Pagina (i) CUPRINS I DATE GENERALE... 1 II DATE SPECIFICE PROIECTULUI... 2 II.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii... 2 II.1.1 Scopul proiectului... 2 II.1.2 Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, planul national de gestiune a deseurilor... 4 II.1.3 Importanta obiectivului de investitii - incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare...11 II.2 Conditii generale de amplasament...13 II.2.1 Alegerea amplasamentului dintre alternativele studiate...13 II.2.2 Descrierea amplasamentului...14 II.3 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului...23 II.3.1 Statia de bioremediere...28 II.3.1.1. Infrastructura statiei de bioremediere...28 II.3.1.2. Descrierea procesului de bioremediere...30 II.3.1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie...33 II.3.2 Depozitul de deseuri nepericuloase...36 II.3.2.1. Infrastructura depozitului de deseuri...36 II.3.2.2. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie...43 II.3.2.3. Aspecte specifice depozitului de deseuri...45 II.4 Descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului...49 III SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU... 50 III.1 Protectia calitatii apelor...50 III.1.1 Situatia existenta...50 III.1.2 Faza de constructie...52 III.1.3 Faza de exploatare...53 III.2 Protectia aerului...54 III.2.1 Faza de constructie...55 III.2.2 Faza de exploatare...56 III.3 III.4 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor...57 Protectia impotriva radiatiilor...59 III.5 Protectia solului si subsolului...59 III.5.1 Situatia existenta...59 III.5.2 Faza de constructie...62 III.5.3 Faza de exploatare...62 III.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvative...63 III.7 Protectia asezarilor umane si altor obiective de interes public...64
Pagina (ii) III.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament...64 III.9 Gospodarirea substantelor toxice si periculoase...65 IV LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI... 65 IV.1 Situatii identificate de risc potential, zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati...65 IV.1.1 Identificarea surselor potentiale si a receptorilor sensibili - zonele si factorii de mediu posibil a fi afectati...66 IV.1.2 Identificarea situatiilor de risc potential...66 IV.2 Descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse...67 IV.3 IV.4 IV.5 Planul de interventii pentru cazul de accidente sau situatii de urgenta...68 Lucrari propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului la incetarea activitatii.68 Sistemul de inchidere si monitoring post inchidere...69 IV.6 Reabilitarea si utilizarea ulterioara a amplasamentului...70 V PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI... 70 Anexe Anexa A Localizarea amplasamentului Anexa B Plan de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri Anexa C Plan de amplasare al forajelor
Pagina (1) I DATE GENERALE Denumirea obiectivului de investitii:,,statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciuperceni, Grup de Zacaminte Videle-Vadu Lat, judetul Teleorman. Profilul de activitate al obiectivului: Investitia consta in construirea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase (clasa b ) ce urmeaza a fi exploatate in exclusivitate de catre OMV PETROM S.A. Amplasamentul obiectivului: Vecinatati : Proiectantul lucrarilor: Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in afara zonei intravilane, la peste 1,5 km distanta de cea mai apropiata localitate, respectiv satul Ciuperceni, comuna Cosmesti, judetul Teleorman (Anexa A Localizarea amplasamentului). In vecinatatea amplasamentului se gasesc: terenuri agricole, sonde si parcuri de rezervoare apartinand OMV PETROM si padurea Betiu (500 m distanta). Accesul in zona se face din drumul judetean 610B pana in satul Ciuperceni, dupa care se urmareste un drum de exploatare apartinand OMV Petrom ce se desprinde din satul Ciuperceni, pe o directie nord est - sud vest catre o ferma. Dincolo de ferma drumul de acces este din pamant/drum de tarla si apartine Primariei Cosmesti. N teren agricol, drum de acces, ferma Ciuperceni (la distanta de 500 700 m NE) si padure; S teren agricol ; V teren agricol ; E teren agricol. S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Strada Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti; Telefon: +40 311 065 377; Fax: +40 311 034 189 Beneficiarul lucrarilor: OMV PETROM S.A., Calea Dorobantilor nr. 239, Sector 1, Bucuresti. Perioada de executie propusa: Investitia va fi realizata de catre OMV PETROM S.A. Grupul de zacaminte Videle - Vadu Lat, Str. Republicii nr. 17, localitatea Videle, judetul Teleorman Telefon: +40 372 427 088; Fax: +40 372 484 536 Persoana de contact: Silvia Pirvan 6 luni de la data obtinerii tuturor acordurilor si avizelor necesare
Pagina (2) Valoarea estimativa a lucrarilor: Valoarea investitiei este confidentiala costurile fiind suportate integral de OMV Petrom. Prin specificul ei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) intreaga investitie este dedicata protectiei mediului. Autorul memoriului: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti Persoana de contact: Telefon: 0311 065 377 / 0311 065 376 Fax: 0311 034 189 George Stoian/Robertino Ciufuliga Telefon: 0742 193 517 / 0745 760 846 II DATE SPECIFICE PROIECTULUI II.1 Scopul si importanta obiectivului de investitii II.1.1 Scopul proiectului In conformitate cu obiectivele si tintele generale stipulate in Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor ca si cu prevederile HG 349/2005 care implementeaza Directivele Europene din domeniul gospodaririi deseurilor, OMV Petrom trebuie sa modifice sistemul clasic de gospodarire a deseurilor ce se baza predominant pe stocarea slamurilor petroliere in bataluri. Conform reglementarii mentionate, batalurile existente au incetat operarea la sfarsitul anului 2006. In acest context, OMV Petrom a implementat si continua sa implementeze un nou sistem de gospodarire a deseurilor la nivel national, in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate. Din activitatile de extragere si separare primara a titeiului si din cele de dezafectare a unor sonde si a altor tipuri de facilitati conexe, rezulta o serie de deseuri pentru care trebuie gasite modalitati conforme de recuperare/tratare/depozitare, dupa cum urmeaza: Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extractie si de separare primara a titeiului, in urma unor situatii accidentale sau ca urmare a dezafectarilor de sonde sau alte facilitati (parcuri de rezervoare, statii de compresoare, dezbenzinare etc.); Reziduuri din rezervoarele de separare si stocare titei; Deseuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilitatilor prezentate mai sus; Slamuri din batalurile a caror activitate a fost sistata la 31 decembrie 2006. Pentru procesarea si eliminarea acestor tipuri de deseuri, societatea OMV Petrom a propus o schema de gestionare care sa se conformeze cu legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor, care transpune Directivele si alte acte legislative ale UE in domeniu.
