Ecuatii trigonometrice
|
|
- Μίδας Δημητρακόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos x = a, tg x = a, ctg x = a, a R. () Cum rezolvarea ecuatiilor trigonometrice se reduce la rezolvarea ecuatiilor de tipul () (utilizand diferite transformari), vom aminti afirmatiile de baza referitor solutiile ecuatiilor (). Afirmatia. Ecuatia sin x = a, a R, () pentru a > solutii nu are, iar pentru a multimea solutiilor ei se contine in formula x = ( ) n arcsin a + πn, n Z, () unde arcsin a [ π; π ] este unghiul, sinusul caruia este egal cu a, iar Z desemneaza multimea numerelor intregi,, echivalent (tinand seama de paritatea lui n), in totaliatea [ x = arcsin a + πk, x = π arcsin a + πk, k Z. () Nota. Daca in ecuatia () a {0; ; } solutiile ei () se scriu mai simplu, si anume sin x = 0 x = πn, n Z, sin x = x = π + πn, n Z, sin x = x = π + πn, n Z. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x = ; b) sin x = ; c) sin x =. Rezolvare. a) Cum, conform () solutiile ecuatiei date sunt x = ( ) n arcsin + πn, n Z, tinand seama ca arcsin = π, se obtine x = ( ) n π 6 + πn, n Z.
2 ( b) Similar exemplului a) se obtine x = ( ) n arcsin ) + πn, n Z, tinand seama arcsinus ca functia este o functie impara, x = ( ) n+ arcsin + πn, n Z. c) Cum >, rezulta ca ecuatia data nu are solutii. Afirmatia. Ecuatia cos x = a (5) pentru a > nu are solutii, iar pentru a multimea solutiilor ei se contine in formula x = ± arccos a + πn, n Z, (6) unde arccos a [0; π] este unghiul, cosinusul caruia este egal cu a. Nota. Daca in ecuatia (5) a {0; ; } solutiile ei (6) se scriu mai simplu, si anume cos x = 0 x = π + πn, n Z, cos x = x = πn, n Z, cos x = x = π + πn, n Z. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile: a) cos x = ; b) cos x = + ; c) cos x =. ( Rezolvare. a) Cum, conform (6) solutiile ecuatiei date sunt x = ± arccos ) + ( πn, n N, tinand seama ca arccos ) = π, se obtine x = ±π + πn, n Z. b) Similar exemplului a) se obtine x = ± arccos + πn, n Z. + c) Cum >, ecuatia data nu are solutii. Afirmatia. Ecuatia are solutiile tg x = a, a R (7) x = arctg a + πn, n Z, (8) unde arctg a ( π; π ) este unghiul, tangenta caruia este egala cu a. Afirmatia. Ecuatia ctg x = a, a R (9)
3 are solutiile x = arcctg a + πn, n Z, (0) unde arcctg a (0; π) este unghiul, cotangenta caruia este egala cu a. Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) tg x = ; b) tg x = ; c) ctg x = ; d) ctg x =. Rezolvare. a) Conform (8) solutiile ecuatiei date sunt x = arctg + πn, n Z, tinand seama ca arctg = π, se obtine x = π + πn, n Z. b) Similar exemplului precedent se obtine x = arctg( ) + πn, n Z, tinand seama ca arctangenta este o functie impara, x = arctg + πn, n Z. c) Se tine seama de (0) si se obtine x = arcctg( ) + πn, n Z,, cum arcctg( ) = π, x = π + πn, n Z. d) Similar exemplului c) se obtine x = arcctg + πn, n Z. Observatie. Ecuatiile sin f(x) = a, cos f(x) = a, tg f(x) = a, ctg f(x) = a () prin intermediul substitutiei f(x) = t se reduc la rezolvarea ecuatiilor (). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin(x ) = ; b) cos(x + ) = ; c) tg x = ; d) ctg x =. Rezolvare. a) sin(x ) = { sin t = ; t = x, x = π + πn +, n Z x = π + πn +, n Z. x = π + πn, n Z { { cos t =, x b) cos(x + ) = t = x + = π + πn, n Z, +, π + πn, x = π + πn, n =,,,... x = ± π + πn, n =,,,... (se tine seama ca radicalul de ordin par exista doar din valori nenegative). c) tg x = x = arctg + πn, n Z x = π + πn, n Z x = π 6 + π n, n Z. d) ctg x = x = arcctg( ) + πn, n Z x = arcctg( ) + πn, n Z. Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii de gradul al doilea
