STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 1 CAIETE DE SARCINI OPIS pagina CAP. 1 - Prevederi generale... 1 CAP. 2 - Terasamente... 5 CAP. 3 - Infrastructuri... 19 CAP. 4 - Betoane... 23 CAP. 5 - Cofraje... 41 CAP. 6 - Armaturi... 48 CAP. 7 - Hidroizolatii... 54 CAP. 8 - Racordari cu terasamentul... 58 CAP. 9 - Refacerea lucrarilor cu defecte... 74
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 2 CAPITOLUL 1 PREVEDERI GENERALE 1. GENERALITATI Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de arta (poduri, viaducte si pasaje) aflate in constructie pe drumurile publice si cuprinde conditiile ce trebuie indeplinite pe parcursul executiei, controlului de calitate si receptiei lucrarilor. Constructorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant. In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Constructorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si normelor in vigoare. Odata cu prezentarea graficului general de executie a lucrarilor, Constructorul va prezenta câte un grafic detaliat de executie pentru fiecare lucrare de arta prevazuta a se executa. Toate materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii Consultantului. Inainte de aprovizionare, Constructorul va supune aprobarii Consultantului sursele/furnizorii tuturor materialelor. Nici un material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inainte de a fi aprobat de Consultant. Materialele care nu corespund cerintelor prezentului Caiet de Sarcini sau alte materiale decât cele prevazute in proiect pot fi aprobate de Consultant numai cu avizul Proiectantului. Constructorul va supune aprobarii Consultantului procedura de executie a lucrarilor, cu cel putin 14 zile inainte de inceperea lucrarilor. Nici o lucrare nu va incepe inainte ca procedura de executie a acelei lucrari sa fie aprobata de Consultant. Constructorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de prezentul Caiet de Sarcini. Constructorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor. Executantul va transmite Consultantului toate documentele de Asigurare a Calitatii. 2. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE Podurile, viaductele si pasajele sunt lucrari bazate pe structuri de rezistenta, care asigura continuitatea cailor de comunicatie peste diferite obstacole (râuri, vai, canale, alte cai de comunicatie, etc.). In acceptiune generala acestea sunt considerate "lucrari de arta". In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta, trebuie sa se respecte o serie de principii generale rezultate din experienta acumulata si anume: functionalitatea; capacitatea de rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice; durabilitatea;
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 3 eficienta economica; estetica. Din perspectiva acestor principii, lucrarea va trebui sa corespunda scopului caruia ii este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea obstacolului, in conditii de siguranta si confort. Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea unei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime de exploatare si intretinere. Pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba asigurata capacitatea de rezistenta, prin dimensionarea rationala a elementelor componente, la incarcarile la care sunt supuse. Pe principiul eficientei economice, orice lucrare de arta (pod, pasaj sau viaduct) trebuie sa se realizeze cu costuri minime. In functie de conditiile de amplasare (latimea si inaltimea obstacolului, conditiile geotehnice de fundare, conditiile hidrologice de scurgere a apei, etc), eficienta economica a lucrarii se realizeaza prin stabilirea unei lungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unor deschideri economice ale podului. Dupa precizarea deschiderilor, urmeaza stabilirea solutiilor constructive si respectiv a materialelor din care se executa. Deoarece un pod, pasaj sau viaduct este o lucrare de arta, trebuie sa aibe un aspect arhitectural cât mai agreabil si o incadrare cât mai armonioasa in mediul inconjurator. Aspectul unei lucrari de arta, trebuie sa respecte, pe cât posibil, toate aceste principii. Astfel, se va adopta cea mai buna solutie in urma analizarii si compararii mai multor variante. La proiectarea podurilor se vor respecta, pe cât posibil, simultan toate principiile mentionate mai sus, iar adoptarea unei anumite solutii de pod (pasaj sau viaduct) rezulta numai dupa elaborarea unei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze comparativ mai multe variante. jos: La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de mai 2.1 Asigurarea spatiilor libere pe pod si sub pod a) Spatii libere la poduri Lungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de debuseu, conform normativului departamental, PD 95-2002 "Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor. La râuri mari si fluvii navigabile, se va tine seama si de dimensiunile gabaritului de navigatie, in special la precizarea deschiderii maxime centrale si a inaltimilor libere sub suprastructura din aceasta deschidere. b) Spatii libere la pasajele superioare La stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor, se va tine seama de gabaritele minime pe orizontala si verticala, necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392-84) sau soselei (STAS 2924-91).
