8 10,6 11.4 R ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 1,3 1,3 1,4 1,8 1,9 2,2 2.2 S ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 3 2,8 3,1 3,4 3,5 4,1 3.9 Municipiul Oradea are o economie a cărei structură cuprinde majoritatea domeniilor și realizează 63% din producţia industrială a judeţului: construcţii de mașini, prelucrarea lemnului și mobilier, pielărie, blănărie și încălţăminte, confecţii, tricotaje și lohn, chimie, industrie alimentară, materiale de construcţii, confecţii metalice și plastice, piese de schimb, electronică, etc. Pag 24

A AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT INDUSTRIE B INDUSTRIA EXTRACTIVĂ C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 0% 1% 1% 2% 1% 1% 4% 3% 1% 1% 18% D PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT E DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI DE DECONTAMINARE F CONSTRUCȚII 2% 5% G COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI MOTOCICLETELOR H TRANSPORT ȘI DEPOZITARE I HOTELURI ȘI RESTAURANTE 11% J INFORMAȚII ȘI COMUNICAȚII 23% K INTERMEDIERI FINANCIARE ȘI ASIGURARI 5% L TRANZACȚII IMOBILIARE 1% 0% 20% 1% M ACTIVITAȚI PROFESIONALE, STIINȚIFICE ȘI TEHNICE N ACTIVITAȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT O ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APARARE; ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC P ÎNVĂȚĂMÂNT Q SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ R ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE S ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII Figură 2-10 Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale din județul Bihor, anul 2016 Pag 25

Figură 2-11 Densitatea societăților comerciale din Municipiul Oradea. Sursa: Lista Firme Figură 2-2-12 Densitatea angajaților din Municipiul Oradea Sursa: Lista Firme

Distribuţia numărului de firme localizate în Municipiul Oradea arată o concentrare a acestora în zona centrală a municipiului, ceea ce poate însemna că deplasările majoritare în scop de muncă din cadrul orașului se desfășoară între marile cartiere de locuinţe și această zonă. În afară de zona centrală, distribuţia geografică a firmelor este destul de uniformă în cadrul orașului, fapt care determină și distribuţia salariaţilor în cadrul municipiului. Densitatea numărului de angajaţi (figura 2-6) este afișată doar pentru companii, nu și pentru instituţii de stat sau pentru firme care nu au sediul social localizat în municipiul Oradea (fapt ce explică densitatea scăzută din Parcul Industrial). Analiza cartogramei relevă aceeași distribuţie concentrată în zona centrală a unui număr mare de angajaţi, în restul orașului distribuţia fiind destul de uniformă. RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvenţelor sistemului de transport public local vor trebui să ţină cont de accesibilitatea către cat mai multe locuri de muncă din oraș. În același timp, frecvenţele tramvaielor și programul de circulaţie va trebui să ţină cont de programul de lucru al angajaţilor din principalele unităţi economice din oraș. De asemenea, în municipiu se identifică și zone ale centrelor comerciale a căror amplasament influenţează fluxul de trafic din oraș: Analizând distribuţia punctelor comerciale majore la nivelul orașului, se observă că acestea sunt preponderent grupate în diverse zone comerciale, în jurul centrului. Figură 2-13 Distribuția punctelor comerciale din Municipiul Oradea Pag 27 În contextul actual, transportul în comun cu tramvaiul deservește o parte din zonele comerciale identificate. Extinderile liniei de transport au rolul de a completa infrastructura existentă și de a deservi zonele comerciale nou dezvoltate, în special zona de sud vest.

3. Unități de învățământ Din punct de vedere al populaţiei școlare, situaţia populaţiei școlare la nivelul Municipiului Oradea se prezintă în tabelul de mai jos. Populaţia şcolară reprezintă totalitatea copiilor din grădiniţe şi creşe, a elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare dintr-un an şcolar/universitar din cadrul educaţiei formale, indiferent de formele de învaţământ pe care le frecventează (de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă), programul de studii şi de vârstă. Populaţia şcolară de la nivelul Municipiului Oradea a cunoscut o scădere progresivă din 2010 până în 2013, urmată de o creştere în 2014. Tabel 2-4 Evoluția numărului de copii din grădinițe, elevi și studenți în Mun. Oradea, perioada 2010-2016 Sursa: http://statistici.insse.ro/ Creştere medie An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 pe an Număr copii grădinițe, elevi 58,205 56,071 55,481 54,653 57,842 56,554 54,598-0,96% şi studenți Figură 2-14 Unități de învățământ din Municipiul Oradea Densitatea cea mai mare a unităţilor de învaţământ este localizată în zona de nord, nord-vest. În acest caz infrastructura actuală pentru tramvai deservește majoritatea unităţilor de învaţământ. Excepţie sunt zona de sud și cea de vest. Pag RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvenţelor sistemului de transport public local va trebui să ţină cont de accesibilitatea către unităţile de învăţământ din oraș. Programul de transport va trebui să fie corelat cu programul orelor de studiu. 28 În zona de suda orașului este localizată Universitatea din Oradea care nu este deservită de infrastructura actuală. Prin extinderile propuse se urmărește închiderea unui inel de circulaţie care să poată deservi și unităţilor de învaţământ din această zonă, inclusiv Universitatea din Oradea.

4. Dezvoltarea zonelor de agrement Amplasarea geografică face ca Oradea să fie un punct nodal foarte important în turismul regional şi internaţional. De exemplu, Municipiul se găseşte la numai 12 km de Băile Felix, cea mai mare staţiune balneo-climaterică permanentă din România. În acelaşi timp, pe teritoriul judeţului Bihor se afla şi multe alte obiective turistice atractive: - obiceiurile şi tradiţiile de pe întreg cuprinsul său, - formaţiunile carstice din Munţii Apuseni, - staţiunea Stâna de Vale, - spectaculoasele văi ale râurilor ce străbat judeţul, - multitudinea de supravieţuiri arhitecturale ţărăneşti, dar şi alte atracţii de factură naturală şi antropică. Potenţialul turistic al Municipiului Oradea este dat nu numai de poziţia sa generală, ci şi de istoricul şi arhitectura sa, precum si de amplasamentul monumentelor sale în planul oraşului. Considerată de către specialiştii în istoria artelor ca o adevărată rezervaţie de arhitectură, orașul situat pe malurile Crişului Repede este gazda a nu mai puţin de 77 de clădiri monument înregistrate oficial în listele Comisiei Naţionale pentru Monumente Istorice. Din punct de vedere al evidenţei patrimoniului cultural imobil pe zone, în Oradea au fost delimtate două arii de interes: Ansamblul urban Centrul istoric Oradea (zona cuprinsă între străzile Independenţei, Mareşal Averescu, Redutei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Griviţei, Sucevei, Ion Vidu, Bacăului, Armatei Române, Universităţii, Parcul Nicolae Bălcescu, Bulevardele Decebal, Dacia, străzile Rozmarinului, Berzei, Republicii, Louis Pasteur, Măcinului, Parcul I.C. Brătianu, podul Dacia) şi Ansamblul urban Oradea II (zona cuprinsă între străzile Inului, Parângului, staţia CFR Oradea şi Episcopia Bihor). În aceste zone pot fi admirate clădiri monumente istorice şi de arhitectură, construite în stiluri precum 2 : Renaştere (Cetatea Oradea), Baroc (Basilica Minor Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Şirul Canonicilor, Biserica cu Lună, Biserica Sfântul Ladislau, Biserica Sfântul Nicolae, Cazarma Husarilor, Biserica roman-catolică din Cetate...), Romantic (Spitalul Orăşenesc, Ansamblul Ursulinelor), Secession (Complexul Vulturul Negru ), Casa Adorjan I şi II, Casa Poynar, Hotel Astoria (Palatul Sztarill), Hotel Transilvania, Palatul Ulman, Palatul Stern, Palatul Moskovits, Palatul Apollo...), Clasic (Complexul Capucinilor), Eclectic (Teatrul de Stat, Clădirea Bazarului, Clădirea Primăriei, Palatul Finanţelor, Gara Oradea, Spitalul de Neuropsihiatrie, Palatul Rimanoczy Kalman senior, Hotel Rimanoczy, Palatul Casei Centrale de economii, Banca Austro-Ungară (actualul sediu al BNR, Hala Comercială...). De asemenea, pe lângă arhitectura clădirilor din Municipiul Oradea, se distind alte atrcţii turistice pentru turiști, precum: Grădina Zoologică din Oradea, Muzeul Țării Crișului, Palatul Vulturului Negru, Aquapark Nymphaea, Rezervaţia Naturala "Paraul Peta", Muzeul Memorial Iosif Vulcan etc. În ceea ce privește domeniul de interes al prezentului studiu, necesitatea dezvoltării parcului de tramvaie și mai apoi punerii în funcţiune a serviciului de transport public în municipiul Oradea trebuie să reprezinte o prioritate atât pentru autorităţile locale cât și pentru locuitorii orașului, întrucât un sistem de transport eficient și durabil, accesibil și economic va contribui pozitiv la dezvoltarea orașului și la creșterea calităţii vieţii locuitorilor. Mai mult decât atât, îmbunătăţirea calităţii vieţii și a mediului urban va contribui la crearea Pag 29 2 http://www.oradea.ro/pagina/turismul-in-oradea

Majoritatea punctelor de interes turistic sunt localizate în zona centrală a orașului. Acestea au un nivel mediu de deservire de către infrastructura de transport în comun studiată. Pag Figură 2-15 Puncte de interes turistic din Muncipiul Oradea 30 unui mediu atractiv, modern, ecologic și accesibil atât pentru locuitorii săi care învaţă sau muncesc în oraş, cât și pentru turişti.

O infrastructură de transport în comun care deservește bine punctele de interes turistic este imperativă pentru a descuraja utilizarea mașinii personale și pentru a contribui la decongestionarea orașului. O intervenţie care poate aduce o contribuţie pozitivă este înfiinţarea unei linii de transport dedicată pentru turiști. RELEVANȚA PENTRU STUDIUL DE OPORTUNITATE: Organizarea traseelor și frecvenţelor sistemului de transport public local va trebui să ţină cont de accesibilitatea către zonele cu potential turistic ridicat, iar în acelasi timp ar trebui să asigure o legatura continua intre acestea, în cadrul unui traseu de transport public regulat, cu beneficii conexe pentru utilizatori. 6. Legăturile cu alte modalități de transport (trenuri, curse în afara orașului). Gara Oradea reprezintă cel mai important nod feroviar din nord-vestul ţării. Este tranzitat de Magistrala Principală 300 București-Oradea. Pe lângă această magistrală, din Oradea mai pornesc liniile 310 spre Arad și Timișoara, 314 spre Băile Felix, 324 spre Vascău, 334 spre Cheresig și 402 spre Satu Mare. Încă de la sfârșitul veacului al XIX-lea, Oradea a avut alte două gări în afară de cea centrală, anume Gara Velenţa, care a servit tot mai mult ca triaj pentru traficul de marfă și Gara Ioșia. Astăzi municipiul dispune de 4 gări: Oradea - Gara Centrală (trafic intern și internaţional de călători) Oradea Est - Velenţa (staţie de triaj și transport călători-navetiști) Oradea Vest - Ioșia (staţie de triaj și transport călători-navetiști) Episcopia Bihor - (punct de trecere a frontierei și transport călători-navetiști) Infrastructura feroviară este într-o stare destul de precară, ceea ce o face neatractivă pentru marea majoritatea a călătorilor. Clădirea gării centrale a fost reabilitată în urmă cu câţiva ani, însă nu este foarte accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi. Gara Centrală este deservită atât de o staţie de transport public local, cât și de o staţie utilizată de transportul public metropolitan/judeţean. În zonă s-a demarat construirea unui terminal intermodal. Accesibilitatea aeriană Oradea dispune de un aeroport certificat ca aeroport deschis traficului internaţional, ce deservește companii aeriene interne și externe, fiind principala poartă de intrare în ţară din zona nord-vestică. Aeroportul este situat la doar 6 km de Oradea, lângă drumul naţional DN 79, fiind usor accesibil. În prezent se operează 2-3 curse zilnic doar pe relaţia Oradea Bucureşti Otopeni. Traficul de pasageri al aeroportului a fost de 39.440 în 2013, respectiv 36.501 în 2014. Transport public metropolitan Traseele de transport care fac legatură cu localităţile din zona metropolitană sunt operate de transportatori privaţi, desemnaţi prin licitaţii publice de către Consiliul Judeţean Bihor, conform programului de transport stabilit. Excepţie fac comunele Borș și Sânmartin, care împreună cu Primaria Municipiului Oradea au constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de utilităţi publice pentru serviciul de transport public local ADI Transregio, care a preluat serviciul de transport public pentru aceste două localităţi. Lungimea medie a interstaţiei a fost determinată pe ansamblul tuturor curselor care îşi încep sau încheie cursa în limitele ZMO: Pag 31

Figură 2-16 Lungimea medie a interstației în transportul periurban Sursa: preluare din PMUD Oradea Grad de motorizare și cotele modale Parcul local de vehicule al municipiului Oradea, se află pe un trend ușor ascendent. Astfel, numărul de autoturisme deţinut de persoane fizice, a crescut cu circa 13.20% din 2013 și până în 2017, iar numărul de autoturisme deţinut de persoane juridice, a crescut cu circa 13.264 din 2013 și până în 2017. Situaţia acestora este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 2-5 Evoluția numărului de autovehicule din Municipiul Oradea, 2013-2017 Sursa: Direcţia Economică, Primăria Municipiului Oradea, Anexa 1 Persoane juridice Persoane fizice An Nr. autovehicule Nr. proprietari Nr. autovehicule Nr. proprietari 2013 26,720 6,685 63,328 50,900 2014 27,498 6,614 65,220 51,599 2015 28,585 6,733 66,444 52,052 2016 29,525 6,637 68,697 52,960 2017 30,941 6,794 72,957 55,187 Gradul de motorizare calculat, este însă unul ridicat, acesta fiind de 274 autovehicule pasageri / 1.000 locuitori, valoare mult mai ridicată decât media înregistrată în judeţ și apropiată de cea la nivel naţional. Pag 32

Rata de motorizare - 2016 400 350 300 250 200 150 100 50 0 Evoluția gradului de motorizare între 2013 și 2017 360 350 340 330 320 310 300 290 280 2013 2014 2015 2016 2017 Figură 2-17 Evoluția gradului de motorizare în municipiul Oradea între 2013 și 2017 Sursa: Direcția Taxe și Impozite - Primăria Oradea Pe baza interviurilor la domiciliu și a recensămintelor de circulaţie efectuate pentru elaborarea PMUD a fost estimată cota modală a modurilor de deplasare, rezultatul fiind prezentat în graficul de mai jos. Pag 33

Figură 2-18 Repartiția pe moduri de transport în Municipiul Oradea Cotele modale Sursa: preluare din PMUD Oradea 2.2. Prestarea serviciului Transportul public local în Mun. Oradea se află în responsabilitatea SC Oradea Transport Local SA (OTL), societate aflată în subordinea Primăriei Oradea. Operatorul de transport OTL S.A este o societate constituită în baza prevederilor Legii nr. 31/1990 prin reorganizarea Regiei Autonome Oradea Transport Local. Transformarea Regiei în societate pe acţiuni s-a făcut ca irmare a HCL nr. 538/09.08.2010, având ca acţionar unic Consiliul Local al Municipiului Oradea. În anul 2013, prin Hotărârea nr. 8, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat constituirea SC OTL SA ca operator regional și cooptarea în structura acţionariatului a comunelor Borș și Sînmartin. Începând cu anul 2014, ADI Transregio a fost mandatat de către Primaria Oradea pentru a semna, prin reprezentantul său legal, în numele și pe seama Municipiului Oradea, Contractul de delegare a gestiunii serviciului de transport public local pe raza municipiului reglementat prin HCL 473/20.06.2013. Procedura pentru atribuirea serviciului de transport public a fost de atribuire directă prin delegare de gestiune către SC OTL SA. Obiectul de activitate al societăţii este: - transport urban de călători cu autobuze și tramvaie; - transportul de persane pe bază de convenţie și comenzi; - întreţinerea și repararea parcului auto; - confecţii piese și diverse confecţii metalize; - reclamă și publicitate pe mijloacele de transport și alte spaţii conexe. În ceea ce privește personalul angajat al societăţii și modul de organizare al acestora în ierarhie, prezentăm ma jos organigrama companiei: Pag 34

Figură 2-19 Organigrama S.C Oradea Transport Local S.A. La data de 23.10.2017, numărul mediu de angajaţi ai societăţii este de 526 angajaţi, din care 465 de muncitori și 61 de angajaţi Tehnic, Economic și Socio-Administrativ (TESA). Trasee operate: Traseu, lungime, străzi componente (categorie, stare tehnică, pante/rampe, intersecţii), staţii, frecvenţă, număr pasageri transportaţi, zone deservite, obiective de interes deservite, număr de kilometrii operaţi anual, viteze de operare (măsuratori GPS), zone cu viteze reduse de deplasare (justificare). Traseu: Reţeaua de transport public din Municipiul Oradea este constituită din 8 linii de tramvai și 20 linii de autobuz. Următoarele harţi ilustrează liniile de tramvai și cele de autobuz operate de OTL S.A. în Oradea: Figură 2-20 Traseele de tramvaie deservite de operatorul de transport public din Municipiul Oradea Pag 35

36 Pag

Figură 2-21 Traseele de autobuz deservite de operatorul de transport public din Municipiul Oradea Sursa: http://www.otlra.ro/reteatransport/autobuze/harta

Staţii, lungimea traseelor operate, capacitate, număr de kilometri operaţi anual și obiective deservite Liniile de transport public pe care sunt organizate în prezent serviciile de transport public cu tramvaiul sunt prezentate în continuare: Tabel 2-6 Descrierea traseelor liniilor de autobuz existente în Municipiul Oradea Linie de transport Lungime linie / Durata cursei Linia 1 R 15.7 km / 74 Linia 1 N 15.7 km / 74 Număr Stații 35 staţii / cursă completă 35 staţii / cursă completă Număr călători 2017 2,354,932 pasageri 2,266,782 pasageri Traseul Traseu cu un singur cap linie: Sinteza cap linie Calea Borşului B-dul Dacia str. Corneliu Coposu B-dul Decebal str. Primăriei P-ta Unirii P-ţa Emanuil Gojdu str. Gen. Magheru str. Republicii - str. Olimpiadei str. Corneliu Coposu B-dul Dacia Calea Borşului - Sinteza cap linie În zilele 1-5 între orele 8:00-12:30 şi 17:00-22:30 de la Pod CFR spre Sinteza se circulă la interval de succedare de 30. Traseu cu un singur cap linie: Sinteza cap linie Calea Borşului B-dul Dacia str. Corneliu Coposu str. Olimpiadei - str. Republicii str. Gen. Magheru P-ţa Emanuil Gojdu P-ta Unirii str. Primăriei B-dul Decebal str. Corneliu Coposu B-dul Dacia Calea Borşului - Sinteza cap linie Capacitatea (nr. loc.) 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Obiective de interes deservite Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km) Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul

Linie de transport Lungime linie / Durata cursei Număr Stații Număr călători 2017 Traseul Capacitatea (nr. loc.) Obiective de interes deservite Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km) Linia 1NS 5 km / 16 8 staţii dus / 8 staţii întors 82,377 pasageri Sinteza Alumina Pic Electrocentrale Sogema Alfa Fabrica de Zahăr Pod CFR 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Parc Industrial Linia 2 14.5 km / 70 16 staţii / dus; 17 staţii/ intors; 2,320,035 pasageri Dus: Nufărul cap linie D. Cantemir P-ţa Cetăţii P-ţa Emanuil Gojdu P-ta Unirii str. Primăriei str. Calea Aradului str. Aviatorilor str. Lipovei cap linie; Intors: str. Lipovei cap linie - str. Aviatorilor str. Calea Aradului str. Primăriei P-ta Unirii P-ţa Emanuil Gojdu P-ţa Cetăţii D. Cantemir - Nufărul cap linie 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km) Linia 3R 13.0 km / 64 26 staţii / cursă completă; 1,879,047 pasageri Traseu cu un singur cap linie: Nufărul cap linie D. Cantemir P-ţa Cetăţii P-ţa Emanuil Gojdu str. Gen. Magheru str. Republicii - str. Olimpiadei - b-dul Decebal str. Primăriei P-ta Unirii P-ţa Emanuil Gojdu - P-ţa Cetăţii D. Cantemir - Nufărul cap linie 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km),

Linie de transport Lungime linie / Durata cursei Număr Stații Număr călători 2017 Traseul Capacitatea (nr. loc.) Obiective de interes deservite Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km) Linia 3 N 13 km / 64 26 staţii / cursă completă 2,182,994 pasageri Traseu cu un singur cap linie: Nufărul cap linie D. Cantemir P-ţa Cetăţii P-ţa Emanuil Gojdu P-ta Unirii str. Primăriei B-dul Decebal - str. Olimpiadei - str. Republicii str. Gen. Magheru Piaţa Emanuil Gojdu - P-ţa Cetăţii D. Cantemir - Nufărul cap linie 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km) Linia 4 R 21.1 km / 98 30 staţii / cursă completă 212,373 pasageri Dus: Nufărul cap linie D. Cantemir P-ţa Cetăţii P-ţa Emanuil Gojdu str. Gen. Magheru str. Republicii - str. Olimpiadei str. Corneliu Coposu B-dul Dacia Calea Borşului - Sinteza cap linie Intors: Sinteza cap linie Calea Borşului - B- dul Dacia str. Corneliu Coposu - Bb-dul Decebal str. Primăriei P-ta Unirii P-ţa Emanuil Gojdu - P-ţa Cetăţii D. Cantemir - Nufărul cap linie În zilele 6-7 între orele 8:30-22:30 tramvaiele întorc la Pod CFR şi de la Pod 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria, Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km)

Linie de transport Lungime linie / Durata cursei Număr Stații Număr călători 2017 Traseul Capacitatea (nr. loc.) Obiective de interes deservite CFR spre Sinteza se circulă la interval de succedare de 30 Linia 4 N 21.1 km / 98 30 staţii / cursă completă 227,144 pasageri Dus: Nufărul cap linie D. Cantemir P-ţa Cetăţii P-ţa Emanuil Gojdu P-ta Unirii str. Primăriei B-dul Decebal str. Corneliu Coposu B-dul Dacia şos. Borşului - Sinteza cap linie Intors: Sinteza cap linie şos. Borşului - B- dul Dacia str. Corneliu Coposu - str. Olimpiadei - str. Republicii str. Gen. Magheru P-ţa Emanuil Gojdu - P-ţa Cetăţii D. Cantemir - Nufărul cap linie În zilele 6-7 între orele 8:30-22:30 tramvaiele întorc la Pod CFR şi de la Pod CFR spre Sinteza se circulă la interval de succedare de 30. 300 (145+155), 234, 229 locuri / trentramvai Cetatea Oradea, Catedrala romano-catolică Înălţarea Fecioarei Maria Palatul Episcopal, Biserica cu Lună, Şirul Canonicilor, Cazarma Husarilor, Complexul Vulturul Negru, Casa Poynar, Palatul Ulman (la o distanţă de 1000m), Palatul Stern și Palatul Moskovits și Palatul Apollo (toate la o distanţă de 2000m), Teatrul de Stat (la o distanţă de 600m), Clădirea Bazarului (la o distanţă de 850 m), Clădirea Primăriei, Grădina Zoologică din Oradea (la o distanţă de 300 m), Muzeul Țării Crișului, Aquapark Nymphaea (la o distanţă de aprox. 3000m), Muzeul Memorial Iosif Vulcan (la o distanţă de 1,200km), Rezervaţia Naturală "Paraul Peta" (la o distanţă de aprox 5 km)

Frecvența Frecvenţele cu care sunt operate traseele de tramvai sunt sintetizate în figura de mai jos, cartograma fiind realizată pe baza datelor furnizate de SC OTL SA fiind afișate frecvenţele pentru tur-retur. Datele prezentate reprezintă numărul total de mijloace de transport care tranzitează o arteră pe durata întregului interval de circulaţie, care în municipiul Oradea este 04:30 23:30. Frecvențele mari pe aceste străzi sunt rezultatul a două aspecte: o o pe aceste artere trec un număr mare de linii de transport public liniile de transport public au frecvenţă ridicată. Arterele cu frecvenţe mici sunt arterele pe care circulă un singur traseu de tramvai. Cea mai bine deservită zonă, din punct de vedere al frecvenţei de circulaţie al tramvaielor, este zona centrală, unde se suprapun toate liniile de transport public efectuate cu tramvaiul, pe tronsonul cuprins între Parcul 1 Decembrie 1918 și intersecţia cu Bulevardul Decebal, pe aici trecând zilnic mai mult de 500 de tramvaie. Cartierele Cantemir și Nufărul, precum și restul inelului central sunt bine deservite din punct de vedere al frecvenţei. Zona Industrială este deservită cu o frecvenţă mai scăzută, precum și Cartierul Ioșia, care este un cartier unde predomină locuirea în unităţi individuale. Număr de kilometri operaţi În ceea ce privește numărul total al kilometrilor operaţi cu autobuzele până în prezent, confiom informaţiilor furnizate de SC OTL SA situaţia este prezentată mai jos. O analiză detaliată privind numărul de kilometri parcurși este prezentată în Anexa 4. Tabel 2-7 Evoluția numărului de kilometri efectuați cu autobuzul între 2014-2017 Indicator u. m. 2014 2015 2016 2017 Nr. de km parcurși km 3,605,250 4,102,716 4,088,925 3,996,026 Număr de călători transportaţi Conform numărătorilor sistemului de e-ticketing a rezultat că în municipiul Oradea, în anul 2017, au utilizat transportul public cu tramvaiul circa 23.290.512pasageri. În rândurile ce urmează este prezentată evoluţia numărului de pasageri în perioada 2014-2017: Tabel 2-8 Evoluția numărului de călători transportați în perioada 2014-2017 Sursa: S.C. OTL S.R.L Indicatori u. m. 2014 2015 2016 Venituri din transport persoane lei 32739893 32088996 33917533 din care - subventii lei 3468045 5060344 5589005 Nr. de km parcursi km 5640966 5797054 6039903 Nr. de călători transportați călători 23563851 23220425 23290512 Nr. de călători transportați pe liniile: 1N Pod C.F.R. - Gara Centrală - Piaţa Unirii - Pod C.F.R. 2976894 2441578 2738143 călători 1NS Pod C.F.R. - Sinteza - Pod C.F.R. 270319 230899 117380 1R Pod C.F.R. - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Pod C.F.R. 3185527 3538348 2883982 Pag 42

