Studiul componentelor electronice uzuale

Σχετικά έγγραφα
MARCAREA REZISTOARELOR

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE


Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

V O. = v I v stabilizator

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].


CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VIII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Subiecte Clasa a VII-a

riptografie şi Securitate

Componente şi circuite pasive 3. CONDENSATOARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 1 Şiruri de numere reale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Integrala nedefinită (primitive)

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

SIGURANŢE CILINDRICE

REZISTOARE LINIARE FIXE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CIRCUITE LOGICE CU TB

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Criptosisteme cu cheie publică III

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Lucrarea de laborator nr. 3 CONDENSATOARE FIXE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Stabilizator cu diodă Zener

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

unde: (rho)= rezistivitatea electrică a materialului l = lungimea conductorului din care este construit rezistorul

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Subiecte Clasa a V-a

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Dispozitive electronice de putere

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ


5. Condensatoare. 5.1 Proprietăţi şi model analitic

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Transformări de frecvenţă

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Transcript:

Studiul componentelor electronice uzuale 1. Scopul activităţii Scopul acestui laborator este însuşirea de cunoştinţe teoretice legate de marcarea componentelor pasive THT în codul culorilor, Componente pasive R, C, Parametrii Rn, t, Putere nominala, Tensiune nominală, Cunoaşterea componentelor. Package-uri pentru tranzistoare în variantele THT (TO), diode (DO) şi SMD. La finalul acestui laborator, studenţii vor putea identifica componentele electronice dintr-o schemă electrică dată, vor putea alcătui o listă de materiale folosind cataloage şi foi de catalog disponibile on-line, vor şti să aleagă tipul de capsulă potrivit pentru realizarea circuitului electronic în funcţie de tehnologia de fabricaţie a acestuia şi vor putea face o optimizare a costurilor de achiziţie în funcţie de numărul de componente necesare. 2. Noţiuni teoretice 2.1. Recunoaşterea componentelor electronice Componentele electronice, atât cele pasive cât şi cele active, au o varietate foarte mare de forme şi dimensiuni. La ora actuală datorită miniaturizării, dimensiunile tuturor componentelor electronice s-a micşorat foarte mult, necesitând tehnologii foarte avansate de realizare a plăcilor de cablaj imprimat cât şi de lipire a componentelor. Există două mari categorii de componente electronice: a. componente electronice cu montare prin inserţie, care se plantează pe circuite de cablaj prevăzute cu găuri pentru lipire (THT = Through-Hole Technology). b. componente electronice cu montare pe suprafaţă, care se plantează pe suprafaţa circuitului de cablaj imprimat (SMT = Surface Mount Technology). Componentele electronice THD au dimensiuni mai mari decât cele SMD şi datorită terminalelor mult mai lungi cu care sunt prevăzute. 2.1.1. Componente cu montare prin inserţie (THD) Rezistoare liniare Rezistoarele liniare pot fi fixe, variabile, distincte, multiple (reţea rezistivă). Mărimea şi forma diferă şi în funcţie de puterea lor, care poate fi de 0,25W, 0,5W, 1W, 2W, 3W, 5W, 7W, 9W, 10W, ca valori standardizate, iar cele de puteri mai mari au forme speciale prevăzute cu sistem de răcire. Aceste rezistoare pot fi cu peliculă de carbon sau metalică şi au formă cilindrică sau dreptunghiulară, iar cele de puteri mari (3W...10W) se fac bobinate pe suport de fibră de sticlă introdusă într-o ceramică specială. Marcarea valorii rezistoarelor se face în codul culorilor sau în clar după codul englezesc (BS 1852, BS EN 60062) unde pe corpul rezistenţei în loc de virgulă ca ordin de măsură se folosesc 1