4 Ecuatia a sin x + b sin x + c = 0, a, b, c R, a 0 () prin intermediul substitutiei t = sin x, ( t ) se reduce la ecuatia patrata at + bt + c = 0. Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x 5 sin x + = 0; b) sin x sin x = 0; c) sin x sin x + 6 = 0. Rezolvare. a) Se noteaza sin x = t si ecuatia devine t 5t + = 0, de unde t = si t =. Cum t, ramane t = echivalenta cu ecuatia sin x =, si prin urmare ecuatia initiala este solutiile careia sunt (a se vedea ()) x = ( ) n π 6 + πn, n Z. b) Se noteaza sin x = t si se obtine ecuatia patrata t t = 0 cu solutiile t = 0 si t =. Astfel ecuatia initiala este echivalenta cu totalitatea de ecuatii [ sin x = 0, sin x =, de unde x = π n, n Z, x = π + πk, k Z. c) Similar exemplelor precedente se obtine ecuatia patrata t t + 6 = 0, care nu are solutii. Rezulta ca si ecuatia trigonometrica nu are solutii. Ecuatiile a cos x + b cos x + c = 0, () a tg x + b tg x + c = 0, () a ctg x + b ctg x + c = 0, (5) unde a, b, c R, a 0 se rezolva similar ecuatiei (). In cazul ecuatiei () se tine seama ca t = cos x in modul urmeaza sa nu intreaca unu, iar pentru t = tg x (t = ctg x) in ecuatia () (respectiv (5)) restrictii nu sunt. Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile a) 6 cos x 5 cos x + = 0; b) tg x tg x + = 0; c) ctg x ctg x = 0.
5 Rezolvare. a) Se noteaza cos x = t si se obtine ecuatia patrata 6t 5t + = 0 cu solutiile t = si t =. Cum ambele solutii verifica conditia t se obtine totalitatea cos x =, cos x =, de unde x = ± arccos + πn, n Z, x = ±π + πk, k Z. b) Se noteaza tg x = t si se obtine ecuatia patrata t t + = 0 cu solutiile t = si t =. Prin urmare tg x =, tg x =, x = π + πn, n Z, x = arctg + πk, k Z, de unde x = π 8 + π n, x = arctg + π k, n, k Z. c) Se rezolva similar exemplului precedent si se obtine x = π πk, n, k Z. + πn, x = arcctg + Ecuatia a cos x + b sin x + c = 0, (6) utilizand identitatea trigonometrica de baza sin x + cos x =, se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (): a( sin x) + b sin x + c = 0. Similar, ecuatia se reduce la rezolvarea unei ecuatii de tipul (): Utilizand formulele a sin x + b cos x + c = 0 (7) a( cos x) + b cos x + c = 0. cos x = sin x, cos x = cos x ecuatiile a cos x + b sin x + c = 0, (8) a cos x + b cos x + c = 0, (9) 5
6 se reduc la rezolvarea ecuatiilor de tipul () si respectiv (). Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile: a) sin x + 5 cos x 5 = 0; b) cos x + sin x = 0. Rezolvare. a) Cum sin x = cos x, ecuatia devine ( cos x) + 5 cos x 5 = 0 cos x 5 cos x + = 0, de unde cos x = (aceasta ecuatie nu are solutii) cos x =, cu solutiile x = πk, k Z. b) Cum cos x = sin x, ecuatia devine sin x + sin x = 0, de unde sin x( sin x ) = 0, sin x = 0, sin x =, si x = π k, x = π ( )n 8 + πn, k, n Z. Ecuatia a tg x + b ctg x + c = 0 (0) tinand seama ca tg x ctg x = (x π k, k Z) prin intermediul substitutiei t = tg x (atunci ctg x = ) se reduce la o ecuatie trigonometrica de tipul (). t Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatia: ( tg x 5 tg x π Rezolvare. Cum sin 7π = si tg ( x π ) ) = 6 sin 7π. tg x + 5 ctg x 6 = 0. ( ) π = tg x = ctg x, ecuatia devine Se noteaza tg x = t, atunci ctg x = t (x π k) si se obtine ecuatia patrata t 6t + 5 = 0 6