Indicatori u. m. 2014 2015 2016 2 Nufărul - Piaţa Unirii - Ioşia - Piaţa Unirii - Nufărul 3071446 1369386 3001420 3N Nufărul - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Nufărul 2765170 3359949 3295772 3R Nufărul - Gara Centrală - Piaţa Unirii - Nufărul 2982880 2227614 2959043 4N Nufărul - Piaţa Unirii - Gara Centrală - Sinteza - Nufărul 0 0 19483 4R Nufărul - Gara Centrală - Sinteza - Piaţa Unirii Nufărul 0 0 17825 10 Complex Seleusului - Piaţa Devei - Henrik Ibsen / Henrik Ibsen -Piaţa Devei - Complex Seleusului 369267 421466 341279 11 Gara Centrală - Gara Episcopia / Gara Episcopia - Gara Centrală 618747 636546 609022 12 Nufărul - Piaţa Unirii / Piaţa Unirii - Nufărul 1308183 1283068 1188305 13 Piaţa Cetăţii - Spit. Judeţean - Gh. Doja / Gh. Doja - Spit. Judeţean - Piaţa Cetăţii 14 Universitate C.L. - Piaţa Unirii - Podului / Podului - Piaţa Unirii - Universitate C.L. 328252 331131 333885 2557845 3254159 2174688 15 Piaţa Cetăţii - Podgoria / Podgoria - Piaţa Cetăţii 106663 104859 98319 16 Piaţa Cetăţii - Romeur - Cartierul Tineretului / Cartierul Tineretului - Romeur - Piaţa Cetăţii 639398 639808 606050 17 Kaufland - Maternitate - Gara de Est / Gara de Est - C.Civic -Kaufland 979510 1227360 1028708 18 Gara Centrală - Bihorului Pod / Bihorului Pod - Gara Centrală 79329 81461 98645 19 Carrefour Era - Dacia Pasaj / Dacia Pasaj - Carrefour Era 212792 491412 183395 20 Nufărul - Real / Real - Nufărul 160225 250352 208571 21N Auchan - Aradului - Cazaban - St. cel Mare - Transilvaniei - B-dul Decebal - Aradului - Auchan 21R Auchan - Aradului _ b_dul Decebal - B-dul Dacia - St. cel Mare - Podului - Cazaban - C.Aradului - Auchan 282015 234057 240112 73848 199453 195751 22 Gara Centrală - Real II / Real II - Gara Centrală 172280 170587 176345 23 Carrefour Era - Piaţa Cetăţii / Piaţa Cetăţii - Carrefour Era 93640 102431 94036 25 Daliei - Nojoridului - Piaţa Cetăţii - Nojoridului - Daliei 850 7704 8910 26 B-dul Dacia - Calea Borsului - str.ion Mihalache 0 38858 100752 27 B-dul Dacia - Calea Borsului - str. Ghe.Mardarescu - str.petre Carp 0 59 45394 28 Emanuil Gojdu - Aeroportul Oradea - Emanuil Gojdu 0 0 23 511 Oradea - Baile Felix - Oradea 177139 194419 177825 512 Oradea - Baile 1 Mai - Oradea 143076 171357 155647 513 Oradea - Baile Felix - Cordau - Oradea 42611 58205 51327 514 Oradea - Baile 1 Mai - Betfia - Oradea 27603 37989 37764 531 Oradea - Cihei - Oradea 26842 31066 29367 612 Oradea - Bors - Santaul Mare - Bors - Oradea 54912 81037 80359 ROHU Oradea - Biharkeresztes - Oradea 0 3850 11577 Pag 43

Deși numărul de kilometri și aria acoperită de serviciul de transport cu autobuze este mai mare decât serviciul realizat cu tramvaie, numărul de pasageri care utilizează tramvaiul este mult mai mare, toţi anii analizaţi relevând acest fapt. Raport pasageri transportați Raport kilometri efectuați 100% 100% 80% 60% 36% 43% 36% 37% 80% 60% 64% 71% 68% 68% 40% 20% 64% 57% 64% 63% 40% 20% 36% 29% 32% 32% 0% 2014 2015 2016 2017 0% 2014 2015 2016 2017 Tramvai Autobuz Tramvai Autobuz Număr pasageri Număr kilometri 25000000 7,000,000 20000000 15000000 10000000 5000000 8455027 15252236 10052694 13167774 8276056 15033048 6888821 11525684 6,000,000 5,000,000 4,000,000 3,000,000 2,000,000 1,000,000 3,605,250 4,102,716 4,088,925 3,996,026 2,035,716 1,694,338 1,950,978 1,899,319 0 2014 2015 2016 2017 0 2014 2015 2016 2017 Tramvai Autobuz Tramvai Autobuz Figură 2-22 Comparație Tramvai/Autobuz în ceea ce privește numărul de pasageri transportați (stânga) și numărul de kilometri efectuați (dreapta) În anul 2017, transportul public din municipiul Oradea efectuat cu tramvaie a totalizat o distanţă de 1,899,319 kilometri (32% din total) și a transportat 11,525,684 pasageri (63% din total). În ultimii ani, această proprorţie a variat însă foarte ușor, ceea ce demonstrează că în Municipiul Oradea, transportul public efectuat cu tramvaiul reprezintă coloana vertebrală a deplasărilor cu transportul public în cadrul orașului. Zone cu viteze reduse de deplasare Conform studiilor realizate pentru elaborarea PMUD, nu s-au înregistrat depăşiri în ceea ce privește capacitatea de circulaţie în reţeaua rutierǎ a municipiului. Fluxurile cele mai mari sunt înregistrate pe artere cu două sau mai multe benzi care reprezintă tronsoanele reţelei cu un nivel ridicat de ocupare a capacităţii la orele de vârf (volum/capacitate) cum ar fi tronsoanele: str. Roman Ciorogariu (86,25%), str. Traian Moşoiu (84,67%), precum şi tronsoanele străzilor Ady Endre, Eroul Necunoscut, Tudor Vladimirescu şi Oneştilor pe care raportul volum/capacitate este cuprins între 70-80%. Desigur, principalele zone cu viteze reduse de deplasare sunt cauzate de configuraţia reţelei care nu poate prelua valorile de trafic de la orele de vârf iar astfel, capacităţile reduse ale străzilor devin premise accentuării fenomenelor de congestie. Pag 44

Volumele de trafic cele mai importante s-au observat conform analizelor pentru elaborarea PMUD Oradea pe strada bd. Decebal, Piaţa Unirii, str. Mihai Viteazul, bd. Dacia, str. Avram Iancu, str. Independenţei, str. Sextil Puşcariu și str. Republicii. În ceea ce privește cele mai afectate intersecţii, generatoare de puncte de conflict între traficul de tranzit pe direcţia nord-sud, respectiv est-vest, acestea sunt cele din Piaţa Independenţei şi Piaţa Cetăţii, adică intersecţiile: Piaţa Independenţei, Dimitrie Cantemir Piaţa 1 Decembrie; Piaţa Cetăţii; și intersecţia Dimitrie Cantemir Muntele Găina. Fluxurile de trafic înregistrate pe arterele din această zonă la orele de vârf depăşesc 1.000 de vehicule etalon pe oră. De asemenea, prin această zonă trec mai multe linii de transport public (5 linii de tramvai şi 6 linii de autobuz), zona având un potenţial ridicat de atragere a călătoriilor. De asemenea, conform determinărilor nivelului de serviciu în intersecţiile reţelei din cadrul PMUD, cel mai slab nivel obţinut a fost nivelul C (corespunzător unei circulaţii acceptabile, cu cozi de aşteptare reduse şi viteze reduse) a fost obţinut în intersecţiile: Str. Nufărului - str. Nojoridului - str. Meiului; Bd. Decebal bd. Dacia; Bd. Dacia str. Muzeului str. Ion Creangă str. Petofi Sandor; Str. Nufărului - str. Morii; Bd. Decebal str. Tudor Vladimirescu; Str. Transilvaniei str. C. Coposu; Str. Nufărului - str. Nojoridului - str. Meiului; Str. Gen. Gh. Magheru - str. Republicii - str. Braşovului str. L. Pasteur. Str. Nufărului - str. Ciheiului - str. Noica. Pag 45

Dotarea tehnică actuală: mijloace de transport, motorizare, capacitate, vechime, consumuri S.C. Oradea Transport Local S.A. are în dotare un număr de 82 de autobuze cu capacitate de transport între 17 și 148 de călători locuri pe scaune și în picioare. Vechimea medie a parcului este de 11,6 ani, cele mai vechi autobuze având vârsta de 23 de ani (Autobuz MAN de 18 metri cu capacitate de 146 de locuri), aproximativ 57% din parc având durata recomandată de viaţă depășită (de 10 ani conform datelor furnizate de S.C.OTL S.A.Cele mai multe autobuze (47%) sunt conforme cu norma de poluare EURO 3, urmate de autobuze cu norma EURO 5 (33%). Operatorul nu deţine autobuze NON-EURO, cea mai veche normă întâlnită în cadrul parcului este EURO 2 (16% din numărul de mijloace). Tabel 2-9 Specificații tehnice relevante privind parcul rulant de tramvaie al S.C. Oradea Transport Local S.A. Sursa: Date furnizate de către S.C. Oradea Transport Local S.A. Nr.crt. Marca Nr.circulatie Nr.parc An Fabric. Km parcursi (dec. 2017) Norma poluare Cons.l/100km Capacitate Dimensiuni Vechime Pe sca. În pic. Total L l h (ani) Durata de viață depășită Da/Nu 1 FORD BH 19 PCB 13 2008 412310 euro4 12,24 17 0 17 6404 2084 2800 10 NU 2 IVECO BH 10 CYV 18 2005 430850 euro3 10,99 20 0 20 7012 1996 2930 13 DA 3 VOLVO BH 13 DMZ 70 2005 744157 euro3 40.12 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 4 VOLVO BH 13 CNI 71 2005 842557 euro3 40.99 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 5 VOLVO BH 12 DMY 72 2005 837833 euro3 39.07 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 6 VOLVO BH 13 DNE 73 2005 788752 euro3 43.34 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 7 VOLVO BH 13 CFJ 74 2005 766790 euro3 39.46 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 8 VOLVO BH 13 CFK 75 2005 745345 euro3 41.49 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 9 VOLVO BH 13 DBY 76 2005 834390 euro3 43.16 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 10 VOLVO BH 13 CNH 77 2005 839785 euro3 40.18 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 11 VOLVO BH 13 DBZ 78 2005 867451 euro3 41.74 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 12 VOLVO BH 13 DTM 79 2007 646567 euro4 37.60 38 57 95 12220 2550 3200 11 DA 13 VOLVO BH 13 DBX 80 2005 815269 euro3 41.78 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 14 VOLVO BH 13 DNC 81 2005 774726 euro3 41.91 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 15 VOLVO BH 13 CFO 82 2005 809434 euro3 45.10 38 57 95 12100 2550 3200 13 DA 16 VOLVO BH 13 DUS 83 2007 694633 euro4 36.02 38 57 95 12220 2550 3200 11 DA 17 ISUZU BH 12 JYP 84 2015 234378 euro3 21.04 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 18 ISUZU BH 12 JYR 85 2015 192464 euro3 20.83 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 19 ISUZU BH 12 JYS 86 2015 185710 euro3 19.76 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 20 ISUZU BH 12 JYV 87 2015 241697 euro3 21.44 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU

Nr.crt. Marca Nr.circulatie Nr.parc An Fabric. Km parcursi (dec. 2017) Norma poluare Cons.l/100km Capacitate Dimensiuni Vechime Pe sca. În pic. Total L l h (ani) Durata de viață depășită Da/Nu 21 ISUZU BH 12 JYT 88 2015 219828 euro3 20.60 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 22 ISUZU BH 12 JYU 89 2015 211845 euro3 21.11 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 23 ISUZU BH 12 JYO 90 2015 195115 euro3 19.79 18 38 56 12100 2550 3200 3 NU 24 KARSAN BH 12 HLB 91 2014 109600 euro5 10.75 16 6 22 5845 2055 2800 4 NU 25 KARSAN BH 12 HKZ 92 2014 105724 euro5 10.62 16 6 22 5845 2055 2800 4 NU 26 KARSAN BH 12 HLF 93 2014 86788 euro5 10.03 16 6 22 5845 2055 2800 4 NU 27 KARSAN BH 12 HLD 94 2014 101902 euro5 10.39 16 6 22 5845 2055 2800 4 NU 28 KARSAN BH 12 HLE 95 2014 92024 euro5 10.53 16 6 22 5845 2055 2800 4 NU 29 Mercedes BH 12 WHG 109 1998 524802 euro2 26.41 56 27 83 11800 2500 3000 20 DA 30 Mercedes BH 12 APK 115 2000 727112 euro2 28.35 37 47 84 11825 2500 2980 18 DA 31 Mercedes BH 10 UPA 116 2004 691398 euro3 31.26 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 32 Mercedes BH 10 UOV 117 2004 767391 euro3 31.73 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 33 Mercedes BH 10 UOZ 118 2004 740439 euro3 33.37 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 34 Mercedes BH 10 UPD 119 2004 685834 euro3 31.56 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 35 Mercedes BH 10 UOX 120 2004 768043 euro3 33.49 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 36 Mercedes BH 10 UPG 122 2004 766969 euro3 30.11 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 37 Mercedes BH 10 UOP 123 2004 690971 euro3 32.24 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 38 Mercedes BH 10 UPC 124 2004 800243 euro3 28.75 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 39 Mercedes BH 10 UOS 125 2004 663038 euro3 32.43 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 40 Mercedes BH 10 UON 126 2004 653617 euro3 32.79 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 41 Mercedes BH 10 UPH 127 2004 751923 euro3 31.39 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 42 Mercedes BH 10 UPF 128 2004 749354 euro3 30.57 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 43 Mercedes BH 10 UPE 129 2004 740028 euro3 32.35 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 44 Mercedes BH 10 UPB 130 2004 737386 euro3 32.88 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 45 Mercedes BH 10 UPL 131 2004 715535 euro3 32.42 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 46 Mercedes BH 10 UOR 132 2004 661981 euro3 34.76 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 47 Mercedes BH 10 UOT 133 2004 702439 euro3 34.28 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 48 Mercedes BH 10 UOY 134 2004 642826 euro3 31.99 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 49 Mercedes BH 10 UOW 135 2004 612324 euro3 32.61 35 74 106 11858 2500 3000 14 DA 50 Volvo BH 09 XNK 136 2009 493209 euro5 33.56 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU

Nr.crt. Marca Nr.circulatie Nr.parc An Fabric. Km parcursi (dec. 2017) Norma poluare Cons.l/100km Capacitate Dimensiuni Vechime Pe sca. În pic. Total L l h (ani) Durata de viață depășită Da/Nu 51 Volvo BH 09 XNN 137 2009 496093 euro5 35.79 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 52 Volvo BH 09 XNO 138 2009 467515 euro5 37.26 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 53 Volvo BH 09 XNI 139 2009 429100 euro5 35.74 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 54 Volvo BH 09 XNJ 140 2009 454234 euro5 35.62 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 55 Volvo BH 09 XNM 141 2009 422437 euro5 37.12 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 56 Volvo BH 09 XNL 142 2009 460916 euro5 37.31 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 57 Volvo BH 09 XRG 143 2009 477998 euro5 37.28 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 58 Volvo BH 09XRF 144 2009 456809 euro5 36.13 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 59 Volvo BH 09 YDX 145 2009 453157 euro5 37.72 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 60 Volvo BH 09 YDW 146 2009 466572 euro5 40.81 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 61 Volvo BH 09 YDV 147 2009 462731 euro5 34.98 28 78 106 12500 2550 3250 9 NU 62 Solaris BH 10 MEA 148 2010 406110 euro5 34.84 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 63 Solaris BH 10 MDW 149 2010 402975 euro5 37.28 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 64 Solaris BH 10 MDX 150 2010 414008 euro5 37.12 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 65 Solaris BH 10 PEV 151 2010 429075 euro5 36.87 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 66 Solaris BH 10 PEW 152 2010 420792 euro5 37.14 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 67 Solaris BH 10 PEZ 153 2010 451254 euro5 34.67 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 68 Solaris BH 10 PEX 154 2010 419000 euro5 39.21 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 69 Solaris BH 10 PEY 155 2010 417206 euro5 36.53 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 70 Solaris BH 10 PLM 156 2010 423455 euro5 35.81 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 71 Solaris BH 10 PFC 157 2010 422243 euro5 35.79 30 60 90 12000 2550 3050 8 NU 72 Mercedes BH 12 EXO 158 1998 456789 euro2 29.50 52 32 84 11800 2500 3000 20 DA 73 Mercedes BH 12 EXM 159 1998 368600 euro2 27.79 52 32 84 11800 2500 3000 20 DA 74 Mercedes BH 12 EXK 160 1999 470700 euro2 28.98 54 32 86 11800 2500 3000 19 DA 75 Mercedes BH 12 EXJ 161 2000 571081 euro2 30.07 54 32 86 11800 2500 3000 18 DA 76 Mercedes BH 12 EXR 162 2000 575583 euro2 39.32 54 32 86 11800 2500 3000 18 DA 77 Mercedes BH 12 EXL 163 1998 523435 euro2 26.87 54 32 86 11800 2500 3000 20 DA 78 Mercedes BH 12 EXN 164 1998 516524 euro2 29.00 54 32 86 11800 2500 3000 20 DA 79 MAN BH 12 FES 165 1997 874544 euro2 54,75 54 94 148 18000 2550 3200 21 DA 80 MAN BH 12 FEU 166 2000 852781 euro2 54,75 49 93 142 17950 2500 2880 18 DA

Nr.crt. Marca Nr.circulatie Nr.parc An Fabric. Km parcursi (dec. 2017) Norma poluare Cons.l/100km Capacitate Dimensiuni Vechime Pe sca. În pic. Total L l h (ani) Durata de viață depășită Da/Nu 81 MAN BH 12 HDU 167 1995 466456 euro2 64,04 51 95 146 18000 2500 2900 23 DA 82 Mercedes BH 12 HHC 168 1997 851078 euro2 52,85 47 89 136 17900 2500 3000 21 DA Parcursul mediu (numărul de kilometri realizaţi) este de 547.000, ceea ce înseamnă că deși vârsta medie depășește doar puţin durata recomandată de viaţă, autobuzele din parc sunt utilizate aproape zilnic, gradul de uzură fiind ridicat. Autobuzele mai noi sunt prevăzute cu rampă de acces pentru cărucioare, însă există rute unde circulă doar autobuze fără rampe, ceea ce înseamnă că accesul persoanelor cu handicap este îngreunat pe acele rute.

Figură 2-23 Autobuze Volvo, MAN și Mercedes Benz garate în autobaza OTL. Pag 50

Figură 2-25 Autobuze Karsan JEST garate în curtea operatorului Figură 2-24 Imagini cu un autobuz Mercedes Benz în hala de întreținere și reparații și interiorul unui autobuz SOLARIS Pag În urma dezvoltării serviciului de transport public în municipiul Oradea se urmărește modernizarea parcului de de vehicule și folosirea unora cu dotări superioare pentru a asigura condiţii optime de călătorie indiferent de perioadă: încălzire, aer condiţionat, iluminat interior corespunzător, etc. 51 De asemenea, pe lângă autobuzele prezentate în tabelul de mai sus, operatorul OTL S.A. are în dotare 59 de tramvai cu care prestează serviciul de transport public, acestea fiind prezentate în Anexa 2 la prezentul studiu.

Alte mijloace fixe tehnice relevante (spațiu de garare, facilități de întreținere, componente e-ticketing, sistem de management de trafic, altele) Prezentăm în cele ce urmează situaţia centralizată a mijloacelor fixe tehnice existente și relevante transportului public de persoane din municipiul Oradea, deţinute de către operatorul de transport: 1. Garajul de autobuze pentru gararea, întreţinerea și reparaţia materialului rulant cu care se desfășoară serviciul de transport public. Aceasta este situată în municipiul Oradea, str. Atelierelor, nr. 12. Figură 2-26 Clădirile halei de întreținere și reparații din cadrul OTL SA. Pag 52

Figură 2-27 Captură din interiorul halei de reparații și întreținere Pag 53 Figură 2-28 Hala unde se desfășoară reparațiile și întreținere

Figură 2-29 Hala de spălătorie Garajul este dotat cu o hală de întreţinere și reparaţii, o hală pentur spălătorie, dotările acestuia permiţândui să-și desfășoare activitatea în condiţii optime, însă există nevoia stringentă înlocuirii, din cauza uzurii fizice și morale, a unor echipamente precum și a unor construcţii. Pag 54

Conform informaţiilor furnizate de operator, acestea sunt: Tabel 2-10 Lista de investiții pentru Secția 2 (Autobuze) Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 1 Denumire obiectiv Specificatii Destinatie Autobuze noi urbane, Set elevatoare cu panou comanda Sistem monitorizare video în autobuze Program diagnosticare Mercedes Program diagnosticare Daf Statie spalare autobuze Instalatie pentru schimb ulei motor si c.v. Modernizare instal.aer comprimat si at. vulcanizare 2 Înlocuit usi intrare si iesire hala 3 Inlocuit geamuri iluminatoare hala 4 Modernizare ateliere,rc,rt, acumulatoare,gresie,faianta,zugravit,ventilatie A.INVESTITII capacitate transp.mare (minim 90 de locuri) compus din 4 buc elevat.de min.6tf/buc. pentru 80 de autobuze cu posibilitate de stocare online a datelor soft,interfata diagnoza si catalog piese soft,interfata diagnoza si catalog piese modernizarea spalatoriei existente B.MODERIZARE CLADIRI functionala in vulcanizare si in toate ateliere S2 Valoare estimata Cantit UM transp.urban 12 mil lei 10 buc hala mare S2 180 mii lei 1 set parc auto 540 mii lei 80 set Mercedes 14 mii lei 1 buc Solaris 14 mii lei 1 buc 720 mii lei parc auto 10 mii lei 1 buc. Ateliere S2 15 mii lei usile de la hala, din fata si spate hala mare 60 mii lei 8 buc partea dreapta-catre hala revizii 25 mii lei 150 mp Ateliere RC,R,atelier acumulatori cladire ITP 20 mii lei 200 mp 5 Modernizare atelier vopsitorie tencuiala,zugravit,ventilatie vopsitorie 10 mii lei 200 mp 6 Repararea tubulaturii de evacuare gaze atelier reparatii curente hala mare 10 mii lei 7 Inlocuit geamuri si mobilier maistri birou maistri hala mare 6 mii lei 6 mp reparatie tencuiala spate si 8 Reparatia cladirii Sectiei 2 exterior acoperis hala mare 20 mii lei 100 mp 9 Renovare statia ITP Înlocuire stand frână,inlocuit mobilier,dotare a.c. Statie ITP 135 mii lei 1 Asfaltare platou parcare autobuze 2 Renovarea sistemului de supraveghere platforma C.MODERNIZARE PLATFORMA parcare asfaltata pentru 85 autobuze camere profesionale cu stocare online 30 zile 450 mii lei 7000 mp parcare autobuze 25 mii lei 10 buc. Pag 55

2. Automate și chioșcuri de bilete Utilizatorii sistemului de transport public din Municipiul Oradea își pot procura titlurile de călătorie (bilete și abonamente) de la cele 21 de chioşcurile de vânzare bilete şi abonamente puse la dispoziţie de către OTL S.A. Tabel 2-11 Informații privind localizarea și programul de lucru al chioșcurilor destinate achiziționării titlurilor de călătorie din Mun. Oradea Nr. crt. 1 Chioşcuri Magazinul Crişul Program de lucru Luni-Vineri Sâmbătă Duminică Localizare 7:00-19:00 Închis Închis Platoul din faţa magazinului 2 Gara Centrală 6:00-19:30 8:00-15:30 8:00-15:30 În staţia de tramvai,spre magazinul Crişul 3 Piaţa Cetăţii 7:00-19:00 8:00-15:00 Închis În staţia de tramvai, spre Nufărul 4 Pod CFR 7:00-19:30 8:00-14:30 Închis În staţia de tramvai 5 Piaţa Rogerius 6:00-21:00 8:00-20:00 8:00-20:00 În staţia de tramvai, spre Pod CFR 6 Olosig 6:00-18:00 Închis Închis În staţia de tramvai, str. Olimpiadei 7 Casa de Cultură 6:00-21:00 8:00-20:00 8:00-20:00 În staţia de tramvai, spre Nufărul 8 Piaţa Unirii 7:00-19:00 8:00-18:00 8:00-18:00 În staţia de tramvai, spre Casa de Cultură 9 Biserica Intersectie str. Primăriei cu B-dul. 6:00-20:00 8:00-14:00 8:00-14:00 Emanuel Decebal 10 Piaţa Decebal 6:00-20:00 8:00-14:00 8:00-14:00 În apropierea staţiei de tramvai 11 Aviatorilor 7:00-16:30 Închis Închis În staţia de tramvai 12 Dimitrie Cantemir desfiintat desfiintat desfiintat În staţia de tramvai, spre Piaţa Cetăţii 13 Ciheiului 6:00-20:30 8:00-18:30 8:00-18:30 În staţia de tramvai, Bisericuţă 14 Nufărul 7:00-17:00 Închis Închis Capăt linie Nufărul 15 Războieni 6:30-18:30 Închis Închis În staţie linia 12, vis-a-vis de Bunexim 16 Auchan desfiintat desfiintat desfiintat În incinta complex comercial 17 Universitate 8:00-16:00 Închis Închis Universitate, corpul E 18 Lotus desfiintat desfiintat desfiintat În incinta complexului comercial 19 Autogara Nufarul OTL 5:00-21:00 6:00-20:00 6:00-20:00 În incinta Autogarii Nufarul OTL 20 Cazaban 7:00-17:00 Închis Închis În staţia de autobuz Sâmbătă - Orăşelul Copiilor Marţi - Vineri Luni 21 Duminică În incinta Orăşelul Copiilor 9:00-17:00 Închis Închis Pag 56

3. Achiziționarea titlurilor de călătorie. A. Tarife practicate Tarifele practicate se încadrează printre cele mai mari din ţară și sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 2-12Tarifele practicate de către S.C. OTL S.A Sursa: http://www.otlra.ro/bileteabonamente/tarife Denumire titlu de transport Valabilitate Pret Observații Bilet cu o singură călătorie 1 călătorie 3,00 RON se obţin numai de la automate de bilete Bilet valabil 2 călătorii 2 călătorii 5,00 RON se validează la urcare în mijlocul de transport Bilet cu o singură călătorie eliberat in mijlocul de transport 1 călătorie 4,00 RON numai pe rutele periferice a liniilor de autobuz Bilet cu o singură călătorie plata prin SMS 1 călătorie 3,50 RON introdus SMS la 7429 cu numarul liniei Abonament valabil pe toate liniile toate liniile 70,00 RON valabile începând cu 01.05.2011 Legitimaţie pentru 1 zi toate liniile 13,00 RON - Legitimaţie pentru 1 zi cu plata prin SMS toate liniile 15,00 RON introdus SMS cu L Abonament săptămânal toate liniile 35,00 RON - Abonament lunar nenominalizat toate liniile 160,00 RON - Abonamente preşcolari toate liniile 1,15 RON - Abonamente cu reducere 50% elevi, studenţi şi donatori sînge toate liniile 35,00 RON - Abonament săptămânal cu reducere 50% elevi şi studenţi toate liniile 17,50 RON - Abonament unic pe 3 luni toate liniile 195,00 RON - Abonament unic pe 12 luni toate liniile 780,00 RON - Bilet de suprataxă toate liniile 50,00 RON amendă fără titlu de călătorie Bilet nevalidare card toate liniile 10,00 RON amendă în caz de nevalidare card Pag 57

Biletele și abonamentele sunt comercializate atat prin intermediul unei reţele proprii formate din 21 de chioșcuri (prezentate la sub-punctul A. de mai sus), cât și prin intermediul a 40 de puncte de vânzare prin terţi. Pe lângă acestea, au fost introduse și 14 automate de eliberare a biletelor (prezentate la punctul C. de mai jos), amplasate în cele mai aglomerate puncte ale reţelei. De asemenea, trebuie menţionat faptul că în prezent există și posibilitatea achitării contravalorii călătoriei prin intermediu l unui SMS la numărul 7429. B. Sistem e-ticketing Începând cu anul 2013, S.C. ORADEA TRANSPORT LOCAL S.A.a început implementarea sistemului de e-ticketing și a cardurilor integrate, care funcţionează în paralel cu sistemul clasic de bilete. C. Automate de bilete și abonamente Biletele cu o singură călătorie se pot obţine de la automatele de vânzare bilete. În cadrul municipiului sunt montate 14 de automate de vânzare bilete de două tipuri: Automate tip ICA Dortmund De la acest automat se pot procura: - bilete cu o singură călătorie (maximum 5 bucăţi la o secţie) - abonamente nenominale (valabile pe toate liniile de transport cu preţ întreg) - legitimaţii de călătorie pentru o zi Selecţia opţiunii dorite se realizează de la display din meniu afişat, fiind ecran sensibil (touch screen). Aceste automate se regăsesc numai în două (2) staţii de autobuz din Municipiul Oradea: Ep.Bihor și Centru Civic Pag 58

Automate tip Alien Concept De la acest automat se pot procura numai biletele cu o singură călătorie, maximum unei selecţii fiind de 4 bilete. Fiind vorba numai de bilete, cititorul va accepta numai bancnote de 1 sau 5 lei, iar restul se va elibera în monezi, dacă este cazul. Aceste automate se regăsesc numai în următoarele staţii de călători: Str. Cazaban, Spitalul Judeţean Oradea, Nufărul, Piaţa Rogerius (Spitalul Clinic Municipal dr. Gavril Curteanu), Str. Ștefan cel Mare, Str. Selușului, Gara de Est, Str. Bumbacului, Str. Lipovei, Penny Market, Universitate, P-ţa 1 Decembrie. 4. Stații pentru călători. În municipiul Oradea, staţiile care deservesc mijloacele de transport public sunt în număr total de 115. Dotările și facilităţile existente în staţii sunt, în general, deficitare. Staţiile din municipiul Oradea sunt următoarele: Mai mult decât atât, o mare parte din staţiile neamenajate sunt localizate pe carosabil, neexistând un trotuar pe care aceștia pot aștepta, sporind riscul de accidente; amenajarea staţiilor de autobuz cu mobilier urban, echipate cu panouri pentru informarea dinamică a timpilor de sosire a mijloacelor de transport în comun; afişarea în staţiile de transport public de pe trasee a hărţii schematice şi a programului de transport. 5. Sistem de informare pasageri În prezent sunt echipate 25 staţii de tramvaie şi 15 staţii de autobuze cu panouri de informare călători cu mesaje variabile. 6. Dispozitive din autobuze și stații de îmbarcare/debarcare Tramvaiele şi autobuzele sunt echipate cu dispozitivele necesare pentru localizare prin GPS. Semnalele de poziţie ale mijlocului de transport transmise prin GPRS sunt prelucrate şi transmise informaţii către panourile de informare călători, care se află montate în staţiile de aşteptare. 7. Dispecerat S.C. ORADEA TRANSPORT LOCAL S.A.a introdus un sistem nou de dispecerizare şi monitorizare trafic cu urmărirea mijloacelor de transport în comun prin GPS. Sistemul realizat permite programarea curselor de tramvaie şi autobuze, urmărirea lor pe traseu, poziţia lor faţă de staţii de oprire, trimiterea de mesaje conducătorilor de mijloace de transport pentru corecţii de/pe traseu, totodată urmărirea tuturor mijloacelor de transport monitorizate pe harta digitală a municipiului. Monitorizarea traficului se realizează la trei dispecerate, câte unul la capetele de linii tramvaie (Nufărul şi Pod CFR), respectiv la sediul OTL pentru autobuze. Pag 59

Evoluția financiară a operatorului În vederea analizei economico-financiare a opţiunilor de înlocuire a mijloacelor existente cu unele noi este necesar a fi prezentată situaţia financiară actuală a operatorului de transport din Municipiul Oradea. Scopul prezentului sub-capitol este de a furniza o viziune asupra evoluţiei financiare a operatorului din ultimii trei ani fiscali încheiaţi (2014, 2015 și 2016) și analiza costului / km aferent ficărui an, având în vedere indicatorul kilometri operaţi anual prezentaţi în tabelul de mai jos: Menţionăm că valorile înregistrate cu diferitele cheltuieli au fost extrase din Balanţele contabile aferente fiecărui an, urmând a se calcula costul pe kilometru în funcţie de indicatorul din tabelul anterior. Astfel, situaţiile contabile ale operatorului S.C. OTL S.A. sunt: ANUL 2014: Tabel 2-13 Cheltuielile înregistrate de către operatorul S.C. OTL S.A. conform balanței contabile din anul 2014 și analiza costului pe kilometru cheltuiala 2014 AUTOBUZE și TRAMVAIE Nr. de kilometri operați 5,640,966 valoare cost / km cheltuieli materiale auxiliare 602.1.1. 601,701.43 0.10667 combustibil 602.2 6,698,479.95 1.18747 piese de schimb 602.4 742,932.78 0.13170 alte materiale consumabile - 602.8 203,064.90 0.03600 obiecte de inventar - 603 196,723.38 0.03487 cheltuieli cu energia - 605 3,164,178.62 0.56093 cheltuieli privind mărfurile - 607.A. și 607.T. 26,277.59 0.00466 întreţinerea și reparaţiile - 611 223,301.43 0.03959 redevente, locatii - 612 268,228.33 0.04755 prime de asigurare - 613 bunuri și salariaţi 240,963.82 0.04272 colaboratorii - 621 25,500.00 0.00452 protocol, reclama și publicitate - 623 44,763.53 0.00794 cheltuieli cu deplasari, detasari - 625 253,016.98 0.04485 cheltuieli postale și taxe de telecomunicatii - 626 86,774.97 0.01538 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi - 628 1,510,037.94 0.26769 cheltuieli cu impozite, taxe și varsaminte - 635 27,920.00 0.00495 salariile de baza ale personalului - 641 10,908,261.00 1.93376 salariile personalului - sporuri 641.2 3,600,290.00 0.63824 salariile personalului - alte drepturi 641.4 452,781.00 0.08027 salariile personalului - plati compensatorii 641.5 98,035.00 0.01738 tichete de masa - 642 1,153,229.00 0.20444 asigurari sociale - 6451 3,343,442.00 0.59271 amortizare 681.1 10,611,488.94 1.88115 alte cheltuieli de exploatare 658.8 234,846.42 0.04163 Total Cheltuieli specifice (autobuze și tramvaie) 44,716,239.01 7.927053453 Valoarea rezultată este calculată la un număr de 5,640,966 kilometri, acesta fiind numărul de kilometri parcurși de către operator în anul 2014. Pag 60

ANUL 2015: Tabel 2-14 Cheltuielile înregistrate de către operatorul S.C. OTL S.A. conform balanței contabile din anul 2015 și analiza costului pe kilometru cheltuiala 2015 AUTOBUZE și TRAMVAIE Nr. de kilometri operați valoare 5,797,054 cost / km cheltuieli materiale auxiliare -602.1.1. 404,393.48 0.06976 combustibil 602.2 6,270,252.47 1.08163 piese de schimb 602.4 811,253.04 0.13994 alte materiale consumabile 602.8 167,307.42 0.02886 obiecte de inventar - 603 135,600.58 0.02339 cheltuieli cu energia - 605 2,777,576.50 0.47914 cheltuieli privind mărfurile - 607.T. 7,605.55 0.00131 întreţinerea și reparaţiile - 611 182,294.90 0.03145 redevente, locatii - 612 273,704.86 0.04721 prime de asigurare - 613 bunuri și salariaţi 367,348.09 0.06337 colaboratorii - 621 25,500.00 0.00440 protocol, reclama și publicitate - 623 44,763.53 0.00772 cheltuieli cu deplasari, detasari - 625 253,016.98 0.04365 cheltuieli postale și taxe de telecomunicatii - 626 86,774.97 0.01497 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi - 628 1,510,037.94 0.26048 cheltuieli cu impozite, taxe și varsaminte - 635 27,920.00 0.00482 salariile de baza ale personalului - 641 13,947,605.00 2.40598 salariile personalului - sporuri 641.2 3,390,224.00 0.58482 salariile personalului - alte drepturi 641.4 135,237.00 0.02333 salariile personalului - plati compensatorii 641.5 63,430.00 0.01094 tichete de masa - 642 1,083,693.08 0.18694 asigurari sociale - 6451 3,102,876.00 0.53525 amortizare - 6811 10,811,444.95 1.86499 alte cheltuieli de exploatare - 6588 1,153.88 0.00020 Total Cheltuieli specifice (autobuze și tramvaie) 45,881,014.22 7.914539733 Valoarea rezultată este calculată la un număr de 5,797,054 kilometri, acesta fiind numărul de kilometri parcurși de către operator în anul 2015. Pag 61

ANUL 2016: Tabel 2-15 Cheltuielile înregistrate de către operatorul S.C. OTL S.A. conform balanței contabile din anul 2016 și analiza costului pe kilometru 2016 AUTOBUZE și TRAMVAIE cheltuiala Nr. de kilometri operați 6,039,903 valoare cost / km cheltuieli materiale auxiliare -6021 856,393.88 0.14179 combustibil - 6022 5,181,483.95 0.85788 piese de schimb - 6024 772,124.03 0.12784 alte materiale consumabile - 6028 169,392.03 0.02805 obiecte de inventar - 603 87,089.08 0.01442 cheltuieli cu energia - 605 3,042,987.62 0.50381 cheltuieli privind mărfurile - 607.T. 5,724.60 0.00095 întreţinerea și reparaţiile - 611 269,276.42 0.04458 redevente, locatii - 612 327,499.74 0.05422 prime de asigurare - 613 bunuri 468,792.52 0.07762 colaboratorii - 621 383,689.00 0.06353 protocol, reclama și publicitate - 623 42,033.20 0.00696 cheltuieli cu deplasari, detasari - 625 231,743.66 0.03837 cheltuieli postale și taxe de telecomunicatii - 626 154,902.61 0.02565 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi - 628.1.4 1,724,304.48 0.28549 cheltuieli cu impozite, taxe și varsaminte - 635 233,069.53 0.03859 salariile de bază ale personalului - 641 14,530,886.00 2.40581 salariile personalului - sporuri 641.2 3,477,723.00 0.57579 salariile personalului - alte drepturi 641.4 106,356.00 0.01761 salariile personalului - plati compensatorii 641.5 3,962.00 0.00066 tichete de masa - 642 1,176,909.89 0.19486 asigurari sociale - 6451 3,209,432.00 0.53137 amortizare - 6811 11,365,100.53 1.88167 alte cheltuieli de exploatare - 6588-33.40 (0.00001) Total Cheltuieli specifice (autobuze și tramvaie) 47,820,842.37 7.91748516 Valoarea rezultată este calculată la un număr de 6,039,903 kilometri, acesta fiind numărul de kilometri parcurși de către operator în anul 2016. Pag 62

situația costului pe kilometru, perioada 2014-2016 7.928 7.926 7.924 7.922 7.92 7.918 7.916 7.914 7.912 7.91 7.908 2014 2015 2016 Figură 2-30 Evoluția costului pe kilometru provenit din exploaarea serviciului de transport public din Municipiul Oradea, perioada 2014-2016 Din situaţia prezentată mai sus, a numărului de kilometri operaţi și costului pe kilometru, observăm următoarele: u.m. 2014 2015 2016 Nr. kilometri operaţi km 5,640,966 5,797,054 6,039,903 Cheltuieli lei 44,716,239.01 45,881,014.22 47,820,842.37 Cost pe kilometru lei 7.927053453 7.914539733 7.91748516 În ceea ce privește situaţia veniturilor înregistrate în anii analizaţi (din servicii de transport inclusiv subvenţii primite) și numărul de călătorii realizate, situaţia este următoarea: Tabel 2-16 Situația veniturilor înregistrate din prestări servicii de tranport a operatorului - anii 2014, 2015, 2016 Sursa: comunicare departament economico-financiar OTL S.A Indicatori u.m. 2014 2015 2016 Venituri din transport persoane, din care: lei 32,739,893 32,088,996 33,917,533 subvenţii lei 3,468,045 5,060,344 5,589,005 Pag 63

situația veniturilor, perioada 2014-2016 34,500,000.00 34,000,000.00 33,500,000.00 33,000,000.00 32,500,000.00 32,000,000.00 31,500,000.00 31,000,000.00 2014 2015 2016 Figură 2-31 Evoluția veniturilor provenite din exploatarea serviciului de transport public din Municipiul Oradea, perioada 2014-2016 Din situaţia prezentată mai sus se consată: Indicatori u. m. 2014 2015 2016 Venituri din transport persoane lei 32,739,893 32,088,996 33,917,533 din care - subventii lei 3,468,045 5,060,344 5,589,005 Nr. de km parcursi (autobuz) km 3,605,250 4,102,716 4,088,925 Nr. de călători transportaţi (autobuz) călători 8,455,027 10,052,694 8,276,056 Nr. de călători / km parcurs călători / km 2.35 2.45 2.02 Venituri din transport / km parcurs lei/km 9.08 7.82 8.29 Venituri din transport / calator transport lei/călător 3.87 3.19 4.10 Anul 2014 reprezintă anul cu cel mai mare cost pe kilometru dar și cu cele mai mici cheltuieli înregistrate. De asemenea, numărul de kilometri operaţi a fost mai mic cu numai 156,088 kilometri faţă de anul 2015, respectiv cheltuielile cu 398,937 km. În anul 2015 au fost înregistrate cheltuieli mai mari cu 1,164,775.21 lei, însă și cumărul de kilometri operaţi este mai mare cu 156,088 km faţă de anul 2014. În același timp, în anul 2016, au fost înregistrate cele mai mari cheltuieli inclusiv cel mai mare cost pe kilometru din cei trei ani analizaţi, acestea fiind 47,820,842.37 lei (cheltuieli) respectiv 7.91748516 lei (cost/km). Acest cost de justifică întrucât în anul 2016 au fost operaţi cu 242,849 mai mulţi kilometri faţă de anul 2015, respectiv cu 398,937 mai mulţi kilometri faţă de anul 2014. Diferenţa costurilor înregistrare în anul 2016 sunt cu 1,939,828 lei mai mari faţă de cele înregistrate în anul 2015, iar diferenţa costurilor totale pe kilometru este de 0.002945 lei. Analizând cei doi ani 2015 și 2016, se constată o asemănare din punct de vedere al costurilor de operare însă kilometrilor operaţi sunt mai mari cu 242,849 km în anul 2016 faţă de anul 2015. Deducem astfel că anul cu cele mai mari performanţe înregistrate a fost anul 2016, când au fost operaţi cei mai mulţi kilometri, iar costul total pe kilometru a fost cel mai scăzut comparativ cu cheltuielile înregistrate în anul 2015, când situaţia costurilor de operare au fost asemănătore (cu numai 0.002945 lei mai mult pe km în anul 2016 faţă de anul 2015). Pag 64

2.3. Constrângeri de ordin tehnic Dat fiind faptul că o parte din serviciul de transport public din Municipiul Oradea este operat cu autobuze care nu depind decât de existenţa străzilor și nu de linii ferate sau reţele de contact, este foarte important ca autobuzele să poată să circule fără probleme pe aceste străzi. Din analiza consultantului a reieșit că nu există zone de pe liniile de transport existente și propuse care traversează zone cu relief mai abrupt, și unde autobuzele ar putea avea dificultăţi în parcurgerea rampei. În ceea ce privesc rampele de pe traseele de transport, rampe/pante mai mari de 10% se regăsesc pe strada Louis Pasteur la urcarea rampei spre str. Gheorghe Doja, unde, conform analizelor efectuate, rampa maximă este de 13%. De asemenea, încadrarea în curbă, pe străzile mai înguste sau unde intersecţiile nu au spaţii suficient de largi pentru bracarea și încadrarea corectă a autobuzului reprezintă un tip de constrângere de ordin tehnic. Deși în zona centrală a municipiului, ţesutul construit este destul de vechi, nu au fost identificate viraje unde un autobuz de 12 m (dimensiune standard) ar ocupa două benzi de circulaţie în timpul efectuării manevrei, ducând la conflicte în trafic. O altă constrângere de ordin tehnic este legată de localizarea punctelor de întoarcere în capăt, pentru reţeaua de transport public din Oradea neexistând astfel de probleme. Contrângerile de ordin tehnic identificate pentru sistemul de transport din municipiul Oradea nu influenţează într-un mod hotărâtor soluţia optimă de dezvoltare a acestuia, neexistând bariere majore pentru mijloacele de transport ce vor fi achiziţionate. Pag 65

2.4. Analiza principalelor probleme și nevoi identificate Probleme și nevoi privind dezvoltarea serviciului de transport Serviciul de transport public local face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică și cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică și de interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul asigurării transportului public local. În ceea ce privește principalele probleme întâmpinate de către utilizatori - cu privire la problemele întâmpinate în timpul deplasărilor din interiorul Mun. Oradea, conform răspunsurilor la sondajele de opinie (580 de respondenţi, reprezentând aprox. 0.25% din populaţia totală a municipiului) realizate pentru întocmirea prezentei documentaţii, principala problemă identificată este reprezentată de traficul ridicat, 33.3% dintre respondenţii sondajului indicând această problemă. 21.6% dintre respondenţi este de părere că transportul public este îngreunat de traficul greu din oraș, iar 16.4% dintre respondenți consideră că principală problemă a transportului public este ineficiența sa de operare. Relevant pentru prezentul studiu de oportunitate dar și pentru planificările viitoare în ceea ce privește mobilitatea în Mun. Oradea este lipsa de mijloace de transport alternative constatată de 3.5% dintre respondenţi. Circa 8% din populaţie consider că principal problem întâmpinată în timpul deplasărilorefectuate în interiorul orașului este lipsa/insuficienţa locurilor de parcare. 5.9% din respondenţi indică nesiguranţa întmpinată pe trecerile de pietoni și în intersecţii; 5.6% indică calitatea necorespunzătoare a trotuarelor și aleilor iar 5.4% indică ca principala problemă degradarea străzilor. Restul de 8.3% dintre respondenţi cnsideră că principalele probleme sunt cele legate de întârzierea mijloacelor de transport. Figură 2-32 Diagrama problemelor de transport identificate la nivelul municipiului Oradea La întrebarea Sunteţi mulţumit de calitatea serviciului de transport public din Oradea?, 58.2% dintre respondenţi au răspuns cu afirmaţia Nu iar 41.8% cu Da. Pag 66

Pentru a identifica real de ce nu sunt mulţumiţi de calitatea serviciului de transport public, respondenţii au răspuns la o altă întrebare al cărei scop este identificarea cât mai specifică a problemelor privind serviciul de transport public. Astfel, 24.8% dintre respondenţi consideră că principala problemă în ceea ce prvește prestarea serviciului de transport public în Municipiul Oradea este aglomeraţia din mijloacele de transport; 19.3% dintre respondenţi consideră că mijloacele de transport sunt vechi și fără facilităţi de bază; 16.3% condiseră că principala problemă este cea a practicării unui tarif ridicat al biletelor și abonamentelor și 12.2% consideră că timpii de așteptare în staţii sunt mari. De asemenea,9.6% dintre respondenţi consideră că viteza de deplasare a mijloacelor de transport este redusă; 6.8% dintre respondenţi declară că serviciul de transport public nu acoperă zona în care locuiesc. 5.5% consideră în aceeași măsură că principalele probleme sunt cele legate de nerespectarea orarului de transport și lipsa de informaţii privind traseele și timpii de așteptare în staţii. Figură 2-33 Principalele probleme identificate ale infrastructurii de transport în Mun. Oradea conform răspunsurilor la sondajele de opinie Ca urmare a analizei opiniei populaţiei sunt identificate următoarele probleme și nevoi privind dezvoltarea serviciului de transport public în Municipiul Oradea: o o o Grad de acoperire insuficient pentru cererea existentă Parc insuficient de vehicule pentru transportul public Calitate inadecvată a serviciilor de transport public (frecvenţă, regularitate) Pag 67

o o Lipsa unor trasee destinate exclusiv transportului public benzi dedicate care să crească viteza de deplasare Staţii de așteptare care nu furnizează informaţii cu privire la Informaţiile privind traseele, orarul de circulaţie, timpii de așteptare ș.a. Prin urmare, în urma analizei cerinţelor Primăriei Municipiului Oradea și a opiniei cetăţenilor municipiului asupra calităţii transportului public urban a rezultat ca fiind necesare următoarele activităţi: - Amenajarea staţiilor de călători, - Înnoirea parcului de vehicule de transport public, astfel încât acestea să asigure condiţiile necesare de siguranţă, calitate și confort al călătoriei, precum și reducerea noxelor - Oferirea de informaţii cu privire la programul de circulaţie precum și alte informaţii utile pentru parcurgerea călătoriilor - Punerea la dispoziţie a unei infrastructuri care să încurajeze soluţii de transport alternative dar și care să rezolve alte probleme de trafic specificate mai sus, astfel încât orașul să asigure populaţiei un transport public de calitate Având în vedere că reţeaua de tramvai joacă un rol-cheie în ceea ce privesc deplasările zilnice din Mun. Oradea dar și în ceea ce privește cererea de transport cu acest mijloc, dezvoltarea sistemului de transort public cu tramvaiul va asigura o mai bună performanţă a serviciilor. Totuși, acest sistem nu deservește un areal foarte mare din zona urbană, astfel încât, în conformitate cu rezultatele studiilor se crează premisele spre dezvoltarea serviciului de transport public cu tramvaiul în vederea deservirii unei arii teritoriale mai mari, a mai multor călători și nu în ultimul rând în vederea reducerii traficului auto din oraș. Pe lângă probleme identificate ce ţin de deficienţele transportului public identificate de către populaţie și de către analizele de trafic, de poluarea fonică și de poluarea aerului, principala problemă identificată o reprezintă prevalenţa transportului de autoturisme în Municipiul Oradea. Aceasta constituie o problemă majoră, însă aceasta nu este singura. Nevoia de promovare a vehiculelor curate, prietenoase cu mediul înconjurător și utilizarea acestora ca un înlocuitor pentru autovehiculele clasice poate să nu rezolve toate problemele urgente de transport urban, însă beneficiile adoptarii lor în sensul de poluare fonică redusă și emisii mai puţin nocive sunt suficient de mari pentru a opta pentru achiziţionarea acestora. Mai mult decât atât, modernizarea parcului auto al operatorului cu tramvaie noi va contribui semnificativ la scăderea dioxidului de carbon în timp. Așadar, există o nevoie acută pentru dezvoltarea serviciului de transport public, asigurându-se astfel reducerea traficului rutier în Municipiul Oradea, rezultat al încurajării soluţiilor de transport alternative. Aceste acţiuni sunt posibile prin punerea la dispoziţia utilizatorilor a unei infrastructuri specifice care să rezolve problemele de trafic specificate mai sus, astfel încât orașul să asigure populaţiei un transport public de calitate. Obiectivul contracarării problemelor legate de transport public de călători în Municipiul Oradea constă în încurajarea utilizării transportului alternativ, introducerea unor noi rute ale transportului în comun cu tramvaiul, renunţarea la autoturismele personale și implicit la reducerea emisiilor poluante cauze ale deplasărilor motorizate. Oportunitatea/necesitatea privind dezvoltarea serviciului de transport Pentru dezvoltarea sistemului și serviciului de transport public este necesar și obligatoriu încheierea unui contract de delegare a serviciului către un operator de transport public, cu respectarea normelor legale aflate în vigoare și a directivelor europene. Astfel, se crează condiţiile optime pentru dezvoltarea unui serviciu de transport care să faciliteze deplasările la locul de muncă și care să îmbunătăţească înterconectările dintre rute, atât cele interne cât și cele externe, frecvenţele de deservire - mai ales în timpul orelor de vârf și care să deservească fluxul dintre staţiile de transport public în comun. Pag 68

De asemenea, având în vedere analizelor de trafic realizate pentru elaborarea PMUD a reieșit că cele mai încărcate relaţii de transport reiesite în urma masurătorilor, respectiv cele mai aglomerate cartiere sunt: - Decebal-Dacia și Rogerius - Decebal-Dacia și Iosia Nord - Decebal-Dacia și Olosig - Velenta și Cantemir - Rogerius și Oncea - Rogerius și Olosig - Rogerius și Iosia Nord - Decebal-Dacia și Iosia, Având la bază această ultimă prezentare din PMUD se constată următoarele: cel mai accesibil cartier este Calea Aradului datorită aspectului topologic care îl plasează pe de o parte în centrul municipiului, iar pe de altă parte în zona în care unele trasee deservesc centre de interes ale publicului (supermarketuri); urmează cartierele: Olosig, Oraşul Nou şi Universitate care se pot constitui ca o axă nord-sud a oraşului; la capătul opus al accesibilităţii: prima serie de cartiere dintre cele cu o accesibilitate inacceptabilă: Episcopia Bihor ultimul Zona Industrială Est penultimul Oncea antepenultimul Zona Industrială Vest înaintea antepenultimului a doua serie de cartiere dintre cele cu o accesibilitate precară: Nufărul ultimul Ioşia Sud penultimul Ghe. Doja antepenultimul Dragoş Vodă înaintea antepenultimului, de unde rezultă: necesitatea unei linii de transport care să unească sud-estul cu nord-vestul necesitatea unei linii de transport care să baleeze prin sudul oraşului (cartierele care sunt în plină extindere: Nufărul, Grigorescu şi Calea Sântandrei în special) Nevoile existente la nivelul Municipiului Oradea corespund obiectivelor strategice de înlăturare a principalelor probleme urbane, astfel încât pentru dezvoltarea serviciului de transport public se urmăresc următoarele oportunităţi: o o Extinderea căii de rulare a transportului cu tramvaie și introducerea a 3 trasee noi cu acest mijloc de transport; Asigurarea unui management eficient al transportului şi al mobilităţii; o o O bună distribuţie a bunurilor şi servicii de logistică performante; Promovarea transportului în comun; Pag 69 o Promovarea unor mijloace de transport alternative;

o Înlocuirea autoturismelor personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul; Mai mult decât atât, dezvoltarea durabilă a devenit aspectul important în industria de planificare, cu recunoașterea faptului că modalităţile actuale de consum și de viaţă au dus la probleme, cum ar fi folosirea excesivă a resurselor naturale, distrugerea ecosistemului, poluarea, inegalitatea dezvoltării în cadrul orașului, degradarea condiţiilor de trai umane și urbane indusă de schimbările climatice. Astfel, în cadrul proiectelor de dezvoltare a Municipiului Oradea se va avea în vedere respectarea noţinii de dezvoltare durabilă care îmbunătăţeste starea de sănătate, socială dar și ecologică a orașelor pe termen lung. Prin oraș durabil înţelegem: - orașul ca utilizator compact și eficient a terenurilor; - utilizarea cât mai rară a autoturismelor prin asigurarea mobilităţii intra și interurbane; - utilizarea eficientă a resurselor; - mai puţină poluare și deșeuri; - reabilitarea sistemelor naturale; - o calitate mai bună a locuirii ce determină un mediu de viaţă sănătos; - ecologie socială; - economie durabilă; - participarea și implicarea comunităţii în conservarea culturii locale; - înţelepciune socială. În ceea ce priveşte motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu care justifică oportunitatea dezvoltării serviciului de transport public local este necesar a se avea în vedere faptul că transportul public urban este al 4-lea factor ca importanţă al incluziunii sociale. Repartizarea activităţilor economice şi gestionarea mobilităţii rezidenţiale în oraşe condiţionează deplasările care au loc de două ori pe zi. Factori ca locul de muncă, locuinţa, egalitatea de şanse şi transportul au un rol esenţial în incluziunea socială. În vederea îndeplinirii acestori nevoi, serviciul de transport public trebuie să atragă utilizatorii prin creșterea atracmodernizarea infrastructurii (în special în punctele de schimb intermodal), creşterea confortului întregii călătorii cu mijloacele de transport în comun, creşterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru persoanele cu nevoi speciale și îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii în staţii, opriri şi în interiorul vehiculelor pentru călători şi şoferi, precum şi pentru echipamentele de infrastructură. De asemenea, la creşterea atractivităţii transportului public nu contribuie numai calitatea şi cantitatea ofertei în ceea ce priveşte frecvenţa curselor, viteza, curăţenia, siguranţa, informaţia furnizată etc. Tarifele de călătorie accesibile fac de asemenea parte dintre factorii care joacă un rol important în determinarea alegerii mijlocului de transport. Transportul urban trebuie să fie accesibil din punct de vedere financiar chiar şi pentru persoanele cu venituri scăzute. Utilizatorii vor recurge mai mult la transportul public de călători, care face concurenţă automobilului, numai în condiţiile unei oferte de calitate cu tarife accesibile. Acest obiectiv va putea fi atins numai în condiţiile creşterii continue a eficienţei transportului public de călători. Dacă se va ajunge la o optimizare în acest domeniu, va putea creşte şi gradul de recuperare a cheltuielilor. Oportunitatea si necesitatea realizării proiectului investiţional de modernizare a parcului de tramvaie din Mun. Oradea sunt date de rezultatele studiilor din teren, a documentelor oficiale analizate și a opiniei populaţiei ca și valoare adaugată la importanţa dezvoltării serviciului de transport public din oraș. Astfel, pe baza oportunităţilor enumerate în rândurile de mai sus sunt identificate acţiuni menite să dezvolte și/sau să sprijine dezvoltarea durabilă și performantă a serviciului de transport public în oraș, complementare cu acesta, astfel: o Gestionarea eficientă a utilizării parcului și resurselor consumate prin planificarea curselor, planificarea programului conducătorilor de vehicule, coordonarea activităţilor de mentenanţă, urmărirea circulaţiei, constituirea unei baze de date pentru analize si decizii centralizate și fundamentate riguros etc. Pag 70

o Monitorizarea traficului rutier pentru scheme eficiente de semaforizare și pentru creșterea siguranţei traficului o Informarea publicului călător: în vehicul și în staţii, pe pagină web dedicată și prin aplicaţii specifice asupra diferitelor opţiuni de acces către destinaţii frecvent utilizate o Tarifarea automată a călătorilor (ticketing), fidelizarea utilizatorilor transportului public urban o Reglementări referitoare la un număr minim necesar de spaţii de parcare pentru biciclete, amenajate și monitorizate în vecinătatea zonelor comerciale, industriale, a centrelor de afaceri, bănci, școli și licee etc. o Reglementarea controlului periodic de către departamente ale autorităţii publice locale și analize ale aplicării reglementărilor adoptate. Astfel, principiile aplicate vor ţine cont de: o o o Accesibilitate Sustenabilitate Siguranţă Necesitatea dezvoltării serviciului de transport public cu tramvaiul din Municipiul Oradea a fost demonstrat în Studiul de Oportunitate privind modernizarea parcului de tramvaie din Municipiul Oradea, realizat în anul 2018, și care a fundamentat necesitatea achiziţiei de material rulant care să înlocuiască o parte din reţeaua actuală și care să fie utilizat pe traseele care vor fi înfiinţate odată cu construcţia noii linii de tramvai de-a lungul malului Râului Peţa. În ceea ce privesc obiectivele investiţionale de aliniere a mijloacelor de transport public cu principiile dezvoltării durabile, administraţia orădeană dorește să le îndeplinească prin intermediul a două proiecte integrate și complementare care, pe lângă activităţile investiţionale de realizare/modernizare infrastructură, mai au și o componentă de achiziţie de material rulant (autobuze) ecologic care să susţină și să contribuie la îndeplinirea indicatorilor. Aceste investiţii sunt: 1. Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu - Vasile Alecsandri, Oradea cuprinde urmatoarele investitii: a) "Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu, Oradea - etapa 1" b) "Amenajare strada Vasile Alecsandri" c) achiziţie autobuze 2. Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu - Piata Cetate, Oradea : a) "Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu, Oradea - etapa 2" b) "Construirea parcarii de tip Park and Ride din Piata Emanuil Gojdu, Oradea" c) "Modernizare punct de redresare in zona Cicero" d) achizitie autobuze "Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu, Oradea - etapa 1" este localizat în zona centrală a orașului, Zona vizată de proiect include importante obiective turistice și puncte de interes pentru locuitorii municipiului (Catedrala Episcopală Învierea Domnului, Cetatea Oradea, Casa de Cultură, Parcul 1 Decembrie, faleza râului Crișul Repede) și vizează reconfigurarea intersecţiei prin realizarea unor intersecţii denivelate precum și adaptarea infrastructurii de transport public (linii de tramvai și staţii) la situaţia proiectată. Pag 71 Această intervenţie este fazată în trei etape, primele două vizând și achiziţia de autobuze:

Faza 1 : trecerea în subteran a Caii Mareșal Averescu pe sub DN76 și amenajarile conexe la suprafaţa, inclusiv o prima etapa a amenajarilor în zona din faţa Catedralei, Faza 2 : amenajarea pasajului subteran pe sub Piaţa Cetaţii Faza 3 : finalizarea amenajarilor în partea Nord a zonei din faţa Catedralei și construirea zonei centrale acoperite pentru DN76 3. "Construirea parcarii de tip Park and Ride din Piata Emanuil Gojdu, Oradea" este o intervenţie care va contribui la imbunatatirea conditiilor de parcare a autoturismelor din zona Cetatii Oradea. Prin realizarea parcajului park and ride in subteran si a coborarii in subteran a circulatiei de pe strada Emanuil Gojdu se va finaliza axa pietonala majora Piata Unirii - str. V.Alecsandri Parcul 1 Decembrie Cetatea Oradea. Avand o lungime de peste 1.100 m va asigura accesul pietonal si cu bicicleta pana in zona centrala a orasului. Parcarea subterana din Piata Emanuil Gojdu va fi a 7-a parcare colectiva si prima de tip park and ride adica parcari de transfer la transportul public,( parcheză şi călătoreşte cu transportul public ). Parcajul subteran de tip park and ride este amplasat langa staţiile de tramvai și autobuz cele mai frecventate. Alegerea amplasării acestui parcaj subteran este justificată prin fluxurile de navetiști care intra in municipiu cu autovehicule propri. Capacitatea parcării este de 273 locuri ( 264 autoturisme +9 motociclete) corelata cu posibilitatile sitului. Dezvoltarea serviciului de transport public în Municipiul Oradea ca urmare a identificării principalelor probleme de mobilitate, satisfacere a nevoilor de deplasare a populaţiei dar și nevoie de reducere a poluării fonice și a aerului va permite atât creșterea performanţei serviciului de transport, îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei cât și îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. Prin urmare, oportunitatea și necesitatea dezvoltării transportului public cu tramvaiul în Municipiul Oradea constă în inexistenţa pe plan local a unui serviciu de transport performat care utilizează autovehicule ecologice și sisteme destinate îmbunătăţirii și decongestionării traficului în zona urbană. 2.5. Descrierea obiectului investițional Obiectivele proiectului investițional Obiectivul general al proiectului investiţional constă în dezvoltarea serviciului de transport public local cu tramvaiul și achiziţia de mijloace de transport ecologice care să contribuie la creșterea calităţii vieţii la nivelul comunităţii Municipiului Oradea și ariei sale periurbane. Pentru realizarea acestui obiectiv, Consiliul Local Oradea urmărește prin activităţile pe care le va pune în aplicare, realizarea unui transport public judeţean de persoane modern, performant, care să asigure satisfacerea cu prioritate a nevoilor de deplasarea ale populaţiei, personalului instituţiilor publice și celui al operatorilor economici pe teritoriul municipiului prin servicii de calitate, prin: - O infrastructură de transport modernă, care să permită o circulaţie rutieră în siguranţă; - Operatori de transport rutier public performanţi, care răspund prompt cerinţelor publicului călător şi exigenţelor legislaţiei aferente transportului public; - Autorităţi publice instituţii locale implicate şi responsabile în organizarea şi derularea serviciului public de transport călători; - Public călător satisfăcut şi civilizat; Pag 72 3 Sursa: CORIDOR DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ÎN PIAȚA EMANUIL GOJDU DIN ORADEA, Studiu de Fezabilitate, Elaborator: EGIS România, 2018

Pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a serviciului de transport public, se va răspunde prin următoarele direcţii majore de acţiune conform scenariilor propuse în PMUD: o Dezvoltarea serviciilor și facilităţilor aferente mobilităţii pietonale și velo, cu scopul atingerii obiectivelor de sustenabilitate la nivelul mobilităţii urbane; o Investiţii pentru creșterea atractivităţii şi a competitivităţii transportului public; o Investiţii în creșterea calităţii și/sau stării tehnice a infrastructurii rutiere, care oferă cea mai bună valoarea a banilor și care îndeplinesc obiectivele operaţionale, în special prin implementarea unui program multianual de modernizare şi reabilitare a străzilor de importanţă locală; o Construirea infrastructurii rutiere pentru traficul greu, pe axele est-vest şi nord-sud; o Creșterea gradului de siguranţă, în special pentru sectoar ele de străzi și intersecţiile pentru care s-a înregistrat un număr crescut de accidente în perioada de referinţă analizată precum și recomandări privind amenajarea de spaţii de parcare, acolo unde există o cerere semnificativă pentru acest tip de amenajări. Proiectul investiţional pentru dezvoltarea serviciului de transport public de călători și achiziţia de mijloace de transport ecologice este relevant faţă de Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 4, Obiectivul specific 4.1. Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planuri de mobilitate urbană durabilă al Priorităţii de investiţii 4e, întrucât contribuie la îmbunătăţirea transportului public local/zonal de călători prin achiziţia de autobuze nepoluante, reducerea utilizării transportului privat cu autoturisme şi, în final, la reducerea emisiilor de echivalent CO2 și poluare fonică provenite din transport, prin investiţii bazate pe planul de mobilitate urbană durabilă. Măsura de reducere a emisiilor de carbon în zonele urbane prin investiţii bazate pe planul de mobilitate urbană durabilă a minicipiului Oradea va avea în vedere finanţarea următoarelor tipuri de proiecte, conform POR 4.1. 4 : A. Investiții destinate îmbunătățirii transportului public urban (ex. achiziţionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EEV); modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă, inclusiv construire depouri noi pentru transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; îmbunătăţirea staţiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi staţii și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun; realizarea de sisteme de e-ticketing pentru călători; construirea/ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranţă și eficienţă în circulaţie şi exploatare al reţelei de transport, etc.) B. Investiții destinate transportului electric și nemotorizat (ex. construire infrastructură necesară transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice); construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone, etc.) C. Alte investiții destinate reducerii emisiilor de CO2 în zona urbană (ex. realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului; Pag 73 4 Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de Investitii 4.e, Obiectiv specific 4.1. Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă

realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retenţie a CO 2). Astfel, Primăria Municipiului Oradea va realiza paşii premergători pentru obţinerea de fonduri europene pentru implementarea celorlalte subsisteme, prin apelului de proiecte cu numărul POR/2017/4/4.1/1 (Cod nr. POR/182/4) Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, Prioritatea de investiţii 4e: Promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile și a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare, Obiectivul specific 4.1: Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședinţă de judeţ prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Investiţii propuse în vederea dezvoltării serviciului de transport public: Componentă de investiție Achiziţie material rulant (tramvaie și autobuze) Achiziţie echipamente pentru service și mentenanţă, inclusiv ITP Realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public; Dotare și modernizare staţii de transport public Implementare componente de extindere a sistemului e-ticketing Implementare sistem informatic integrat (sistem de management al traficului) Lucrări de infrastructură rutieră și amenajare a spaţiului Mijloace de transport Scopul prezentului subcapitol este acela de a oferi o soluţie cu privire la numărul și la specificaţiile tehnice a tramvaielor necesare pentru operarea tuturor liniilor de transport public din Municipiul Oradea, plecând de la premisa că un sistem de transport public modern, gestionat eficient și ale cărui costuri de utilizare sunt accesibile, reprezintă cheia atragerii a cât mai multor utilizatori elemente care încurajează renunţarea la autovehicolul personal, implicit la reducerea emisiilor de CO2 și a poluării fonice din zona urbană. Numărul de materiale rulante electrice, dimensiunile și capacităţile acestora este stabilit și fundamentat în funcţie de: A. Obiectivele de atins din PMUD; B. Parametrii și durata remanentă a echipamentelor/mijloacelor de transport deja existente; C. Fluxurile (actuale și prognozate) de pasageri de pe rutele vizate (pasageri pe oră și sens la oră de vârf) şi cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL). D. Analiza propriu-zisă a achiziției de mijloace de transport public ecologice În vederea achiziţiei de material rulant electric este necesară o analiză preliminară a elementelor descrise mai sus și elaborarea unei recomandări privind scenariul propus a fi implementat prin studiul de oportunitate. Un aspect important de menţionat în legătură cu stabilirea numărului necesar de tramvaie pentru deservirea în condiţii optime a reţelei de transport din Municipiul ORadea este legat de necesarul de capacitate pentru Pag 74

numărul de călători /zi estimaţi la nivelul ultimului an de implementare al proiectului investiţional anul 31.12.2023. Astfel, în rândurile ce urmează, pe lângă elementele enumerate mai sus, se va realiza și analiza capacităţii de circulaţie și capacitatea de transport a liniilor de transport public atât cea din prezent anul 2016 (pe baza informaţiilor puse la dispoziţie), cât și cea necesară în urma implementării proiectului. A. Obiectivele de atins din PMUD Obiective strategice: Eficienţa Economică: sistemul de transport ar trebui săfie eficient economic în ceea ce priveşte operaţiunile de transport cât şi utilizatorii individuali. În mod specific, beneficiile investiţiilor în transport trebuie să depăşească costurile alocate acestor investiţii. Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic, financiar cât și de mediu. Siguranţa: investiţiile în transport trebuie săproducăun sistem de transport mai sigur. Impactul de mediu: investiţiile în transporturi trebuie să minimizeze impactul negativ asupra mediului fizic. La nivel urban, prin implementarea PMUD se urmăresc următoarele obiective operaţionale care să conducă la atingerea obiectivelor strategice principale: - reducerea congestiei; - extinderea transportului public; - conectivitate crescută între cartiere; - dezvoltarea modurilor alternative de transport; - reducerea nevoii de deplasare; - reducerea impactului negativ asupra mediului; - îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii rutiere; - asigurarea condiţiilor pentru o intermodalitate superioară a serviciilor de transport prin care se efectuează prestaţia pe teritoriul oraşului. Pag 75

Tabel 2-17 Obiective strategice conform PMUD Oradea și măsuri de îndeplinire propuse de Consultant Sursa: PMUD Oradea și analiza Consultantului Obiective strategice generale Măsuri de îndeplinire a obiectivului propuse prin prezentul studiu de oportunitate Eficienţa Economică: sistemul de transport ar trebui să fie eficient economic în ceea ce priveşte operaţiunile de transport cât şi utilizatorii individuali. În mod specific, beneficiile investiţiilor în transport trebuie să depăşească costurile alocate acestor investiţii. Siguranţa: investiţiile în transport trebuie săproducăun sistem de transport mai sigur Sustenabilitate: sistemul de transport trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic, financiar cât și de mediu. Impactul de mediu: investiţiile în transporturi trebuie să minimizeze impactul negativ asupra mediului fizic Măsuri de eficienţă economică: Dacă reţeaua de transport public este îmbunătăţită prin punerea în aplicare a unor noi măsuri de infrastructură, precum benzi dedicate pentru circulaţia materialului rulant electric, operatorul de transport public poate economisi bani printr-o respectare mai strictă a orarului de circulaţie, ceea ce va conduce la o utilizare mai eficientă a vehiculelor. Extinderea transportului public cu material rulant electric va spori viteza de circulaţie și implicit frecvenţele, cu ajutorul cărora va vrește gradul de utilizare a serviciului Îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii în staţii, opriri şi în interiorul vehiculelor pentru călători şi şoferi, precum şi pentru echipamentele de infrastructură, de exemplu prin 5 : Punerea în aplicare a unei strategii de securitate, cum ar fi montarea camerelor video în staţii şi în interiorul vehiculelor Crearea unor condiţii mai sigure în staţii şi în jurul acestora (de exemplu, iluminat mai bun) Formarea în domeniul siguranţei şi securităţii, precum şi creşterea gradului de sensibilizare pentru şoferi şi călători Pentru a creşte siguranţa şi securitatea în sistemul de transport public urban, sunt necesare, printre altele, următoarele investiţii: Desfăşurarea de ateliere de lucru şi activităţi de formare pentru conducătorii auto şi utilizatorii transportului public Costuri de achiziţionare, instalare, exploatare şi întreţinere pentru camere video în tramvaie sau în staţii şi opriri Hardware şi software pentru sisteme de transport (centru de gestionare, software de programare, echipamente de bord pentru vehicule, vehicule corespunză toare) Măsuri de reducere a necesităţilor de transport motorizat: Asigurarea accesului la serviciile de transport public care să răspundă cererii de transport pe toată suprafaţa municipiului Creşterea frecvenţei şi a numărului de ore de funcţionare Instalarea sistemelor de afișaj electronic pentru informare Atunci când este îmbunătăţită accesibilitatea transportului public pentru toţi, pot fi ocazionate următoarele categorii de costuri: Investiţii pentru reproiectarea şi adaptarea opririlor şi a staţiilor Investiţii pentru reproiectarea sau achiziţionarea de vehicule fără impedimente Sisteme informaţionale fără impedimente care permit accesul pentru toţi călătorii, indiferent dacă au deficienţe de văz sau auz Măsurile de îndeplinire a obiectivului de îmbunătăţire atât a eficienţei sericiilor cât și a infrastructurii de transport, pot fi atinse, de exemplu, prin: Instalarea unor amenajări de aşteptare de înaltă calitate (scaune, refugii, servicii de vânzare a bunurilor de consum) Pag 76 5 Institute for Transport Studies, University of Natural Resources and Applied Life Sciences (BOKU), Vienna

Obiective strategice generale Măsuri de îndeplinire a obiectivului propuse prin prezentul studiu de oportunitate Construirea unor standuri securizate pentru biciclete, amenajări de parcare de tip park and ride, sisteme de folosire în codiviziune a autovehiculelor etc. Facilitarea accesului la staţii (de exemplu, piste pentru pietoni şi biciclete, indicatoare, reproiectarea spaţiului înconjurător) Modernizarea materialului rulant pentru a-l adapta la cerinţele potenţialilor clienţi prin creşterea accesibilităţii Îmbunătăţirea nivelului de pregătire al şoferilor pentru a conduce fără probleme şi într-o manieră eficientă din punct de vedere energetic B. Parametrii și durata remanentă a echipamentelor/mijloacelor de transport deja existente În Municipiul Oradea, serviciul de transport public cu autobuzul este operat cu 89 de autobuze din care 47 de autobuze au durata de viaţă depășită. Conform informaţiilor furnizate de SC OTL SA, dintre acestea următoarele (cele din tabel) au și durata de viaţă depășită și sunt afectate de defecţiuni frecvente, timpul de imobilizare pentru acestea fiind destul de ridicat, ducând la o scădere a parametrilor de realizare a serviciului public la care se adaugă și o ineficienţă economică. Tabel 2-18 Autobuze care necesită înlocuire imediată Nr.crt. Nr.inmatric. Lat. Marca Tipul 1 BH 10 UPA 116 Mercedes O 345 Conecto 2 BH 10 UPJ 121 Mercedes O 345 Conecto 3 BH 12 EXM 159 Mercedes 0 345 4 BH 12 EXK 160 Mercedes 0 345 5 BH 12 EXJ 161 Mercedes 0 345 6 BH 12 EXR 162 Mercedes 0 345 7 BH 12 EXL 163 Mercedes 0 345 8 BH 12 FES 165 MAN A11 9 BH 12 HDU 167 MAN A11 10 BH 12 HHC 168 Mercedes O405GN În anul 2023, când se preconizează că proiectele investiţionale vor fi terminate, 87.5% din flota actuală va avea durata de viaţă depășită, deci sunt necesare investiţii susţinute de înlocuire a actualului parc. Astfel, recomandarea soluţiei în vederea achiziţiei de noi autobuze este: înlocuirea autobuzelor a căror durată de viaţă este depășită și care necesită reparaţii frecvente. Mai mult, premisa de la care a pornit această primă recomandare este nivelul ridicat al costurilor de mentenanţă și operare necesare pentru buna funcţionare a acestora, cât și nivelul ridicat al poluării cauzate de darea în folosinţă a acestora. Recomandarea soluţiei finale privind numărul de tramvaie necesare pentru funcţionarea în condiţii de eficienţă a transportului public va putea fi acordată numai după analiza cererii de transport public din Municipiul Oradea. Cererea de transport este calculată în funcţie de fluxurile de pasageri preconizate dar și de cererea maximă de autovehicule într-o zi de lucru tipică. C. Fluxurile (actuale și prognozate) de pasageri de pe rutele vizate (pasageri pe oră și sens la oră de vârf) şi cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) Pag 77

C1. Fluxurile de pasageri (actuale și prognozate) de pasageri de pe rutele vizate (pasageri pe oră și sens la oră de vârf) C.1.A Fluxuri actuale de pasageri Pentru stabilirea capacităţii de transport optime au fost utilizate date furnizate de SC OTL SA care au fost culese din sistemul de e-ticketing. Pe lângă aceste date care au oferit o imagine foarte cuprinzătoare asupra gradului de utilizare a transportului public din Oradea, Consultantul a efectuat o numărătoare de sondaj pe rutele operate cu tramvai, fiind notate informaţii precum: -Linia de transport public -Numărul de parc/de înmatriculare al vehiculului/autovehiculului -Staţiile (cu menţiunea Tur/Retur) -Ora la care a s-a trecut prin fiecare staţie -Numărul de călători care au urcat în mijlocul de transport -Numărul de călători care au rămas în mijlocul de transport după închiderea ușilor. -Data -Numele operatorului Acest recensământ a fost efectuat în luna Septembrie, 2018. Astfel, pe baza datelor avute la dispoziţie, Consultantul a putut estima distribuţia orară a numărului de călători pe cele două linii, după cum urmează: Distribuția orară a mediei numărului de îmbarcări L-V 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0 4:00 5:00 6:00 7:00 8:00 9:00 10:00 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:00 23:00 Îmbarcări Autobuz Îmbarcări Total Pag 78

Distribuția orară a mediei îmbarcărilor S-D 3,000 2,500 2,000 1,500 1,000 500 0 4:00 5:00 6:00 7:00 8:00 9:00 10:0011:0012:0013:0014:0015:0016:0017:0018:0019:0020:0021:0022:00 Medie Autobuz S-D Medie Total S-D Figură 2-34 Distribuția orară a numărului mediu de îmbarcări, pentru zilele de L-V (sus) și pentru S-D (jos) Distribuţia la nivel orar ale îmbarcărilor arată că o cerere ridicată în intervalul orar 07:00-08:00, care coincide cu începerea programului de lucru și a programului școlar, o scădere destul de bruscă după ora 08:00, urmată de o creștere treptată până când se înregistrează un alt vârf în intervalul 14:00-15:00, urmând ca scăderea să fie destul de lentă până în intervalul 23:00-24:00 când se termină programul de transport. Comparaţia numărului de îmbarcări dintre cele efectuate pe autobuz și cele totale arată că și distribuţia orară pe tramvaie urmează același trend, nefiind remarcate mari fluctuaţii între îmbarcările în tramvai și cele totale. Acest trend se înregistrează și pentru zilele de sâmbătă și duminică. C1.B. Fluxuri prognozate de pasageri În vederea estimării fluxurilor prognozate de pasageri, în cadrul acestui subpunct se vor analiza atât fluxurile maxime de pasageri pe care liniile de transport le pot suporta cât și fluxurile estimate de pasageri dacă materialul rulant electric - tramvaiele și autobuzele ar fi modernizate. În urma interviurilor privind mobilitatea populaţiei, precum și anchetelor origine-destinaţie efectuate pe intrările în municipiu a condus la identificarea celor mai frecvente călătorii efectuate pe reţeaua stradală internă. Tendinţele de evoluţie pe orizontul de operare al obiectivului arată un interes deosebit asupra serviciilor de transport public în rândul locuitorilor din Municipiul Oradea, unde, pe baza informaţiilor actuale privind prestarea serviciului de transport și a sondajelor de opinie realizate de către Consultant s-a demarat procesul de analiză al fluxuri prognozate de pasageri pe baza următoarei ipoteze: fluxuri maxime de pasageri având în vedere modificări ale prestării serviciului, de exemplu: modernizarea parcului de tramvaie și autobuze, reducerea timpilor de asteptare în staţie, furnizare informaţii despre orar, trasee, creșterea vitezelor de deplasare, crearea mai multor facilităţi privind achiziţionarea biletelor și abonamentelor etc., astfel: Pag 79

Fluxuri maxime de pasageri În vederea obţinerii acestor date, Consultantul evaluează creșterea numărului maxim de pasageri pe baza datelor obţinute în urma realizării sondajelor din municipiu. Creșterea fluxurilor maxime de pasageri este prognozată pe baza răspunsurilor respondenţilor care NU utilizează transportul public la întrebarea: Aţi utiliza transportul public dacă. Sondajele au fost realizate pe cele mai importante artere din Municipiul Oradea, astfel că această estimare a fluxurilor este modalitatea de analiză cea mai apropiată de realitatea din viitorul apropiat după implementarea proiectului investiţional; întucât se bazează pe exprimarea și opinia liberă a potenţialilor viitori utilizatori ai transportului public (locuitorilor din oraș care NU utilizează transportul public). Pe baza răspunsurilor la întrebarea mai sus menţionată (a se vedea capitolul 2.5, sub-capitolul Rezultatele cercetării socilogice) a persoanelor care în mod uzual nu utilizează transportul în comun, s-a estimat o creștere de 81.5% a călătorilor faţă de anul 2017, cu menţiunea că variantele de răspuns au fost următoarele: Răspunsuri la întrebarea închisă Aţi utiliza transportul public dacă : - Aţi avea informaţii despre trasee, orar, conexiuni - Mijloacele de transport ar fi moderne - Viteza de deplasare ar fi mai mare - Timpii de așteptare în staţie ar fi mai mici - Aţi avea mai multe facilităţi de achiziţie a biletelor/ abonamentelor de călătorie - Nu aș utiliza niciodată transportul public Prin urmare, creșterea maximă estimată a fluxurilor de călători se va calcula la un procent de 81.5% faţă de ultimul an analizat (2017), astfel încât în urma investiţiei și a timpului necesar pentru producerea efectelor acesteia (an estimat 2026), fluxul maxim de călători ar crește de la 18,414,505 călătorii (nr. înregistrat în anul 2017) la 33,422,327 călătorii / an. Această valoare reprezintă pragul maximal după implementarea unui proiect investiţional care răspunde tuturor cerinţelor enumerate mai sus răspunsurilor la întrebarea închisă. De asemenea, creșterea fluxurilor de călătorii vine din modernizarea ofertei de servicii de transport public cu autobuze noi, dar și din schimbarea percepţiei și a comportamentului populaţiei cu privire la această modalitate de transport.. Fluxurile estimate de pasageri dacă materialul rulant electric - tramvaiele și autobuzele ar fi modernizate Creșterea maximă estimată a fluxurilor de călători se va calcula la un procent de 24.9% faţă de ultimul an analizat (2017), astfel încât în urma investiţiei și a timpului necesar pentru producerea efectelor acesteia (an estimat 2026), fluxul maxim de călători ar crește de la 18,414,505 călătorii (nr. înregistrat în anul 2017) la 22,999,717 călătorii / an. Această valoare reprezintă pragul minim după implementarea proiectului investiţional care răspunde cerinţei de modernizare a mijloacelor de transport. Pag 80

C2. Cererea maximă de vehicule într-o zi de lucru tipică (CMZL) Eficienţa unui transportator urban depinde de modalitatea de utilizare conjugată a disponibilităţilor sale: vehicule, durate de exploatare, programe, etc., în contextul analizei atente a cererii de transport. Se poate presupune că, la o corelare corectă a disponibilităţilor sale, activitatea se va desfășura fără utilizări neeconomice, nici ale vehiculelor, nici ale timpului. Această corelare trebuie să aibă în vedere două laturi ale activităţii de transport: cererile publicului călător și disponibilităţile operatorului de transport, dar aduse la un numitor comun; numitorul comun poate fi realizat prin luarea în considerare a cererii și prestaţiei unitare, adică a călătoriei. În cazul unui transportator care realizează anumiţi parametri de exploatare, pe baza modelării matematice, se poate prognoza activitatea pe o anumită perioadă. Pentru determinarea rezultatului acţiunii reciproce a cererii și disponibilităţilor se pot folosi ecuaţiile lui Lanchester, aplicabile atunci când s-au identificat modalităţile în care cei doi participanţi la procesul de transport beneficiarul și transportatorul sunt angrenaţi în procesul de producţie din transporturi: dy( t) dt e y P Y ( t) y unde: X(t), Y(t) reprezintă numărul de elemente disponibile ale fiecărui participant la transport, la momentul t, astfel: X(t) numărul de călătorii care sunt solicitate la transport de către grupa solicitatoare (publicul călător); Y(t) numărul de călătorii care se pot asigura de către grupa asiguratoare (operatorul de transport); ex - reprezintăcadenţa de acţionare a unui element al grupei X asupra grupei Y; ey - cadenţa de acţionare a unui element al grupei Y asupra grupei X; Px - este probabilitatea blocării unui element al grupei Y de către un element aparţinând grupei X; Py - probabilitatea blocarii unui element al grupei X de către un element aparţinând grupei Y. Soluţionarea sistemului de ecuaţii de mai sus conduce la calcule complicate, dar pentru scopurile propuse în prezentul paragraf sunt suficiente numai rezultatele apărute prin luarea în considerare a relaţiilor: Fct ( x) e x Fct ( y) e P X y x 2 P Y y (0) 2 (0) unde X(0) și Y(0) reprezintă numărul de elemente disponibile ale fiecărui din cei doi participanţi la proces, la momentul iniţial, de demarare a activităţii de exploatare. Pag 81 Teoria elaborată de Lanchester demonstrează că dacă:

Fct(x) > Fct(y) se produce blocarea grupei Y, iar dacă: Fct(x) < Fct(y) se produce blocarea grupei X și în sfarsit, dacă: Fct(x) = Fct(y) actiunea reciproca poate continua fără dificultati în exploatare. Pentru situaţia unui operator de transport public ce acţionează pe o piaţă deschisă concurenţei, se consideră că cererea pe un sens de traseu, de-a lungul unei interstaţii, într-o oră, este redată prin relaţia de mai jos (valorile introduse suplimentar la numărător sunt necesare pentru transpunerea elementelor disponibile din grupa solicitatoare la nivelul orei de maximă activitate : unde: L este populaţia urbană; M - mobilitatea; L M l z h X (0) 365 2 D N N Nlin - numărul de linii deservite pe reţea; Nint - numărul mediu de interstaţii pe trasee; - coeficienţii de neuniformitate lunară, zilnică și orară. D - durata zilei de exploatare lin int În acest context, cadenţa orară de acţionare a unui element al grupei X asupra grupei Y este numeric egală cu cererea (corect ar fi ex = X(0)/1 ), iar probabilitatea blocării ţine de completarea medie a vehiculelor, considerată pe întreaga retea și pe întreaga zi (coeficientul de completare a vehiculelor depinde de neuniformitatea spaţială a traficului de călători de pe retea și de neuniformitatea temporală - în cursul zilei; acest coeficient, Cus este pentru transportul pe sine aproximativ egal cu 0,60-0,80, iar pentru transportul fără sine, 0,75-0,95), deci: PX = Cus În mod similar se pot determina atributele grupei asiguratoare: Y(0) F S Pag 82 unde:

F este frecvenţa de trecere printr-un punct al retelei (rezultată din valorile de trafic dar și din considerente subiective de satisfacere calitativă a clientelei); S - capacitatea recomandată a mijloacelor mobile (în acest moment al procedurii considerată necunoscută). Similar: cadenţa orară de acţionare a unui element al grupei Y asupra grupei X este numeric egală cu oferta (corect ar fi ey = Y(0)/1 ), iar probabilitatea blocării ţine de completarea medie a vehiculelor, dar și de cota parte din timpul în care vehiculele, deși sunt în exploatare, efectuează parcursuri neproductive, probabilitate reprezentată de un coeficient, astfel: (această cotă parte caracterizează gradul de folosire a vehiculului cu încărcătura din totalul parcursului efectuat în exploatare), deci: PY = Cus*Cul C km. parcurs. productiv ul km. parcurs. productiv km. zero Cu aceste relaţii și pentru condiţia de echilibru mentionată de relaţiile lui Lanchester, astfel încât acţiunea reciprocă să poată continua fără dificultăţi în exploatare, se obţine modalitatea de calcul a numărului de locuri ale vehiculelor (dimensiunea recomandată): S L M l z h C neun C imp 365 2 D N 3 lin Nint F Cul unde Cneun este Cimp L coeficientul neuniformităţii pe cele două sensuri ale cursei coeficientul de importanaţă a liniei populaţia M mobilitatea numarul de călătorii pe an și persoană (20,000,000/201547 = 9,92) Nlin Nint ψ D numărul de linii deservite pe reţea; numărul mediu de interstaţii pe trasee; coeficienţii de neuniformitate lunară, zilnică și orară. durata zilei de exploatare F este frecvenţa de trecere printr-un punct al reţelei Cul caracterizează gradul de folosire a vehiculului cu încărcătură din totalul parcursului efectuat în exploatare Pag 83

Aceasta formulă reprezintă o relaţie de legatură importantă în exploatare: mărimea vehiculelor este direct proporţională cu mărimea cererii și invers proportională cu numărul de linii exploatate, numărul interstaţiilor și respectiv frecvenţa de circulaţie. Acești din urmă parametri sunt cei care trebuie modificaţi de către operatorul de transport, atunci când unii dintre ceilalţi parametrii (independent de voinţa sau dorinţa transportatorului) se schimbă, astfel încât activitatea sa, să fie păstrată, totuși, în limite acceptabile. Se dovedește astfel că este posibil să se desfășoare un proces raţional, chiar și atunci când unii din factorii care au stat la baza constituirii sistemului de transport sunt vremelnic neconfirmaţi de mediu. În cazul municipiului Oradea, frecvenţa de circulaţie care să asigure preluarea în condiţii calitative a cererii de transport va fi aleasă ca de două ori mai avantajosă pentru publicul călător decât. Prin urmare, relaţia utilizată conduce la un număr mediu de locuri capacitate nominală de : 201547 9,92 1.5 2 3.5 1.5 3 S 57 locuri 365 2 15 26 12 1.5 0.9 În consecinţă, răspunsul la această problemă este : Vehicule de minim 40 locuri Vehicule de maxim 80 locuri O combinaţie de astfel de mijloace acordă operatorului de transport o mare flexibilitate în exploatare. D. Analiza opțiuni achiziție autobuze Având în vedere faptul că se dorește înlocuirea unor autobuze de capacitate normală (12 m), considerăm ca unica opţiune privind capacitatea să fie tot autobuze de 12 metri (capacitate de transport de minim 80 de locuri în total). Achiziţia se va face în cadrul a două cereri de finanţare, cele 10 autobuze fiind împărţite astfel: 1. Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu - Vasile Alecsandri, Oradea 4 autobuze 2. Coridorul de mobilitate urbana durabila din Piata Emanuil Gojdu - Piata Cetate, Oradea 6 autobuze Aceste autobuze sunt distribuite astfel din raţiuni financiare, simpla achiziţie doar de material rulant nefiind recomandată, iar cele două proiecte au o valoare cumulată prea mare pentru a fi realizate în cadrul unei singure cereri de finanţare. Plecând de la această premisă, se recomandă programarea în două proiecte a achiziţiei de material rulant ecologic, procedura putând fi una singură dar finanţată prin intermediul a două contracte de finanţare. Pag 84

Dotarea tehnică pentru garare și întreținere necesară În prezent, amplasarea autobazei, precum și capacitate și dotările acesteia sunt suficiente pentru traseele și parcul de vehicule actual și prognozat. A. Clădire de garare Mentenanţă: Se va asigura spaţiu de garare pentru 10 autobuze. În spaţiul halei de garare sau într-un spaţiu (hala) adiacent se vor folosi posturile de mentenanţă, existente. Acestea sunt dotate cu echipamente de ridicare, spaţii depozitare anvelope amplasat adiacent sau îngropat, produse lichide, staţie aer comprimat, ateliere etc., acestea din urma fiind distribuite fie la parterul corpului adiacent halei, fie în cadrul halei cu respectarea normelor privind siguranţa în exploatare și în caz de incendiu. Mentenanţa asigurată la nivelul dotării clădirii propuse se va adresa tipului de mentenanţă corectivă, preventivă, predictivă și periodică, aplicând modelul de mentenanţă corectivă și modelul de mentenanţă condiţională. Pentru detalierea tipurilor de mentenanţă se va adresa producatorul de autobuze, în faza de proiect corespunzătoare. Se va avea în vedere dotarea cu echipamente a spaţiului de mentenanţă (de exemplu: unitate geometrie roţi, etc.), inclusiv cu accesorii utilitare (scară mobilă metalică cu platformă, elevatoare hidraulice, pod rulant, etc.) pentru manevrarea componentelor supuse mentenanţei, în funcţie de indicaţiile tehnice ale producătorilor. B. Spălătorie Autobuzele noi vor utiliza la comun cu celelalte autobuze spăătoria existentă, nefiind constrângeri de ordin tehnic sau incompatibilităţi între acestea. Apa uzată pentru spalare poate fi stocată filtrată recirculată în sistemul de spălare, pentru a reduce costurile de operare. În acest sistem se poate include apa gri provenită și din alte surse. C. Clădire birouri dispecerat În incinta depoului propus se va configura o clădire/ corp cladire administrativă care va cuprinde spaţii tehnice, grupuri sanitare pe sexe, ateliere, vestiare, birouri administrative și încăperi pentru dispecerat. D. Control acces Verificarea accesului în incintă se va face de către personalul de pază. În zonele de acces pe amplasamentul garajului, vor fi prevăzute sisteme de control acces cu barieră și supraveghere video. Se va avea în vedere utilizarea cabinelor de poartă existente în relatie cu OTL S.A. Pag 85

Alte mijloace fixe tehnice relevante (componente e-ticketing, sistem de management de trafic, altele) Prin proiect se urmărește implementarea unui sistem de management inteligent al traficului funcţional la nivelul întregului municipiu, extinderea/modernizarea sistemului de e-ticketing (e-bilete), construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea depourilor/autobazelor aferente transportului public inclusiv infrastructura tehnică aferentă necesară pentru buna funcţionare a autovehiculelor operate. Sistemele inteligente de transport (ITS) au potenţialul de a aduce beneficii semnificative în ceea ce privește eficienţa operaţional, gradul de încredere în serviciile oferite și fiabilitatea acestora prin managementul infrastructurii precum și creșterea siguranţei participanţilor la trafic, reducerea impactului asupra mediului și informarea călătorilor.la modul general, un sistem de management al transportului public (PTM Public Transport Management) îndeplinește funcţiile de: planificare a rutelor, pregătire a graficelor de circulaţie, urmărirea flotei de vehicule aflate pe traseu și al nivelului de respectare a graficului de circulaţie, definirea tipurilor de echipamene care se utilizează și managementul acesteia. Managementul transportului public încorporează numeroase tehnologii la bordul vehiculelor și inovaţii pentru o mai bună planificare a parcului de vehicule, al planificării resurselor umane și al altor activităţi. Sistemul PTM poate fi asigurat cu alte funcţii ITS, una dintre cele mai importante fiind cea de informare a călătorilor, atât în mijlocul de transport în comun cât și în staţiile de așteptare, înaintea călătoriei. De asemenea, sistemele PTM pot fi integrate cu sistemele de management al raficului urban și de supraveghere video, existând posibilitatea de acordare a priorităţii la semafoare pentru vehiculele de transport public. Mai mult, împreună cu sistemul de management inteligent al traficului, în municipiul Oradea se vor implementa și componente integrate cu SMT care vor face parte din acesta, după cum urmează: - Vehicule moderne, dotate cu echipamente care să asigure: localizarea în timp real a mijlocului de transport, informarea călătorilor în timpul călătoriei, comunicaţia cu dispeceratul și supraveghere video în interiorul mijlocului de transport - Staţii moderne, dotate cu mobilier stradal aferent și panouri cu mesaje de informare - Dispecerat, dotat cu echipamentele necesare pentru asigurarea unui management centralizat al transportului public - Sistem de comunicaţii fiabil care sp asigure legătura între celelalte subsisteme - Alte componente administrative și de gestionare a sistemului: centre de emitere cartele de călătorie, casierii etc. Pentru municipiul Oradea se propune extinderea/modernizarea sistemului e-ticketing pe bază de card contactless și tichete pe suport de hârtie. Toate titlurile de călătorie din oferta tarifară a operatorului, inclusiv abonamentele se află pe carduri contactless iar titlurile de călătorie unice pe suport de hârtie. Posibilităţi de reîncărcare: o o Puncte de reîncarcare Automate Pag 86

Sisteme conexe pentru îmbunătățirea accesibilității serviciului Pentru punerea în aplicare a unor măsuri de îmbunătăţire a accesibilităţii serviciului de transport public, trebuie să se ţină seama de mai multe considerente importante, incluzând punerea în aplicare a unor măsuri de: - Modernizarea infrastructurii reabilitare cale de rulare, modernizare macaze și eficientizare staţii de redresare pentru tramvaie și modernizare staţii de așteptare (în special în punctele de schimb intermodal), - Creșterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru persoanele cu nevoi speciale, și - Îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii în staţii, opriri şi în interiorul vehiculelor pentru călători şi şoferi, precum şi pentru echipamentele de infrastructură. Astfel, în rândurile ce urmează se prezintă starea actuală a principalilor factori care servesc drept precursori ai îmbunătăţirii accesibilităţii serviciului de transport public în municipiul Oradea și măsuri de implementare sau modernizare a acestora. Sistem integrat de e-ticketing În vederea îmbunăţăţirii accesibilităţii serviciului de transport public, pe lângă achiziţionarea de tramvaie, se urmărește modernizarea/extinderea sistemului integrat de e-ticketing. La creșterea atractivităţii transportului public nu contribuie numai calitatea și cantitatea ofertei în ceea ce privește frecvenţa curselor, viteza, curăţenia, siguranţa, informaţia furnizată etc. Tarifele de călătorie accesibile fac de asemenea parte dintre factorii care joacă un rol important în determinarea alegerii mijlocului de transport. Transportul urban trebuie să fie accesibil din punct de vedere financiar chiar și pentru persoanele cu venituri scăzute. Astfel, utilizatorii vor recurge mai mult la transportul public de călători, care face concurenţă transportului cu automobilul personal, numai în condiţiile unei oferte de calitate, moderne cu tarife accesibile. Acest obiectiv ar putea fi atins prin eficientizarea continuă a transportului public. De asemenea, prin optimizarea acestor elemente va crește și gradul de recuperare a cheltuielilor. Se propune extinderea/modernizarea sistemului integrat de e-ticketing pentru implementarea unei soluţii informatice integrate care să sprijine activitatea efectuată de către operatorul de transport conform prevederilor legale în vigoare. În municipiul Oradea există un sistem e-ticketing pe bază de card contactless dar și pe bază de tichete de călătorie pe suport hârtie. Extinderea/modernizarea sistemului integrat de e-ticketing poate avea în vedere includerea unui sistem de furnizare a tichetelor de călătorie și pe telefonul mobil, sub formă de sms. Mai mult, prin extinderea/modernizarea sistemului integrat de e-ticketing se înţelege și achiziţia/construcţia/amplasarea de noi puncte de încărcare și automate, acestea reprezentând posibilităţi de reîncărcare. Acest sistem va trebui să îndeplinească următoarele obiective: Pag 87 1. Implementarea infrastructurii hardware necesare sistemului 2. Implementarea infrastructurii software necesare sistemului

3. Realizarea și operaţionalizarea unei aplicaţii informatice integrate, moderne și scalabile, bazate pe tehnologii Web de ultimă generaţie 4. Documentarea funcţionalităţilor sistemului 5. Instruirea utilizatorilor sistemului pentru folosirea eficientă a acestuia Componentele ce fac parte din Sistemul Integrat de e-ticketing, descrise în rândurile ce urmează, vor conlucra în vederea realizării umătoarelor funcţionalităţi: o o o o o Componenta pentru gestiune va oferi o imagine de ansamblu personalului de management implicat cu scopul de a lua cele mai bune decizii pe baza datelor primite de la sistem. Componenta pentru punctele de vânzare permite, cu ajutorul unei interfeţe facil de utilizat, emiterea/reîncărcarea cardurilor de transport și emiterea tichetelor pe suport hârtie de către operator. Componenta pentru mijloacele de transport în comun reprezintă ansamblul de echipamente instalate pe mijloacele de transport și aplicaţiile software dedicate care conlucrează pentru a prelua și prelucra datele specifice procesului de transport. Datele vor fi preluate prin procesul de sincronizare pe serverul central și vor fi prelucrate în subsistemul dedicat mijloacelor de transport în comun. Componenta pentru panourile de informare va asigura o interfaţă de administrare și monitorizare a panourilor de informare instalate. Componenta pentru automatul de vânzare și reîncărcare a titlurilor de transport va asigura managementul automatului, precum și monitorizarea stării de funcţionare a acestuia. Cardul contactless Cardul contactless reprezintă elementul central al sistemului de ticketing. Acesta permite efectuarea de tranzacţii securizate pentru plata călătoriilor și asigură un grad ridicat de mobilitate și confort. Se recomandă utilizatorilor finali să utilizeze plata cu cardul în detrimentul biletelor de hârtie deoarece permite în mod convenabil reîncărcarea și verificarea soldului disponibil. Cardul poate deveni elementul central al activităţii în oraș prin integrarea altor servicii de interes, administrate de autorităţile locale (bike sharing, parking etc.) Panou de informare Acestea vor afișa timpul estimat de sosire al vehiculelor în staţie, bazat pe poziţia GPS transmisă de computerele de bord și folosind orarul teoretic de sosire în staţie al vehiculelor. Pe lângă aceasta, se vor afișa și informaţii precum data, ora și temperatura, precum și eventuale mesaje transmise de la dispecerat (de tip blocaje de trafic, modificări de orar etc.) Prin intermediul modulului software dedicat, panourile vor comunica prin GPRS cu aplicatia back-office, care permite și actualizarea firmware-ului de la distanţă. Afișarea se va face utilizând tehnologia LED, cu un consum eficient de energie, iar panourile vor fi alcătuite din componente externe rezistente la intemperii și acte de vandalism. Panourile de informare din staţii vor fi actualizate la un interval de maxim 30 de secunde, pe baza datelor primite de la vehicule. Pag 88

Computere de bord Computerul de bord are rolul de comandă și management al validatoarelor. Acesta este responsabil cu managementul sistemului de validare, prin comenzile directe pe care le are asupra acestora. Computerul de bord furnizează Informaţiile necesare pentru validarea titlurilor de călătorie către validatoare și totodată monitorizează funcţionarea acestora și permite dezactivarea validatoarelor și trecerea lor în modul de control. Modul de comunicatie Modulul de comunicatie se va interfaţa cu computerul de bord printr-o comunicatie utilizând portul Ethernet. De asemenea, prin intermediul modulului de comunicatie, serverul central va interoga computerul de bord și va colecta Informaţiile referitoare la tranzacţiile înregistrate. Modulul de comunicatie are rolul de a transmite datele culese de la validatoare/computer de bord către serverul central prin comunicatie GPRS de la distanţă și prin Wi-Fi când tramvaiele se află la sediul central. Modulul de comunicatie are rol de router și switch pentru interconectarea echipamentelor. Validatoare Validatoare sunt capabile să valideze toate titlurile de călătorie disponibile pe card (unităţi de timp, abonamente. Validatorul va permite consultarea cardurilor de către călători pentru a putea vizualiza numărul de călătorii rămase și perioada de valabilitate și validarea multiplă, prin cele 2 butoane amplasate în partea frontală a acestuia. Toate validatoarele permit validarea cardului contactless prin apropierea cardului la locul special marcat pe acestea. Terminale controlori Fiecare membru al echipei de control vor avea în dotare căte un echipament portabil de verificare a validarilor titlurilor de transport. Echipamentul portabil hand held de verificare a titlurilor de transport este compact și va afișa: tipul titlurilor de călătorie disponibile pe card (abonament, bilet), detalii legate de validarea titlului de călătorie: traseul, ora și numărul de înmatriculare al mașinii pe care s-a realizat validarea. Pe lângă acest rol, echipamentele portabile de control emit și amenzi și înregistrează indicatorii de performanţă pentru controlori. Automat emitere/reîncărcare carduri Acesta are rolul de a emite bilete pe hârtie și de a reîncărca titlurile de călătorie disponibile pe cardurile contactless. Echipamentul trebuie să dispună de un Monitor 17 LCD antivandal special pentru kiosk-uri, cu tehnologie capacitivă, funcţionând numai prin atingere cu degetul. Infochioscul trebuie să funcţioneze cu un Sistem PC ce ruleaza un sistem de operare Linux Embedded. Cititor de carduri contactless ISO14443A, acceptator de monezi, sistem de alarmare, sistem climatizare ce asigură funcţionarea în gamă de temperaturi: -25 - +60 grade C, imprimantă termică 80 mm, acceptator bancnote, cutie pentru stocarea bancnotelor și cutie adiţională pentru stocarea monezilor. Automatul ofertat va fi conectat în permanenţă cu dispeceratul prin aplicaţia backoffice. Comunicaţia se va realiza prin GPRS, iar software-ul instalat pe acesta va permite actualizarea firmware-ului de la distanţă. Pag 89