Pagina (3) Schema de gestionare a acestor deseuri cuprinde urmatoarele faze tehnologice: Tratarea prin procedee termice a slamurilor din bataluri si prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la fata locului cu instalatii mobile si va contribui la recuperarea si refolosirea hidrocarburilor continute in slamul petrolier; Stocarea temporara a fractiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) si a solului contaminat rezultat din lucrari de dezafectare, pentru a se asigura o zona de colectare temporara care sa mareasca eficienta modului de gospodarire a deseurilor in faza premergatoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul statiilor de bioremediere si a depozitelor de deseuri nepericuloase aferente; Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat in statii de bioremediere; statiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activitatii bacteriene, pot reduce semnificativ continutul de hidrocarburi din materialul initial, care este apoi separat in sol recuperat si material pentru depozitare; in acest fel creste substantial eficienta si durata de functionare a depozitului de deseuri; Dupa verificarea ca materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se incadreaza in cerintele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutura la lucrarile de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extractie si de procesare primara; Eliminarea finala a deseurilor de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului se realizeaza prin depozitare in depozite conforme tip b pentru deseuri solide nepericuloase. Acest nou sistem de gospodarire a deseurilor, constituind obiectul proiectului de fata, implica investitii importante si va fi implementat de OMV Petrom la scara nationala, in vederea conformarii la prevederile reglementarilor de mediu. Pentru implementarea acestei noi scheme de gestionare a deseurilor este necesara realizarea a doua tipuri de facilitati care reprezinta elemente centrale in ansamblul de operatii implicate, si anume: Statii de bioremediere; Depozite de deseuri nepericuloase (depozite conforme tip b ). Scopul prezentului proiect consta in amenajarea unei statii de bioremediere pentru tratarea biologica a sedimentului rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare care este colectat in vederea aplicarii masurilor de remediere, precum si a unui depozit pentru deseuri nepericuloase in care sa fie admise deseurile de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului. La finalizarea operatiei de bioremediere o parte din sedimentul si solul tratat va ajunge la un continut de hidrocarburi suficient de redus incat sa poata fi folosit ca material de umplutura eventual pentru refacerea amplasamentelor din care este preluat sol contaminat.
Pagina (4) Partea din acest material, care nu ajunge insa la o concentratie suficient de redusa de hidrocarburi va trebui eliminata ca deseu in depozitul de deseuri nepericuloase. Deseurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor OM 95/2005 pentru aprobarea Criteriului de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri. La nivel national este necesara amenajarea a opt astfel de depozite de deseuri care vor deservi diferite Grupuri de Zacaminte apartinand OMV Petrom. Constructia acestor obiective va asigura functionarea in conditii de siguranta si legalitate a obiectivelor OMV PETROM din zona aferenta. Investitia propusa incluse masuri pentru protectia factorilor de mediu, asa cum reiese din descrierile din capitolele urmatoare. II.1.2 Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, planul national de gestiune a deseurilor Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor Utilitatea publica, exprimata prin protejarea sanatatii populatiei si a mediului si prevenirea/ minimizarea expunerii populatie, este explicit formulata in obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor, in general, si a celor periculoase, in particular, stipulate in tabelele I.7 si I.9 din Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007). In continuare sunt prezentate obiectivele din plan legate de tratarea si eliminarea deseurilor periculoase si, respectiv, de gestionarea terenurilor contaminate care se reflecta in mod direct in strategia OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, a sedimentelor rezultate in urma procesarii primare a slamului si a solului contaminat cu produse petroliere. Astfel, la pozitia 7 din tabelul I.9, referitoare la tratarea si eliminarea deseurilor periculoase se mentioneaza obiectivul general eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational, eficient economic si acceptabil social, realizabil prin obiectivele subsidiare referitoare la: 7.1.1. incurajarea tratarii deseurilor periculoase in vederea: - valorificarii (daca este posibil); - facilitarii manipularii; - diminuarii caracteristicilor periculoase. 7.1.2. asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor. 7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul cerintelor Uniunii Europene. La pozitia 8 din tabelul I.9, referitoare la gestionarea terenurilor contaminate, obiectivele generale mentionate sunt: 8.1. asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine; si 8.2. prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate.