7 cu solutiile t = si t = 5. Asadar [ tg x =, tg x = 5, x = π + πk, k Z, x = arctg 5 + πn, n Z. Ecuatii omogene Ecuatia a 0 sin n x + a sin n x cos x a k sin x cos n x + a n cos n x = 0, () unde a 0 a n 0, se numeste ecuatie omogena de gradul n in raport cu sin x si cos x. Cum x = π + πk, k Z nu verifica ecuatia () (toti termenii, incepand cu al doilea sunt nuli, iar primul este diferit de zero) multiplicand ecuatia cu ( 0) se obtine ecuatia cos n x echivalenta a 0 tg n x + a tg n x a n tg x + a n = 0 care prin substitutia tg x = t, se reduce la rezolvarea unei ecuatii algebrice de gradul n. Exemplul 9. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x cos x = 0; c) 5 sin x + 5 sin x cos x = ; b) sin x + sin x cos x = 0; d) cos x + sin x =. Rezolvare. a) Ecuatia a) reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai. Se multiplica cu si se obtine ecuatia liniara in raport cu tg x cos x tg x = 0 de unde tg x = si x = π 8 + π n, n Z. b) Cum sin x = sin x cos x ecuatia b) se scrie sin x+ sin x cos x cos x = 0 si reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu si se obtine ecuatia cos x patrata tg x + tg x = 0 cu solutiile tg x = si tg x =. Prin urmare x = arctg + πn, n Z, x = π + πk, k Z. c) Se scrie = = (sin x + cos x) si ecuatia devine 5 sin x + 5 sin x cos x = sin x + cos x 7
8 sin x + 5 sin x cos x cos x = 0 adica o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se rezolva similar exemplelor precedente si se obtin solutiile x = arctg + πk, k Z si x = arctg + πn, n Z. d) Cum cos x = cos x sin x, sin x = sin x cos x, = (sin x + cos x), ecuatia devine cos x sin x + sin x cos x = sin x + cos x ( + ) sin x sin x cos x + ( ) cos x = 0, adica este o ecuatie trigonometrica omogena de gradul al doilea. Se multiplica cu obtine ecuatia patrata ( + ) tg x tg x + = 0 cu solutia tg x =, rationalizand numitorul, tg x =. + Asadar, x = arctg( ) + πn, n Z. cos x si se Metoda transformarii sumei functiilor trigonometrice in produs Ecuatiile de forma cu ajutorul formulelor transformarii sumei in produs sin α(x) ± sin β(x) = sin sin α(x) ± sin β(x) = 0 () cos α(x) ± cos β(x) = 0 () α(x) ± β(x) cos α(x) β(x) α(x) + β(x) α(x) β(x) cos α(x) + cos β(x) = cos cos α(x) β(x) α(x) + β(x) cos α(x) cos β(x) = sin sin se reduc la ecuatii trigonometrice simple. Exemplul 0. Sa se rezolve ecuatiile () (5) (6) a) sin x + sin x = 0; c) cos 5x = sin x; b) cos x + cos x = 0; d) sin x + cos x + sin x + cos x = 0. Rezolvare. a) sin x + sin x = 0 sin x + x cos x x sin x = 0, = 0 cos x = 0, x = πn, n Z, x = π + πk, k Z x = πn, n Z (se observa ca solutiile x = π + πk, k Z 8
9 se contin in solutiile x = πn, n Z - a se desena cercul trigonometric si a se depune pe el solutiile obtinute). b) cos x + cos x = 0 cos x cos( x) = 0. Cum functia cosinus este o functie para, se obtine totalitatea [ cos x = 0, cos x = 0, de unde x = π + π k, k Z, x = π + πn, n Z. ( ) π c) Cum cos 5x = sin 5x (formulele de reducere) se obtine ecuatia ( ) π sin 5x sin x = 0 ( ) ( ) π π sin x cos x = 0, de unde, tinand seama ca functia sinus este impara, iar functia cosinus este para, se obtine totalitatea ( sin x π ) = 0, ( cos x π ) = 0, x π = πk, x = π 6 + π k, k Z, x π = π + πn, x = π + πn, n Z. d) Se grupeaza convenabil: (sin x + sin x) + (cos x + cos x) = 0, se aplica formulele () si (5) si se obtine ecuatia sin x cos x + cos x cos x = 0 cos x(sin x + cos x) = 0, de unde rezulta totalitatea de ecuatii [ cos x = 0, sin x + cos x = 0. Din prima ecuatie se obtine x = π + πn, n Z. Ecuatia secunda a totalitatii se rezolva similar exemplului c) si se obtine x = π + πm, m Z (se contine in solutia deja obtinuta) si x = π 0 +πk 5, k Z. Asadar solutiile ecuatiei initiale sunt x = π π +πn, x = 0 +πk, n, k Z. 5 Metoda transformarii produsului in suma (utilizarea formulelor sin(α ± β), cos(α ± β)). 9