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 4 c) Gabarite pe poduri si pasaje Inaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta si a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drumului, in conformitate cu prevederile STAS 2924-91. 2.2 Incarcari La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate, respectând urmatoarele standarde: STAS 1545-89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni. STAS 3221-86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare". STAS 10101/1-78 "Actiuni in constructii. Greutatti tehnice si incarcari permanente". STAS 10101/OB-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferata si sosea". 2.3 Metode de calcul si dimensionare La calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la data elaborarii prezentului caiet de sarcini, in România, sunt in vigoare doua metode de calcul si dimensionare la poduri si anume: metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1844-75 "Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare" si SR 1911-1997 "Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare." metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat conform STAS 10111/1-77 "Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare" si STAS 10111/2-87 "Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare". 3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decât dupa ce antreprenorul a primit ordin de incepere a lucrarilor. Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele: planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale; studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii; detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale lucrarii de arta; caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 5 graficul de esalonare a executiei lucrarii; La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati, Toate lucrarile necesare pentru mutarea si protectia instalatiilor din cale si vecinatatea acestora, precum si lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrarii definitive se vor proiecta si executa prin grija Antreprenorului. De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului inconjurator in timpul executiei. Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poate face decât cu aprobarea Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare. 4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie si receptia finala. In cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua receptiile pe faze determinante conform programului acceptat de I.S.C. 5. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri, reazeme si la interiorul suprastructurilor. La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si documentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari. In afara acestor instructiuni, se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele, normativele si prescriptiile in vigoare. CAPITOLUL 2 TERASAMENTE CAP. 1. GENERALITATI 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare 1.2. Prevederi generale CAP. 2. MATERIALE FOLOSITE 2.1. Pământ vegetal
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 6 2.2. Pământ pentru terasamente 2.3. Apa de compactare 2.4. Verificarea calităţii pământurilor CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR 3.1. Pichetarea lucrărilor 3.2. Lucrări pregătitoare 3.3. Mişcarea pământului 3.4. Excavaţii pentru calibrarea albiei, gropi de împrumut şi depozite 3.5.Pregătirea terenului de fundare 3.6.Executia umpluturilor. 3.6.1. Prescripţii generale 3.6.2. Modul de execuţie a umpluturilor 3.6.3. Compactarea umpluturilor 3.6.4. Controlul compactării 3.6.5. Executarea lucrărilor pe timp friguros 3.6.6. Execuţia lucrărilor în perioada cu temperaturi ridicate CAP. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA CAP. 5 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR CAP. 6 INTRETINEREA IN PERIOADA DE GARANTIE CAP. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare CAP. 1.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru lucrarile de aparari de maluri. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite laexecutarea sapaturilor, umpluturilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor precum si controlul calitatii si conditiile de receptie. 1.2. Prevederi generale Lucrările de apărare se vor executa conform detaliilor din proiect.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 7 Antreprenorul trebuie să aibă în vedere măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa la zi a probelor şi încercărilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini cu prescripţii tehnice generale, prin caietul de sarcini cu prescripţii tehnice speciale şi prin proiectul de execuţie. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea dirigintelui, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini şi ale proiectului. Pe timpul execuţiei lucrărilor la apă antreprenorul este obligat să-şi instaleze o miră hidrometrică proprie,în amplasament, nivelul apei măsurat fiind trecut într-un registru care se va ţine la şantier. La sfârşitul programului de lucru utilajele şi materialele care au fost puse în operă se vor asigura în locuri ferite de eventualele efecte ce pot fi produse de inundarea zonei ca urmare a creşterii rapide a nivelului apei pe albia râului. De asemenea, materialele de masă vor fi aprovizionate în ritmul introducerii lor în operă pentru a aevita bolcarea albiei şi antrenarea lor în cazul unor viituri. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice în cadrul sistemului calităţii, care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul are obligaţia convocării factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de confirmare a lucrărilor. Proiectantul are obligaţia de a stabili prin proiect, fazele de execuţie determinante pentru lucrările aferente cerinţelor şi de a aprticipa pe şantier la verificărilr de calitate legate de acestea. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun pentru rectificările necesare. 2.1. Pamant vegetal CAP. 2. 2. MATERIALE FOLOSITE Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate se foloseşte pământ vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei. Pentru aceasta pământul vegetal rezultat din decopertarea amprizei lucrarilor şi a gropilor de împrumut va fi conservat şi utilizat numai pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 8 2.2. Pamanturi pentru terasamente Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 8389-82 (Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiţii de execuţie şi metode de verificare), care se întâlnesc cel mai frecvent spre suprafaţa terenului şi în albiile râurilor şi din care urmează să se execute umpluturile sunt precizate în tabelul 1. Tabel 1 2. Umi ditat ea W 8 12 12 15 16 19 Categoria de pământ Nisipuri şi prafuri nisipoase Nisipuri argiloase şi prafuri argilo-nisipoase Argile prăfoase, argile nisipoase, pământuri loessoide Tipu l Procentul de fracţiuni argiloase Indice de plasticitate Ip Unghi de frecare internă A 15 0 10 25 27 B 10 30 5 25 22 25 C 30 50 15 35 15 22 19 25 Argile şi argile grase D > 35 > 35 8-15 Coeziune a C 0,00 0,05 0,05 0,15 0,15 0,30 0,30 0,60 Pământurile rezultate din calibrarea albiei minore care prezintă alte caracteristici geotehnice decât cele precizate în tabelul 1 vor putea fi utilizate la execuţia lucrărilor de umpluturi în condiţii speciale cu aprobarea antreprenorului si proiectantului. Nu se vor utiliza în umpluturi pământurile organice, mâlurile, nămolurile, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţa redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi etc.). Umpluturile se vor executa din materiale locale rezultate din excavaţiile utile pentru realizarea lucrărilor de regularizare, precum şi din gropi de împrumut. Materialele utilizate pot fi extrase atât de deasupra cât şi de sub nivelul apei. Cele extrase de sub nivelul apei se vor depozita pe mal, pentru pierderea apei în exces până la umiditatea optimă de compactare. 2.3. Apa de compactare Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 9 Cu acordul antreprenorului, apa sălcie va putea fi folosită la compactare, cu excepţia terasamentelor din spatele lucrărilor de apărări. Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea, nu se face decât cu aprobarea beneficiarului, în care caz se vor preciza şi modalitatea de utilizare. 2.4. Verificarea calitatii pamanturilor Calitatea pământului se stabileşte pe baza principalelor caracteristici prevăzute în tabelul 2 şi are drept scop cunoaşterea posibilităţilor de punere în operă. Tabelul 2 Nr. crt. Caracteristici care se verifică 1. Granulozitatea Frecvenţa minimă Limita Metodele de determinare conf. STAS Anexa 1 1913/5-85 2. Caracteristici de compactare d 17-17,4 1913/13-83 3. Limita de plasticitate 1:5000 mc < 35 1913/4-86 4. Parametrii rezistenţei la forfecare 14-23 c 0,3-0,05 8942/2-82 5. Materiale organice < 5% 7107/1/76 Dacă în urma verificării se constată că pământul are calitatea corespunzătoare se emite buletin, iar dacă se constată o calitate necorespunzătoare se anunţă antreprenorul, beneficiarul şi proiectantul pentru stabilirea de măsuri. Laboratorul antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator. 3.1. Pichetajul lucrarilor CAP. 2. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR Înainte de începerea lucrărilor de terasamente antreprenorul trece la executarea pichetajului conform planurilor de trasare, a reperilor şi coordonatelor punctelor principale ale traseului. Odată cu realizarea pichetajului, în afara axelor (digurilor, drumurilor etc.), antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele: înălţimea umpluturilor în ax; punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); înclinarea taluzurilor. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor, de a-i restabili dacă este necesar.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 10 În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa. Această operaţie nu poate totuşi să fie efectuată decât după ce se obţine aprobarea consultantului în scris, cu cel puţin 24 ore în avans. Cu ocazia pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene, electrice. de telecomunicaţii, sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor, în vederea mutării sau protejării acestora conform documentaţiilor tehnice. 3.2. Lucrari pregatitoare Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita amprizei: defrişări; curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni; decaparea şi depozitarea pământului vegetal; asanarea zonei prin îndepărtarea apelor de suprafaţă în adâncime; demolarea construcţiilor existente. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile. Doborârea arborilor şi a pomilor, precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala antreprenorului după îndeplinirea formelor legale. Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor este obligatorie. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga suprafaţă a amprizei. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei şi agropilor de împrumur. Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv. Pământul vegetal va fi pus într-un depozit provizoriu în vederea reutilizării sale. În porţiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrării, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei. Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă pentru a fi reutilizate conform indicaţiilor precizate în documentaţia tehnică sau în lipsa acestora, evacuate în depozitul cel mai apropiat, transportul fiind în sarcina antreprenorului. Toate golurile rezultate în urma demolărilor sau după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor etc., vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor şi compactate metodic pentru a obţine gradul de compactare cerut prin prezentul caiet de sarcini.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 11 Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca consultantul să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier. 3.3. Miscarea pamantului Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în profilele cu umplutură ale proiectului. Excedentul de săpătură va fi transportat în depozite definitive. Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din excavaţia pentru realizarea secţiunii de scurgere provine din gropi de împrumut, conform prevederilor documentaţiei tehnice. Dacă se constata in cursul execuţiei lucrărilor că natura pământurilor provenind din albie şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a umpluturilor, antreprenorul trebuie să informeze consultantul şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pamantului pentru umplutură. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de antreprenor Tabloul mişcării pământului care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de debleu sau din groapa de împrumut considerată în mod individual. El ţine cont de Tabloul de corespondenţă a pământului şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport. Acest plan este supus aprobării consultantului în termen de 30 zile de la notificarea ordinului de începere a lucrărilor. 3.4. Excavatii pentru calibrarea albiei. Gropi de imprumut si depozite Excavaţiile în albie se fac atât pentru îmbunătăţirea condiţiilor de scurgere a debitelor şi realizarea unei albii stabile, cât şi pentru procurarea de material în vederea realizării umpluturilor. Ele se vor face în amplasamentele şi la profilul prevăzut în documentaţia tehnică. Antreprenorul va putea schimba amplasamentul numai cu aprobarea consultantului şi proiectantului, stabilindu-se totodată şi noul profil. La execuţia excavaţiilor în albie este interzis să se realizeze: depozite provizorii în albie; epiuri şi breşe pentru dirijarea apei către lucrări. Trecerile provizorii prin vad pe tuburi de beton se vor executa după calibrarea secţiunii, iar rampele de acces se vor executa în supraprofil. Gropile de împrumut şi depozitele sunt stabilite prin documentaţia tehnică. Terenurile pe care sunt amplasate acestea vor fi puse la dispoziţia antreprenorului de către beneficiar. Taluzurile gropilor de împrumut, se vor executa cu înclinarea de 1:2 1:3. Surplusul de săpătură în zonele cu excavaţii în albie poate fi depozitat după cum urmează:
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 12 fie în depozitele de steril special prevăzute în documentaţia tehnică; fie lateral pe maluri, cu aprobarea consultantului şi proiectantului, fiind nivelat, compactat şi taluzat. În ambele situaţii este necesar să se respecte condiţiile impuse. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale şi nici să rişte antrenarea lor de apă sau să cauzeze, din diverse motive, inundaţii, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube. Răspunderea şi despăgubirea pentru ocuparea unor terenuri, altele decât cele prevăzute în documentaţie, pentru depozite de pământ şi pentru gropile de împrumut, revine antreprenorului. 3.5. Pregatirea terenului de fundare În afara lucrărilor de pichetare şi pregătitoare arătate la art. 3.1 şi art. 3.2 mai sunt necesare şi alte lucrări pregătitoare după cum urmează: După îndepărtarea stratului vegetal se va face de către antreprenor şi beneficiar o cartare a aprizei decapate şi se va compara cu datele din proiect. În cazul în care pe suprafaţa decapată se constată depozite de gunoaie menajere sau industriale sau de materiale rezultate din demolare, acestea se vor îndepărta pe întreaga grosime. În cazul în care pe ampriza apar lentile de mâl sau de pământuri moi, cu exces de umiditate, grosimea de material ce se va îndepărta prin excavare, ca şi modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant, pentru fiecare caz în parte. După realizarea decopertării suprafaţa amprizei va fi recepţionată de beneficiar în sensul incheierii unui proces verbal de lucrări ascunse in registrul de santier. Această recepţie se va face pe întreaga lăţime a amprizei lucrarii şi pe lungimi care pot varia între 100 şi 150 m. După încheierea procesului verbal de lucrări ascunse, se trece la compactarea terenului de fundare, cu cilindru vibrator, cilindru picior de oaie sau compactor pe pneuri, cu respectarea prevederilor art. 3.6.2. Compactarea terenului de fundare trebuie să se facă astfel încât pe o adâncime de 0,3 m să se realizeze un grad de compactare de minim 92% faţă de proctor normal. Recepţia terenurilor de fundare după compactare constituie faza determinantăş prin care se autorizează începerea umpluturilor.după această recepţie, se va continua realizarea umpluturilor, evitându-se astfel deteriorarea terenului de fundare prin circulaţia utilajelor, umezire sau creşterea unei noi vegetaţii. Ca şi recepţia lucrărilor ascunse, autorizarea se va consemna în registrul de şantier. 3.6. Executia umpluturilor 3.6.1. Prescripţii generale