Pagina (5) Conform strategiei OMV PETROM privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, deseurile solide contaminate cu hidrocarburi (sedimente si soluri), vor fi tratate printr-un proces de bioremediere. Tratarea acestora determina reducerea substantiala a volumului de deseuri care vor fi depozitate in final, iar procesul de biodegradare are avantajul unei tehnologii curate si a unui consum minim de energie si resurse, in conformitate cu cerintele Aquisului Comunitar transpuse in legislatia in vigoare si cu Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2004, modificata de HG 358/2007). Realizarea investitiilor de amenajare a infrastructurii aferente noului sistem de gospodarire a deseurilor raspunde cerintelor Hotararii Guvernului (HG) nr. 349/2005 si Ordonantei de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor (modificata prin OUG nr. 61/2006 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007). In figura urmatoare este prezentata Schema noului sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor.
Pagina (6) Reziduuri din rezervoare tratate prin procedee mecanice Sol sau deseuri din demolari sau de la lucrari de dezafectare Recuperare titei Stocare temporara inainte de bioremediere Injectare in subteran a apei de zacamant Tratament biologic (bioremediere) Titei Apa de zacamant Materii solide puternic contaminate Materii solide usor contaminate Materii solide curate Refolosire (ca material de umplutura) Depozit de deseuri solide nepericuloase
Pagina (7) Figura II.1.2.1 Excavarea solului contaminat la lucrari de inchidere/abandonare a sondelor scoase din productie Figura II.1.2.2. La dezafectarea unora dintre facilitatile scoase din productie este nevoie de lucrari pentru decontaminare care vor avea ca efect producerea de deseuri (sol contaminat) si vor necesita aport de material de umplutura ce va putea fi preluat de la statiile de bioremediere Figura II.1.2.3 Necesitatea realizarii de lucrari de decontaminare chiar si la unele sonde active vor avea ca rezultat producerea de deseuri (sol contaminat preluat din amplasament) si vor necesita aport material de umplutura
Pagina (8) Noul sistem de gospodarire a deseurilor implementat de OMV Petrom raspunde punctual cerintelor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor aprobata prin HG 1470/2004 (modificata de HG 358/2007). In acest sens in cele ce urmeaza vor fi comentate mentiunile din Capitolul 4: Principii si obiective strategice Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza principiul protectiei resurselor primare - este formulat in contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabila" si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. Prin recuperarea materiei utile din slamurile petroliere, conceptul dezvoltat de OMV Petrom se incadreaza in principiile dezvoltarii durabile prin eficientizarea utilizarii resurselor. principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic. Strategia de gospodarire a deseurilor propusa este una fezabila din punct de vedere tehnic si economic fiind o practica preluata din metodele utilizate pe plan international constand in procesare mecanica, termica si chimica si bioremediere. principiul prevenirii - stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu. In ce priveste prevenirea aparitiei deseurilor, acest aspect nu este controlabil sub aspectul accesului particulelor de material (nisip-detritus) in fluxul de titei extras. Pe de alta parte insa, in ce priveste prevenirea contaminarilor este in curs de implementare un vast program de investitii de retehnologizare la nivel national care se intinde pe o perioada de mai multi ani. principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului - stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora. OMV Petrom se ocupa de implementarea si finantarea sistemului propriu de gospodarire a deseurilor. principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei - stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri. Prin dispunerea cate unei statii de bioremediere in fiecare zona principala de productie si a unui depozit de deseuri regional, OMV Petrom incearca sa optimizeze costurile aferente de transport prin dispunerea optima in teritoriu a facilitatilor necesare. principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) - stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national.
Pagina (9) Din punct de vedere institutional, OMV Petrom a creat un nou department pentru abandonari si gospodarirea deseurilor avand echipe in fiecare Grup de zacaminte. Orice decizie se ia plecand de la informatiile concrete oferite de managerii de proiect locali. principiul integrarii - stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile socialeconomice care le genereaza. Fiind gestionata de OMV Petrom, activitatea de gospodarire a deseurilor este considerata o parte integrata din activitatea de ansamblu a companiei. De asemenea strategia OMV Petrom in domeniul deseurilor se inscrie in mentiunile Planului National de Gestiune a deseurilor conform caruia in Partea III-a se mentioneaza: Obiectivele gestionarii deseurilor periculoase - Minimizarea impactului deseurilor periculoase asupra sanatatii si mediului inconjurator - Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale Tehnologiile pentru gestionarea deseurilor periculoase Aceste tehnologii trebuie sa fie disponibile, fezabile economic si sa respecte cerintele pentru protectia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win". Aspecte privind proiectul depozitului de deseuri Pentru investitia propusa beneficiarul detine Certificat de Urbanism emis de catre Primaria Cosmesti, judetul Teleorman. Statia de bioremediere asigura reducerea gradului de nocivitate a acestor reziduuri considerate ca fiind preiculoase, folosind un proces de bioremediere. Depozitul va asigura stocarea in conditii de siguranta a deseurilor finale din care in prealabil a fost recuperata materia utila (titeiul) la limitele la care o permit tehnicile disponibile fara costuri excesive si care ulterior au fost supuse unui proces de reducere a nocivitatii pana la pragul necesar admiterii lor la depozite de deseuri nepericuloase. Se face mentiunea ca aceasta investitie (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) este o componenta a noului sistem ce va functiona la nivel national in vederea gospodaririi conforme a