10 Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) cos x cos x sin x sin x = ; b) cos x cos x = cos x. Rezolvare. a) cos x cos x sin x sin x = cos(x + x) = cos x = x = πk, k Z x = π k, k Z. b) Cum cos x cos x = [cos(x + x) + cos(x x)] = (cos x + cos x) se obtine cos x cos x = 0, de unde rezulta cos x + cos x = cos x, sin( x) sin x = 0. Ultima ecuatie este echivalenta cu totalitatea [ sin x = 0, sin x = 0, de unde x = πk, k Z (solutiile primei ecuatii se contin in solutiile ecuatiei secunde). Aceasta metoda utilizeaza formulele Metoda micsorarii puterii cos x = sin x = + cos x, (7) cos x, (8) sin x + cos x = sin x, (9) sin 6 x + cos 6 x = sin x, (0) sin 8 x + cos 8 x = cos x + 8 sin x, () in scopul micsorarii gradului ecuatiei ce urmeaza a fi rezolvate. utilizeaza si la rezolvarea ecuatiilor Formulele (7) si (8) se sin ax + sin bx = sin cx + sin dx, () cos ax + cos bx = cos cx + cos dx, () daca numerele a, b, c si d verifica una din conditiile a + b = c + d a b = c d. 0
11 Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) cos x + cos x + cos x = ; b) sin x + cos x = sin x cos x; c) cos 6 x + sin 6 x = cos x. Rezolvare. a) Se utilizeaza formula (7) si se obtine ecuatia echivalenta + cos x Se grupeaza convenabil si se obtine + + cos x + + cos 6x cos x + cos x + cos 6x = 0. = (cos x + cos 6x) + cos x = 0 cos x cos x + cos x = 0 cos x( cos x + ) = 0 cos x = 0, cos x =, x = π 8 + π n, n Z, x = ± π + πk, k Z. b) Cum (a se vedea (9)) sin x + cos x = sin x, iar sin x cos x = sin x, ecuatia devine sin x = sin x sin x + sin x = 0, de unde rezulta sin x = si x = π 8 + π n, n Z. c) Cum cos 6 x + sin 6 x = sin x = ( cos x) = + cos x, ecuatia devine + cos x cos x = 0 cos x cos x + = 0, de unde rezulta totalitatea cos x =, cos x =, x = πn, n Z, x = ± arccos + πk, k Z. Ecuatii de tipul a sin x + b cos x = c, a b c 0. () Se propun urmatoarele metode de rezolvare a ecuatiilor de forma ():
12 a) Reducerea la o ecuatie omogena de gradul al doilea in raport cu sin x si cos x. Se scrie sin x = sin x = sin x cos x, cos x = cos x = cos x sin x, c = c = c ( sin x + x ) cos si ecuatia () devine (b + c) sin x a sin x cos x + (c b) cos x = 0, - omogena de gradul daca (c b)(b + c) 0,, in caz contrar, se reduce la rezolvarea unei ecuatii omogene de gradul si a unei ecuatii de tipul () (5). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x =. Rezolvare. a) sin x + cos x = sin x cos x + cos x sin x = sin x + cos x sin x = 0, sin x cos x sin x = 0 sin x(cos x sin x) = 0 cos x sin x = 0, sin x = 0, x = πk, k Z, tg x =, x = π + πn, n Z. b) sin x + cos x = sin x cos x + x cos x sin = sin x + cos x ( +) sin x sin x cos x +( ) cos x = 0 ( +) tg x tg x+ = 0 tg x = x = arctg( ) + πn, n Z. b) Utilizarea formulelor sin α = tg α + tg α, cos α = tg α + tg α (α π + πk, k Z). (5) Cu ajutorul formulelor indicate, ecuatia () se reduce al o ecuatie patrata in raport cu tg x. Se tine seama ca aplicarea acestor formule aduce la pierderea solutiilor α = π +πk, k Z, din ce cauza se verifica (prin substituirea directa in ecuatia initiala), daca ele sunt ba solutii ale ecuatiei (). Exemplul. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x =.