Serverul care va susţine soluţia software și back-up-ul datelor va fi instalat la sediul central al operatorului. Serverul trebuie să permită configurarea și provizionarea de la distanţă folosind un sistem software de automatizare, configurare și provizionare software de tip salt-stack sau echivalent. Access point WiFi + Antenă exterioară Access point și antenă pentru comunicaţie cu vehiculele pentru montare exterioară, în incinta autobazei operatorului. Aplicația de emitere/reîncărcare carduri - Aplicație software dedicată Funcţiile principale ale sistemului vor fi atinse după cum urmează: - Emiterea titlurilor de transport (vânzarea biletelor și reîncărcarea cardurilor cu abonamente sau călătorii pe portofelul electronic) se va face printr-o aplicaţie software dedicată, ușor de folosit, instalată în cadrul punctelor de vânzare. - Operaţiunile de casă comercială pot fi cuantificate prin rapoartele de tip Situaţie încasări generate de aplicaţie. - Validarea titlurilor de transport (carduri) se realizează prin validatoarele implementate pe mijloacele de transport. - Controlul cardurilor se face cu ajutorul dispozitivelor ofertate pentru echipele de control Datele cu privire la emiterea, vânzarea și utilizarea titlurilor de transport, prestaţia vehiculului, a conducătorilor auto și a controlorilor se vor transmite, memora și procesa în cadrul sistemului de baze de date și a subsistemului de raportare. Prin managementul flotei, mod al aplicaţiei ofertate, se pot realiza rapoarte cu privire la prestaţia vehiculului și a conducătorilor auto. Echipamentele din chioșcuri, computerele de bord, automatul de vânzare și panourile de informare își pot actualiza versiunile software OTA (Over The Air) - de la distanţă. Panourile de informare din staţii vor fi actualizate la un interval de maxim 30 de secunde, pe baza datelor primite de la vehicule. Componenta pentru gestiunea sistemului de e-ticketing Componenta pentru management va oferi o imagine de ansamblu personalului de management implicat cu scopul de a lua cele mai bune decizii pe baza datelor primite de la sistem. Datele prelucrate de la echipamentele sistemului vor fi actualizate în timp util (maxim 5 minute). - În baza datelor primite de la punctele de vânzare se pot urmări vânzările de călătorii și abonamente - În baza datelor primite de la validatoarele instalate pe mijloacele de transport se poate monitoriza consumul pentru fiecare card de călătorie (abonament sau portofel electronic). Statistica poate fi generată pe perioade de timp diferite în vederea monitorizarii exacte a fluxurilor de călători pe anumite trasee/tronsoane și/sau intervale orare. - Atât datele primite de la punctele de vânzare, cât și cele de la validatoare, permit, în subsistemul de raportare, generarea de rapoarte specifice: - Statistica de vânzări pe fiecare punct de vânzare - Statistica globală a vânzărilor - Managementul flotei va asigura viziualizarea pe harta a poziţiilor tuturor mijloacelor de transport. Pag 90

De asemena, conform graficului teoretic (ideal) de circulaţie al vehiculelor, preprogramat în sistem, se va putea urmări activitatea de trafic a vehiculelor prin rapoarte de tip avans/intarziere. Mijloacele de transport în comun Componenta pentru mijloacele de transport în comun reprezintă ansamblul de echipamente instalate pe mijloacele de transport și aplicaţiile software dedicate care conlucrează pentru a prelua și prelucra datele specifice procesului de transport. Datele vor fi preluate prin procesul de sincronizare pe serverul central și vor fi prelucrate în subsistemul dedicat acestei componente. Mijloacele de transport în comun vor fi dotate cu senzori pentru numărarea în timp real a călătorilor unici cu o marjă de eroare de maxim 5%, senzori ce vor transmite în timp numărul pasagerilor către aplicatia server back-office. Informaţiile vor fi disponibile în rapoartele de călători și ocupare a mijloacelor de transport. Componenta pentru punctele de emitere titluri de călătorie și reîncărcare carduri Componenta pentru punctele de vânzare permite, cu ajutorul unei interfeţe facil de utilizat, emiterea titluri de călătorie și reîncărcarea cardurilor de transport. Cardurile pot fi verificate printr-un mod dedicat al aplicaţiei instalate la punctele de vânzare care, prin apropierea cardului de cititor, oferă operatorului toate Informaţiile cu privire la acesta (titluri de călătorie disponibile, perioada de valabilitate, profil călător, fiind afișate CNP călător, seria cardului precum și datele personale de identificare ale acestuia). Emiterea și validarea card-urilor se face printr-un modul dedicat aplicatiei instalate la punctele de vânzare, din care se poate selecta titlul de transport ce urmează să fie reîncărcat pe card, care poate fi oricare titlu definit în oferta tarifară, fie reîncarcare de călătorii pe portofelul electronic, fie abonament. De asemenea se poate selecta o dată ulterioară pentru activarea abonamentului, pentru cazurile în care se dorește acest lucru de către călător. Toate operaţiile efectuate la nivelul chioscurilor de vânzare/reîncărcare și din chioscul de emitere și personalizare carduri se vor transmite către serverul central în vederea obtinerii unei situaţii clare asupra vânzărilor de titluri de călătorie. Aplicaţia din punctele de vânzare se va putea actualiza de la distanţă. Se va putea realiza un design personalizat pentru diferitele categorii tarifare de călători. Sistem de management integrat al traficului Din cauza creșterii continue a parcului de autovehicule și a vehiculelor ce tranzitează orașul, devin necesare acţiuni menite să îmbunătăţească condiţiile de trafic, cu asigurarea priorităţii pentru transportul public. Astfel, în cadrul proiectului se propune implementarea sistemului de management al traficului, cu scopul principal de susţinere și optimizare a transportului public local. Pag 91

Sistemul de management al traficului se bazează pe funcţionalitatea integrată a mai multor subsisteme: Componenta de monitorizare video CCTV în principalele intersectii de pe traseul propus în cadrul proiectului; Sisteme de semnalizare și semaforizare adaptivă și sincronizată, ce va asigura prioritizarea mijloacelor de transport în intersecţiile semaforizate; Componenta de monitorizare și interzicere a accesului autoturismelor personale pe liniile dedicate transportului public; Componenta de monitorizare a zonelor din coridorul de mobilitate urbană unde parcarea va fi interzisă în scopul împiedicării parcărilor neautorizate care să îngreuneze fluenţa traficului și a mijloacelor de transport în comun; Sisteme de localizare a mijloacelor de transport public urban și de managementul flotei (prin GPS, AVL, etc.); Sisteme de informare în timp real a pasagerilor, amplasate în mijloacele de transport în comun și în staţiile de transport public; Aplicaţie software pentru informarea în timp real a utilizatorilor asupra programului mijloacelor de transport în comun; Alte sisteme de informare (VMS sisteme de mesaje variabile); Amplasarea de senzori de detectare a vehiculelor; Dotarea centrului de comandă pentru managementul traficului, cu componente specifice software și hardware; Reţeaua de comunicaţii prin fibră optică între toate componentele sistemului sau componente de comunicaţii wireless, acolo unde infrastructura existentă nu va permite continuitatea reţelei de fibră optică. Aceste sisteme vor fi amplasate în dispecerat, în staţii şi în mijloacele de transport public de călători. Sistemul de management al flotei va emite periodic sau ori de câte ori e nevoie rapoarte cu privire la activitatea vehiculelor pe o anumită linie: distanţa parcursă, curs, consum carburant, program, opriri, întârzieri etc. Totodată, prin instalarea sistemelor de numărare a pasagerilor în toate vehiculele de transport public, se va putea urmări eficientizarea rutelor de transport din municipiu. Amplasarea acestor sisteme va urmări în principal acordarea priorităţii în trafic pentru mijloacele de transport public și pentru utilizatorii modurilor nemotorizate de transport public, informarea mai bună a pasagerilor transportului public urban de călători/pietonilor/bicicliştilor și doar în subsidiar, fluidizarea traficului rutier. Aceste investiţii vor susţine investiţia principală destinată dezvoltării sistemului de transport public local, anume achiziţia de tramvaie, cu care vor fi integrată, contribuind în final la creşterea atractivităţii utilizării transportului public și a siguranţei utilizării modurilor nemotorizate de transport. Pag 92

Stațiile de călători Pentru a reduce gradul de marginalizare și a crea un cadru pentru creșterea incluziunii, se propune ca transportul public să își crească gradul de accesibilitate prin îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie și îmbunătăţirea condiţiilor din staţii. Staţiile de călători vor avea panouri cu afişaj tip led care vor oferi informaţii cu privire la rute, precum şi timpul estimat până la sosirea mijloacelor de transport public în staţie. Întreaga flotă de transport public va fi monitorizată prin sistemul de management al traficului, astfel că Informaţiile redate prin panourile de informare a călătorilor în staţii vor fi permanent actualizate. Centrul de comandă și control Centrul de comandă și control va fi unitatea în care se vor centraliza toate Informaţiile furnizate de computerele de bord ale tramvaielor, de validatoare, Informaţiile privind locaţia mijloacelor de transport public, de camerele video și senzorii montaţi în staţiile de transport public, Informaţiile privind gradul de utilizare a mijloacelor de transport și va avea rol de colectare de date, realizare de analize și sprijinirea în timp real a procesului de luare a deciziilor pentru funcţionarea în parametrii optimali ai sistemului de transport public. Acesta va fi dotat cu monitoare care redau în timp real Informaţiile video primite de la camerele instalate în staţiile transportului public, iar destinaţia aparaturii hardware este de a realiza statistici în timp real cu privire la gradul de utilizare al mijloacelor de transport în comun, consumul aferent curselor efectuate, numărul de validări precum și alte informaţii necesare pentru luarea deciziilor optime. Rezultatele cercetării sociologice Cercetarea sociologică a fsot realizată pe principalele artere ale municipiului care sunt deservite de trasee de transport public, în luna ianuarie 2018, pe un eșantion de 580 de persoane, de vârstă și categorie socială mixtă, de ambele sexe, acestea reprezentând 0.25% din populaţia totală a municipiului Oradea. Cercetarea sociologică privind mobilitatea populaţiei a condus atât la la identificarea principalelor probleme privind mobilitatea în interiorul orașului, cât și la identificarea percepţiei populaţiei asupra serviciului de transport public din Municipiul Oradea. Principalele probleme privind mobilitatea Deplasările efectuate în interiorul orașului Cei mai mulţi dintre respondenţii chestionarelor realizate privind mobilitatea au declarat că principala problemă din interiorul orașului este traficul ridicat, 33.3% dintre respondenţii sondajului indicând această problemă. 21.6% dintre respondenţi este de părere că transportul public este îngreunat de traficul greu din oraș, iar 16.4% dintre respondenți consideră că principală problemă a transportului public este ineficiența sa de operare. Relevant pentru prezentul studiu de oportunitate dar și pentru planificările viitoare în ceea ce privește mobilitatea în Mun. Oradea este lipsa de mijloace de transport alternative constatată de 3.5% dintre respondenţi. Circa 8% din populaţie consider că principala problemă întâmpinată în timpul deplasărilorefectuate în interiorul orașului este lipsa/insuficienţa locurilor de parcare. 5.9% din respondenţi indică nesiguranţa întmpinată pe trecerile de pietoni și în intersecţii; 5.6% indică calitatea necorespunzătoare a trotuarelor și aleilor iar 5.4% indică ca principala problemă degradarea străzilor. Restul de 8.3% dintre respondenţi cnsideră că principalele probleme sunt cele legate de întârzierea mijloacelor de transport. Pag 93

Figură 2-35 Principalele probleme întâmpinate în timpul deplasărilor efectuate în interiorul orașului Oradea Infrastructura rutieră care afectează mobilitatea în interiorul orașului Figură 2-36 Principalele probleme privind infrastructura rutieră care afectează mobilitatea în interiorul Municipiului Oradea În ceea ce privește infrastructura rutieră din oraș, cel mai mulţi dintre respondenţi, adică 49.2% dintre aceștia declară că principala problemă privind infrastructura rutieră din oraș care afectează mobilitatea sunt stăzile degratate gropile, neasfaltarea străzilor etc. O altă problemă identificată de 18.6% dintre respondenţi în ceea ce privește subiectul analizat este legată străzile înguste; 17.1% că principala problemă este densitatea trecerilor de prietoni care nu sunt semnalizate corespunzător. De asemenea, 14.7% dintre respondenţi consideră că principala problemă privind subietul analizat este legat de semafoarele nesincronizate iar 0.2% dintre respondenţi consideră că sunt insuficiente locuri de parcare dar și insuficiente vehicule de transport în comun. Tot 0.2% dintre respondenţi nu au raportat nici o problemă cu privire la infrastructura rutieră din municipiu. Pag 94

Identificarea percepției populației asupra serviciului de transport public: Pentru formularea unei concluzii privind percepţia populaţiei asupra serviciului de transport public, respondenţii au fost invitaţi să își exprime opinia cu privire la la condiţiile de operare ale serviciului de transport în comun din oraș, rezultatele acestuia fiind următoarele: 24.8% dintre respondenţi consideră că principala problemă în ceea ce prvește prestarea serviciului de transport public în Municipiul Oradea este aglomeraţia din mijloacele de transport; 19.3% dintre respondenţi consideră că mijloacele de transport sunt vechi și fără facilităţi de bază; 16.3% condiseră că principala problemă este cea a practicării unui tarif ridicat al biletelor și abonamentelor și 12.2% consideră că timpii de așteptare în staţii sunt mari. De asemenea,9.6% dintre respondenţi consideră că viteza de deplasare a mijloacelor de transport este redusă; 6.8% dintre respondenţi declară că serviciul de transport public nu acoperă zona în care locuiesc. 5.5% consideră în aceeași măsură că principalele probleme sunt cele legate de nerespectarea orarului de transport și lipsa de informaţii privind traseele și timpii de așteptare în staţii. Figură 2-37 Principalele probleme a infrastructurii de transport conform cercetării sociologice Mai mult, așa cum a fost prezentat și în cadrul analizei fluxurilor maxime de călători prognozate la subcapitolul Mijloace de transport al prezentului capitol, unul dintre scopurile analizei sociologice a fost acela de a oferi o soluţie de remediere a problemelor identificate de către populaţia Municipiului Oradea cu privire la prestarea serviciului de transport public din oraș. Aceste răspunsuri reprezintă soluţii reale de îmbunătăţire a serviciului de transport public, de creștere a eficienţei acestuia și implicit de creștere a fluxului de călători. Astfel, 24.9 % din populaţie a declarat că ar utiliza transportul public dacă mijloacele de transport ar fi moderne; 22.9% dacă viteza de deplasare ar fi mai mare; 18.5% dintre respondenţi au declarat că ar utiliza transportul public dacă dacă timpii de așteptare în staţii ar fi mai mici; 7.3% dacă ar avea informaţii privind traseele, orarul și conexiunile privind deplasările cu mijloacele de transport public. 7.9% dintre respondenţi ar utiliza transportul public dacă ar avea mai multe facilităţi de achiziţie a biletelor/abonamentelor de călătorie iar 18.5% dintre respondenţi au declarat că nu ar utiliza niciodată transportul public. Pag 95

Figură 2-38 Condiții de îmbunătățire a gradului de utilizare al transportului public în Municipiul Oradea conform cercetării sociologice În scenariul ideal de investiţie, acesta fiind reprezentat de un proiect a cărui rezultate care să răspundă nevoilor tuturor persoanelor, inclusiv a celor care nu utilizează mijlocul de transport public (mijloace de transport moderne, timpi de așteptare în staţii mai mici, furnizare informaţii privind traseele, orarul și conexiunile între rute, creșterea vitezei de deplasare, punerea la dispoziţie a mai multor facilităţi de achiziţie a biletelor), durata de implementare a proiectului investiţional ar fi de 3 ani (până în anul 2021), respectiv perioada de durabilitate 5 ani (până în anul 2026) și presupune: - modernizarea mijloacelor de transport răspunde nevoilor de acces a populaţiei la serviciu de transport prestat cu autovehicule noi, mai eficiente; - configurarea/reconfigurarea infrastructurii rutiere pe străzile urbane deservite de transportul public de călători, în vederea construirii liniilor de tramvai dedicate pentru transportul public de călători inclusiv modernizarea/reabilitarea părţii carosabile a infrastructurii de transport și implementarea unui sistem de management al traficului răspund nevoilor de creștere a vitezei de deplasare și a diminuării timpilor de așteptare în staţii; - modernizarea stațiilor de transport public răspunde nevoilor de furnizare a informaţiilor privind traseele, orarul și conexiunile între rute și la crearea facilităţilor privind modalitatea de acces la transportu public a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii; - modernizarea infrastructurii de e-ticketing prin punerea la dispoziţia călătorilor a unor automate și/sau crearea unei infrastructuri software pentru achiziţia de bilete și abonamente (achiziţie prin sms etc.) răspund nevoilor de acces la mai multe facilităţi de achiziţie a biletelor. Alte investiţii ale scenariului investiţional ideal: - construirea/modernizarea/reabilitarea/extinderea depourilor/autobazelor aferente transportului public, inclusiv infrastructura tehnică aferentă contribuie la scăderea costurilor la energie, mentenanţa echipamentelor tehnice pentru întreţinerea tehnică a tramvaielor; - plantarea de aliniamente de arbori și arbuști contribuie la înfrumuseţarea și la creșterea atractivităţii mediului urban, inclusiv la reducerea emisiilor de CO2 provenite din transportul motorizat. Pag 96

3. SCENARII TEHNICO-ECONOMICE ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIULUI Pentru determinarea variantei cele mai bune pentru dezvoltarea serviciului din punct de vedere al dotărilor cu mijloace de transport optime, sunt analizate două scenarii: Scenariul 1 = Se bazează pe ipoteza că întreaga acţiune privind dezvoltarea serviciului de transport public urban din Municipiul Oradea va fi posibil prin intermediul materialului rulant electric Autobuz electric; Pag Sursa: https://unsplash.com/photos/jxrumiq6tl4/ 97 Scenariul 2 = Se bazează pe ipoteza că întreaga acţiune privind dezvoltarea serviciului de transport public urban din Municipiul Oradea va fi posibil prin intermediul materialului rulant hibrid Autobuze hibrid- Diesel Electric;

3.1. Scenariul tehnico-economic 1: Autobuz electric Descrierea conceptuală Un motor electric reprezintă un dispozitiv electromecanic ce transformă energia electrică în energie mecanică. Majoritatea motoarelor electrice funcţionează pe baza forţelor electromagnetice ce acţionează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic. În prezent, în context european sunt aplicate diverse metode pentru implementarea sistemelor de transport public ecologice, prietenoase cu mediul. Energia electrică poate fi stocată în acumulatori (baterii) sau poate fi produsă în urma unui proces chimic numit pilă de combustie. Pentru alimentarea motoarelor cu energie electrică, soluţia adoptată cel mai des este cea a stocării acesteia în baterii reîncărcabile. În ceea ce privește poluarea chimică, motoarele electrice nu emit nici un fel de substanţe. În condiţii de reciclare corectă a bateriilor uzate, nu există efecte nocive ale acestui sistem de propulsie. În România, 40% din energia electrică este produsă ecologic cu hidrocentrale, eoliene, panouri fotovoltaice și cu biomasă 6. Date tehnice și economice Date tehnice Construcţia motoarelor electrice nu este așa complexă în comparaţie cu cea a motoarelor termice. Principiul de funcţionare al motoarelor electrice are la bază fenomenul de inducţie electromagnetică. Motoarele electrice transformă energia electrică în lucru mecanic (energie mecanică livrată la arbore). Motoarele electrice pot fi clasificate după tipul curentului electric ce le parcurge în motoare de curent continuu și motoare de curent alternativ. În funcţie de numărul fazelor în care funcţionează, motoarele electrice pot fi motoare monofazate și motoare trifazate. În industria de autovehicule electrice sunt utilizate motoarele electrice de curent alternativ trifazate. Acestea, la rândul lor pot fi asincrone și sincrone. Cele asincrone sunt cele mai utilizate și pot fi: cu rotorul în scurtcircuit (cu rotor în colivie) și cu rotorul bobinat (cu colector cu inele). Peste 95% din motoarele asincrone trifazate sunt cu rotorul în scurtcircuit. Pag 98 6 http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/infografie-energia-electrica-romania-productia-hidrocentraleloraproape-egal-termocentralelor-1_575efb4a5ab6550cb8e9e79f/index.html

Figură 3-1 Elementele componente ale motoarelor electrice Motoarele electrice prezintă două elemente componente principale: stator și rotor. Statorul este partea fixă a motorului, exterioară, care include: carcasa, cutia cu bornele de alimentare, armătura feromagnetică statornică și înfășurarea (bobinajul) statornică, într-un strat sau două straturi. Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-un arbore și o armătură retorică care susţine înfășurarea retorică. În funcţie de tipul motorului, rotorul poate fi: rotor cu inele, care este format din arborele de oţel, pe care este împachetat pachetul de tole prevăzut cu crestături la exterior. Înfășurarea este realizată similar cu a statorului. Capetele înfășurării se scot printr-o gaură practicată axial în arbore, la capătul unde este montat subansamblul inele colectoare. Acesta prezintă trei inele, executate din bronz, alamă sau oţel, izolate între ele și montate pe un butuc izolat. La fiecare inel, se leagă unul din capetele înfășurării rotorului; rotor în scurtcircuit, care este format din: arbore, pachetul de tole prevăzut cu crestături și înfășurarea în scurtcircuit. Întrefierul este o porţiune liberă dintre stator și rotor (de ordinul milimetrilor) care permite mișcarea rotorului faţă de stator. Grosimea întrefierului este un indicator important al performanţelor motorului. Ansamblul de sisteme complementare ale motorului electric sunt: 1. Subansamblul portperii (numai la motoarele cu inele) este prevăzut cu perii de cărbune-grafit sau metal-grafit care intră în contact cu colectoare. Periile sunt legate la placa de borne a rotorului; 2. Ventilatorul, care este montat pe arbore, la interior, cu rol de asigurare a circulaţiei aerului, care este absorbit și apoi refulat prin ferestrele de intrare. Motorul electric de curent alternativ sincron este o mașină electrică cu câmp magnetic învârtitor, la care turaţia rotorului este egală cu turaţia câmpului magnetic învârtitor, indiferent de valoarea sarcinii. Motorul sincron poate funcţiona în regim de generator sau în regim de motor. De regulă, pentru motorul sincron, inductorul (partea care creează câmpul magnetic) este statorul, iar indusul este rotorul. Acest tip de motor se numește mașină de construcţie normală sau directă. Motorul electric de curent alternativ asincron este o mașină electrică la care viteza rotorului, la o frecvenţă dată a tensiunii curentului, variază în funcţie de sarcină. Pag 99

Alimentarea motoarelor asincrone se face cu ajutorul unui invertor care transformă curentul primit de la baterii în curent alternativ, de obicei trifazat. Se disting trei regimuri de funcţionare ale mașinii asincrone: ca motor, ca generator și ca frână, fiind optim pentru aplicatiile în industria de autovehicule. Motorul asincron trifazat este cel mai răspândit tip de motor electric. Prin construcţia sa simplă, robusteţea în exploatare etc., constituie soluţia preferată pentru o acţionare electrică. Statistic se constată că aproape 80% din motoarele electrice sunt folosite în acţionări. Interacţiunea fluxului inductor și a curentului în înfășurarea indusului produce cuplul electromagnetic între stator și rotor, datorită căruia se învârte rotorul. Motoarele asincrone se împart în două categorii: 1. Motoare asincrone cu rotorul bobinat; 2. Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit. Deosebirea dintre cele două tipuri de motoare provine din execuţia diferită a înfășurării retorice, care în cazul motorului asincron cu rotorul bobinat se realizează din bobine repartizate în fazele rotorului și care sunt legate în stea, capetele înfășurării fiind conectate la inele colectoare, iar înfășurarea rotorului având același număr de poli ca și înfășurarea statorului. Această categorie poartă denumirea de motoare asincrone cu inele colectoare. În cazul motorului asincron cu rotorul în scurt circuit, realizarea înfășurării rotorului constă din conductori introduși în crestăturile rotorului și care sunt scurtcircuitaţi la capete prin două inele de scurtcircuitare. Această înfășurare în scurtcircuit se poate echivala cu o înfășurare polifazată. Motoarele asincrone cu rotorul bobinat se utilizează în situaţiile când se urmărește o pornire lină, fără șocuri de curent, la un cuplu de pornire mare. Aceste motoare se construiesc uzual pentru turaţii de până la 1500rot/min, la frecvenţa de 50Hz. Motoarele asincrone cu rotorul în scurtcircuit se folosesc din ce în ce mai mult în sistemele de acţionare electrică, cu turaţie variabilă, când alimentarea se face de la convertizoare statice de frecvenţă. Utilizarea pe scară largă a motoarelor asincrone este justificată de tehnologia de realizare mai simplă și de siguranţă în exploatare mai mare fată de celelalte motoare electrice. Motoarele asincrone trifazate se construiesc pentru o gamă foarte largă de puteri, turaţii și tensiuni (cea mai mare parte se produc în gama de puteri de la 0,25kW la 400kW, pentru tensiuni sub 1000V și în gama de la 400kW la 1000kW, pentru tensiuni de până la 10kV). Motoarele de curent alternativ trifazate prezintă particularitatea că pe stator, are dispuse trei înfășurări, decalate spaţial cu un unghi de 120 una fată de alta. Înfășurările acestui motor pot fi conectate în stea sau în triunghi. Funcţionarea motorului asincron trifazat se bazează pe utilizarea câmpului magnetic învârtitor, produs de curentul alternativ trifazat. De regulă, se notează cu R, S, T bornele înfășurărilor statorului L1, L2, L3 și cu u1, u2 respectiv, u3, tensiunile de alimentare, ca în figura de mai jos. Pag 100

Figură 3-2 Motorul electric de curent alternativ trifazat Motoarele asincrone trifazate reprezintă varianta cea mai des utilizată pentru sistemul de propulsie al autobuzelor electrice. În figura de mai jos sunt prezentate soluţiile de montare a motoarelor la autobuze. Pag 101