deseurilor si aplicarii masurilor de decontaminare a solului din perimetrele facilitatilor OMV Petrom care se dezafecteaza si in care calitatea solului a fost afectata de activitati anterioare. In acest context trebuie remarcata amploarea actiunii cu efectul net pozitiv pentru gospodarire a reziduurilor din rezervoare, care vor fi supuse unor procese de recuperare a materiei utile (titei) concomitent cu reducerea riscurilor implicate de aceste deseuri, avand initial consistenta unui fluid vascos, prin transformarea acestora intr-un material solid, urmata de reducerea gradului de nocivitate a deseului solid obtinut (bioremediere). In plus, in ce priveste suprafetele de teren utilizate de noile facilitati de stocare si procesare a deseurilor, acestea sunt net compensate de numeroasele suprafete la nivel national care vor fi decontaminate si redate folosintelor initiale. In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 856 din 16.08.2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase,
Pagina (10) materialele care vor fi tratate in statia de bioremediere si depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase pot fi incadrate la urmatoarele coduri, aflate in lista anexei nr. 2: Statia de bioremediere: 19 13 01* - deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase - pentru solul rezultat din lucrarile de dezafectare/decontaminare; 17 05 03* - pamant si pietre cu continut de substante periculoase pentru solul rezultat din contaminari accidentale, zone cu scurgeri de titei; 19 03 04* - deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoarele de titei; 17 09 03* - alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase. Depozitul de deseuri nepericuloase: 19 03 05 - deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 - pentru sedimentul rezultat din procesarea slamurilor ca si pentru solul contaminat, in prealabil supuse bioremedierii si care vor contine inca hidrocarburi; 17 05 04 - pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03) pentru materialul bioremediat pana la stadiul la care poate fi folosit ca umplutura in cazul in care acesta nu va putea fi refolosit ca atare; 17 09 04 - amestecuri de deseuri de la constructii si demolari. Avand in vedere faptul ca materialul bioremediat va mai contine inca hidrocarburi un alt cod posibil pentru incadrarea acestor deseuri ar putea fi: 19 03 04* - deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate. Trebuie cunoscut faptul ca principala caracteristica pentru care titeiul continut de deseurile de productie ale OMV Petrom este considerat periculos este data de inflamabilitatea acestuia. In acest context se poate afirma ca gradul de periculozitate al sedimentelor este extrem de redus avand in vedere ca riscul ca acest sediment sa arda este practic nul. Se mentioneaza totodata faptul ca titeiul nu este caracterizat de un grad semnificativ de toxicitate nici pentru plante si nici pentru animale, in acest sens putand fi mentionate diferite cercetari efectuate de ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie) in ce priveste soluri cu concentratii ridicate de titei 5% - 10% (50.000 100.000 mg/l). Mai mult, procesul de bioremediere va avea ca efect reducerea continutului de hidrocarburi si implicit reducerea gradului de periculozitate a deseurilor. Se asteapta ca pentru o parte din deseurile procesate, concentratia in hidrocarburi sa fie redusa pana la stadiul la care va fi permisa recuperarea acestuia prin utilizare ca material de umplutura in zonele din care se excaveaza sol contaminat in cadrul operatiilor de decontaminare, fiind astfel redusa cantitatea de deseuri ce va intra in depozitul final.
Pagina (11) II.1.3 Importanta obiectivului de investitii - incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare Importanta practica a realizarii investitiei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) a fost expusa in sectiunea precedenta a memoriului tehnic (II.1.1), iar incadrarea acestuia in Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG 1470/2005 modificata de HG 358/2007) este prezentata in sectiunea precedenta (II.1.2). Obiectivul prezentei sectiuni este de a identifica si prezenta legislatia aplicabila acestui proiect. Amenajarea statiei de bioremediere urmeaza sa fie realizata in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000 prin privind regimul deseurilor, modificata ulterior prin OUG nr. 61/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007. Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul 757/2004, modificat prin Ordinul 1230/2005, precum si cu prevederile privind regimul deseurilor din Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000, actualizata ulterior prin OUG nr. 61/2006, care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007. Activitatea depozitului de deseuri va avea un caracter quasipermanent, urmand a functiona pentru o perioada estimata de cca. 21 de ani, dependenta de afluxul real de deseuri ce se vor produce in acest interval de timp in unitatile de productie apartinand Grupului de Zacaminte (FC) Videle Vadu Lat. Activitatea proiectata pentru statia de bioremediere are un caracter permanent, avand rolul de tratare biologica a solului contaminat. Conform definitiei din anexa 1 a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea 426/2001), tratare reprezinta totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor. In consecinta, dupa tratare, deseurile pot fi eliminate sau valorificate prin una din operatiunile mentionate in anexele 2 si, respectiv, 4 din legislatia sus-mentionata. Acest fapt determina doua posibilitati de incadrare a instalatiei, ca instalatie de eliminare (1) sau valorificare (2) a deseurilor, in functie de destinatia finala a compusilor sau amestecurilor rezultate dupa tratamentul biologic. 1) Tratamentul biologic mentionat face parte din operatiunile de eliminare a deseurilor numai daca rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12, conform prevederilor continute la pozitia D8 din anexa nr. 2 Operatiuni de eliminare a deseurilor a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor. Operatiunile de eliminare a deseurilor prin depozitare sunt cele enumerate la pozitiile D1 si D5 din anexa nr. 2 Operatiuni de eliminare a deseurilor a OUG 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor: D1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de deseuri);..