13 Rezolvare. a) Cum sin x = tg x + tg x, cos x = ( tg x + tg x, x π ) + πn, n Z x = π + πn, n Z nu verifica ecuatia data, ecuatia este echivalenta cu ecuatia si cum tg x + tg x + tg x + tg x = + tg x = tg x + tg x, de unde rezulta tg x = 0, tg x =, x = πk, k Z, x = π + πn, n Z. b) Se aplica formulele (5) si se obtine tg x =, tg x + tg x + tg x + tg x x π + πk, k Z, =, tg x + tg x = tg x, x π + πk, k Z, de unde si x = π + πn, n Z. Verificarea directa arata ca si x π + πk, x = π + πk, k Z sunt solutii ale ecuatiei date. Asadar solutiile ecuatiei date sunt x = π + πk, x = π + πn, k, n Z. Cum a b c 0 ecuatia () se scrie c) Metoda unghiului auxiliar. a a + b sin x + b a + b cos x = c a + b (6) a b si cum, a + b si a + b un unghi α, astfel incat ( a a + b ) + ( b a + b ) = rezulta ca exista un unghi β, astfel incat cos α = sin β = a a + b si sin α = a a + b si cos β = b a + b (7) b a + b. (8)
14 Atunci ecuatia (6) se scrie sin(x + α) = cos(x β) = c a + b, c a + b. Ultimile ecuatii nu prezinta greutati in rezolvare. c Nota. Se observa ca ecuatia () are solutii daca si numai daca, iar valoarea a + b maxima a functiei f(x) = a sin x + b cos x este a + b si valoarea minima este a + b. Exemplul 5. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x + cos x = ; b) sin x + cos x = 5; c) sin x + cos x =. Rezolvare. a) sin x + cos x = sin x + cos x = ) cos x cos π +sin x sin π = cos x = π ± π + πk, k Z ( x π x = πn, n Z, = x π = ±π +πk, k Z x = π + πk, k Z. b) sin x + cos x = 5 5 sin x + sin x cos α + cos x sin α =, 5 cos x = sin α = 5 ; cos α = 5, sin(x + α) =, tg α =, x = π + πk arctg, k Z. c) Cum valoarea maxima a membrului din stanga ecuatiei este + = si < rezulta ca ecuatia nu are solutii. Ecuatii de tipul F (sin x ± cos x, sin x cos x) = 0. Ecuatiile de asa tip se rezolva cu ajutorul substitutiei t = sin x ± cos x, t. Exemplul 6. Sa se rezolve ecuatiile: a) (sin x + cos x) + sin x + = 0; b) sin x = cos x sin x; c) cos x + sin x + sin x cos x = 5. Rezolvare. a) Se noteaza t = sin x+cos x, atunci t = (sin x+cos x) = +sin x, si ecuatia devine t + t = 0, de unde t = 0 t =. Cum ecuatia sin x + cos x = nu are solutii, ramane sin x + cos x = 0 - ecuatie omogena de gradul intai cu solutiile x = π + πn, n Z.
15 b) Se noteaza cos x sin x = t, atunci sin x = t si ecuatia devine t = t cu solutiile t = 0, t =. Asadar cos x sin x = 0, cos x sin x =, x = π + πk, k Z, x = π ± π + πn, n Z c) DVA al ecuatiei este R \ tg x = 0, ( cos x + π ) =, x = π + πk, k Z, x = πn, n Z, x = π + πm, m Z. { π n, n Z }. In DVA ecuatia se scrie sin x + cos x 5 sin x cos x + = 0. Se noteaza t = sin x + cos x si se obtine ecuatia patrata 5t t 7 = 0, cu solutiile t = si t = 7 5. Prin urmare sin x+cos x =, de unde x = π ± π +πm, m Z (nu verifica DVA al ecuatiei) sin x + cos x = 7 5, de unde x = π ± arccos πk, k Z. Metoda descompunerii in factori Aceasta metoda este una din cele mai frecvente si presupune o cunoastere satisfacatoare a formulelor trigonometrice. Exemplul 7. Sa se rezolve ecuatiile a) sin x cos x = cos x; b) sin x sin x + cos x = cos x sin x; c) sin x + cos x = + tg x. Rezolvare. a) sin x cos x = cos x (sin x cos x)(sin x + sin x cos x + cos x) = 5