litere: R pentru ohmi, K pentru kiloohmi, M pentru megaohmi; la coada inscripţionării sau sub ea se mai află o literă ce reprezintă toleranţa: M: 20%, K: 10%, J: 5%, H: 2,5%, G: 2%, F: 1%, D: 0,5%, C: 0,25%, B: 0,1%. Exemplu: R33 =0,33 Ω, 4R7=4,7 Ω, 510R= 510 Ω, K47= 0,47 kω, 2K2= 2,2 kω, 33KK = 33 kω, toleranţă = 10%, 3M9K = 3,9 MΩ, toleranţă = 10%. Tab. 1. Codul culorilor pentru rezistoare Culoare Valoare Ordin de multiplicare Toleranţă Negru 0 x1 Maro 1 x10 1% Roşu 2 x100 2% Portocaliu 3 x1000 sau 1K 0,05% Galben 4 x10000 sau 10K Verde 5 x100000 sau 100K 0,5% Albastru 6 x1000000 sau 1M 0,25% Violet 7 x10000000 0,1% Gri 8 Alb 9 Auriu x0.1 5% Argintiu x0.01 10% Nici o culoare 20% Prima şi a doua bandă colorată reprezintă valoarea sau cifrele semnificative, a treia este ordinul de multiplicare, iar a patra este toleranţa. În figurile 1 şi 2 se dau două exemple de marcare prin codul culorilor. Fig. 1. Exemplu de marcare a rezistoarelor Fig. 2. Alt exemplu de marcare (cu trei cifre semnificative) (galben, albastru, negru, roşu, maro = 460x10 2 Ω, = 46 kω, 1%) Puterea nominală a rezistoarelor de putere este de obicei scrisă în clar pe corpul lor. 2

În figura 3 se prezintă câteva tipuri constructive de rezistoare de putere. Fig. 3. Rezistoare de putere Rezistoarele variabile cu montare prin inserţie pot avea diferite forme constructive, aşa cum sunt prezentate în figura 4. Fig. 4. Rezistoare variabile Reţelele (ariile) rezistive au doua forme constructive, cu toţi pinii într-o singură linie (Single-in- Line SIL), figura 5, sau cu două şiruri de pini în linie, asemănător circuitelor integrate DIL (Dual-in-Line). Fig. 5. Reţea (arie) rezistivă, capsulă Single-in-Line (SIL) Condensatoare La condensatoare, varietatea de forme şi dimensiuni este mai mare. În figura 6 se prezintă câteva tipuri de condensatoare. 3

Fig. 6. Condensatoare fixe: a. Ceramice; b. Stiroflex; c. Cu polipropilenă metalizată; d,e. Poliester; f. Multistrat; g. Cu mică La marcarea condensatoarelor se mai foloseşte de către unii producători un model de cod al culorilor asemănător cu cel folosit la rezistoare. Fig. 7. Codul culorilor pentru condensatoare În figura 8, literele H, P şi U din tabel sunt marcaje literale pentru coeficienţii de temperatură înlocuind valorile respective. Condensatorul din figura 9 are următoarea valoare: galben, roşu, roşu, portocaliu, verde, adică: 22pF x 1000 = 22nF, toleranţă ±5%, şi o scădere a capacităţii cu 220 ppm (-220 x 10-6 din valoare) la fiecare creştere a temperaturii cu un grad Celsius. 4

Marcarea în clar este făcută pe corpul condensatorului cu următoarele litere ce înlocuiesc virgula: p = picofarazi, n = nanofarazi, m = microfarazi; ex: n33 = 0,33 nf, 4p7 = 4,7 pf, 560p = 560 pf, m47 = 470 nf, 2m2 = 2,2 µf. În figura 8 se prezintă câteva tipuri de condensatoare electrolitice. Fig. 8. Condensatoare electrolitice cu montare prin inserţie a. Cu tantal, b. Dublu strat ( Double layer ), c. Cu aluminiu În figura 9 se prezintă câteva condensatoare variabile tip trimmer; acestea au valori foarte mici de ordinul a câtorva zeci ori sute de picofarazi. Fig. 9. Condensatoare tip trimmer Componente active: diode, tranzistoare, circuite integrate Pentru diode şi tranzistoare există de asemenea o varietate de forme şi dimensiuni. În figura 10 se prezintă câteva exemple de tranzistoare. 1 2 3 Fig. 10. Componente active: 1. Tranzistoare de mică, medie şi mare putere; 2. Tranzistoare cu siliciu; 3. Tranzistoare cu germaniu ( model vechi) 5

2.1.2. Componente cu montare pe suprafaţă (SMD) Componentele SMD sunt realizate cu terminale scurte (care nu se pretează la montarea prin gaură) ori cu suprafeţe care se pot lipi cu aliaj situate pe părţile laterale ale componentelor şi/sau sub ele. Componentele sunt plasate pe arii destinate lipirii/contactării (numite pad-uri) de pe cablajul imprimat, proiectate conform cu terminalele fixe şi lipite pe aceeaşi parte. Rezistoare liniare Pentru codificarea rezistoarelor SMD paralelipipedice (chip) este larg întâlnită convenţia de notare ce utilizează miimea de inch, unitate numită mil. 1 mil =1/1000 inch. Un inch este egal cu 25,4 mm. Se obişnuieşte să se aproximeze 40 mil = 1 mm, ceea ce înseamnă că se transformă milimetrii în mil prin înmulţire cu 40. De exemplu: 3 mm = 120 mil, 0,5 mm = 20 mil, etc. Astfel, rezistorul SMD chip 1206 are, conform convenţiei de notare, aproximativ latura mare L de 120 mil = 3 mm şi latura mică W de 60 mil = 1,5 mm (figura 11). Celelalte cote (H şi T) sunt definite în foile de catalog. Fig. 11. Dimensiunile capsulei SMD tip chip Exemple de rezistoare fixe şi reţele rezistive tip SMD sunt prezentate în figura 12. Fig. 12. Rezistoare fixe şi reţele rezistive SMD Condensatoare În figura 13 se prezintă mai multe tipuri de condensatoare SMD, ceramice şi electrolitice cu aluminiu sau cu tantal. Condensatoarele electrolitice se marchează în clar, pe corpul lor, având atât valoarea capacităţii, cât şi tensiunea maximă de lucru. De asemenea este marcată şi polaritatea (pentru cele cu aluminiu este marcat minus, pentru cele cu tantal este marcat plus). Cele mici sunt ceramice şi au valori de ordinul a sute de nf sau mai mici, iar marcarea este făcută pe banda de hârtie în care sunt ambalate. În figura 14 sunt prezentate condensatoare trimmer tip SMD. 6

Inductoare Fig. 13. Condensatoare SMD Fig. 14. Condensatoare trimmer SMD Fig. 15. Inductoare SMD tip 0805 Componente active Există o mare diversitate de capsule în funcţie de tehnologia de montare (prin inserţie, pe suprafaţă) şi de tipul componentei (diodă, transistor, circuit integrat, etc.) după cum se observă în figurile 16, 17, 18. Fig. 16. Diverse tipuri de diode SMD 7

Fig. 17. Capsule de circuite integrate Fig. 18. Capsule tip BGA (Ball Grid Array) 3. Desfăşurarea lucrării 3.1. Identificarea componentelor Se vor studia schemele electrice din anexe. Se vor identifica componentele, valorile şi alţi parametrii de pe schemă. Circuitul prezentat în anexa 1 reprezintă un amplificator emitor comun. Circuitul prezentat în anexa 2 reprezintă un circuit basculant astabil. 3.2. Lista de materiale Bill of Materials - BOM Se va realiza lista de materiale conform tabelului dat (BOM - Bill of Materials - engl.). Se vor alege două variante de componente: THD şi SMD. Acest tabel trebuie să conţină informaţii despre componente care să permită realizarea practică a circuitului ce conţine aceste componente. BOM trebuie să ofere informaţii cuprinzătoare despre componente dar şi despre modalitatea de achiziţie şi preţul acestora. În figura de mai jos este prezentat un exemplu realizat în Excel, dar se poate folosi şi programul Word sau altele similare. Fig. 21. Model de tabel pentru lista de materiale BOM În cele ce urmează se prezintă o descriere a câmpurilor din tabelul din figura 21. Tab. 1. Descrierea câmpurilor cerute în lista de materiale Col. Denumire Descriere A Nr. crt. Numărul de ordine în tabel. B Reference Designator, RefDes (referinţă componentă în schemă, nume PCB) Într-o schemă electronică toate componentele trebuie să aibă un nume de identificare, de referinţă. De ex. R1, C4, L3, D7, TR1,etc. 8