Pagina (12) D5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu). conduc la concluzia ca tratamentul biologic din statia de bioremediere poate fi considerat o operatiune de eliminare a deseurilor in conditiile mentionate. 2) In toate situatiile in care produsul rezultat din tratarea biologica nu este supus uneia din operatiunile de eliminare descrise mai sus, tratamentul biologic poate fi incadrat ca operatiune de valorificare a deseurilor reprezentata de imprastierea pe sol [ ] pentru reconstructie ecologica [ ] si alte procese de transformare biologica, conform prevederilor continute la pozitia 10 din anexa nr. 4 Operatiuni de valorificare a deseurilor din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Legea nr. 27/2007). Considerand reglementarile in vigoare la data elaborarii prezentului memoriu, procedura de obtinere a acordului de mediu aplicabila prezentul memoriu se conformeaza prevederilor Ordinului 860/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si HG nr. 445/2009. Din punct de vedere constructiv, proiectul propus are un grad redus de complexitate, constand practic intr-o platforma impermeabilizata (statia de bioremediere) pe care va fi dispus materialul ce se bioremediaza si intr-o incinta impermeabilizata impartita in celule (depozitul de deseuri) in care se vor depozita deseurile. Obiectivele vor fi prevazute cu masurile si sistemele necesare reducerii efectelor negative si riscurilor de mediu (impermeabilizare, diguri perimetrale impermeabile, imprejmuire, colectarea apelor meteorice, spalare autovehicule, cantarirea deseurilor, etc). Investitia (statie bioremediere si depozit de deseuri) se gaseste in etapa de realizare a proiectului tehnic, urmand ca eventualele aspecte identificate de catre autoritati ca necesitati impuse de reglementari sa fie prompt implementate inainte de finalizarea proiectului. Din acest motiv, o parte din solutiile tehnice se gaseste la faza de analiza de alternative, urmand ca decizia sa fie luata inclusiv ca urmare a aspectelor reiesite din evaluarea impactului de mediu. Totodata trebuie avut in vedere faptul ca termenele de punere in functiune a acestor obiective sunt critice prin prisma necesitatilor OMV Petrom de solutionare a aspectelor de gospodarirea deseurilor, initiativa implementarii acestui nou sistem fiind una benefica, solicitata de reglementari si care se bucura de un sprijin deosebit din partea persoanelor cu putere de decizie din cadrul OMV Petrom. In acest context se presupune ca orice eventual aspect neclar poate fi clarificat mult mai prompt inca de la stadiul de memoriu tehnic prin solicitarea de eventuale informatii suplimentare de catre autoritatea competenta de protectie a mediului, la acelasi nivel de detaliu ca si in cazul elaborarii unui studiu de evaluare a impactului de mediu. Trebuie mentionat ca, spre deosebire de depozitele clasice pentru deseuri menajere, in acest depozit nu va avea loc fermentarea materialelor organice, deseurile avand mai degraba un caracter stabil. Ca atare nu se vor produce gaze de fermentare si in consecinta nu apare ca necesara dispunerea de sisteme de colectare a gazelor de fermentare. In plus, ca urmare a lipsei proliferarii de microorganisme specifice depozitelor ce stocheaza deseuri cu continut de materii organice (deseuri menajere) levigatul produs de apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului va avea mai putine deficiente de calitate si nu va induce riscuri in situatia in care se opteaza pentru recircularea acestiei ape. In plus, nu se va produce practic levigat din masa deseurilor (modificari fizico-chimice cu
Pagina (13) producere de lichide) singurul aport de apa fiind cel datorat apelor pluviale cazute pe suprafata aferenta depozitarii. In anexa 1 a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, la punctul 5.4 se mentioneaza ca pentru depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor de la art. 1 in acelasi act. Ca atare, dupa punerea in functiune a depozitului de deseuri, va fi initiata procedura de autorizare integrata de mediu in conformitate cu prevederile Ordinul 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu modificat de Ordinul 1158/2005. II.2 Conditii generale de amplasament II.2.1 Alegerea amplasamentului dintre alternativele studiate Amplasamentul a fost ales tinand seama de localizarea sa in raport cu zonarile functionale ale localitatii. In faza preliminara au fost intreprinse investigatii pentru identificarea conditiilor geologice, hidrogeologice si geotehnice de pe amplasamentul depozitului si din zonele imediat invecinate, pentru a evita amplasarea viitoarei investitii in: a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa; b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor; c) zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural; d) zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar, prevazute in acest scop de autoritatile competente, zone cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic; e) excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare. Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt: A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice; b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona; c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane; d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa; e) starea de inundabilitate a zonei; f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii. B) Criterii climatice:
Pagina (14) a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera; b) regimul precipitatiilor. C) Criterii economice: a) capacitatea depozitului si durata de exploatare; b) distanta pe care se efectueaza transportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de tratare; c) necesitatea unor amenajari secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitati). D) Criterii suplimentare: a) vizibilitatea amplasamentului; b) accesul la amplasament; c) topografia terenului. Amplasamentul ales in urma analizei pluricriteriale a fost considerat ca fiind cel mai favorabil realizarii obiectivului propus (a se vedea Anexa A Localizarea amplasamentului). II.2.2 Descrierea amplasamentului Din punct de vedere geografic, zona studiata este amplasata in cadrul marii unitati geomorfologice Campia Romana, care prezinta o serie de subunitati, ca de exemplu: Campul Burnasului, Campul Gavanu Burdea, Campul Vlasiei, zona de subsidenta Titu, etc. Campul Gavanu Burdea ocupa cea mai mare parte din teritoriu, dezvoltandu-se de la raul Vedea in V, pana la valea raului Arges in E, cu o inclinare generala de la NV spre SE, sens in care cotele altitudinale scad de la 225 m la 75 m. Campul Gavanu Burdea prezinta un aspect neted, fragmentat, pe directia generala NV - SE, de vaile Teleormanului, Dambovnicului, Glavaciocului si Neajlovului. Teritoriul ocupat de Depozitul de deseuri Ciuperceni se afla situat in Campia Videle, subdiviziune din cadrul campului Gavanu Burdea. Campia Videle este cea mai intinsa subunitate din cadrul Campiei Gavanu -Burdea, are 3 vai mari - Glavacioc, Dambovnic si Neajlov si se suprapune marelui con - delta format de Arges pe directia nord - sud. Privita sub aspect morfologic si morfodinamic, zona apare ca o suprafata cvasiorizontala, unde accidentele de relief sunt reprezentate doar prin ridicaturi largi, asociate cu mici zone depresionare de tipul crovurilor. Densitatea fragmentarii reliefului din interiorul Campiei Videle este foarte mica si este determinata de existenta vailor Glavacioc si Dambovnic. Terenul are o altitudine cuprinsa intre 116 si 118 m, are un aspect tabular cu o panta generala NV - SE, inspre principalul curs de apa Sericu (2 km NE). In partea de nord, la 600 m distanta se gaseste o padure (Betiu) iar la est, la 800 m distanta o ferma. Terenul din vecinatate are o umiditate excesiva.
Pagina (15) Din punct de vedere geologic, teritoriul analizat face parte din marea unitate denumita Platforma Moesica. Dintre formatiunile de cuvertura reprezentate in acest teritoriu sunt cunoscute numai cele apartinand ultimelor patru cicluri de sedimentare: Permian - Triasic, Jurasic mediu - Barremian, Albian - Senonian si Tortonian -Cuaternar. De interes pentru studiul de fata este cuvertura sedimentara depusa in ultimul ciclu si anume Tortonian - Cuaternar. Depozitele tortoniene sunt reprezentate prin gresii calcaroase friabile, marne si argile cu grosimi de 60-200 m, care stau peste depozitele cretacice. Sarmatianul este constituit din marne, marne nisipoase si argile cu intercalatii calcaroase cu grosimi de 50-750 m. Depozitele Pliocene sunt reprezentate prin Meotian (argile cu intercalatii de marne cu grosimi ce variaza de la 20 la 300 m), Pontian (marne si marne nisipoase cu grosimi de la 10 la 250 m), Dacian (nisipuri si gresii cu intercalatii de marne si marne nisipoase cu grosimi de la 60 m la 500 m) si Levantinul (reprezentat de argile, argile nisipoase si nisipuri cenusiu - vinete sau negricioase cu grosimi ce variaza de la 60 la 500 m). Cuaternarul este reprezentat prin depozitele Pleistocenului inferior (Stratele de Candesti si Stratele de Fratesti, constituite din nisipuri marunte si fine, uneori grosiere, cu grosimi de 15-25 m), Pleistocenului mediu (o succesiune de marne, argile si nisipuri constituite in complexul marnos cu grosimi de 1-5 m si care se gaseste la adancimi de 20-80 m, complex marnos acoperit cu depozite loesoide alcatuite din prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de 10-20 m) si depozitele Pleistocenului superior (reprezentate prin aluviunile si depozitele loessoide apartinand Campului Gavanu - Burdea). Depozitele aluvionare sunt alcatuite in baza din pietrisuri si bolovanisuri constituite in cea mai mare parte din cuartite bine rulate, silicoide si elemente de sisturi cristaline. Spre partea superioara pietrisurile trec treptat in nisipuri grosiere si marunte de culoare galbui - rosietice si cu grosimi ce variaza intre 2 si 6 m. Depozitele aluvionare sunt acoperite de depozitele loessoide constituite din argile prafoase nisipoase galbui inchise cu concretiuni calcaroase si cu grosimi cuprinse intre 5 si 12 m si apartin Holocenului inferior si Holocenului superior. In cadrul studiului Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni efectuat de catre S.C., au fost executate 10 foraje geotehnice si 9 foraje hidrogeologice de monitorizare. Localizarea forajelor este prezentata in Anexa C Plan de amplasare a forajelor. De la suprafata in adancime forajele au strabatut o succesiune litologica formata din: 0,00-0,50 m - sol vegetal; 0,50-5,00 m - argila galbuie; 5,00-7,50 m - argila nisipoasa; 7,50-10,00 m - nisip; 10,00-15,00 m - argila bruna cenusie. Forajele au fost oprite in aceasta argila pentru a nu pune in comunicarea acviferul freatic si cel de medie adancime.