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 13 Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini, să fie verificate şi acceptate. Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu consemnată în registrul de şantier. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Execuţia umpluturilor trebuie să fie întreruptă în cazul in care calităţile lor minimale definite în prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii. Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de consultant sau reprezentantul sau la propunerea antreprenorului. 3.6.2. Modul de execuţie a umpluturilor Umpluturile se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe lungimi de 50-100 m. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei în grosime de 10-20 cm pentru pământuri necoezive şi de 20 30 cm pentru cele coezive, urmând realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Profil transversal al fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În lipsa altor precizări aceste pante vor fi de minim 4%, fără urme sau făgaşuri mai adânci de 10 cm. La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor normal cu o variaţie a acesteia de 2 procente dacă umiditatea optimă este mai mare de 12% şi de 1 procent dacă umiditatea optimă este sub 12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi va face recomandări în consecinţă pentru punerea în operă, respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime. 3.6.3. Compactarea umpluturilor Compactarea straturilor de 10-20 cm din materiale necoezive se va realiza cu cilindru compactor. Numărul de treceri pentru compactare se va stabili pentru fiecare tip de material pus în operă, pe piste de încercare de minimum 30 m lungime, care se includ în corpul drumurilor. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier. Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este 95%, iar cel mediu 98% din valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal efectuată anterior asupra materialului respectiv. Pentru evitarea de zone slabe în corpul drumurilor care nu se pot compacta eficient, se vor respecta următoarele: - în secţiune transversală se admit decalaje între straturi care se compactează în perioade diferite până la o grosime de strat;
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 14 - în profil în lung, umplutura la capetele tronsonului ce se execută se va realiza cu pante de 1:8 1:10; zonele rămase neumplute între tronsoane (breşe) se vor închide tot în straturi succesive, compactarea făcându-se inclusiv pe taluzurile adiacente breşei; - drumurile de acces de pe coronament spre albie sau spre exterior se vor realiza prin umpluturi în supraprofil. Zonele de realizare a umpluturilor, vor fi delimitate şi marcate distinct pe teren pentru operaţiunile arătate mai sus de depunere, împrăştiere şi compactare. Materialul depus, care a fost murdărit sau dislocat prin circulaţia utilajelor, va fi înlăturat. Eventualele făgaşuri mai mari de 10 cm sau cruste formate în urma băltirii apei vor fi scarificate, nivelate şi recompactate. Straturile depuse vor fi numerotate în ordinea depunerii cu precizarea cotelor inferioare şi superioare după compactare. Depunerea unui nou strat este admisă numai dacă gradul de compactare a fost realizat. Acesta urmează a fi confirmat de laboratorul de şantier cu luarea la cunoştinţă a consultantului şi şefului punctului de lucru care urmează să execute noul strat. Circulaţia cilindrilor compactori va fi dirijată paralel cu axul drumului, fiecare trecere suprapunându-se pe minim 15 cm peste cea precedentă. Zonele de întoarcere ale utilajelor vor fi în afara suprafeţelor în curs de compactare. La întreruperi mai îndelungate ale lucrului suprafaţa ultimului strat va avea asigurată scurgerea apei prin pante transversale şi va fi compactată cu cilindrul neted. 3.6.4. Controlul compactării Starea rambleului este controlată prin supravegherea beneficiarului pe măsura execuţiei în următoarele condiţii: a) controlul va fi strat după strat; b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din tabelul 3. Nr. crt. Caracteristici care se verifică Frecvenţa minimă Limita Tabelul 3 Metodele de determinare conf. STAS 1. Granulozitatea Anexa 1 1913/5-86 Pe fiecare strat 2. Gradul de compactare sau cel puţin 1 min.92, 9850-89 determinare la med.95 350 mc 3. Umiditatea W 0c 2% 1913/1-82 4. Parametrii rezistenţei la forfecare 14-23 1:5000 mc c 0,3-0,05 8942/2-88
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 15 5. Indicele de plasticitate < 35% 1913/4-86 Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele pentru determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare. Antreprenorul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier. 3.6.5. Execuţia lucrărilor pe timp friguros Nu se admite ca în corpul drumurilor să se formeze zone de material îngheţat. Pentru aceasta se vor lua următoarele măsuri: - Se întrerupe orice activitate de excavare, transport, împrăştiere şi compactare, dacă temperatura scade zub 5 0 C; - Dacă în cursul zilei temperatura creşte peste 0 0 C se va verifica dacă straturile superficiale de la sursă sau în rambleu sunt îngeţate. Reluarea lucrului se va face numai după ce stratul superficial s-a dezgheţat; - Dacă o perioadă mai scurtă de timp nu se produce dezgheţarea materialului superficial în cursul zilei, iar temperatura exterioară creşte, materialul îngheţat se va îndepărta atât de la sursă cât şi din corpul rambleului, neadmiţându-se depunerea unui strat nou peste pământ îngheţat sau folosirea pentru umplutură a unor materiale îngheţate. La reluarea umpluturilor, odată cu materialul îngheţat, se va evacua de pe suprafaţa de depunere, eventuala zăpadă şi gheaţă. În zilele cu temperaturi negative se va renunţa la stropirea materialului pentru asigurarea umidităţii admise, lipsa de umiditate necesară fiind compensată printr-o compactare suplimentară (mărirea numărului de treceri) pentru a se atinge gradul de compactare prescris, conform art. 3.6.2. 3.6.6. Execuţia lucrărilor în perioada cu temperaturi ridicate În această perioadă evaporaţia este intensă şi se reduce conţinutul de apă din stratul în curs de compactare, rezultând o micşorare a gradului de compactare. Pentru a se evita aceste situaţii, în perioadele când temperaturile sunt peste 25 0 C se vor lua următoarele măsuri: - Compactarea se va executa imediat după umectarea straturilor. Dacă în perioada compactării se constată uscarea stratului superficial, se va continua udarea în timpul compactării cu cca. 2 l/mp; - În perioadele cu arşiţă se va urmări de către personalul laboratorului starea de umiditate a stratului de compactare prin probe cu frecvenţa mărită(lacca.2 ore); - Dacă stratul împrăştiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactării se va determina umiditatea din strat şi se va completa până la umiditatea admisă pentru compactare.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 16 CAP. 2. 4. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL ŞI ÎNSĂMÂNŢAREA Lucrările de protejare a taluzurilor se vor executa imediat după efectuarea finisării (politurii) lor. Îmbrăcarea cu pământ vegetal şi însămânţare se execută ori de câte ori pământul ce trebuie protejat nu conţine substanţe care să asigure încolţirea şi dezvoltarea vegetaţiei. Înfrăţirea pământului vegetal pe taluzul terasamentului se asigură prin trepte de înfrăţire. Executarea treptelor de înfrăţire se face de sus în jos, iar pământul vegetal se aşterne de jos în sus. Grosimea stratului de pământ vegetal este de 10 cm. Pământul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire. După aşternerea pământului vegetal se execută însămânţare pentru înierbare. Reţeta de seminţe se va stabili în fiecare caz în parte, funcţie de natura pământului ce constituie terasamentele respective, de climă, expunere etc. După însămânţare taluzul este greblat şi tasat cu un mai plat sau cu rulou. Executarea lucrărilor de îmbrăcaee cu pământ vegetal este, în principiu, suspendată pe timp de ploaie. În lipsa precipitaţiilor atmosferice este obligatorie întreţinerea umidităţii pe o perioadă de minimum 30 de zile prin stropirea cu apă sau fixarea cu emulsii bituminoase cu soluţii chimice. CAP. 2. 5. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR Controlul calităţii lucrărilor se va face în paralel cu execuţia acestora fără a afecta ritmul de lucru. Controlul constă în: - control vizual; - control dimensional prin metode topo-geodezice; - controlul calităţii materialelor în surse şi respectiv după punerea în operă, efectuat în laboratoarele de şantier ale sucursalelor, societatea şi laboratoare centrale; - controlul comportării construcţiei în perioada execuţiei lucrărilor. Controlul vizual se va referi în special la: înlăturarea stratului vegetal din ampriza lucrarilor, înlăturarea buturugilor, rădăcinilor din terenul de fundare şi din materialul de umplutură, depistarea zonelor cu terenuri mâloase sau deşeuri şi îndepărtarea acestora, precum şi a zonelor cu exces de umiditate, schimbarea naturii terenului de fundare şi a materialului din surse, modul de depunere, împrăştiere şi compactare a materialelor în corpul rambleului,etc. Constatările vizuale care contravin prezentului caiet de sarcini vor fi consemnate în registrul de şantier al consultantului în care se vor prevedea şi măsurile locale ce trebuie luate. Controlul dimensional se va efectua pe fiecare tronson de lucru şi va consta din:
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 17 - pichetarea axului şi amprizei tronsonului în lucru şi profile transversale din 50 m în 50 m, ori de câte ori se schimbă relieful profilelor ridicate la nivelul terenului de fundare; - determinarea cotelor fiecărui strat de depunere după compactare. Grosimea fiecărui strat va fi verificată la fiecare 1000 mp de strat. Ea trebuie să corespundă grosimii stabilite pe tronsonul experimental pentru tipul de pământ şi utilaje folosite la compactare. La dimensiunile geometrice prevăzute în proiect se admit următoarele toleranţe: - la cotele platformei nu se admit toleranţe negative; - la taluzurile acoperite cu pământ vegetal şi înierbate: 5 cm. Controlul prin încercările de laborator se va face pe probe conform tehnicilor de încercare standardizate, sau prin metode simplificate, rapide ce se vor conveni între laboratoarele centrale de specialitate, beneficiar, proiectant şi antreprenor. Tipurile de încercări, frecvenţa acestora şi laboratoarele de încercări sunt după cum urmează: Pentru terenul de fundare se va determina - curba granulometrică a terenului; - gradul de compactare cu o frecvenţă de 1 probă la 2000 mp suprafaţă. Compactarea Proctor normal pentru aceste terenuri se va determina prin încercări în laboratoare. Pentru materialele la sursă (în strat dacă este deasupra apei şi respectiv în depozit dacă sursa este sub nivelul apei) se vor face următoarele determinări la frecvenţe: - curba granulometrică, 1 determinare la 5000 mc; - încercarea Proctor normal, 1 determinare la 5000 mc sau ori de câte ori se schimbă natura materialului; - conţinutul de materiale organice, 1 determinare la 10.000 mc sau ori de câte ori este necesar, procentul maxim admis 3% din greutate; - conţinutul de substanţe solubile (sare, gips), 1 determinare la 50.000 mc şi ori de câte ori se consideră necesar; - Ip pentru argile, argile nisipoase, argile prăfoase şi prafuri argiloase, 1 determinare la 5000 mc; - granulometria si grad de compactare, 1determinare la 500 mc. CAP. 2. 6. ÎNTREŢINEREA ÎN PERIOADA DE GARANŢIE
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 18 În timpul termenului de garanţie, antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor şi a digurilor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor. În afară de aceasta, antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a consultantului toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabilă. CAP. 2. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale. 71. Receptia pe faze de executie În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul caiet de sarcini. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare. Recepţia pe faze se efectuează de către consultantul lucrarii şi şeful de punct de lucru, documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: - trasarea şi şablonarea lucrării; - decaparea stratului vegetal; - compactarea terenului de fundaţie; - execuţia umpluturilor care se autorizează trimestrial pentru continuarea lucrărilor. Ultimele două constituie faze determinante şi la recepţie participă pe lângă cei arătaţi mai sus, proiectantul şi inspectoratul din partea Inspecţiei de Stat în Construcţii. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală. 7.2. Receptie preliminara La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se: - concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie; - natura pământului din umpluturi; - concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini. Lucrările nu se vor recepţiona dacă: - nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 19 - nu este realizat gradul de compactare pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze); - nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei; - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor etc. Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere. 7.3. Receptia finala La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost întreţinute corespunzător. CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURI FUNDATII DIRECTE DE SUPRAFATA SI FUNDATII DIRECTE DE ADANCIME 1. DATE GENERALE PRIVIND FUNDATIILE DIRECTE Fundatiile directe sunt fundatii la care transmiterea incarcarilor se face numai pe suprafata talpii fundatiei in contact cu terenul. Fundatiile directe pot fi de suprafata (fundatii continue sau izolate sub ziduri sau stalpi, fundatii pe radier general) sau de adancime (fundatii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat). Obiectul prezentului caiet consta in fundarea directa a podurilor, pasajelor, viaductelor sau podetelor si anume: - in incinta de palplanse din lemn, din dulapi metalici sau din palplanse metalice; La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata, fundatiilor in conditii speciale, pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile, se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Adoptarea sistemului de fundare in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pânzei subterane, gradul de agresivitate naturala sau artificiala. La proiectarea si executarea fundatiilor de suprafata fundate in conditii speciale (pamânturi sensibile la umezire, pamânturi contractile) se vor intocmi caiete de sarcini speciale ce vor tine seama de normativele specifice in vigoare. Folosirea chesoanelor cu aer comprimat se recomanda numai in cazuri bine fundamentate din punct de vedere tehnico-economic si numai in cazurile in care nu este mai indicata o fundatie indirecta. Pentru fundatiile pe chesoane cu aer comprimat, antreprenorul va elabora un caiet de conditii specifice pentru executie si care va fi supus aprobarii beneficiarului.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 20 Adoptarea sistemului de fundare direct in incinta sau cu cheson se face numai pe baza existentei studiilor geotehnice, cu precizarea stratificatiei, pozitia pânzei freatice si gradul de agresivitate naturala sau artificiala. 2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA Antreprenorul va supune aprobarii beneficiarului tehnologia preconizata pentru executie. Documentatia va contine : - masurile ce se propun privind dimensionarea incintei, conditiile de executie ale acesteia, pozitionarea incintei, modul de sapare in interior, masurarea eventualelor deplasari orizontale; - justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpul sapaturilor; utilizand elemente de sprijinire (spraituri filate, contrafise); - procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei. Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa beneficiarul, in timp util, pentru a-i permite acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile necesare sapaturilor sunt in stare de functionare. Dupa atingerea cotei si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va anunta beneficiarul care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea incintei si va aproba inceperea betonarii fundatiei. Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect. Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind betonarea sub apa cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda Contractor astfel incat sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea segregarii.