C Nume/cod/număr/valoare componentă în schemă (part name/code/number/value) În cazul de faţă valoarea componentei este parametrul relevant, de ex. 10. In general pentru componente pasive se completează câmpul cu valoarea nominală a acestora iar pentru componente active, tipul acestora, de ex. pentru o diodă de tip 1N4007 se va scrie exact acest nume. D Clasă Clasa, categoria poate fi rezistor, potenţiometru, condensator, circuit integrat, etc. E Descriere Acest text trebuie să ofere informaţii utile despre componentă. De exemplu rezistor de tip SMD în forma chip sau MELF. valoarea nominală, toleranţa, puterea nominală, dacă este relevantă, etc. F Catalog, pagină sau link Internet Atunci când se achiziţionează o componentă trebuie să avem foaia de catalog (data sheet) a acesteia. Informaţiile din foaia de catalog ne permit să realizăm o proiectare electrică corespunzătoare şi să realizăm corect circuitul imprimat PCB. Foile de catalog sunt disponibile la producătorul componentei, dar şi la distribuitorul de componente. G Distribuitor (în Romania) Firmele producătoare de componente nu vând de regulă decât cantităţi foarte mari de componente, fiind imposibil pentru un utilizator mic să cumpere direct de la producător. Firma de distribuţie, distribuitorul realizează pregătirea componentelor pentru a fi livrate în cantităţi mai mici. De asemenea, unele companii nu vând decât la distribuitori. Distribuitorii de componente electronice au de regulă site-uri Web şi cataloage bine puse la punct în care se găsesc multe informaţii necesare achiziţiei dar şi utilizării componentei respective. Exemplu de distribuitori din România: TME, Farnell, ECAS, Digikey, RS Components. H I Cod componentă (din catalog sau din pagina distribuitorului din RO) Nume componentă (la producător) Componentele au un cod sau un număr de ordine dat de distribuitor. Atunci când se achiziţionează o componentă de la un distribuitor este unul din principalii parametrii ce trebuiesc verificaţi pentru a alege componenta dorită. Numele, codul componentei la producător poate diferi de cel de la distribuitor. Codul producătorului este util pentru a identifica exact o anumită componentă şi a avea acces la informaţia primară, nefiltrată de distribuitor. J Producător Firma producătoare a componentei. De ex: Vishay, AVX, TDK, KOA, Kemet, Panasonic, Murata, EPCOS, WIMA, etc. K Cantitate Numărul necesar de componente de acest tip din proiect. L Cantitate minimă Distribuitorul stabileşte unitatea minimă de livrare. În special în cazul componentelor cu dimensiuni mici şi/sau cu preţuri mici unitatea minimă de livrare poate fi destul de mare. M Preț unitar (Lei fără TVA) Preţul pe o singură componentă. Dacă există o unitate minimă de livrare impusă, acest preţ se calculează prin împărţirea preţului total la numărul de articole minim ce pot fi livrate. N Preț articol (Lei fără TVA) Preţul dat de producător pe unitatea minimă de livrare. Informaţia trebuie citită cu multă atenţie, unii producători pot afişa aici preţul unitar. Pentru realizarea listei de materiale se va studia platforma on-line DigiKey: www.digikey.ro. 9

Fig. 22. Pagina de start a platformei on-line DigiKey Butonul Index produs poziţionat în partea stângă redirecţionează pagina către www.digikey.com unde apare lista de componente electronice disponibile pe categorii. Fig. 23. Pagina de componente electronice a platformei www.digikey.com Se alege tipul de componentă electronică, de exemplu condensatoare ceramice. Căutarea poate fi rafinată selectând parametrii doriţi, cum ar fi producător, valoare capacitate, valoare tensiune nominală, valoare toleranţă, etc. 10

Fig. 24. Modul de căutare avansată pentru tipul de componente ales Pe aceeaşi pagină, în partea de jos, lista componentelor disponibile este afişată într-un tabel. Fig. 25. Tabel cu componentele disponibile din categoria aleasă de utilizator Din momentul în care se alege componenta din tabelul DigiKey se trece la completarea listei de materiale cu informaţiile cerute. Se procedează astfel pentru toate componentele identificate în schema electrică primită. 4. Întrebări 1. În ceea ce priveşte tehnologia de asamblare, câte tipuri de componente electronice există şi care sunt acestea? 2. Definiţi termenul mil şi specificaţi unde anume este folosit. 11

5. Bibliografie 1. Cătuneanu V. ş.a., Tehnologie electronică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1984; 2. Svasta P. ş.a., Componente electronice pasive - Rezistoare, Cavaliotti, 2007; 3. Svasta P. ş.a., Componente electronice pasive - Condensatoare, Cavaliotti, 2010; 4. ***, Rezistoare, Condensatoare, Inductoare, Tranzistoare, diverse cataloage; 5. www.cetti.ro; 6. www.elect2eat.eu. 12