16 = cos x sin x (sin x cos x)( + sin x cos x + (cos x + sin x)) = 0 tg x =, sin x cos x = 0, + t + t = 0, + sin x cos x + (cos x + sin x) = 0, t = sin x + cos x, x = π + πn, n Z, t + t + = 0, t = sin x + cos x, x = π + πk, k Z, sin x + cos x =, x = π + πk, k Z, x = π + πn, n Z, x = π + πm, m Z. b) Se trec toti termenii in stanga ecuatiei si se grupeaza convenabil: (sin x + sin x) + cos x (sin x + cos x) = 0. Se utilizeaza formulele sumei sinusurilor si sinusului unghiului dublu si se obtine ( sin x cos x + cos x) ( sin x cos x + cos x) = 0 cos x [(sin x + ) (sin x + cos x)] = 0. Se tine seama ca sin x + = sin x cos x + sin x + cos x = (sin x + cos x) si ecuatia devine de unde se obtine totalitatea cos x[(sin x + cos x) (sin x + cos x)] = 0 cos x(sin x + cos x)(sin x + cos x ) = 0, cos x = 0, sin x + cos x = 0, sin x + cos x = 0. Din prima ecuatie a totalitatii se obtine x = π +πk, k Z. Cea secunda reprezinta o ecuatie trigonometrica omogena de gradul intai cu solutiile x = π + πm, m Z. Ecuatia a treia se rezolva, de exemplu, prin metoda introducerii unghiului auxiliar si are solutiile x = πn, n Z 6
17 si x = π + πl, l Z. Ultimul set de solutii se contine in multimea solutiilor primei ecuatii si prin urmare multimea solutiilor ecuatiei initiale este x = π + πk, x = π + πm, x = πn, k, m, n Z. { } π c) DVA al ecuatiei este R \ + πk, k Z (cos x 0). Ecuatia se scrie Se grupeaza convenabil: sin x + cos x = + sin x cos x sin x cos x + cos x cos x sin x = 0., cum cos x = ( sin x) = sin x, cos x( sin x ) + ( cos x sin x) = 0, cos x( sin x ) + ( sin x sin x) = 0. Cum sin x sin x = sin x + sin x sin x = ( sin x) + sin x( sin x) = = ( sin x)( + sin x), ecuatia devine cos x( sin x ) + ( sin x)( + sin x) = 0, ( sin x )( cos x sin x ) = 0. Cum cos x sin x = (cos x ) sin x = ( sin x ) sin x cos x = = sin x ( sin x + cos x ), ecuatia se scrie de unde rezulta ( sin x ) sin x ( sin x + cos x ) = 0. sin x =, cu solutiile x = ( )n π 6 + πn, n Z, sin x = 0, cu solutiile x = πm, m Z, sin x + cos x = 0, cu solutiile x = arctg + πk, k Z. Toate solutiile obtinute verifica DVA al ecuatiei. In incheiere vom prezenta unele metode utile de rezolvare a ecuatiilor trigonometrice. 7
18 Exemplul 8. Sa se rezolve ecuatiile: a) cos x + cos x + cos x cos nx = n, n N, n ; b) sin x + sin x + sin x sin nx = n, n N, n ; c) sin x + cos x = ; d) sin 0 x cos 7 x = ; e) sin x cos x = ; f) sin x + cos 6x cos x + sin 0x = 7; g) sin x (cos x ) sin x + cos x ( + sin x cos x) = 0; h) sin x sin x sin x + sin x = 0; i) 6 + cos x 9 cos x cos x cos x = ; j) cos x cos x cos x cos 8x = 6. Rezolvare. a) Cum pentru orice m natural cos mx, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu n daca si numai daca fiecare termen va fi egal cu unu. Asadar rezulta sistemul cos x =, cos x =,... cos nx = cu solutiile x = πk, k Z. b) Se rezolva similar exemplului a) si se obtine sistemul sin x =, sin x =,... sin nx =, care este incompatibil. Intr-adevar, solutiile primei ecuatii: x = π + πn, n Z nu verifica a ( ) π doua ecuatie a sistemului: sin + πn = sin(π + πn) = 0. Prin urmare ecuatia nu are solutii. c) Cum sin x sin x, cos x cos x implica sin x + cos x sin x + cos x, sin x + cos x, iar in ultima inegalitate semnul egalitatii se atinge daca si numai daca { sin x = 0, cos x =, { sin x =, cos x = 0. 8
19 rezulta ca ecuatia are solutiile x = πm, m Z (din primul sistem al totalitatii) si x = π + πn, n Z (din sistemul secund). d) Se utilizeaza acelasi procedeu ca si in exemplul precedent: sin 0 x sin x, cos 7 x cos x, de unde sin 0 x cos 7 x si, prin urmare, semnul egalitatii se atinge cand { sin 0 x = sin x, cos 7 x = cos x, adica sin x {0; ; }, iar cos x {0; }. Asadar se obtine x = π + πn; x = π + πm, n, m Z. e) Cum sin x, cos x, membrul din stanga ecuatiei va fi egal cu minus unu, daca si numai daca sin x =, cos x =, sin x =, cos x =. Din sin x =, rezulta x = π + πn si atunci cos x = cos(π + 8πn) =, adica primul sistem al totalitatii este incompatibil. Din sin x = rezulta x = π + πk si atunci cos ( π + πk) = cos π =, deci x = π + πk, k Z sunt solutiile sistemului (si ecuatiei enuntate). f) Cum sin x+ cos 6x cos x sin x+ cos x 5 (a se vedea nota la Metoda unghiului auxiliar), sin 0x se obtine sin x + cos 6x cos x + sin 0x 7, si semnul egalitatii se atinge doar pentru { { cos 6x =, sin 6x = 0, sin 0x =, sin 0x =, de unde x = πn 6, n Z, x = π 0 + πm 0, m Z. Ultimul sistem este incompatibil. In adevar conduce la ecuatia in numere intregi πn 6 = π 0 + πm 0, n, m Z 0n = + 6m 0n 6m = care nu are solutii: diferenta a doua numere pare nu este un numar impar. Prin urmare ecuatia enuntata nu are solutii. 9
20 g) Ecuatia se scrie ( sin x + x ) (sin x + cos x) + cos x = 0 sin 5x + cos x =. Membrul din stanga nu intrece doi (sin 5x, cos x ), prin urmare ecuatia are solutii daca si numai daca sin 5x =, x = π 5 + πk 5, k Z cos x =, x = πn, n Z. Sistemul obtinut (si deci si ecuatia initiala) are solutii daca vor exista asa n, k Z astfel incat π 5 + πk 5 = πn, + k = 5n de unde k = 5n k = n + (n ). Asadar, n urmeaza a fi divizibil prin, adica n = s, s Z de unde n = s + si cum + k = 5n, adica k = 5(s + ) se obtine k = 5s +, si x = π + πs, s Z. h) Membrul din stanga ecuatiei se considera trinom patrat in raport cu sin x. Discriminantul acestui trinom este D = 6 sin x 6 sin x, de unde rezulta ca ecuatia enuntata va avea solutii doar pentru sin x 0 sin x. Prin urmare (cum sin α 0 si sin β ) ecuatia poate avea solutii doar daca sin x = 0 sin x = adica x = πn respectiv x = π 6 + π m, n, m Z. Se substituie in ecuatie si se obtine. sin π n sin πn sin π n + sin πn = 0. Cum sin πn = 0, ramane sin π n = 0, de unde n = m, m Z, adica din primul set se obtine solutiile x = πm, m Z. ( π. sin 6 + π ) ( ) ( π π m sin + πm sin 6 + π ) ( ) π m + sin + πn = 0. Cum sin ( π + πm ) = cos πm =, se obtine ( π sin 6 + π ) ( π m sin 6 + π ) m + = 0 adica ( ( π sin 6 + π ) m ) = 0, de unde rezulta x = π 6 + πk x = 5π 6 + πk, k Z adica x = ( )k π 6 + πk, k Z. 0
21 Asadar solutiile ecuatiei date sunt x = πn, n Z, x = ( ) n π 6 + πk, k Z. i) Se noteaza cos x = t si ecuatia devine 6t 8t + + de unde 6t t + 9 (t ) + (t ) =, t + t =. Se tine seama ca t = t si = = t + t si utilizand proprietatile modulului se obtine inecuatia (t )( t) 0, de unde t, adica cos x cos x. Din ultima inecuatie se obtine (a se vedea tema Inecuatii trigonometrice) solutiile ecuatiei enuntate x = { } { π 6 + πk; π + πk πk π ; πk π }, k Z. 6 j) Cum x = πk, k Z nu sunt solutii ale ecuatiei date (cos πk = ±, cos πk = cos πk = = cos 8πk = ) se multiplica ambii membri ai ecuatiei cu 6 sin x si se utilizeaza formula sinusului unghiului dublu 6 sin x cos x cos x cos x cos 8x = sin x, 8 sin x cos x cos x cos 8x = sin x, sin x cos x cos 8x = sin x, sin 8x cos 8x = sin x, sin 6x = sin x, sin 6x sin x = 0, sin 5x 7x cos = 0, de unde sin 5x = 0, x = πk 5, k Z, k 5s, s Z (deoarece x πm) si cos 7x = 0, x = π 7 + πm, m Z, m 7s+8, s Z. 7 Sa se rezolve ecuatiile. sin x = cos x; Exercitii pentru autoevaluare
22 . 7 tg x ctg x = ;. tg x tg x + = 0;. 6 cos x + 5 cos x + = 0; 5. sin x cos x = cos x; 6. cos x + sin x cos x + 5 sin x = ; 7. cos x sin x sin x cos x = 0; 8. cos x cos x = sin 7x sin 6x + 8 cos π ; 9. cos x cos 6x = cos 5x cos 8x; 0. sin x + sin x = sin x + sin x;. (sin x + cos x) = sin x cos x + sin x cos x ;. cos x = cos x;. sin x = sin x;. sin 5x = cos x; 5. cos x + cos x = 0; 6. 8 sin x cos x + sin x = (sin x + cos x) ; 7. sin x + sin x = cos x; 8. 8 cos x = + 5 cos x; 9. sin x( + cos x) = 7 sin x; 0. sin x sin x = ;. cos x + cos x + cos x + cos x = ;. 6 cos x + cos x = cos x;. sin x + cos x + sin x + cos x + = 0;. tg x = cos x ctg x; 5. + sin x cos x = 0.
Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.
Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Principiul Inductiei Matematice.
Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC
.Masurarea unghiurilor intr-un triunghi dreptunghic sin B= cateta opusa ipotenuza = AC BC cateta alaturata, cos B= AB ipotenuza BC cateta opusa AC cateta alaturata AB tg B=, ctg B= cateta alaturata AB
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ CONCURS DE ADMITERE, 7 iulie 207 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (30 puncte) ) (0 puncte) Să se arate că oricare ar
Conice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier
Capitolul Serii Fourier 7-8. Dezvoltarea în serie Fourier a unei funcţii periodice de perioadă Pornind de la discuţia asupra coardei vibrante începută în anii 75 între Euler şi d Alembert, se ajunge la
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <
Copyright c 009 NG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 17 iunie
Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.
Copyright c ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 4 iunie Profilul real Timp
Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).
Ecuaţii diferenţiale Ecuaţii diferenţiale ordinare Ecuaţii cu derivate parţiale Ordinul unei ecuaţii Soluţia unei ecuaţii diferenţiale ordinare Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
, m ecuańii, n necunoscute;
Sisteme liniare NotaŃii: a ij coeficienńi, i necunoscute, b i termeni liberi, i0{1,,..., n}, j0{1,,..., m}; a11 1 + a1 +... + a1 nn = b1 a11 + a +... + an n = b (S), m ecuańii, n necunoscute;... am11 +
Dreapta in plan. = y y 0
Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Sisteme de ecuaţii diferenţiale
Curs 5 Sisteme de ecuaţii diferenţiale 5. Sisteme normale Definiţie 5.. Se numeşte sistem normal sistemul de ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi dx dt = f (t, x, x 2,..., x n ) dx 2 dt = f 2(t, x, x
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Timp alocat: 180 minute. In itemii 1-4 completati casetele libere, astfel incat propozitiile obtinute sa fie adevarate.
Copyright c 009 ONG TCV Scoala Virtuala a Tanarului Matematician 1 Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova Agentia de Evaluare si Examinare Examenul de bacalaureat la matematica, 15 iunie
z a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
1Ecuaţii diferenţiale
1Ecuaţii diferenţiale 1.1 Introducere Definitia 1.1 Se numeşte ecuaţie diferenţială ordinarădeordin1: y 0 (x) =f (x, y (x)) (EDO) unde y este funcţia necunoscută, iar f este o funcţie de două variabile
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale
O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013
O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013 Marius Tărnăuceanu 1 Aprilie 2013 Abstract În această lucrare vom prezenta un rezultat ce extinde Problema
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC http://mathettituiasiro/maticiuc/ CURS I II Matrice şi determinanţi Sisteme de ecuaţii
MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a)
Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi MODELE DE TESTE GRILĂ PENTRU ADMITEREA 01 DISCIPLINA: ALGEBRĂ (cls. a IX-a, a X-a, a XI-a Testele sunt recomandate pentru următoarele domenii de licenţă şi facultăţi:
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare
Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.
Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1
Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, 5 martie 18 Proba scrisă la MATEMATICĂ NOTĂ IMPORTANTĂ: 1 Problemele tip grilă (Partea A pot avea unul
Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 2018
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ 8 A U T O R I Prof.univ.dr. Vasile Câmpian Prof.univ.dr. Iuliu Crivei Prof.univ.dr. Bogdan Gavrea Prof.univ.dr. Ioan Gavrea Prof.univ.dr. Dumitru Mircea Ivan Prof.univ.dr. Nicolaie
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.
POZITIA RELATIVA A UNEI DREPTE FATA DE O HIPERCUADRICA AFINA REALA. TANGENTE SI ASIMPTOTE. OANA CONSTANTINESCU Pentru studiul pozitiei relative a unei drepte fata de o hipercuadrica, remarcam ca nu mai
f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +
Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba