caracterizarea materialelor nanocompozite

Σχετικά έγγραφα
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Proprietăţile pulberilor metalice

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

NANOCOMPOSITES BASED ON MAGNETITE NANOPARTICLES FOR BIO-APPLICATIONS NANOCOMPOZITE PE BAZA DE NANOPARTICULE DE MAGNETITA PENTRU BIO-APLICATII

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 4 Serii de numere reale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V O. = v I v stabilizator

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

MARCAREA REZISTOARELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

PROGRAMA ANALITICĂ Disciplina: Chimie fizică. Termodinamică

Subiecte Clasa a VII-a

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25


Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

I X A B e ic rm te e m te is S

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Reactia de amfoterizare a aluminiului

CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

5.1. Noţiuni introductive

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Noțiuni termodinamice de bază

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aplicatii tehnice ale gazului perfect si ale transformarilor termodinamice

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

Filme de TiO 2 nanostructurate prin anodizarea Ti in electrolit pe baza de fluorura pentru aplicatii la celule solare

CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Subiecte Clasa a VIII-a

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Forme de energie. Principiul I al termodinamicii

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

DETERMINAREA CĂLDURII LATENTE DE CRISTALIZARE

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Termodinamica. UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Medicala

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Fig. 1. Procesul de condensare

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

Studiul straturilor subţiri de oxid de zinc dopat depuse prin ablaţie laser secvenţială

Raport stiintific. privind implementarea proiectului in perioada octombrie decembrie 2011

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

3.4. Minimizarea funcţiilor booleene

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

Sinteza hidrotermala a nanopulberilor de TiO2 dopat cu Co

Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

NATIXEN-. PN-II-PT-PCCA


Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Transcript:

ROMANIAN ACADEMY INSTITUTE OF PHYSICAL CHEMISTRY Ilie Murgulescu Splaiul Independentei 202, P.O.Box. 12-194, 060021 Bucharest, Romania Laboratory of Chemical Thermodynamics Influenta dimensiunii particulelor asupra stabilitatii si energeticii fazelor de oxizi: Aplicatii la evaluarea diagramelor de faze si la caracterizarea materialelor nanocompozite Prezinta: Dr. Speranta Tanasescu Seminar national nano - 20 martie 2008

CUPRINS Ce este specific la nivel Nano? De ce studiul parametrilor energetici? Metode experimentale Rezultate experimentale Concluzii

Nanostructura: Exista o dimensiune critica a particulelor de la care fiecare proprietate incepe sa se modifice Fiecare proprietate poate fi modificata in conditii controlate Pentru aplicatiile materialelor multifunctionale, trebuie luata in considerare schimbarea mai multor proprietati. NMP Nanosciences, Nanotechnologies, Materials and new Production Technologies Characterisation of nanostructured materials Rolul parametrilor energetici in determinarea stabilitatii si reactivitatii materialelor micro si nanostructurate

Dimensiuni critice

Influenta dimensiunii particulelor asupra parametrilor energetici Contributii la intelegerea urmatoarelor aspecte: Influenteaza dimensiunea particulelor stabilitatea de faza si energetica fazelor polimorfe de oxizi? Sunt suficient de cuprinzatoare actualele baze de date/diagrame de faze pentru a fi utilizate in evaluarea materialelor multifunctionale? In ce masura proprietatile termodinamice ale materialelor nanocompozite pot fi evaluate pornind de la proprietatile componentelor cu dimensiuni nano? Care sunt conditiile de mediu care favorizeaza fenomenele la scala nano si cum trebuie regandita modelarea termodinamica? Care este influenta diferitelor variabile compozitionale asupra energeticii fazelor de oxizi nanostructurati? Sunt corespunzatoare modelele existente privind defectele de structura pentru a explica formarea defectelor in nanomateriale?

Tehnici experimentale pentru masuratori termodinamice Calorimetrie Marimi molare integrale Calduri de reactie Capacitati calorice Calduri de transformare Marimi molare partiale Energii Enthalpii Entropii Masuratori de echilibru Marimi termodinamice standard de formare Metode electrochimice (FEM +Titrare coulometrica) Energii Enthalpii Entropii + Potentiale chimice Activitati termodinamice Presiuni partiale Marimi molare partiale Titrare redox pentru determinarea starii de oxidare in compusii cu valenta mixta Valenta medie a Mn in perovskitii complexi La-Mn Corelatii cu stoichiometria oxigenului

ZrO 2 -xmol% Y 2 Sintetizate prin metoda de coprecipitare chimica, dimensiunea initiala a cristalitelor 8-13 nm, urmata de calcinarea la diferite temperaturi si pentru diferite perioade de timp si apoi racite inainte de testare Institute of Metallurgy and Materials Science Aleksander Krupkowski Polish Academy of Sciences NiAlFe(Al 2 ) NiAlCo(Al 2 ) PROIECT CEEX NANOGRAF - coordonat de IMNR Dir. Proiect Dr. Roxana Piticescu

Termodinamica nanosistemelor Nanomaterialele sunt termodinamic metastabile (in ceea ce priveste entalpia si energia libera Gibbs) in raport cu materialele cristaline bulk. G suprafata (J/m 2 )=H suprafata (J/m 2 )-TS suprafata (J/m 2 K) G suprafata (J/g) =G suprafata (J/m 2 ) x aria suprafetei (m 2 /g) =(H suprafata (J/m 2 )-TS suprafata (J/m 2 K)) x aria suprafetei (m 2 /g) G suprafata (J/mol)= G suprafata (J/m 2 ) x aria suprafetei (m 2 /mol) = (H suprafata (J/m 2 )-TSsuprafata (J/m 2 K)) x aria suprafetei (m 2 /mol) Datorita corelatiei dintre cresterea metastabilitatii si variatia energiei de suprafata, intersectarea (incrucisarea) domeniilor de stabilitate termodinamica este un fenomen specific la nivel nano. In general, fazele metastabile polimorfe au energii de suprafata mai mici

Tabelul 1 Entalpiile de suprafata si entalpiile de transformare corespunzatoare diferitelor forme polimorfe ale oxidului de aluminiu si dioxidului de zirconiu Oxidul ΔH s (Entalpia de suprafata J/m 2 ) ΔH transf (Entalpia transformarii de faza kj/mol) Suprafata specifica (m 2 /mol) α-al 2 2.6 ± 0.2 0 <10000 γ-al 2 0 3 >7500 la 800 K 1.7 ± 0.1 13.4 ± 2.0 (α - γ) >10000 la 298 K AlOOH (boehmite) ZrO 2 (monoclinic) ZrO 2 (tetragonal) 0.5 ± 0.1 4.9±2.4 5140 6.5 ± 0.2 0 coarse 2.1 ± 0.05 9.5 ± 0.4 4313-5545 ZrO 2 (amorf) 0.5 ± 0.05 34 ± 4 37700

Reprezentarea schematica a modificarii valorilor energiei libere (intersectare a domeniilor de stabilitate a diferitelor faze polimorfe) in sistemele cu nanoparticule

Termodinamica nanoparticulelor 1 Implicatii pentru stabilitatea de faza si energetica fazelor polimorfe Stabilitatea de faza Controlul polimorfismului la scara nano Gasirea unor cai noi de modificare controlata a proprietatilor Nanoparticulele sunt adesea forme polimorfe ale materialului bulk, avand proprietati fizice si chimice diferite

Masuratori HTDSC - probe YSZ cu dimensiuni diferite ale cristalitelor Deplasarea punctelor tranzitiei de faza T T+TM catre temperaturi mai coborate o data cu scaderea dimensiunii cristalitelor Diagrama de faze dependenta de dimensiunea particulelor. Liniile solide apartin unei diagrame standard ZrO 2 - Y 2 (zona mai bogata in ZrO 2 ). Liniile punctate reprezinta modificarea liniei superioare a limitei de faza pentru dimensiuni diferite ale particulelor

Termodinamica nanosistemelor 2 Efectul dimensiunii particulelor asupra proprietatilor termodinamice Cerinta reevaluarii diagramelor de faze considerand o noua variabila: dimensiunea particulelor/cristalitelor

Masuratori HTDSC - probe NiAl(Me)(Al 2 ) NiAlFe(Al 2 ); NiAlCo(Al 2 ) 25 20 NiAlFe 5 (Al 2 ) NiAlCo 5 (Al 2 ) AL 2 18 16 14 NiAlFe 5 (Al 2 ) NiAlFe 10 (Al 2 ) AL 2 Heat Flow/μV 15 10 Heat Flow/μV 12 10 8 6 5 4 0 600 800 1000 1200 1400 1600 T/ o C 2 0 600 800 1000 1200 1400 1600 T/ 0 C Influenta naturii dopantului Influenta concentratiei dopantului Rezultatele evidentiaza transformarea reconstructiva prin nucleere, transformare prin care atomii de oxigen se rearanjeaza intr-o structura hexagonala pentru a forma alpha alumina stabila termodinamic.

Proba Vit de incalzire (grd/min) Caldura de transformare (Peak 1) (J/g) T Onset ( 0 C ) T Peak ( 0 C ) Caldura de transformare (Peak 2) (J/g) T Onset ( 0 C ) T Peak ( 0 C ) NiAlFe 5 (Al 2 ) 20-469.322 881 1013-638.067 1138 1255 NiAlCo 5 (Al 2 ) 20-478.231 851 988-1362.05 1124 1266 NiAlFe 10 (Al 2 ) 20-342.283 842 940 Al 2 20-56.7848 1201 1284

Termodinamica nanosistemelor 3 Studiul proceselor la interfata Prezenta defectelor punctuale si modificarea concentratiei acestora cu temperatura pot fi corelate direct cu posibilitatea de precipitare a metalului utilizat ca dopant (in special Fe), ceea ce explica modificarea temperaturii de transformare de faza in functie de concentratia dopantului. Energiile de formare a defectelor in starea nanocristalina Intelegerea proceselor la interfata corespunzatoare interactiilor Fe-Fe, Fe- Al, NiAlFe si a secventelor posibile de formare a aluminei la interfata NiAlFe- Al 2 in conditiile tratamentului termic Corelatii intre stabilitatea termodinamica, morfologie, compozitie, conditiile de sinteza; corelatii cu proprietatile electrice si magnetice

Comportarea termodinamica a materialelor oxidice micro si nanostructurate este dependenta atat de compozitia chimica, cat si de nanocristalinitate. NoileNoile aspecte legate de puternica dependenta a proprietatile termodinamice de dimensiunea particulelor evidentiaza cerinta reevaluarii diagramelor de faze in functie de aceasta noua variabila. StudiulStudiul energeticii fazelor polimorfe de oxizi poate fi socotit ca un prim pas in vederea gasirii unor cai noi de modificare controlata a proprietatilor. Doparea cu diferite elemente si descresterea dimensiunii particulelor s-au dovedit a fi metode eficiente. StudiulStudiul proceselor la interfata urmaresc stabilirea unor noi corelatii metoda de sinteza/structura/proprietati astfel incat sa se stabileasca corelatii noi intre metoda de sinteza/ microstructura/proprietati.

Multumiri Cornelia Marinescu Anca Sofronia Florina Teodorescu Nr 94 CMR-TEM Proiectele CEEX Nr. 290 NANOGRAF

Va multumesc pentru atentie!