Pagina (16) Din punct de vedere granulometric, pachetul argilos din zona superioara (0,5-5,00 m) prezinta urmatoare compozite: argila (<2 µ) - 45%-56%; praf (2 µ - 50 µ) - 24%-38%; nisip (>50 µ) - 0%-16%. In succesiune litologica urmeaza o argila nisipoasa care prezinta urmatoarea granulometrie: argila (<2 µ) - 44%-46%; praf (2 µ - 50 µ) - 24%-28%; nisip (>50 µ) - 27%-30%. Stratul nisipos (fin-mediu) are in compozitie aproximativ 47% nisip. Forajele s-au oprit la adancimea de 15.00 m iar depozitul nisipos-argilos din baza prezinta urmatoarea compozitie granulometrica: argila (<2 µ) - 45%-59%; praf (2 µ - 50 µ) - 16%-28%; nisip (>50 µ) - 8%-18%. In conformitate cu datele din literatura, compozitia depozitelor sedimentare din punct de vedere mineralogic este urmatoarea: illit -50-60%; caolinit -10-15%; montmorillonit -5-10%; vermiculit -1-5%; allophan -1-3%; mice -1-3%; feldspat -3-5%; silice -5-12%; carbonati -1-5%; oxizi de fier -1,5-2%; compusi organici -<1%. In urma testelor geotehnice efectuate pe probele prelevate din forajele executate pe amplasamentul analizat au fost rezultat urmatoarele valori medii: greutate volumetrica unghi de frecare interna φ = 15º; γ w = 19,5 kn/mc;
Pagina (17) coeziune modul edometric tasarea specifica c = 45 kpa; M 2-3 = 12500 kpa; ep2 = 3,0 cm/m; indice de plasticitate Ip = 35-40%; indice de consistenta Ic = 0,70; indicele porilor e = 0,65; porozitate n = 37-40%; coeficientul de frecare beton-teren fb/t = 0,30; coeficientului lui Poisson ν = 0,35; coeficientul de permeabilitate la 20ºC: K = 2,5x10-7 cm/s. Coeficientul de permeabilitate vertical (K) a fost determinat conform standardului romanesc STAS 1913/6-76, utilizand formula: v = viteza aparenta de filtrare si, i = panta hidraulica k=v/i, unde Conform Normativului pentru proiectare antiseismica, indicativ P100-92 amplasamenstul se gaseste situat in zona tip D caracterizata de un coeficient ks = 0,16 si o perioada de colt Tc = 1,5 sec, echivaland cu o intensitate seismica de gradul VII (MSK). Din punct de vedere al incadrarii in normativul TS 1982 (comportare la sapare) terenul se incadreaza in categoria tare (sapatura manuala), II (sapatura mecanica). In concluzie, conform rezultatelor preliminare, amplasamentul se prezinta in conditii geotehnice favorabile fundarii dar, functie de solutia de fundare propusa in cadrul Proiectului Tehnic de Executie, fiind recomandabile masuri de impermeabilizare suplimentare pentru o deplina siguranta in exploatare. Din punct de vedere pedologic, zona se caracterizeaza prin preponderenta caracteristica zonelor de campie, cu teren plan, in care se dezvolta crovuri numeroase, pe depozite loessoide argiloase si luto - argiloase cu apa freatica la adancimi mari si cu vegetatie naturala de silvostepa. Procesele pedogenetice principale care au actionat in zona sunt iluvierea si bioacumularea. Procesul de iluviere a constituientilor minerali si organici este in momentul de fata predominant fata de procesul de bioacumulare, ceea ce a dus la existenta in teritoriu a solurilor cu orizont Bt, de acumulare a argilei. Principala clasa in care se incadreaza solurile din arealul analizat este clasa argiluvisolurilor cu subclasele soluri brun roscate vertice (continut ridicat de argila al materialului din care este format solul) si brun roscate slab pseudogleizate. Aceste subtipuri de siluri au fost afectate de o serie de procese (eroziunea si colmatarea) ca urmare a conditiilor de mediu, ele fiind rezultatul interactiunii tuturor factorilor pedogenetici ce activeaza in teritoriu. Solurile din Campia Gavanu Burdea sunt
Pagina (18) soluri de padure moderat acide ce provin din soluri brune de padure sau din smolnite sau alte soluri negre de faneata. Soluri brun roscate din zona analizata au urmatoarele caracteristici: Caracter de pseudogleizare slaba (retinand apa datorita orizontului argilos de adancime Bt orizont greu permeabil); regimul de umiditate caracterizat prin alternante de exces de umiditate si uscaciune; ph slab acid pana la neutru; grade de saturatie in baze pe un interval foarte larg, in functie de adancime 50-90%, crescand cu adancimea; stabilitate morfogenetica. Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul se incadreaza in bazinul Raului Arges, subbazinul raului Glavacioc, pe un afluent al acestuia, numit paraul Sericu. Sericu este afluent de gradul 5 al raului Arges. In Cadastrul apelor Romaniei rezulta ca paraul Sericu are codul X-1.23.11.8.3 si o lungime de 30 km, iar bazinul sau hidrografic are o suprafata de 103 km 2. Paraul Sericu curge la peste 2000 m Est de amplasamentul analizat fiind un curs de apa intermitent si temporar, directia de curgere a acestui parau este NV SE. Raul Glavacioc este amplasat la mai mult de 7 km NE fata de locatia viitorului depozit. Principalele caracteristici ale Glavaciocului sunt: seaca vara, scurgerea medie multianuala de apa fiind de 0,2 l/s.km², lungime totala fiind de 120 km, bazin cu suprafata de 681 km² si panta 1. Avand in vedere distanta fata de