Figură 3-3 Posibilități de montare a motoarelor electrice pentru autobuze Producerea energiei cu sistemul de propulsie electric La autobuzele ecologice energia mecanică necesară propulsiei este obţinută cu ajutorul energiei electrice. Energia electrică poate fi stocată în acumulatori (baterii) sau poate fi produsă în urma unui proces chimic numit pilă de combustie. Stocarea energiei în baterii Pentru alimentarea motoarelor cu energie electrică, soluţia mai des adoptată deocamdată este cea a stocării acesteia în baterii reîncărcabile. Din punct de vedere al poluării chimice, motoarele electrice nu emit Pag 102

nici un fel de substanţe, ceea ce duce la concluzia că nu există emisii poluante ale acestora. Dacă bateriile uzate sunt reciclate corespunzător atunci nu există efecte nocive ale acestui sistem de propulsie. Totuși, având în vedere modalităţile de producere a energiei electrice mediul înconjurător este afectat de emisii nocive. La noi în ţară 40% din energia electrică este produsă ecologic cu hidrocentrale, eoliene, panouri fotovoltaice și cu biomasă. Figură 3-4 Modalitățile de obținere a energiei electrice în România Procentul emisiilor de dioxid de carbon este de aproximativ 20% pentru autovehiculele electrice cu baterii reîncărcabile faţă de autobuzele Diesel. De asemenea, procentul emisiilor de CO2 este în continuă scădere datorită implementării la nivel global a sistemelor ecologice de producere a energiei solare (eoliene, fotovoltaice, energia valurilor etc.) Figură 3-5 Emisii de dioxid de carbon; comparație între cele două tehnologii Soluţia pentru reducerea completă a poluării chimice este utilizarea staţiilor de reîncărcare ecologice unde energia electrică este produsă cu ajutorul energiei solare. În acest sens mai mulţi producători de staţii de încărcare au dezvoltat sisteme cu panouri fotovoltaice. Pag 103

Figură 3-6 Stații de reîncărcare ecologice Principalul factor care caracterizează bateriile este durata sau ciclul de viaţă. Durata de viață a unei baterii reprezintă numărul de cicluri de încărcare și descărcare posibile înainte de a își pierde capacitatea (de obicei, atunci când capacitatea disponibilă a bateriei scade sub 80% din capacitatea iniţială). Durata de viaţă al unei baterii depinde de intensitatea (puterea) de descărcare a acesteia. Cantitatea de energie care este disponibilă pentru acţionarea roţilor reprezintă eficiența bateriei. Eficienţa bateriei depinde de pierderile de energie care au loc în timpul proceselor de încărcare și descărcare. Energia specifică (Wh/kg - watt oră pe kilogram) a unei baterii reprezintă valoarea energetică a acesteia, în funcţie de acesta determinându-se autonomia energetică a vehiculului (distanţa parcursă pornind cu bateriile complet încărcate). Cantitatea de energie pe care o baterie poate stoca depinde de diferiţi factori, cum ar fi temperatura, umiditatea și timpul de descărcare a bateriei. Puterea specifică (W/kg - watt pe kilogram) este dată de performanţele obţinute la accelerarea unui vehicul cu sistem de propulsie electric. Autovehiculele electrice utilizează diverse tipuri de baterii pentru stocarea energiei electrice cele mai utilizate fiind Pb/A (Plumb acid), NiMH (Nichel-Metal Hibrid), Li-ion (Litiu-ion care sunt de 4 tipuri: LiCoO Litiu-Oxide de Cobalt, LiMn 2O 4, Litiu- Dioxid de Magneziu, LiFePO 4 Litiu -Fier Fosfat și LiFeMgPO 4 Litiu- Fier Magneziu Fosfat) și NaNiCl 2 (Sodiu - Clorură de Nichel), acestea fiind găsite și sub denumirea de Zebra. Baterii Parametri Pb/A (Plumb acid) NiMH (Nichel-Metal Hibrid) Li-ion (Litiu-ion) Energie specifică [Wh/kg] 40 150 140 100 NaNiCl2 Zebra (Sodiu - Clorură de Nichel) Pag 104 Putere specifică [W/kg] 200 200 300 150

Parametri Pb/A (Plumb acid) NiMH (Nichel-Metal Hibrid) Li-ion (Litiu-ion) NaNiCl2 Zebra (Sodiu - Clorură de Nichel) Cicluri încărcare/descărcare de 500 1500 3000 2000 Tip de tehnologie veche actuală actuală de viitor de viitor în domeniul autobuzelor În industria de autobuze, conform cu soluţiile tehnice utilizate de unii constructori (BYD China, SOR Cehia, SOLARIS Polonia, SILEO Germania, PROTERRA SUA), se poate spune că varianta cea mai utilizată de baterii este Li-ion, în special LiFePo4. Bateriile de tip Litiu Fier Fosfat LiFePo4 reprezintă varianta optimă având durata de viaţă mai mare în comparaţie cu celelalte tipuri de baterii, energia și puterea specifică fiind aproximativ egală. Autobuzele cu sistem de propulsie electric cu stocarea energiei în acumulatori este deocamdată preferată datorită preţurilor de achiziţie mai mici în comparaţie cu autobuzele la care energia electrică este produsă cu pile de combustie (la acestea preţul este aproape dublu). Producerea energiei cu pile de combustie Pilele de combustie reprezintă sisteme electrochimice în care un combustibil se oxidează pe cale electrochimică, generând în mod direct energia electrică. Pilele de combustie duc la creșterea sensibilă a gradului de valorificare a combustibililor prin conversia directă a energiei chimice în energie electrică, pilele de combustie oxigen hidrogen putând funcţiona în regim de sisteme reversibile. La pilele electrice de combustie, există o alimentare continuă din afară cu materiale de combustie, capabile să asigure continuu procesele dintr-o pilă electrică clasică, fără consumarea electrozilor. Din punct de vedere al poluării chimice, în urma reacţiilor chimice rezultă apă, fără alte emisii nocive. Asemenea tehnologiei cu baterii, gradul de poluare este dat de modul în care este produs hidrogenul pentru pilele de combustie. Figură 3-7 Schema de principiu a unei pile de combustie La anodul pilei, este introdus combustibilul (hidrogen, metanol sau etanol, benzină) iar pe la catod intră oxidantul (aer sau oxigen). Dintre toate tipurile de pile de combustie, două dintre ele sunt considerate a avea caracteristici adecvate pentru vehiculele electrice: Pag 105

pila de combustie hidrogen/aer, cu membrană schimbătoare de protoni; pila de combustie cu metanol, cu combustie directă. La pila de combustie hidrogen/aer, cu membrană schimbătoare de protoni, electrolitul este constituit dintrun conductor protonic solid (membrană), cel mai bun fiind un polimer similar teflonului. Interesul esenţial pentru această pilă este determinat de construcţia sa simplă și compactă, ca urmare a asamblării solide a celor doi electrozi catalitici pe membrană (grosimea unei celule este de ordinul a 3 5 mm), precum și putere specifică ridicată (> 200 W/kg). La anod, hidrogenul se disociază catalitic în electroni și protoni (ioni pozitivi H+). Electronii liberi determină curentul prin circuitul exterior (sarcină), iar protonii migrează prin membrana-electrolit spre catod, unde se combină cu oxigenul din aer și cu electronii din circuitul exterior, rezultând apă și căldură. Hidrogenul este fie stocat în butelii de gaz comprimat fie produs prin reformare catalitică (cu apă) din diferiţi compuși hidrogenaţi: metanol, amoniac, hidrocarburi. Compușii hidrogenaţi constituie cel mai bun mijloc de stocare a hidrogenului. Aceștia au energie specifică mare și, majoritatea lor fiind lichizi, la temperatură ambiantă și presiune atmosferică permit umplerea rezervorului cu combustibil de la pompă. Dificultatea esenţială constă în producerea, prin reformare, de gaz bogat în hidrogen și lipsit de impurităţi care ar putea afecta buna funcţionare a catalizatorilor electrozilor (sulful din hidrocarburi și monoxidul de carbon rezultat din reformare). Combustibil Energie specifică [Wh/kg] Hidrogen (H2) singur 32800 Hidrogen îmbuteliat 420 Metanol (CH3OH) 6100 Amoniac (NH 3 ) 5700 Benzină 10500 Cel mai des utilizat este metanolul, datorită reformării mai ușoare (la 200oC cu un catalizator Cu/ZnO, fată de 600oC pentru amoniac și 700 800oC pentru hidrocarburi) având și un preţ de producţie scăzut. De notat că reformarea determină o scădere a randamentului energetic cu un factor de ordinul 0,8 0,9 (randamentul reformării cu apă), precum și a energiei și puterii specifice din cauza masei sistemului de reformare. În industria de autobuze compania Ballard a fabricat în 1993 un autobuz urban, având un motor cu puterea de 90 kw, alimentat de la 24 pile cu puterea de 5 kw. Acestea foloseau drept combustibil o masă de 22 kg hidrogen pur, comprimat la o presiune de 250 bari, în butelii din materiale compozite (fibră de sticlă/al), care asigurau o autonomie de 150 km, la o viteză maximă de 70 km/h. Soluţiile tehnice au fost dezvoltate și de constructorii Daimler AG (Germania), Thor Industries (SUA) și Irisbus- Iveco (Italia), însă preţul este încă ridicat în comparaţie cu cel al autobuzelor care utilizează baterii. Pag 106

Figură 3-8 Autobuze electrice cu pile de combustie Date economice În ceea ce privește piaţa autobuzelor electrice în Europa, conform unui studiu realizat în cadrul proiectului ZeEUS (Zero Emission Urban Bus System), în anul 2015 au fost înregistrate 1.300 de autobuze noi achiziţionate. Mai mult decât atât, conform unui studiu Research and Markets, la nivel global este estimat ca piaţa autobuzelor electrice să înregistreze o creștere medie anuală de 37% din 2017 până în anul 2025 7. Constatăm astfel o creștere rapidă a pieţei autobuzelor electrice din întreaga lume, mai puţin din tările CIS Rusia, Ucraina, Belarus și Kazakhstan: Figură 3-9 Evoluția numărului de autobuze vândute pe piața din Europa 8 De asemenea, prezentăm situaţia numărului de autobuze electrice vândute numai în anul 2017, în funcţie de lungimea acestora: Pag 107 7 https://www.researchandmarkets.com/research/pslh6d/global_electric 8 https://www.linkedin.com/pulse/european-market-electric-buses-2017-stefan-baguette/

Figură 3-10 Numărul de autobuze electrice vândute în Uniunea Eurpoeană în anul 2017 9 În cazul analizei economico-financiare în varianta scenariului în care se achiziţionează 10 autobuze electrice noi, scenariul financiar a fost analizat plecând de la situaţia actuală primită de la operatorul existent, care a transmis ca înregistrează în acest moment cheltuielile prezentate la capitolul 2, sub-capitolul 2.2., subpunctul Evoluţia financiară a operatorului. La calcularea valorii investiţiei s-au luat în calcul următoarele achiziţii: - Achiziţia a 10 autobuze electrice (capacitate minimă 90 călători) la cost de achiziţie de 550,000 euro fără TVA per bucată; - Instalarea a 10 staţii de încărcare lentă necesare pentru încărcarea autobuzelor electrice având o valoare de 50,000 euro fără TVA per staţie. - Instalarea a 2 staţii de încărcare rapidă necesare pentru încărcarea autobuzelor electrice având o valoare de 75,000 euro fără TVA per staţie Toate costurile au fost calculate în baza ofertelor primite de la furnizori la un curs mediu de 4,7 lei/euro. Costurile de operare în cazul acestui scenariu sunt calculate pe baza datelor financiare primite de la actualul operator fiind modificate doar următoarele cheltuieli: - Costurile cu combustibil în acest caz fiind reprezentate de consum de energie electrică necesar pentru parcurgerea traseelor stabilite la frecvenţele stabilite la un număr estimatde kilometri de 448,992 kilometri / an. Acesta fiind calculat la un consum mediu de 1,252 KW / KM la un preţ de 0.472 lei / KW. - Celelalte costuri au fost calculate având la bază costul / kilometru înregistrat în anul 2016. numar de km estimati 4,088,925 cheltuiala valoare cost / km cheltuieli materiale auxiliare 465,967.14 0.141789343 combustibil - 6022-4,612,521.53 1.128052368 energie electrica 2,772,260.13 0.677992413 piese de schimb - 6024 420,115.60 0.127837157 cheltuieli cu alte materiale consumabile (anvelope etc.) - 6028 92,166.84 0.028045488 Pag 108 9 https://www.linkedin.com/pulse/european-market-electric-buses-2017-stefan-baguette/

numar de km estimati 4,088,925 cheltuiala valoare cost / km obiecte de inventar - 603 47,385.50 0.014418953 cheltuieli cu energia și apa - 605 1,655,701.04 0.503813988 întreţinerea și reparaţiile - 611 146,514.32 0.044582905 redevenţe - 612 178,193.84 0.054222682 prime de asigurare - 613 255,071.78 0.077615902 colaboratorii - 621 208,766.63 0.063525689 protocol, reclamă și publicitate - 623 22,870.42 0.006959251 cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări - 625 126,092.60 0.038368772 cheltuieli poștale și taxe de telecomunicaţii - 626 84,283.09 0.025646539 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi - 628 938,200.57 0.285485459 alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate - 635 126,814.01 0.03858829 salariile personalului - 641 7,906,309.87 2.40581 salariile personalului - sporuri 641.2 1,892,242.20 0.57579 salariile personalului - alte drepturi 641.4 57,868.70 0.01761 salariile personalului - plati compensatorii 641.5 2,155.74 0.00066 tichete de masă - 6422 640,361.11 0.19486 asigurări sociale - 6451 1,746,264.05 0.53137 amortizare 217,600.00 0.06621 Total Cheltuieli 24,615,726.71 7.0492552 În ceea ce privesc veniturile estimate, acestea au fost estimate luându-se în calcul tariful de 3 lei/ călătorie și creșterea de 24.9% a călătorilor realizate în anul 2017 (18,414,505 călători) acestea fiind de 33,422,327 călătorii / an. Această creștere este estimată conform sondajelor de opinie prezentate atât la sub-capitolul 2.5. Mijloace de transport cât și la Rezultatele cercetării sociologice. Pag 109

Modul de atingere a obiectivelor proiectului investițional prin implementarea Scenariului 1 (indicatori, rezultate) Pentru implementarea Scenariului 1, nivelul de CO2 va fi redus întrucât autobuzele electrie nu vor produce emisii care să afecteze mediul înconjurător. Astfel, Scenariul 1 este relevant faţă de indicatorii și rezultatele prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a orașului. Indicatorul de rezultat sprijit prin implementarea Scenariului 1 va conduce automat la reducerea impactului asupra mediului deoarece tramvaiele nu emit substanţe dăunătoare mediului înconjurător. Obiective Mod de atingere a obiectivelor prin implementarea Scenariului 2 Dezvoltarea, modernizarea și funcţionarea pe termen mediu și lung a serviciilor de transport public de persoane în concordanţă cu planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, a programelor de strategiilor de dezvoltare și a cerinţelor de transport public local Achiziţia de mijloace de transport ecologice, nepoluante, care să contribuie la reducerea emisiilor GES Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor către opţiuni de transport care facilitează accesul la destinaţii și servicii esenţiale Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport eficace și eficiente, economic și financiar Îmbunătăţirea siguranţei și securităţii transporturilor - Atragerea de fonduri nerambursabile pentru achiziţia de tramvaie alimentate electric prin obiectivul specific 4.1.. a Priorităţii de investiţii 4e aferent Programului Operaţional Regional 2014-2020 (POR) - Investiţii de la bugetul local - Dezvoltarea unui serviciu destinat transportului public de călători prin intervenţii administrative și tehnice - Reorganizarea liniilor existente de transport public la nivelul orașului - Îmbunătăţirea parcului auto de transport public prin achiziţionarea de material rulant electric - Utilizatorii vor avea acces la utilizarea materialului rulant electric prin intermediul staţiilor dispuse la nivelul tuturor punctelor de interes din oraș - Evaluări periodice ale impactului pe care materialul rulant electric cu alimentare electrică îl au asupra mediului înconjurător - Organizarea circulaţiei stradale prin lucrări de infrastructură și sisteme de management al traficului inteligent - Programul materialelor rulante electrice va ţine cont de orele de vârf și de necesitatea populaţiei privind deplasările urbane - Acţiuni pentru mobilitate durabilă - Organizarea circulaţiei stradale - Achiziţia de material rulant electric adaptat pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilitati fizice - Facilitarea accesului tuturor cetăţenilor către opţiuni de deplasare Adaptarea capacităţilor de transport și a programului de transport la necesităţile și realităţile zilnice Îmbunătăţirea eficienţei și rentabilităţii transportului de persoane și bunuri - Materialului rulant electric va putea fi utilizate de către toate persoanele interesate Pag 110

Obiective Mod de atingere a obiectivelor prin implementarea Scenariului 2 Utilizarea eficientă a fondurilor publice și/sau provenite din alte surse privind activităţile de dezvoltare a serviciului de transport public local; Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport cu efecte externe negative reduse (consum de spaţiu, consum de energie, poluare a aerului și a solului, poluare fonică, efect de seră - Materialul rulant electric va fi prevăzute cu sistem de validare a călătoriilor sporind astfel eficienţa economică - Datorită sistemului de încărcare electric, nu va fi necesară achiziţionarea de combustibil - Achiziţia materialului rulant electric se va realiza având în vedere aspectul plăcut, modern și atractiv - Lucrări de infrastructură menite să îmbunătăţească conexiunea între metodele de deplasare Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport eficace și eficiente, economic și financiar; - Mijloacele de transport alimentate electric nu sunt generatoare de emisii dăunătoare mediului înconjurător și nu poluează fonic Reducerea poluării sonore și a aerului, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie Menţinerea condiţiilor de mediu privind emisiile de GES și poluare fonică până la finalul perioadei de implementare a POR 2014-2020, respectiv până la 31.12.2023, dar și după această perioadă. Utilizarea eficientă a fondurilor publice și/sau provenite din alte surse privind activităţile de dezvoltare a serviciului de transport public local Administrarea eficientă a tuturor bunurilor aparţinând sistemelor de transport - Personalul este selectat astfel încât să asigure utilizarea fondurilor într-un mod corespunzător - Un pachet de proceduri specifice de management, monitorizarea atentă a personalului cu funcţie de execuţie - Personalul cu funcţie de conducere va fi formată astfel încât să asigure atingerea obiectivelor, ţinând cont de experienţa de lucru După cum se poate observa în tabelul de mai sus, în marea majoritate, Scenariul 1 răspunde tuturor obiectivelor proiectului investiţional. Achiziţionarea de autobuze electrice pentru transportul public din Oradea va conduce la reducerea emisiilor GES. Pag 111

3.2. Scenariul tehnico-economic 2; Autobuze cu sistem de propulsie hibrid Descrierea conceptuală Un tip constructiv de autobuze este descris de o combinaţie între autobuzele Diesel și autobuzele electrice, purtând numele de autobuze cu sistem de propulsie hibrid. Având în vedere că pentru sprijinirea dezvoltării urbane în perioada 2014-2020 au fost alocate 2,654 de milioane de euro din fonduri europene, iar printre tipurile de activităţi eligibile se numără investiţia în mijloace de transport, putem deduce că implementarea sistemelor de transport ecologice este următorul pas spre reducerea de emisii poluante din România. De menţionat este și faptul că în Cartea Albă a Transporturilor, adoptată de către Comisia Europeană în martie 2011, se prevede că până în anul 2030 statele membre ale Uniunii Europene să-și înjumătăţească utilizarea autovehiculelor alimentate cu combustibili fosili și chiar dispariţia lor progresivă din orașe până în anul 2050.Avantajul principal al mijloacelor de transport cu sisteme de propulsie hibridă (Diesel-electric) este că poluează mai puţin chimic și fonic la utilizarea intensivă în mediul urban. Autobuzele cu motoare Diesel devin, după o perioadă mai îndelungată de utilizare, o sursă extrem de importantă de emisii poluante. Preocuparea continuă a principalilor constructori de autovehicule pentru reducerea consumului de combustibil și a emisiilor poluante s-a materializat, in ultimele decenii, prin dezvoltarea de vehicule hibride. Sistemele de propulsie care au in componenta lor, pe lângă un sistem convenţional cu motor cu ardere internă, cel puţin încă un sistem capabil sa furnizeze cuplu de tracţiune la roţile motoare și care să recupereze o parte din energia cinetică în fazele de decelerare (frâna de motor), sunt cunoscute sub denumirea de sisteme hibride regenerative. Figură 3-11 Mercedes-Benz OE 305, primul autobuz hibrid Diesel-electric Primul model de autobuz hibrid Diesel-electric a fost utilizat în transporturile de călători în 1979, fiind fabricat de constructorul german Daimler. Modelul a fost numit Mercedes-Benz OE 305 și 13 astfel de autobuze au fost puse în circulaţie. Pentru stocarea energiei au fost utilizate 2 pachete cu aproape 200 de baterii de tip plumb acid (Pb/A). Masa acestora era de aproximativ două tone. Date tehnice și economice Date tehnice Vehiculele electrice hibride sunt o alternativă de a restrânge consumul de combustibil și emisiile, în special în cazul autobuzelor din zonele urbane aglomerate. În acest caz energia mecanică transmisă la roţile Pag 112

motoare este produsă atât prin intermediul unui motor cu ardere internă, cât și prin intermediul unui motor electric. Astfel sunt reduse o parte din emisiile nocive produse de autovehiculele echipate numai cu motor cu ardere internă. Variantele constructive ale vehiculelor hibride prezintă două variante de bază, serie și paralel. La o transmisie hibridă în serie, motorul termic nu este conectat mecanic la roţile motoare, puterea necesară deplasării vehiculului fiind transmisă prin sisteme hidraulice sau electrice. La o transmisie hibridă paralelă, se păstrează legătura mecanică între motorul termic și roţile motoare, în această transmisie fiind introdusă și energia provenită de la motorul electric. Sistemele hibride de propulsie au, în general, următoarele: sisteme de convertire a energiei mecanice în alt tip de energie; sisteme de stocare a energiei obţinute prin convertirea energiei mecanice; sisteme de propulsie a energiei stocate. Sistemele de convertire a energiei mecanice pot fi: mecanice; mecanic - inerţiale, mecanic - electrice; mecanic - hidraulice; mecanic - pneumatice. Autobuzele cu sistem de propulsie hibrid sunt de trei tipuri: 1 HEV (Hybrid Electric Vehicle Vehicule electrice hibride) 2 PHEV (Plug-in Hybrid Electric Vehicle Vehicule electrice hibride cu posibilitate de încărcare) 3 FHV (Flywheel Hybrid Vehicle Vehicule hibride cu sistem inerţial de recuperare de energie) Conform raportului Green Fleet Technology Study for Public Transport realizat de Steve Carroll, gradul de maturitate al tehnologiilor utilizate de producătorii de autobuze hibride poate fi ales pe o scară de la 1 la 5 în funcţie de caracteristicile fiecărei tehnologii în parte. Pag 113

Figură 3-12 Gradul de maturitate al sistemelor hibride utilizate de constructorii de autobuze conform raportului Green Fleet Technology Study for Public Transport realizat de Steve Carroll Principalele sisteme utilizate de marii constructori de autobuze din Europa sunt primele două, HEV (Hybrid Electric Vehicle Vehicule electrice hibride) și PHEV (Plug-in Hybrid Electric Vehicle Vehicule electrice hibride cu posibilitate de încărcare). Acestea sunt și mai puţin poluante. Sistemul hibrid cu sistem inerţial de recuperare de energie (FHV - Flywheel Hybrid Vehicle) funcţionează conform principiilor forţelor inerţiale rezultate din rotaţia unui disc volant. Astfel energia acumulată în urma frânărilor este utilizată ca supliment de putere la motor. Dezavantajul faţă de celelalte sisteme este că nu sunt reduse emisiile poluante autobuzele echipate cu acest sistem funcţionând după același principiu după care funcţionează autobuzele Diesel. 1. Autobuze electrice hibride (HEV - Hybrid Electric Vehicle) Autobuz hibrid serie Într-un sistem hibrid serie, nu există o mișcare mecanică între motor și osie, vehiculul fiind propulsat exclusiv de motorul electric. De obicei, motorul este conectat la un generator care poate furniza energie unui motor electric de tracţiune. Sistemul electronic de comandă și control determină cea mai eficientă utilizare a energiei în orice moment al funcţionării. Pag 114

Figură 3-13 Diferențele constructive dintre tipurile de sisteme hibride în serie și în paralel Într-un sistem hibrid paralel sunt cuplate la același sistem de transmisie și motorul cu ardere internă și motorul electric. Motorul electric are rolul de a suplimenta cu energie întregul sistem de propulsie. În acest caz energia electrică de antrenare a motorului electric este stocată într-un pachet de baterii. Un avantaj al sistemelor hibride paralele este că pot utiliza numai transmisia mecanică (motorul cu ardere internă) în cazul unei defecţiuni electrice, acest lucru nefiind posibil la un sistem hibrid serie. Prin procesul de frânare regenerativă, energia pierdută la frânare este recuperată și utilizată pentru încărcarea pachetului de baterii. Conform marilor constructori, producători de autobuze hibride, consumul de combustibil este redus în proporţie de 20 până la 30% în comparaţie cu consumul autobuzelor Diesel noi (Euro VI). Bineînţeles, în raport cu consumul de combustibil este și nivelul de poluare. Astfel, emisiile de NO x se pot reduce cu până la 50% în comparaţie cu emisiile autobuzelor Diesel. Pag 115

Figură 3-14 Principalii constructori de autobuze hibride din Europa 2. Autobuze electrice hibride cu posibilitate de încărcare (PHEV Plug-in Hybrid Electric Vehicle) Pentru mijloacele de transport hibride este foarte important să ajungă la un nivel de consum de combustibil și de substanţe nocive emanate cât mai redus, dat fiind faptul că preţul de achiziţie este semnificativ mai mare în comparaţie cu autobuzele Diesel. Pornind de la aceste premise constructorii de autobuze hibride sunt preocupaţi de adoptarea sistemului Plug-in Hybrid, adică a posibilităţii de încărcare a pachetului de baterii la fel ca la autobuzele electrice. Din păcate aceste sisteme sunt limitate din punct de vedere a stocării de energie, autonomia sistemelor electrice fiind destul de mică, în jur de 5-7km. Figură 3-15 Exemplu de transmisie hibridă în serie pentru autobuze hibride cu posibilitate de încărcare (PHEV) Un rol foarte important în tehnologia vehiculelor cu posibilitate de încărcare îl are și natura pachetului de baterii și posibilitatea acestora de a fi încărcate rapid. Pentru încărcare se pot utiliza staţiile de încărcare destinate autovehiculelor electrice sau pot fi instalate staţii de încărcare în capetele de traseu. Pag 116

Figură 3-16 Autobuzul Volvo 7900 Hybrid (PHEV) cu posibilitate de încărcare a bateriilor Sigurul model de autobuz cu posibilitate de încărcare, dezvoltat în Europa, care se apropie de performanţele unui autobuz electric este dezvoltat de constructorul suedez de autovehicule Volvo, conform informaţiilor prezentate pe site-ul Congresului de autovehicule ecologice (http://www.greencarcongress.com/2014/09/20140919-7900.html), modelul fiind denumit Volvo 7900 Hybrid. Conform cu datele prezentate, consumul de combustibil în cazul acestui model de autobuz PHEV este redus cu mai mult de 80%, iar consumul total de energie cu mai mult de 60 %. Astfel autobuzul Volvo 7900 Hybrid consumă mai puţin de 11 litri de combustibil la 100 de kilometri. Grupul propulsor al acestui autobuz este alcătuit dintr-un motor Diesel și un motor electric alimentat cu energie electrică de un pachet de baterii de tip Lithiu-ion. Când autobuzul rulează utilizând numai energie electrică, fără a emana emisii poluante, se poate deplasa pe o distanţă de aproximativ 17 km. Reîncărcarea bateriilor durează între 5 și 6 minute dacă sunt alimentate cu ajutorul unei staţii de încărcare rapidă. La momentul actual cei mai mari constructori care au dezvoltat autobuze hibride sunt: din Statele Unite ale Americii (liderul mondial în construcţia de vehicule hibride) Orion și New Flyer, din Europa (continentul cu cea mai diversificată piaţă) Man, Mercedes-Benz, Volvo, Solaris, Scania, Irisbus Iveco, Van Hool, VDL Bus & Coach, Hess AG și din Asia (continentul cu costurile de achiziţie cele mai scăzute) Tata Motors, Toyota-Hino, Hyundai Motor Company și Mitsubishi Fuso. Date economice: În ceea ce privește analiza scenariului investiţional de dezvoltare a serviciului de transport public prin înzestrarea operatorului de transport public din Municipiul Oradea cu autobuze 10 hibrid, prezentăm mai jos ipotezele analizei economico-financiare și fundamentarea atât a costurilor estimate pentru kilometru de traseu parcurs, cât și a veniturilor.la calcularea valorii investiţiei s-au luat în calcul următoarele achiziţii: - Achiziţia a 10 autobuze hibrid (capacitate minimă 90 călători) la cost de achiziţie de 500,000 euro fără TVA per bucată; Pe parte economică, în analiza acestui scenariu s-au estimat următoarele costuri, cost preconizat pentru kilometru de traseu parcurs: - Costurile cu combustibilul pentru fiecare autobuz hibrid de capacitate normală sunt calculate la un număr de 44,899 kilometri parcurși / an (448,992 km total / an), la un consum de 28 l / 100 km si cost de 6,2 lei / litru motorină, respectiv un cost de 1.68 lei / km; Pag 117

- Costuri cu piesele de schimb au fost calculate luând ca bază o scădere de 10 % faţă de cheltuielile din anul 2016, având în vedere cheltuielile necesare pentru cele 79 autobuze care vor rămâne în parcul auto al operatorului după achiziţia autobuzelro hibrid noi. În ceea ce privește costurile necesare pentru autobuzele hibrid, acestea vor fi egale cu 0 până în anul 5 inclusiv, deoarece furnizorul oferă garanţie până în acest an. Precizăm că începând cu anul 6, cheltuielile cu piesele de schimb și întreţinerea și reparaţiile vor crește, întrucât perioada de garanţie a tramvaielor electrice va expira, astfel încât situaţia acestora pentru anii 6, 7, 8, 9 și 10 va fi următoarea: Aceste sume sunt calculate conform costurilor estimate (o scădere de 70 % faţă de cheltuielile din anul 2016), la care se adaugă în fiecare an analizat costurile de întreţinere ale furnizorului, după cum urmeză: An Costuri estimate ale materialelor piese de schimb (EUR*) 1 4 690 2 1,300 800 3 3,900 890 4 7,600 770 5 6.400 920 TOTAL 19,204 4,070 * 1 EUR = 4.7 lei Costuri estimate ale materialelor necesare pentru întreţinere și reparaţii (EUR*) Anul 1 reprezintă primul an de încetare a garanţiei, adică anul 6 de implementare a proiectului, anul 2 reprezintă anul 7 ș.a.m.d. - Celelalte cheltuieli au fost estimate de către consultant și au la bază situaţii istorice înregistrate de societătii în anul 2016. Valoarea rezultată este calculată la un număr de 4,088,925kilometri, acesta fiind numărul de kilometri estimaţi a fi parcurși de către operator într-un an de zile. numar de km estimati 4,088,925 cheltuiala valoare cost / km cheltuieli materiale auxiliare 465,967.14 0.141789343 combustibil - 6022-5,366,817.00 1.312525175 energie electrica 2,506,931.00 0.61310271 piese de schimb - 6024 420,115.60 0.127837157 cheltuieli cu alte materiale consumabile (anvelope etc.) - 6028 92,166.84 0.028045488 obiecte de inventar - 603 47,385.50 0.014418953 cheltuieli cu energia și apa - 605 1,655,701.04 0.503813988 întreţinerea și reparaţiile - 611 146,514.32 0.044582905 redevenţe - 612 178,193.84 0.054222682 prime de asigurare - 613 255,071.78 0.077615902 colaboratorii - 621 208,766.63 0.063525689 protocol, reclamă și publicitate - 623 22,870.42 0.006959251 cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări - 625 126,092.60 0.038368772 cheltuieli poștale și taxe de telecomunicaţii - 626 84,283.09 0.025646539 alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi - 628 938,200.57 0.285485459 Pag 118

numar de km estimati 4,088,925 cheltuiala valoare cost / km alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate - 635 126,814.01 0.03858829 salariile personalului - 641 7,906,309.87 2.40581 salariile personalului - sporuri 641.2 1,892,242.20 0.57579 salariile personalului - alte drepturi 641.4 57,868.70 0.01761 salariile personalului - plati compensatorii 641.5 2,155.74 0.00066 tichete de masă - 6422 640,361.11 0.19486 asigurări sociale - 6451 1,746,264.05 0.53137 amortizare 217,600.00 0.06621 Total Cheltuieli 25,104,693.05 7.168838303 În ceea ce privesc veniturile estimate, acestea au fost estimate luându-se în calcul tariful de 3 lei/ călătorie și creșterea de 24.9% a călătorilor realizate în anul 2017 (18,414,505 călători) acestea fiind de 33,422,327 călătorii / an. Această creștere este estimată conform sondajelor de opinie prezentate atât la sub-capitolul 2.5. Mijloace de transport cât și la Rezultatele cercetării sociologice. Modul de atingere a obiectivelor proiectului investițional prin implementarea Scenariului 2 (indicatori, rezultate) Pentru implementarea Scenariului 2, nivelul de CO 2 va fi redus întrucât autobuzele electrice nu vor produce emisii care să afecteze mediul înconjurător. Astfel, Scenariul 1 este relevant faţă de indicatorii și rezultatele prevăzute în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a orașului. Indicatorul de rezultat sprijit prin implementarea Scenariului 2 va conduce automat la reducerea impactului asupra mediului deoarece autobuzele cu motorizare electrică nu substanţe dăunătoare mediului înconjurător. Se propune astfel dezvoltarea transportului urban în Municipiul Oradea pe baza criteriilor de cuantificare / valorizare a indicatorilor de performanţă: Criteriu Indicatori Metodă de calcul al indicatorilor Economie Accesibilitate Siguranţă Mediu Calitatea vieţii Reducerea duratei globale de deplasare pentru traficul rutier Cerere deservită Reducerea numărului de accidente Reducerea Emisiilor echivalent CO2 Reducerea procentuală zgomotului a Indicator evaluat ca diferenţă a duratelor totale de deplasare pentru utilizatorii rutieri (din traficul general) pentru situaţia curentă și cea ca urmare a implementării Indicator evaluat prin însumarea cererilor de transport deservite de proiectul analizat Indcator evaluat pe baza reducerii prestaţiei totale pentru diverse categorii de vehicule și a procentului statistic de accidente raportat la prestaţia anuală Indicator evaluat pe baza reducerii prestaţiei totale pentru diverse categorii de vehicule, a vitezelor de deplasare specifice și a curbelor de consumuri energetice Indicator evaluat pe baza reducerii mărimii fluxurilor de trafic pentru diverse categorii de vehicule și a a vitezelor de deplasare specifice la nivel dezregat de reţea Pag 119

Cost Costul total de investiţie Indicator evaluat pe baza unor evaluări strategice de cost pentru implementarea lucrării pentru toate activităţile necesare Astfel, pentru implementarea unui sistem de transport ecologic în Municipiul Oradea, vechea flotă de tramvaie utilizată în prezent poate fi schimbată, parţial sau în totalitate, cu autobuze electrice. Mai mult decât atât, prin intervenţiile propuse pentru dezvoltarea serviciului de transport public vor urmări următoarele tipuri de activităţi: o o Investiţii pentru creșterea atractivităţii şi a competitivităţii transportului public; Investiţii în creșterea calităţii și/sau stării tehnice a infrastructurii rutiere, care oferă cea mai bună valoarea a banilor și care îndeplinesc obiectivele operaţionale, în special prin implementarea unui program multianual de modernizare şi reabilitare a străzilor de importanţă locală; o Creșterea gradului de siguranţă, în special pentru sectoarele de străzi și intersecţiile pentru care s- a înregistrat un număr crescut de accidente în perioada de referinţă analizată De asemenea, prin activităţile de implementare a Scenariului 2 se vor atinge obiectivele proiectului Administrarea eficientă a tuturor bunurilor aparţinând sistemelor de transport. Obiective Mod de atingere a obiectivelor prin implementarea Scenariului 2 Dezvoltarea, modernizarea și funcţionarea pe termen mediu și lung a serviciilor de transport public de persoane în concordanţă cu planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, a programelor de strategiilor de dezvoltare și a cerinţelor de transport public local Achiziţia de mijloace de transport ecologice, nepoluante, care să contribuie la reducerea emisiilor GES Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor către opţiuni de transport care facilitează accesul la destinaţii și servicii esenţiale Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport eficace și eficiente, economic și financiar - Atragerea de fonduri nerambursabile pentru achiziţia de autobuze alimentate electric prin obiectivul specific 4.1.. a Priorităţii de investiţii 4e aferent Programului Operaţional Regional 2014-2020 (POR) - Investiţii de la bugetul local - Dezvoltarea unui serviciu destinat transportului public de călători prin intervenţii administrative și tehnice - Reorganizarea liniilor existente de transport public la nivelul orașului - Îmbunătăţirea parcului auto de transport public prin achiziţionarea de autobuze electrice - Utilizatorii vor avea acces la utilizarea tramvaielor electrice prin intermediul staţiilor dispuse la nivelul tuturor punctelor de interes din oraș - Evaluări periodice ale impactului pe care autobuzele cu alimentare electrică îl au asupra mediului înconjurător - Organizarea circulaţiei stradale prin lucrări de infrastructură și sisteme de management al traficului inteligent - Programul tramvaielor electrice va ţine cont de orele de vârf și de necesitatea populaţiei privind deplasările urbane - Acţiuni pentru mobilitate durabilă - Organizarea circulaţiei stradale - Achiziţia de autobuze alimentate electric adaptate pentru a permite accesul persoanelor cu dizabilitati fizice - Facilitarea accesului tuturor cetăţenilor către opţiuni de deplasare Pag 120

Obiective Mod de atingere a obiectivelor prin implementarea Scenariului 2 Îmbunătăţirea siguranţei și securităţii transporturilor Adaptarea capacităţilor de transport și a programului de transport la necesităţile și realităţile zilnice Îmbunătăţirea eficienţei și rentabilităţii transportului de persoane și bunuri Utilizarea eficientă a fondurilor publice și/sau provenite din alte surse privind activităţile de dezvoltare a serviciului de transport public local; Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport cu efecte externe negative reduse (consum de spaţiu, consum de energie, poluare a aerului și a solului, poluare fonică, efect de seră - Autobuzele cu motoare electice vor putea fi utilizate de către toate persoanele interesate - Autobuzele vor fi prevăzute cu sistem de validare a călătoriilor sporind astfel eficienţa economică - Datorită sistemului de încărcare electric, nu va fi necesară achiziţionarea de combustibil - Achiziţia de autobuze cu alimentare electrică se va realiza având în vedere aspectul plăcut, modern și atractiv - Lucrări de infrastructură menite să îmbunătăţească conexiunea între metodele de deplasare Asigurarea nevoilor de mobilitate prin servicii de transport eficace și eficiente, economic și financiar; - Autobuzele alimentate electric nu sunt generatoare de emisii dăunătoare mediului înconjurător și nu poluează fonic Reducerea poluării sonore și a aerului, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie Menţinerea condiţiilor de mediu privind emisiile de GES și poluare fonică până la finalul perioadei de implementare a POR 2014-2020, respectiv până la 31.12.2023, dar și după această perioadă. Utilizarea eficientă a fondurilor publice și/sau provenite din alte surse privind activităţile de dezvoltare a serviciului de transport public local Administrarea eficientă a tuturor bunurilor aparţinând sistemelor de transport - Personalul este selectat astfel încât să asigure utilizarea fondurilor într-un mod corespunzător - Un pachet de proceduri specifice de management, monitorizarea atentă a personalului cu funcţie de execuţie - Personalul cu funcţie de conducere va fi formată astfel încât să asigure atingerea obiectivelor, ţinând cont de experienţa de lucru După cum se poate observa în tabelul de mai sus, implementarea Scenariului 2 răspunde tuturor obiectivelor proiectului investiţional. Pag 121

3.3. Scenariul tehnico-economic optim Analiza comparativă a celor trei variante constructive, concluzii și recomandarea variantei optime Din punct de vedere al caracteristicilor constructive diferenţele apar la grupul propulsor, autobuzele Diesel fiind dotate cu motor cu ardere internă (MAC motor cu aprindere prin comprimare), alimentat cu motorină, energia fiind obţinută în urma unui proces de ardere și trimisă la roţi prin intermediul unui sistem de transmisie. Autobuzele cu sistem de propulsie hibrid sunt dotate cu ambele tipuri de motoare, Diesel și electric, motorul cu ardere internă fiind sistemul principal de propulsie, cel electric fiind utilizat pentru suplinirea de putere sau la pornirea și oprirea în staţiile destinate călătorilor pentru scăderea gradului de poluare chimică și fonică. Autobuzele electrice sunt dotate cu unul sau mai multe motoare electrice, alimentate cu energie electrică stocată în baterii sau produsă cu ajutorul pilelor de combustie (reacţii chimice fără ardere). Motoarele pot fi montate direct pe roţi (de obicei cele de pe puntea din spate) sau la fel ca la autobuzele Diesel prin intermediul unui sistem de transmisie. Comparaţie din punct de vedere al tehnologiei: Avantaje Propulsor hibrid Diesel-electric cu recuperare a energiei 1. Soluţie constructivă cu experienţă moderată în industria constructoare de autovehicule. Primele autobuze cu motor Diesel au fost fabricate în jurul anului 1979. 2. Dezvoltare continuă a sistemelor hibride Diesel-electric. 3. Soluţie constructivă adoptată de majoritatea constructorilor de autovehicule. 4. Dacă unul din cele două motoare se defectează (sistemul hibrid paralel), celălalt motor este utilizat pentru deplasarea autobuzului până la unitatea de depanare. Motor electric de curent alternativ 1. Fiabilitate mare în comparaţie cu motoarele Diesel, construcţia acestuia fiind mult mai simplă în comparaţie cu motoarele Diesel. 2. Posibilitatea de a fi instalat pe autobuze rulate în locul vechilor motoare Diesel (autobuze electrice obţinute prin conversie de la motor termic la motor electric). 3. Pierderi mici datorate soluţiilor eficiente de transmitere a puterii la roată (posibilitatea montării motoarelor direct pe butucul roţii elimină pierderile cauzate de forţele de frecare). 4. Cuplu (moment motor) mare la pornire (eficient în aglomerările urbane într-un parcurs cu multe opriri și porniri). Pag 122

Dezavantaje Propulsor hibrid Diesel-electric cu recuperare a energiei 1. Fiabilitate scăzută în comparaţie cu motoarele electrice și Diesel datorată complexităţii întregului grup propulsor hibrid (două tipuri diferite de motoare). 2. Preţuri privind mentenanţa mai ridicate în comparaţie cu motoarele electrice de curent alternativ. 3. Număr mic de specialiști (ingineri, mecanici) pregătiţi în domeniul transporturilor cu autobuze cu propulsie hibridă. Motor electric de curent alternativ 1. Soluţie constructivă cu experienţă mică în industria constructoare de autovehicule. Primele autobuze electrice au fost puse în folosinţă în 2006 în Shanghai. 2. Număr mic de specialiști (ingineri, mecanici) pregătiţi în domeniul transporturilor cu autobuze electrice. Comparaţie din punct de vedere al parametrilor caracteristici: Avantaje Dezavantaje Propulsor hibrid Dieselelectric cu recuperare a energiei 1. Varietate mare de soluţii constructive. 2. Posibilitatea de creștere a puterii prin funcţionarea ambelor motoare concomitent (sistemul hibrid paralel). 1. Randament comparabil cu cel al motoarelor Diesel la preţuri de achiziţie mai mari. Parametri caracteristici ai motorului electric de curent alternativ 1. Randament mare în comparaţie cu motoarele cu ardere internă 2. Pierderi mici în procesul de transmitere a energiei mecanice. 3. Posibilitatea de creștere a puterii prin adăugarea mai multor motoare electrice. 1. Gamă mică de puteri ale motoarelor electrice de curent alternativ trifazat în comparaţie cu motoarele Diesel. Figură 3-17 Comparație între tipurile de motoare pentru curbele de putere și cuplu în funcție de turației Pag 123

Avantaje și dezavantaje din punct de vedere al producerii energiei mecanice: Avantaje Dezavantaje Propulsor hibrid Diesel-electric cu recuperare a energiei 1. Tehnologie cu experienţă mare în industria constructoare de autovehicule în comparaţie cu autovehiculele electrice. 2. Emanare de emisii poluante cu până la 50% mai reduse în comparaţie cu motoarele Diesel. 3. Valori mai reduse a nivelului de zgomot cu aproximativ 10 db în comparaţie cu motoarele Diesel. 4. Emanare de dioxid de carbon la producerea energiei mecanice cu până la 30% mai puţin în comparaţie cu motoarele Diesel. 1. Emanare de emisii poluante (noxe) la producerea energiei mecanice. 2. Creșterea costurilor datorată tehnologiei hibride (sistem propulsor electric suplimentar) Producerea energiei cu motoarele electrice 1. Tehnologie în continuă dezvoltare în industria de autovehicule. 2. Energia mecanică este produsă fără emisii chimice poluante. 3. Valori mai reduse a nivelului de zgomot cu aproximativ 30 db în comparaţie cu tehnologia Diesel. 4. Emisiile de dioxid de carbon rezultate din producerea energiei electrice mai mici în comparaţie cu cele emanate de motoarele Diesel. 1. Tehnologie mai costisitoare pentru industria de autovehicule în comparaţie cu tehnologia Diesel. Figură 3-18 Comparație între Diesel, Hibrid și Electric a nivelului de zgomot Analiză privind prețurile de achiziție conform studiului Environmental and Financial Performance of Hybrid and Battery Electric Transit Buses Based on Real World Performance of Large Operational Fleets, realizat de Jürg Grütter de la Grütter Consulting AG în 2015. Originea pieței de desfacere Autobuze Diesel Autobuze Hibrid Autobuze Electrice China $60,000 - $90,000 $125,000 - $200,000 $280,000 - $350,00 Pag 124

Originea pieței de desfacere Autobuze Diesel Autobuze Hibrid Autobuze Electrice India $75,000 - $110,000 $175,000 - $225,000 $325,000 - $410,000 Rusia $130,000 - $180,000 $245,000 - $325,000 $400,000 - $500,000 America de Sud $200,000 - $225,000 $280,000 - $340,000 $410,000 - $500,000 America de Nord $300,000 - $400,000 $485,000 - $540,000 $595,000 - $690,000 Europa $250,000 - $350,000 $420,000 - $510,000 $575,000 - $680,000 Valoarea medie de achiziție $200,000 $330,000 $480,000 La costurile pentru întreaga durată de utilizare a autobuzelor electrice se adaugă și costul de înlocuire a pachetului de baterii, durata de viaţă a acestora fiind mai mică (aproximativ 6 ani în funcţie de utilizare) în comparaţie cu durata de viaţă a autobuzului (aproximativ 10 ani în funcţie de utilizare). Costurile de schimbare a bateriilor sunt 10-20% din costul de achiziţie al autobuzului electric. Principalul tip de baterii utilizate sunt Li-ion, acestea având un număr aproximativ de 2500 3000 de cicluri de încărcare / descărcare. Costul acestora este raportat la un kilowatt oră și în ultimii 20 de ani preţul acestora este în continuă scădere. Conform studiului realizat de Citi GPS: Global Perspectives & Solutions în INVESTMENT THEMES în 2015, costul bateriilor Li-ion a variat în 20 de ani de la aproximativ 3200 dolari / kwh (kilowatt oră) în 1995 la 270 dolari / kwh în 2015. Figură 3-19 Variația prețului bateriilor de tip Li-ion în ultimii 20 de ani Dacă va fi respectată scăderea liniară a preţului bateriilor în ultimii trei ani, atunci în 2020 preţul raportat la un kilowatt oră va fi de aproximativ 200 de dolari, cu 25-35% mai scăzut faţă de cel actual. Pag 125

În favoarea autovehiculelor electrice este costul energiei electrice în raport cu cel al motorinei. Conform datelor preluate de la Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România, preţul motorinei la momentul actual este de aproximativ 5 lei pentru un litru și conform datelor preluate de la Electrica preţul energiei este de aproximativ 0,35 lei kwh. Au fost analizate trei tipuri de autobuze, Diesel uzat, Diesel nou și electric. Pentru autobuzul Diesel uzat a fost considerat un consum mediu de motorină de 35 de litri pentru 100 km, pentru autobuzul Diesel nou a fost considerat un consum mediu de motorină de 30 de litri pentru 100 km și pentru autobuzul electric a fost considerat un consum mediu de 1,1 kwh (în urma analizei datelor tehnice prezentate de BYD China, SOR Cehia, SOLARIS Polonia, SILEO Germania, PROTERRA SUA). Pentru autobuzele hibrid (HEV) a fost considerat un consum mediu de motorină de 28 de litri pentru 100 km conform cu datele tehnice oferite de constructorii New Flyer - SUA, Mercedes-Germania, Solaris Polonia, Irisbus Iveco - Franţa, Toyota-Hino - Japonia, Hyundai Coreea și pentru autobuzele hibrid cu posibilitatea de încărcare a bateriilor (PHEV) a fost considerat un consum mediu de 11 litri pentru 100 km, conform datelor furnizate de constructorul Suedez Volvo pentru modelul 7900 Hybrid. A fost convertit consumul de combustibil pe kilometru în energie electrică și au fost comparate preţurile în lei. Analiză privind consumul și prețul energiei pentru 100km între autobuzul Diesel nou, uzat și autobuzul electric Tip vehicul Nr. Vehicule Consum mediu [l/100km] Distanță calcul [km] Consum motorină Total energie Costuri [litri] [kwh] [lei] Autobuz Diesel uzat 1 35% 100 35 350 34,58 Autobuz Diesel nou 1 30% 100 30 300 29,64 Autobuz hibrid (HEV) 1 24% 100 24 240 23,71 Autobuz hibrid cu încărcare (PHEV) 1 11% 100 11 110 10,87 Autobuz electric 1 0% 100 0 110 10,87 În ceea ce privește vehiculele hibride cu sistem inerţial de recuperare de energie (FHV Flywheel Hybrid Vehicle), consumul cu acestea nu poate fi estimat, întrucât în ultimile decenii, tehnologia acestui tip de autobuz hibrid este încorporat în tehnologia tipurilor de autobuze electrice hibride PHEV și HEV. Pag 126

Figură 3-20 Analiza energie consumată pentru diferitele tipuri de autobuze Figură 3-21 Analiza costurilor estimate / 100 km pentru diferitele tipuri de autobuze Analiză privind emisiile de dioxid ce carbon între autobuzul Diesel nou, uzat, autobuzul hibrid HEV. PHEV și autobuzul electric Tip vehicul Distanță [km] calcul Emisii CO2 / km (factor 0,267) [grame CO2] Autobuz Diesel uzat 1 0,93 Autobuz Diesel nou 1 0,80 Autobuz hibrid (HEV) 1 0,64 Pag 127

Tip vehicul Distanță [km] calcul Emisii CO2 / km (factor 0,267) [grame CO2] Autobuz hibrid cu încărcare (PHEV) 1 0,29 Autobuz electric 1 0,29 Din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon se poate face o comparaţie între toate tipurile de autobuze, valorile fiind calculate în funcţie de consumul de carburant pe kilometru și electric unde emisiile au fost calculate în funcţie de energia consumată pe kilometru (valoare medie în funcţie de tehnologiile de producere a energiei electrice în România). Figură 3-22 Analiza emisii dioxid de carbon pentru diferitele tipuri de autobuze Costurile cu autobuzele hibride Costurile cu autobuzele electrice Avantaje Costuri mai mici de achiziţie în comparaţie cu autobuzele electrice Costuri mult mai mici ale energiei electrice în comparaţie cu cele ale combustibililor fosili Costuri mai mici de implementare a unui sistem de transport cu autobuze hibride în comparaţie cu cele pentru autobuzele electrice Variaţii mici ale preţurilor energiei electrice Costuri aproape inexistente de reducere a poluării provenite de la autobuzele electrice Costuri mai mici de reducere a nivelului de CO 2 în comparaţie cu autobuzele Diesel Preţuri din ce în ce mai reduse ale bateriilor Liion utilizate de autobuzele electrice Dezavantaje Costuri de întreţinere mai mari pentru autobuzele hibride în comparaţie cu autobuzele Diesel și autobuzele electrice Costuri mai mari la achiziţie în comparaţie cu autobuzele Diesel. Costuri mai mari la achiziţie în comparaţie cu autobuzele Diesel. Costuri suplimentare de schimbare a pachetului de baterii (cu durată de viaţă mai mică faţă de durata de viaţă a autobuzelor) Pag 128