STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 5 ECRUISAREA. Ecruisare = fenomenul de crestere a rezistentei prin deformare plastica la rece

Σχετικά έγγραφα
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.1. Noţiuni introductive

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Integrala nedefinită (primitive)

STIINTA MATERIALELOR CURS 10 ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU CUPRUL SI ALIAJELE CU BAZA CUPRU ALTE ALIAJE NEFEROASE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

MATERIALE METALICE. Curs 9 ALIAJELE DEFORMABILE CU BAZA ALUMINIU

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

MARCAREA REZISTOARELOR

STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 11 OTELURI ALIATE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V O. = v I v stabilizator


Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

STIINTA MATERIALELOR CURS 3 STRUCTURA CRISTALINĂ ŞI AMORFĂ. DEFORMAREA PLASTICĂ A METALELOR.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Curs 4 Serii de numere reale

STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 1 INTRODUCERE IN STIINTA MATERIALELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

STIINTA MATERIALELOR CURS 2 PROPRIETATILE MATERIALELOR

TRATAMENTE TERMOMECANICE

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

ALIAJE NEFEROASE DE TURNĂTORIE

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

TERMOCUPLURI TEHNICE

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

riptografie şi Securitate


R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Proprietăţile pulberilor metalice

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

CABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

PRELUCRAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR PRIN DEFORMARE PLASTICĂ 1.NOŢIUNI GENERALE

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Algebra si Geometrie Seminar 9

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Circuite cu diode în conducţie permanentă

CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Ecuatii trigonometrice

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Difractia de electroni

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

LOCOMOTIVE ELECTRICE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Transcript:

ECRUISAREA Deformare plastica (la rece) structura cu graunti alungiti, fibrosi se epuizeaza o parte din posibilitatile de deformare a grauntilor reteaua cristalina este distorsionata Ecruisare = fenomenul de crestere a rezistentei prin deformare plastica la rece Prin ecruisare cresc rezistenta mecanica, duritatea, rezistivitatea electrica scad ductilitatea, tenacitatea, rezistenta la coroziune Pentru unele aliaje (cu baza Al, Cu, Au, etc.) singura metoda de crestere a rezistentei Exemplu: otelul pentru corzi de pian ajunge la Rm > 3000 MPa (de la < 600) RECRISTALIZAREA Daca se obtine semifabricat prin deformare plastica la rece (Ex. sarma), dupa ce s-a atins un grad de deformare (S = ΔS / S 0 ) ecruisarea impiedica deformarea in continuare se efectueaza o RECOACERE DE RECRISTALIZARE Recristalizarea = readucerea aliajului ecruisat la o structura echiaxiala, ductila dar cu scaderea rezistentei si duritatii Starea ecruisata instabila termodinamic se elimina prin incalzire (peste o temperatura prag) Procesul recristalizarii 3 etape I. Restaurarea retelei II. Germinarea III. Cresterea grauntilor cristalini I. Restaurarea retelei: Prin incalzire usoara se reface forma initiala a retelei cristaline; II. Germinarea: Prin incalzire peste t cr apar primii germeni de recristalizare in zonele cele mai intens deformate (limite de graunte) t cr = prag critic de recristalizare depinde de tipul de aliaj si de gradul anterior de deformare (scade cu cresterea gradului de deformare) T cr 0.4 T [ K] top Ex. t Fe 450 C; t Al 60 C; t Pb 0 C; deformare la cald peste t cr 1

III. Cresterea grauntilor cristalini: practic, recoacerea cu 150 200 C peste t cr Etapele recristalizarii Efectul parametrilor recristalizarii (grad de deformare anterioara, timp, temperatura) asupra marimii grauntilor rezultati 2

RUPEREA General: Ruperea reprezinta fragmentarea corpurilor solide sub actiunea unor tensiuni Rupere: A. statica forta aplicata continuu, lent (si fluaj sarcina mica si constanta, timp indelungat) dinamica soc oboseala sarcina mica, variabila (modul / orientare) B. intercristalina la cald intracristalina - la rece (sau / si soc) C. ductila (a) fragila (c) (b) moderat ductila (tenace) 3

Solicitarea la oboseala de incovoiere pentru un ax rotitor (un capat liber) Schema ruperii la oboseala axiala Aspecte de rupere la oboseala Ax rupt la oboseala de incovoiere Scula de gaurire rupta la oboseala 4

TEORIA ALIAJELOR. FAZE SI CONSTITUENTI STRUCTURALI Aliaj = material complex (stare metalica), alcatuit din metal + metal / metaloid (la nivel atomic) Elementele chimice constitutive: componenti (A, B) Exemplu: Fe-C (oteluri, fonte); Cu-Zn (alame) Totalitatea aliajelor din aceiasi componenti = sistem de aliaje Aliaje: binare (2 componenti); ternare (3 componenti); polinare Concentratia: masica = nr. g dintr-un component in 100 g aliaj atomica = nr. atomi dintr-un component in 100 atomi aliaj (volumica, electronica) Constituenti structurali = partile constitutive ale microstructurii aliajelor Constituenti structurali omogeni (nu pot fi separati optic) = FAZE metale de mare puritate solutii solide compusi eterogeni (amestecuri mecanice) Solutii solide = amestecuri intime de atomi a. b. Tipurile de solutii solide; a de substitutie; b - interstitiala Solubilitate totala in stare lichida totala in stare solida partiala insolubilitate totala limitata 5