STAVRUCONS ALMIRA SRL SRL Contract: 144/09.08.2014 44/20.05.2014 Pag Pag.. 121 CAIETE de SARCINI Lucrarea: Reparatii podet pe D.N. 73, km 84+650. Cod CPV71322300-4 Rev. Rev. 00 CAPITOLUL INFRASTRUCTURI CULEI, PILE (RADIERE, ELEVATII, RIGLE, ZIDURI INTOARSE, CUZINETI) 1. DATE GENERALE Culeele sunt elemente de infrastructura care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu rampele. Pilele sunt de asemeanea elemente de infrastructura care asigura rezemarea a doua travei adiacente ale suprastructurii. Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in STAS 10111/1 Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare si in prezentul caiet de sarcini. Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect, in functie de caracteristicile fizicomecanice ale terenului. Dimensiunile cuzinetilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2. Elevatiile alcatuite din stalpi de beton armat pot fi folosite numai la pasaje si poduri unde nu exista scurgeri de gheturi. In caz contrar aceste elevatii se pot folosi numai deasupra nivelului maxim de scurgere a gheturilor. Zidurile intoarse mai lungi de 1,00 m ale elevatiilor culeelor vor fi armate conform prescriptiilor tehnice legale in vigoare. 2. EXECUTIA CULEELOR SI PILELOR Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Fundarea infrastructurilor nu este admisa fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare. Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta beneficarul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor. Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a distantelor dintre aparatele de reazem, precum si a cotelor din proiect. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu avizul beneficiarului. Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar la cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura. 3. MATERIALELE DE CONSTRUCTII FOLOSITE
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 22 Materialele de constructie folosite la executia infrastructurilor vor indeplini conditiile de mai jos: 3.1. Agregate Agregatele vor corespunde SR EN 12620 Agregate pentru beton ; SR 667 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrai de drumuri si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012; Nisipul utilizat sort 0-4 trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate din SR EN 12620, corespunzator claselor de granulozitate.se va folosi pietris de rau sorturile 8 16 si 16 25(31). Partea levigabila admisa la pietris este de 0,5%. Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 4; 4 8, pietris 8 16 si 16 25(31), se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice; Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate. Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate. 3.2. Cimenturi Cimentul va corespunde SR EN 197-1 Ciment, Partea 1: compozitie, specificatii si criterii de conformiotate ale cimenturilor uzuale si SR 7055. Cimentul se va livra in cantitatii astfel determinate, incât stocul rezultat sa fie consumat in max. 2 luni; Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea lor ca atare. Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celula separata tip siloz. 3.3. Armaturi Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Restul conditiilor sunt cele prevazute in capitolul Armaturi. 3.4. Betoane Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect si prevederile SR EN 206-1 Beton, Partea1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Prepararea betonului va respecta prevederile din capitol Betoane, iar turnarea betonului se va executa in functie de sistemul de fundare si prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ CP 012. 3.5 Apa Apa utilizata la prepararea betoanelor cat si la stropirea lor trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in SR EN1008.
STAVRUCONS SRL Contract: 144/09.08.2014 Pag. 23 BETOANE CUPRINS CAP. 1.GENERALITĂŢI 1.1. Obiectul şi domeniul de aplicare 1.2. Prevederi generale CAP. 2. NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE LA PREPARAREA BETOANELOR 2.1. Cimenturi 2.2. Agregate 2.3. Apa 2.4. Aditivi 2.5. Armături 2.6. Controlul calităţii materialelor înainte de prepararea betoanelor CAP. 3. BETOANE 3.1. Cerinţe privind caracteristicile betoanelor 3.2. Compoziţia şi utilizarea betoanelor 3.3. Caracteristicile betonului proaspat 3.4. Caracteristicile betonului intarit 3.5. Cerinte de baza privind compozitia betonului 3.6. Prepararea betonului 3.7. Reguli generale de betonare CAP. 4. COFRAJE CAP. 5. MORTARE CAP. 6. ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE 7.1 Controlul de calitate al materialelor la furnizor 7.2. Controlul intern al materialelor pe şantier 7.3. Controlul execuţiei lucrărilor 7.4. Urmărirea comportării în timp a lucrărilor CAP. 7. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 8.1. Recepţia la termen a lucrărilor