aceste cursuri de apa si panta locala a terenului este putin probabil ca investitia propusa sa afecteze sau sa fie afectata de prezenta acestora. Din punct de vedere hidrogeologic, pentru zona studiata, literatura de specialitate consemneaza prezenta a trei complexe acvifere, respectiv: Complexul acvifer de mica adancime, cu caracter freatic, este specific zonelor de lunca ale vailor studiate: Sericu, Glavacioc. Complexul de mica adancime este alcatuit dintr-un strat relativ subtire (2-3 m) de nisipuri cu pietrisuri apartinand sesurilor aluvionare din luncile mai dezvoltate. Complexul acvifer de medie adancime, denumit si complexul stratelor de Fratesti este alcatuit din 4-5 strate de nisipuri fine, mai rar cu pietris dezvoltate pe grosimi de 3-5 m interceptate in puturile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa, la adancimi de 45-105 m. Complexul acvifer de mare adancime, denumit complexul de Candesti, este consituit din 3-4 strate de nisipuri, mediu-grosiere frecvente cu pietrisuri avand grosimi de 12-16 m pe strat. Acest complex situat la 140-260 m adancime, prezinta un potential acvifer ridicat si o calitate buna a apei putand fi luat in considerare pentru diferite necesitati de apa potabila. Apa freatica prezinta in general un nivel cu caracter usor ascensional cu adancimi stabilizate in functie de factorii naturali (regim pluvial, conditii geomorfologice, drenajul natural al vailor cu regim permanent de curgere ca in cazul Glavaciocului). Directia predominanta de curgere este VNV - ESE.
Pagina (19) In zona de terasa complexul acvifer freatic este alcatuit din 1-3 strate predominant nisipoase, apartinand depozitelor de terasa ale Campiei Gavanu - Burdea. Adancimea apelor freatice depaseste 10-15 m pe interfluviul dintre Glavacioc si Dambovnic. In cadrul studiului Raport de evaluare a amplasamentului propus pentru constructia unui depozit in zona Ciuperceni efectuat de catre S.C., au fost executate 9 foraje de monitorizare pentru stabilirea conditiilor hidrogeologice. Forajele de monitorizare au deschis acviferul superficial avand caracter freatic si constituit din nisipuri fine-medii care trec usor in prafuri nisipoase sau argile nisipoase. Grosimea acviferului deschis este relativ mica (0,70-2,00 m). Acviferul este acoperit de un pachet argilos avand in medie o grosime de 6.00 m cu o permeabilitate verticala masurata cuprinsa intre k =1.68x10-6 cm/sec si k=1.63x10-7 cm/sec. Acviferul are un coeficient de cedare redus (testele de pompare, realizate chiar cu debite foarte mici au determinat epuismentul apei din foraje) si un gradient hidraulic relativ mic (2,8 ). La peste 800 m distanta (fata de cel mai apropiat colt al amplasamentului), pe directia SE, este amplasata o ferma de animale care dispune de 6 foraje de alimentare cu apa. Forajele de la ferma au deschis orizontul acvifer de medie adancime (situat sub argila din baza acviferului deschis de noi) pentru a-si putea asigura un debit satisfacator nevoilor fermei. In aceste conditii (deschiderea unor acvifere diferite) constructia depozitului nu va afecta calitatea apei din captarea de la ferma. Analizele de laborator efectuate pentru apa din forajele executate in vederea stabilirii agresivitatii fata de betoane (STAS 3349-83) si metale (I14-76) indica o agresivitate medie. Clima, intreaga zona apartine in intregime sectorului cu clima continentala (tinutul climatic al Campiei Romane). Regimul climatic general, se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii moderate ce cad adesea sub forma de averse si prin ierni reci, cu viscole mai rare, si cu frecvente intervale de incalzire, care provoaca topirea stratului de zapada si implicit discontinuitatea lui. In teritoriul studiat nefiind amplasata nici o statie meteorologica care sa furnizeze date multianuale am folosit datele de la statiile Bucuresti - Baneasa, Alexandria si unele din datele disponibile de la statia Rosiori de Vede. Astfel, in ceea ce priveste temperatura medie multianuala a lunii ianuarie este de - 3,3 0 C la statia Bucuresti - Baneasa, iar media multianuala este e 10,3 0 C. La statia Alexandria media lunii ianuarie este de - 3,2 0 C, iar media multianuala de 10,8 0 C. Temperaturile maxime se inregistreaza in luna iulie, media acestei luni fiind de 22,3 0 C la statia Bucuresti-Baneasa si 22,7 0 C la statia Alexandria. Din datele prezentate mai sus rezulta ca zona studiata se caracterizeaza printr-o temperatura medie multianuala a aerului ce depaseste 10 0 C, o temperatura medie multianuala a lunii ianuarie de aproximativ - 3 0 C si o temperatura medie multianuala a lunii iulie in jur de 22 0 C. In ceea ce priveste statia Alexandria valorile de temperatura extreme inregistrate sunt urmatoarele: temperatura minima absoluta... 34,8 C; temperatura maxima absoluta... + 42,9 C. In ceea ce priveste durata intervalului de zile cu temperaturi medii mai mari de 10 0 C, aceasta oscileaza intre 195 si 175 zile, conform datelor inregistrate la statiile Bucuresti - Baneasa si Alexandria.