Compusi (definiti) au formula A m B n au retea cristalina diferita de a componentilor General: duri, fragili temperatura de topire fixa (ca la metalele pure) DIAGRAME BINARE DE ECHILIBRU = Reprezentari grafice in coordonate temperatura - concentratie (0 100%) pentru sistemele de aliaje. Furnizeaza informatii despre: domeniile de existenta a fazelor; temperaturile la care se produc transformari; structura aliajelor la diferite temperaturi. Diagrama cu solubilitate totala (in stare solida) Intre A si B solubilitate nelimitata (0 100%) solutie solida α Trasarea diagramei cu solubilitate totala 6

Linii caracteristice: - Linia lichidus >>> margineste domeniul integral lichid; - Linia solidus >>> margineste superior domeniul integral solidificat; Intre lichidus si solidus: Interval de cristalizare Diagrama cu solubilitate totala Reguli: - Domeniie de existenta a fazelor sunt delimitate de linii pline (inclusiv axele); - Solutiile solide se noteaza cu litere grecesti mici; - Natura si concentratiile fazelor aflate in echilibru la o anumita temperatura se determina prin intersectia cu liniile de delimitare a domeniului acestora; Diagrama Cu - Ni 7

Diagrama cu insolubilitate totala in stare solida si formare de eutectic Eutectic = amestec mecanic rezultat prin descompunerea izoterma a unui lichid de concentratie definita Diagrama cu insolubilitate totala si formare de eutectic L E E t ( A B) E Eutecticul in diagrama: linie intrerupta groasa Reguli: - Domeniile de existanta a constituentilor structurali omogeni / eterogeni sunt delimitate de linii pline / intrerupte; - Natura si concentratiile constituentilor structurali aflati in echilibru la o anumita temperatura se determina prin intersectia cu liniile de delimitare a domeniului acestora; 8

INTREBARI DE AUTOEVALUARE 1. Ce este ecruisarea? 2. Ce proprietati scad prin ecruisare? 3. Ce proprietati cresc prin ecruisare? 4. Ce este recristalizarea si cum se efectueaza? 5. Care sunt etapele recristalizarii? 6. Cum arata reteaua cristalina inainte de atingerea temperaturii critice de recristalizare? 7. Cum se defineste deformarea plastica la cald? 8. Care este, cu aproximatie, pragul critic de recristalizare pentru cupru? 9. O sarma din cupru tehnic cu diametrul initial de 8 mm a fost trefilata la un diametru de 7.6 mm si se urmareaste ajungerea la un diametru de 4 mm. Se recomanda efectuarea in prealabil a unei recoaceri de reristalizare? 10. Cum se modifica aspectul de rupere la trecere de la ruperea statica la cea prin soc? 11. Ce indica aparitia ruperii intergranulare? 12. Care este aspectul zonei de rupere statica la temperatura ambianta a unei epruvete din aluminiu? 13. Care sunt tipurile de aspecte ale zonei de rupere statica? 14. Care sunt caracteristicile fracturii de oboseala? 15. Doua piese identice din otel nealiat sunt rupte static, una la -40 C, cealalta la 400 C. Prin ce difera zonele de rupere? 16. Un ax din otel se fractureaza in urma unei solicitari variabile indelungate, in atmosfera umeda. Cum arata suprafata fracturata? 17. Ce este un aliaj? 18. Care este diferenta dintre componenti si constituentii structurali? 19. Care este diferenta dintre faza si constituent structural? 20. De cate tipuri sunt solutiile solide? Prin ce difera de compusi? 21. Un aliaj binar are, la temperatura ambianta structura formata din compusul Fe 3 C si solutia solida de C in Feα. Care sunt componentii aliajului? 22. Daca un aliaj ternar cu baza A contine 30% B, ce conditie limita trebuie impusa pentru C? 23. Daca A este baza si B este dizolvatul, se pot forma in sistemul A-B si solutii solide de substitutie si interstitiale? 24. Pentru compusul AuCu 3, calculati concentratia masica. 25. Care este diferenta intre bratele principale si cele secundare ale dendritelor intr-un aliaj Cu Ni turnat? 26. Ce este un eutectic si cum apare la microscop? 27. Care este ecuatia generala a transformarii eutectice? 28. Sub ce forma apare A intr-un aliaj hipoeutectic in sistemul binar A B cu insolubilitate totala? 29. Prin ce difera microscopic un aliaj hipoeutectic de unul hipereutectic intr-un sistem binar cu insolubilitate totala? 9